Licentafinal (1) [613281]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE ȘI INGINERIA MEDIULUI

Specializarea: Ingineria și protecția mediului in agricultură
Cursuri cu frecvență

PROIECT DE DIPLOMĂ

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC ABSOLVENT: [anonimizat]
2017

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE Ș I INGINERIA MEDIULUI
SPECIALIZAREA – INGI NERIA Ș I PROTECȚIA MEDIULU I ÎN
AGRICULTURĂ

AMENAJARE SP AȚIU VERDE ȘI REPARAȚ II
TROTUARE, ÎN COMUNA MĂGURELE, JUDEȚUL
PRAHOVA

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC ABSOLVENT: [anonimizat]

2017

2
CUPRI NS
Capitolul 1 Aspecte generale ……………………………………… ……….. ……………………………. 4
Capitolul 2 Necesitatea și importanța lucrării ……………. …………… …………………………. 6
Capitolul 3 Prevederi generale ………………………………… …………… ………………………… 10
Capitolul 4 Studii de caz …………………………………………. ……………. ………………………… .14
Studii topografice ………………………………… …………………………………………. 14
Studii geotehnice ………………………………. …………………………………………… 14
Considerații climatice …………………………….. ……………………………………….. 15
Soluții tehnice de realizare a investiț iei………………………………………………. 16
Capitolul 5 Realizarea lucrărilor …………………………… ………………….. …………………… .17
Îmbrăcaminți asfaltice …………………………….. …………… …………………………. 17
Terasamente ……………………………………… ……………………….. …………………… 29
Amenajă ri spații verzi ……………………………… ……………. ………………….. …….37
Capitolul 6 Program de control a calitații și urmărire in timp ……………………… …..46
Capitolul 7 Măsuri specifice de prevenire a riscurilor ………………… …………………. .. 53
Protecția muncii ………………………………………………………… ………………….. ..53
Implicații asupra mediului înconjurator ……………………… …………………. …..56
Plan general de securitate și sănătate ……………………………. …………………. …57
Măsuri generale de prevenire referitoare la organizarea șantierului și a
punctelor de lucru ………………………………………………………… …………………. 59
Măsuri speci fice de prevenire a riscurilor de accidentare și imbolnavire
profesionala ………………………………….. ………………………………………….. ……..60
Bibliografie …………………………………………………………………………………………………. ….75
Anexe
1. Antemăsurători ……………………………………………………… ………………. …………………. …79
2. Grafic general de realizare a investiției ………………….. ……………….. …………………… .80
3. Piese desenate
A1.Plan situatie
A2.Plan topografic
A3. Plan situatie spatiu verde
A4. Profil transversal tip trotuar
A5. Profil transversal tip alee
A6.. Detalii execuție alee
A7. Detalii execuț ie trotuar – parcare

3
AMENAJARE SPAȚIU VERDE ȘI REPARAȚII
TROTUARE, ÎN COMUNA MĂGURELE, JUDEȚUL
PRAHOVA

4
CAPITOLUL 1 -ASPECTE GENERALE

Măgurele este o comună în județ ul Prahova,formată din satele Coada Malului, Iazu și
Măgurele (reședința). Comuna se află pe malul stâng al Teleajenului. Este străbătută de șoseaua
națională DN1A care leagă Ploieștiul de Brașov prin Vălenii de Munte. Din această șosea, la
Măgurele se ramifică șoselele județene DJ100L și DJ231, care duc la Bălțești, Iordăcheanu și
Urlați, respectiv la Gornet și Păcureți. Prin comună trece calea ferată Ploiești Sud -Măneciu, pe
care este deservită de stațiile Măgurele Sud, Măgurele Prahova și Măgurele Nord.

Prin tema de proiectare se cere elaborarea documentației de execuție la obiectivul
“Modernizare zona Dispensar Uman – Monumentul Eroilor Măgurele și amenajare pietonală
până la Caminul Cultural Măgurele( amenajare spatiu verde si reparatii trotuare), în comuna
Măgurele, județul Prahova”, beneficiar fiind comuna Măgurele.

Aceaste trotuare care deservesc o zonă de inters pentru comunitate, nu corespund
exigențelor necesare a suprafeței pentru trafic.De altfel spațiul verde din zona Monumentului
Eroilo r și a lăcașului de cult din localitate, poate fi transformat în zonă de promenadă și
socializare printr -o amenajare și o estetică corespunzătoare.

Documentația tratează categoriile de lucrări necesare pentru repararea trotuare prin
realizarea unui sis tem pentru trafic nou, corespunzător cu normele în vigoare în vederea
îmbunătățirii condițiilor de deplasare pietonală.

Lucrările care reprezintă obiectul prezentului proiect se încadreaza în categoria D –
construcții de importanță redusa ( acestea sunt construcții cu funcții obișnuite, a căror
neîndeplinire afectează un număr redus de oameni ) . Categoria de importanță se stabilește de
către proiectant, la cererea investitorului, în cazul construcțiilor noi, sau a proprietarului, în cazul
construcțiilor existente.

În conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 – articolul 10, completata cu Legea
nr. 82/1998, lucrarea se încadrează în categoria trotuare din localități rurale,
prezen tul normativul are ca scop [54] :

5
a) stabilirea din punct de vedere tehnic și economic a tipurilor de lucrări și servicii pentru
fiecare din activitățile de întreținere și reparare a drumurilor și podurilor de
șosea, a construcțiilor șiamenajărilor aferente lor;
b) reglementarea organizării, planificării și urmăririi execuție i lucrărilor și serviciilor de
întreținereși reparații, în mod sistematic și la timp, pentru a asigura desfășurarea traficului
rutier în condiții desiguranță și confort și conserva rea patrimoniului rutier.
Prezenta lucrare se află in conformitate cu Lege a numărul 47 din 19 martie 2012 pentru
modificarea și completarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor
verzi din intravilanul localităților. [61] Pentru protecția și conservarea spațiilor verzi, persoanele
fizice și persoanele juridice au următoarele obligații:
a) să nu arunce niciun fel de deșeuri pe teritoriul spațiilor verzi;
b) să respecte regulile de apărare împotriva incendiilor pe s pațiile verzi;
c) să nu producă tăieri neautorizate sau vătămări ale arborilor și arbuștilor, deteriorări
ale aranjamentelor florale și ale gazonului, distrugeri ale mușuroaielor naturale, cuiburilor de
păsări și adăposturilor de animale, ale constr ucțiilor și instalațiilor utilitare și ornamentale
existente pe spațiile verzi;
d) să nu ocupe cu construcții provizorii spațiile verzi;
e) să nu ocupe cu construcții permanente spațiile verzi;
f) să asigure integritatea, refacerea și în grijirea spațiilor verzi aflate în proprietatea lor;
g) să coopereze cu autoritățile teritoriale și centrale pentru protecția mediului, cu
autoritățile centrale pentru amenajarea teritoriului și cu autoritățile administrației publice locale
la toate lucrările preconizate în spațiile verzi și să facă propuneri pentru îmbunătățirea amenajării
acestora;
h) să nu diminueze suprafețele spațiilor verzi."

Totodata ,lucrarea se afla in conformitate cu Legea din 15 februarie 2005 normativ
pentru intretinerea si repararea strazilor, indicativ NE 033 -04 (revizuire C 270 -1991) , acest
normative se aplica [25]:
(1) pentru elementele componente ale strazilor situate in teritoriul intravilan al
localitatilor, stabilit ca atare in planurile urbanistice;
(2) pentru strazile situate in afara teritoriului intravilan .
Normativul se poate aplica, la dorinta proprietarilor si pentru drumurile private inchise
circulatiei publi ce.
Normativul nu se aplica strazilor din orase si localitati rurale care coincid cu traseul unor
drumuri clasificate si care sunt gestionate de administratorul drumului respectiv.

6
CAPITOLUL 2 -NECESITATEA ȘI OPORTUNITATEA IN VESTIȚIEI

Prin lansarea prezentei investiții se creează premisele unor noi oportunități, pentru
populație, agenții economici și colectivitățile locale și se realizează accesul pietonal decent
dintre centrul localității cu centrul medical și lăcasul de cult.
De asemeni prin repararea acestui trotuar se va asigura accesul în condiții optime al
cetățenilor la centrul medical din localitate cât și la biserica ortodoxă.
Prin reamenajarea spațiului verde din spatele centrului medical se dorește crearea p e acesta a
unor spații pentru recreere și socializare pe categorii de vârstă, copii, adulți și vârstnici.
Lucrările prevazute în prezentul proiect nu introduc efecte negative suplimentare fată de
situația existentă, asupra solului, scurgerii apelor plu viale, drenajul apelor subterane,
microclimatului zonei, peisajului și nici din punct de vedere al nivelului zgomotului.
Prin executarea lucrărilor proiectate vor aparea unele influențe favorabile asupra
factorilor de mediu și chiar din punct de vedere e conomico -social.

Situația existentă

Trotuarul în cauză aparține comunei Măgurele are lățimea platformei circulabile de 1,3 –
1,4 m și bordează DN1 A pe partea stângă de la zona centrală (centrul medical, biserică) și până
la zona comercială de lângă Primărie.
Traseul se desfasoară pe lângă DN1 A asigurând și accesul din drumul național spre
proprietăți cât și accesul spre centrul medical și biserică.

7

În această zonă intens tranzitată este și un spațiu verde neamenajat și nepus în
valoare.Avâ nd în vedere faptul că și gradinița este amplasată în acest perimetru, amenajarea
spațiului poate crea oportunitatea înființării unui loc de joacă modern pentru copii în viitor.

Distanța dintre gardurile proprietăț ilor și acostamentul DN1A este de ap roximativ 8 m,
spațiu în care este așezat trotuarul, spațiul verde și șanțul.

8

De asemeni tot în zona trotuarului este montat și iluminatul stradal, stâlpii din beton fiind
amplasați la limita gardurilor, iar pe spațiul verde ce bordeză șanț ul de pă mânt sunt plantați un
rând de arbori din diferite soiuri.
Structura trotuarului actual constă dintr -un strat de asfalt pe alocuri exfoliat, mărginit de
borduri parțial degradate și de o rețea de răsuflători supraterane din țeava de oțel aparținând
rețelei de gaze din localitate.

9

Trotuarul se intersectează cu doua străzi laterale care coverg în DN 1A, ale căror șanțuri
pentru evacuarea apelor pluviale sunt întrerupte în dreptul acestuia.

10
CAPITOLUL 3 PREVEDERI GENERALE

In acest capitol s -a facut referire la prevederile urmă toarelor norme tehnic e aflate î n
vigoare:

Referitor la terenuri de fundare, clasificare și identificarea pământurilor , STAS –
1243/1988 stabilește criteriile de clasificare și identificare ale păm ânturilor care alcătuiesc
terenul de fundare al construcți ei inginerești(baraje,diguri,platforme,terasamente pentru căi de
comunicații). Acest standard nu se referă la pământurile din materiale de umplutură artificiale:
materiale de construcții,zguri,deșeuri industriale și menajere,materii organice ; clasificarea și
identificarea pământurilor conform standardului se fac in funcție de principalele caracteristice
fizice ,fizice și mecanice ale acestora . Prin pă mânt se ințelege acumularea de particule
solide,minerale, produse prin dezagregarea fizică sau chimică a rocilor ,care pot conține sau nu
,materii organice. [45]

Referitor la de terminarea granulozității ,STAS -1913/5 -1985 stabilește metodele de
determinare prin cernere și sedimentare a granulozitații( distribuției granulometrice) a
pământurilor ce alcătuiesc terenul de fundare .Granulozitatea reprezintă repartiția procentuală
după mărimi a granulelor (particulelor) componente al e fazei solide a pământurilor, astfel
granul ozitatea se determină prin următoarele metode [46]:
• prin măsuri directe cu ajutorul șablonului ,pentru pământuri cu granule mai
mari de 125 mm
• metoda cernerii :
-pe ciururi,pentru pământuri cu granule mai mari de 2 mm
-pe ciururi și site ( granule mai mari de 0,063 mm )
• metoda sedimentării,pentru pământuri cu granule mai mici de 0,063 mm
• metoda combinată( cernere și sedimentre) pentru pământuri cu limite intinse
de granulozitate ( nisip arg ilos,praf nisipos ).

Referitor la prevenirea și remedierea degradărilor din îngheț -dezgheț , STAS -1709/2 se
referă la măsurile de prevenire și remediere ale degradărilor publice ca urmare a manifestării
fenomenului de ingheț -dezgheț. [47]

11
Referitor la terasamente , STAS -2914 se referă la condițiile tehnice generale de calitate
pentru terasamentele drumurilor publice și strazilor. Observaț ie –se pot aplica și la drumurile
forestiere,agricole,industriale ș i de exploatare numai cu acordul beneficiarului. Prevederile
prezentului standard nu se referă la condițiile tehnice de calitate ale stratului de forma care
constituie stratul superior al terasamentului și face obiectul altor reglementări legale in vigoare.
Terasamentele se execută pe terenuri care sa le asigure portanța ,să fie durabile,stabile și
ușor de intreținut in exploatare . [48]

Referitor la rugozitatea suprafețelor de rulare , STAS –8849 stabilește metodele de
măsurare a rugozitați i suprafețelor de rular a drumurilor publice ,in vederea stabilirii calitații lor
antiderapante. Metodele de măsurare a rugozității se aplică suprafețelor de rulare executate cu
lianți bituminoși de tipul îmbrăcăminților bituminoase sau a celor cu tratamen te bituminoase ,
fiind obligatorie efectuarea ambelor ambelor determinări pentru caracterizarea rugozității
suprafeței. La îmbracăminților din beton de ciment ,rugozitatea suprafețelor se determină prin
metoda inalțimii de nisip . Măsurătorile cu aparatul SRT sau prin metoda înălțimii de nisip se
efectueaza fie in laborator, pe plăci cu dimensiunile de 25×25 cm ,confecționate pentru stabilirea
compoziției mixturilor asfaltice ,fie direct pe traseul rutier. [49]

Referitor la adâncimi maxime de inghet , STAS 6054 -77 stabilește zonarea teritoriului
Romăniei dupa adâncimea maximea de înghet,de care se va ține seama la proiectarea lucrărilor
de fundații cu prescripțiile tehice in vigoare. Prevederile prezentului standard nu se aplica
zonelor cu altitudine mai mare de 1000 m și nici zonelor din Delta și din balțile Dunării. Pentru
aceste zone, adâncimea de înghet se va stabili pe baza de observații locale. [50]

Referitor la zonarea seismică, respectiv macrozonarea teritoriului Romaniei , SR
11100/1 -93 stabilește zonele in care se imparte teritoriul Romăniei din punct de vedere al
intensitații seismice . Intensitatea seismică se exprima in grade conform scării MSK . Teritoriul
Romăniei se imparte in macrozone cu intensitate seismică de 6,7,8 și 9 grade. Standardul STAS
11100/1,ediția 1993 ,inlocuiește STAS 11100/1 -77, prin revizuire s -au făcut următoarele : s-a
reconsiderat harta de zonare folosind informațiile ce acoperă o istorie seismică de aproximativ
1000 ani ( în special din ultimii 200 ani) precum și înregistrările seismice ( seismograme si
accelerograme ) obținute de Centrul de Fizica Pământului și Institutul de Cercetari in Construcții
în urma evenimentelor seismice din 1986 și 1990 s-au introdus perioadele de revenire .[51]

12
Aspecte privind amestecurile bituminoase (utilizate la constructia si tratarea la suprafata
a drumurilor), tratamentele de suprafata (utilizate la tratamentul de suprafata a drumurilor),
bitumurile (utilizate la constructia si tratarea la suprafata a drumurilor), produsele si
ansambluri le pentru sapele de etansare ale tablierelor de pod (utilizate pentru tabliere de pod)
se regasesc in SR EN 13108 -2,3:2006/AC2008; [52]

Referitor la execuția pietruirii drumuril or de pământ, normativul AND 582-2002 – se
referă la condițiile de proiectare si execuția pietruirii drumurilor de pămant . Drumurile de
pămant care urmează a fi pietruite sunt, de regula de clasa tehnică IV sau V, in cadrul rețelei de
drumuri publice județene , comunale si vicinale . Cu avizul b eneficiarilor prevederile normativului
se pot aplica și pentru drumurile de exploatare ( forestiere,petroliere ) . [53]

Pietruirea drumurilor publice locale de pămant este necesara ca primă etapă a structurii
rutiere , pentru asigurarea circulației pe orice vreme in condiții economice de siguranță și confort
,întrucât rețeaua de drumuri locale trebuie sa indeplinescă funcțiuni multiple de accesibilitate
,mobilitate ,tranzit turistic .

Referitor la prevederi de proiectare pentru clădiri ,normativul P 100-1/2013 (denumit
în continuare P 100 -1) se referăla proiectarea seismică a clădirilor și construcțiilor cu structuri
similare acestora (de exemplu, tribune, estacade și alte asemenea) amplasate pe teritoriul
României. Codul cuprinde numai acele prevederi care, împreună cu prevederile codurilor
destinate proiectării la alte tipuri de acțiuni a structurilor din diferite materiale (beton armat, oțel,
zidărie, lemn), trebuie respectate în vederea asigurării protecției seismice a clădirilor și
constru cțiilor cu structur i similare acestora. Prevederile codului au în vedere, în cazul acțiunii
cutremurului : [63]
• protecția vieții și in tegrității fizice a persoanelor;
• menținerea fără întrerupere a desfășurării de activități și servicii esențiale pentru
viața;
• evitarea producerii de explozii sau degajări de substanțe periculoase;
• imitarea pagubelor materiale.

