CERCET ĂRI ȘI CONTRIBUȚII PRIVIND MANAGEME NTUL [613214]

1

CERCET ĂRI ȘI CONTRIBUȚII PRIVIND MANAGEME NTUL
PROCES ELOR DE ADAPTARE A RADIOULUI LA TEHNOLOGII LE
DIGITALE ȘI PLATFORME LE ONLINE

Coordonator , Doctorand: [anonimizat].Univ.Dr. Ing. Liviu Morar Drd. Cătălin -Liviu Nunu

Cluj-Napoca
2020

2
CUPRINS

Introducere …………………………………………………………………………………………………………….. …………………………….7
Capitolul 1 Metodologia cercetării științifice
1.1 Structura lucrării……………………………………….. …………………………. …………………………………………10
1.2 Obiectivele și rezultatele anticipate…………….. …………………………………… …………………………12
1.3 Ipotezele cercetării………………………………… …………………………. …………………………………………….21
1.4 Metodele de cercetare utiliz ate. Consi derente teoretice…… ……………………………………25
1.5 Eșantionul de ana liză……………………… ………………………………………………………………………………28

Capitolul 2 Perspective asupra radioului ca parte a industriei media
2.1 Considerații teoretice ………………………………………………………………………………………… …………..32
2.2. Tendințe în producția, distribuția și consumul de media………… ……………………………38
2.3 Cercetare asupra pieței radio din România. ……………………… ……………………………………….53
2.3.1 Analiză privind o biceiurile de consum……….. ……………………………………………..55
2.3.2 Provocările radioului din partea “generației Z” și emergența asistenților
vocali……………………………………………………………………………………… …………… …………. ………………………… 61
2.4 Concluziile privind analiza obiceiurile de consum……………………………………………………66

Capitolul 3 Considerații teoretice referitoare la producția de radio – de la
începuturile tehnologiei radio până la formatele digitale
3.1 Primele experimente de transmisie radio……….. ………………………………………………………..68
3.2 Conturarea radioului ca instituție…………………………………………… ………… …….. …………………72
3.2.1 Dezvoltarea și managementul rețelelor de radio…………… …………… …………..73

Capitolul 4 Cercetări privind revoluția radioul în era digitală – Noțiuni privind
avansul tehnologiei și revoluț ia media digitale
4.1 Context privind dezvoltarea posturilor de radio. Progresul tehnologiei și
standarde de dezvoltare ……………………………………………………………………………. ………………………………………82
4.1.1 Revoluția digitală. Efecte asupra managementului radioului…….. …………86

3
4.2 Cercetări privind tendințele în dezvoltarea posturilor de radio sub influența
expansiunii internetului………………………………………………. …………………………………………………………………….90
4.2.1 “Internet of things”, revoluția radioului în industria auto.. …………………….91
4.2.2 Rețelele 5G ca parte a soluției multi -platformă……………… …………… …………..95
4.2.3 Tendințele de nișare a conținutului și expansiunea aplicațiilor de radio
online…………………………………………………………………………………………………….. …………………………………..96
4.2.4 Conceptul de societate mobilă și trendurile din media digitale……….. ….98
4.2.5 Radioul cu emisie în eter. Direcții și strategii de
dezvoltare……………. ………………………………………………………………………………………… ……………….. …….102
4.3 Informația și valoarea acesteia p entru radio în era digitală…. …………………………….104
4.4 Rețelele sociale. Previziuni și efectele asupra industriei radio……………………………107
4.5 Principii în a naliza de tip “ big data” , pentru plasarea conținutului și ca
instrument de management…………………………………………….. …………… ………………………………………………..113
4.5.1 Jurnalismul din baze de date. ………………….. …………………………………………………115

Capitolul 5 Studiu de caz privind evoluția formatelor digitale – Cercetări teoretice și
experimentale.
5.1 Concepte privind radiodifuziunea în literatura de
specialitate………………………………………………………………………………………………….. ………………………………………119
5.2 Cercetări experimentale. S tudiu de caz privind evoluția formatelor digitale,
DAB, DAB+, DRM. .. ………………… ………………………………………………………………………………………………………….122
5.2.1 DAB și DAB + Beneficii și avantaje……. ………………………………………………………125
5.2.2 Provocări ale formatelor DAB+……………….. …………………………. …………………….127
5.2.3 Excluderea serviciilor radio comunitare………….. ……………. ……………………….129
5.3 Formatul DMB………………………… …………………………. ………………………………………………………….131
5.4 Radioul digital mondial sau DRM……………………. …………………………………………………………133
5.5 Intervenția reglementării și modele de funcționare………………………………………………137
5.6 Contrib uții la gestionarea transferului spre noile tehnologii digitale ………………..141
5.7 Concluzii ale studiului de caz asupra formatelor DAB, DAB+ și DRM………………..143

Capitolul 6 Studiu de caz privind industria radio din România – Direcții de dezvoltare
și provocări.
6.1 Direcții de dezvolta re și provocări……………. ………………………………………………………………146
6.2 Studiu de caz: Kiss FM, cel mai ascultat post de radio din România. Model de
bună practică……………………………………………………. ………………………………………………………………………………..150
6.2.1 Istoric și evoluții recente ale audienței…………………………………………………….152
6.2.2 Model de funcționare sau model de bune pra ctici…………………………………155
6.2.3 Concluzii ale studiului de caz……………………………………………………………………..159
6.3 Cercetare pe baza interviurilor cu experți din domeniul radioului……. ……………..160

4
6.3.1 Influența internetului și a noilor media supra dezvoltării radioului.
Profilul ascultătorului……… ………………………….. ……………………………………………………………………..163
6.3.2 Procesul de a daptare a radioului la noile platform e online………….. …….167
6.3.3 Considerente privind măsurătorile de audiență…………… ……………………….168
6.3.4 Com petențe manageriale………… ………………………………………………………………….169
6.3.5 Concluzii ale chestionarelor aplicate speciali știlor din domeniu……. …170
6.4 Analiza SWOT sau puncte forte, puncte slabe, oportunități și amenințări privind
piața de radio din România………………………………………………………………………….. …………………………………171
6.4.1 Oportunități. Puncte tari și puncte slabe……………… ………………………….. ……..175
6.2.2 Amenințări. Punc te tari și puncte slabe…….. …………………………………………….179
6.2.3 Concluziile analizei SWOT……………………… …………………………. ……………………….181

Capitolul 7 Managementul dezvoltării multi -platformă a posturilor de radio.
Contribuții privind soluțiile de eficientizare a procesului managerial
7.1 Aplicația online pentru manageri. Consultantul virtual de dezvoltare………………182
7.2 Parametrii de funcționare ……………………………………………………………………………………………184
7.3 Concluzii privind util itatea aplicației………….. ……………………………………………………………189

CONCLUZIILE GENERALE ALE CERCETĂRII …………………………………………………………………………….193
Bibliografie…………. …………………………………………………………………………………………………………….. ……………….198
Lista Publicații

5
Introducere

Cu un avans constant și rapid al tehnologiei, și cu o creștere reală a fenomen elor din
jurul rețelelor sociale , radioul se află astăzi în fața unei provocări privind progresul : va
supraviețui acestui fenomen rapid de tehnologizare și globalizare, iar dacă da, cum și în ce
formă?
Tema dezvoltării în era digitală și felul în care aceasta va influența mass -media este
una de actualitate , așa cum de altfel este pentru toate domeniile cu un impact direct sau
indirect asupra vieților noastre . Dintre toate tipurile de mass -media, radioul este cel care
trece prin cel mai amplu proces de transformare pentru că și provocările sunt pe mai multe
planuri . Mediul concurențial este întă rit de dezvoltarea tehnologiilor din domeniu dar mai
ales de modul în care radiourile înțeleg să își asume această dezvoltare .
Pentr u a se înscrie în progres, radioul trebuie să vină în întâmpinarea ascultătorului,
să seteze trenduri și să fie accesibil. Timpul de ascultare s -a limitat, plaja de public a scăzut,
iar riscul cel mai mare este ca noua generație sau publicul tânăr , să nu fie și viitorul
ascultător de radio. În esență , la o primă vedere , noul radio înseamnă : un radio digital,
interactiv, mult mai accesibil, orientat spre conectivitate a cu ascultăorul sau utilizatorul,
dar care iși păstrează caracteristicile clasice: accesibilitatea si rolul informativ și ambiental.
În plus, logica internetului ne arată că trebuie să înțelegem dacă un produs media are vreun
efect asupra publicului, de aceea înțelepciunea convențională în era digitală este ca
jurnaliștii și producătorii de conținut să știe acum despre oamenii care le citesc știrile sau
le ascultă producțiile, în detalii mult mai intime decât în orice alt moment din istoria
profesiei. Sigur că această tendință vine la pachet cu restricții și dezbateri privind datele
perso nale și de comportament online. Dar, așa cum rezultă din studiile pe care le prezint în
cadrul acestei lucrări, a scultatorul caută această noua experiență de ascultare: una
personală și interactivă. Și de aceea sunt tot mai multe noile capacități care prom it să facă
audiențe abstracte, pre zente, cuantificabile și reale – de aici și provocarea pentru mediile
tradiționale.
Chiar și în aceste condiții , publicul nu dispare, se transferă se adaptează și este
deschis adaptărilor . Pentru aceasta este nevoie de strategii de înțelegere a publicului, de
implementare a noilor tehnologii de transmisie și recepție, dar în special de adaptare la
tendințele setate de serviciile de streamin g, platforme, aplicații etc.

Această cercetare este abordarea științifi că, teoretică, experimentală și cu
recomandări concrete, pe care o propun unui domeniu extrem de dinamic și volatil.

Radioul, ca produs media a suferit schimbări importante odată cu expansiunea
internetului, astfel multe posturi s -au orientat spre dezvolt area online pe toa te planurile:
emisie, conținut , promovare, marketing etc. În același context managementul posturilor de
radio aflate sub aceast ă presiune a schimbărilor online înseamnă instrumente și metode
noi.
De aceea, în cadrul acestei lucrări, mi-am propus să inventarieze cele mai noi
provocări pentru lumea radioul , aduse de dezvoltarea digitală și online și să identific
perspectivele de dezvoltare și implementare a noilor tehnologii pe toate palierele
existenței unui produs media. Lucrarea cont ribuie în plus la cunoașterea trendurilor de

6
dezvoltare ale domeniului în era digitală pe cele trei mari component: productie, difuzare si
consum.

Internetul , prin expansiunea sa și accesibilitatea tot mai ieftină, a adus modificări
substanțiale în ceea ce privește existența posturilor de radio cu toate implicațiile sale,
începând de la metodele jurnalistice și până la modalitatea tehnică de transmisiune . De
aceea am considerat necesară o analiză a modului în care piața de radio, și radioul ca
entitate a răspuns progresului online , mai ales că radioul ca parte a industriei media se află
sub presiunea concurenței venită dinspre platforme le care furnizează conținut personalizat
sau la cerere.
În cadrul acestei lucrări am prezentat și analizat progresul tehnologic și sistemele
utilizate de posturile de radio în prezent pentru producția și furnizarea de conținut , felul în
care a avut loc procesul de dezvoltare a l radioului în plină eră a internetului și
perspectivele împreună cu nevoia de adapta re. Am făcut referire la noile tehnologii,
ultimele inovații din domeniu și la transformările pe care internetul le -a generat în rândul
posturilor de radio. Am făcut referire la aplicațiile mobile de tip radio online dar și la
modific ările prin care radiou l a trecut odată cu dezvoltarea acestor aplicații, agregatori de
conținut, asistenți vocali, platforme digitale, digitalizarea frecvențelor etc.
Lucrarea prezintă ultimele tehnologii folosite de constructorii auto care au
facilitatea dezvoltarea serviciil or de tipul radioului online și în industria auto . Perspectiva
radioului cu emisie AM FM, este în fața acestor provocări dar deocamdată rămâne cea mai
importantă și consumată1 formă de mass -media ce oferă conținut audio, chiar și în
condițiile în care este sub “amenin țarea ” acestor noi tehnologii și platforme.

1 Studiu Nielsen Research Center, The Steady Reach Of Rradio: Winning Consumer Attention , iunie 2019,
https://www.nielsen.com/us/en/insights/article/2019/the -steady -reach -of-radio -winning -consumers -attention/

7
Argumentul personal pentru care am ales această temă de cercetarea este că la bază ,
studiile mele au fost orientate spre acest domeniu și extinse și spre cel audiovizual.
Aplecarea mea spre radio a început odată cu lucrarea de licență , care a avut ca temă
dezvoltarea jurnalismului radio și existența conceptului de jurnalism radio europea n. A fost
printre puținele lucrări care au avansat ideea existenței unui concep t separat de jurnalism
european . Cercetările mele în domeniu au continuat cu lucrarea de disertație, de asemenea
pe teme de management, ce a contribuit la îmbunătățirea metodelo r de licențiere și
obținere a autorizărilor audiovizuale pentru posturile de radio. În plus am acumulat una
numit nivel de experiență în jurnalism radio la diferite posturi locale până la cel mai mare
post de radio național – potrivit acoperii dar și prin participarea în diverse programe
internaționale de formare a jurnaliștilor radio.

Am început elaborarea acestei lucrări în 2014 atunci când am fixat pentru prima
data tema, dar subiectul a avut modificări importante pe parcursul cercetării. Evoluția atât
de rapidă a domeniului, volatilitatea unor concepte și bibliografia nu foarte bogat ă au
contribuit și la o abordare dinamică a subiectului. Pentru a evidenția această evoluție în
lucrare , am păstrat cercetări sau lucrări citate încă din etapa de documentare preliminară
și până la studiile de actualitate. Atfel, d ealungul lucrării poate f i descoperită o cronologie
care prezintă evoluția constantă a domeniului pe care l -am studiat. Aparatul bibliografic a
fost completat an de an cu noi lucrări. De asemenea, o precizare importantă este că
literatura de specialitate era aproape inexistentă în limba română iar articolele științifice
foarte puține. Singurele studii relevante identificate încă din primele capitole au fost cele
internaționale alături de sondaje și cercetări de piață realizate în mediul privat .
În aceste circumstanțe un alt scop a l acestei lucrări a fost acela de a contribui la
sfera cunoașterii în jurnalismul radio .

