ific: Absolvent: Conf. univ. dr. MARIUS BĂLĂ Ș ESCU DUMITRU C.LOREDANA ​ ALEXANDRA Bra ș ov, 2020 Universitatea Transilvania din Bra [613332]

Universitatea Transilvania din Bra
ș
ov

Facultatea de
Ș
tiin
ț
e Economice
ș
i Administrarea Afacerilor

Program de studii:
​
Marketing

LUCRARE DE LICEN
Ț
Ă

Conducător
ș
tiin
ț
ific: Absolvent: [anonimizat]. univ. dr. MARIUS BĂLĂ
Ș
ESCU DUMITRU C.LOREDANA

​
ALEXANDRA

Bra
ș
ov, 2020

Universitatea Transilvania din Bra
ș
ov

Facultatea de
Ș
tiin
ț
e Economice
ș
i Administrarea Afacerilor

Program de studii:
​
Marketing

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

MARKETINGUL PRODUSELOR DE

TIP CROAZIERĂ

Conducător
ș
tiin
ț
ific: Absolvent: [anonimizat]. univ. dr. MARIUS BĂLĂ
Ș
ESCU DUMITRU C.LOREDANA

ALEXANDRA

1

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

Bra
ș
ov, 2020

CUPRINS

INTRODUCERE
​
………………………………………………………..…………3

Cap.I ASPECTE TEORETICE CU PRIVIRE LA MARKETINGUL TURISTIC

DE CROAZIERE
​
……………………………………………………….………….4

1.1 Definirea turismului de croazieră………………………………..…………4

1.2 Apariția
ș
i evoluția turismului de croazieră………………….…………….7

1.3 Noi tendinte ale turismului de croazieră…………………………………..9

1.4 Mixul de marketing în turism………………………………………………11

Cap.II ANALIZA PIETEI TURISMULUI DE CROAZIERĂ…………………14

2.1 Evolu
ț
ii
ș
i tendin
ț
e ale pie
ț
ei croazierelor………………………………14

2.2

Turismul de croazieră în România………………………….…………..18

2.3 Cercetare de marketing………………………………………..………..19

2.3.1 Definirea obiectivelor
ș
i ipotezele cercetării……………………………20

2.3.2 Stabilirea obiectivelor cercetării………………………..……………….20

2.3.3 Ipoteze generale
ș
i Ipoteze statistice……………………….………….20

2.4 E
ș
antionarea
ș
i colectarea datelor…………………………….………..22

2.4.1 Metoda de cercetare……………………………………….……………22

2.4.2 Stabilirea mărimii e
ș
antionului……………………..…………………..22

2.4.3 Metoda de e
ș
antionare……………………………………..…………..22

2.4.4 Metoda de prelucrare a datelor……………………………..………….23

2.5 Analiza elementelor primare
ș
i secundare cu referire la cercetarea de

marketing care vizează alegerea vacantelor……………………………..24

Cap.III CONCLUZII
Ș
I PROPUNERI…………………………………………40

BIBLIOGRAFIE………………………………………………..………………..43

2

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

INTRODUCERE

Motto-ul :”Lumea este atât de mare, vreau să văd cât mai mult din ea”

În activitatea turistică internă și internațională se practică o gamă largă de forme

și aranjamente turistice, determinate de modalitățile de satisfacere a nevoii de turism, de

condițiile de realizare a echilibrului ofertă cerere, de particularitățile organizării călătoriei.

În multe locuri există oportunități pentru practicarea unor forme speciale de turism

bazate pe atracții locale interesante s-au neobișnuite.

În prezent, vasele de croazieră au ajuns la standarde cu adevărat uimitoare. Odată cu

lansarea în anul 1980 a primului "super vas" al Caraibelor, SS Norway SS, standardele

3

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

s-au schimbat. Vasele de croazieră au devenit din ce în ce mai mari iar luxul a devenit

obligatoriu.

Dacă la început croazierele erau centrate în jurul Insulelor din Caraibe, Alaska și Mexic,

acum acestea sunt efectuate pe tot globul. În prezent există câteva sute de vase de

croazieră, unele dintre ele cu peste 3.000 de pasageri la bord care tind să ofere ineditul

adevărat și un sejur de neuitat.

Piața croazierelor, de altfel una foarte generoasă, și-a împărțit destinațiile temeinic,

pentru a permite oricărui pasionat să-și aleagă mai bine genul călătoriei. Fără dubii,

prima împărțire a fost făcută după tipul întinderii de apă pe care se va desfășura voiajul.

În industria croazierelor deosebim câteva tipuri de croaziere: fluviale, maritime, pe

ocean, canale, strâmtorii, golf, etc.

Organizația Mondială a Turismului (O.M.T.) define
ș
te turi
ș
tii ca fiind persoanele ce

„călătoresc sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de re
ș
edin
ț
ă permanentă pentru o

durată de minimum douăzeci
ș
i patru (24) de ore dar nu mai lungă de un an consecutiv,

în scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de exercitarea unei activită
ț
i remunerate

în localitatea vizată.”

Turismul de croazieră a înregistrat o dezvoltare uimitoare în ultimii ani. În prezent acesta

înregistrează cea mai rapidă dezvoltare din întreaga industrie internațională.

CAPITOLUL 1

ASPECTE TEORETICE CU PRIVIRE LA MARKETINGUL EDUCATIONAL

1.1 Definirea turismului de croazieră

În industria mondială turismul naval a apărut cu mulți ani în urmă, evidențiindu-se ca un

mijloc de transport și de transportare a mărfurilor foarte ieftin, însă noțiunea de croazieră

a apărut ceva mai recent și se impune pe piață cu pași rapizi.

4

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

Turismul de croazieră se referă la timpul petrecut pe un vas cum ar fi navigarea cu flotă,

croaziere lungi, croaziere pe râuri, navigare cu yachturi decapotabile sau charter cu

yacht. Totuși, raportul despre acest segment de piață se axează în special pe

croazierele pe mare.

Turismul de croazieră are mai multe funcții: comercială, de agrement, politică și socială.

Prin facilitarea legăturilor între state se obține o mai bună comunicare și se dezvoltă

comerțul. Cea mai importantă funcție a turismului de croazieră pare să fie cea de

agrement, de relaxare. În general, oamenii apelează la vasele de croazieră în vacanță,

pentru a-și oferi clipe memorabile, încercând să combine într-un mod cât mai confortabil

nevoia de a călători cu dorința de cunoaștere. Deoarece croazieră se întinde pe o

perioadă de timp mai îndelungată, pasagerii intră în contact cu diferite tipuri de oameni

din toată lumea și cu stiluri de viață variate, ceea ce arată latura socială a acestui tip de

turism.

Având în vedere faptul că se află în continuă mișcare, departe de țărm, vasele de

croazieră trebuie să ia în considerare toate nevoile celor de la bord, să le ofere toate

facilitățile, în funcție de categoriile de vase (personal, pasageri, oameni de afaceri,

VIP-uri, etc).

Așadar serviciile oferite s-au extins de la cazare (care acoperă aceeași perioadă de timp

pentru toți pasagerii), la alimentație (baruri și restaurante) și agrement (saună, piscină,

saloane de înfrumusețare, gimnastică, discotecă, terenuri de sport, săli de cinema,

capele pentru nunți, galerii de artă, centre pentru copii și serviciul oferit de ghizii turistici,

care sunt nelipsiti ).

La
începutul
secolului
numărul
mediu
de
turi
ș
ti
care
soseau
într-un
port
era
de

851
de
oameni/ambarcatiuni
de
croazieră.
În
anul
2017,
media
era
de
1818,8
de

pasageri pe nava de croaziera care
ș
osea în port.

1

1
Athanasios A.P., Vaggelas G.K (2019), Inland and Seaside Sustainable Transportation Interna
ț
ional Journal of

Hospitality Management Ag.255

5

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

Fig.
​
1.1. Media pasagerilor/vizita în port

Sursa : “MedCruise (2018)”

În
tabelul
mai
sus
se
observă
că
turismul
de
croazieră
în
aceasta
zona
a
crescut

cu
3,3%
într-un
an
(2016-2017),
în
perioada
de
9
ani
(2008-2017),
cre
ș
terea
a
fost
de

50%.
În
ultimi
ani
flotele
au
fost
inlocuite
cu
vase
de
ultima
generatie
si
cele
mai
noi
au

fost
renovate
ș
i
îmbună tă
ț
ite,
pentru
a
spori
siguran
ț
a
ș
i
confortul
pasagerilor,
ș
i
pentru
a

atrage cat mai mul
ț
i turi
ș
ti.

6

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

1.2 Apariția
ș
i evoluția turismului de croazieră

Din punct de vedere istoric, călătoria în secolele trecute a fost sinonim cu luxul.

De mii de ani, călătoriile erau motivate de curiozitate, distracție și de afaceri (fie pentru

comerț sau încercarea de a cuceri un nou teritoriu) fiind domeniul celor bogați. Cei de

clasă medie rareori se aventurau dincolo de satul lor.

Când Thomas Cook a înființat prima agenție modernă de turism cu peste 150 de ani în

urmă, care vindea bilete de vapor, el nu-și vedea activitatea ca un serviciu pentru

întreaga populație. Acesta era un serviciu pentru călătorii înstăriți care își puteau

permite timpul, precum și banii pentru a explora lumea într-un ritm domol… un procent

foarte mic din populație.

Turismul de croazieră, definit ca consumul unei experiențe costisitoare și de înaltă

calitate, era o normă în rândul elitei care călătorea la sfârșitul secolului al XIX-lea și

începutul secolului al XX-lea. Aceasta includea Marele Tur, călătorii pe navele de

croazieră de lux și călătoriile cu liniile aeriene comerciale timpurii. Deoarece aceste

produse și experiențe au devenit din ce în ce mai disponibile pe scară largă, companiile

de turism au încercat să coboare standardele unei călătorii de lux, precum este o

călătorie pe un vas de croazieră, pentru a satisface cererea tot mai mare pentru astfel

de experiențe.