13
Referitor la normative pentru executarea mecanizată a terasamentelor de drum ,
normativ CD 182-87 ,acesta se referă la executarea mecanizată a terasamentel or de drumuri și
controlul calității acestora. [61]
Lucrarile de terasamente se vor incepe după executarea operațiilor de :
• pichetare
• retrasare și pregătitoare

14
CAPITOLUL 4 – STU DII CARE STAU LA BAZA DOCUMENTA ȚIEI

Studii topografice
Studiile topografice s -au executat utilizând echipamente moderne și programe adecvate
lucrărilor de drumuri.
Toate detaliile culese în teren au fost transpuse pe planuri de situatie scara 1:500, profile
longitudinale scara 1:50 0 și profile transversale scara 1:100, conform temei de
proiectare.Suprafața pe care s -au facut măsurători topografice este de 15395 mp pentru reparația
trotuar și 3136 mp pentru amenajarea spațiului verde.
Lungimea de trotuar reparat proiectat este de 385 m, care presupune o suprafata
circulabilă totală de trotuar amenajat de 1025 mp, încadrat de 735,1 m bordură mică, 14 m tuburi
pentru evacuarea apelor pluviale de pe drumurile laterale și înlocuirea a 33 de răsuflători gaze
pentru spațiu verde cu răsuflăt ori carosabile.
Pentru amenajarea spațiului verde se vor monta 341 m borduri mici, se va supralărgi
suprafața aleilor cu o structură din beton pe 180 mp, se vor asfalta 971 mp de alei și locuri de
parcare și se vor amenaja 1179 mp gazon.

Studii geotehnice
În conformitate cu SR 11100/1 -93 și normativul P100 / 2013, zona în care se afla
obiectivul investigat este caracterizată de urmatorii parametrii și coeficienți seismici [51]:
• din punct de vedere seismic amplasamentul s tudiat este încadrat în zona de
macroseismicitate I=8 pe scara MSK, conform SR 11100 / 1 -93 și se estimează că
intensitatea maximă posibilă în amplasament poate fi I=8.5 MSK;
• accelerația terenului (ag) = 0,28 (pentru cutremure cu interval mediu de recuren tă
(IMR) de 100 ani);
• perioada de colț: Tc = 1,6 sec;
Zona seismică de calcul pentru proiectare este „B”.
Adâncimea de îngheț, conform STAS 6054 -77, este de 90 – 100 cm. [50]

15
Considerații climatice
Din punct de vedere climatic, zona in care este situata comuna Măgurele se
caracterizeaza printr -un climat temperat continental cu ierni in general reci si veri calduroase.
Trecerea de la iarnă la vara se fa ce brusc, primavara fiind scurtă .

Tabel 1 -date climatice
DATE CLIMATICE
Regimul temperatu rilor
Temperatura medie anuală a aerului +10,0° C
Temperaturile medii multianuale in luna ianuarie -3,0° C
Temperaturile medii multianuale in luna iulie +22,0° C
Adâncimea maximă de ingheț 0,90-1,00 m
Precipitațiile medii multianuale, măsurate intr -o perioadă de 10 ani 600-900 mm
Vânturile dominante se canalizează in lungul vailor
Incărcă ri date de vant:
Vânturile dominante bat pe direcțiile nord -est (14,9%) ș i est (13,3%), iar viteza medie pe scara
Beaufort este de 2m/s.
Presiunea de referință a vântului, mediată pe 10 min. la 10 m ș i 50 ani interval mediu de
recurență
0,4 kPa
Incarcări date de zapadă
Incarcarea din zapadă pe sol, pentru o perioadă de revenire IMR=50 ani
2 kN/mp

16
Solutii te hnice de realizare a investitiei
Amenajarea parcului presupune urmatoarele lucră ri:
– reabilitarea ș i amenajare d e noi alei, cu mixtura asfaltică BAPC 8; S = 961 mp ;
– montarea de stalpi de iluminat; Nr = 3 buc ;
– amenajarea de spații verzi cu rulouri din gazon; S = 1179 mp
Funcționarea amenajă rii se dorește continuă , atat ziua cat si noaptea, precum ș i in toate
anotimpurile, p entru aceasta asigurâ ndu-se dotă ri corespunzatoare.
Amenaja rea spaț iilor verzi cuprinde amenaj area spaț iilor verzi aferente parcului prin:
– pregătirea terenului ;
– gazonarea cu gazon sub forma de rulouri.
Plantele avute in vedere pentru noua amenajare indeplinesc următoarele condiț ii:
– rezistența proba tă îin condi țiile geostaționare ale sitului;
– necesită eforturi minime de intreținere (rezistență naturală la factorii fizico -chimici ai
amplasamentului vizat) ;
– nu comportă riscuri in ceea ce privește salubritatea publică (nu patează suprafeț ele
invecinate locului de plantare) ;
– impact ul estetic și social in peisajul de destinț ie este optim pe termen mediu si lung.

17
CAPITOLUL 5 – REALIZAREA LUCRĂRILOR ( ÎMBRĂCĂ MINȚI
ASFALTICE,TERASAMENTE,SPAȚII VERZI )

Îmbră căminți asfaltice

1.Generalităț i pentru realizarea imbrăcăminț ilor asfaltice
2 .Condiții tehnice
3. Prescripții generale de execuție
4.Caracteristicile fizico – mecanice ale mixturilor
5.Punerea în operă a mixturilor asfaltice
6.Pregătire strat suport
7. Preparare mixturi asfaltice
8.Transportul mixturilor asfaltice
9. Așternerea mixturilor asfaltice
10. Compactarea mixturilor asfaltice
11.C ontrolul calitații

1.Generaliăț i pentru realizarea imbrăcă minț ilor asfaltice

Obiect și domeniu de aplicare
Prevederile cuprind condițiile de realizare și recepție a imbrăcăminților bituminoase
cilindrate, executate la cald cu mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale și bitum
neparafinos), SR EN 13108 -2,3:2006/AC2008. [52]

Ele cuprind condții tehnice care trebuie să fie îndeplinite de materialele folosite la
straturi de îmbrăcăminte bituminoasă realizată.Imbracamintile bituminoase care fac obiectul
prezentului caiet pot fi alcat uite din: mixturi asfaltice cu materiale locale si de carieră, cu
aplicabilitate la repararea tr otuarelor pietonale din localităț i rurale.

18
Prevederi generale
Imbrăcamințile bituminoase se execută de regula direct pe trasee de trotuare existente
sau in caz de necesitate se poate prevedea executarea de lucrări de corectare a traseului in
plan și profil longitudinal, precum și de corectare a profilului transversal impuse de siguranța
circulației in condițiile respectării prevederilor Legii 82/1996.
Îmbrăcămintea bituminoasă se aplică pe un strat suport care trebuie să îndeplinească
condițiile SR EN 13108 -2,3:2006/AC2008. [52]
Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice și tehnologice
corespunzătoare pentru respectarea strictă a pre vederilor caietului de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat, efectuarea tuturor încercărilor și determinărilor rezultate din aplicarea prevederilor.
Antreprenorul este obligat să efectueze la cerere verificări suplimentare față de prevederile
caietului de sarcini.
În cazul în care se vor constata abateri de la caietul de sarcini, se va dispune întreruperea
execuției lucrărilor și luarea măsurilor care se impun.

Definiții, notații, terminologie
Imbracamintea bituminoasa reprezintă imbracamintea rutieră realiza tă din mixturi
asfaltice pe baza de materiaie locale si de carieră, si aplicată de regulă pe drumuri/ trotuare
pentru imbunătățirea confortului și a siguranței circulației.
Notațiile utilizate in prezentul caiet sunt următoarele:
– BAPC 8: beton asfaltic cu pietrișuri concasate cu dimensiunea maximă a granulei de
8mm
-EBCR 60: emulsie bituminoasă cotionică cu rupere rapida cu 60 % bitum

2 .Condiții tehnice

Elemente geometrice
Grosimea imbrăcaminții bituminoase pentru reparaț ie la trotuare este de 4 cm.
Lățimea îmbracaminții bituminoase a trotuarelor se menține a ceeasi c u cea a trotuarului
ce se repară .

19
Profilul transversal
In aliniament, profilul transversal se execută cu panta unică 1% spre zona de colectare
a apelor meteorice.
Profilul longitudinal
Pentru faptul că se execută lucrări de reparaț ii, se va respecta profilul in lung al
trotuarului existent.
Abateri limită la elementele geometrice și denivelări admisibile
Abaterile limită locale admise in minus față de grosimea prevazută va fi de max, 10 %.
Abaterile in plus la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrării daca se respectă
prevederile prezentului normativ privind gradul de compactare și uniformitatea
straturilor.
Abaterile limită locale admise la lățtimea prevazută in proiect sunt de ± 50 mm.
Abaterile limită la panta profilui transversal pot fi de ± 5 mm/m.
La cotele profilului longitudinal se admite o abatere a de ± 20 mm față de prevederile
proiectului, cu condiția respectării pasului de proiecta re adoptat.
Denivelările admisibile in lungul drumului sub dreptarul de 3 m sunt de max, 7 mm.

Tipuri de mixturi asfaltice
BAPC8: beton asfaltic cu pietriș concasat
Materiale
Agregate naturale:
Agregatele naturale ce intră in componența betoanelor asfaltice destinate îmbrăcămintilor
rutiere sunt următoarele :
Pentru stratul de uzură (BAPC 8):
-pietriș concasat sort 4-8, conform SR EN 13242+A1:2008;
-nisip de concasare sort 0-4, conform SR EN 13242+A1:2008 ;
-nisip natural sort 0-4, SR EN 13242+A1:2008;
Fiecare tip și sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu
platforme betonate având pante de scurgere a apei și pereți despărțitori pentru evitarea
amestecării si impurificării agregatelor.

20
Filer
Filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539. [58] Filerul se depozitează in
incăperi acoperite, fererite de umezeală sau in silozuri. Nu se admite folosirea filerului
aglomerat.
Granulozitatea amestecului de agregate naturale este cuprinsă pentru fiecare tip de
mixtură asfaltică între anumite limite, respectiv în curbele granulometrice din SR EN 13108-
1:2006/AC:2008 . [52]

Lianți bituminoși:
Pentru zonele calde:
– bitum 35/50 si 50/70
– bitum modificat 25/55 si 45/80
In conformitate cu SR 12591:2009
Bitumul trebuie să prezinte o adezivitate de min.75 %, in cazul in care această condiție
nu este indeplinită se utilizează bitum aditivat.
Bitumul se depozitează in rezervoare metalice prevăzute cu sistem de incalzire cu
ulei, sistem de inregistrare a temperaturilor, guri de aerisire, pompe de recirculare etc.
Fiecare tip de bitum se depozitează separat. Emulsia bituminoasă cotionică se
depozitează in rezervoare metalice curate, prevazute cu pompe de recirculare si eventual cu
site.

3. Prescripții generale de executie

Pregatirea stratului suport
Inainte de așternerea mixturii asfaltice stratul suport se remediază dupa caz, apoi se
curață și se amorsează. In acest scop se procedează in felul urmator:
– stratul suport din mixturi se curață si se matură .
– gropile și denivelările se vor plomba apoi cu mixtura asfaltică;

Amorsarea stratului suport
Se recomandă să se realizeze mecanizat cu autostropitorului de emulsie sau cu un
dispozitiv special pentru asigurarea umiformității dozajelor prescrise, "in funcție de natura
stratului suport, contitatea de emulsie raspandită pentru amorsare trebuie să asigure un dozaj de
0,3….0,5 kg/ mp rezultând o raspandire in film continuu.Indiferent de natura stratului suport
se vor executa lucrarile ce se impun pentru asigurarea drenării corespunzatoare a apei.

21
Așternerea :
Pentru așternere se folosesc mixturi bituminoase tip BAPC 8 (beton asfaltic cu pietriș
concasat)
Profilul transversal, profilul longitudinal și abaterile limită la elementele geometrice
trebuie să corespundă prevederilor SR EN 13108-2:2006. [52]
Nota:
-La mixturile a sfaltice tip BAPC 8 se foloseș te numai nisip din concasarea agregatelor
de râ u sau in amestec cu nisip natu ral sortat: In acest caz proporț ia de nisip natural din
amestecul de nisipuri va fi de max.50 %.
-Nisipul rezultat din concasarea agregatelor de râ u poate fi inlocuit cu nisip de concasore
sort 0 -7 sau savura sort 0 -8 conform SR EN 13242+A1:2008.
-Dozajul de filer conform STAS 539 va fi min. 8 % pentru mixt urile asfaltice destinate
execuț iei stratului de uzura. [58]
-Compoziția granulometrică a agregatului natural este cuprinsă pe fiecare tip de
mixtură asfaltică in limitele indicate in norme.
-Abaterile de la compoziția prescrisă de reteta trebuie să se incadreze in limite.
-Conținutul optim de bitum din mixturile asfaltice se stabilește prin incercari preliminare
de laborator și trebuie sa se incadreze in limite.
Caracteristicile straturilor gata executate:
Compactarea stratului:
Compactarea stratului se verifică prin stabilirea gradului de compactare și prin incercări
de laborator pe carote.
Gradul de compactare reprezintă raportul procentual dintre densitatea aparentă a
mixturii compactate din strat și densitatea aparenta determinată pe epruvete Marshall preparate
in laborator din mixtura respectivă.
Densitatea aparentă a mixturii din strat se poate determina prin carote prelevate din teren
sau prin măsuratori , in situ cu gamadensimetrul.
Incercarile de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactării constau in
determinarea densintații aparente și a absorbtiei de apa .
Rezutatele obținute privind compactarea stratului trebuie să se incadreze in limitele din
norme.

22
Uniformitatea suprafeței
-Uniformitatea suprafeței stratului de uzură se verifică cu dreptarul sau cu alte
dispozitive adecvate.

-Denivelările maxime admisibile in profil longitudinal măsurate sub dreptarul de 3 m
sunt de max. 7 mm.
-Rugozitatea suprafeței
-Se recomandă ca valorile obținute la data recepției lucrărilor să se incadreze in
următoarele limite:
– rugozitate geometrică . HS: min.0,6 mm;
– rugozitote cu pendulul SRT: min. 70 unitati SRT;
-Hgt mai mic de 0,95

4.Caracteristicile fizico – mecanice ale mixturilor

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii asfaltice
Se determină pe corpuri de probă tip Marshal și pe cuburi confecționate din mixturi
asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea compozițiilor, din probe prelevate de la malaxor
sau de la așternere pe parcursul execuției, precum și din straturile îmbrăcăminților gata
executate.
Caracteristicile care se determină pe cilindrii Marshal sunt următoarele:
-stabilitatea (S) la 600 C min kN;
-indice de curgere (I) mm;
-raport S/I (kN/mm);
-densitate aparentă min kg/m;
-absorbție de apă % vol.

Caracteristicile care se determină pe cuburi sunt următoarele:
-rezistența la compresiune la 220 C min N/mm2;
-rezistența la compresiune la 500 C min N/mm2;
-reducerea rezistenței la compresiune la 220 C, 28 de zile de păstrare în apă, max %;
-densitate aparentă min kg/m3;
-absorbția de apă la % volum.

23
5.Punerea în operă a mixturilor asfaltice

Compactarea straturilor îmbrăcăminților bituminoase gata executate se determină prin analize
de laborator pe carote sau prin măsurări in situ conform SR EN 13108-8:2006. [52]
Pe tip de mixturi densitatea aparentă, min kg/m3 este cuprinsă între 2150-2250
absorbția de apă între 2-8 %, iar gradul de compactare între 96-97%.
Uniformitatea suprafeței de rulare în profil longitudinal se verifică cu dreptarul și pana,
conform SR EN 13108-8:2006, iar aceste denivelări maxime admisibile măsurate sub dreptarul
de 3 m sunt următoarele:maxim 7 mm. pentru drumuri de clasa tehnică IV și V.
Rugozitatea suprafeței se determină cu aparatul SRT sau prin metoda înălțimii de nisip
în conformitate cu prevederile STAS 8849 . [49]
În cazul rugozității măsurate cu aparatul Grip Tester condițiile tehnice pe care trebuie să
le îndeplinească coeficientul de frecare are valori cuprinse între 0,7 – 0,95.

6.Pregătire strat suport

Pregătirea stratului suport se va face conform prevederilor SR EN 13108-8:2006. [52]
Amorsarea stratului suport se realizează uniform cu un dispozitiv special, care poate
regla cantitatea de liant pe m2 în funcție de natura stratului suport, utilizînd materialele indicate
în SR EN 13108-1:2006. [52]
După amorsare se așteaptă timpul necesar pentru volatilizarea solventului, respectiv
pentru ruperea emulsiei bituminoase. În funcție de natura stratului suport, cantitatea de bitum,
rămasă după aplicarea amorsajului trebuie să fie de 0,3 – 0,5 kg./m2.

7. Preparare mixturi asfaltice

Mixturile asfaltice se prepară în instalații prevăzute cu dispozitive de: predozare, uscare,
resortare și dozare gravimetrică a agregatelor naturale, dozarea gravimetrică sau volumetrică a
bitumului și filerului, precum și dispozitiv de malaxare forțată a agregatelor cu liantul
bituminos.

24

8.Transportul mixturilor asfaltice

Mixturile asfaltice executate la cald se transportă cu autobasculante adecvate,
urmărindu-se ca pierderile de temperatură pe tot timpul transportului să fie minime.La distanțe
de transport peste 20 km. sau cu durata peste 30 min., indiferent de anotimp, precum si pe
vreme rece (+ 100 C – + 150 C), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat
dupa încarcare.