8
Capitolul 1. Metodologia cercetării științifice. Structura lucrării

Metodologia cercetării științ ifice se referă la strategia de cercetare, la felul în care se
dobândește cunoașterea și la ansamblul de tehnici și metode prin care teoria existentă este
verificată, pentru a obține o mai bună înțelegere a acesteia, a utilității ei, a dezvoltării de noi
direcții de cercetare și noi instrumente . Activitatea de cercetare presupune parcurgerea
unor etape precum alegerea temei de cercetare, derularea acesteia , redactarea lucrării pe
bază rezultatelor obținute .
Alegerea temei de cercetare se face și în funcție de gradul de interes al
cercetătorului sau dacă o anumită temă este de competența acestuia. În plus noutatea și
originalitatea se stabilesc, potrivit autoarei, în funcție de cercetările din domeniu , stadiul,
respectiv rezultatele obținute, notează în curs ul de Metodologia Cercetării2, profesorul
Maria Bîrsan de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași . Dar, nu numai noutatea
trebuie avut ă în vedere, ci și i mportanța și utilitatea temei , relevanța acesteia sau dacă are
utilitate teoret ică sau aplicabilitate practică. Temă se stabilește fie pornind de la rezultate
ale cercetărilor sau publicațiilor existente fie pe bază observării realității cu privire la
probleme de soluționat, fie și intuitiv, pe bază cunoștințelor anterioare .

1.1. St ructura lucrării
Obiectivul general al cercetarii pleacă de la ce anume ne propunem să realiză m, iar
pornind de la afirmația3 că teza de doctorat tr ebuie să demonstreze cunoaștere științifică
avansată a domeniului cercetat, să conțină elemente de originalitate în dezvoltarea sau
soluționarea temei de cercetare, precum și modalități de validare științifică a acestora ,
propun următoarele :
 Lucrarea să fie structur ată în trei părți – capitole teoretice, de analiză și
experimentale , finalizată cu dezvoltarea unei aplicații online de management
în domeniul radio ului;
 Formularea a trei obiective principale și a unui set de 4 ipoteze de cercetare ;
 Enunțarea unor potențiale rezultate ;

Cele trei părți generale , organizate în capitole și subcapitole , urmăresc parc urgerea
într-o succesiune logică a unor eta pe, pentru atingerea obiectivelor propuse și deci
realizarea scopului cercet ării. De aceea am stabilit următoarea structură:

2 http://www.cse.uaic.ro/_fisiere/Documentare/Suporturi_curs/II_Metodologia_cercetarii.pdf , accesat august
2016
3 Radu Munteanu, Gheorghe Manolea, Tehnic a Redactării unei teze de doctorat, Universitatea Tehnică, Cluj –
Napoca, 2001

9
a) Partea generală . Cercetări privind contextul și evolu țiile din domeniul radioului .
Realiz area unei sinteze bibliografice a literaturii de specialitate din domeniu, care prin
formă, conținut și conexiuni, să poată fi utilizată ca suport teoretic pentru cercetarea de
față.
b) Partea specifică. Contribuție teoretică pornind de la s tudiu l comparativ asupra
tehnologiilor utilizate în domeniu .
c) Partea experimentală. Contribuție practică prin c ercetări proprii, analizate teoretic și
experimental .

a) Partea generală . Cercetări privind contextul și evoluțiile din domeniul
radioului
Este secțiunea din lucrare care își propune să ofer e contextul. Am considerat oportună
o cercetare amănunțită a trecutului dar și a modului în care tehnic existența radioului a fost
posibilă până în prezent.
De unde plecăm și unde vrem să ajungem? Capitolele din această parte generală fac
referire la evoluț ia și existența radioului și oferă o privire de anasmblu asupra industriei
media cu considerații teoretice și o analiză obiectivă a tendințelor în producție, consum și
distribuție. În aceasta parte generală am enunțat și primele considerații tehnologice ce țin
de capacitățile de producție. Ce înțelegem prin vechea tehnologia și ce se înțelege prin cea
actuală? Cum au fost primii ani ai radioului și cum s -au dezvoltat rețelele de radio?
Tema dezvoltării în era digitală și felul în care va influența aceasta mass -media este
una de act ualitate și în ultimii ani a devenit o prioritate pentru managerii de presă și pentr u
deținătorii marilor trusturi , forțați și de evoluția atât de rapidă a componentei tehnologie.
b) Partea specifică. Studiu comparativ asupra tehnologiilor utilizate în
dom eniu.
Radioul este încercat așadar de noi perspective. Cum se transformă acest domeniu ?
În ce măsură este nevoie de un transfer de tehnici și tehnologii, cu ce metode și mai ales
cum controlăm din punct de vedere managerial aceste m odificări ? De la aceasta ultimă idee
a venit și titlul tezei: Cercetări și contribuții privind managementul procesului de adaptare a
posturilor de radio la noile tehnologii digitale ș i platforme online . Pornind de la ideea că
audiența este principalul motor al existenței unui produs media am căutat să identific
tendințele actuale de consum , dinam ica audienței și obiceiurile acesteia în privința
radioului din România. Partea specifică a acestei lucrări propune o aplecare documentată
asupra fenomenului radio. Este formată din cap itolele și subcapitolele ce privesc noua
tehnologie. Prin aceasta înțelegem, evoluția platformelor online care oferă conținut audio,
radiouri cu emisie strict online, dezvoltarea internetului și a social media, felul în care
acestea influențează funcționar ea radioului clasic și perspectivele de dezvoltare plus
evoluția analogic – digital – online . Una dintre con cluziile acestei părți este că suntem
martorii unei revoluți i digitale în plină desfășurare, cu efecte directe inclusiv asupra
managementului radioului ca instituție , consum ului , distribuție i și a component ei tehnic e.

10
De aici un capitolul privind tendințele de dezvoltare a posturilor de radio sub influența
expansiunii internetului , revoluția radioului corelată cu cea a industriei auto, și tendin țele
de nișare a conținutului plus avansul extrem de rapid al aplicațiilor de radio online . În
această parte a cercetării am enunțat și primul concept – acela de societate mobilă , dictat în
special de trendurile din media digitale . Pentru a face o trecere spre parte a practică a
acestei teze, am prezentat , după o analiză a bibliografiei di n domeniu , câteva direcții și
strategii de dezvoltare pentru industria radio.
c) Partea experimentală. Cercetări proprii, analizate teoretic și experimental.
Această secțiune a lucrării este compusă din capitolele care aduc o contribuție
domeniului prin cercetările proprii, analizate teoretic și experimental. Am prezentat felul în
care noile tehnologii pot fi integrate în cazul radiourilor clasice și valoarea a dăugată a
acestora. Acest obiectiv a fost demonstrat și cu ajutorul unor metode de cercetare
cantitativă și calitativă și prin studii de caz . Am realizat de asemenea u n set de interviuri cu
experți ai radioului din România . Rezultatul acestor interviuri a fost trecut prin tr-o schemă
de analiza SWOT ceea ce a generat o imagine la zi a modului în care este perceput din
interior acest domeniu în plină expansiune.
Cu ajutorul rezultatelor obținute din studiile de caz, împreună cu oportunitățile și
amenințări le pentru domeniu, identificate de experți , am concretizat ulterior ceea ce am
numit în aceasta lucrare drept o platformă decizională , destinată în special managerilor de
radiouri dar și jurnaliștilor radio, cercetătorilor în acest domeniu, facultăților de profil și
studenților. Această platformă a luat și un aspect practic printr -o apl icație reală unde un
investitor sau manager al unui post de radio poate primi răspunsuri privind oportunitatea
implementării unor măsuri care să ducă la îmbunătățirea activit ății în domeniu , după
parcurgerea unor pași simpli.
Prin extensie cercetarea poate fi continuată pornind de la ideea că noile t ehnologii
în era informațională – digitală , influențează piața media și la nivelul celorlalte componente
ale sale, televiziunea, presa scrisă, și alte domenii, precum: publicitatea, piața de
divertisment, marketing, comunicare și relații publice, economie , inginerie, etc.
1.2. Obiective și rezultatele anticipate
În vederea realizării cercetării într -o primă etapă am fixat un set de obiective .
Stabilirea acestora se prefigurează răspunzând la întrebări precum: De ce se realizează
cercetarea? Ce își propune? Pornind de la împărțirea în cele trei secțiuni a tezei – deci
imaginea generală a subiectului – enunțarea obiecti velor reprezintă o aplecare concretă
asupra temelor cercetate. Pentru stabilirea acestor obiective am utilizat un set de întrebări
generale și punctuale pentru a evita adunarea de date la î ntamplare : ce vrem să cercetam? –
sau problema pe care o ridica tem a și ce anume vreau sa cerc etez in cadrul respectivei
teme? În Figura 1 poate fi regăsită o interpretare grafică a structurii lucrării.

11

Fig.1 Prezentarea grafică a structurii lucrării

12
Obiectivele principale ale tezei de doctorat sunt următoarele:
1. Prezentarea unor p erspective teoretice asupra dezvoltării tehnologiilor din
domeniul radioului. Analiză cronologică .
2. Contribuții privind s trategii le și practici le inovative în producția audio digitală.
Adaptarea managementu lui, producției, distribuției și consumului de conținuturi audio la
noile paradigme ale tehnologiei digitale.
3. Cercetări experimentale și contribuții la identificarea de noi practici și modele
sustenabile în industria radio în era digitală. Platformă de bune practici și consultanță
digitală.
a) Obiectivul 1: Prezentarea perspectivelor teoretice asupra dezvoltării
tehnologiilor din domeniul radioului. Analiză cronologică.
Este format din capitolele care prezintă cele mai multe date despre începuturile
radioului. Este necesară o astfel de radiografiere pentru a înțelege evoluția și costurile ei
dar și pentru a proiecta viitorului.
Pentru a atinge acest prim obiectiv am prezentat numeroasele tehnologii utilizate
de-a lungul timpului de radiouri, importan ța și rolul acestora în istorie, caracteristicile
tehnologiilor utilizate de unele din tre cele mai mari rețele de radio, răspândirea, modurile
de operare și rolul resursei umane, de la managementul de top și până la importanța
cunoștințelor de inginerie și tehnică.
Apariția radioului este legată de o serie semnificativă de nume ale unor inventatori
celebri, fiecare dintre ei contribuind la apariția radioului sau a ceea ce istoria a consemnat
drept o revoluție tehnologică, după aproximativ douăzeci de ani de la inventarea
telefonului. În 1888, fizicianul german Heinrich Hertz a descoperit undele radio4, o formă a
radiației electromagnetice cu lungimi de undă prea lungi pentru a putea fi observate cu
ochiul liber, confirmând astfel ipoteza lui Maxwell. Hert z a construit un oscilator cu putere
de transmisie a undelor radio, detectându -le cu ajutorul unui arc metalic dispus cu un
orificiu la unul din capete. Când arcul se afla în interiorul câmpului electromagnetic al
oscilatorului se produceau scântei, acest fapt demonstrând capacitatea undelor
electromagnetice de a fi transmise în spațiu și totodată detectate.

4 Adela Cristina Teodorescu, Istorie pe unde radio , ediutra Jurnalul Național , octombrie 2008 , Bucure ști

13
Descoperirea lui Hertz a
servit ca și catalizator pentru
inventatorul italian Gug lielmo
Marconi, care a sesizat potențialul
utilizării acestor unde pentru a
transmite mesaje prin intermediul
telegrafului. Primele transmisiuni
radio ale lui Marconi au fost
realizate în 1886, sub forma unor
mesaje codate emise pe o distanță
de circa 1,5 kilometri. Marconi și -a
patentat invenția în Anglia și a
continuat cercetările, emițând unde
radio pe distanțe din ce în ce mai
mari.
În 1899, el a deschis prima fabrică unde se
construiau aparate de telegraf fără fir în Chelmsford,
Essex și a stabilit o legătură radio între Marea
Britanie și Franța. Prima legătură de acest gen cu
Statele Unite ale Americii a stabilit -o în 1901. În 1909,
Marconi a obținut Premiul Nobel pentru fizică
datorită acestei invenții. În Figura 3 poate fi văzută
schema desenată de inventator , a unui receptor de
telegraf.
Părintele radioului pare însă să fi fost Nikola
Tesla, care a inventat cu patru ani înaintea lui
Marconi modelul teoretic al radioului. Tesla a pierdut pr imul proces în vederea
recunoașterii paternității, intentat lui Marconi în 1915. Al doilea proces derulat în 1946 la
Curtea Supremă din S tatele Unite. avea să -i dea câștig de cauză lui Tesla, acesta fiind
declarat "părintele" legitim al radioului. În jurul anului 1891, Tesla a construit o serie de
aparate care produceau între 15.000 și 18.000 de cicluri electromagnetice pe secundă. El
prefera să utilizeze undele longitudinale, deoarece considera că undele hertziene sunt o
pierdere de energie. La inceputul secolului XX sistemele radio transmiteau mesaje doar în
Codul Morse. Primele încercări în dezvoltarea unui sistem de modulatie a amplitudinii
pentru voce și muzica au fost demonstrate în 1900 și în 1906, dar nu au avut un succes
prea mare.
Primul Razboi Mondial a accelerat dezvo ltarea radioului pentru scopuri militare, iar
în această era au fost instalate primele tuburi vidate în transmițătoare si receptoare radio.
Amplific area electronică a fost o îmbunătăț ire crucială în trecerea de la o practică
experi mentală la un aparat pentru uz personal . Dupa razboi, în anii 1920, a început emi sia
radio comercială și a devenit un mediu utilizat de mase pentru știri si divertisment. Al
Doilea Razboi Mondial a accelerat din nou dezvoltarea radioului pentru scopuri de război
Fig.2, Guglielmo Marconi, inventatorul telegrafiei fără fir
Fig.3, Reprezentarea grafică a unui receptor
de telegraf

14
în comunicații aeriene si terestre, navigare radio și radar. 5 Radioul a avut un rol împortant
în teatre de război precum Orientul Mijlociu, Europa Apuseană și Răsăriteană, Africa de
Nord, Oceanul Pacific, Asia în care cest tip de unde puteau fi transmise.
În aceste zone de confl ict, ra dioul reprezenta mai mult decât un mod de comunicare.
Acesta devenise pe parcurs o cale de informare, uneori chiar singura cale , propagandă sau
manipulare . Ca de exemplu, în Al Doilea Război Mondial, BBC -ul era cel mai ascultat post de
radio deoarece transmitea întodeauna informații corecte și evita dezinformarea. Ceea ce nu
știau ascultătorii era că, pe timp de război acesta devenea modul prin care se transmi teau
mesaje codate grupurilor de rezistență din toată Europa. Folosirea aparatelor ce emiteau
unde sonore a fost pe plan militar, un plus enorm din mai multe puncte de vedere: unul
face referire la informarea aliaților în legătură cu diferite strategii, al tul face referire la
dezinformarea adversarilor, sau mai bine spus al inamicilor, ceea ce în timp de război era
un conce pt bine cunoscut de către mase. Apoi, radioul preia rolul pe care îl deține până în
zilele noastre, și anume ac ela de promotor de divert isment, informare și relaxare.
Am prezentat reperele istorice de mai sus pentru a oferi un punct de plecare în
analiza noastră. Studiul acestor schimbări trebuie să țină cont de toți factori i care au
influențat evoluția : de la pro gresul științific decisiv pentru nașterea radioului, problemele
economice legate de producția de aparatură, apoi de programe și concurență; legislație și
raporturile cu puterile politice; conținutul programelor în diversitatea emisiunilor și ale
formelor d e expresie și contribuția lor la ceea Pierre Albert și Andre -Jean Tudesq numeau
cultura de masă.6

