ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE – BUCUREȘTI FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE 1 Prof. Conf. Dr.: Studen t: Bălan Sergiu Dinu Andrei… [613259]

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE – BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

1

Prof. Conf. Dr.: Studen t:
Bălan Sergiu Dinu Andrei Gabriel

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE – BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

2

Cuvânt înainte

Pornind de la ideea că toți oamenii vor să facă parte din “America viitorului”, copiii, nepoții și
strănepoții devin instrumentele une i economii de servicii și informații din America. Însă
problemele reale ale umanității nu pot fi stabilite de autoritățile statului, incapabile să pătrundă în
esență lucrurilor.
Ceea ce este plăcut devine astfel ceea ce este adevărat, neștiindu -se faptul c ă adevărul poate
constitui uneori o suferință. Degradarea puterii noastre de a disocia binele de rău, va face din om
o mașînărie construită din superstiție și întuneric.
Omul va vedea astfel ceea ce i se pare că este și va bâjbâi în întuneric adevăratul se ns al
lucrurilor. În America omul se substituie statului care -i furnizează informațiile unui sistem de
economie prestabilit. Individul devine unealtă statului, iar statul dispune de el într -o disoluție
orientate spre depersonalizare.
“Tăntălăul” și “Gogoma nul” sunt prototipuri umane americane, tinerii orientându -se spre acest
nivel inferior al trăirii umane. Nu se poate pune problema aici de știință și artă care crează
posibilități sufletești extraordinare, de emancipare a individului.
Libertatea este asoci ată cu plăcerea de a face orice, chiar în defavoarea propriului Eu, în
defavoarea conștiinței.
Sistemul de valori este răsturnat iar tinerii se orientează spre economia de piață pentru a fi
compatibili sistemului American de care ulterior devin mandrii.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE – BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

3 Pornind de la citatul acesta “Problema în America corporatistă este că prea mulți oameni cu
prea multă putere trăiesc într -o cutie (casă lor), apoi merg pe același drum în fiecare zi către o
altă cutie (biroul lor)” aparțînând lui Faith Popcorn, put em înțelege că Statele Unite ale Americii
înglobează state și statulete încercând să le aducă la același numitor comun.
Pe lângă faptul că omul își pierde identitatea, el înțelege viață prin prisma politicii de stat și a
capitalismului influent. De și nu e ste un stat communist în care oamenii să se alinieze la același
nivel (făcând o glumă aici, într -un cartier chinezesc în care lucrau mai multe personae, un individ
a comandat o pizza cu ciuperci, drept urmare toți ceilalți au comandat aceeași pizza), totuș i
America pare o țară comunistă.
Din păcate, în America se lucrează la “cutia” cerebrală în primul rând : la început se golește de
entitatea umană, se clătește bine de personalitate, apoi se inserează strategic dogmele politice și
economice aferente, pentr u a fi canibali în masă, adică americani. Permutarea standardelor de
gândire s -a disipat în emisfera dreapta, adică în partea rațională, unde “banii vorbesc”, fie că e
vorba de industries au tehnologie, ambele având în vedere aceleași puncte de plecare :
negocierea și limitarea omului la ceea ce nu este.
Domnul Carl Sagan își imaginează o Americă a viitorului alcătuită doar din economie de
servicii și informațîi, dar aici va lipsi cu desăvârșire creativitatea și puterea de construcie care vor
fi expl oatate de țări care nu și -au pierdut capacitatea inter -umană.
Caracatița sitemelor economice din America se extinde și atrofiază mintea, limitând -o la tehnici
și interese de larg consum. De aceea autorul este îngrijorat de soarta urmașilor care nu vor
înțelege problemele reale, cum ar fi depersonalizarea individului. Omul nu va mai avea timp de
el însuși, prioritățile fiind impuse de statul de drept care -i va ocupă tot timpul. El nu va mai avea
timp să critice sau să exploateze zăcămintele sale sufletești, indestructibile, îngropate de statul
American. Individul nu va mai fi capabil să distingă între ceea ce vrea și ceea ce îi impun alții.
Dictonul latin “Carpe Diem” a devenit un slogan al iresponsabilitatii și al neputinței (mai ales
în rândul tinerilor) de a fi ei -înșiși, de a -și asumă viață în coordonatele ei reale. De aceea

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE – BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