9. Așternerea mixturilor asfaltice

Așternerea mixturilor asfaltice se efectuează în perioada martie – octombrie, la
temperaturi atmosferice de peste 100 C, în condițiile unui timp uscat.Așternerea mixturilor
asfaltice se efectuează numai mecanizat, cu repartizatoare – finisoare prevăzute cu sistem de
nivelare automat și care asigură o precompactare. În cazul lucrărilor executate în spații înguste
(cazul trotuarelor), așternerea mixturilor asfaltice se poate face manual.
Mixtura asfaltică trebuie așezată continuu pe fiecare strat și pe toată lungimea unei benzi
programată a se executa în ziua respectivă.În cazul unor întreruperi accidentale, care conduc la
scăderea temperaturii mixturii răma să necompactată în amplasamentul repartizatorului, pînă la
1200 C, se procedează la scoaterea acestui utilaj din zona de întrerupere, se compactează
imediat suprafața nivelată și se îndepărtează resturile de mixturi, rămase în capătul benzii.
Concomitent se efectuează și curățirea buncărului și grinzii vibratoare a repartizatorului
,această operație se face în afara zonelor pe care există sau urmează a se așterne mixtura
asfaltică. Capătul benzii întrerupte se tratează ca rost de lucru transversal conform prevederilor
SR EN 13108-8:2006. [52]

25
10. Com pactarea mixturilor asfaltice

La compactarea mixturilor asfaltice se aplică tehnologii corespunzătoare, care să asigure
caracteristicile tehnice și gradul de compactare prevăzute pentru fiecare tip de mixtură asfaltică
și fiecare strat în parte.
Operația de compactare a mixturilor asfaltice se realizează cu compactoare cu pneuri și
compactoare cu rulouri netede, prevăzute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel încît să se
obțină un grad de compactare de minimum 96% pentru fiecare strat al îmbrăcăminții, conform
SR EN 13108-8:2006. [52]
Pentru obținerea gradului de compactare prevăzut, se determină pe un sector
experimental numărul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, în funcție de
performanțele acestora, de tipul și grosimea stratului de îmbrăcăminte.
Această experimentare se face înainte de începerea așternerii stratului în lucrarea
respectivă, utilizînd mixturi asfaltice, preparate în condiții similare cu cele stabilitepentru
producția curentă.
Numărul minim de treceri este cel menționat în tabelul anexat acestui standard, funcție
de tipul de compactor și felul stratului de mixtură.Compactarea se execută în lungul benzii,
primele treceri efectuîndu-se în zona rostului dintre benzi.
Compactoarele trebuie să lucreze fără șocuri, cu o viteză mai redusă la început, pentru a
se evita vălurirea îmbrăcăminții.
Locurile inaccesibile compactorului, în special în lungul bordurilor, în jurul gurilor de
scurgere sau ale căminelor de vizitare, se compactează cu maiul mecanic sau cu maiul
manual,la executarea îmbrăcăminților bituminoase se acordă o atenție deosebită realizării
rosturilor de lucru.

După compactarea stratului de legătură sau uzură din prima bandă, rămîne, pe marginea
adiacentă benzii următoare, o zonă îngustă de cîțiva centimetri mai puțin compactată și în
general deformată.
Aceeași situație se produce și la întreruperea în secțiunea transversală din capătul benzii
respective, dar pe o zonă mai mare, de regulă de 10 cm. lățime.
În ambele cazuri la reluarea lucrului pe aceeași bandă sau pe banda adiacentă, zonele
aferente rosturilor de lucru se taie pe toată grosimea stratului, astfel încît să rezulte o muchie vie
verticală.Această operație nu este necesară în cazul rostului longitudinal al stratului de legătură,
dacă stratul întrerupt s-a executat pe lungimea respectivă în aceeași zi cu stratul de pe banda
adiacentă.Se amorsează rostul din marginea tăiată.

26
La așternerea stratului din banda adiacentă (alăturată) se depășește rostul cu 5 – 10 cm.
din mixtura repartizată. Acest surplus de material se împinge apoi cu o racletă peste mixtura
proaspăt așternută astfel încît să apară rostul. Se efectuează apoi compactarea.
Pentru îmbrăcămințile din două straturi, rosturile de lucru transversale și longitudinale
ale stratului de uzură se decalează cu cel puțin 10 cm. față de cele ale stratului de legătură.
Dacă îmbrăcămintea se aplică pe un strat de bază bituminos, rosturile de lucru ale
straturilor se execută întrețesut.
În profil longitudinal racordarea îmbrăcăminții noi cu îmbrăcămintea veche existentă se
face printr-o pană cu panta de 0,5%, de lungime variabilă în funcție de grosimea noului strat.
Realizarea racordării se face astfel:
-se decapează stratul bituminos vechi pe o lungime l, astfel încît să se obțină o grosime
constantă pentru noul strat.
-se amorsează suprafața decapată și se completează pana cu mixtură asfaltică, apoi
urmează compactarea.
-se recomandă ca racordarea în plan a îmbrăcăminții noi cu stratul existent să se
realizeze in v,sub un unghi de 450.

27
11.C ontrolul calității
În perioada de garanție a îmbrăcăminții, toate defecțiunile ce eventual apar se remediază
de către constructor.
Materialele se verifică în conformitate cu prescripțiile din standardele de produs și
condițiile suplimentare impuse de SR EN 13108-1:2006. [52]
Verificările și determinările se execută în laboratorul de șantier și sunt enumerate în
cadrul standardului.
În cadrul șantierului trebuie să se verifice cu frecvența menționată aici următoarele:
-încadrarea agregatelor în zona de granulozitate pentru tipuri de mixtură la începutul
campaniei de lucru sau de cîte ori se utilizează alte agregate.
-temperatura liantului la introducerea în malaxor.
-starea de curățenie (conținutul de impurități) a agregatelor, la începutul campaniei de
lucru sau de cîte ori se utilizează alte agregate.
-funcționarea corectă a dispozitivelor de cîntărire sau dozare volumetrică, la începutul
fiecărei zi de lucru sau ori de cîte ori se utilizează alte agregate.
-temperatura agregatelor naturale uscate, la ieșirea din toba de uscare, permanent.
-granulozitatea amestecului la ieșirea din malaxor, înaintea adăugării liantului (aceasta
trebuie corelată cu dozajul de bitum stabilit pentru mixtură), inclusiv abaterile admisibile la
conținutul de liant, zilnic sau ori de cîte ori se observă o calitate necorespunzătoare a mixturilor
asfaltice.
-temperatura mixturilor asfaltice la preparare în fiecare oră a programului de lucru.
încadrarea dozajului de bitum în dozajul stabilit în laborator (prin extracții), zilnic. compoziției
mixturii asfaltice, zilnic.
-pregătirea stratului suport, zilnic la începerea lucrării pe sectorul respectiv.
-temperaturile mixturilor asfaltice la așternere și compactare, de cel puțin două ori pe
zi,modul de compactare, zilnic.
-modul de execuție al rosturilor.
-mixturile asfaltice prelevate de la malaxor sau așternere, câte o probă de 20 kg. pentru
fiecare 200 – 400 tone de mixtură asfaltică, indiferent de tipul mixturii, în funcție de
productivitatea instalației.
-imbrăcăminți gata executate, o placă de minim 40×40 cm. pentru fiecare 700 m2 de
suprafață executată.
-pentru verificarea densității, absorbției și grosimii straturilor se pot preleva carote.
-pentru determinarea gradului de compactare realizat se pot folosi metode nedistructive
omologate.

28
-in situ, pentru îmbrăcămințile gata executate.
Probele se iau în prezența delegatului executantului și al bene ficiarului la aproximativ
1,00 m de la marginea îmbrăcăminții încheindu-se un proces verbal.
Pentru caracterizarea unor sectoare limitate și izolate cu defecțiuni vizibile stabilite de
beneficiar sau de comisia de recepție, se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o
mențiune specială.
Verificarea elementelor geometrice include îndeplinirea condițiilor de calitate pentru
stratul suport și fundație, înainte de așternerea mixturilor asfaltice, în conformitate cu STAS
6400/84.

Verificarea grosimii îmbrăcăminții se face în funcție de datele înscrise în buletinele de
analiză, întocmite pe baza încercării probelor din îmbrăcămintea gata executată, iar la
aprecierea comisiei de recepție prin maxim două sondaje pe km., efectuate la un metru de
marginea îmbrăcăminții.
Verificarea profilului transversal se face cu echipamente omologate.
Verificarea cotelor în profil longitudinal se face cu echipamente adecvate, omologate,
valorile maxime admise fiind cele indicate în cadrul prezentului normativ.
Verificarea rugozității îmbrăcămintilor executate se face în conformitate cu prevederile
STAS 8849/83 cu aparatul SRT sau prin metoda înălțimii de nisip.
Verificarea rugozității îmbrăcăminților se poate face și automatizat, cu aparate adecvate,
omologate.

29
Terasamente

1.Domeniu de aplicare
2.Prevederi generale
3.Execuția lucrărilor
4.Pichetajul lucrărilor
5.Lucrări pregatitoare
6.Întreținerea în perioada de prerecepție calitativă
7.Controlul calitații (aplicarea sistemului calitații)
8.Recepția lucrărilor

1 Domeniu de aplicare
El cuprinde condițiile tehnice comune ce trebuie îndeplinite la executarea debleelor,
rambleelor, sa parea fundatiilor, compactarea, nivelarea și finisarea lucrărilor, controlul
calitații și condițiile de recepție.

Tabel -2 Condiții tehnice de proiectare
Nr crt. TITLU INDICATIV
PROIECTARE SI EXECUTIE
1 Caiete de sarcini generale comune lucrărilor de drumuri
Caiet de sarcini nr.2 . Lucrari de terasamente AND 589-2004
2 Teren de fundare. Clasificarea și identificarea pământurilor
STAS 1243
3 Acțiunea fenomenului de îngheț-dezgheț la drumuri STAS 1709/1 1709/2 1709/3
4 Teren de fundare. Umiditate , densitate , plasticitate etc STAS 1913/1 , 1913/3 ,
1913/4 1913/5 , 1913/12 ,
1913/13 ,
1913/15
5 Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiții tehnice generale de calitate STAS 2914/84

30
2 Prevederi generale

La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele și normativele
în vigoare , în măsura în care completează și nu contravin prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul va asigura prin posibilitațile proprii sau prin colaborarea cu unitați
de specialitate efectuarea tuturor încercarilor și determinărilor rezultate din aplicarea prezentului
caiet de sarci ni .

Antreprenorul este obligat să efectueze , la cererea beneficiarului verificări suplimentare
,față de prevederile prezentului caiet de sarcini .

Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice și organizatorice
care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul este obligat să țina evidența zilnică a condițiilor de executare a
terasamentelor, cu rezultatele obținute în urma determinărilor și încercărilor.

În cazul când se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini beneficiarul va
dispune executarea lucrărilor și luarea măsurilor care se impun .

31
3 Executia lucrarilor

Pământ vegetal
Pentru acoperirea suprafețelor ce urmează a fi însămânțate sau plantate se folosește
pământ vegetal ales din pământurile locale cele mai propice vegetației.

Pământuri pentru umpluturi la terasamente
Nu se vor utiliza în ramblee pământurile organice turboase și vegetale. pământurile cu
consistența redusă (care au in dicele de consistență sub 0.75), precum și pământurile cu conținut
mai mare de 5% de săruri solubile în apa. Nu se vor introduce in umpluturi bulgari de pamant
inghetat sau cu continut de materii organice in putrefactie (brazde. frunzis. radacini. crengi. etc.).

Măsuri specifice pentru protecția la acțiunea înghețului – dezghețului atunci când
sunt întrunite simultan condițiile prezentate în STAS 1709/2: [47]
-realizarea drenării apelor cu șanturi având cota fundului cu minimum 15 cm s ub nivelul patului
drumului
-realizarea rambleelor și a straturilor rutiere din pământuri și materiale care sunt insensibile la
îngheț.
-obligativitatea de a se realiza gradul de compactare maxim prevazut de Stas 2914 pentru
pământul de fundatie, și de tipul de pământ coeziv sau necoeziv folosit.
-adoptarea unor măsuri constructive care să conducă la îmbunătățirea condițiilor hidrologice
reimpunerea de restricții de circulație pentru vehicule grele (bariere de dezghet) în perioadele
critice.

Apa de co mpactare
Apa necesară -compactării rambleelor nu trebuie să fie murdară și nu trebuie sa contina
materiale organice in suspensie. Umiditatea pamantului pus in opera va fi cat mai apropiata de
umiditatea optima de compactare. In cazul unor umiditati care d epasesc valorile abaterilor
admisibile , se va proceda dupa caz la umezirea sau uscarea pământului până la încadrarea
umidității sale în toleranțele admise astfel :umezirea se realizează prin stropire cu apa din
cisterne prevazute cu rampă de udare.

32
În funcție de cantitatea de apă care trebuie introdusă și de tipul pământului udarea se va
face în una sau mai multe reprize; compactarea se va realiza numai după uniformizarea
umidității; udarea se face și cu instalațiile proprii autopurtate din dotarea cili ndrilor compactori.
Uscarea pamantului se va face pe cale naturala prin afanare si evaporare. Se recomanda
ca aceasta operatie sa se execute la locul de extragere a pamantului (in groapa de imprumut) prin
vanturare iar in situ prin scarificare si afanare.

Pentru a reduce umiditatea pamantului si a -l face apt pentru compactare se recomandă
tratarea cu var a acestuia conform prevederilor STAS 2914. [48]
Stabilirea umiditatii optime de compactare se face în laborator în funcție de tipul
materialului de umplut ură.

Șanțuri și rigole
Șanțurile și rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectându -se
secțiunea, cota fundului și distanța de la marginea amprizei .

Șantul sau rigola trebuie să ramană paralel cu piciorul taluzului. In nici u n caz nu va fi
tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt . Paramentele șantului sau a rigolei vor trebui sa fie
plane, iar blocurile în proeminență sa fie taiate.

La sfarsitul șantierului și înainte de recepția finală, șanțurile sau rigolele vor fi complet
degajate de bulgări și alte materiale.

33
Finisarea platformei
Stratul superior al platformei va fi ingrijit compacat, nivelat și completat, respectând
cotele în profil în lung și profil transversal, declivitațile și lațimea prevazute în proiect.

În ce priveste lățimea platformei și cotele de e xecuție abaterile limită sunt :
• + 0,05 m , fata de ax
• + 0,10 m , la latimea întreagă
• cotele proiectului
• + 0,05 m , fata de cotele de nivel ale proiectului .

Dacă construcția sistemului rutier nu urmează imediat după terasamente , platforma va
fi nivelată transversal urmând profilul acoperiș, construit din doi versanți , plani înclinati cu 5 %
spre marginea acestora ( Art 49 din Normativ AND 582 -2002). [53]
În curbe se va aplica deverul prevazut în planuri fără să coboare sub panta transversal de 5% .

Antreprenorul va trebui în timp oportun să solicite instrucțiuni dirigintelui asupra
tipului de finisare adoptat. Aceste instructiuni vor fi consemnate in caietul de dispozi tii de
santier .
Finisarea taluzurilor se face conform Normativ CD 82.
Rambleele se executa din straturi elementare suprapuse. pe întreaga lățime a platformei și
în principiu pe întreaga lungime a rambleului.

Executarea umpluturilor la terasamente
Nu se execută lucrări de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
Profilul transversal al fiecarui strat elementar va trebui să prezinte pante suficient de mari
pentru a asigura scurgerea rapidă a apelor de ploaie, aceste pante vor fi de minimum 5% către
margini conform Art 49 din Normativ AND 582 -2002. [53]
Compactarea rambleelor .
Toate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor
normal prevăzut în standardele în vigoare. Normativ AND 582 -2002 recomandă la Art 55
ating erea gradului de compactare de 100% Proctor normal la straturi de grosimi pana la 30 cm
,straturile vor fi așternute având o grosime minimă de 10 cm (umpluturi în straturi sucesive).

34

Așternerea se face prin împrastiere în straturi uniforme cu buldozeru l și autogrederul care va
asigura și panta în profil transversal, iar cilindrarea se face:
• Compactori vibratori pentru balast și balast nisipos
• Compactori cu pneuri și cu vibrare pentru nisipuri și pietrisuri
• Compactori cu proeminente pe tamburi si pe pneu ri la argile si argile prafoase
• Compactori cu rulouri metalice netede la straturi avand grosimi pana la 15…20 cm

4. Pichetajul lucrărilor

Odata cu definitivarea pichetajului. în afara de axa drumului. Antreprenorul va
materializa prin țărusi și șabloan e urmatoarele:
– înaltimea umpluturii sau adâncimea sapaturii în ax;
– punctele de intersecție ale taluzelor cu terenul natural (ampriza):
– -înclinarea taluzelor
Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a tuturor picheților și reperilor de a -i
restabili sau de a -i reamplasa dacă este necesar.
Cu ocazia efectuării pichetajului vor fi identificate și toate instalațiile subterane și aeriene
electrice de telecomunicatii sau de alta natura, aflate în ampriza lucrarilor în vederea mutării sau
protejăr ii acestora.