În momentul actual transmisiile radio analogice sunt de doua tipuri AM si FM.
Începand cu anii 70 odată cu liberalizarea transmisiilor radio comerciale și a progreselor
tehnologice în domeniul componentelor electronice a început generalizarea transmisiilor
radio FM având implementat și sistemul stereo – sau codarea pe două canale. Începând cu
anii 80 avalanșa de inventii și inovații tehnologice al carei vârf d e lance a fost computerul
imp reuna cu micșorarea continua a costurilor au dus în mod inevitabil la trecerea în era
digitală. Asistăm astăzi la un proces de digitalizare a tuturor mijloacelor de informare în
masă, interactivitatea fiind una din tre direcțiil e de dezvoltare.
Specialiș tii industriei proiecteaza pentru viitor un radio digital, interactiv, mult mai
accesibil, orientat spre conectivitate cu ascultăorul sau utilizatorul, dar care iși păstrează
caracteristicile clasice: accesibilitatea si rolul ambiental .
Ajungem astfel la cel de -al doilea obiectiv al acestei lucrări. Prezentarea la zi a noilor
tehnologii și a proceselor de adaptare la acestea.
b) Obiectivul 2: Strategii ș i practici inovative în producția audio digitală și
online . Adaptarea managementului, producției, distribuției și consumului de
conținuturi audio la noile paradigme ale tehnologiei digitale.
Obiectivul următoarelor capitole este acela de a identifica posib ilele direcții
eficiente de dezvoltar e pentru viitorul industriei radio . Este secțiunea din lucrare care face

5 Idem 107
6 Pierre Albert, Andre -Jean Tudesq , Istoria radioteleviziunii , editura Institutul European, Iași, 2003

15
referire la răspândirea internetului, dezvoltarea mijloacelor de comun icare și
accesibilitatea acestora, inclusiv din punct de vedere al costurilor.
Pentru eficiență și relevanță științifică , în această parte a lucrării am identificat
citând studii deja existente în domeniu, principalele direcții de dezvoltare a noilor
tehnologii d e emisie -recepție și modalități de consum. Și pentru o contribuție mai largă la
cunoaștere în acest capitol am căutat și identifica t cele mai bune modalități de armonizare
și conversie a cel puțin trei tipuri de tehnologii utilizate: digital, online, analo gic (AM/FM) ,
am formulat următoarele întrebări de la care am pornit această analiză :
– Este necesară dezvoltarea unei strategii de implementare noilor tehnologii de
transmisie și recepție a c onținutului radio precum DAB -ul? Urmărind exemple
din țări precum N orvegia, Franța sau Germania unde acest model se află în
diferite stadii de implementare.
– Depinde s uccesul radioului de valoarea adăugată a conținutului și a calității
transmisiunii ?
– Necesită m igrarea de la f ormatul analogic la cel digital , investiții supl imentare în
tehnică și tehnologii ?
– Care este modul cel mai eficient de tranziție. Este viabilă funcționarea în paralele
pentru perioade determinate a mai multor tipuri de tehnologii ?
– Care este efectul c ompetitivi tății pentru industri i? Ce efecte are asupra
managementului și al investițiilor?

Întrebările au folosit pentru a filtra aria de documentere pentru atingerea acestui
obiectiv cu scopul de a obține o imagine clară în privința provocărilor din domeniu. În ce
context au apărut ele? Ce schimbări au produs în obiceiurile de consum, cum au fost
optimizate de posturile de radio? Care sunt perspectivele?
Una dintre concluziile cercetărilor în cadrul acestui obiectiv este că dintre toate
tipurile de mass -media, radioul va parcurge un proc es de transformare amplu și continuu ,
iar efectul direct va fi acela că întreaga industrie împreuna cu domeniile conexe vor trece
prin transformări.
Potrivit unei analize a Media Life Radio Advisory Panel, una din cele mai importante
asociații din domeniu , viitorul radioului ar putea începe cu o reorganizare a rețelelor
naționale7. Mai exact potrivt esitmărilor, radiourile locale, regional ar putea câștiga din nou
teren iar la baza acestei afirmații stă piața de publicitate ultracentralizată și împărțită între
prea mulți jucători. Totul depinde însă de măsura în care posturile mici , locale, comunitare,
de radio vor redeveni competitive.
În acest context merită amintită o inițiativă a Asociației Radiourilor Locale din
Romnânia care a propus ca marile rețele de radio să nu renunțe la obligativitata de a difuza
4 ore de program local în condițiile în care forul care reglementează audiovizualul a
aprobat acest lucru . Dar tot atunci, Asociația Română de Comunicații Audiovizuale a atras
atenția c ă din lipsă de finanțare și viziune managerială , de multe ori , micii operatori radio
continuă să își gândească produsele în termenii depășiți de piață și concurență . Un

7 Media Life, The future of radio: Seven important trends http://www.medialifemagazine.com/future -radio –
seven -important -trends/, accesat ianuarie 2017

16
principiu fundamental al economiei de piață este acela conform căruia performanța
se măsoară, nu în funcție de cât se pierde, ci în funcție de cât se câștigă, ca efect al calității
înalte a investițiilor și al aprecierii de care se bucură servic iile furnizate .
Mediul concuren țial este întă rit inclusiv de dezvoltarea tehnologiilor din domeni u
dar mai ales de modul în care radiourile înțeleg să își asume această dezvoltare.
Beneficiarul final fiind publicul . Astfel într -o noua piață locală, mult mai comp etitivă,
radioul ar putea oferi din nou implicarea comunității iar operatorii vor prelucra acest
rezultat în avantajul lor.
În ceea ce privește component tehnologică, pentru atingerea acestui al doilea
obiectiv , am urmărit să evidențieze măsura în care digitalizarea și dezvoltarea 2.0 a
schimba t modul de operare al posturilor de radio dar și cum s -a eficientizat domeniul . O
certitudine este aceea că industria radio a fost construită în jurul unui sistem a cărui
principii de funcționare au rădăcini chiar și în urmă cu un secol – aspect care nu trebuie
interpretat neapărat într-o cheie negativă . Sistemele de transmisie chiar dacă au fost mult
îmbunătățite , funcționează după aceleași principii : producția de conținut în interesul
publicului a cărei monetizare susține dezvoltarea și existența în piață. Dar, internetul,
acoperirea de date prin 3G, 4G , sau chiar 5G împreuna cu dezvoltarea e chipamentelor
mobile, contribuie la accelerarea ritmului de dezvoltare și o remodelare a principiului,
conținut -public -câștig .
Mari actori precum, Apple, Amazon, Samsung ori Sony au devenit deja interesaț i sa
includă radioul în produsele lor multimedia, prin intermediul cărora ascult atorul s ă se
bucure de o noua experiență de ascultare : una personală și interactivă. Un exemplu, atunci
cand utilizatorul va cauta o melodie pe iPod ar putea fi anunțat instantaneu de ofer ta
posturilor de radio ce vor difuza respectiva melodie. Aceste echipamente permit deja
utilizatorilor să grupeze posturile de radio dupa criteriile alese de ei – de la ordinea
alfabetica pana la clasificarea în funcție de genurile muzicale.

În acest med iu concurențial și pornind de la faptul că obiceriurile de consum s -au
reorientat spre conținutul personalizat ușor accesibil, în domeniu au intrat platformele
care oferă conținut la cerere. Funcționează asemănător radiourilor tonomat dar cu o
diferență es ențială: interactivitate și puterea de decizie asupra conținutului. Un astfel de
exemplu este Apple Music lansat de compania din Cupertino î n iunie 2016 , și care a adus pe
piață o concurență serioasă pentru alte servicii de streaming, precum Spotify and Pa ndora,
sau platforma de radiouri prin satelit Sirius XM. Apple Music, combină serviciile de
streaming din biblioteca iTunes, la fel ca iRadio sau Spotify, cu crearea de liste muzicale
personalizate. Totodată, Apple a lansat și propriul post global de radio accesibil online . În
privința serviciului de streaming, startup -uri precum Spotify au avut o concurență serioasă
prin capacitatea Apple de a ajunge rapid la o largă audiență mai ales datorită telefoanelor
mobile pe care le vinde . Apple a introdus și o fun cție suplimentară, numită Connect, care
facilitează comunicarea dintre artiști și fani.

17
Trecerea spre formatele Digital Audio Broadcasting și DAB+ este de asemenea
inevitabilă . Standardul DAB a fost elaborat de catre Institut fur Rundfunktechnik iar ca scop
acesta ar trebuie să fie un nou sistem de radiodifuziune care sa poată răspundă noilor
tehnologii care nu mai puteau fi imple mentate în sistemul radio analogic în AM sau FM.8
Pasul spre DAB este prin analogie , ca de la trecerea de la clasicul pick -up cu discuri pe vinil ,
la CD -ul modern. Un element de noutate, sistemul DAB permite transmiterea și a altor
servicii pe lângă cele audio precum cel e de date text, grafice ori chiar imagini. Emisia DAB
este imună la sursele de interferențe. Programele transm ise sunt identificate dup ă nume
fără a mai fi necesară memorarea frecvențelor pe care posturile de radio emit. Aparatele de
recepție cu tehnologie DAB au în general afișaje pe care sunt listate datele de identificare
precum numele postului, parametrii de r ecepție, text de identificare a programului radio
sau orice alte informații transmise de catre postul de radio.
Ca și în cazul televiziunii digitale, transmisia posturilor de radio prin standardul
Digital Audio Broadcasting – DAB oferă o calitate superioa ra a sunetului, precum și o
utilizare mai eficientă a spectrului radio prin posibilitatea transmisiei mai multor programe
intr-un spectru mai ingust, deci diversitate în alegere. Odată selectat un post de radio
receptorul va rămâne acordat pe această frecv ență pe întreg teritoriul unei țări chiar dacă
echipamentul e instalat pe o mașină de exemplu care se află în mișcare
Norvegia a devenit prima țară din lume care a început tranzitia națională definitivă
de la radio analogic în FM la radio digital terestru DAB9. Rețelele analogice în FM au fost
oprite pe regiuni în întreaga țară de-a lungul anul ui 2017. Ultimele regiuni care au renunța t
la radio -ul analogic național in FM au fost Troms și Finnmark, iar procesul de tranzitie s-a
finaliza t în decembr ie 2017. Norvegieni au pornit în primpă fază cinci emițătoare de radio,
oferind ascultătorilor 30 de canale de radio digital cu acoperire națională. Tranziți a a fost
posibilă printr -o colaborare cu autoritatile publice, cu posturile de radio și cu autorita tea
responsabilă de telecomunicații . A fost îndelung pregătită, pentru că o astfel de
transformare, vine la pachet cu costuri de implementare dar și cu o anumită reticență a
publicului. De aceea în Norvegia dar și la nivelul Uniunii Europene, unde acest si stem pe va
fi implementat în mai multe țări , au fost promovate campanii de informare cu benefiicile
noilor tehnologii.
Tranziț ia din Norvegia s -a aplicat la posturile de radio naționale publice si
comerciale, precum și la posturile de radio locale din oraș ele mai mari. Posturi de radio
locale din comunitățile mici vor continua să difuzeze in analogic în FM pentru mai mult de 5
ani de la data tranziției naționale defintive, apoi licenț ele de emisie vor fi revizuite. În noile
condiții în Norvegia, standardul DAB permite deja transmiterea a 22 de posturi radio
naționale și mai este capacitate pentru alte 20 de posturi în acelasi spectru radio în care în
sistemul FM nu puteau fi transmise decât cinci posturi radio la nivel național. Alte piețe
internaționale ar putea urma tranziției din Norvegia. Elveția a planificat trecerea definitivă
a radioului în digital începand cu anul 2020, iar o campanie de promovare majoră începe
chiar din 2019 . Regiunea no rd-italiană din Tirolul de Sud a început tranziția în anul 2017 .

8 John Nathan Anderson, Radio’s digital dilemma. Broadcasting in the 21st century , University of Illinois, 2011
9 https://www.worlddab.org/countries/norway , accesat decembrie 2017

18
În Marea Britanie10, guvernul a declarat că va revizui următorii pași pentru tranziția
la radioul digital, atunci când crit eriile de acoperire și de recepț ie vor fi îndeplinite .
Germania și Danemarca au anunțat recent al doilea multiplex național, iar Ol anda continuă
să facă progrese. Franța a anunțat extinderea geografică a acoperirii cu semnal, Slovenia a
lansat servicii naționale în 2016, iar Belgia a anunțat planurile pentru un DAB+ federal, ce a
fost lansat î n Flandra și Valonia din anul 2018.
În af ara Europei, Australia continuă să fie lider în privința implementării radioul ui
digital. Româ nia nu și -a asumat nicio obligație la nivel internațional cu privire la
întreruperea transmisiei analogice a posturilor de radio , așa cum este cazul televiziunii
analogice terestre . Totuși î n România, autoritățile cu responsabilitate în domeniul
comunicațiilor pregătesc terenul pentru lansarea unei licitatii de introducere a radioului
digital in standard T -DAB sau Terrestrial Digital Audio Broadcastin g. În prezent, în România
sunt 872 de statii FM publice și locale care funcționeaza î n banda 87.5 -108 MHz , iar
implementarea unor rețele T -DAB nu presupune î nchide rea staț iilor FM după cum arată
datele Autorității Național e de Reglem entare în Comunicații.
Radioul digita l reprezintă așadar cea mai spectaculoasă îmbunătățire de la
introducerea standardului FM pentru radiodifuziune, în urma cu 50 de ani. Odată cu
încep erea procesului de tranzitie naț ională defintivă a radioului către digital, Norvegia a
devenit prima țară care a trimis un semnal clar în întreaga lume: viitorul radioului este
digital spunea la începutul lui 2016 Patrick Hannon, președintele WorldDAB.
Așadar, prin cel de -al doilea obiectiv al lucrării am urmărit să identific și să prezint
practicile inovativ e în producția audio analogică, digitală și online.

c) Obiectivul 3: Cercetări experimentale și contribuții la identificarea de noi practici
și modele sustenabile în industria radio în era digitală. Platformă de bune practici și
consultanță digitală.

Obiectivu l al treilea al acestei lucrări este prezentarea compatibil ităților și a
modul ui în care ar trebui e făcut transferul sau adaptarea între diferite tipuri de tehnologii .
Capitolele care se urmăresc acest obiectiv răspund la o serie de întrebări , esențiale pentru
existență domeniului : cum se vor armoniza evoluțiile tehnologice? cum devin acestea
accesibile posturilor de radio și mai ales care sunt argumentele care duc spre o nouă
orientare , dacă această există într -adevăr și dacă este necesară?