2
De fapt, călătoria de lux, așa cum o înțelegem astăzi, a fost specifică elitei până în anii

1950. În prima jumătate a secolului XX călătoriile de afaceri devin tot mai frecvente, cu

toate acestea agențiile de voiaj erau rareori implicate în acestea și oamenii de afaceri

conduceau de cele mai multe ori ma
ș
ina proprie sau luau trenul. Deși transportul aerian

a început să se dezvolte și să devină un factor important pentru oamenii de afaceri și

turiști, călătoriile cu avioane erau considerate prea scumpe și deseori văzute ca exotice,

dacă nu chiar periculoase.

Călătoriile au devenit un produs pentru mese, pentru întreaga populație. Turiștii de

afaceri și de agrement au trecut rapid de la mijlocul de transport terestru la mijlocul de

2
Baltescu C.,(2010), Curs Tehnicile opera
ț
iunilor de turism, Universitatea Transilvania din Bra
ș
ov, pag.11

7

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

transport ce le oferea o călătorie pe mare. Întreaga idee despre "lux" a suferit schimbări.

Ceea ce era considerat de către turiști un lux doar câțiva ani în urmă, acum devenise

un produs accesibil pentru toată lumea.

Progresul tehnologic a revoluționat întreaga industrie. Liniile de croazieră, hotelurile
ș
i

companii de turism au creat noi produse pentru a satisface cerințele cererii nou

apărute…

Călătoriile de lux, care înregistrează o creștere anuală de 10-20%, înseamnă, la nivel

mondial, doar 3% din totalul călătoriilor de plăcere. Însă turiștilor de lux li se datorează,

conform Organiza
ț
iei M ondiale a Turismului, 25% din totalul cheltuielilor făcute în

străinătate. Pe langa faptul că devin din ce în ce mai bogați, miliardarii sunt și din ce în

ce mai tineri și cu aspirații personale bine definite: vârsta lor medie a scăzut cu doi ani

față de 2006 și peste 60% dintre ei și-au agonisit singuri averile, scrie în raportul pe

2007 al Interna
ț
ional Lu xury Travel Market (ILTM) – eveniment ce a reunit, în decembrie

2007, la Cannes, cei mai importan
ț
i reprezentan
ț
i ai industriei de lux. Aceste schimbări

în profilul boga
ț
ilor se im pun printr-o raportare diferită la tot ceea ce înseamnă lux.

Evoluția pe piața de lux a însemnat și o extindere a accesibilității produselor luxoase

pentru o grupă mai mare de consumatori. Produse de lux au devenit mai accesibile și

din cauza creșterii veniturilor populației precum și a politicii de marketing pe piața de lux.

Astfel, luxul devine din ce în ce mai mult caracteristic maselor, el nu mai este specific

elitelor , mai multe persoane din clasa mijlocie ajungând să-și satisfacă dorințele ce țin

de lux. Noțiunea de lux nu se mai limitează doar la bogați – toată lumea se simte

îndreptățită să beneficieze de servicii la cel mai înalt nivel. Modul de viață schimbător al

societății moderne a dus la faptul că ceea ce era considerat lux în secolele trecute acum

reprezintă o necesitate. Nouă generație de consumatori ai luxului este predispusă

pentru o indulgență a luxului menținând în același timp o viziune iconoclastă asupra

lumii, acestea transformând piața de lux din "vechiul" modelul de consum într-unul

complet nou, individualizat de noi nevoi și dorințe de experiență.

Paradigma acestei evoluții a pieței de lux este marcată de o schimbare a modului în

care consumatorii defines însuși luxul. "Vechiul lux" ținea de atributele, calitățile și

8

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

caracteristicile produsului, o mare parte din cerere fiind derivată din statutul și prestigiul

brand-ului. “Noul lux"definește categoria din punct de vedere a consumatorului. Astăzi

noii consumatori de lux se concentrează experiențe de lux încorporate în bunurile și

serviciile pe care le cumpară, nu în proprietatea sau de posesia produsului. Deci, “Noul

lux” ține de experiența de lux din perspectiva consumatorilor , în timp ce “Vechiul lux”

rămâne axat pe statutul tradițional și idea de prestigiu a luxului.

Rolul principal al marketingului este de a castiga loialitatea clien
ț
ilor organiza
ț
iei,

prin aflarea nevoilor de consum. În vorbirea curentă, no
ț
iunea de marketing este utilizata

frecvent de către multiple
ș
i diverse categorii de persoane, cum ar fi: manageri,

cercetători, speciali
ș
ti, profesori, studen
ț
i, etc.Patrunderea termenului de marketing in

limbajul cotidian reprezinta o dovada clara a importan
ț
ei pe care o dobandeste in

societatea contemporană.

1.3 Noi tendinte ale turismului de croazieră

O
nava
de
croaziera
sau
de
linie
de
croazieră
este
o
nava
de
pasageri
folosită

pentru
călătorii
de
agrement,
în
cazul
în
care
călătoria
însu
ț
i
ș
i
facilită
ț
ile
navei
sunt
parte

a
experien
ț
ei,
precum
ș
i
diversele
destinatii,
de-a
lungul
drumului.
Transportul
nu
este

scopul
principal
deoarece
navele
de
croazieră
operează
cea
mai
mare
parte
pe
rute
pe

care
pasagerii
revin
la
portul
de
plecare
astfel
incat
porturile
de
escală
sunt,
într-o

regiune determinată de un continent.

În
contrast
transporturile
dedicate
orientate
pacheboturile
fac
‘’călătorii
de
linie’’
ș
i

de
obicei
transporta
pasageri
de
la
un
punct
la
altul,
mai
degrabă
decat
pe
călătorii

dus-întors,
în
mod
tradi
ț
ional,
un
vas
de
linie
pentru
comer
ț
ul
transoceanic
va
fi
construit

la
un
standard
mai
mare
decat
o
nava
de
croaziera
tipică,
inclusiv
mai
înaltă,
bordul
liber

ș
i
mai
puternic
pentru
a
rezista
marilor
dar
ș
i
condi
ț
iilor
adverse
intalnite
in
ocean

deschis, cum ar fi Atlanticul de Nord.

9

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

Navele
de
linie
Ocean
de
asemenea
de
obicei
au
capacită
ț
i
mai
mari
pentru
combustibil,

hrană
ș
i
alte
magazin e
pentru
consumul
în
curse
lungi,
în
compara
ț
ie
cu
navele
de

croaziere dedicate

De
ș
i
de
multe
ori
de
lux,
pacheboturile,
au
caracteristici
care
le
fac
potrivite
pentru

croazieră,
cum
ar
fi
consumul
mare
de
combustibil,
adâncimea
mare
care
le
împiedica

să
intre-n
porturile
de
mica
adancime,
rezisten
ț
ă
la
intemperii
cu
pun
ț
i
închise
care
nu

sunt
adecvate
pentru
vremea
tropicala
si
cabine
concepute
pentru
a
maximă
numărul
de

pasageri
mai
degrabă
decât
de
confort
(
pu
ț
ine
sau
deloc
au
balcoane
ș
i
un
număr
mare

de
cabine
sunt
fără
ferestre).
Navele
de
croazieră
moderne
în
timp
ce
au
renun
ț
at
la

unele
calită
ț
i
de
navigabilitate
au
adăugat
facilită
ț
i
pentru
a
corespunde
cerintelor

turistilor
ș
i
navelor
de
croazieră
recente
au
fost
descrise
ca
fiind
“condominii
cu
balcon

plutitoare “.

Diferenta
intre
pacheboturi
ș
i
navele
de
croazieră
sunt
neclare,
în
special
cu

privire
la
implementare.
Marile
nave
de
croazieră
sunt
angajate
de
asemenea
în
călătorii

mai
lungi,
cum
ar
fi
călătoriile
transoceanice
care
nu
se
întorc
în
portul
de
plecare
poate

ș
i
luni
de
zile
(mai
mult
călătorii
dus-întors).
Unele
transoceanice
func
ț
ionează
ș
i
ca
nave

de
croazieră,
cum
ar
fi
MS
Marco
Polo
ș
i
MS
Mona
Lisa,
însă
acest
număr
este
în

scădere.
Singurul
vapor
transatlantic
dedicat
în
func
ț
ie
de
cele
de
linie,
este
din

februarie
2010
Queen
Mary
2
din
flota
Cunard
cu
toate
acestea
nava
are,
de
asemenea,

facilită
ț
ii de nave de cro azieră contemporane
ș
i are servicii semnificative pe croaziera.

Croazierele
au
devenit
o
parte
importantă
a
industriei
turismului,
contabilizand

pentru
SUA
27
de
miliarde
dolari
ș
i
peste
18
milioane
de
pasageri
transportati
in
intraga

lume
în
2010.
Cea
mai
mare
linie
de
croaziere
din
lume
este
Royal
Caribbean

International.

Cre
ș
terea
rapidă
a
industriei
duce
la
construirea
a
mai
multe
nave
de
croazieră
pe

an
pentru
clien
ț
i
din
America
de
Nord
sau
Europa.
Pie
ț
ele
mai
mici,
cum
ar
fi
regiunea

Asia-pacific,
sunt
în
general
deservite
de
nave
de
croazieră
mai
vechi.
Aceasta
sunt

inlocuite de nave noi în zone cu cre
ș
tere ridicată.

10

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

1.4 Mixul de marketing în turism

Pentru
o
promovare
mai
eficienta
în
turism,
este
un
procedeu
care
cuprinde
mai

multe etape:

●
Pentru început trebuie să se stabilească care este identitatea publicului tinta.

●
Determinarea obiectivelor care intra în promo
ț
ie.

●
Realizarea
mesajului
care
să
cuprindă
un
con
ț
inut,
o
structura,
un
format
ș
i
să
se

precizeze sursa.

●
Alege
anumite
canale
de
comunicare
cu
publicul
ț
intă
(evenimente,
mail-uri,

mesaje telefonice sau fata in fata).

●
Evaluarea rezultatelor in urma transmiteri mesajului.