5. Lucrări pregătitoare

Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se executa urmatoarele lucrări pregatitoare
în limita zonei expropriate sau dupa caz obținute:
– curațirea terenului de frunze. crengi. iarbă și buruieni;
– decaparea și d epozitarea pământului vegetal:
– asanarea zonei drumului prin îndepartarea apelor de suprafață și adâncime:
– -pregătirea amprizei prin nivelarea platformei pe întreaga lărgime, realizarea
pantelor transversale conform proiectului și compactarea pămâ ntului până la obținerea
gradului de compactare Proctor normal STAS 2914 . [48]

Antreprenorul nu va trece la executa terasamentelor înainte ca dirigintele să constate și să
accepte execușia lucrărilor pregătitoare enumerate în prezentul articol. Aceasta a cceptare trebuie
să fie în mod obligatoriu mentionată în Registrul de santier.

35
6. Întreținerea in perioada de prerecepție calitativă

Antreprenorul va trebui să execute în timp util și pe cheltuiala sa lucrările necesare pentru a
asigura scurgerea apelor, repararea taluzelor și a rambleelor și să corijeze problemele rezultate
dintr -o proastă execuție a lucrărilor.

7. Controlul execuției lucrărilor aferente și stemului calitații aplicat la acest obiectiv
conform programului calitații

Controlul calitații lucrarilor de terasamente consta in:
o verificarea trasarii axului si amprizei drumului:
o verificarea terenului de fundare:
o verificarea calității și stării pământului utilizat
o controlul grosimii straturilor așternute.
o contolul compactării terasamentului;
o controlul caracieristicilor platformei drumului;
Verificarea pregătirii terenului de fundație.
Numarul minim de probe pentru gradul de compactare este de o proba la 50 ml de
terasament.
Verificarea grosimii straturilor așternute.
Grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului va fi verificată. Ea
trebuie să corespundă grosimii stabilite de laboratorul de specialitate.
Verificarea gradului de compactare
Verificarea gradului de compactare se poate face in situ cu tija cu greu tate
gradate (sonda dinamică).
Controlul caracteristicilor platformei drumului
Controlul caracteristicilor platformei drumului se face dupa terminarea execuției
terasamentelor și va consta în verficarea topografică a nivelmentului.

36
Tabelul 3-Caracteristici pamanturi/ materiale pentru executarea rambleelor
Caracteristica Metoda de incercare Conditia de
admisibilitate Frecventa minima
-compoziția
granulometrică Stas 1913/5

Stas 2914

La sc himbarea sursei de
aprovizionare sau a frontului
de lucru din groapa de
imprumut , inainte de
aprovizionarea pe santier -limitele de plastici tate Stas 1913/4
-umflarea liberă
-caracteristici de
compactare prin incercarea
Proctor normala Stas 1913/13
-stabilitatea la inghet Stas 1709/2
-continutul de materii
Organice Stas 7107/1

Tabelul 4 – din Normativ AND 582 -2002 indica pentru execuția terasamentelor pe șantier
Caracterist ica Metoda de incercare Conditia de admisibilitate Frecventa minima
-grosimea stratului
inainte de compactare Masurare directa In functie de tipul
Compactorului STAS 2914
-umiditatea pamantului Stas 1913/1 Pam. Coeziv/Necoeziv Zilnic si dupa
modificarea
conditiilor meteo
-gradul de compactare
prin Proctor normal Normativ C182 Stas 2914 Minim 4 determinari
pe un sector de 1 km

8. Recepția pe faze de execuție
Recepția pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:
• trasarea și sablonarea lucrării:
• decaparea stratului vegetal:
• compactarea terenului de fundație;
• compactarea patului de nisip inaintea asternerii rulourilor de gazon.
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control
și a Comisiilor de receptie preliminară și finală.
Se va încheia proc esul verbal de recepție calitativă a lucrărilor de terasamente.

37
Amenaj ări spații verzi

1.Domeniu de aplicare
2.Execuția lucrărilor
3.Pichetajul pe teren al proiectului
4.Lucrări pregătitoare
5.Gazonul montaj si intreținere
6. Receptia lucărilor

1 Domeniu de aplicare
Aceste specificații prevad condițiile tehnice ce trebuie respectate pentru execuția
lucrărilor de amenajare a spațiilor verzi in proiectul Modernizare zona Dispensar Uman –
Monumentul Eroilor Măgurele și amenajare pietonală până la Caminul Cultural Măgurele(
amenajare spațiu verde si reparații trotuare), în comuna Măgurele, județul Prahova “” :
• trasarea pe teren a proiectului conform planurilor,
• succesiunea corectă a lucrărilor de amenajare,
Pentru aceasta, partea contractantă – Beneficiarul, trebuie sa asigure adoptarea măsurilor
organizatorice care sa duca la respectarea strictă a tehnologiilor prevăzute in specificațiile de
față.

2 Execuția lucrărilor

Tăierea si toaletarea arborilor
Activitatea cuprinde urmatoarele etape:
• tăieri de corecție – tăierea ramurilor cu o direcție greșită de creștere, a celor care au un
punt de inserție comun, a drajonilor, reducerea din volumul coroanei atat ca inălțime cat
și ca diametru, indepărtarea ramurilor uscate.
• tăieri de egalare – taierea ramurilor de pe trunchi , pana la o anumită inaltime si se poate
aplica și la conifere.
• tăieri de regenerare – este tăierea de reintinerire, se aplică o singură dată in viața
arborelui, și constă in tăieri radicale necesare pentru arborii mai in v arsta, pentru
asigurarea stabilității coronamentului care are tendința să se i nalte sau să se dezvolte
haotic

38
Tăierea parțială sau totală se poate executa fie pentru estetizare sau intreținerea
arborilor, fie pentru eliminarea lor completă.
Se va izola locul, prin semnalizarea corespunzătoare (inchidere cu folie de pvc.) și să ia
toate măsurile privind sănatatea și securitatea muncii pentru evitarea accidentării cetățenilor,
organizandu -se pentru lucrul la inaltime.
Lucrările de intreținere sau tăieril e de corecție și decorative se vor realiza astfel:
-tăierea ramurilor cu foarfeca sau cu fierastraul in vederea formării coroanei
-netezirea tăieturilor cu cosorul,evacuarea ramurilor taiate la marginea zonei de lucru și
incărcarea lor in mijlocul de transport.
Strângerea resturilor rezultate in urma tăierii și indepartarea lor din zona de lucru.
Mijloace de toaletare și taiere a arboarilor :
• foarfeca
• ferastrau
• cosor
• motoferastrau de taiat la inaltime
• motoferastrau (drujba)
Scoaterea cioat elor.
Lucrarea constă in scoaterea cioatelor rezultate ca urmare a tăierilor. Excavarea cioatelor
se va executa pana la o adancime de 60 cm fara a fi afectată imbracamintea trotuarului,
bordurile, etc.
Dupa scoaterea acestora, gropile rezulta te vor fi completate cu pămant vegetal de catre
prestator, in vederea plantarii de noi arbori..
Personal specializat .
Se vor folosi următoarele categorii de personal :
• ingineri silvici – pentru supervizarea taierilor
• alpiniști utilitari – pentru execut area tăierilor la inațtime
• muncitori necalificați
După terminarea lucrărilor de execuție se vor evacua toate materialele rămase de la lucrare și
se vor dezafecta terenurile și platformele de lucru ocupate de constructor.

Săpăturile
Standarde și Normative de referință
Normativele și standardele care urmează, în funcție de destinația și specificul lor, se vor
respecta la lucrările care fac obiectul caietului de sarcini.

39

Condiții de execuție
Îndepărtarea stratului de suprafață se va executa conform celor stabilite prin proiect ,
contractorul va îndepărta de pe suprafața care se amenajaza toate obstacolele(noroi, moloz,
umpluturi, etc.).

Execuția lucrărilor de săpături
Date generale
Contractorul poate executa aceste lucrări prin orice metodă pe care o socotește optimă în
funcție de condițiile prezentei specificații.
Cotele inițiale ale terenului vor fi convenite cu Inginerul înainte de începerea lucrărilor de
săpături.
Adâncimea săpăturilor se va hotărî de catre Inginer , în conformitat e cu prevederile
proiectului.
Orice piedici care se vor ivi pe parcursul săpăturilor se vor aduce la cunoștinta
inginerului și se vor trata după cum se va indica ulterior.
Contractorul va fi singurul răspunzător pentru trasarea corectă și terminarea
coresp unzătoare a lucrărilor .
Săpături generale
Contractorul va îndepărta prin săpare pământul necorespunzător până la atingerea
adâncimii prevăzute în proiect.
Materialul provenit din săpăturile de mai sus se va depozita conform indicațiilor
inginerului, în scopul refolosirii sale.
Partea superioară a săpăturilor se va ține descoperită cât mai puțin timp posibil. Ultimii
15 cm se vor săpa când Contractorul a luat toate măsurile pentru continuarea în t imp util a
lucrărilor următoare
• -săpătura propriu -zisă, conform proiectului;
• -menținerea săpăturilor fără infiltrații de apă sau apă ocazională pe tot timpul
• contractului.
Contractorul poate executa săpătura prin orice metodă pe care o consideră cea mai eficientă,
conform cerințelor normativelor și standardel or in vigoare.

40
3. Pichetajul pe teren al proiectului
Trasarea pe teren a proiectului este precedată de:
• a inlaturarea tuturor elementelor care nu intră in viitoarea amenajare: demolarea
construcțiilor inutile, tăierea vegetației lemnoase necorespunzătoare, recuperarea prin
transplantare a arbuștilor și arborilor care suportă aceasta lucrare; curățirea terenului de
moloz, cioturi, pietre si alte deseuri, inlaturarea buruienilor care acoperă solul;
• protejarea in cadrul șantierului a elemente lor de vegetație și de construții (ornamentale și
utilitare) care se mentin si se integrează in noua amenajare.

Raportarea proiectului pe teren
Trasarea proiectului se realizează prin pichetarea planimetrică si altimetrică, prin care se
transpun pe tere n atat desenul in plan al proiectului cat si cotele viitoarei amenajari.
Ca prima etapă, se marchează pe teren limitele zonelor care vor fi afectate de lucrarile de
terasament si se instaleaza pichetii de nivelment conform proiectului. Dupa efectuarea
terasamentelor generale se face trasarea pe teren a planului de amenajare, in etape, conform
eșalonării lucrărilor de execuție, incepând cu fixarea locului liniilor importante ale desenului –
axe principale și schema generală a circulației si terminând cu detaliile. Pe suprafețe intinse,
pichetarea traseelor se face prin metode topografice, cu ajutorul instrumentelor uzuale. Pe
suprafețe mici se utilizează metoda caroiajului.
Aceasta constă in raportarea pe teren a unei rețele de pătrate executate pe proiect la o
scară dată si transpunerea elementelor din planul desenat prin masurarea pe plan si teren a
distantelor față de liniile de caroiaj. Pentru trasarea sectoarelor regulate se folosesc
mijloace simple de ridicare a perpendicularelor, r aportare a unghiurilor, trasare a curbelor, etc.

41
4 .Lucrări pregătitoare

Pământul vegetal și îngrașămintele
Pamantul vegetal va fi un sol argilos din orizontul A al profilelor de sol din solurile
locale. Trebuie sa aiba un continut organic intre 1 si 10%. Va fi relativ eliberat de radacinile
mari, bete, buruieni, arboreti, sau pietre cu diametrul mai mare de 25 mm, sau de alte gunoaie și
deseuri. Cel putin 90 % trebuie sa treaca prin sita de 2.00 mm si pH -ul trebuie sa fie intre 5.0 si
8.0.
Pamantul vegetal trebuie sa poată susține și favoriza germinatia vegetației.
Ingrășămantul va fi un descompus al resturilor organice produs in instalații specializate
inregistrate. Ingrășămintele nu trebuie sa conțină cioburi de sticlă sau metale. Orice m aterial din
plastic sau alt material confecționat nu va fi mai mare de 4 mm si va fi mai putin de 1% din
greutatea uscată totala a ingrășămintelor. Ingrășămintele vor ajuta creșterea și dezvoltarea
vegetației.

Pregătirea solului pentru gazonare
Pregătire a suprafeței care urmează să fie plantată cu gazon are ca scop afânarea, nivelarea
și îndepărtarea altor plante (mai ales buruieni) :
• Curațarea terenului: stratul superior de sol trebuie sa nu prezinte pietre , lemne sau alte
obiecte de dimensiuni mari;
• Indepărtarea buruienilor manual sau prin erbicidare totală;
• Asigurarea valoarea pH de 5,5 -6,5 ;
• Stratul superior al solului : 8 -12 cm la calitatea recomandata pt ca apa sa patrunda usor.
După ce toată suprafața a fost curățată, aceasta se nivelează, res pectiv, se cară cu roaba
pămînt din zonele mai înalte în cele mai joase, apoi se așterne stratul de nisip de poză.
După ce suprafața obținută este mulțumitoare, se începe nivelarea nisipului. Tot la momentul
nivelării se vor înlătura de la suprafață pietre le și orice alte obiecte.

42
5 Gazonul montaj si intreținere
Așternerea gazonului
• Se va folosi tipul de rulou de gazon adecvat activitatilor proiectate;
• Se va efectua numai dupa ce solul a fost pregatit prin nivelare si afanare corespunzatoare;
• Monta rea rulourilor se poate face de primăvara pînă toamna dacă solul este suficient de
cald și de umed, din aprilie pana la inceputul lui septembrie;
• Se va nivela cu grija suprafețe pentru cel puțin două rulouri de gazon;
• Dupa o trasare prealabilă a liniei de derulare a ruloului se trece la desfășurarea acestuia.
• La intersecția cu alte rulouri sau obstacole(borduri, arbuști) ruloul se decupează cu
ajutorul cutterelor.
• Dacă suprafața de pămînt nu a fost anterior acoperită cu vegetație, se poate trece direct la
așternere strat de nisip și montarea rulourilor. Dacă suprafața respectivă a fost
neprelucrată sau a fost acoperită cu buruieni, va trebui sa se aștepte 2 – 3 săptămâni,
pentru ca semințele de buruieni, rămase în pămînt să încolțească. Este util ca suprafa ța
respectivă să fie udată pentru a grăbi germinarea buruienilor. Când acestea încep să
acopere suprafața se va trece la îndepărtarea lor. Este esențial să fie îndepărtat în acest
moment cît mai multe buruieni.
Udarea gazonului
După tasare, urmează prima udare. Aceasta are rolul de a de a asigura un bun contact
între rulou și sol. Atenție! Furtunul pentru udare trebuie să aibă o duză deoarece un jet puternic
de apă va afluia stratul de nisip.
Pentru realizarea peluzei de gazon este necesară, udarea intensă timp de 2 săptămîni cu
excepția cazului în care este sezon ploios .Dacă nu plouă, va trebui avut grijă ca gazonul
proaspăt realizat să nu se usuce complet în această perioadă. În zilele însorite se va face o udare
la prânz și una seara. După aproximativ 2 săptămîni gazonul are rădăcină suficient de adâncă așa
că se poate rări udarea la aproximativ de 2 ori pe săptămînă, in funcție de starea vremii.
Când iarba ajunge la înălțimea de aproximativ 10 cm se va efectua prima tundere.
Suprafața de teren amenajată cu gazon se udă cu apă de bună calitate, la inceput cu mare
grijă, pentru a nu se deteriora substratul, cantitatea de apă administrată fiind in funcție de
indicele de evaporare . În zilele însorite se va face o udare la prânz și una seara.
Lucrările de i ntreținere a gazonului
Pentru a se obține un covor de gazon de bună calitate sunt necesare lucrări de intreținere:
fertilizarea solului in funcție de calitatea solului respectiv; tunderea gazonului si alte lucrări
speciale.Întreținerea gazonului presupune tunderea repetată și udarea în perioadele uscate.

43
Tunderea gazonului este cea mai importantă operație.
Prin tundere se stimulează îndesirea stratului vegetal.De asemenea, prin tundere repetată
se favorizează creșterea soiurilor de iarbă cu fir subțire în detrimentul celor cu fir gros. Iarba
netunsă se va dezvolta pe verticală, va produce pai și se va îngălbeni la bază.
Prin tundere, aceasta se va extinde pe orizontală, ocupând toată suprafața de pămînt
disponibilă. Pe lîngă aspectul estetic, aceasta va îngreuna creșterea buruienilor (semințele
buruienilor vor ajunge mai greu la sol și vor fi sufo cate de iarba deja existentă),d e asemenea,
prin tundere se elimină aproape de la si ne toate buruienile cu tulpină. Deoarece aceste buruieni
produc semințe doar în vârful tulpinii, prin tundere nu le dăm posibilitatea să se înmulțească.
În mod ideal, gazonul se tunde când este perfect uscat și când, prin tundere se înlătură 25
– 35% din înălțime. În realitate vor interveni diverși factori (ploi prelungite, concediu, lipsa de
timp etc) care ne vor îndepărta de la parametrii ideali. La clima din România va trebui să ne
rezervăm timp pentru a tunde gazonul cel puțin odată pe săptămînă, în mod ideal, de 2 ori pe
săptămînă, de primăvara pînă toamna.
Mașinile de tuns iarba au un coș detașabil în care se poate colecta iarba tăiată. Dacă iarba
nu crește mai mult de 25 – 35%, tunderea se va face mai repede și nu va trebui să colectăm iarba
tăiată. Aceasta va fi împrăștiată pe sol și va contribui la fertilizare, prin descompune re. Dacă, în
schimb, iarba apucă să crească mai mult, la tăiere va trebui să montăm coșul colector, deoarece
firele de iarbă vor fi prea lungi pentru a fi împrăștiate pe sol în mod uniform și vor rezulta brazde
(ca la cosit). Asta, în afara faptului că gaz onul va pierde din frumusețe, deoarece iarba va începe
să se îngălbenească la bază.
Având coșul colector montat, avem 2 operații suplimentare de făcut în timpul tunderii.
Coșul trebuie golit și iarba rezultată trebuie depozitată . În mod ideal depozitarea acesteia se va
face în lada cu compost. Ori de câte ori solul se usucă la mai mult de 2 – 3 degete în adâncime,
va trebui să udăm gazonul. Momentul optim de udare este dimineața, sau seara.
Udarea de dimineață nu va produce șoc termic (diferența de tempera tură între apă și
plante) și nu va favoriza apariția mucegaiurilor și a altor boli. În schimb, marele dezavantaj al
udării de dimineață este faptul că o mare parte din apa de udare se pierde prin evaporare, imediat
ce soarele devine mai puternic. Cantitate a de apă va trebui în așa fel dozată încât să pătrundă
doar până la adâncimea la care sunt rădăcinile gazonului. Dacă udăm prea puțin, vom stimula
dezvoltarea rădăcinilor spre suprafața solului și va rezulta un gazon sensibil la secetă. Dacă udăm
prea mult , pe lângă faptul că apa în surplus este risipită, vom stimula apariția buruienilor cu
rădăcini adînci.