Pentru atingerea acestui obiectiv am urmărit:
– Realizarea unui studiu de caz privind tehnologiile DAB, considerate alternativa
cea mai eficientă a transmisiunilor radio analogice ;
– Realizarea de interviuri cu experții în domeniu și analiza SWOT a răspunsurilo r
acestora ;
– Dezvoltarea unei platforme de bune practici și consultanță digitală ;

10 https://www.worlddab.org/countries/united -kingdom , accesat decembrie 2017

19
Astăzi radioul reprezintă de cele mai multe ori, muzică și abia apoi c onținut produs.
Dar cu siguranță una din tre direcțiile de dezvoltare în rândul posturilor de radio ar putea fi
aceea de generator de conținut. Am arătat totuși că industria a fost multă vreme rezistentă
în fața procesului de digitalizare și a dezvoltării online, mai ales pentu că media a fost
preponderent consumată static, televizi unea și radioul, aca sa pe canapea, ziarul la masă.
Schimbarea a venit în toate cele trei cazuri odată cu dezvoltarea dispozitiv elor mobile
conectate la internet . Potrivit unei esitmări a Zenith Mobile Advertising Forecasts, rata de
utilizare a internetulu i mobil a crescut rapid, de la 40% in 2012 la 68% în 2016, cu 79%
pentru 2018. Dispozitivele mobile dețineau o pondere de 75% din utilizarea internetului la
nivel global în 2017, potrivit raportului Zenith Mobile Advertising Forecasts.11 Aceași
statistică arată că, Spania, Hong Kong si China sunt țările cu cel mai mare consum de
internet mobil. Țările cu cel mai ridicat nivel al consumului de internet mobil sunt în
Europa de Vest, Asia si America de Nord. În Spania, specisliștii Zenith es timează că
internetul mobil acopera cea mai mare parte din utilizarea internetului si ca va avea o cotă
de 85% din totalul consumului. Hong Kong se claseaza pe locul 2, cu o cotă de 79% din
totalul internetului utilizat , fiind urmat de China 76% si Statele Unite ale Americii 74%.
Italia si India impart locul 5, fiecare cu 73%.
Pentru a atin ge acest ultim obiectiv propun o analiz ă a nevoii de deschidere spre
radioul digital, tehnologizat și eficient.
Industria radio are nevoie de abordarea noilor tehnologii și de investiții în
platforme interactive și aplicații audio. Pentru a supraviețui vremurilor radioul trebuie să
vină în întâmpinarea ascultătorului, să sete ze trenduri și să fie accesibil – sunt re prele pe
care le voi folosi în aceasta analiză de compatbilitate tehnică, și a oportun ităților eficiente
de transfer.
1.3. Ipotezele cercetării
Potrivit metodologiei de cercetare, f ormularea ipotezelor12 se bazează pe cunoștințe
anterioare sau anumite fapte observate, o reflectare a legă turilor probabi le dintre
fenomenele observate ce urmează a fi verifica te într-un anumit mod. Propunerea unei
ipoteze are legătură directă cu presupunerea cercetatorului cu privire la aceste legă turi
dintre fenomene, supo ziție bazată pe cuno ștințe, pe cercetă ri ante rioare sau pe rezultate
publicate. Ipotezele de lucru au un caracter probabilistic și reprezintă drumul care trebuie
sa duc ă la form ularea teoriei, care să explice un fenomen și, eventual, să permită găsirea
modalităților de soluț ionare. Ipotezele pornesc de la fapt e, fenomene observabile, exprimă
concepte specifice domeniului și sunt verificabil e13.

11 Mobile Advertising Forecast s, Zenith the ROI Agency, 2016,
https://www.zenithmedia.com/product/mobile -advertising -forecasts -2016/, accesat ianuarie 2017
12 Maria Bîrsan, Metodologia Cercetării , note de curs, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
13 Idem 13

20
Pentru a lansa ipotezele acestei cercetări, propun ca suport bibliografic ultimele
analize din domeniul jurnalismului, radioului și a media digitale realizate de cele mai
prestigioase trei institute de cercetare din cadrul Universității Harvard și Columbia, Statele
Unite și Oxford din Marea Britanie. Dincolo de bibliografie, articole și cursuri sau
experiențe personale, cercetările în domeniu ale celor trei mari universități au reprezentat
o bază teoretică excepțională pentru documentarea acestei lucrări iar prestigiul acestor
instituții rep rezintă argumentul solid că rezultatele citate în cadrul tezei sunt unele
relevante pentru domeniu.
Un raport prezentat la începutul anului 2019 de Institutul Reuters pentru studiul
jurnalismului și de Univiersitatea Oxford 14dezvăluie ultimele tendințe despre consumul de
conținut digital bazat e pe un sondaj realizat de YouGov în rândul a peste 75.000 de
utilizatori online din 38 de țări, inclusiv din Africa de Sud , o premieră . Raportul se
concentrează pe progresul aplicațiilor online cu ofertă de conțin ut la cerere, Netlifx, Spotify
etc. dar și pe creștere a surprinzătoare a ascultătorilor de podcasturi – un format audio,
aproape concurent al posturilor de radio.
Raportul pentru 2019 vine pe fondul intensificării preocupărilor cu privire la
companiile care domină sectorul tehnologie i și la impactul acestora asupra societății.
Puterea platformelor – și eficiența acestora de monetizare , a subminat modele de afaceri și
redacții, inclusiv de radio de pe întreg globul în timp ce publicul continuă să îmbrățișeze
formate la cerere cu o evoluție spectaculoasă în jurul podcasturilor. Cu toate acestea
raportul identifică doar o mică creștere a numărului plătit orilor pentru conținut online.
Creșterea este limitată în principal în regiunea nordică cu Norvegia 34%, Sued ia 27%, în
timp ce numărul plătitorilor în SUA este undeva la 16%, un procent stabil după un salt
mare în 2017. Se întâmplă pentru că, potrivit aceleiași cercetări, majoritatea celor care
caută conținut online preferă să -și cheltuiască bugetul limitat pent ru divertisment : filme pe
Netflix și muzică pe Spotify.
De ce este aces t lucru îngijorător pentru radioul clasic ? Pentru că generația care ar
trebui să intre în viitorul public țintă pentru posturile de radio , nici măcar nu mai dețin
astăzi un aparat de radio. Aceeași cercetare a Reuters, arată că m edia de vârstă a
ascultătorilor de radio a crescut la 35 de ani, în comparație cu segmentul 18 -24, unde a
scăzut și rata deținătorilor de aparate radio . Aceasta este generație de utilizatori de
smartphone -uri conectate și nu este surprinzător faptul că majoritatea accesăril or vin prin
aceste dispozitive , multe dintre ele fiind preinstalate cu aplicații podcast și echipate cu căști
wireless de înaltă fidelitate. În Mar ea Britanie, 55% din accesările de conținut audio online
au loc prin smartphone, o cifră care se ridică la 62% pentru cei sub 35 de ani. Potrivit
studiului principalele motive pentru care podcastul este atât de atractiv au legătură cu
sentimentul de a fi la curent cu subiecte de interes personal după cum au răspuns 46%
dintre participanți și cu ideea de obținere de noi cunoștințe pentru 39%. Alte motivații
includ completarea timpului liber – 25% și ca îmbogățire a varietății muzicale pentru 22%.
Ascultător ii de peste 35 de ani sunt mai interesați să se pună la curent cu actualitatea în
timp ce tinerii caută conținut personalizat care să le umple timpul liber.

14 http://www.digitalnewsreport.org/ , accesat iunie 2019

21
Ce spun aceste cifre? Faptul că timpul de ascultare s -a limitat, plaja de public a
scăzut, iar ris cul cel mai mare este ca audiența tânără să nu se mai înscrie în viitorul public
de radio, ceea ce inevitabil duce la reducere substanțială a numărului de ascultători.
Vârtejul acesta a generat și o oarecare pierdere a interesului pentru actualitate.
Într-un articol publicat de Columbia Journalism Review15, revista prestigioasei
universități Columbia care a produs cei mai mulți câștigători de premii Pulitzer în
domeniului jurnalismului , se atrage atenția și asupra faptului că în mod tradițional
redacțiile și managerii opun de cele mai multe ori rezistență unui anumit tip de evoluție ba
chiar c ontinuă să își judece cititorii ori ascultătorii după vechile tipare. Autorii notează că:
în timp ce majoritatea deciziilor din redacțiile de știri sunt luate cu imaginea unui cititor în
minte, jurnaliștii opun rezistență , de obicei , în a accepta sau a integra preferințele
audienței. Ei rec unosc obligațiile de a ajunge la o audiență, dar se tem să le permită
cititorilor sau ascultătorilor să dicteze . Cu toate acestea, conștientizarea potențialului
utilizator ilor este esențială pentru a produce un conținut eficient. Aici vedem mai degrabă o
rezistență care să nu altereze actul jurnalistic însă adesea aceasta pare a fi confundată și cu
adaptarea la nevoi ce țin de timp și atenția unu i ascultator sau cititor. De ace ea, notează
autorii articolului, înțelepciunea convențională în era digitală este ca jurnaliștii să știe acum
despre oamenii care le citesc poveștile sau le ascultă producțiile , în detalii mult mai intime
decât în orice alt moment din istoria profesiei. Anterior, jurnaliștii își bazau cunoștințele
audienței în primul rând pe cercurile sociale cele mai apropiate. Acum, instrumentele noi îi
pot ajuta să solicite feedback -ul, să analizeze și să înțeleagă comportamentul audienței și să
deschidă noi canale de comunicare . Aceste noi capacități promit să facă audiențe abstracte,
prezente, cuan tificabile și reale.
Revenind la subiectul conținutului la cerere16 și al podcastului, într -o colecție de
predicții privind viitorului conținutului și a modalităților de consum, NiemanLab, un centru
de cerecetare în jurnalism al Universității Harvard, estimează că cel mai puternic și mai
interesant model de media va rămâne cel al producătorilor de conținut care se finanțează
cu bani de la membrii care nu doar permit, dar insistă , ca produsul să fie dat gratuit mai
departe. Mai mult, producătorii de conținut vor folosi tot mai frecvent tehnologii
emergente, noi fluxuri de lucru și contribuții din partea publicul lor. Abilitățile de cercetare
a bazelor de date vor deveni instrumente uzuale pentru creatorii de conținut la fel cum
măsurătorile în timp real a nu mărului de ascultători și a impactului asupra lor când vine
vorba de conținut vor fi instrumente de nelipsit. Trebuie să înțelegem dacă ceea ce creăm
are vreun efect asupra lumii în care trăim – spun autorii articolului.

15 https://www.cjr.org/tow_center/reporters -use-friends -not-analytics.php , accesat iunie 2019
16 https://www.niemanlab.org/collection/predictions -2019/ , accesat iulie 201 9

22
Pornind de la acest context împreună cu studiul bibliografiei în do meniu și
observațiile personale, consider că ipotezele de cercetare ale tezei de doctora t sunt
următoarele :

1. Radioul se află într -un continuu proces de transformare și adaptare în era
digitală . Radioul încearcă identificarea și fidelizarea de noi segmente de
public în contextul în care c onsumul de informație online surclasează
consumul de conținut audio la un post de radio tradițional.

2. Publicul care abandonează mediile tradiționale se îndreaptă către canalele
de nișă și către noile platforme care oferă conținut personalizat. Progresul
tehnologic în industria radio dezvoltă posibilitatea ca publicul să
primească chiar conținut audio personalizat .

3. Digitalizarea impune provocări în privința monetizării .

4. Resursa umană își adaptează periodic competențele și abilitățile
profesionale la provocările impuse de schimbările din era digitală.

1.3.1 Rezultatele anticipate
În ceea ce privește cercetarea ipotezelor, estimez rezultate pe cele patru mari
direcții esențiale pe ntru existența unui produs. Managem ent, producție, distribuție și
consum . Ipotezele pe care mai sus le -am anunțat , direcționează cercetarea de față pe aceste
direcții .
Așadar, pentru componenta de consum, estimez o confirmare a faptului că publicul
abandonează mediile tradiționale și se îndreaptă către canalele de nișă dar mai ales către
noile platforme care oferă conținut personalizat și interactiv . De asemenea consider că
există o l uptă pentru public, segmentarea acestuia, nișarea și o rientarea tot mai evidente
spre conținut ușor și rapid .
Pentru componenta de distribuție, consider că radioul în general , dar în special
radioul tonomat, nu mai reușește să țină pasul, pe măsură ce publicul a migrat spre diferite
platforme și se va confirm a un avans puternic pentru revoluția radioului în automobile și a
asistenților vocali. Nu consider totuși că este probabilă o confirmare a teoriei potrivit
căreia mobilitate a digitală și conectivitatea și -ar putea atinge curând limitele – este una
dintre mizele care stau la baza supraviețuirii și dezvoltării radioului.
În ceea ce privește producția, va fi dictată de trenduri și de capacitatea de
monetizare. Veniturile din publicitate vor rămâne strâns legate în continuare de audiențe
și de conținut.

23
Și în ceea ce privește managementul cred într -o confirmare a ipotezei potrivit
căreia, noile trenduri digitale necesită noi abilități manageriale și o reorientare poate chiar
pregătire a resursei umane.
1.4. Metodele de cercetare utilizate.
Cercetarea este un proces complex, care presupune rigurozitate, coerență, pentru a face
trecerea de la ceva imprecis, de la o tatonare, la o temă și apoi la parcurgerea pașilor
necesari pentru verificarea ipotezelor, atingerea obiectivelor, formularea unor rezultate
raportate la ipoteze. Nu există metodă superioară alteia, bună sau rea, ci doar folosită
corect sau incor ect. Metodologia se referă la ansamblul de tehnici și metode prin care
teoria existentă este verificata, pentru a dobândi o mai bună cunoașt ere a acesteia prin
prezentarea conținutului conceptelor, a utilității acesteia, prin verificarea aplicabilității și a
dezvoltarii de noi ințele suri și direcții de dezoltare.
Pentru lucrarea de față am utilizat metode de cercetare calitative pentru care a m
folosit două tipuri de abordări, după cum urmează:
O cercetare bibliografică amănunțită, cu scop dublu:
– De identificare clară a direcției de cercetare propusă
– De realizare a unei sinteze bibliografice care să servească drept suport
teoretic pentr u cercetarea aplicativă
O cercetare aplicativă , care a generat două tipuri de rezultate: cu
aplicabilitate teoretică și cu aplicabilitate practică . Ca metode de cercetare
au fost utilizate în principal:
– Studiul de caz, privind di gitalizarea posturilor d e radio cu informații preluate
din alte studii și cercetări efectuate pe teme conexe dar extrase și analizate în
scopul obiectivelor și ipotezelor cercetării de față;
– Studiul de caz al celui mai ascultat post de radio privat din România
– Interviul nestructurat, cu manageri și profesioniști din domeniu ;
– Analiză SWOT, privind principalele vulnerabilități și puncte forte a le
industriei radio din România;
Pe lângă acestea, pentru validarea practică a temei propuse în cadrul lucrării, am
realiz at o aplica ție online, pe care am denumit -o “Consultantul virtual de dezvoltare” ce
pune la dispoziția decidenților din domeniu o variantă interactivă de conturare a unei
direcții de dezvoltare și poziționare în contextul dezvoltării multiplatformă a postu rilor de
radio.