4 devenim ”incapabili să distingem între ceea ce pare plăcut și ceea ce este adevărat”, pentru a
distorsiona realitatea. Adevărul e că nu mai este nimic adevărat în om deoarece totul pare plăcut
la vedere și ușor de digerat. Cancerul vine mai târziu, fără suferință, la început, dar moarte sigură
dacă nu este tratat. Durerea apare doar atunci când se încearcă vindecarea acestui flagel al
societății care presupune deperson alizarea individului.
Ar fi cazul aici să dăm un citat din, culmea am zice Upanișade :”Ar fi mai ușor să înfășori întreg
cerul într -o cârpă mică decât să atingi fericirea adevărată, fără cunoaștere de Sine”. Stelele să fie
atât de îngăduitoare cu omul încâ t acesta să le poată perverti printr -o observație puierila,
empirică?!… De fapt omul nici nu caută fericirea adevărată fiind sigur că nu o găsește (se aplică
proberbul cu vulpea și strugurii), de aceea omul se scaldă în plăceri trăind în “globuri de cris tal”,
mai curând în “halouri” intangibile (cred ei) în care sunt annihilate, în masă, sufletele. Tinerii
nici nu știau că aveau o existent în Sine, și sunt morți deja.
Dependență de horoscoape, derivă din nebunia omului de a se crede agățat într -un sistem
solar care devine partea infimă a statorniciei sale. Omul nu crede în Univers, dar crede în
horoscop, mai exact, omul nu crede că are o mama, dar crede că s -a născut.
Relativizarea punctelor esențiale ale vieții determina degradarea noastră umană. Cr edem în
“superstiții”, “întuneric” și fantome, dar nu credem în puterea luminii solare care de fapt, ne da
viață.
Comunicarea excesivă în America (dar nu numai) a determinat pseudoștiința și superstiția
aliate ignoranței. Mai bine să razi de cee ace nu ști, pentru că rade toată lumea, decât să înțelegi
cee ace ști deoarece nu este folositor într -o economie de piață.
Celebrul film american “Tăntălăul și Gogomanul” și desenul animat Beavis and Butthead ne dau
o imagine clară a tineretului american care nu este preocupat nici de știință, nici de el însuși, ci
doar de nimicurile existențiale care nu necesită nicio activitate neuronală.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE – BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

5 Iată cum ar define economistul și filosoful român Petre Țuțea spiritul american: “Omul, când
e singur poate face fel de fel de unelte. Adică devine american, spun eu. Eu aș scrie peste Statele
Unite astfel :<< Omul este un animal care fabrică unelte>>. M -au întrebat unii care sunt foarte
filoamericani ce cred eu despre americani. Sunt lăcătuși cosmici, domnule, le -am zi s. India, de
pildă, este inferioară tehnic Americii. Nici nu încape îndoială: America o bagă la jletca. Da’
spiritual America e o Ghana; pe lângă India e primitivă.
Industria cosmosului nu o puteau face decât americanii. Încercarea nesăbuită a acestora de a
restrânge existent umană a determinat suprimarea vieții transformate în informații de rutină.
Exploatarea intrinsecă a omului devine o necessitate a statului de drept. Omul devine mașînă, o
unealtă a statului. Iată cum raporta filosoful german Friederich Nietzseche în opera “ Așa grăit -a
Zarathustra”: cap.“Despre Noul Idol”: “Aiurea, undeva, există încă turme, și popoare, dar nu la
noi, o, frați ai mei : la noi există state.
Stat? Ce e statul? Ei bine, ciuliti acum urechile, căci am să va vorbesc ac uma despre moartea
poparelor.
Statul e cel mai rece dintre toți monștrii reci. E rece chiar cînd minte; și iată ce minciună
poartă el pe buze : << Eu, statul, sunt poporul>>.” Statul, rutină determina “grobeizarea” în masă
a individului lipsit de cau zalitatea spiritual. Binele și răul nu mai există, adevărul nu mai
interesează pe nimeni iar plăcerea de a trăi se convertește în plăcerea imediată, redată prin
simțuri. Lipsește aici, cu desăvârșire, bunul simt al identitățîi de sine care devine “pură
abstracție”. Calitățile și defectele coexistă iar existent umană ajunge la un numitor comun :
declinul finite raționale și instinctual larvar de a mai trăi o zi (că efemeridele).
În concluzie, experiență universal nu mai există în Statele Unite ale Ameri cii (poate datorită
faptului că americanii au lansat o rachetă în Cosmos, căutăndu -l pe Dumnezeu și negăsindu -l, au
considerat că nu există). De ce să mai avem nevoie de adevăruri sacre, când putem fi proști în
masă, când putem să ne îndopăm cu popcorn, sa tisfăcuți pe deplin că lumea e a noastră: devisa
americanilor. Poate de aceea orice om vrea să devină American pentru a avea o existent
ultraumana, pentru a fi comprimat într -o mașinărie existențială.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE – BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

6 Bibliografie
http://www.azquotes.com/author/36628 -Faith_Popcorn
Petre Țuțea (2014), “322 de vorbe memorabile ale lui Petre Țuțea” , Humanita s
Friederich Nietzseche, “Așa grăit -a Zarathustra” , Humanitas
Georg Wilhelm Friedrich Hegel (1965), “Fenomenologia Spirituli”, Editura Academiei
Republicii Populare Române

[i] Faith Popcorn
[îi] Petre Țuțea
[iii] Friederich Nietzseche
[iv] “pură abst racție”

[i] Faith Popcorn (1991). “The Popcorn Report: Faith Popcorn on the Future of Your Company, Your
World, Your Life”, p.29, BookBaby

[îi] Petre Țuțea (2014), “322 de vorbe memorabile ale lui Petre Țuțea”, Humanitas
[iii] Friederich Nietzseche, “Așa grăit -a Zarathustra”, Humanitas

[iv] Georg Wilhelm Friedrich Hegel (1965), “Fenomenologia Spirituli”, Editura Academiei
Republicii Populare Române