Analistii
Morrison
si
Cowell
au
propus
diversificarea
elementelor
mixului
de

marketing
de
la
4P
(Produs,
pret,
plasament,
promovare)
la
un
număr
de
7

variabile, care au completat sistemul marketingului de turism:

1.
Produsul

2.
Pre
ț
ul pro dusului

3.
Promovarea

4.
Oameni/participarea lor

5.
Mediu

6.
Procesarea produselor

3
Implicarea
consumatorului
ș
i
elementele
intangibile
influen
ț
ează
stabilirea
obiectivelor

pentru
promovare,
fiind
foarte
importantă
în
evaluarea
produselor
din
industria

turismului.In turism sistemulcomunicatiilor este format din urmatoarele elemente:

●
un mesaj

●
un canal de difuzare al mesajului

●
o sursa de informa
ț
ie

●
un destinatar

3
Ispas A.(2015), Curs Marketingul turistic.,Capitolul 7.5. Strategii de promovare în turism,pag.140

11

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

Sistemul
de
comunicatii
ales
trebuie
sa
creeze
companiilor
posibilitatea
de
să
cunoa
ș
te

dacă mesajele difuzate au ajuns la destinatari
ș
i cum au fost în
ț
elese de către ei.

Mixul
de
marketing
al
comunica
ț
iilor
este
format
din
toate
informa
ț
iile
care
se
referea
la

politică turistică a
ț
ării
ș
i valorile turistice.

4
Publicitatea prin promovarea vânzărilor urmăre
ș
te:

●
Prelungirea a perioadei sezoniere

●
Sa
patrunda
în
acela
ș
i
timp
o
nouă
pia
ț
a
din
industria
turismului,
în
cazul
nostru

este vorba de turism de croazieră

●
Atragerea turistilor prin informarea lor de produse/destinatii

●
Publicitate ofertei turistice că imagine favorabila

●
Lansarea sau prezentarea unui produs pe pia
ț
a turistica

În industria turismului, se cunosc următoarele elemente ale mixului promotional:

●
Rela
ț
ii publice

●
Publicitatea turistica

●
Promovarea vanzarilor

Fiecare
din
aceste
forme
sunt
modalită
ț
i
importante
de
promovare
ș
i
se
apelează
la

mijloace specific.

De
exemplu
prin
promovare
vanzarilor
rezulta
stimularea
cereri,
iar
legatura
cu
diferite

categori
de
poten
ț
iali
pasageri
se
men
ț
ine
prin
rela
ț
ii
publice.
Cea
mai
utilizata
activitate

folosită
în
ac
ț
iunile
de
promovare
este
publicitatea,
fiind
numita
“nervul
politicii
de

comunicare a întreprinderii”.

5
Calitatiile
mesajului
de
publicitate
trebuie
sa
fie
concis
ș
i
clar,
dacă
nu
sunt

îndeplinite
acestea
exista
posibilitatea
ca
mesajul
sa
nu
î
ș
i
atingă
scopul,
turistul
are
o

imagine
negativă
despre
produs.
Mixul
de
marketing
este
cea
mai
veche
ș
i
utilă
metoda

de
promovare.
La
început
acest
concept
a
fost
aplicat
de
către
Neil
Borden
în
ani
1950,

astfel
erau
prezentate
valorile
pe
care
firmele
le
foloseau
pentru
elaborarea
planului
de

marketing.

6
4
Ni
ț ă
I.,Ni
ț ă
C. (2008), Pia
ț
a turistic
ă
a României.,Editura Economica, pag.255

5
Sylvère P.,(2008) La publicité, Nerf de communication, Edition d’Organisation, Paris, pag.321

6
Iuhoi I. C.,Bal C.,(2008) Mixul de marketing
ș
i importantele lui, Universitatea Tehnica din Cluj-napoca,pag.200

12

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

Sloganurile
vizuale
dar
ș
i
cele
verbale
au
mărit
atrac
ț
ia
pentru
croaziera.
Ele

prezentau lux, romantism, nostalgie sau aveau imagine exotica.

7
Compania
de
croaziera
Princess
prezinta
“The
Love
Boat”
iar
compania
Carnival

introduce
sloganurile
lor
cu
elemente
de
emo
ț
ie,
fantezie
ș
i
senzatie.
Au
fost
ș
i
sloganuri

de marketing patriotice
ș
i sofisticate:

●
“Sunte
ț
i pe mâin i bune cu ofi
ț
erii no
ș
tri britanici”

●
“Prefera
ț
i un mic dejun englezesc complet?”sau altele.

Sloganurile
au
fost
diferite
pentru
ca
exista
diferite
tipuri
de
pasageri
care
nu
au
acelea
ș
i

a
ș
teptări.

Varianta
propusă
de
Borden
alcătuie
ș
te
o
strategie
compusă
din
12
elemente:
Marca,

pre
ț
ul,
canalele
pentru
distribu
ț
ie,
vânzarea
personală,
produsele
turistice,
analizarea

datelor,
publicitatea,
promovarea
ș
i
manevrarea
fizic.
Borden
a
precizat
că
este
nevoie

de toate aceste elemente pentru a alcătui un mix de marketing de succes.

Spre
deosebire
de
vacan
ț
ele
tradi
ț
ionale,
excursiile
pe
vasele
de
croazieră,
oferă

o
serie
de
avantaje.
Printre
care
se
numără
următoarele:
strabaterea
unor
distan
ț
e
mari

în confort
ș
i lux, sau viz itarea în mai multe locuri în timp foarte scurt.

Multe
compani
de
croazieră
utilizează
o
combina
ț
ie
de
reclame
televizate,
reviste

ș
i internetul pentru a inf orma potentiali clienti de ofertele lor.

Aceste
metode
sunt
aplicate
împreuna
cu
diferite
forme
de
activită
ț
i
promo
ț
ionale,

incluzand
bro
ș
uri,
participarea
la
targuri
de
turism,
seminare
educative,
ș
i
călători
de

familiarizare
pentru
membri
agentiilor
de
turism.
Cel
mai
important
element
care
încheie

vanzarea croazierelor este vânzarea personală de către agentul de turism.

Cercetătorii
ș
i
cadrele
didactice
universitară
au
acordat
aten
ț
ie
deosebită

semnifica
ț
iei
valorii
repetate
în
marketingul
turismului.
Prin
urmare
satisfac
ț
ia
a
fost

prezentată
prin
valoare.
Satisfac
ț
ia
consumatorului
este
afectată
de
percep
ț
ia

individuală
pentru
a
releva
satisfac
ț
ia
clien
ț
ilor.
În
urma
unui
studiu
care
a
fost
realizat
în

hotelurile
de
lux,
a
rezultat
faptul
că
satisfac
ț
ia
consumatorilor,
a
fost
influen
ț
ată
pozitiv

7
Polat N.,(2015), Technical Innovations in Cruise Tourism and Results of Sustainability, Pamukkale University,

Tourism Faculty, Turkey, pag.440

13

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

de
o
valoare.
Prin
acest
rezultat
au
constatat
că
evaluarea
pozitivă
satisfac
ț
iei
poate

apărea mai ales când clien
ț
i au o valoare mai mare.

CAPITOLUL 2

ANALIZA PIETEI TURISMULUI DE CROAZIERĂ

2.1.
​

​
Evolu
ț
ii
ș
i tendin
ț
e ale pie
ț
ei croazierelor

Turismul
de
croazieră
a
înregistrat
o
creștere
în
ultimul
deceniu,
navele
și

porturile
de
îmbarcare
au
dotări
tot
mai
performante,
destinațiile
și
itinerariile
s-au

diversificat și chiar s-a conturat un nou mod de „viață de croazieră”.

În
prezent
sunt
mai
mult
de
250
de
nave
care
operează
în
lumea
întreagă,
mai

mult
de
jumătate
func
ț
ionând
în
afara
porturilor
SUA.
Marea
Britanie
deține
cam
5%
din

navele de croazieră din lume.

Croazierele
au
devenit
o
parte
importantă
a
industriei
turismului,
contabilizand
numai
în

SUA,
în
anul
2010,
27
de
miliarde
de
dolari
și
peste
18
milioane
de
turiști
transportați
în

întreaga
lume.
Creșterea
rapidă
a
industriei
a
dus
la
construirea
a
mai
mult
de
9
nave
de

croazieră
pe
an
pentru
clienți
din
America
de
Nord
sau
Europa.
Piețele
mai
mici,
cum
ar

fi
regiunea
Asia-Pacific,
sunt
în
general
deservite
de
nave
de
croazieră
mai
vechi.

Acestea
sunt
înlocuite
de
nave
noi
în
zonele
de
creștere
ridicată.
În
prezent
cele
mai

mari
nave
de
croazieră
sunt
MS
Oasis
of
the
Seas
și
MS
Allure
of
the
Seas
​
aparținând

Royal Caribbean International.

Aceste nave de croazieră moderne au următoarele facilități:

●
Climatizare

●
Cazinouri

●
Saune

●
Centre de fitness

●
Magazine

14

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

●
Biblioteci

●
Teatre

●
Cinema

●
Piscine în interior/sau în aer liber

●
Restaurante

●
Săli de sport (piste de bowling, patinoare cu gheata, facilități pentru

practicarea alpinismului, terenuri de golf în miniatură, terenuri de baschet, sau

terenuri de tenis).

Un vas de croazieră poate obține maximum 2.000 de puncte, în funcție de

standardele de navigație. Din cele 2.000 de puncte, 25% se acorda pentru

performanțele navei și includ mentenanța, siguranța navigației, facilitățile de care

dispune, spațiul util; 10% sunt acordate pentru cazare, unde este evaluat numărul de

cabine standard, apartamente și camere de lux.

Raportul echipaj /pasageri este foarte important în evaluarea vasului, aici fiind

vorba de numărul de persoane care asigură serviciile pentru un turist. Bucătăria vasului

reprezintă 20% din punctele de evaluare, iar aici se ține de locul de servire a mesei, de

calitatea saloanelor, de bufetele și barurile auxiliare, ospitalitatea personalului, gama de

produse din meniu. Facilitățile de distracție reprezintă 5% din punctaj, 20% serviciile de

la bord, iar experiența echipajului, care este foarte importantă, reprezintă restul de 20%.