1.4.1 Considerente teoretice privind metodele de cercetare

Tema se stabilește fie pornind de la rezultate ale cercetarilor anteriorare fie pe baza
observării realității cu privire la probleme de soluționat, fie și intuitiv, pe baza
cunoștințelor. Aici intervine în plus , noțiune a de originalitate și noutate: daca a mai fost
cercetată tema și care este stadiul, respectiv care sunt rezultatele, la ce constatări s -a ajuns.
Nu numai noutatea trebuie avută în vedere, ci și importanța și ut ilitatea temei: poate fi ceva
nou, dar neimportant și inutil, relevanța acesteia: are sau nu utilitate teoretică sau
aplicabilitate practică.

24
Datele se culeg din sursele potrivite domeniului și cu metodele adecvate acelui
domeniu prin : observare – documen tare, experim ent, simulare, chestionare orală a unor
subiec ți, chestionare în scris sau studiile de caz. După stabilirea temei, se iau deciziile în
privința metodei științifice de identificarea a problemei, se formuleaza ipoteze urmeaz ă
studiul bibliografi c de specialitate ceea ce va duce la conturarea unei metodologii de lucru.
Urmează colectarea și analiza datelor experimentale, interpretarea rezultatelor, și
formularea unor concluzii. Am ales ca modalitate de documentare în lucrarea de față, pe
lângă cul egerea de date din diverse surse validate științific, și realizarea unor interviuri cu
experți din domeniu și realizarea unor studii de caz.
Am aplicat în plus metoda de analiză SWOT a supra tuturor răspunsurilor primite din
partea profesioniștilor relevanți pentru subiectul cercetat.
Conceptul analizei strategice SWOT provine
dintr -o cercetare efectuată între anii 1960 și 1970
la Stanford Research Institute din
SUA. Acronimul SWOT provine din engleză
Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats ,
însemnând așa cum se poate observa în schema
alăturată : Puncte tari, Puncte slabe, Oportunități,
Amenințări . Astfel am reușit pe lâng ă utilitatea
teoretică a subiectului să găsesc și aplicabilitatea
practică a acestuia. Prin analiza SWOT am
identificat punctele tari, punctele slabe,
oportunitățile dar și amenințările pentru piața de
radio din România.
Punctele tari și punctele slabe sunt concepte
descrpitive și de cele mai multe ori sunt direct
proporționale și cu o anumita dete rminată de timp sau altfel spus, ele reprezintă ceea ce
există , ce știm și ce am reușit să identificăm într -o anumită periodă de timp legat de
domeniul studiat. P unctele tari sunt definite atât ca valori, cât și drept factori interni care
crează valorile
Oportunitățile și amenințările au în vedere viitorul, și se referă la ocazii, situații
favorabile oferite de diferiți f actori, amenințări, combinați i de factori externi cu impact
nefavorabil asupra domeniului, alegeri, previz iuni și concepte de dezvoltarea, sau altfel
spus reprezintă indicatori pentru ceea ce va fi .
Analiza SWOT este recunoscută ca fiind printre cele mai important e tehnic i manageriale
pentru înțelegerea poziției unei organizații ori a unui domeniu. Analiza SWOT are ca
obiectiv recomnandarea unor strategii care asigură cea mai bună aliniere între mediul
intern și exte rn: alegerea strategiei corecte astfel încât să fie adaptate punctele tari la
oportunități, să reducă la minimum riscurile și să elimine punctele slabe.
Eficiența și existența unui sistem este influențat în mare măsură de capacitatea acestuia
de a înțelege și de a se adapta la presiunile externe, în cazul domeniului ce face subiectul
Fig.4, Schema de analiză de tip SWOT

25
prezentei lucrări , este vorba de influența noilor tehnologii – digitale, online și offline, noile
obiceiuri de consum media , metode de distribuție și de management și altele . Analiza
SWOT în aceast ă lucrare a fost gândită ca un instrument ce colectează și organizează
informații permițând unor responsabili din domeniu să dezvolt e sau să adapteze
rezultatele la model e existent e de funcționare al e unor post uri de radio.
Punem aceste considerente teoretice lângă faptul că radioului este considerată ultima
redută a media tradiționale aflată în ceea ce unii specialiști în domeniu au numit drept
fenomen de convergență media17. Dintr -un punct de vedere tehnologic, acest enunț este util
și se referă la procesul de digitizarea continuă ce se regăsește în toate componentele mass –
media și îmb rățișează ideea că mediile anterior separate (unde radio, presa tipărită,
televiziunea prin cablu) vor fi dsitribuite după principii diferite, în funcție de public, dar pe
aceeași cale – prin internet sau sisteme avansate de telecomunicații .

O a doua met odă de cercetare folosită este studiul de caz – tehnic ă de cercetare
calitativă. C. Robson18 consideră că studiul de caz poate fi definit drept „o strategie de
cercetare focalizată pe un caz concret care este interpretat în amănunt, adică prezentând
referir i detaliate despre indivizi, grupuri, organizații, cu luarea în considerare a tuturor
particularităților sale contextuale. Acesta necesită utilizarea mai multor metode
complementare de culegere, analiză, prelucrare și stocare a informațiilor relevante, atâ t
cantitative cât și calitative. Pe de altă parte Robert. K. Yin19 apreciază că studiul de caz
definește „o strategie de realizare a unei cercetări care necesită investigații empirice în
legătură cu un fenomen particular contemporan, într -un context de viaț ă real și utilizând
multiple surse de informații (interviuri, chestionare, mărturii, dovezi, documente)”.
Un caz particular, abordat în capitolele lucrării îl reprezintă cel al procesului de
digitalizare a radioului, sau trecerea acestuia de la formatul cl asic în formatul DAB – digital
audio broadcasting . Radioul digital se vrea a fi cea mai spectaculoasă îmbunătățire de la
introducerea radioului în banda FM. Tehnologia digitală poate fi aplicată atât stațiilor din
FM cât și a celor AM. Ea permite transmiterea simultana a emisiei analogice si a 4 canale
digitale pe aceeași bandă de frecvență, cu calitate net superioară radioului analog ic.
Modulația în frecvență sau FM, este un sistem de transmisie radio, patentat in 1933, în
care unda purtătoare es te modulată astfel încât frecvența sa variază în funcție de semnalul
audio transmis.
Potrivit unui studiu realizat in 2012 de Pew Research Center20, deși peste 90% dintre
americani ascultau posturile de radio AM și FM, cel puțin o dată pe săptămână, tot mai
mulți ascultatori aleg în fiecare an să renunțe la radioul analog ic în favoarea posturilor cu
transmisie exclusiv online sau digital . Radioul digital reprezintă cea mai spectaculoasă
îmbu nătățire de la introducerea standardului FM pentru radiodifuziune, în urma cu 50 de

17 Sutu Rodica, Fara graniț e. Efectele digitaliz ării în redacțiile de ș tiri, Editura Universitatii din Bucureș ti,
București 2017
18 C. Robson, Real World Research: A Resource for Social Scientists and Practitioner, Oxford Blackwell
Publishers, 2002
19 Robert K. Yin, Case Study Research : Design and Methods , Sage 2009

20 http://www.pewresearch.org/2012/03/19/state -of-the-news -media -2012/ , accesat martie 2016

26
ani. HD Radio, DAB si DRM sunt principalele trei tipuri de transmisiuni digitale folosite în
prezent.
1.5. Eșantionul de analiză

Parte foarte importantă a cercetărilor necesită obținerea informațiilor primare
necesare analizei, prin sondaj, adică de la un anumit eșantion. Un eșantion21 se constituie
dintr -un număr de unități care sunt selectate din rândurile acelei populații care face
obiectul cercetării. Sensul de popul ație poate fi atrib uit oamenilor, în general,
cumpără torilor unui anumit produs, familiilor, agenților eco nomici de un anumit tip,
studenț ilor, experților dintr -un domeniu de activitate etc. Potrivit regulilor sociologice,
observare va fi constituită din f iecare element component, simplu sau complex, al
populației sau colectivității cercetate.

Procesul eșantionării implică o serie de activitati specifice și anume:

 definirea populației care face obiectul cercetării;
 alegerea cadrului de eșantionare;
 alegerea metodei de eșantionare;

În cadrul acestei cercetări am folosit metoda eșantionării nealeatoare. Aceasta
reprezintă o metodă de esantionarea logică, utilizată în practica statistică și în cercetarea
de piață. În acest caz, o persoana care cunoaște un anumit domeniu selectează eșantionul
pe baza celor mai indicate trasaturi pe care trebuie sa le posede membrii eșantionului.
Cercetătorul stabilește eșantionul având în vedere anumite scopuri pe care le urmarește, în
acest caz o imagine la zi a pieței radio din România.
– Pentru intervievarea grupului de experți din zona de producție radio am folosit
criteriul de selecție urmărind acoperirea postului de radio pe care îl reprezintă,
relevanța în studiile de audiență, pozițiile de management și contribuții le în
domeniu.
– Pentru realizarea studiului de caz am utilizat metoda cercetării bibliografice în
privința industriei DAB, iar analiza a fost realizată pe resursele bibliografice
existente, utilizarea unor baze de date internaționale, studii, cercetări, ra poarte
etc.
– Pentru componenta practică a lucrării am folosit una dintre cele mai cunoscute
metode de analiză de risc și direcții de dezvoltare: metoda SWOT. Analiza SWOT
a fost aplicată pe informațiile generate de răspunsurile primite în cadrul
interviurilor cu experții.

21 Traian Rotaru, Petru Iluț, Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică , Polirom, Iași, 2001

27
Pentru stabilirea unei baze
de selecție a eșantionului
reprezentativ cercetării prin
metoda interviului nestructurat am
apelat la studiile de audiență radio.

La nivel național IMAS –
Marketing și Sondaje și Mercury
Research22 este responsabil de
studiul de audiență radio așa cum a
fost sistemul agreat de toate
posturile participante. În întreaga
țară sunt măsurate în valurile de
audiență 22 de posturi de radio.
Universul Studiului de
Audiență Radio este format din
persoanele în vârstă de 11 ani și
peste, care nu lucrează în domeniul
radio, rezidente în locuințe
neinstituționalizate din toate
localitățile urbane și rurale din
România iar eșantionul are un
volum de 10.158 de persoane.
Măsurarea audienței posturilor de radio în cadrul
Studiului de Audiență Radio s -a realizat pe baza
metodei rememorării audienței din ziua precedentă, la care apelează cele mai multe dintre
sistemele de măsurare existe nte pe plan internațional.
Am făcut aceste precizări pentru a înțelege mai bine modul în care a fost realizat
clasamentul posturilor d e radio din tabelul prezentat în Figura 5 care relevă o comparație a
valurilor de audiență din 2019 comparate cu aceeași perioadă a anului 2018.
Pornind de la acest clasament, am selectat experții din posturile de radio cărora le –
am transmis interviurile scrise – acestea pot fi regăsite la capitolul anexe al lucrăr ii. În
procesul de selecție am urmărit două componente, relev anța postului de radio dată de
numărul de ascultători, potrivit studiului de audiență și poziția în ierarhia de management
a expert ului intervievat . În urma acestui filtru am redus numărul de responsabili la 10 din 5
posturi de radio diferite ceea ce repre zintă 25% dintre posturile de radio relevante în
măsurătorile de audiență așa cum rezultă din tabelul de mai sus. În plus pentru o
perspectivă mai largă , am chestionat responsabili din domeniul dezvoltării de software și
experți în conținut online.
Detali ind procesul de eșantionare, în privința relevanței posturilor de radio , am avut
în vedere numărul de ascultători , potrivit celui mai recent studiu de audiență la momentul
realizării interviului. În privința criteriilor manageriale am selectat persoanele

22 http://www.audienta -radio.r o/userfiles/File/Audienta%20radio%20 -%20Valul%20de%20Primavara%202019.pdf ,
accesat mai 2019
Fig.5, Clasament privind audiența radio
2018 -2019. Sursa: aud ienta -radio.ro

28
responsabile de ceea ce s -au dovedit a fi punctele forte în dezvoltarea posturilor de radio,
de exemplu au fost posturi de radio care s -au remarcat cu programul matinal segmente pe
care au fost cele mai mari creșteri de audiență sau posturi de radio care au avut cele mai
bune evoluții în rândul site -urilor radiourilor ori posturi de radio care din lipsa finanțări au
încetat să mai existe.
În total, posturile de radio pe care le -am selectat în acest eșantion ajung în prezent
la peste 4 milioane 100 de mii de ascultători din diverse grupe de vârstă. Acestea sunt:
KissFM, EuropaFM, Radio România A ctualități, Radio România Cluj și DigiFM la care mai
adaug CityFM , un post de radio ieșit din procesul de măsrurare după ce a rămas în lipsa de
finanțare, dar și producătorul de software Q Soft.
Kiss FM , potrivit Studiului Național de Audiență Radio, conduce a la nivelul întregii
țări în primele trei luni ale lui 2019 cu peste 2,5 milioane de ascultători iar evoluția acestui
post de radio a fost una constant ă așa cum s -a dovedit și după realizarea interviurilor cu
responsabilul de dezvoltare, postul a câștigat de exemplu în valul de primăvare din 2019
peste 150.000 de ascultători față de aceeași perioadă din 2018. Consider că responsabilul
de dezvoltare a ac estui post de radio reprezintă relevanță pentru cercetarea de față.
Europa FM, este pos tul de radio al cărui slogan este construit în jurul performanței
de a fi atins peste un milion de români care ascultau acest post de radio , s-a remarcat de -a
lungul ti mpului cu evoluții constante dar și cu schimbări de strategii după ce publicul pe
care l -a țintit o lungă perioadă de timp a ieșit din target. Acest lucru a dus la o întinerire a
programelor și a playlistului postului de radio ceea ce a dus la noi creșteri . Un exemplu vine
chiar din 2019 când Europa FM a fost câștigătorul valului de audiență de primăvară . A
ajuns la peste un milion de ascultători de la orașe, cu peste 230.000 în plus față de valul din
primăvara lui 2018. Aceste evoluții au făcut relevant postul de radio pentru includerea în
eșantionul de interviuri. În plus postul de radio deține cel mai accesat site din rândul
radiourilor din România. De accea am găsit oportună intervievarea responsabilului online a
postului de radio.
Radio România Actual ități sau postul public de radio a fost plasat de sondajele de
audiență pe primul loc la nivel național și în mediul urban. Este un caz aparte pentru că
acest post de radio beneficiază de finanțare publică deci de resurse pentru dezvoltare. În ce
măsură el e au fost centrate spre noi tehnologii și spre câștigarea unor noi tipuri de public
am încercat să aflăm în cadrul interviului cu un responsabil din boardul radioului public. De
asemenea, o altă componentă care face deosebit cazul Radio România este existe nța
posturilor de radio regionale. Stațiile postului public emit în continuare în Cluj -Napoca,
Constanța, Craiova, Iași, Reșița, Brașov și Timișoara. De aceea am considerat util cercetării
interviul cu unul din managerii acestor stații.
DigiFM reprezintă exemplul de post de radio tânăr cu o creștere constantă mai ales
la nivel național de accea în cazul acestui post nou de radio lansat în 2015, am intervievat 3
categorii de responsabili pentru componenta de știri, componenta de programe și
componenta de ma nagement general al postului. Cifrele bune au fost confirmate și pentru
Digi FM chiar și după momentul interviurilor, cu peste 740.000 de ascultători la nivel