44
6 Recepția lucrărilor
Inspectarea pentru constatarea incheierii cu succes a amenajării se va face la finalul
lucrărilor de amenajare. Pentru acceptare a la inspectie, Contractorul trebuie sa primeasca o
certificare scrisa de la Beneficiar in care sa se mentioneze faptul ca toate rulourile au fost
asamblate cu gazonul intr -o stare sanatoasa.

45
Tabelul 5 – implicațiile lucrărilor asupra mediului inconjurator
Acțiuni principale Apa Aer ( implică
zgomot ) Biodiversitate Așezări umane Sol si subsol
1-Realizarea
imbrăcaminților
asfaltice
a)pregătire strat suport + – + + –
b) preparare mixture
asfaltice + – + + –
c)transportul
mixturilor asfaltice + – + + –
d)așternerea mixturilor
asfaltice + – + + –
e)compactarea
mixturilor asfaltice + – + + –
2-Amenjare spații
verzi
a)tăierea și toaletarea
arborilor + – + + +
b) lucrări săpaturi + – – + –
c) lucrări pregătitoare + – + + –
d)așternerea gazonului + – + + –

In concluzie , implicațiile lucrărilor asupra mediului inconjurator nu au un efect negativ .

Legendă :
„+’’ nu prezintă efect negativ asupra mediului
„-’’ prezintă cel puțin un minim de poluare asupra mediului inconjurător

46
CAPITOLUL 6 -PROGRAM DE CONTROL A CALITĂȚII ȘI URMĂRIRE
ÎN TIMP

Pentru controlul calității lucrărilor la obiectivul amenajare spatiu verde si reparatii
trotuare, în comuna Măgurele, județul Prahova, in conformitate cu legea 10/1995, privind
calitatea în construcții,cu completarile si modificarile ulterioare, H.G. 498/2001, ORD.
M.L.P.A.T. 31/N/02.10.1995, ORD. M.L.P.A.T. 1/ISC/1992, ORD. M.L.P.A.T.
564/D/06.12.1991, a procedurii privind controlul statului în fazele de execuție determinante,
stabilesc de comun acord, prezentul program pentru controlul calitații lucrărilor [31]:

Tabel 6 – Program controlul calității
Nr.
crt. Fazele determinante ce se controlează,
se verifică sau se recepționează calitativ și
pentru care trebuiesc intocmite documente scrise Documentul scris care se
încheie:
P.V.L.A.= proces verbal
de lucrări ascunse
P.V.R.C.= proces verbal
recepție calitativă
P.V.F.D = proces verbal
fază determinantă Cine întocmește și
semnează:
I= Insp. Constr.
B= beneficiar
E= executant
P= proiectant
C= consultant
(diriginte șantier)
R= responsabil
execuție
1. Predarea amplasamentului și reperilor de nivel PV B + E
2. Verificarea trasare puncte caracteristice PVLA B + E
3. Verificarea montare gazon PVRC B + E
4. Verificarea cale circulație trotuar PVRC B + E

Pentru urmărirea comportării in timp a lucrărilor la Amenajare spațiu verde și reparații
trotuare, în comuna Măgurele, județul prahova, in conformitate cu legea nr 10/1995 privind
calitatea in construcții, acualizată si H.G. nr. 272/14.06.1994 si H.G. 273/14.06.94 , STAS -urile
si Normativele tehnice in vigoare, stabilesc de comun acord următorul:“ Program pentru
comportarea în timp a lucrărilor “, urmărirea calitați i în timp se va face de către comisii, cu
competența, periodicitatea, și obiectivele de mai jos [31 ,56] :

47
Tabel -7 program pentru comportarea in timp a lucrarilor
COMISIA PERIODICITATEA COMPONENTA
COMISIEI OBIECTIVELE
COMISIEI
0 1 2 3
A 6luni Beneficiar Starea generală a
lucrării
C -la expirarea perioadei
de garanție Beneficiar, Executant,
Proiectant Starea generală a
lucrării

Toate comisiile îsi vor consemna constatările și concluziile in Registrul de Revizii
Tehnice. Comisia va cuantifica gradul de depreciere pentru ,calea de circulație a trotuarului si a
suprafeței de gazon, luând măsuri de executare a lucrărilor de intreținere curentă necesare.
În urma reviziilor se vor lua măsuri specifice de intreținere: în special curațarea trotuarului ,
udarea gazonului in perioada caldă, intreținere pe timp de vară, intreținere pe timp de iarnă, etc.

Surse de poluanti si protectia factorilor de mediu

Protecția calității apelor:
Materialul vegetal propus pentru amenajare are rezistența bună la dăunători și la
condițiile de mediu, astfel incat tratamentele fitosanitare necesare menținerii sale sunt minime
(ca și riscurile de poluare cu pesticide).

Protecția aerului:
Nu se vor incinera deseuri de orice natură in perimetrul parcului.

Protecția impotriva radiatiilor:
In parc nu se vor utiliza materiale radioactive

Protecția solului și a subsolului:
Solurile degradate se decopertează și se depozitează in perimetrul noii amenajări
–urmand a fi refolosit sau transportat. Solurile de bună cal itate decopertate in contextul
construirii noilor alei se repartizează pe suprafețele decopertate prin extragerea solului
degradat.
Completarea necesarului de pămant fertil se realizează cu cernoziomuri rezultate din
decopertarea amplasamentelor noilor construcții din zonă.

48
Protecția ecosistemelor terestre si acvatice:
Suprafața de spațiu verde in proporție de 70% din teritoriul noului parc
va fi slab fragmentată in contextul utilitații propuse.

Protecția așezărilor umane și a altor obiective de interes public:
Zonele rezidențiale vor beneficia de asemenea de constituirea noului parc prin asigurarea
funcțiunilor loisir și jocuri de copii in apropiere.

Gospodarirea deșeurilor generate pe amplasament:
• Colectarea și evacuarea deșeuril or din parc se va realiza cu ajutorul coșurilor de gunoi
fixe ce vor fi golite zilnic;
• Curațarea aleilor se va realiza mecanizat de obicei zilnic iar cu ocazia organizării de
evenimente in parc de pana la 4 ori pe zi;
• Evacuarea deșeurilor vegetale se va face de preferință selectiv;
• Gospodarirea substanțelor toxice și periculoase: Tratamentele fitosanitare se vor face
respectând normativele in vigoare, cu substanțe din grupele III si IV de toxicitate, doar
sub supravegherea specialiștilor.

Implicații a supra mediului inconjurator:
Prin amenajarea spațiilor verzi la o calitate superioară se urmarește ridicarea
calității mediului prin:
• reducerea poluării prin absorbția de CO2
• creșterea confortului ambiental și termic la nivelul zonei.

Pe parcursul d erulării lucrărilor de realizare a zonei verzi se va efectua asistența
tehnică și verificarea din partea proiectantului și a beneficiarului, prin personal calificat pentru
fiecare etapă de execuție, inclusiv în cazurile de apariție a unor neconcordanțe de aplicare a
proiectului.
Beneficiarul are obligația de a urmări comportarea în timp a lucrărilor sub
exploatare. În acest sens, observațiile periodice se vor face conform prescripțiilor tehnice în
vigoare pentru fiecare categorie de lucrări în parte. Conform P 130/97 –Normativ pentru
urmărirea comportării în timp a construcțiilor, lucrările la spații verzi se încadreaza în categoria
„urmărire curentă‖ .

49
Întreținerea spațiilor verzi.
Propunerile de plan pentru lucrările de întreținere și reparații se fac de
către administratorii spațiilor verzi respective.
Periodicitatea efectuării lucrărilor de întreținere la spațiile verzi se definește ca
fiind intervalul de timp la care lucrarea respectivă se repetă, pentru același obiectiv: Gazon ul
necesită 32 toaletari -tunderi incepand din primavară și pana toamna și două fertilizări/an.

Reparații căi de circulație -trotuare
Presupune urmatoarele lucrări:
• Execuția săpăturilor pentru demontarea bordurilor vechi;
• Trasarea si montarea borduri lor noi asigurând gabaritul noilor suprafețe;
• Executarea fundației din beton pentru sectoarele de alei supralărgite;
• Execuția sistemelor pentru scurgerea aplelor, rigole carosabile ;
• Realizarea stratului de mixtură asfaltică BAPC 8;

Soluția în plan și în profil longitudinal
Solutia proiectată menține traseul trotuarelor existente, astfel că elementele geometrice
ale traseului in plan rămân nemodificate. Lungime totală trotuar reparat: L= 376 m

Soluția in profil transversal trotuare
Lățime cale circulat ie trotuare: l= 1,50 m
Construcția se încadrează în clasa D de importanță

Dimensionare cale circulatie trotuare, alei, locuri parcare
Respectând cerințele beneficiarului din tema de proiectare și normele tehnice, pentru
repararea căii de circulație a tro tuarului s -a stabilit următoarea structură :
• Fundație alei din beton simplu C12/15;
• 4cm mixtura asfaltica BAPC 8, pentru calea de circulație;

50
Trasarea lucrărilor
Trasarile se vor efectua conform planurilor de trasare corespunzătoare amenajării
spațiului verde. Trasarea proiectului se realizeaza prin pichetarea planimetrica si altimetrica, prin
care se transpune pe teren atat desenul in plan al proiectului cat si cotele viitoarei amenajari.
Ca primă etapă, se delimitează pe teren zonele c are vor fi amenajate, conform
proiectului.
După efectuarea terasamentelor generale se face trasarea pe teren a planului de
amenajare, in etape, conform eșalonării lucrărilor de executie, incepand cu fixarea locului liniilor
importante ale desenului: a xele principale și schema generală, terminând cu detaliile. Pe
suprafețe intinse, pichetarea se face prin metode topografice, cu ajutorul instrumentelor uzuale.

Sistematizarea verticală și scurgerea apelor
În profil longitudinal, apele pluviale vor fi dir ijate longitudinal trotuarului prin
intermediul sanțului din pământ sau betonat existent.
Ca măsură suplimentară în zona centrului medical șanțul de pământ v -a fi înlocuit pe o
lungime de 32 m cu rigolă carosabilă.
În profil transversal, evacuarea apelor pluviale de pe drumurile laterale spre șantul
colector ce bordează DN1 A se v -a realiza prin tuburi din oțel Φ 273 mm pozate sub trotuar.
La intrările in proprietăți, se vor face racordări atât cu bordur ă cât și cu mixtură asfaltică
Pe suprafața ce urmează a fi amenajată ca spațiu verde, terenul prezinta usoare denivelari
, ceea ce face necesara aducerea terenului la aceeasi cota prin decopertare și adaugarea unui strat
suplimentar de pământ fertil.
Lucrările prevazute sunt:
• săparea și curațirea terenului de buruieni, pietre, betoane,
• procurarea, nivelarea și imprastiere de pămant fertil,
• amenajarea zonelor destinate gazonului,
• toaletarea arbuștilor existenți.

51
Curățenia pe șantier
În vederea asigurării unui flux normal al lucrărilor, antreprenorul general al lucrării va
asigura ordinea și curațenia atât în incinta organizarii de șantier cât si în zona lucrărilor. Se va da
o atenție deosebită ținerii sub control a factorilor de poluare.

La te rminarea lucrărilor se vor demonta toate lucrările de organizare șantier materialele,
molozul; resturile rămase vor fi transportate și depozitate în locuri dinainte stabilite sau în
locurile indicate de beneficiar și se va curața terenul din zonă.

Indep linirea cerințelor de calitate stabilite prin legea nr. 10/1995 cu modificările
și actualizările ulterioare:
– Cerința «A» REZISTENTA și STABILITATE. Lucrările de reparații si amenajarea
trotuarelor, aleilor și spațiilor verzi se încadreaza în categoria d e importanță D, și se vor executa
respectând standardele in vigoare referitoare la aceste tipuri de lucrări.

– Cerința «B» SECURITATEA LA INCENDIU. Parcul se înregistrează în categoria de risc
scăzut la incendiu. Evacuarea în caz de incendiu, se va face pe o distanta de maxim 70 m în 2
sensuri iar caile de acces sunt de 1,5 m, limita minima prevazuta de P118/2013 pentru accesul
personalului de interventie. Aleile amenajate fiind incadrate la sectiunea “ Cai de acces,
interventie si salvare”

– Cerinta «C » IGIENA ,SANATATE și MEDIU. Igiena aerului: Volumul necesar de 5mc
pe persoana este asigurat datorita faptului ca parcul este amplasat în aer liber, plantele avand
proprietati de purificare și oxigenare a aerului. Deseurile rezultate în urma activitatilor din aceste
spații se vor depozita în containere, separat pe tipuri. Deseurile menajere vor fi colectate în
europubele amplasate pe o platforma din apropiere și ridicate periodic de catre o unitate
specializata, în baza unui contract cu primaria locala. Se vor respecta prevederile normelor de
salubritate în vigoare.

– Cerinta «D» SIGURANȚĂ ȘI ACCESIBILITATE ÎN EXPLOATARE. Alunecare –
Asfaltul este un material antiderapant și se menține curat; Împiedicarea – Se recomandă ca
diferențele de nivel sa fie de maximum de înălțimea unei trepte; Contact accidental cu
proeminente joase – Nu este cazul, s -a prevăzut înlocuirea răsuflătorilor supraterane cu cele
carosabile; Contact cu suprafețe vitrate – Nu este cazul.

52
– Cerinta «E» PROTECTIA LA ZGOMOT. Protectia la zgomot din surse exterioare s -a
asigurat prin amplasarea spatiului verde în spatele construcțiilor centrului medical, gradiniței si
monumentului.

– Cerința «F» – IZOLAREA TERMICA și ECONOMIA DE ENERGIE – Nu este cazul

53
CAPITOLUL 7 – MĂSURI SPECIFICE DE PREVENIRE A RISCURILOR

Protecția muncii
La execuție se vor respecta normele securitate și sănătate în muncă specifice fiecarei
categorii de lucrare în parte, înscrise în normative si legislatia în vigoare.
Lista actelor normate cu specific de legislatie pentru securitate și sănătate în muncă,
editate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale – Departamentul SSM, lista care reprezinta un
pachet de norme ce trebuie respectate la executia lucrarilor este prezentata in bibli ografia
prezentului proiect.

Circulația in zonele de lucru
• Circulatia in zonele de lucru se va face numai prin zone libere, fara materiale depozitate
sau goluri.
• Nu se va circula in afara spațtiului sigur asigurat de caile de acces din șantier și nu
circu lați in zone unde instalarea, operarea sau deplasarea unor mașini este in desfășurare.
• Nu va plimbați fără vreun scop ( o sarcina de munca sau legata de munca ) in cadrul
zonei de lucru.
• Uitati -va in spatele dumneavoastra atunci cand mergeti cu spatele.
• Lasati spatii de acces intre materialele depozitate pentru a facilita interventia in cazul
incendiilor.
• Nu stationati intre doua vehicule sau masini, sau intre un vehicul si un obstacol stationar
sau in spatele unui vehicul oprit temporar.

Utilizarea unelte lor, sculelor, dispozitivelor, etc
o Asigurati -va ca folositi unealta potrivita pentru fiecare activitate.
o Pastrati -va sculele in locuri sigure si asiguratile impotriva deplasarilor si caderilor
accidentale.
o Acoperiti muchiile ascutite ale sculelor pe perioada transportului , in interiorul
cutiilor si a cutiilor de scule.
o Nu va bagati in buzunare scule nesecurizate sau alte obiecte taioase.
o Nu lasati sculele sau alte echipamente (lopeti, harlete, cuie, etc) pe sol sau pe
suprafata de lucru nesupraveghea ta dupa ce v -ati terminat munca.

54

o Nu lasati niciodata uneltele sau alte materiale pe treptele scarii sau pe caile de
circulatie.
o Asigurati -va ca sunteti familiarizat cu metoda de utilizare si cu masurile de
siguranta in ceea ce priveste echipamentele elect rice.
o Nu folositi aerul comprimat pentru a va curata hainele sau pentru a face glume.
o Tineti minte ca in cazul accidentelor nu sunt de vina sculele, ci oamenii care le
folosesc.

Utilizarea instalatiilor electromecanice
o Nu atingeti cablurile electrice sau alte elemente ale instalatiilor electrice,
indiferent de voltajul lor. Nu lasati lucrari de natura electromecanica neterminate
intrucat se pot crea conditii periculoase.
o Nu lasati nici un fel de masini in functiune nesupravegheate.
o Nu umblati la panouri de control, echipamente tehnice, retele de tevi, retele
electrice sau alte dispozitive decat daca aveti dispozitii sa le manipulati sau sa le
intretineti.
o Nu folositi unelte, echipamente tehnice sau dispozitive pentru orice alt scop decat
cel pentru care au fost create.
o Nu umblati la tablourile electrice din organizarea de santier.