Cotarea vaselor de croazieră se face în funcție de standarde MEG( Maritime

Evaluation Group), organism internațional care acreditează toate tipurile de nave

maritime.

În prezent, vasele de croazieră au ajuns la standarde cu adevărat uimitoare,

devenind din ce în ce mai mari, iar luxul a devenit obligatoriu. Dacă la început

croazierele erau centrate în jurul Insulelor din Caraibe, Alaska și Mexic, acum acestea

sunt efectuate pe tot globul. De asemenea există în prezent vase de croazieră cu peste

3000 de pasageri la bord care tind să ofere ineditul adevărat și un sejur de neuitat.

15

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

Navele de croazieră oferă și programe pentru sărbătorirea unor momente

speciale ca: nunți, aniversări. Pentru persoanele aflate în luna de miere și cuplurile

aniversare se oferă mese romantice, paturi duble, flori, ciocolată și șampanie în cabină.

Încă de la început vasele de croazieră s-au luptat pentru a deține supremația în

popularitate, dimensiune și opulență. În fiecare an, sunt construite nave mai mari,

transformând vasele în fascinante orașe plutitoare. (ANEXA NR.1 – Top 10 –Cele mai

mari vase de croazieră din lume ).

Industria europeană a călătoriilor cu vase de croazieră continuă trendul

ascendent la nivel global. Un total de 4,9 milioane europeni și-au rezervat călătorii cu

vase de croazieră anul trecut, număr ce reprezintă o creștere cu 50% față de acum cinci

ani.

Numărul pasagerilor la nivel european reprezintă, astfel, 30% din totalul celor înregistrați

la nivel mondial, după cum arată ultimele rezultate publicate de asociația patronatelor

din domeniu.

Italia este cel mai mare centru industrial european al construcțiilor de vase de

croazieră, ajungându-se ca, în 2014, aici să se construiască jumătate din noile

ambarcațiuni de acest fel. Pe de altă parte, Italia continuă lupta pentru supremație cu

Grecia pe segmentul celor mai populare destinații, cele două țări având o cotă de piață

de 21% din totalul european, iar Spania este pe locul trei cu un procent de 17,3%.

Conform prognozelor, numărul turiștilor din acest segment al vaselor de croazieră

va crește cu 5,4% anul acesta, față de anii trecuți.

Există planuri de construire a unui vas gigant de 250.000 tone, cu o capacitate de

6.200 oameni care se va chema „ America World City”.

Companiile de croaziere depun eforturi mari pentru a diferentia produsele, astfel , unele

companii și-au concentrat atenția pe organizarea de croaziere tematice, altele că Disney

16

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

Corporation cu cele două vase de 85.000 de tone(Disney Magic și Disney Wonder) s-au

orientat spre familie, în timp ce alți operatori au experimentat noi tipuri de ambarcațiuni.

Turismul de croazieră a înregistrat o dezvoltare uimitoare în ultimii ani. În prezent acesta

înregistrează cea mai rapidă dezvoltare din întreaga industrie internațională.

Piața croazierelor, de altfel una foarte generoasă, și-a împărțit destinațiile

temeinic, pentru a permite oricărui pasionat să-și aleagă mai bine genul călătoriei. Prima

împărțire a fost făcută după tipul întinderii de apă pe care se desfășoară voiajul. În

industria croazierelor se deosebesc câteva tipuri de croaziere: fluviale, maritime, pe

oceane, canale, stramtori.

Fig.1.2 Tipologia croazierelor

În funcție de numărul pasagerilor, mărimea și confortul navelor, calitatea serviciilor,

durata călătoriei, tipologia agrementului, se disting :

●
Croaziere de vacanță ( nave de mare capacitate, 1000-2000 pasageri, itinerarii

medii de circa 7 zile, clientelă diversă, destinații obișnuite);

●
Croaziere de lux (nave de capacitate mai mică, 150-900 pasageri, inventar de

lux, confort superior, personal cu înaltă calificare, itinerarii de 14-30 zile);

17

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

●
Croaziere exotice sau de aventură ( nave cu capacitate mică, destinații originale,

turi
ș
tii amatori de exploatări, servicii specifice, personal cu instruire specială,

scufundări, etc.).

2.2 Turismul de croazieră în România

Turismul de croazieră pe rauri, cuprinde 3 zone importante, Europa, Asia pe raul

Yangtze
ș
i Africa pe Nil . Dunărea are un trafic dens care cre
ș
te în fiecare an.

În anul 2009 în Europa erau 209 vase de croaziera, 115 au avut rute pe dunăre.

8
În intervalul de 15 ani (2002-2017) pe Dunăre, la grani
ț
a Austriaca-Romana,

traficul ambarca
ț
iunilor a crescut cu 89%. Dunărea pe teritoriul României are 1075 km

fiind considerat râul cu poten
ț
ial favorabil dezvoltării turismului de croazieră. Dar nu a

înregistrat acela
ș
i succe s ca
ș
i în alte tari Europene. În ultim a perioadă au fost ac
ț
iuni de

promovare a croazierelor pe pia
ț
a românească, dar tot numărul turi
ș
tilor este mai mare.

In tara noastra Dunărea avand deschidere la Mare Neagră, beneficiază de

condi
ț
ii favorabile pentr u turismul de croazieră. Tot mai mul
ț
i turi
ș
ti din România aleg

să-
ș
i petreacă vacan
ț
a pe fluvii, acest tip de produs turistic d evine tot mai atractiv.

În portul Constan
ț
a există un terminal nou de pasageri
ș
i este situat pe digul din

Nord, foarte aproape zona istorică din Municipiul Constanta si portul turistic Tomis.

9
Datorită noului terminal, Constanta oferă condi
ț
ii bune pentru acostarea vaselor

de croaziera maritime, dar
ș
i fluviale care au escale în pot. Capacitatea de operare a

terminalului de pasageri este de 100.000 pasageri într-un an. Acest terminal este cea

mai nouă investi
ț
ie cu s copul să crească atractivitatea pentru litoralul
ț
ării noastre. Noul

terminal este grija Administra
ț
iei Porturilor Maritime Constan
ț
a.

Pia
ț
a turismului d e croazieră fiind în cre
ș
tere, are deja un număr destul de mare

de vase de croazieră care ancorează pe teritoriul
ț
ării noastre. Printre companiile de

8
Rincu E.,Petrea R.,Racz R.,Bulzan A.,Filimon L.,(2015), Cruise Ship Tourism on the Danube River, Analele

Universit
ă ț
ii din Oradea, Seria Geografiei, pag.277

9

​
http://www.portofconstanza.com/apmc/portal/static.,consultat
​
la data de 12.11/2018

18

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

croazieră care ne vizitează
ș
i ne aduc turi
ș
ti se numără
ș
i unele mari companii

interna
ț
ionale cum ar fi Royal Caribbean, Celebrity, MSC, Costa Crociere, etc.

Pe Dunăre ajung vasele de croazieră începând cu luna Aprilie până în Octombrie

în fiecare an. Dunărea este o zonă cu poten
ț
ial turistic diversificat, datorită unor

elemente favorabile industriei de turism. România are cea mai mare suprafa
ț
ă al

bazinului Dunarii, (în jur de 30%) comparativ cu statele prin care curge acest fluviu.

Totalitatea jude
ț
elor din regiunea Dunării, ocupă 30.1% din suprafa
ț
a întregii
ț
ării

ș
i găzduie
ș
te
ș
apte parc uri na
ț
ionale.

10
În raportul de activitate al autorită
ț
ilor vamale din românia pentru anul 2016, la

sec
ț
iunea detectarea po luării marine, sau înregistrat 90 de informări prin satelit cu privire

la monitorizarea poluării pe Marea Neagră pe teritoriul de responsabilitate al României.

2.3 Cercetare de marketing

Cercetarea de marketing este un proces de înregistrare a datelor
ș
i analizare cu

privire la aspecte legate de servicii
ș
i produse. Cercetarea are ca scop sa identifice
ș
i să

evalueze modul în care modificările celor patru componente ale mixului de marketing

(distribu
ț
ie, pre
ț
, produsul, promovare) influen
ț
ează comportamentul consumatorului.

Diferen
ț
a între ce rcetarea de pia
ț
ă
ș
i cea de marketing este că cercetarea vizează

pie
ț
ele, iar cercetarea d e marketing studiază procese de marketing.

Prin cercetarea de marketing se realizează o legătură între specialistul de

marketing cu cumparatorul, clientul, publicul larg. Pe aceasta cale sunt identificate

oportunită
ț
ile sau proble mele de marketing
ș
i se evaluează ac
ț
iunile de marketing.

Tema acestei cercetări este “Opinii, atitudini
ș
i comportamente ale

brasovenilor cu privire la oferta turistică de croazieră din România”.

10
Mazilu M.,(2011)Regional tourism from the perspective of the Danube strategy, Cactus tourism Journal Pag.44-55

19

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

2.3.1 Definirea obiectivelor
ș
i ipotezelor cercetării

Cercetarea de fa
ț
ă este realizată cu scopul de a determină părerile, preferen
ț
iale

ș
i opiniile turistilor braso veni privind turismul de croazieră. Are la baza ca
ș
i forma de

cercetare anchetă pe baza de sondaj
ș
i se adresează doar reziden
ț
ilor ora
ș
ului Bra
ș
ov.

2.3.2 Stabilirea obiectivelor cercetării

Stabilirea obiectivelor cercetării este una din etapele principale ale întregului

proces. Obiectivele ajuta la colectarea necesarului de informa
ț
ii pentru tema de cercetat.

În cazul prezent aici, obiectivele se referă la turismul de croazieră
ș
i locuitorii ora
ș
ului

Bra
ș
ov. Se urmaresc at itudinile, preferintele si comportamentul rezidentilor orasului

Bra
ș
ov referitor la indus tria turismului de croazieră.