29
național cu un plus de 86.600 de ascultători în 2019 față de valul primăvară 2018 potrivit
datelo r de audiență.
City FM, este exemplul de post de radio care a ieșit din măsurătorile de audiență din
lipsă de finanțare și este un caz aparte fiind un post de radio de nișă. Acesta a fost închis în
2011 iar licența transferată către un nou post de radio . Consider relevant acest caz din
două puncte de vedere: este vorba de un post de radio de nișă și așa cum a rezultat din
această cercetare , tendința de nișare este încadrată mai de grabă drept în zona exemplelor
de succes și în al doilea rând pentru exemp lul în care lipsa de finanțare taie orice fel de
perspectivă de dezvoltare.
Iar pentru că această lucrare este centrată și pe componenta tehnică mai cu seamă
pe dezvoltarea unor platforme, produse software, automatizări etc. am considerat relevant
intervi ul cu reprezentantul celui mai important producător de softuri de automatizare
radio. Q -Soun d Soft este utilizat în prezent în 250 de stații de radio, care ajung în total la 20
de milioane de ascultăori iar compania are peste 15 ani experiență în domeniu.
Interviurile au fost realizate prin e -mail, în perioada octombrie 2016 – martie 2017 iar
răspunsurile primite au stat la baza analizei SWOT.

30
Capitolul 2. Perspective asupra industriei media
2.1. Considerații teoretice
Născută la începutul anilor ’20,
radiodifuziunea a devenit, cu excepția câtorva
zone dintre c ele mai nedezvoltate, produsul
mass -media cel mai consumat. Odată cu
începutul anilor 40 televiziunea, avansează în
preferințele publicului larg și contribui e astfel
la o lărgire a pieței media. Mai tâ rziu
dezvoltarea pe care o cunoaște electronica,
informatica, telecomunicațiile prin cablu sau
satelit, deschide prespectivele unei
transformări accelerate a media audiovizuale.
Radiodifuziunea își are rădăcinile la începutul
anilor 1920, în timp ce televiziunea dădea
primele semne de viață lungă în anii 1930 cu
un pas spre televiziun ea prin cablu în anii 1950 . În istoria telecomunicațiilor efervescența
socială creată de telegrafie, t elefonie, radio , etc. explică și succesul pe care, mai târziu, l-a
cunoscut i nternetului, ceea ce a și dus la definirea omului drept o ființă tehnologică și
informațional -comunicațională.23
În timp ce progresul presei scrise era destul de lent în încercarea de a ține pasul cu
evoluția nivelului de trai și cu nevoile culturale și de cunoaștere ale cititorilor, nașterea și
apoi expansiunea mediilor audiovizuale au antrenat, prin viteza și prin amploarea cu care
au fost acceptate în viața de zi cu zi o nouă realitate : modurile de viață și de gândire aveau
să fie , și continuă să fie, schimbate de consumul de produse media .
Studiul acestor revoluții trebuie să țină seama de mai mulți factori : prog resul
științific și aplicațiile sale tehnice, decisive pentru nașterea radioului și apoi a televiziunii,
au rămas întotdeauna determinante până astăzi ; problemele economice legate de producția
de aparatură, apoi de programe și pe urmă de concurența dintre produse ; legislație audio –
vizuală și raporturile cu puterile politice; conținutul programelor în diversitatea
emisiunilor și ale formelor de expresie și contribuția lor la ceea ce numim cultura de
masă24. Anii 2000 au poziționat radioul și televiziunea în spatele unor slogane precum
“Radioul înseamnă senzație ” sau „ În curând televizorul se va uita la tine” 25. Noile evoluții
tehnologice au avut efecte im ediate pe plan social, econo mic, cultural -științ ific si chiar
militar și au schimbat radical mass -media tradiționale .
Noua media (new -media) , care a a luat naștere prin evoluțiile tehnologice a adus la
rândul ei și noi forme de distribuție și consum .

23 Andrei Chirică, Ion Dobre, Transmisiuni la mare distanță în telecomunicații , București 2003
24 Pierre Albert, Andre -Jean Tudesq , Istoria radioteleviziunii , Editura Institutul European, Iași, 2003
25 Idem 1
Fig.6, Prima transmisiune a unui post de radio privat,
KDKA, Pittsburg, SUA, 1920, sursa: cbslocal.com

31
Radioul prin excelență a fost utilizat în special pentru informații și ca un dispozitiv
modern pentru bună dispoziție și umplere a timpului liber . A fost considerat încă de la
începuturile sale drept cea mai rapid ă, sigur ă și cea mai importantă sursă de știri inclusiv în
perioade tulburi pentru civilizaț ie cum a fost primul și al doilea Război M ondial dar și în
perioada Războiului Rece – momente din istorie care au reprezentat și puncte de cotitură
pentru industria radio și managementul acestuia. După cel de -al doilea Război M ondial,
știrile de la radio au fost s ubstituite de conținut muzical în mare măsură iar odată cu
sfârșitul Războiului Rece, radiodifuziunea a luat o turnură radicală transformând u-se într -o
adevărată industrie . În ansamblu, piața mass -med ia este una deosebit de variată,
profitabilă și complexă. Astfel, în 1992, după căderea Cortinei de Fier, numai piață
audiovizualului reprezenta, la scară pl anetară, 289,4 miliarde dolari – aproximativ 1,2 din
P.I.B. mondial, d in acest total, 133,4 miliarde reprezenta vânzarea de echipamente
audiovizua le, iar 156 miliarde veniturile radiourilor, televiziunilor, cinematografiei și
vânzări de videocaset e.
Reținem din aceste cifre că industria mass -media este dincolo de mașinăria de
informare , un motor economic pentru industria de telecomunicații . La nivel mondial la
mijlocul anilor ’90 existau aproximativ 1.260 de milioane de t elevizoare din care mai mult
de 250 de milioane conectate la cablu și ap roximativ 70 de milioane branșate la o rețea de
telecomunicații , 700 de milioane de locuințe erau abonate la telefon ie, din care circa 80 de
milioane la telefonia mobilă și 200 de milioane experimentau la acea vreme utilitatea
computere lor personale – 30 de milioane conectate la I nternet . La această trebuie adăugat
un număr estimat la câteva miliarde de aparate de radio și computere, smartphoneuri,
tablete și alte gadgeturi, zeci de mii de antene parabolice etc.. Un loc aparte în industria îl
ocupa presa scrisă direct legată de industria celulozei care a pierdut rapid teren în favoarea
accesu lui și expansiunii internetului.26 Internetul este cel care a adus modificări radicale și
în ceea ce privește existența posturil or de radio cu toate implica țiile sale, începând de la
metodele jurnalisti ce și până la modalitatea tehnică de emisie.
În 2005 Autoritatea Independentă de Reglematare și Control al Competiție în
Domeniul Comunicațiilor din Marea Britanie clasifica cele mai importante atribute de care
țin cont ascultătorii la alegerea unui post de radio, printre care regăsim varietatea
muzicală, știrile naționale și locale, informațiile despre vreme, prezentatorii amuzanți și
inteligenți și accesul facil la postul de radio oriunde, oricând. 27 Menținerea și/sau
modificarea acestor atribute se transformă astăzi în cea mai mare provocare pentru
posturile de radio în contextul dezvoltării și accesului la tehnologia digitială.
De ce ar rămâne atractiv un post de radio pentru verietatea sa de muzică în contițiile
în care internet ul abundă de astfel de oportunități, de ce ar trebui un ascultător să așteptet
jurnalul principal al zilei pentru știri locale, naționale și pentru prognoza meteo când toate
aceste date sunt disponibile în timp rea l la un singur click distanță? Întrebările își găsesc
răspunsul în capacitatea de adaptare la noile cerințe ale ascultătorului și mai ales l a
realitățile dezvoltă rii virtuale. Oriunde și oricând – rămân caracteristicile cele mai

26 Dorin Popa , Mass -Media astăzi , Editura Institutul European, Iași, 2002
27 Stanislaw Jedrezejewski – Transforming audiences, transforming societies , Lisabona, 2010

32

important e ale radioului. Sunt atribute care trebuie însă adaptat e la noile realități ale
pieței : acces facil și ieftin la inter net, dezvoltarea și răspândi rea telefoanelor inteligente
împreună cu o abundență a aplicațiilor și platformelor online.
În ultimii ani, conceptul de radio și modul de ascultare s -au schimbat radical,
datorită circumstanțelor oferite de dezvoltar ea platformel or multimedia care aduc de la
sine și modalități noi de consum dar și funcții noi , mai mult “estetice ” decât informati ve.
Aceasta ar fi și una din tre cele mai mari schimbări operate în privința fenomenului radio –
forma – sau mai exact calitatea sunetului și a transmisiunii, interacțiunea sau accesibilitatea
care au devenit mult mai importante decât fondul – sau rolul de informare . Este una din tre
schimbările care au fost aproape firești odată cu “boom -ul online ” care a adus oferte tot mai
variate și sofisticate din punct de vedere al calității conținutului, producției și distribuției și
au creat așteptări din ce în ce mai pretențioase din partea publicului.
Se ridică în aceste condiții doua întrebări esențiale: A venit doar timpul internetului?
sau A apus timpul radioului? Extrapolând, cât de diferite sunt cele două concepte astăzi, au
puncte comune iar dacă da, sub ce formă?
În fapt radioul nu mai trebuie
perceput astăzi , în era internetului, ca un
fenomen liniar. Este timpul să percepem și
să acceptăm o realitate mai vizibilă decât
oricând, că acest mediu trebuie să rămână
un serviciu în slujba publicului dar care
cere multă atenție fiind în continuă
dezvoltare. De altfel , în ultimii ani,
modalitățile de consum a media în general,
au fost constant supuse influenței
dezvoltării tehnologiilor – presa scrisă, tv
și radio, împreună cu dezvoltarea
internetului și a noil or-media (new –
media). De precizat, că până în prezent, nu
există o definiție unanim acceptată pentru noile media. În esența, acestea se referă la
tehnologii care există de ceva vreme și care, prin creativitatea utilizatorilor, au dobândit
popularitatea uriașă pe care o au în prezent. Fie ca e vorba despre bloguri, rețele de
socializare sau citizen journalism (jurnalism cetățenesc), noile media devin esențiale
pentru “noua lume”, cea în care informația din www devine o sursă de informa re mai
credibilă ș i mai citită, în comparație cu bătrânul ziar tipărit.
Încadrarea internetului în linia de dezvoltare a t elecomunicațiilor este firească
numai privind la importanța componentei tehnice și a conexiunilor care se realizează . Prin
comunicație înțelegem un transport fizic de obiecte, între două puncte sau transmiterea de
semnale purtătoare de informație. Telecomunicația este definită ca fiind schimbul de
semnale sau date la distanță, între două puncte prin telegrafie, sau telefonie, prin
difuziunea radio – cu ajutorul undele radio, difuziunea video – televiziunea și în ultimul
timp webcastingul sau difuziunea informației prin intermediul inter netului. Telecomunicația , definită ca: schimbul de
semnale sau date la distanță

33
Industria comunicațiilor se găsește la un punct crucial în parcusul său evoluționar .
În mod clar, creșterea rapidă și prezența generală a i nternetului sau a schimbului de date
este o forță majoră care conduce și în egală măsură produce fenomene.
Produsul mass -media ca și concept, parte componentă a industri ei culturale poate fi
împărțit în două categorii generale: cea responsabilă de informație – din sferă căreia fac
parte știri le, emisiunile educative și științifice, analize și c omentarii profesionale etc. și
componenta responsabilă de divertisment care este alcătuit ă din emisiuni interactive,
concerte, spectacole, concursuri, sport, teatru , etc. Orice produs media are potențialul să
devină spectaculos astfel că divertismentul a devenit o componentă a comunicării de masă
„În societatea modernă, pe măsură ce timpul alocat muncii a scăzut, pe măsură ce timpul
rămas la dispoziția individului pentru orice fel de activități a crescut, categorii tot mai lărgi
ale populației au înc eput să foloseas că mass -media ca principal furnizor de alternativă
destinată ocupării timpului liber. Mass -media a ajuns să fie instituția care vinde
divertisment la costurile cele mai reduse a în r aport cu teatrul, turismul, arta sau sportul”28
În aceste condiții creșter ea în importanță a canalelor new -media , pe care
divertismentul se propagă mult mai ușor în detrimentul media clasice, în primul rând
datorită accesibilității , a fost una firească. De aici și renunțarea la unele obiceiuri precum
cumpărarea ziarul ui în format print în avantajul celui cumpărat online, citit din diferite
aplicații de smartphone sau tablete. Situația este asemănătoare și în cazul televiziunii.
Bugetele din
publi citate au scăzut în
condițiile în care
telespectatorii au ales să
treacă la conținut pre -plătit,
liber de pu blicitate, mult mai
actualizat sau preferă
platformele audio în
detrimentul radioului clasic.
Așa se face că î n 2019, sectorul digital a contribuit
cu 306 miliarde dolari din cele 595 miliarde
dolari cheltuite la nivel mondial29.
O evoluție firească, potrivit analizei Bloomberg , în care televiziunea tradițională a
pierdut privitori în ultimii ani, pe măsură ce consumatorii au renunțat la serviciile de
televiziune prin cablu și satelit în favoarea serviciilor online precum Netflix și YouTube , așa
cum poate fi observat în Figura 7 .