Măsuri privind prevenirea și protecția contra incendiilor
La execuția lucrărilor se va avea în vedere respectarea măsurilor privind prevenirea
incendiilor prevazute în normele tehnice aflate in vigoare.
Printre aceste măsuri se numără și următoarele:
o Nu fumati in zonele sau în cladirile unde pot izbucni incendii sau explozii.
o Nu folositi flacara deschise ca surse de incalzire sau iluminat în zonele sau în
cladirile unde pot izbu cni incendii sau explozii.
o Nu folositi surse de scantei în zonele sau în cladirile unde pot izbucni incendii sau
explozii.
o Este interzisa purtarea de chibrituri, brichete sau alte surse de flacari deschise în
spatii unde pot izbucni incendii sau explozii.
o Nu intrati cu flacara deschisa în zonele unde pot izbucni incendii sau explozii.
o Evitati expunerea ( depozitarea sau manipularea ) de combustibili sau explozibili
în aproprierea instalatiilor electrice.

55
o Puneti într -un loc sigur orice fel de materiale combu stibile si luati cu
dumneavoastra doar materialele necesare muncii dumneavoastra.
o Folositi -va bunul simt si evitati orice fel de nesabuinte care pot conduce la un
incendiu.
o Asigurati -va ca ati oprit orice fel de aparate electrice sau de incalzire dupa ce v –
ati terminat treaba.
o Tineti minte locurile periculoase unde poate izbucni un incendiu si nu uitati ca
majoritatea incendiilor pot fi prevenite daca sunteti pregatit sa interveniti repede
si în siguranta.
o În cazul în care descoperiti un incendiu anuntati imediat seful ierarhic .
o Nu va angajati intr -o munca ce presupune un anume risc de incendiu fara sa va
asigurati ca aveti in apropriere un stingator adecvat.
o Asigurati -vă ca stiti unde sa gasiti si cum sa folositi stingatoarele de incendiu în
zona dumneavo astra de lucru, asigurati -va ca stiti capacitatile acestora, tipul de
incendiu pentru care sunt potrivite si fiti pregatit sa actionati repede în caz de
incendiu.
Măsurile mentionate nu sunt limitative, constructorul fiind obligat sa ia orice măsuri
suplim entare pentru a asigura desfasurarea în siguranta a executiei lucrarilor.

56
Implicații asupra mediului înconjurator
Din punct de vedere al mediului înconjurător lucrările proiectate nu creează
disfuncționalități față de situația existentă.
Lucrările dereparare a trotuarelor nu reprezintă și nu produc surse de poluare a apelor,
aerului, solului și subsolului, nu produc vibrații și radiații. De asemenea nu produc poluarea
așezărilor umane și a altor obiective de interes public și nu produc sub stanțe toxice periculoase
sau de orice altă natură.
La realizarea proiectelor se respecta prevederile OUG 195/2005, al cărei obiect îl
constituie reglementarea proiecției mediului, astfel:

Protecția atmosferei
Nivelul de zgomot masurat, exterior asezarilo r umane, va respecta prevederile legislației în
vigoare

Protecția solului
Pe parcursul desfășurării lucrărilor de execuție a trotuarelor, antreprenorul va lua măsuri
pentru asigurarea protejarii solului, corelând lucrările de construcție cu lucrările de a menajare a
colectarii si evacuarii apelor meteorice. La execuția terasamentelor se va evita folosirea
materialelor cu risc ecologic imediat sau în timp.
Beneficiarii lucrarilor de investiții, care dețin terenuri pe care nu le mai folosesc, vor proceda la
redarea acestora în conformitate cu legea privind regimul juridic al drumurilor

Regimul deșeurilor
Principalele produse generate de activitatea de constructie si întretinere a trotuarelor, ce
pot fi clasate ca deșeuri, sunt materialele rezultate din decapari si din demolări.În activitatea de
constructie si întretinere a infrastructurilor rutiere se va ț ine seama de reglementările în vigoare
în colectarea, transportul, depozitarea și reciclarea deșeurilor.

57
0bligațiile ce rezultă din prevederile OUG 195/2005 sunt urmatoarele [28]:
• se vor recicla deșeurile refolosibile, prin integrarea lor, în masura posibilităților, în
lucrările de drumuri, în conformitate cu încercările de laborator;
• deseurile ce nu pot fi reciclate prin integrarea în lucrările de drumuri se vor colecta,
depozita si preda centrelor de colectare sau se vor valorifica direct pri n predare la diverși
consumatori;
• se vor depozita deseurile ce nu pot fi reciclate numai pe suprafețe special amenajate în
acest scop;
• se vor respecta condițiile de refacere a cadrului natural în zonele de depozitare, prevăzute
în acordul si/sau autorizați a de mediu;
• întreținerea utilajelor si a vehiculelor folosite în activitatea de constructie si întretinere a
drumurilor se efectueaza doar în locuri special amenajate, pentru a evita contaminarea
mediului.
In cazul accidentelor în care sunt implicate autov ehicule, ridicarea caroseriilor, curățarea
locului accidentului de resturi de metal și sticlă, decopertarea solului îmbibat cu produse
petroliere și alte substante periculoase, refacerea vegetației, precum și repararea îmbrăcămintei
rutiere și lucrările de consolidare a drumurilor avariate intra în sarcina celor vinovați de
producerea incidentului, conform normelor în vigoare privind stabilirea și sancționarea
contravenienților la normele privind exploatarea și menținerea în buna stare a drumurilor
publice.
Plan general de securitate și sănătate
Acest plan are drept obiect definirea ansamblului de măsuri tehnico -organizatorice pentru
asigurarea securității și sănătății lucrătorilor pe durata executării lucrărilor conform proiectului
„AMENAJARE SPATIU VERDE SI REPARATII TROTUARE, ÎN COMUNA MĂGURELE,
JUDEȚUL PRAHOVA, prevenirea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale.
Asigurarea securității și sănătății lucrătorilor pe durata executării lucrărilor are la bază
aplicarea cerințelor de securitate și sănătate din legislația în domeniu la nivel național, precum și
reglementările stabilite prin prezentul document, prevederi la stabilirea carora s -au avut in vedere
principiile generale de prevenire si anume:
o evitarea riscurilor;
o evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
o combaterea riscurilor la sursă;
o adaptarea muncii la om în ceea ce privește proiectarea locurilor de muncă,
alegerea echipamentelor tehnice și a metodelor de muncă;

58
o adaptarea la progresul tehnic;
o înlocuirea a ceea ce este periculos c e ceea ce nu este periculos, sau este mai puțin
periculos;
o dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinzătoare și coerente, care să cuprindă
tehnologiile, organizarea muncii, condițiile de muncă, relațiile sociale, precum și
influența factorilor de mediu;
o adoptarea măsurilor de protecție colectivă, care vor fi prioritere în raport cu
măsurile de protecție individuală;
o prevederea de instrucțiuni corespunzătoare pentru lucrători.
Planul general de securitate și sănătate în muncă face parte din documentele de lucru de
care trebuie să țină seama toți factorii implicați, pe toată durata desfășurării fazelor de realizare a
lucrarilor.

59
Măsuri generale de prevenire referitoare la organizarea șantierului și a punctelor de
lucru
Desfășurarea lucrărilor pentru realizarea prezentului proiect va demara numai după
executarea următoarelor activități pentru asigurarea securității și sănătății în muncă:
• redactarea, de către antreprenor si subantreprenori, a planurilor specifice (propr ii) de
securitate și sănătate în muncă, armonizate cu planul de general de securitate si sanatate;
planurile specifice (proprii) de securitate și sănătate în muncă vor fi puse la dispoziția
managerului de proiect, a coordonatorilor in materie de securitate si sanatate, precum și celorlate
persoane interesate, dupa avizare.
• asigurarea pentru toți lucratorii a conditiilor normale si sigure de lucru, conform
prevederilor reglementărilor în vigoare și prezentului document;
• instruirea intregului personal c are va lucra pe șantier in conditiile specifice noului loc de
munca.
• principalele cerințe generale de securitate și sănătate pe durata executării lucrărilor sunt:
• respectarea planului de organizare a șantierului și a punctelor de lucru. in acest sens,
orice modificare va fi solicitata din timp antreprenorului general si nu se vor executa lucrarile
decat dupa obtinerea aprobarii acestuia.
• efectuarea identificarii pericolelor si evaluarii riscurilor identificate pentru toate lucrarile
desfasurarate indi ferent daca sunt lucrari de baza sau lucrari conexe;
• stabilirea si adoptarea masurilor de prevenire stabilite pentru riscurile identificate;
• elaborarea instructiunilor de lucru si a instructiunilor proprii de securitate pentru toate
lucrarile efectuate sau pentru toate tipurile de echipamente tehnice utilizate;
• informarea, instruirea, consultarea si participarea lucratorilor, conform prevederilor
legale;
• menținerea în permanență a ordinii și a disciplinei la punctele de lucru;
• amplasarea posturilo r de lucru ținând seama de conditiile de acces la aceste posturi și
asigurarea securității pentru desfășurarea activităților.
• manipularea în condiții de siguranță a materialelor.
• utilizarea numai a acelor echipamentele de munca care sunt corespunzătoare din punct
de vedere al securității; echipamentele de muncă vor fi întreținute, controlate înainte de punerea
în funcțiune și periodic,in scopul eliminarii defectiunilor care ar putea sa afecteze securitatea si
sanatatea lucratorilor.
• delimitarea și marcarea punctelor de lucru a zonele de depozitare a materialelor, in
special a materialelor sau substantelor periculoase.
• respectarea măsurilor de securitate și sănătate în muncă, în conformitate cu

60
reglementările în vigoare, a cele stabilite prin prezentul document precum si prevederile
specifice proprii ( instructiuni de lucru si instructiuni proprii de securitate).
• se interzice amplasarea în imediata apropiere a părții carosabile a utilajelor, mijloacelor
de transport sau a materialelor f ără o semnalizare corespunzătoare.
• staționarea autovehiculelor se va face cu motorul oprit și cu asigurarea corespunzătoare.
• respectarea cerințelor privind semnalizarea rutieră, astfel:
• semnalizarea rutieră trebuie să fie în concordanță cu situația de la punctul de lucru
respectiv și panourile mobile de semnalizare trebuie să fie corect utilizate, in
conformitate cu prevederile OUG195/2002 cu modificările și completările ulterioare
aprobate prin Legea nr. 49/2006; [17]
• nu se vor monta mai mult de două i ndicatoare pe un suport;
• amplasarea indicatoarelor trebuie sa fie facuta la loc vizibil, fara a stânjeni vizibilitatea
participanților la trafic;
• semnalizările se vor realiza cu materiale reflectorizante;
• pe timpul nopții lucrările se vor marca cu balize l uminoase;
• la terminarea programului de lucru semnalizările se vor adapta la noile condiții.

Măsuri specifice de prevenire a riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala
Masurile de prevenire specifice lucrarilor preconizate a fi executate pentr u realizarea
prezentului proiect nu exclud completarea si adoptarea altor masuri de prevenire pentru
eliminarea sau diminuarea riscurilor identificate de catre antreprenor.
Săpăturile pentru șanțuri sau a altor tipuri de sapaturi necesare realizarii proiec tului se
execută, în funcție de natura terenului și adâncimea săpăturii, cu pereți verticali fără consolidări,
cu pereți în taluze, fără sprijin sau cu pereți verticali sprijiniți pe toată înălțimea, conform
prevederilor din proiectul lucrărilor.
La efectu area săpăturilor se vor avea în vedere următoarele măsuri de prevenire:
o înaintea începerii lucrărilor de săpături, se vor obține precizări asupra eventualelor
construcții și instalații subterane, natura lor și felul cum sunt amplasate sub
pământ , încheier ea unui acord scris, între executant și deținătorul de utilități, în
cazul existenței instalațiilor subterane, cu privire la intervenția asupra instalațiilor;
o întreruperea curentului electric în cazul prezenței instalațiilor electrice subterane
în zona de săpare;
o săparea manuală, utilizând de EIP electroizolant și a uneltelor executate din

61
material cu proprietăți izolatoare electric, în cazul în care nu se poate întrerupe
curentul electric în instalațiile subterane din zona săpăturilor;
o executatrea săpăturilor cu mijloace mecanice, în zona liniilor electrice aeriene, cu
respectarea distanțelor de protecție și scoaterea de sub tensiune, atunci când nu se
pot respecta distanțele de securitate;
o interzicerea instalării utilajelor de construcții și a circ ulației autovehiculelor, în
raza de alunecare a terenurilor;
o evacuarea imediata a apei care se poate acumula în fundul săpăturilor;
o îngrădirea lucrărilor de săpături în locurile de utilitate publică, în zona cu
circulație și iluminarea acestora în timpul n opții;
o în cazul executării săpăturilor în locuri unde sunt cabluri electrice, conducte de
apă sau gaze care nu pot fi deviate sau întrerupte, se convoacă proprietarul
acestora și, împreună cu specialiștii în domeniu, se vor stabili măsuri tehnico –
organizat orice, se asigură asistență tehnică și se instruiesc lucrătorii.
o staționarea și circulația vehiculelor sau a utilajelor de construcții în aproprirea
locurilor unde se execută săpături fără sprijiniri sunt permise numai la o distanță
egală cu de două ori ad âncimea săpăturii.
o pământul provenit din săpături, precum și alte materiale, se vor depozita la o
distanță minimă de 0,5 m de la marginea pereților săpăturii.

Lucrarile de reabilitare drumuri pe care se desfasoara o circulatie rutiera continua trebuie
bine semnalizate, respectand prevederile legale in vigoare.
În cazul lucrărilor din axul drumului, marcajul longitudinal trebuie prevăzut cu zone de
acces pentru salariați numai pe o parte, stabilite de către conducătorul locului de muncă.
Instalarea semnalizării sectorului de drum se va efectua numai sub supravegherea
conducătorului locului de muncă.
Descărcarea indicatoarelor și a materialelor de semnalizare din mijlocul de transport se
va face numai prin spatele sau partea laterală dinspre acostamen tul drumului.
Este interzisă descărcarea indicatoarelor și a materialelor de semnalizare pe partea
carosabilă a drumului.
Salariații care lucrează pe platforma drumului, pe acostament sau în apropierea acestuia
trebuie:
• să aibă în atenție circulația rutier ă ce se desfășoară în apropierea lor;
• să cunoască indicatoarele rutiere și modul de împrejmuire a locului de muncă;
• să utilizeze echipamentul pentru avertizarea conducătorilor mijloacelor de transport.

62
Se interzice staționarea lucratorilor pe partea carosabilă a drumului, în afara zonelor de lucru
împrejmuite și semnalizate.
Circulația lucratorilor pe drumurile publice se va face numai pe partea stângă, pe acostament
sau în lipsa acestuia, cât mai aproape de marginea drumului.
La traversarea drumului salariații sunt obligați să se asigure față de circulația rutieră din
ambele sensuri și să traverseze atunci când nu există nici un pericol.
În caz de vizibilitate redusă, precum și atunci când se execută lucrări pe porțiuni de drum
care prezintă pericol d e accidentare din cauza circulației, conducătorul locului de muncă este
obligat să posteze piloți pentru dirijarea circulației.
Piloții pentru dirijarea circulației trebuie dotați cu mijloace de semnalizare și echipament de
protecție corespunzător și să se posteze astfel încât să poată fi văzuți de conducătorii
autovehiculelor.
În curbe și pe sectoare de drum cu vizibilitate redusă piloții pentru dirijarea circulației trebuie
dotați și cu aparate de comunicații (radiotelefoane portabile).
La semnalizarea se ctoarelor de drum în lucru cu semafoare luminoase se va respecta
instrucția de semnalizare a lucrărilor de drumuri.
În cazul defectării instalației de semnalizare cu semafoare luminoase se va comuta automatul
pe lămpile de avertizare sau se va trece la com anda manuală a aparatului.
În perioda de inactivitate utilajele de întreținere trebuie parcate pe aceeași parte pe care se
execută lucrările și, pe cât posibil, în exteriorul părții carosabile. Se interzice staționarea acestor
utilaje în curbe fără vizibil itate.
Zonele periculoase din cadrul punctelor de lucru trebuie semnalizate cu indicatoare de
avertizare, independent de semnalizarea pentru reglementarea circulației.