2.3.3 Ipoteze generale
ș
i Ipoteze statistice

Popula
ț
ia Bra
ș
ovului, preferă vacan
ț
ele care au servicii
ș
i facilită
ț
i incluse mai

multe decât vacan
ț
ele c lasice. Croazierele fac parte din categoria vacan
ț
elor cu servicii

incluse, dar sunt alese de o parte mai mică din numărul Bra
ș
ovenilor. Motivul pentru

care turi
ș
ti aleg croazie rele este faptul ca vizitează mai multe locuri într-un timp relativ

scurt. Popula
ț
ia Bra
ș
ovului care preferă croazierele este mu l
ț
umită de serviciile oferite

de angaja
ț
ii companiilo r de croazieră.

Ipotezele statistice:

Ho: Cel pu
ț
in 25% din p opula
ț
ia Bra
ș
ovului merg în croazieră.

H1: Cel pu
ț
in 25% din popula
ț
ia Bra
ș
ovului merg în croazieră.

Ho: Cel pu
ț
in 50% dintr turistii care au fost în croazieră, apreciaza acest tip de vacanta

mai mult decat vacan
ț
ele clasice.

20

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

H1: Cel pu
ț
in 50% dint re turi
ș
tii care au fost în croazieră, ap reciază acest tip de vacan
ț
ă

mai mult decât vacan
ț
ele clasice.

Ho: Cel mult 60% din turi
ș
tii de croazieră, rezervă vacan
ț
e pe navele de croazieră

datorită destina
ț
iilor mu ltiple.

H1: Cel mult 60% din turi
ș
tii de croazieră, rezervă vacan
ț
e pe navele de croazieră

datorită destina
ț
iilor mu ltiple.

Ho: Cel mult 70% din pasagerii navelor de croazieră sunt mul
ț
umi
ț
i de calitatea

serviciilor croazierelor.

H1: Cel mult 70% din pasagerii navelor de croazieră sunt mul
ț
umi
ț
i de calitatea

serviciilor croazierelor.

Proiectarea
ș
i redactarea chestionarului

După ce au fost stabilite ipotezele
ș
i obiectivele cercetării de marketing, se testează

chestionarul
ș
i se analiz ează răspunsurile.

Testarea chestionarului

La finalizarea chestionarului, acesta parcurge câteva etape de pretestare
ș
i

testare, în scopul identificării problemelor care pot apărea în formularea întrebărilor.

Testarea chestionarului urmăre
ș
te cum sunt interpretate întrebările, descoperirea

întrebărilor inutile care au acelea
ș
i răspunsuri, descoperirea întrebărilor la care nu sa

răspuns
ș
i se caută gre
ș
eli sau nereguli referitoare la admin istrarea chestionarului. Este

momentul oportun să se verifice legăturile dintre întrebări
ș
i dacă întrebările sunt

formulate corect. În acest mod se evita erorile în chestionar înainte de aplicarea

e
ș
antionului de baza. (A NEXA NR. 2- Chestionarul).

21

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

2.4 E
ș
antionarea
ș
i colectarea datelor

E
ș
antionarea est e una din cele mai complexe componente în procesul cercetării

de marketing. Este important să se realizeze corect pentru a evita invalidarea tuturor

rezultatelor. La realizarea esantionului trebuie aleasă o metodă aleatoare probabilistica.

11
2.4.1 Metoda de cercetare

Pentru chestionarul “Opinii, atitudini
ș
i comportamente ale brasovenilor cu privire

la oferta turistică de croaziera din România” a fost aleasă metoda de cercetare

cantitativă, având rolul de a evalua
ș
i identifica fenomene de marketing sau elemente ale

problemei de cercetare, determinate prin metoda calitativă. Metoda de cercetare

cantitativă urmăre
ș
te măsurarea unor variabile diferite care au fost studiate în cadru

cercetări de marketing.

2.4.2 Definirea popula
ț
iei cercetate

Popula
ț
ia cercet ată în cadrul chestionarului sau cercetării de marketing este

formată în totalitate din reziden
ț
i ai ora
ș
ului Bra
ș
ov, femei, bărba
ț
i care au varsta peste

18 ani.

2.4.3 Stabilirea marimii esantionului

În această cercetare de marketing am stabilit mărimea e
ș
antionului de la început

astfel încât să poată fi considerată reprezentativă pentru popula
ț
ia ora
ș
ului Bra
ș
ov.

Această cercetare având un caracter didactic, mărimea e
ș
antionului nu a putut fi

respectată, cercetarea reală sa realizat pe un e
ș
antion de 114 de persoane. Formula de

calcul pentru determinarea esantionului fiind următoarea:

11
Constantin C., (2009), Cercet
ă
ri de marketing în comer
ț
, turism, servicii, Curs pentru înv
ă ț ă
mântul la

distan
ț ă
.pag.107

22

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

E
=
Z

α
/
2
*
σ

√
n

⇒
n
=
E

2

Z

α

2
α
/
2

*

2

E – eroarea de e
ș
alonar e

n – mărimea e
ș
antionulu i

Z – valoarea corespunzătoare nivelului de încredere

p – numărul estimat a celor care au spus da

=9,18

E
2
=
E

2
1
,
9
6

×
5
0
×
5
0
2

E

→

2

=
1
1
4
1
,
9
6

×
5
0
×
5
0

2
E
,
6

→

=
1
9
√
1
1
4
5
0
×
5
0

În situa
ț
ia de fa
ț
ă, eroarea maximă este de 9,18, sa conside rat faptul că valoare abaterii

standard este maximă, respectiv răspunsurile pozitive sunt egale cu răspunsurile

negative (p=50).

2.4.4 Metoda de e
ș
antionare

Pentru a ob
ț
ine rezultate mai concrete am ales metoda de e
ș
antionare aleatoare.

În acest mod to
ț
i respon den
ț
ii care fac parte din popula
ț
ia cercetată au acelea
ș
i
ș
anse

de a fi inclu
ș
i în acest e
ș
antion.

Sa deschis aplicarea esantionarii în trepte în lipsa unei liste cu to
ț
i membri care

fac parte din popula
ț
ia cercetată. Unită
ț
ile primare ale e
ș
antionului sunt cartierele

ora
ș
ului, unită
ț
ile secundare sunt considerate străzile din ca rtier, unită
ț
ile ter
ț
iare sunt

casele
ș
i blocurile iar ce le cu materne sunt personale.

Pentru prima etapă au fost selectate prin e
ș
antionare aleatoare două cartiere:

Cartierul Astra
ș
i cartier ul Tractorul. A fost nevoie de o lista cu numele străzilor pentru

următoarea etapă. Am ales 3 străzi din cartierul Astra (Pârâului, Vulturului
ș
i Carpa
ț
ilor),

3 din Tractorul (Socec, Argintului si aluminiului),
ș
i 3 din Noua (Brazilor, Prunului,

Stejarului). Pe Baza listei cu străzi, am realizat o lista a imobilelor
ș
i am ales 700 de

imobile. În continuare sa alcatuit o alta lista cu cele 2150 de gospodării din cadrul celor

23

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

700 de imobile. a fost alocate câte un număr de ordine pentru fiecare gospodarie
ș
i se

alege elementele e
ș
antionului. La apartamentele care au fost selectate, pentru interviu

se aleg acele persoane care au datele de na
ș
tere
ș
i este mai apropiată de data efectuării

chestionarului. Am acordat deosebită aten
ț
ie să rămână structura e
ș
antionului cât mai

asemănătoare cu structură popula
ț
iei.

2.4.5 Metoda de prelucrarea datelor

Pentru cercetarea de fa
ț
ă sa ales utilizarea interviului direct. Pe parcursul

culegerii datelor au fost urmărite aspectele:

●
Adresarea întrebărilor în a
ș
a manieră încât să se ob
ț
ină răspunsuri la toate

întrebările.

●
Notarea răspunsurilor sau bifarea lor în prezen
ț
a respondentului fără a fi

influen
ț
ate răspunsurile.

●
realizarea contactului cu subiectul de interviu.

2.5
​

​
Analiza elementelor primare
ș
i secundare cu referire la

cercetarea de marketing care vizează alegerea vacantelor

Utilizarea datelor secundare, este o metoda care se bazează pe datele existente,

înregistrate în diferite forme. Datele se regasesc în căr
ț
i, reviste, rapoarte sau articole

ș
tiin
ț
ifice, etc. Datele acestea au denumirea de date secund are pentru că au fost

produse în alte scopuri
ș
i nu pentru cercetare.

Validarea E
ș
antionului în raport cu principalele caracteristici ale popula
ț
iei

cercetate.

La baza e
ș
antion ului stau următoarele caracteristici:

●
genul

●
vârsta

●
intervalul venitului lunar

24

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

●
ocupa
ț
ia respond en
ț
ilor

În ce categorie de vârstă vă încadra
ț
i?

Fig.2.1 Vârsta responden
ț
ilor

Grupul de vârstă 18-35 ani are cel mai mare procentaj pentru acest chestionar cu

popula
ț
ia din Bra
ș
ov care au răspuns la întrebări 49 de pers oane, cu un procent de

33,6%, urmează grupa de vârsta 36-45 cu un număr de 36 de persoane
ș
i procentajul

de 24,7%. La mică distan
ț
ă se afla grupa de vârstă 46-60 cu 39 de responden
ț
i
ș
i un

procent de 26,7%. se pare ca avem grupa de peste 60 de ani pozi
ț
ionată pe ultimul loc,

doar 22 persoane în procent de 15,1%.

25

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

Genul dumneavoastră

Fig.2.2 Genul Responden
ț
ilor

S-au ob
ț
inut 114 răspunsuri valide în care predomină răspunsurile popula
ț
iei de

gen feminin cu un număr de 68, reprezentand 59,6%, iar bărba
ț
i cei care au răspuns au

fost 46 la număr cu un procent de 40,4%.

26

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

Care este ocupa
ț
ia du mneavoastră?

Fig.2.3 Ocupa
ț
ia respo nden
ț
ilor

În ceea ce prive
ș
te ocupa
ț
ia popula
ț
iei Bra
ș
ov care a participat la cercetare,

predomină numărul angajatorilor de 43
ș
i cu un procent de 37,7%, iar celelalte patru au

segmente cu valori apropiate, liber profesioni
ș
ti fiind de 16 persoane cu un procent de

14%, elevii sunt în număr de 19 cu un procent de 16,7%, persoanele casnice în număr

de 18 cu un procent de 15,8%, iar pensionari au răspuns în număr de 18 cu un procent

de 15,8%.