28 Marshall McLuhan, Mass -media sau mediul invizibil , traducerea in limba romana de Mihai Moroiu, Editura
Nemira, Bucuresti, 1997
29 https://www.bloomberg.com/news/articles/2019 -12-09/tv -industry -suffers -steepest -drop -in-ad-sales -since –
recession , accesat decembrie 2019
Fig.7, Evoluția pieței globale de publicitate în
2019 , sursa: Bloomberg

34
Acest fenomen a fost unul evident în Statele Unite ale Americii , cea mai mare piață
de media din lume, și ar urma să continue în ritm accelerat pe măsură ce o serie de giganți
din industria de media precum Walt Disney Co. și AT&T Inc. își vor lansa propriile ser vicii
de streaming.
În prezent, scăderea numărului de telespectatori depășește creșterea prețurilor
pentru publicitatea la TV. Așa -numita televiziune liniară a înregistrat o scădere de audiență
de 10% în Statele Unite , Australia și China, potrivit lui Vincent Letang, autorul raportului. În
ceea ce privește canalele europene de televiziune , au suferit scăderi de 7% până la 8% în
rândul telespectatorilor cu vârsta între 18 și 49 de ani, o situație mai gravă comparativ cu
declinul de 5% înregistrat anul tr ecut. În schimb, cheltuielile cu publicitatea la radio s -au
stabilizat în 2019 în timp ce panourile publicitare au reprezentat singura formă de media
tradițională care a înregistrat o creștere a cheltuielilor cu publicitatea. Giganții din sectorul
tehnolog iei – precum Facebook, Ap ple, Amazon, Netflix și Google – folosesc panouri
publicitare pentru a -și promova serviciile. Situația este aproape în oglindă și în privința
concurenței dintre posturile de radio clasice și platformele audio precum: Spotify , Pandora,
Deezer sau Apple Music.
Potrivit unui studiu al Triton Digi tal Edison Research30, radioul rămâne în fruntea
listei când vine vorba de surse de informare în ceea ce priveș te actualitatea și noutățile
muz icale. 35 la sută din respondenții studiului, de peste 12 ani, au indicat radioul ca fiind
principalul mod de a afla noutățile privind muzica în timp ce 3% au indicat iTunes, 4%
canalele TV de muzică, 9% au indicat Pandora, 10% YouTube, și alte 21 la sută au indicat
prietenii. Predicțiile specialiștil or spun că platformele online vor crește în perioada
următoare și vor concura cu zecile de milioane de radiouri care emit în întreaga lume.
Radioul se va transforma, dar nu va muri iar potrivit studiului Marchmedia31, radiourile
locale vor face diferența în rândul marilor branduri și vor rămâne și suficient de profitabile
cât să funcționeze.
Jurnalista, Diana Molineaux, expert spaniol în jurn alism radio, autoare a mai multor
studii în domeniu, susține32 că internetul reprezință o amenințare în ceea ce priveșt e
funcționarea în viziunea clasică a conceptului de radio, dar nu atât de dramatic precum în
presa scrisă, jurnalista a precizat totuși că în cele mai multe privințe internetul a devenit un
sprijin pentru radio, iar rațiunile țin de la modalitatea în care lumea ascultă radioul până la
locurile unde se ascultă: “Când spun modalitatea în care ascultă, mă gândesc dacă ascultă în
automobil, sau acasă, când face alte lucruri, în timp de face duș sau se bărbierește, la locul de
muncă, sau dacă stă fără să facă ni mic, pentru a asculta o emisiune, sau dacă, mai multe
persoane se adună pentru a asculta radio împreună. Referitor la locurile unde ascultă: poate
fi o țară dezvoltată, un oraș sau un sat, un loc în Lumea a Treia, sau chiar taberele de
refugiați politici sau economici. În fiecare din aceste cazuri este vorba de o experiență, dar,
mai ales, de perspective foarte diferite: refugiații din Pakistan au doar radio -ul la dispoziție

30 https://www.edisonresearch.com/infinite -dial-2019/ , accesat martie 2019
31 Jo Tacchi, Radio and New Media Technologies: Making Technological Change. Socially Effective and
Culturally Empowering , Australia, 2005
32 http://www.romania -actualitati.ro/files/radioul.pdf , accesat mai 2016

35
pentru a se informa, la fel ca un cătun unde majoritatea este analfabetă, și unde nu ajung
ziarele.” Privind mai atent la acest ă abordare rezultă că radiourile trebuie să se adapteze
vremurilor, pentru supraviețuire și pentru a rămâne relevante în preferințele
ascultătorilor. Jurnalismul convențional, fie ca vorbim de produsul jurnalistic, de consumul
media sau de modalitatea de transmitere a informației, are posibilitatea să se adapteze, să
coexiste sau să respingă acest trend revoluționar. Pe rând, toate cele trei variante ne cesită
investiții, cunoaștere și deschidere spre noi perspective.
În privința audienței în România, putem enunța că există o audiență dinamică și pe
alocuri previzibilă, așa cum rezultă dintr -o cercetare realizat ă de agenția Insomar la
comanda Consiliului Național al Audiovizualului33. Programele radiourilor din România
sunt ascultate, mai de grabă în timpul zilelor lucrătoare decât în week -end. Românii ascultă
în medie de trei ori mai mult , ca număr de ore , posturile naționale față de cele locale, dar
cana lele radio locale sunt urmărite mai mult decât cele de televiziune cu același profil.
Persoanele care ascultă radio sunt într -o măsură mai mare rezidenți din mediul rural (din
regiunea Moldova) sau din București, tinere sau de vârstă medie, au studii medi i sau
superioare. În ceea ce privește studiile și regiunea de rezidență, profilul este comun pentru
toate cele trei posturi de radio aflate în topul audienței, cu cel general al ascultătorului de
radio, având un nivel de educație mediu sau superior și domi ciliul în Moldova sau
București.
Posturile comerciale, au o audiență mult mai mare în București comparativ cu
celă lalte regiuni. Radioul are rate de audiență de peste 35% pentru aproape toate
intervalele zilei, cu un vârf maxim dimineața, având un rol de mediu pasiv și de relaxare
pentru ascultători, atât în ceea ce privește posturile locale cât și pe cele naționale. Audiția
are loc de cele mai multe ori acasă , procentele pentru cei care urmăresc programe radio la
muncă sau în spațiul public fiind ceva mai mici. Majoritatea românilor au indicat ascultarea
radioului în timpul altor activități casnice, fiind preferate în acest scop programele
muzicale sau de divertisment, emisiunile de știri de sport. Emisiunile de știri, cele sportive
și cele culturale sunt ascultate mai degrabă individual, iar cele religioase sau de tip concurs
mai degrabă împreună cu familia. Cele mai multe discuții despre emisiunile radio se poartă
cu membrii familiei, iar știrile și sportul suscită cele mai multe comentarii. În ceea ce
privește procesul de decizie privind canalul sau emisiunea radio ascultat, jumătate dintre
români declară că decizia le aparține, iar 40% că cei care hotărăsc sunt copii.

33 Raport final de cercetare INSOMAR, Obiceiuri, atitudini si satisfactia publicului radio și tv, septembrie –
octombrie , București, 2007

36
2.2. Tendințe în producția, distribuția și consumul de media
Principala provocare a companiilor din audiovizual este s ă țină pasul cu obiceiurile
de consum . Odat ă stabilite obiceiurile acestea sunt greu de schimbat. În diferite studii de
cercetare a comportamentului, ascultatorii sunt descriși ca fiind pasivi , leneși și foarte loiali
unui numar restrâns de posturi de radio. Majoritatea managerilor, atât în cazul televiziunii
cât si al radioului, caracterizeaza aceasta piață ca fiind o jungla34. Primii patru, cinci jucători
își împart bugetele de publicitate conform cotelor de piață rez ultate din audiența. Deși
consumul total de televiziune și radio este de la an la an în scadere, acesta se pastreaza
totuși la un nivel peste estimări.
Genurile de programe cu audiență ridicată și mari aducătoare de publicitate sunt
sportul, grupajele inf ormative și divertismentul – nu întotdeauna de cea mai buna calitate,
în goana după audiența care asigură veniturile din publicitate. Pentru un post de radio cu
importanță pe piață să ai un rating bun înseamna să ai un număr cât mai mare de
ascultători. R atingul se poate atinge dacă există o dotare tehnică performantă , ofertă de
producții de bună calitate, interne si internaționale și un marketing bine centrat .
Unele dintre cele mai mari costuri se regăsesc în programele de știri. Publicul
trebuie să fie informat, iar transmisiile live, corespondenții din țară și străinătate înseamna
pilonul de susținere al știrilor și al întregii stații de radio , accesul la fluxul de știri,
deplasările echipelor de reporteri etc. toate prespun costuri operaționale uneori pentru o
știre de 30 de secunde, alteori pentru subiecte care nu se confirma . Pentru radiourile mici,
mai ales cele locale sau chiar regionale, nu e xistă facilități pentru investiț ii în acest
domeniu, nu există scutiri sau taxe mai mici la importurile de t ehnică, sau reducere la
tarifele de abonament pentru agențiile de presă iar acest lucru s -a regăsit în consumul de
radio din aceste zone, care a scăzut destul de mult față de televiziune. O rețea puternică de
radio înseamna o acope rire teritoriala mare și recepți e bună, toate cu costuri mari.
În România ultimele abordări CNA desc urajează acordarea de noi licenț e radio, în
cadrul concursului de licențiere, către rețelele mari deja existente pe piața. Scopul este
acela de a evita concentarea pieței de radio doar în portofoliul câtorva companii de cele mai
multe ori companii multinaționale , dar care operează pe piața româneasca .

Penetrarea internetului și a datelor mobile este în creștere, apetitul pentru
informația online de asemenea iar evoluția tehnologică deschide noi porți spre informația,
rapidă și ieftină. Cele mai multe acces ări când vine vorba de consumul de știri și de
divertisment au loc prin intermediul compute rului pentru românii din marile orașe, cu
vârste între 18 și 45 de ani. În rândul acestui segment de public regăsim și gradul de
încredere cel mai ridicat în sursele de informare online; mult mai mare decât în cazul
televiz iuni i sau a radioului potrivit un ui studiu35 realizat în 2013. Acest an este considerat
relevant pentru a creiona tendințele în consumul de media pentru că a fost precedat de
criza economică și a fost urmat de una din cele mai rapide perioade de boom tehnologic36
mai ales în privința dezvol tării telefoanelor mobile și a tabletelor – este anul în care

34 Idem 16
35 http://www.hotnews.ro/stiri -16138684 -.htm?nomobile , accesat mai 2016
36 https://www.theguard ian.com/technology/2013/aug/30/pc -boom -over -tablets -smartphones , accesat
aprilie 2015

37
livrările de computere personale și -au început declinul, scăderea din 2013 era cu peste 9,7
procenete față de anul 2012.
Media zilnică de utilizare pentru consumul de știri în funcție de metoda de accesare
este : pe calculator de 53 minute, la TV – 47 minute, la radio sub 20 de minute. Principalele
surse online pentru știri și informații rămân motoarele de cautare, urmate de site -uri de
știri și de e -mail – 89% dintre respondenti spun ca folosesc in special siteuri de știri în
limba română, și doar 11% se uita în special pe siteuri internationale. Nivelul de încredere
este cel mai ridicat în cazul site -urilor de știri: 66% spun că e sursa cea mai de încredere,
30% spun același lucru despre TV și radio.

În cadrul studiului37 un element ce a atras atenția asupra unui obicei de consum este
cel privind divertismentul, iar cercetarea arată că pentru divertisment radioul online este
preferat în detrimentul celui clasic. Timpul mediu pentru consumul de divertisment este de
102 minu te pe zi în cazul calculatorului, 91 minute – radioul online, 87 minute – tableta și
doar 56 de minute in cazul televiziunii. 78% caută divertisment pe calculator zilnic sau mai
des, comparativ cu 42% in cazul TV. Potrivit aceluiași studiu, principalele ac tivități în cazul
utilizării calculatorului sunt : navigarea pe internet – mentionată de 23% dintre
respondenti, social media cu 20%, filme 15%. Principalele activități in cazul smartphone –
urilor sunt pentru navigarea în social media 25% și navigare pe internet 20%, jocuri.

37 eResearch Corp, Future of media research , București, noiembrie 2013, Studiul eResearch a fost realizat pe
baza a 800 de interviuri folosind metoda CAWI, in intervalul 1 9-24 noiembrie 2013. Participantii au fost selectati
din randul membrilor din comunitatea de cercetare a companiei eResearch, iar chestionarul a fost completat
online. Studiul este declarat reprezentativ pentru romanii de 18 -45 de ani, care locuiesc in Buc uresti si cele mai
mari zece orase din Romania, utilizatori de Internet.
Fig.8, Media zilnică de consum media în funcție de modul de accesare .
Sursa: studiu eResearch

38
Orientarea spre noile tehnol ogii a publicului țintit se află și în atenția postului public
de radio din România38. Radio România a fost afectat, la fel ca majoritatea posturilor de
radio din Europa de o scădere generală a audienței în ultimii 10-15 ani din cauza migrației
spre noile t ehnologii și de o îmbătrânire a publicului. A contribuit la a cest fenomen și
repoziționarea pe targeturi a posturilor comerciale , ceea ce a dus la fragmentarea
publicului așa cum rezultă din Figura 8 .
Europa Centrală și de Est a cunoscut un oarecare decal aj din acest punct de vedere,
liberalizarea piețelor și fragmentarea audienței a început abia în a doua jumătate a anilor
90 și s -a accentuat în deceniul următor. Cotele de piață a radiourilor publice de această
dată în Europa Centrală și de Est variază în tre 22% și ajunge până la cel mult 27%. În ceea
ce privește țările occidentale, radiourile publice înregistr ează cote de piață de până în 30%
în Olanda, Irlana, sau Belgia. Singurele posturi publice de radio care și -au menținut cota de
piață de peste 50% sunt cele din Anglia, Germania și Austria dar și în țările nordice. O
explicație în acest caz ar fi numărul mult mai redus de posturi de radio private.

Acest fenomen a apărut ca urmare a explo ziei posturilor comerciale, ceea ce a dus la
fragmentarea publicului și la indicatori de audiență din ce în ce mai mici. Europa Centrală și
de Este a cunoscut un oarecare deca laj din acest punct de vedere, liberalizarea piețelor și
fragmentarea audienței a început abia în a doua jumătate a anilor 90 și s -a accentuat în
deceniul următor. Cotele de piață a radiourilor publice de această dată în Europa Centrală
și de Est variază î ntre 22% și ajunge până la maxim 27%. În ceea ce privește țările
occidentale, în 2008, radiourile publice înregistrau cote de piață de până în 30% în Olanda,
Irlan da, sau Belgia. Singurele posturi publice de radio care și -au menținut cota de piață de
peste 50% sunt cele din Anglia, Germania și Austria dar și cele din țările nordice. O
explicație în acest caz ar fi numărul mult mai redus de posturi de radio private.