Siguranta circulatiei
Cu exceptia pilotilor desemnati pentru dirijarea traficului, ceil alti muncitori nu vor parasi
perimetrul desemnat lucrarilor prin planurule de semnalizare si imprejmuire asa cum au fost
stabilite prin proiect in timpul orelor de program.
Zgomot și vibrații
Managementul zgomotului și vibrațiilor trebuie să aibă un caract er activ la lucrările executate
pentru acest proiectși se va desfășura în patru faze:
• evaluarea – riscurile legate de zgomot și vibrații trebuie evaluate;
• eliminarea – îndepărtarea surselor de zgomoz și vibrații;
• -combaterea – adoptarea de măsuri pentru p revenirea expunerii.
• -revizuirea – verificarea, pentru a se constata dacă s -au produs anumite schimbări în

63
muncă, care trebuie urmate de adoptarea în consecință a unor amendamente în cadrul
evaluării și al măsurilor de combatere.
Managementul zgomotului și vibrațiilor va ține seama de prevederile Hotărârii de Guvern nr.
493 din 12 aprilie 2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea
lucrătorilor la riscurile generate de zgomot și Hotarârii de Guvern nr. 1876 din 22 decemb rie
2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la
riscurile generate de vibrații.
Expunerea lucrătorilor în punctele de lucru la zgomot și vibrații trebuie evaluată, urmărindu –
se următoarele aspecte:
• nivel ul, tipul și durata expunerii la zgomot și vibrații, inclusiv orice expunere la zgomot
cu caracter de impuls sau de impact, precum și apartenența lucrătorului la un grup de risc
particular;
• efectele asupra sănătății rezultate din interacțiunea dintre zgomo t și vibrații, precum și
dintre zgomot și substanțe ototoxice utilizate în scopuri profesionale;
• riscurile pentru sănătatea și securitatea lucrătorilor rezultând din punerea acestora în
situația de a nu putea percepe semnalele acustice de avertizare sau alarmare;
• prelungirea expunerii la zgomote și vibrații peste programul normal de lucru;
• informațiile privind emisia de zgomot și caracteristicile vibrațiilor generate de
echipamentele tehnice, puse la dispoziție de producătorii acestora;
• existența unor ech ipamente alternative, astfel proiectate încât să reducă emisia de zgomot
și de vibrații;
• informații relevante privind controlul medical;
• disponibilitatea unor dispozitive adecvate pentru protecția auzului și amortizarea
vibrațiilor.

Producerea zgomotului și a vibrațiilor trebuie eliminată, oriunde este posibil, prin schimbarea
metodei de lucru. Acolo unde nu este posibil, zgomotul și vibrațiile trebuie combătute.
Măsurile de combatere a zgomotului și vibrațiilor presupun următorii pași;
• combaterea zgomotul ui și vibrațiilor la sursă;
• riscurile care decurg din expunerea la vibrațiile mecanice trebuie să fie eliminate la sursă
sau reduse la minimum, ținându -se seama de progresul tehnic și de existența măsurilor de
reducere a riscului la sursă;
• furnizarea de echipamente auxiliare care reduc riscul leziunilor provocate de vibrații,
cum ar fi scaunele care atenuează efectiv vibrația întregului corp și mânerele care reduc

64
vibrațiile transmise sistemului mână -braț;
• utilizarea unor utilaje care emit mai puțin zgom ot și vibrații;
• evitarea impactului metal pe metal;
• atenuarea zgomotului sau izolarea componentei care vibrează;
• amplasarea de atenuatoare de zgomot și vibrații;
• efectuarea întreținerii echipamentelor de muncă;
• măsuri de protecție colectivă, vizând organizarea muncii:
• izolarea procedurilor care implică emisie de zgomot;
• atenuarea propagării zgomotului aerian, prin utilizarea de ecrane fonoabsorbante;
• utilizarea de materiale fonoabsorbante;
• combaterea zgomotului și vibrațiilor care se propagă prin sol prin utilizarea de dale
flotante;
• planificarea activităților generatoare de zgomot, astfel încât desfășurarea acestora să
afecteze un număr cât mai mic de lucrători;
• implementarea unor programe de lucru, cu perioade de odihnă adecvate, prin care să se
țină sub control expunerea la zgomot și vibrații;
• informarea și formarea adecvată a lucrătorilor în vederea utilizării corecte și sigure a
echipamentelor de muncă, pentru a le reduce la minimum expunerea la vibrațiile
mecanice;
• limitarea duratei și intens ității expunerii;
• furnizarea de îmbrăcăminte pentru protejarea împotriva frigului și umezelii a lucrătorilor
expuși.
Mijloacele individuale de protecție la zgomot și vibrații se vor alege cu respectarea
reglementărilor la nivel național în domeniul securi tății și sănătății în muncă, respectând
următoarele principii:
• EIP ( echipament individual de protecție) trebuie purtat efectiv, iar utilizarea acestuia
trebuie impusă și urmărită;
• EIP trebuie să fie adecvat genului de activitate, tipului și nivelelor de z gomot și vibrații,
și să fie compatibile cu restul EIP;
• lucrătorilor trebuie să li se asigure posibilitatea de a alege dintre EIP corespunzător, pe
cel mai confortabil;
• trebuie să se asigure instruirea privind modul de utilizare a EIP, păstrarea și întreți nerea
acestuia.
• pentru tinerea sub control a expunerii lucratorilor la zgomot si vibratii este obligatoriu a

65
se respecta prevederile Hotărâre nr. 1876 din 22/12/2005, publicat in Monitorul Oficial,
Partea I nr. 81 din 30/01/2006 privind cerințele minime d e securitate și sănătate
referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibrații si a Hotarâre de
Guvern nr. 493 din 12/04/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate d e zgomot.
• echipamentul individual de protectie minim obligatoriu in santier va contine :
• casca de protectie (pentru operatiuni cu utilaje avand brate sau componente ridicatoare la
manipularea materialelor)
• salopeta
• vesta reflectorizanta
• manusi de protectie
• incaltaminte de protectie adecvata riscurilor la care sunt expusi lucratorii.
Personalul care este implicat in executia lucrarilor trebuie sa indeplineasca conditiile de
sanatate(fizica si psihica), calificare si autorizare prevazute in Legea 319/2006 privind
securitatea si sanatatea in munca. [39,40]

Lucrul cu scule și unelte de mână
• este interzis a se folosi scule și unelte improvizate sau deteriorate;
• nu se vor folosi scule și unelte de mână prevăzute cu articulații (foarfece, clești, patent
etc.) care nu au o construcție robustă, si care prezinta frecări mari sau jocuri, în articulații,
fapt care ar conduce la un efort suplimentar pentru acționare;
• fălcile de prindere vor avea forme și dimensiuni corespunzătoare operațiilor ce se execută
(plane, pa ralele, striate, cu muchii de prindere etc.) ;
• nu se vor folosi unelte ale caror dispozitive de comandă pentru oprire imediata, nu
functioneaza;
• dacă uneltele de mână cu acționare electrică sau pneumatică sunt dotate cu scule ce
prezintă pericol de acciden tare (pietre de polizor, perii, pânze cu ferăstrău, dălți etc.),
acestea vor fi protejate împotriva atingerii;
• nu se vor folosi uneltele de mână cu acționare pneumatică care nu sunt dotate cu supape
de reglare și limitare a presiunii și debitului în veder ea limitării turației;
• conducătorii locurilor de muncă vor asigura verificarea periodica a sculelor și uneltelor
de mână pentru eliminarea neconformităților;
• lucrătorii au obligația de a semnala defectarea sculelor și uneltelor de mână și de a
solicita înl ocuirea acestora cu altele corespunzătoare.

66
Instalații de ridicat și transportat
• exploatarea și verificarea instalațiilor sub presiune, de ridicat și transportat se va face în
conformitate cu prescripțiile tehnice i.s.c.i.r.
• pentru toate instalatiile de ri dicat, proprii sau închiriate, trebuie să existe certificate de
testare, rapoarte de verificare complete, împreună cu cartea tehnică a producătorului.
• manipularea instalatiilor de ridicat este permisă numai persoanelor calificate și autorizate
i.s.c.i.r.
• verificarea periodica a instalatiilor aflate sub incidenta i.s.c.i.r. este obligatorie.
• deplasarea instalatiilor de ridicat va fi stabilita de catre conducătorul locului de muncă, în
scopul evitării liniilor de tensiune și alte structuri, excavații, rețele subterane de deservire
a utilajelor, stive, etc.
• caracteristicile tehnice de lucru ale utilajului trebuie să fie afișate pe macara pentru a
ușura folosirea acestuia.
• toate echipamentele de ridicare folosite trebuie să fie testate și examinate potrivit
regulamentelor semnificative impuse de lege. echipamentul trebuie marcat corespunzător
cu numărul de identificare și valoarea sarcinii maxime.
• alte accesorii pentru ridicare, incluzând bandaje, lanțuri, elemente de agățare etc., nu
trebuie ancorate la structu ra existentă fără aprobare în scris.
• legătorii de sarcină trebuie instruiți și autorizați.

Transportul, manipularea și depozitarea materialelor
• operațiile de încărcare, descărcare, transport, manipulare și depozitare se vor executa
numai de salariați spe cial instruiți, sub supravegherea unei persoane cu atribuții în acest
scop, care asigură respectarea măsurilor de securitate a muncii.
• numai personalul autorizat și competent are permisiunea de a folosi vehiculele
companiei.
• încărcătura va fi în conformit ate cu limita de sarcină pentru vehicule și va fi realizată
astfel încât să nu prezinte risc pentru alte vehicule, pietoni și structuri adiacente.
• numai salariaților care au fost desemnați, instruiți și autorizați li se permite folosirea
motostivuitoarelo r și a electrocarelor.
• conducătorul electrocarului/motostivuitorului va fi instruit la nivelul de calificare necesar
pentru a folosi vehicolul eficient și în siguranță.
• nu se vor transporta pasageri în electrocar/motostivuitor, decât în situația în care es te
asigurat un loc corespunzător pentru aceștia.

67
• electrocarul/motostivuitorul nu va fi utilizat niciodată ca platformă de lucru.
• manipularea, transportul prin purtare și cu mijloace nemecanizate și depozitarea
materialelor
• manipularea manuală a maselor se înțelege orice tip de transport sau susținere a unei
mase de către unul ori mai mulți lucrători, inclusiv ridicarea, așezarea, împingerea,
tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase, care, datorită caracteristicilor acesteia sau
condițiilor ergonomice ne corespunzătoare, prezintă riscuri pentru lucrători, în special de
afecțiuni dorsolombare;
• angajatorul trebuie să ia măsuri tehnico -organizatorice necesare sau trebuie să utilizeze
mijloace corespunzătoare, în special echipamente mecanice, pentru a evita n ecesitatea
manipulării manuale a maselor de către lucrători;
• în toate cazurile în care manipularea manuală a maselor de către lucrător nu poate fi
evitată, angajatorul trebuie să organizeze posturile de lucru astfel încât manipularea să fie
cât mai sigură și cu risc cât mai mic posibil pentru sănătate;
• angajatorul trebuie să evalueze, în prealabil, condițiile de securitate și de sănătate pentru
tipul de lucrare respectiv și să examineze în special caracteristicile maselor;
• angajatorul trebuie să urmărească evitarea sau reducerea riscurilor pentru lucrători, în
special de afecțiuni dorsolombare, prin adoptarea de măsuri corespunzătoare, având în
vedere caracteristicile mediului de muncă și cerințele activității ;
• angajatorii trebuie să se asigure că lucrători i și/sau reprezentanții acestora primesc
informații generale și, ori de câte ori este posibil, informații precise cu privire la:
• greutatea maselor;
• centrul de greutate sau partea cea mai grea, atunci când pachetul este încărcat excentric;
• angajatorii trebuie să se asigure că lucrătorii primesc, în plus, o formare adecvată și
informații precise cu privire la modul corect de manipulare a maselor și la riscurile la
care aceștia se expun, în special dacă aceste sarcini nu sunt efectuate corect;

68
În vederea prevenirii accidentelor și îmbolnăvirilor profesionale conducătorii locurilor de
muncă vor întreprinde următoarele măsuri:
a) vor evalua în prealabil, condițiile de securitate și sănătate pentru activitatea respectivă în ceea
ce privește
• caracter isticile masei;
• -efortul fizic depus;
• -caracteristicile mediului de muncă;
• -caracteristicile activității.
b) Vor dispune și vor urmări realizarea măsurilor corespunzătoare în scopul evitării sau
reducerii riscurilor de accidentare sau afectare a sănătăți i luând în considerare:
1) Caracteristicile masei cum sunt:
• greutatea și dimensiunile;
• dificultarea de apucare;
• instabilitatea sau riscul deplasării conținutului
• plasarea în așa fel încât ea trebuie manipulată la o anumită distanță de trunchi sau cu
flexie ori a trunchiului;
• susceptibilitatea de producere a unor leziuni datorită marginilor, muchiilor, în special în
eventualitatea unei ciocniri.

2) Efortul fizic:
• prea mare;
• care nu poate fi realizat decât printr -o mișcare de răsucire a trunchiului;
• care antrenează o mișcare bruscă a masei;
• care este realizat atunci când corpul se află într -o poziție instabilă.

3) Caracteristicilor mediului de muncă cum sunt:
• inexistența unui spațiu suficient în special pe verticală, pentru realizarea activității;
• pardoselile alunecoase și/sau care prezintă neregularități;
• imposibilitatea ridicării manuale la înălțime, în siguranță;
• manipularea maselor la mai multe niveluri;
• instabilitatea pardoselii pe care sunt manipulate materiale ;
• condițiile climatice necorespunz ătoare.

69
4) Cerințele activității cum sunt:
• efortul fizic frecvent și prelungit;
• insuficiența repausului fiziologic sau de recuperare;
• distanțele mari pentru transportat sarcini;
• ritm impus de un proces de muncă care nu poate fi schimbat de salariat.
La efectuarea operațiilor de manipulare și transport prin purtare a maselor, se vor repartiza
numai salariați care corespund din punct de vedere fizic.
Se interzice manipularea frecventă și prelungită a sarcinilor, fără efectuarea unor controale
medicale per iodice.
Conducătorii locurilor de muncă vor asigura ca lucrătorii, care execută lucrări de
manipulare și transport prin purtare, să primească o instruire adecvată și informații privind
manipularea și transportul prin purtare precum și riscurile la care se expun în cazul în care aceste
activități nu sunt executate corect.
Lucrătorii vor fi informați asupra măsurilor luate la locul de muncă pentru asigurarea
securității, la manipularea și transportul prin purtare.
Conducătorii locurilor de muncă vor urmări mo dul în care lucrătorii respectă indicațiile
tehnice de lucru privind manipularea și transportul prin purtare.
Conducătorul locului de muncă, pentru fiecare caz în parte, va indica greutatea sarcinii de
ridicat precum și centrul de greutate în cazul unui am balaj excentric.

Masele manipulate și transportate manual, distanțele de transport manual pe orizontală,
masele transportate manual pe plan înclinat, înălțimea maximă la care sunt ridicate masele,
distanța dintre două niveluri între care sunt efectuate tr ansporturi manuale sau masele maxime
care pot fi transportate pe plan înclinat cu mijloace de transport nemecanizate nu trebuie să
depășească valorile maxime cuprinse în reglementările în vigoare.
În timpul manipulării manuale a maselor, lucrătorii trebuie să aibă vizibilitate. Se
interzice transportul prin purtare a maselor care împiedică vizibilitatea.
Conducătorul locului de muncă va stabili numărul de salariați care vor efectua
manipularea și transportul maselor cu centrul de greutate excentric. Se inte rzice manipularea de
către un singur salariat a maselor cu centre de greutate excentrice, care pot genera dezechilibrări.

Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere
corespunzătoare.

70
Manipularea în același timp a două sau mai multe obiecte se va face numai dacă sunt
fixate între ele corespunzător. Se interzice manipularea sau transportul prin purtare în același
timp a maselor care sunt instabile între ele.
Obiectele ambalate în cutii, lăzi etc., trebuie fixate în interi orul ambalajelor. Se interzice
transportul prin purtare a maselor nefixate corespunzător în cutii, lăzi etc.
Traseul pe care îl parcurge lucrătorul în timpul transportului prin purtare nu trebuie să fie
cu obstacole, instabil sau alunecos.

Manipularea și transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafețe tăietoare
sau care datorită naturii lor pot produce leziuni ale mâinilor se va face numai cu palmare.

Se interzice manipularea manuală a maselor în/din locuri în care nu există spațiu pe
orizontală sau verticală corespunzător pentru realizarea acestei activități, dacă nu se iau măsuri
suplimentare pentru micșorarea riscului de accidentare sau îmbolnăviri profesionale.
Planurile înclinate utilizate de salariați pentru manipularea și transportu l manual al
maselor trebuie să aibă stabilitate și să fie prevăzute cu parapeți de protecție.
În cazul în care condițiile climatice (vânt, ceață, căldură excesivă etc.) nu permit
manipularea și transportul manual al maselor în condiții de securitate, condu cătorul locului de
muncă trebuie să ia măsuri suplimentare pentru eliminarea sau micșorarea riscului de accidentare
sau îmbolnăvire profesională.
Se interzice utilizarea lucrătorilor la manipularea și transportul manual al maselor dacă
nu au echipament ind ividual de protecție și / sau de lucru corespunzător și în bună stare.

Transportul cu mijloace nemecanizate
Alegerea mijloacelor de transport nemecanizate pentru operațiile de încărcare, descărcare
și transport (tărgi, cărucioare etc.) se va face în fun cție de felul și greutatea materialului care se
manipulează, de natura terenului, precum și de modul de dotare a persoanelor juridice sau fizice.
Mijloacele de transport nemecanizate vor fi astfel alese încât să reziste condițiilor de
exploatare și se vor utiliza numai pentru executarea operațiilor pentru care au fost destinate.
Inainte de a se trece la încărcarea unui mijloc de transport nemecanizat, se va controla
starea lui, insistându -se asupa platformei pe care se așează sarcina. Înainte de încărca re se vor
examina ambalajele materialelor de către conducătorul formației de lucru. Pentru evitarea
rănirilor la mâini, cuiele ieșite și capetele parâmelor trebuie să fie îndoite.