27

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

În ce categorie de venit vă încadra
ț
i?

Fig.2.4 Intervalul de venit al responden
ț
ilor

Observăm că procentul cel mai mare se referă la cei care au venit lunar cuprins

în intervalul 1000-2500, procentul lor fiind de 34,2%, în număr de 39 de responden
ț
i,

urmată apoi de cei cu venituri între 2500-4000 cu un număr de 31 persoane având un

procent de 27,2%, în interval scurt urmează cei cu venituri sub 1000, ace
ș
tia fiind

persoanele casnice, studen
ț
ii
ș
i pensionarii având veniturile mai mici cu un număr de

persoane de 25 procentul fiind de 21,9%, ultima categorie de responden
ț
i se referă la

28

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

popula
ț
ia care câ
ș
tigă peste 4000 lei cu un număr de 19 pe rsoane având procentul de

16,4%.

Obi
ș
nui
ț
i să vă achizi
ț
iona
ț
i vacan
ț
e de croazieră cu servicii incluse?

Fig.2.5 Opinii despre vacan
ț
ele de croazieră cu servicii incluse

La această întrebare au răspuns to
ț
i responden
ț
ii din care au 48 de persoane cu un

procent de 42,1% au spus ca nu preferă vacan
ț
e cu servicii incluse, iar în număr de 66

persoane cu un procent de 57,9% au răspuns afirmativ că preferă vacan
ț
e cu toate

serviciile incluse.

29

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

De ce a
ț
i ales vacan
ț
e de croazieră cu servicii incluse în pre
ț
ul de achizi
ț
ie?

Fig.2.6 Opini despre vacan
ț
e de croazieră

La această întrebare au fost 65 de locuitori ai Bra
ș
ovului care au răspuns, Varianta

Comoditatea au fost în număr de 34 de persoane cu un procent de 20,2%, cea mai

agreată de răspuns a fost varianta referitoare la promo
ț
iile vacan
ț
elor de croazieră în

număr de 52 de persoane adică cu nu procentaj de 31%, Cei care au siguran
ț
a de a nu

se depă
ș
i suma pentru vacan
ț
a au fost în număr de 23 pers oane cu un procent de

13,7%, următoare în top a fost cei care au zis ca sunt ideale pentru grupuri
ș
i familii în

număr de 34 persoane cu un procent de 20,2%, care este în egalitate cu cei care au

răspuns prin comoditate, iar varianta Prefer o vacanta relaxanta au fost în număr de 25

cu un procent de 14.9%.

30

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

Considera
ț
i că vacan
ț
ele de croazieră cu servicii incluse sunt mai avantajoase la

pre
ț
decât varianta cla sică?

Fig.2.7 Opinii despre avantajele unei vacan
ț
e de tip croazieră cu servicii incluse

La această întrebare s-au ob
ț
inut 66 de răspunsuri dintre care cele afirmative

sunt pe primul loc în număr de 38 de persoane cu un procent de 57,6%, iar cei care nu

cred ca aceste vacan
ț
e sunt mai avantajoase la pre
ț
au fost în număr de 28 persoane cu

un procent de 42,4%.

31

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

Cât de des mergem în vacan
ț
e de croazieră?

Fig.2.8 Frecven
ț
a dep lasări în vacan
ț
e de croazieră

La această întrebare sa ob
ț
inut un număr de 70 persoane de răspunsuri valide.

Din datele de mai sus reiese ca 23 de persoane cu un procent de 32,9% obi
ș
nuiesc să

meargă în vacan
ț
ă de c roazieră de doua ori pe an, 10 persoane mai rar de o data pe an

cu un procent de 14,3%, în timp ce 13 persoane merg o data pe an cu un procent de

18,6%. Doar 24 de respondenti au un procent de 34,3% care au afirmat ca merg în

vacan
ț
a de croazieră m ai des de doua ori pe an.

32

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

Care este părerea dumneavoastră despre calitatea serviciilor în vacante de

croazieră all inclusive fa
ț
ă de sejururile fără servicii incluse?

Fig.2.9 Opinii despre vacan
ț
ele de croazieră all inclusiv

La această întrebare s-a înregistrat un număr de 61 de răspunsuri dintre care 21 de

persoane cu un procent de 65,6%, au afirmat că în opinia lor, serviciile sunt la fel, iar

ceilal
ț
i 40 de persoane cu un procent de 34,4%, consideră că vacan
ț
ele de croazieră cu

servicii all inclusive au o calitate superioară.

33

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

Ce tip de vacan
ț
a de c roazieră prefera
ț
i?

Fig.2.10 Preferin
ț
e cu privire la vacan
ț
ele de croazieră

Numărul total de răspunsuri este de 34 persoane din care 14 responden
ț
i cu un procent

de 41.2%, preferă vacan
ț
ele de croazieră pe vasele mari oceanice, după care cei 13

responden
ț
i cu un proc ent de 38,2%, au ales vacan
ț
ele de croaziera fluviale,
ș
i cei 7

responden
ț
i care au ma i rămas cu un procent de 20,6%, au trecut în topul preferin
ț
elor

vacan
ț
ele de croazieră pe Iahturi.

34

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

De unde a
ț
i aflat desp re vacan
ț
ele de croazieră
ș
i avantajele lor?

Fig.2.11 Informa
ț
ii cu privire la vacan
ț
ele de croazieră

La această întrebare s-a ob
ț
inut 78 de răspunsuri în total, dintre care 20 de responden
ț
i

cu un procent de 32,3%, s-au informat despre vacan
ț
ele de croazieră de pe internet, 17

responden
ț
i cu un proc ent de 27,4%, au aflat de la prieteni sau cuno
ș
tin
ț
e, 14

responden
ț
i cu un proc ent de 22,6%, au aflat de la agen
ț
iile de turism iar 11 persoane

cu un procent de 17,7%, au urmărit reclamele la televizor cu vase de croazieră.

35

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

Obi
ș
nui
ț
i să lăsa
ț
i rece nzii online la sfâr
ș
it de vacan
ț
ă pe vas de croazieră?

Fig.2.12 Recenzii online despre croazieră

Această întrebare are la bază un aspect de o semnifica
ț
ie foarte mare pentru toate

companiile de croazieră. Recenziile bune sau rele sunt luate în serios atat de pasageri,

cât
ș
i de personalul exe cutiv dintr-o companie. Din totalul de 30 de persoane doar 18 cu

un procent de 60%, obi
ș
nuiesc să completeze micile cartona
ș
e sau scrisori la sfâr
ș
itul

36

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

vacan
ț
elor de croazieră . În această cercetare 12 persoane cu un procent de 40%, au

afirmat ca nu completeaza recenziile la sfâr
ș
it de croazieră.

Care a fost durata ultimei vacan
ț
e pe vasul de croazieră?

Fig.2.13 Durata croazierei

În
cadrul
acestei
întrebări
s-au
înregistrat
34
de
răspunsuri,
în
topul
preferintelor

se
situează
vacan
ț
ele
de
12-14
zile,
cu
un
număr
de
11
respondenti
avand
un

procent
de
32,4%,
apoi
urmează
vacan
ț
ele
de
7
zile,
aceasta
varianta
a
fost

aleasă
de
10
respondenti
cu
un
procent
de
29,4%,
alte
7
persoane
au
ales

37

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

varianta
de
1-3
zile,
cu
un
procent
de
20,6%,
ș
i
mai
mult
de
14
zile
au
fost
aleasă

de 6 persoane cu un procent de 17,6%.

Când
planifica
ț
i
vacan
ț
ele,
ce
criterii
ave
ț
i
în
vedere?
(
Vă
rog
să
ordona
ț
i

preferin
ț
ele
dumneavoastră,
pe
o
scală
de
la
1
la
5,
criteriul
cel
mai

important este reprezentat 5 iar 1 este criteriul cel mai pu
ț
in important).

Fig.2.14 Criterii de alegere a vacan
ț
elor de tip croazieră

În
aceasta
sec
ț
iune
turi
ș
tii
au
fost
întrebări
despre
aspectele
luate
în
calcul
cand

rezervă
o
vacan
ț
ă
de
croazieră.
Părerile
sunt
împăr
ț
ite,
răspunsurile
sunt
foarte
variate,

uni
turi
ș
ti
aleg
vacan
ț
ele
de
croazieră
în
func
ț
ie
de
destina
ț
ie,
acela
ș
i
număr
se

orientează
după
perioada
vacan
ț
ei,
reducerile
ș
i
ofertele
sunt
la
acela
ș
i
nivel
în
topul

38

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

preferin
ț
elor.
Pasagerii
navelor
de
croazieră
au
câteva
elemente
de
luat
în
calcul
când

planifică vacan
ț
a.

Ce
propuneri
ave
ț
i
pentru
a
atrage
mai
multe
persoane
sa
aleagă
turismul

de croazieră, pentru petrecerea vacan
ț
elor?

La această întrebare au fost primite următoarele răspunsuri:

Sa
fie
mai

scurte
perioade

de timp.

Oferte
variate
de

pre
ț
extrasezon

Marketing

Nu
ș
tiu

Mai
multă

promovare

Amenajarea

portului

Constan
ț
a

Publicitate

Să
se
asigure

bilete dus-întors

Servicii
de

calitate

Mai
multe

oportunită
ț
i
de

vacan
ț
a

Concluziile cercetării de marketing

Pornind
de
la
ipotezele
prezentate
la
începutul
cercetării,
observăm
câteva

schimbări. Una din ipotezele care se dovede
ș
te a fi corectă este următoarea:

●
Popula
ț
ia
Bra
ș
ovului,
preferă
vacan
ț
ele
care
au
servicii
ș
i
facilită
ț
i
incluse
mai
mult

decât vacan
ț
ele de croazieră clasice.

