Concentrarea asupra costurilor a reflectat accentul tradițional pe care [613240]

Concentrarea asupra costurilor a reflectat accentul tradițional pe care
economiștii îl acordă prețului ca principal mijloc de concurență. De asemenea,
s-a reflectat căutările marilor corporații industriale din ultimul secol de
exploatare a economiilor de scară și a domeniului de aplicare prin investiții în
producția și distribuția în masă. În anii 1970 și 1980, această preocupare sa
reflectat în interesul larg răspândit în curba de experiență ca inst rument de
analiză a strategiei. În ultimel e decenii, companiile au fost forțate să gândească
mai cuprinzător și radic al despre eficiența costurilor. Creșterea concurenței din
partea țărilor cu piețe emergente a creat presiuni puternice asupra costurilor
pentru firmele occidentale, japoneze și chin eze, ceea ce a dus la abordări noi de
reducere a costurilor, inclusiv externalizarea, offshoringul, reengineeringul,
producția slabă. Există șapte factori determinanți ai costului unitar al unei
întreprinderi (costul pe unitate de producție) față de concu renții săi (driverele
de cost). Importanța relativă a acestor diferiți factori de cost diferă în întreaga
industrie între firmele din cadrul unei industrii și între diferitele ac tivități din
cadrul unei firme. Examinând fiecare dintre acești diferiți factor i de cost în
legătură cu o anumită firmă, putem analiza poziția de cost a unei firme în raport
cu concurenții săi, putem diagnostica sursele ineficienței și putem face
recomandări cu privire la modul în care o firmă își poate îmbunătăți eficiența în
ceea c e privește costurile. Economiile de scară: Predominanța societății mari în
majoritatea industriilor industriale este o consecință a economiilor de scară.
Economiile de scară există ori de câte ori creșterile proporționale ale cantității
de inputuri utiliza te într -un proces de producție conduc la costuri unitare mai
mici.
Economiile de scară provin din 3 surse principale: r elația tehnică intrare –
ieșire: în multe activități, creșterea producției nu necesită creșteri proporționale
ale intrări lor, i ndivizibilitate: multe resurse și activități nu sunt disponibile în
dimensiuni mici, s pecializare: scara mărită permite o mai mare specializare a
sarcinilor care se manifestă î n diviziunea mai mare a muncii, p roducția de masă
– fie în fabrica de pini a lui A dam Smith, fie în planurile auto ale lui Henry
Ford – implică descompunerea procesului de producție în sarcini separate

efectuate de lucrători specializați, fol osind echipamente specializate.
Specializarea promovează învățarea, evită pierderea timpului din activitățile de
comutare și ajută mecanizarea și automatizarea. Economiile similare sunt
importante în industriile bazate pe cunoaștere, cum ar fi banca de investiții,
consilierea în management, ingineria de proiectare, unde firmele mari pot oferi
experti ză specializată într -o gamă largă de know -how. În ciuda premiselor
economiilor de scară, companiile mici și mijlocii continuă să supraviețuiască și
să prospere în comp etiție cu rivali mult mai mari. În sectorul auto, unele
companii mijlocii, cum ar fi Peuge ot, Renault, au fost mai profit abile decât
liderii industriei. În sectorul bancar comercial, nu există dovezi că băncile mari
depășesc performanțele jucătorilor mai mici, fie pe profit, fie pe costuri.
Învățarea are loc atât la nivel individual, prin îmbun ătățirea dexterității și
rezolvării problemelor, cât și la nivel de grup prin dezvoltarea și perfecți onarea
rutinei organizaționale. Cu cât este mai complex un proces / serviciu, cu atât
este mai mare potențialul de învățare. Tehnologiile superioare pot f i o sursă de
economii de costuri. Atunci când procesul este încorporat în noul echipament
de capital, difuzarea este probabil să fie rapidă. Cu toate acestea, beneficiile
integrale ale noilor tehnologii de proces necesită, în general, schimbări la nivel
de sistem în ceea ce privește proiectarea locului de muncă, proiectarea
produsului, structura organizaț ională și controlul gestiunii. Restabilirea
proceselor de afaceri: este o abordare a redesenării proceselor operaționale care
au câșt igat popularitate în a nii 1990. R egândirea fundamentală și reproiectarea
critică a proceselor de afaceri pentru a obține îmbunătățiri dramatice ale
măsurilor critice de performanță, cum ar fi costul, calitatea, serviciul și viteza;
recunoaște că procesele operaționale și comerc iale evoluează în timp fără o
direcție consecventă sau o evaluare sistematică. Unele caracteristici pot ghida
BPR: combinați mai multe locuri de muncă într -una; permite lucrătorilor să ia
decizii; recunoaște nevoia de variabilitate în proces pentru a face față situațiilor
diferite; deciziile descentralizate – permit coordonarea generală doar prin
schimbul de informații. Proiectarea produselor pentru ușurința de producție,
mai degrabă decât pur și simplu pentru funcționalitate și estetică – poate oferi

econo mii substanțiale de costuri, în special atunci când sunt legate de
introducerea unui nou proces Wolkswagen a redus costurile de dezvoltare a
produselor și a componentelor prin reproiectarea celor 30 de modele diferite în
jur de patru platforme separate. WV Beetle, Audi TT, Golf și Audi A3,
împreună cu mai multe modele Seat și Skoda, toate au o singură platformă Pe
termen scurt și mediu, capacitatea instalației este mai mult sau mai puțin fixă,
iar variațiile în producție determină creșterea capacității de u tilizare a
capacității toamna. Nefolosirea crește costurile unitare, deoarece costurile fixe
trebuie să fie împărțite pe mai puține unități de producție; împingerea ieșirii
dincolo de capacitatea maximă normală creează și ineficiențe. Abilitatea de a
adapt a rapid capacitatea la scăderi ale cererii poate fi o sursă majoră de avantaj
de cost. În timpul recesiunii din 2008 -2009, supraviețuirea în sectoarele
puternic afectate, cum ar fi construcția de locuințe, echipamentele de
construcție și comerțul cu amănu ntul, a necesitat un răspuns rapid la cererea în
scădere: Caterpillar a anunțat că a redus cu 20.000 de locuri de muncă în
ianuarie 2008, în aceeași zi a înregistrat o scădere vânzările sale trimestriale.
Costuri de intrare: Firma dintr -o industrie nu plăt ește neapărat același preț
pentru intrările identice. Există mai multe surse de costuri mai mici de intrare:
Diferențele de localizare a prețurilor de intrare (prețurile inputurilor și ratele
salariale variază între locații) Proprietatea surselor de aprovi zionare cu costuri
reduse (în industria intensivă a materiilor prime, din petrol, costurile de ridicare
a celor 3 concuren ți (Exxon Mobile, Royal Dutch Shell și BP) au fost în jur de
18 dolari / baril în 2013, pentru Saud i Aramco erau în jur de 5 USD ).
Abilitatea de a negocia prețurile și reducerile preferențiale poate fi o sursă
majoră de avantaj de cost pentru liderii din industrie, în special în comerțul cu
amănuntul. Poziționarea crescândă a Amazonului în vânzarea cu amănuntul a
cărților îi permite să ceară reduce ri de la editori până la 60%. Eficiența
reziduală se referă la măsura în care firma abordează eficiența frontierei de
operare optimă, care depinde de capacitatea firmei de a elimina "lipsa
organizațională" / ineficiența X. Nivelurile ridicate de eficiență reziduală sunt

rezultatul sistemelor de management și al valorilor companiei care sunt
intolerante la costurile inutile.