71
Nu se vor încărca materialele ale căror ambalaje sunt deteriorate.Înainte de a începe
operațiile de încărcare sau descărcare a vehiculelor la rampă, între aceasta și vehicul se va așeza
un podeț de trecere pentru preluarea denivelărilor existente.
Podețele orizontale sau înclinate, destinate circulației și operațiilor de tran sport manual,
vor fi rezistente, astfel încât să nu se arcuiască vizibil sub greutatea sarcinii. Ele pot fi sprijinite
și dedesubt.
Podețele nu vor fi alunecoase și vor fi prevăzute cu dispozitive de prindere și fixare
sigure, pentru evitarea deplasării lor în timpul lucrului.
Panta podețelor înclinate va fi maxim 20%, iar lățimea de minimum 1 m (pentru
circulația într -un singur sens) .
Podețele orizontale sau înclinate, situate la înălțimi mai mari de 0,7 m față de sol sau
nivelul imediat inferior și unde există pericol de cădere laterală, vor fi prevăzute cu parapeți de
protecție.
În cazul în care operațiile de încărcare sau descărcare se execută manual, fără mijloace
ajutătoare (roabe, cărucioare etc.) , podețele înclinate vor fi prevăzute cu șipci (nervuri)
transversale, fixate la o distanță de 300 -400 mm între ele sau cu alte mijloace care să împiedice
alunecarea lucrătorilor.
Locurile destinate permanent pentru operațiile de încărcare, descărcare și depozitare,
precum și căile de acces la aceste l ocuri vor fi nivelate și amenajate pentru scurgerea apelor. Ele
vor fi pavate sau podite. Iarna vor fi curățate de zăpadă și menținute în stare nealunecoasă. În
cazul lucrului pe timp de noapte, aceste locuri vor fi iluminate conform reglementărilor în
vigoare.
Înainte de începerea operațiilor de încărcare sau descărcare dintr -un mijloc de transport
nemecanizat, acesta va fi asigurat contra deplasării necomandate, prin frânare cu mecanismul de
frânare propriu pe teren orizontal și prin frânare cu mecanism propriu de frânare și cu saboți de
oprire pe teren în pantă. Se interzice deplasarea vehiculelor în timpul efectuării operațiilor de
încărcare sau descărcare.
Distanța minimă liberă dintre două mijloace de transport nemecanizate alăturate, ce se
încarcă sau descarcă simultan, va fi stabilită de la caz la caz de către conducătorul lucrării, în
funcție de felul mijlocului de transport, de caracteristicile materialelor manipulate, de condițiile
terenului etc. încât să fie exclusă posibilitatea de accidentare .
Pe fiecare mijloc de transport nemecanizat utilizat, tebuie scrisă capacitatea de transport a
acestuia.
Se interzice utilizarea mijloacelor de transport nemecanizate care prezintă defecțiuni.
Se interzice utilizarea cărucioarelor cu 3 sau 4 roți care au sistemul de autofrânare defect

72
Depozitarea, stivuirea, încărcarea și descărcarea materialelor în bucăți.
Depozitarea materialelor se va face astfel încât să se excludă pericolul de accidentare,
incendii și explozii.Depozitarea materialelor pe rafturi se fa ce în așa fel încât să nu fie posibilă
căderea lor.Pe rafturi și stelaje unde sunt depozitate materiale trebuie scris la loc vizibil sarcina
maximă admisă, care nu trebuie depășită.
La stivuirea materialelor în încăperi, greutatea stivelor nu va depăși sar cina maximă
admisă a planșeului și/sau pardoseli.
Persoana juridică sau fizică va stabili locul și modul de stivuire pentru fiecare material în
bucăți care se depozitează.
Stivuirea se va face fără deteriorarea ambalajului. Stivele vor fi constituite din m ateriale
cu aceleași forme și dimensiuni sau din ambalaje de același tip și dimensiuni,stivuirea
materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite nu este permisă.

În cazul depozitării materialelor ambalate în cutii, lăzi, butoaie sau alte ambalaj e cu
forme geometrice regulate, când suprapunerea se face direct pe ambalaje, pereții ambalajelor
trebuie să reziste presiunii exercitate de materialele situate deasupra, să nu prezinte deformări
sau deteriorări, iar înălțimea de stivuire va fi determinată de rezistența mecanică a ambalajelor,
stabilită prin standarde sau norme interne de fabricație.
Pentru ambalajele cu mai multe cicluri de utilizare, se vor face verificări după fiecare
folosire, pentru stabilirea oportunității folosirii în continuare a ac estora în condiții de siguranță.
Scoaterea materialelor din stivă se va face astfel încât să se evite prăbușirea stivei.
Când încărcarea, descărcarea sau transportul materialelor se efectuează de doi sau mai
mulți salariați efortul repartizat pe o persoană nu trebuie să depășească limitele admise. Totodată,
se va asigura ca obiectele respective, să se poată prinde bine cu unelte de apucare sau cu mâinile.
În cazul în care o sarcină este încărcată, descărcată sau transportată, prin purtare,
concomitent de că tre mai mulți muncitori, aceștia vor ridica și coborî sarcina numai la comanda
conducătorului operației.
Încărcăturile stivuite pe mijloacele de transport nemecanizate trebuie asigurate împotriva
deplasării, răsturnării sau căderii. Încărcătura va fi astfe l aranjată încât conducătorul mijlocului
de transport să poată supraveghea drumul parcurs.
Încărcătura stivuită nu va depăși capacitatea maximă a mijlocului de transport
nemecanizat, iar în cazul transportului de materiale lungi, acestea nu trebuie să atin gă solul în
timpul mersului.La încărcarea și descărcarea vehiculelor, salariații trebuie să fie astfel așezați
încât să nu se lovească între ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipulează.

73
Distanța dintre doi încărcători manuali care lucrea ză în același timp la
încărcare/descărcare, trebuie să fie de cel puțin 3 m.
Locurile periculoase, precum și locurile unde pot avea loc degajări dăunătoare sănătății
muncitorilor, vor fi semnalizate prin plăci indicatoare de securitate.
Se interzice accesu l la locul de descărcare – încărcare manuală a persoanelor care nu au
nici o atribuție la aceste operații.
Depozitarea, încărcarea și descărcarea materialelor în vrac
Pentru a evita împrăștierea materialelor în vrac, depozitarea lor se va face în boxe,
buncăre, silozuri etc. În cazul în care acest lucru nu este posibil, materialele se vor așeza în
grămezi, având forma unui trunchi de piramidă cu înclinarea fețelor laterale după unghiul
taluzului natural al materialului respectiv.
Descărcarea materialelor în vrac trebuie făcută începând de la partea superioară a
grămezii. Este interzisă descărcarea acestor materiale prin săpare la baza grămezilor.
La manipularea în vrac a materialelor pulverulente, când acestea se aruncă cu lopata, se
va evita staționarea oam enilor în zona de propagare a prafului sau executarea de alte lucrări în
apropierea locului respectiv; lucrătorii care execută lucrarea vor purta măști de protecție
corespunzătoare.
La manipularea materialelor pulverulente în vrac, muncitorii se vor așeza în așa fel încât
deplasarea materialelor să se facă în direcția vântului (vântul în spate) .
În vederea micșorării producerii prafului la manipularea materialelor caustice în vrac, se
vor folosi roabe, tărgi, jgheaburi etc,se interzice manipularea în vrac a produselor toxice.
Depozitarea, încărcarea, descărcarea materialelor lungi, grele sau voluminoase
În cazul în care pentru încărcarea și descărcarea din mijloacele de transport a materialelor
de lungime mare nu există o instalație de ridicat corespunzătoa re, aceste operații se vor executa
manual cu ajutorul unor planuri înclinate dimensionate corespunzător sarcinilor la care sunt
supuse. Planurile înclinate vor fi bine fixate la capetele lor inferioare și nu vor depăși nivelul
platformelor mijlocului de tr ansport.
Se interzice staționarea muncitorilor în dreptul materialelor care se descarcă, precum și
oprirea materialelor cu picioarele, cu ranga sau alte scule. Salariații trebuie să staționeze lateral
în timpul descărcării.
Se interzice coborârea în acelaș i timp a mai multor obiecte pe planul înclinat; fiecare
obiect se va coborî numai dacă cel precedent a fost luat de pe planul înclinat și numai la
semnalul dat de către conducătorul formației de lucru.

74
Manipularea materialelor lungi prin rostogolire pe p lan înclinat se va face de către cel
puțin două persoane, prin utilizarea unor funii, salariații stând la partea superioară. Se va
manipula câte un singur colet sau obiect.
Dacă unele materiale lungi se transportă pe umeri, toți salariații se așează pe ace eași parte
a piesei. Coborârea în vederea depozitării pieselor lungi de pe umeri nu se va face prin aruncare,
ci prin luare pe braț și apoi depunerea pe sol la comanda conducătorului formației de lucru,
mersul celor ce transportă o piesă va fi în același p as, în cadență comandată.
Se interzice descărcarea materialelor lungi prin cădere sau rostogolire liberă.
În cazul în care nu se dispune de instalații de ridicat, încărcarea -descărcarea și deplasarea
materialelor grele sau voluminoase, se vor executa de că tre o formație de lucru cu experiență și
cu respectarea următoarelor măsuri:
o terenul pe care se prevede transportul materialelor trebuie să fie eliberat de toate
obiectele străine ce împiedică deplasarea;
o în cazul când rezistența terenului este slabă sau suprafața nu este netedă,
deplasarea se va face pe dulapi sau pe grinzi;
o în cazul deplasării materialelor grele pe role, lungimea acestora trebuie să
depășească lățimea piesei însă nu mai mult de 300 mm;
Se interzice îndepărtarea manuală a rolelor de sub î ncărcătură; îndepărtarea acestora se va
face numai după ce rolele se vor elibera complet de încărcătură;

In timpul deplasării materialelor pe teren orizontal, acestea vor fi împinse numai din
partea opusă sensului de deplasare (spate) folosind răngi; în c azul când este necesar ca piesa să
fie trasă din partea dinspre sensul de deplasare, se vor folosi trolii, iar muncitorii nu vor sta în
zona periculoasă creată de cablu (1,5 ori lungimea cablului) ; de asemenea, ei vor păstra o
distanță suficientă față de piesă pentru a nu fi surprinși, în cazul unei deplasări sau căderi
accidentale a acesteia. Manipularea substanțelor periculoase se va face conform prevederilor
legislației în vigoare.

75
BIBLIOGRAFIE

[1] Legea 53/2003 Codul muncii modificată prin OUGR -65/2005 aprobată de Legea nr.
371/2005
[2] Legea 319/2006 securității și sănătății în muncă, actualizata.
[3] HGR -1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Legii securității și sănătății în muncă nr.319/2006, cu modif icarile si completarile ulterioare,
actualizata.
[4] HGR -300/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru șantierele
temporare sau mobile
[5] HGR -971/2006 privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și/sau de
sănătate la lo cul de muncă
[6] HGR -1028/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă referitoare la
utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare
[7] HGR -1048/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de
către lucr ători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă
[8] HGR -1051/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru manipularea
manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecțiuni dorsolombare
[9] HGR -1091/2006 privind cerințele de securitate și sănătate pentru locul de muncă
[10] HGR -1146/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în
muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă
[11] Legea nr.25/2004 pentru aprobare a OUGR -96/2003 privind protecția maternității la
locurile de muncă, actualizata.
[12] Legea 436/2001 pentru aprobarea OUGR -99/2000 privind măsurile ce pot fi aplicate în
perioadele cu temperaturi extreme pentru protecția persoanelor încadrate în muncă
[13] Legea 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale
modificată și completată cu OUGR -107/2003 aprobată prin Legea 598/2003
[14] Legea 426/2001 pentru aprobarea OUGR -79/2000 privind regimul deșeurilor
[15] Legea nr. 418/2004 privind statutul profesional specific al medicului de medicină a
muncii
[16] Ordinul MSF nr. 427/2002 pentru aprobarea componenței trusei sanitare și a baremului
de materiale, ce intră în dotarea posturilor de prim ajutor fără cadre medicale
[17] Legea nr. 49/2006 pentru aprobarea OUGR -195/2002 privind circulația pe drumurile
publice
[18] Legea nr. 6/2007 pentru modificarea OUGR -195/2006 privind circulația pe drumurile

76
publice
[19] HG 355: 2007 – Supravegherea sanatatii lucratorilor
[20] Legea nr.307: 2006 – Apararea Impotriva Incendiilor cu modificarile si completarile
ulterioare, actualizata.
[21] Ordin 163: 2007 – Aprobarea normelor generale de aparare impotriva incendiilor
[22] Ordin 712: 2005 Aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in
domeniul situatiilor de urgenta, modificat și completat prin Ord. 786 din 02.09.2005
[23] Legea nr. 481: 2004 Legea Protectiei Civile modificata si completata cu Legea nr. 212:
2006
[24] Legea nr. 481: 2004 Legea Protectiei Civile modif icata si completata cu Legea nr. 212:
2006
[25] Legea nr. 15: 2005 – Aprobarea OUG nr.21/2004 – privind Sistemul National de
Management al Situatiilor de Urgenta
[26] Ordin MAI nr. 1184: 2006 Aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea
activit atii de evacuare in situatii de urgenta,
[27] OG 60:1997 Apararea impotriva incendiilor, cu modificarile ulterioare, aprobata de
Legea nr. 212/1997
[28] Legea 265 / 2006 – privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195 / 2005
privind protectia mediului
[29] Legea nr. 105 / 2006 – pentru aprobarea OUG nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu
+ Legea nr. 292/2007 – pentru modificarea OUG nr. 196/2005
[30] HG nr. 573/2002 – pentru aprobarea procedurilor de autorizare a functionarii
comerciantilor + Ordinul nr. 1798/2007 – pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei
de mediu
[31] Legea nr. 10/1995, privind calitatea in constructii cu modificarile si completarile
ulterioare, actualizata.
[32] ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr.16 din 26 ianuarie 200 1 privind gestionarea deșeurilor
industriale reciclabile, cu modificările si completările ulterioare.
[33] HG 235 / 2007 privind gestionarea uleiurilor uzate, cu modificările si completările
ulterioare.
[34] HOTARARE nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind dep ozitarea deșeurilor, cu modificările
si completările ulterioare.
[35] Ordonanța de urgentă nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protecția mediului,
publicată în Monitorul Oficial nr. 1196 din 30 decembrie 2005, cu modificările si completările
ulterioare.

77
[36] Ordin nr. 462/1993 pentru aprobarea Condițiilor tehnice privind protecția atmosferei și
Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanți atmosferici produși de surse
staționare, cu modificările si completările ulterioare.
[37] Hotarare a nr. 321/2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental, cu
modificările si completările ulterioare.
[38] Hotararea nr. 539/2004 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs,
cu modificările si completările ulterioare.
[39] Legea nr. 319/2006 – Legea Securitatii si sanatatii in munca, cu completările și
actualizările ulterioare.
[40] HG nr. 1425/2006 -pentru aprobarea Normelor de aplicare a legii 319/2006.
[4]. Hotărârea de guvern nr. 1048/2006 privind cerintele minime de secu ritate si sanatate
pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca,
Monitorul Oficial nr. 722/23.08.2006
[42] Legea nr.226/2006 privind incadrarea unor locuri de munca in conditii speciale privind
limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediul produs de echipamentele destinate utilizarii in
exteriorul cladirilor.
[43] Hotărârea de guvern nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de
securitate si/sau de sanatate la locul de munca, Monitorul Oficial nr. 683/09.08.2006
[44] Instrucțiuni proprii SSM specifice pentru lucrări de drumuri.
[45] STAS -1243/1988 Clasificarea și identificarea pământurilor
[46] STAS -1913/5 -1985 Normativ privind fundarea construcțiilor pe pământuri sensibile la
umezire colapsibile
[47] STAS -1709/2 Prevenirea și remedierea degradarilor din ingheț
[48] STAS -2914 Terasamente
[49] STAS –8849 Lucrări de drumuri .Rugozitatea suprafețelor de rulare
[50] STAS 6054 -77 Adâncimi maxime de îngheț
[51] SR 11100/1 -93 Zonare seismică. Macrozonarea Teritoriului Romăniei
[52] SR EN 13108 -2,3:2006/AC2008 Mixturi asfaltice
[53] AND 582 -2002 Normativ privind proiectarea și execuția pietruirii drumurilor de pământ
[54] Legea nr. 43/1997 privind regimul drumurilor
[55] Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii si regulamentele de aplicare a acesteia
[56] HG nr.273/1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii
si instalatii aferente ocestora.
[57] SR EN 13108 -2,3:2006/AC2008 -Mixturi asfaltic e –Specificatii materiale , betoane
asfaltice.

78
[58] STAS 539 Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere
[59] SR en 125912:2009 Bitum lianți bituminoși.
[60] AND 605(revizuire AND 605 -2014) Mixturi asfaltice executate la cald -Conditii tehnice
privind proiectarea, prepararea si punerea in opera.
[61] Normativ CD 182 -87- executarea mecanizată a terasamentelor de drum
[62] Legea nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din intravilanul
localitatilor, re publicata 2009 .
[63] Normativul P 100-1/2013 -prevederi de proiectare pentru clădiri

79
Anexa 1

Antemăsurători

Nr crt Denumire categorie de lucrări | UM Cantitate

1
1 Lungime sector trotuar reparat km 0,376
2
2 Suprafață trotuar reparat cu mixturi asfaltice mp 1025
3
3 Suprafață alei amenajate si reabilitate in parc mp 961
4
4 Suprafata gazon amenajat mp 179

Suprafata total a ocupata de lucrarea proiectată este de 3165 mp

80
Anexa 2

Grafic general de realizare a investiției

Nr.
crt. CATEGORIA DE LUCRARI 60 zile
1/4 2/4 3/4 4/4

1 Elaborare proiect
2 Realizare reparați trotuar
3 Realizarea amenajare spații verzi