Din
total
de
114
responden
ț
i,
doar
42%
au
ales
vacan
ț
ele
care
nu
au
servici
incluse
în

pre
ț
. La fel s-a dovedit a fi corectă
ș
i următoarea ipoteză:

●
Croazierele
fac
parte
din
categoria
vacan
ț
elor
cu
servicii
incluse
dar
sunt
alese
de

o
parte
mai
mică
din
numărul
Bra
ș
ovenilor.
Următoarea
ipoteză
nu
a
fost
corectă,

destina
ț
iile nu su nt motivul principal cand aleg o vacan
ț
ă de croazieră.

●
Motivul
pentru
care
turistii
aleg
o
vacan
ț
ă
de
croazieră
este
faptul
ca
vizitează
mai

multe locuri într-un timp relativ scurt.

●
Populatia
Bra
ș
ovului
care
preferă
vacan
ț
ele
de
croazieră
este
mul
ț
umită
de

serviciile
oferite
de
către
angaja
ț
ii
companiilor
de
croaziera,
(această
ipoteza
s-a

demonstrat a fi corectă).

39

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

CAPITOLUL 3

CONCLUZII
Ș
I PROPUNERI

Piața
croazierelor
a
evoluat
foarte
mult
în
decursul
ultimilor
ani,
deoarece
este
un

produs
nou
și
unic
ce
îmbină
partea
de
sejur
a
unei
vacanțe
cu
cea
de
circuit,
împărțind

destinațiile
temeinic,
pentru
a
permite
oricărui
pasionat
să-și
aleagă
mai
bine
genul

călătoriei.
De
aceea,
prima
împărțire
a
fost
făcută
după
tipul
întinderii
de
apă
pe
care
se

va desfășura voiajul.

Cu
toate
că
industria
de
croazieră
a
ajuns
la
un
nivel
destul
de
ridicat
în

dezvoltarea ei, mai există domenii
​

​
care necesită mai multă atenție și investiții, cum ar fi :

●
lărgirea hotarelor de pătrundere a companiilor de croaziere în Estul

Europei,Africa, Asia și alte regiuni puțin valorificate;

●
atragerea consumatorilor tineri și cu posibilități financiare mai reduse prin

dezvoltarea sectorului recreativ și micșorarea prețurilor;

●
reducerea sau simplificarea la maxim a aranjamentelor pre și post vacanță.

În flexibilitatea lui turismul de croazieră întrece toate celelalte forme de turism. Navele de

croazieră sunt mobile și ușor pot fi repozitionate dintr-o regiune nefavorabilă sau cu

cererea mică în una cu cererea pentru croaziere ridicată. La fel, ele pot fi ușor

modificate în dependență de necesitățile pieței sau de specificul regiunii.

Navele de croazieră fac față cu succes la condițiile economice relative, la fluctuațiile de

cerere și ofertă și regimurilor fiscale. Industria de croazieră a demonstrat abilitatea de a

se reface rapid în situații critice și tensionate, cum ar fi conflicte militare sau decline

financiare.Problemele financiare de pe glob nu sunt un motiv de a nu trăi viața la maxim

și de a petrece câteva zile pe unul dintre cele mai scumpe vase de croazieră din lume,

chiar dacă un sejur va costa câteva mii de dolari.

40

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

Atuul turismului de croazieră în fața altui produs clasic este acela că oferă

clienților posibilitatea să viziteze mai multe locații fără să fie nevoiți să schimbe locul de

cazare sau transportul. În plus pasagerii nu au nici o șansă să se plictisească pe

parcursul voiajului pentru că la bordul navelor beneficiază de posibilități de distracție și

de petrecere a timpului liber dintre cele mai variate.

Pe
plan
mondial
secolul
XXI
va
deschide
o
nouă
eră
în
turismul
de
croazieră,
în

care se îmbină tradiția cu tehnologia, design-ul și viteza.

Pentru
țara
noastră
necesitatea
dezvoltării
turismului
de
croazieră,
rezidă
din

faptul
că
România
este
o
țară
cu
o
vocație
turistică,
beneficiind
de
un
valoros
și
variat

potențial natural și antropic, armonios dispersat pe întreg teritoriu.

De
aceea
este
nevoie
să
se
îmbogățească
oferta
de
servicii
și
facilități
pe
care
le

oferă
Terminalul
de
pasageri
din
Portul
Constanța,
astfel
încât
acesta
să
semene
tot
mai

mult
cu
un
terminal
modern
din
orice
port
de
croaziere
important.
De
asemenea
este

nevoie
și
de
suplimentarea
panourilor
și
indicatoarelor
de
orientare
turistică,
precum
și

de realizarea acestora în mai multe limbi de circulație internațională.

O
altă
propunere
ar
fi
îmbunătățirea
imaginii
și
gradul
de
atractivitate
al
muzeelor,

obiectivelor
turistice
și
locațiilor
ce
pot
fi
incluse
în
traseele
turistice
pe
care
le

recomandă pentru companiile internaționale de croaziere.

Autoritățile
portuare
din
România
își
propun
să
încurajeze
traficul
navelor
de

pasageri
–
„
Mai
bine
încasat
taxe
mai
mici
de
la
mai
multe
nave
decât
să
scadă
traficul

portuar”.

Traficul
de
croazieră
pe
Dunăre
a
crescut
rapid
și
a
oferit
multor
turiști
o
primă

impresie despre România.

Paradoxal
sau
nu,
după
1990
turismul
de
croazieră,
în
pofida
potențialului
de

care
dispune
țara
noastră,
a
fost
practic,
exclus
chiar
și
din
vocabularul
managementului

existent
în
industria
vacanțelor.
Ne-au
trezit
practic
la
realitate
mari
organizatori
de

41

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

croaziere
din
Europa
prin
solicitarea
expresă,
adresată
omonimelor
din
România,
de
a

organiza
asemenea
„
vacanțe
plutitoare”
pe
Dunăre
până
la
minunată
creație
a
fluviului

pe
pământul
Daciei
Felix
Delta.
E
adevărat,
cererea
marilor
companii
din
Europa
ne-a

găsit
prea
puțin
pregătiți
ca
stare
de
gazdă
a
porturilor
și
a
orașelor
aflate
de-a
lungul

fluviului.
Dar
interesul
imens
al
turiștilor
pentru
Dunărea
românească
a
învins
până
la

urmă
obstacolele
menționate
mai
sus.
Mai
mult,
în
unele
locuri
–
Drobeta
Turnu
Severin,

Galați
și
Tulcea
–
autoritățile
locale
au
început
să-și
asume
cu
mai
mult
spirit
de
inițiativă

și rolul de gazdă.

Facilitățile
de
primire
de
la
punctele
de
acostare
din
România
nu
sunt
la
nivelul

standardelor
oferite
de
alte
țări
prin
care
trece
fluviul.
Pentru
a
oferi
o
mai
frumoasă

experiență turistică a vizitatorilor sunt necesare următoarele măsuri:

●
constituirea unui punct central de informare a operatorilor de croaziere pentru a

promova ofertele de croazieră;

●
coordonarea tarifelor și cheltuielilor portuare într-un sistem uniform, competitiv cu

alte țări de pe Dunăre;

●
îmbunătățirea facilităților de acostare , de primire în porturi și a accesului

până

la și de la facilitățile de acostare;

●
crearea unei

unități de promovare pentru diseminarea orarelor curselor și

pentru

pasageri în porturi, la operatorii de croaziere;

●
înmânarea de materiale promoționale pentru participarea la croaziera

pasagerilor;

●
autoritățile portuare și locale vor pregăti și vor implementa planuri de

recepție în porturi și facilități de acces;

●
îndepărtarea

deșeurilor ce afectează aspectul zonei și prezintă risc pentru

sănătate;

●
crearea de noi atracții și facilități pentru vizitatori pentru a crește gama de atrac
ț
ie;

42

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

●
realizarea de studii continue, sezoniere sau anuale privind

sosirile/plecările/cheltuielile și satisfacția vizitatorilor;

●
pregătirea personalului nou angajat al centrelor de informare turistică;

●
crearea unei

imagini puternice, unui brand : printr-o agenție internațională

specializată trebuie să definim brandul turistic al României și să definim strategia

pentru lansarea acesteia prin oferirea unei game diversificate de produse turistice

în raport cu cerințele pieței.

Îmbunătățind traficul pe Dunăre prin o mai bună administrare, vasele de croazieră

vor circula cu mai multă ușurință și porturile României pe Dunăre vor ajunge o

destinație preferată pentru operatori.

Toate
analizele
făcute
în
acest
domeniu
arată
clar
creșterea
cererii
la
croazierele

turistice,
ceea
ce
demonstrează
că
industria
croazierelor
turistice
are
un
viitor
promițător

și un cuvânt tot mai puternic de spus în turismul mondial.

Turismul
de
croazieră
ar
trebui
privit
nu
doar
din
perspectiva
lucrurilor
simple
de

care
ne
bucurăm
fiecare
dintre
noi,
ci
privit
din
perspectiva
beneficiului
pe
care
poate
să

îl aibă economia națională, pentru dezvoltarea economică a unei națiuni.

Turismul
din
păcate,
în
România,
a
fost
în
ultimii
20
de
ani,
inventat
și
reinventat,

uitându-se
de
fiecare
dată
că
nu
trebuie
să
faci
nimic
altceva
decât
să
promovezi
ceea

ce ai.
De
aceea,
cel
mai
indicat
mod,
după
părerea
mea
,
de
a
face
turism,
în
condițiile

crizei
financiare,
sunt
croazierele
de
vacan
ț
ă
plină
de
romantism,
palpitantă
și
destul
de

sigură.

BIBLIOGRAFIE

1.
Athanasios A. P., Vaggelis G.K., (2019), Inland and Seaside

Sustainable Transportation International Journal of Hospitality

Management.

43

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

2.
Baltescu C., (2010), Curs Tehnicile opera
ț
iunilor de turism,

Universitatea Transilvania.

3.
Ispas A., Curs Marketingul turistic, Capitolul 7.5. /strategii de

promovare în turism.

4.
Ni
ț
ă I., Ni
ț
ă C., (2008), Pia
ț
a turistică a României.

5.
Sylvère P.,(2008) La publicité, Nerf de communication, Edition

d’Organisation, Paris

6.
Iuhoi I.C.,Bal. C., (2008) Mixul de marketing
ș
i importantele lui,

Universitatea Tehnica din Cluj Napoca.

7.
Polat N., (2015), Technical Innovation in cruise Tourism and results of

sustainability, Pamukkale University, Tourism Faculty, Turkey.

8.
Rincu E., Petrea R., Racz R., Bulzan A., Filimon L., (2015), Cruise

ship Tourism on the Danube River, ale Universită
ț
ii din Oradea, seria

Geografie.

9.
http://portofconstanza.com/apmc/portal/static
​
.

10.
Mazilu M.,(2011) Regional tourism from the perspective of the

Danube strategy, Cactus Tourism Journal.

11.
Constantin C., (2009), Cercetări de marketing în comer
ț
, turism,

servicii, Curs pentru învă
ț
ământul la distan
ț
ă

ANEXA 1 – TOP 10 – CELE MAI MARI VASE DE CROAZIERĂ DIN LUME

1. OASIS OF THE SEAS – 225.282 de tone; 362 de metri; 5.400 de persoane. Cel mai

mare vapor din lume e prea lung, prea lat și prea înalt să încapă prin Canalul Panama.

Are tiroliene, pereți verticali pentru alpinism și spectacole de Broadway la bord.

Echipajul însumează 2.384 de persoane, peste numărul de pasageri al multor vapoare

construite înainte de 2000.

44

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

2. FREEDOM OF THE SEAS – 160.000 de tone; 338 de metri; 3.634 de persoane. Este

atât de mare încât Celine Dion ar putea scrie un cântec și despre el, notează Bing

Travel. E plin de apă peste tot: piscine, jacuzzi, simulatoare de surf, cascade, patinoare,

plus un water park special pentru copii.

3. NORWEGIAN EPIC – 155.873 de tone; 329 de metri; 4.100 de persoane. Are 20 de

restaurante deschise non-stop, printre care o pizzerie cu livrare la… cabină, și un bar

construit integral din gheață. Singurul dezavantaj al vaporului e că nu prea încape în

portul New York.

4. QUEEN MARY 2 – 151.400 de tone; 345 de metri; 2.620 de persoane. E mai lung

decât 40 de double deckere londoneze (autobuz dublu etajat). Cel mai mare vapor în

2004, când a fost lansat, are 1.310 cabine luxoase.

5. VOYAGER OF THE SEAS – 138.000 de tone; 310 metri; 3.114 persoane. E de nouă

ori mai lung decât primul zbor cu avionul al fraților Wright. Are pistă de patinaj viteză,

cinematograf, sală de concerte și un miniteren de golf (este singurul lucru minim al

acestui vapor, scrie Bing Travel).

6. SPLENDIDĂ – 137.963 de tone; 333 de metri; 3.274 de persoane. Are 445.000 de

metri pătrați și e mai mare decât Mall America (cel mai mare mall american, cu 400 de

magazine, 12.000 de angajați și 35 de milioane de vizitatori anual). Site-ul Bing Travel

notează că Turnul Eiffel ar încăpea lejer pe vapor.

7. CARNIVAL DREAM – 130.000 de tone; 306 metri; 3.646 de persoane. Este un parc

de distracții mobil, care ar putea găzdui două London's Eye una lângă alta (imensă roată

de observație din centrul capitalei britanice). Are două "săli" de cinema unice, în care

45

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

spectatorii stau în bazine și se uită la televizoare LED de 3 metri înălțime și 6 metri

lățime.

8. DISNEY DREAM – 130.000 de tone; 339 de metri; 2.500 de persoane. Este cel mai

vesel loc de pe apă, conform Bing Travel. Are la bord toate personajele Disney, un

cinematograf 3D, și un tobogan de 233 de metri.

9. SOLSTICE & EQUINOX – 122.000 de tone; 314 metri; 2.850 de persoane. E mai lung

decât 4 avioane Boeing 747. Cele 19 punți blochează soarele pentru cei aflați la nivelul

inferior și îi "prăjește" pe cei aflați la etaj. La bordul său, se joacă bocce sau cricket

(jocuri tradiționale englezești) pe gazon natural.

10. PRINCESS DIAMOND – 116.000 de tone; 293 de metri; 2.670 de persoane. Este de

trei ori mai mare decât Palatul Buckingham și are de două ori mai multe camere.

"Prin
ț
esa Mamut", cum e numită de Bing Travel, ar putea "înghiți" 5 Taj Mahal-uri. În

fiecare după-amiază se servește ceaiul și "snack-ul" de la ora cinci într-unul din zecile

de restaurante și baruri. Are 700 de cabine cu balcon.

ANEXA 2 – CHESTIONAR, CERCETARE DE MARKETING

Opinii, atitudini
ș
i com portamente ale Brasovenilor cu privire la oferta turistică de

croazieră din România.

Buna ziua, mă numesc Dumitru Loredana, sunt studentă la Facultatea de
Ș
tiin
ț
e

economice, din cadrul Universită
ț
ii Transilvania din Bra
ș
ov,
ș
i realizez o cercetare de

marketing cu privire la opinia, atitudinea
ș
i comportamentul cetă
ț
enilor din Bra
ș
ov, că

oferta turistică de croazieră din România. Răspunsurile dumneavoastră fiind foarte

importante pentru îndeplinirea scopului. Durează în jur 10 minute să completa
ț
i

chestionarul, de asemenea, men
ț
ionez că răspunsurile dumneavoastră vor fi

confiden
ț
iale
ș
i vor fi folosite doar pentru îndeplinirea scopu lui acestei cercetării.

46

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

*Obligatoriu

1.
Obi
ș
nui
ț
i să achizi
ț
iona
ț
i vacan
ț
e de croazieră cu servicii incluse?

❏
DA

❏
NU

2.
Care este motivul pentru care nu alege
ț
i vacan
ț
e de croazieră cu servicii

incluse în pre
ț
?

❏
Limitează libertatea de mi
ș
care

❏
Programul fix de mese

❏
Nu este pe placul meu

❏
Este mai potrivit pentru familii

❏
Altele

3.
De ce a
ț
i ales va can
ț
e de croazieră cu servicii inc luse în pre
ț
ul de achizi
ț
ie?

❏
Comoditate

❏
Promo
ț
ii/Oferte

❏
Am siguran
ț
a că nu depă
ș
esc suma

❏
Sunt ideale pentru grupurii
ș
i familii

❏
Prefer o vacan
ț
ă relaxantă

❏
Altele

4.
Considera
ț
i că v acan
ț
ele de croazieră cu servicii incluse sunt mai

avantajoase la pre
ț
?

❏
DA

❏
NU

5.
Cât de des merge
ț
i în vacan
ț
ă de croazieră?

❏
O data pe an

❏
Mai rar de o data pe an

❏
De doua ori pe an

❏
Mai mult de doua ori pe an

6.
Care este părerea dumneavoastră despre calitatea serviciilor în vacan
ț
ele

de croazieră all inclusive fa
ț
ă de sejururi individuale?

47

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

❏
Serviciile au o calitate superioară

❏
Sunt la fel, aceea
ș
i calitate

7.
Ce probleme a
ț
i întâmpinat în vacan
ț
ele de croazieră cu servicii incluse în

pre
ț
?

❏
Aglomera
ț
ie
ș
i gălăgie

❏
Prea multe activită
ț
i de divertisment

❏
Libertatea de mi
ș
care limitată

❏
Camerele nu erau ca în oferta

❏
Am avut probleme

8.
Ce tipuri de vacan
ț
a de croazieră prefera
ț
i?

❏
Croaziere oceanice

❏
Fluviale

❏
Croaziere de lux/Iahturi

9.
De unde a
ț
i afla t de vacante de croaziere
ș
i avantajele lor?

❏
Internet

❏
Prieteni/Cuno
ș
tin
ț
e

❏
Reclame

❏
Agen
ț
ii de turism

10.

​
Care sunt motivele pentru care a
ț
i alege o vacan
ț
ă de croazieră?

❏
Destina
ț
ii multiple

❏
Programe special concepute pentru copii

❏
Posibilitatea de a socializa cu persoane din diferite
ț
ări

❏
Calitatea superioară

❏
Altele

11.
Cum aprecia
ț
i experien
ț
a dumneavoastră într-o v acan
ț
ă de croazieră?

1 2 3 4 5

Total nemul
ț
umit

Foarte mul
ț
umit

12.
Cat de des merge
ț
i în vacan
ț
ă de croazieră?

48

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

❏
Foarte des

❏
Des

❏
Rar

❏
Foarte rar

13.
Cum alege
ț
i o vacan
ț
ă de croazieră?

❏
Căuta
ț
i pe site-uri online

❏
Primi
ț
i sug estii de la anumite agen
ț
ii de turism

❏
Din partea altor persoane

❏
Altele

14.
Obi
ș
nui
ț
i să lăsa
ț
i recenzii online la sfarsitul croazierei?

❏
DA

❏
NU

15.
Prefera
ț
i mai m ult vacan
ț
ele clasice în favoarea v acan
ț
elor de croazieră?

❏
DA

❏
NU

16.
Care a fost durata ultimei vacan
ț
e pe vasul de croazieră?

❏
1-3 zile

❏
7 zile

❏
12-14 zile

❏
Mai mult de 14 zile

17.
În ce categorie de vârstă vă încadra
ț
i?

❏
18 – 35 ani

❏
36 – 45 ani

❏
46 – 60 ani

❏
Peste 60 ani

18.
Genul dumneavoastră?

❏
Feminin

❏
Masculin

19.
Care este ocupa
ț
ia dumneavoastră?

49

Lucrare de licen
ț
ă SEAA 2020 DUMITRU

LOREDANA ALEXANDRA

❏
Întreprinzător

❏
Liber profesionist

❏
Angajat/ă

❏
Pensionar/ă

❏
Casnică

Va mul
ț
umesc pentru timpul acordat !

50