Asupra caractetului competitiv și a luptei acerbe pentru audiență a atras atenție și
Agenți a de Monitorizare a Presei în Carta Albă a Presei39. Într -un raport privind problemele
economice ale mass -media, jurnaliștii notau că rădăcina problemelor de natură financiară
ale presei o reprezintă competiția care se duce între diferite companii de media cât și între
diferite tipuri de media, fără să existe însă un învingător nici măcar pe termen scurt.
Publicul care abandonează mediile tradiționale se îndreaptă către canalele de nișă și către
noile platforme care oferă conținut personalizat, vin cu o alte rnativă țintită, adecvată și
adaptată nevoilor. De precizat însă că prin definiție, canalele nișate sunt medii cu audiență
îngustă și extrem de specifică. În 201040 România trecea în rândul celor 14 țări pregătite
pentru aplicațiile "internet -ului de maine ", precum televiziunea de înaltă definiție sau
recepția radioului online, însă rata de influența a internetului în bandă largă rămânea la
jumătate față de țările din occident. În aceste condiții se ridică întrebarea dacă putem emite
pretenția ca internetul să se fi transformat în principalul mediu de difuzare a conținutului?
Bugetele de publicitate spun “da”41 . În primele 6 luni ale anului 2014 piața locală de

38 Societatea Română de Radiodifuziune, Evoluția audiențelor radio. Raport anual , București, 2010
39 Studiu Agenția Națională de Monitorizare a Presei, Carta Albă a Presei III , București, 2007
40 Studiu anual privind conexiunile broadband, CISCO, București, 2010
41 http://www.wall -street.ro/a rticol/New -Media/149340/pietei -europene -de-publicitate -online -a-depasit –
24-3-miliarde -de-euro.html , accesat aprilie 2016

39
publicitate digitală a înregistrat o creștere de 19% în termeni reali comparativ cu același
interval din 2013, ajungând la 58,5 milioane de lei42, în buzunarele giganților
internaționali precum Google Facebook sau Yahoo, companiile românești le -au plătit în
2013 circa 24 de milioane euro pentru a -și face reclamă în mediul online.
Astfel, acces ul la internet și publicitatea online ajung ea să reprezinte în următorii
trei ani 2017 , mai mult de 40% din piața media și divertismentului din România, urmate la
mare distanță de abonamentele TV. La nivel general, piața românească de media și
divertisment a înregistrat o rată medie de creștere anuală, ajungând la 3,1 miliarde de
dolari în 2018. Pe de altă parte, creșterea generală a pieței relevă unele evoluții inegale
între diferitele segmente de piață, de la cel al editării de reviste, piața radio și cea a
televiziunii. La nivel global, cheltuielile totale de media și divertisment pentru segmentul
digital, excluzând cheltuielile cu accesul la Internet sunt prognozate să urce cu o rată medie
anuală de 12,2% între 2013 și 2018 și vor reprezenta 65% din creș terea generală a
industriei media și divertismentului – aproape 2 din fiecare 3 dolari.
În ceea ce privește media clasică anul 201443 este unul relevant, pentru că piața de
publi citate din România a cunoscut un salt important față de 2013, după mai mulți ani de
continuă scădere, iar trendul crescător s-a menținut . Televiziunea continuă să aibă cea mai
mare cotă din piața de publicitate și a crescut în anul de referință 2014 cu 3%, față de 2013,
zona radio s -a menținut la aprox imativ același nivel ca în 2013, în schimb, printul și-a
continuar declinul . În 2015 televiziunea a atras 198 de milioane de euro, în timp ce piața
media online a fost estimată la 51 de milioane de euro, iar radioul a reușit să atragă 18
milioane de euro. În privința radioului trebuie precizat că s -a păstrat într -un trend stabil ,
atât în ceea ce privește investițiile cât și câștigurile din publicitate. Rețelele de radio și -au
consolidat poziția pe piața prin campanii de marketing, evenimente și prin integra rea social
media în conținutul generat. În ceea ce privește consumul, deci audiența, aceasta s -a
împărțit în dcele două mari categorii, un aport semnificati v l-a avut publicul Contemporary
Hit Radio, (CHR) cu peste 41% din cota de piață în timp ce publicul Adult Contemporary
(AC) a avut o cotă de piață de peste 33 la sută.
Mediu l rural a surprins în ultimii ani chiar și cele mai complete prognoze ale pieței
de media. Potrivit unei estimări a Biroului Român de Audit Transmedia44 în mediul rural
românesc, pene trarea internetului se apropie de 60%, nivelul dezvoltării utilizării și
profilul utilizatorilor fiind similare celor din mediul urban însă raportat la perioada dintre
2007 și 2008. Potrivit studiului, profilul utilizatorilor de internet din mediul rural este
dominat de persoanele tinere din localități de peste 4.000 de locuitori.
Astfel prin comparație, potrivit studiilor privind calitatea vieții45, în mediul rural
internetul este mai accesibil decât apa curentă. Accesul la utilități este, potrivit studii lor,
următorul: accesul la electricitate — 99 %, accesul la conexiune la internet — 62 %, în timp
ce 45% dintre persoanele din mediul rural beneficiază de conectarea la rețeaua de apă

42 Studiu IAB România și PwC România , Romanian Online Advertising Study , București 2014
43 Cercetare Media Fact Book, 2015. http://www.mediafactbook.ro/ , accesat mai 2015
44 Studiul Național de Audiență FOCUS, INSSE, SATI, BRAT, mai 2015
45 Constantin Anghelache, Studiu privind calitatea vieții în România , Academia Națională de Studii Ec onomice,
București, 2015

40
curent sau canalizare, 36% au baie sau duș în interiorul locuinței și 28 % au grup sanitar în
interiorul locuinței. Potrivit studiului, 59% dintre utilizatorii de internet din mediul rural
accesează internetul și de pe telefonul mobil, iar surpriza vine și din comparația cu mediul
urban, unde procentul celor care acceseaza inte rnetul de pe un telefon mobil este de 45%.
Internetul întrece televiziunea și radioul după numărul de ore conștiente petrecute
utilizând acest mediu.
În spațiul rural, timpul mediu zilnic petrecut cu fiecare din aceste media este mai
mare decât cel pent ru urban. În medie, o persoană utilizează internetul pe 1,6 dispozitive.
În perspectiva lucrării de față, important de precizat este că în mediul urban, potrivit
aceluiași studiu, utilizarea internetului are ca scop economisirea timpului și accesul facil la
anumite servicii, în timp ce în zona rurală el este încă exploatat mai mult pentru zona de
divertisment. Utilizatorii români de internet petrec online, în medie, 5 ore și jumătate pe zi,
cele mai populare activități fiind consultarea email -ului, lectu rarea de știri și căutarea de
informații despre produse.46 la o privire mai atentă, studiul mai relevă o cifră interesantă,
21% dintre cei care accesează internetul, pentrec online peste 8 ore în fiecare zi.
În ceea ce privește utilizarea, 96% din respondenții studiului folosesc email -ul și
87% rețelele de socializare. O pondere la fel de importantă, 95% dintre utilizatorii români –
citesc știri pe internet, iar 92% caută informații despre produse. Mai mult de jumătate
dintre utilizatorii ro mâni de internet (56%) au un cont de Facebook, peste media
europeană. Totodată, utilizatorii români au rămas fideli mesageriei instant, într -o proporție
de 78%, iar 44% folosesc internetul pentru conversații video. De asemenea, procente
importante din util izatorii români folosesc internetul pentru muzică 79% – iar prin muzică
respondenții studiului au făcut referire la diverse platforme de conținut audio dar atenție și
radiouri online – asupra acestei cifre vom mai reveni și în capitolele următoare. Aproape
jumătate dintre consumatorii români de internet au cel puțin o activitate zilnică de
divertisment mare consumatoare de bandă: urmăresc, filme, descarcă. ascultă radio online
sau se joacă.
În România, 48,5% dintre locuitori accesează zilnic intern etul de pe tabletă sau
smartphone47 O statistica a Biroului Roman de Audit din mai 2015, care înglobează și
rezultatele corespunzătoare mediului rural , pe lângă cele referitoare la mediul urban48. Cea
de-a doua livrare de date de audiență online pentru unive rs național confirmă tendințele
observate pe baza primelor măsurători. Consumul de internet din mediul urban rămâne în
continuare mai ridicat față de cel din mediul rural, audiența siteurilor web la modul general

46 Studiu realizat de UPC România , Broadband -ul fix în România. Utilizatori, tendințe și impact economic ,
București 2014
47 http://www.forbes.ro/circa -485 -dintre -romani -acceseaza -zilnic -internetul -de-pe-tableta -sau-smartphone –
37866 , accesat, 13.06.2015
48 Cifrele publicate sunt corespunzătoare perioadei de măsurare cuprinse între 1 decembrie 2014 și 28 februarie
2015 . Aproximativ 6,8 mil persoane accesează internetul, la un univers cumulat (urban si rural) de peste 10,5
milioane utilizatori de internet .

41
fiind distribuită astfel: aproximativ 65% u tilizatori provin din mediul urban și
aproximativ 35% utilizatori din mediul rural .
În ceea ce privește tipul dispozitivelor de pe care utilizatorii accesează zilnic
internetul, datele furnizate de BRAT conturează o creștere a dispozitivelor mobile (telefo n
smart și tabletă), față de perioada septembrie 2014 – noiembrie 2014, procentul acestora
crescând de la 41,7% la 48,5% . Referitor la scopul utilizării zilnice a internetului, se
constată o scădere a interesului românilor pentru știri, informații de tip a uto și sport, dar și
o ușoară creștere a interesului pentru informații legate de modă/vestimentație. În același
timp, studiul relevă o creștere a intenției de achiziționare de servicii turistice și bilete de
avion , acest aspect fiind influențat probabil și de faptul că multi utilizatori își pregătesc
concediul pentru 2015 în intervalul măsurat. În ceea ce privește profilul utilizatorilor de
Internet din punct de vedere al vârstei, informațiile extrase din prima livrare SATI cu
univers cumulat se confirmă și în al doilea val. Prin urmare, în continuare, în mediul rural,
internetul este accesat preponderent de persoanele mai tinere, cu varsta cuprinsa între 14
și 44 de ani, în procent de 83% . În același timp, în mediul urban, utilizatorii cu vârsta de
peste 44 de ani câștigă teren, ajungand la un procent de 25% dintr -un număr de
aproximativ 6,8 milioane persoane din mediul urban care acceseaza internetul.
Unul dintre domeniile cu cele mai spectaculoase creșteri ale interesului utilizatorilor
este educație, 49% dintre utilizatori folosind internetul pentru cel puțin un tip de activitate
educațională. În ceea ce privește accesul la internet, cea mai utilizată modalitate este cu
ajutorul unui computer de tip desktop, urmați de utilizatorii de laptop. Telefonul in teligent
a câștigat în preferințele utilizatorilor de internet, în condițiile în care peste 30 la sută
folosesc un smartphone pentru a se conecta la internet. Urmează pe rând, tableta,
televizorul și telefonul mobil. Peste jumătate – 59 la sută – dintre ro mâni spun că internetul
este un serviciu indispensabil pentru familiile lor . Procentul este aproape dublu față de cel
privind necesitatea accesului la televiziune și aproape egal cu cel privind conectarea la
surse de apă potabilă. 77 % din cei care foloses c intensiv internetul sunt angajați, studenți
sau liceeni iar aproape de cinci ori mai mulți utilizatori de internet față de non -utilizatori
declară că au venituri de peste 1.500 de lei. România se bucură de unele din cele mai mari
viteze de acces la inter net din Europa. România se află pe locul 2 în UE, după Belgia, ca
pondere a conexiunilor de mare viteză: 62% din conexiunile din România sunt de peste 30
Mbps, față de 18 la sută în UE, iar un sfert din conexiuni sunt de peste 100 Mbps,
comparativ cu 5.9% în Europa. Pe de altă parte, gradul de penetrare broadband în rândul
consumatorilor individuali era de 56% în 2013, sub media europeană de 76%. Acest
procent plasează România pe locul 26 între cele 28 state membre UE. România devansează
Grecia și Bulgaria, unde procentajele sunt de 55%, respectiv 54%. Principala cauză a
acestui decalaj este rata scăzută de penetrare în mediul rural Rata scăzută de penetrare a
internetului în România este cauzată și de faptul că segmente importante ale populației nu
au încă acces la echipamente IT&C, în principal la calculatoare. În România, doar 15% din
familiile cu venituri mici folosesc broadband față de media UE de 47% și comparativ cu
74% din familiile românești cu venituri mari.

42
Potrivit unor date ale Comisiei Europene ce se regăsesc în Eurobarometrul Standard
8849, 40% dintre români susțineau că nu au folosit niciodată internetul, față de 21% dintre
cetățenii U .E., 41 la sută dintre români nu aveau nicio abilitate digitală, față de 14 la sută
dintre europeni, iar 80% din tre ei aveau abilități digitale insuficiente, media UE fiind din
acest punct de vedere de 39%.
2.2.1 2011 Anul schimbărilor de paradigmă pentru radioul online
În Statele Unite ale Americii, 2011 este considerat unul dintre anii care au
contribuit la revoluția radioului, odată cu creșterea numărului de persoane care ascultă
radioul pe dispozitive mobile, conectate la internet50 un trend asemănat într -un raport
anual despre evoluția mass -media în Statele Unite, cu evoluția radioului în industria auto ,
ascultarea căruia a devenit unul dintre motoarele existenței posturilor de radio. C ea mai
mare parte a veniturilor în domeniul radioului rămân totuși legate de această platformă
tradițională.
Studiul amintit
menționează în același timp și
faptul că 38% dintre americani
ascultă radioul pe dispozitive
mobile, iar estimările sunt că
această cifră este în creștere cu
până la 50 la sută, în timp ce
interesul pentru radioul
tradițional chiar și în varianta
de înaltă calitate, (HD – high
definition) este în declin. Un
fenomen interesant se observă
însă atunci când vine vorba de
piață și de veniturile din publicitate. Reclamele cu ajutorul spoturil or publicitare încă
domină piața iar cele mai importante venituri în ultimii ani au venit tot din campaniile pe
radio ul tradițional, în timp ce vânzările de publicitate în cazul radiourilor cu emisie online ,
contribuie încă nesemnificativ la veniturile glo bale de pe piața radio. Prognozele indică
totuși o schimbare în această tendință în anii ce vor urma mai ales pentru că, așa cum
rezultă din Figura 9, poate fi observat ă o creștere semnificativă a numărul ui celor cu vârste
între 12 și 24 de ani care au înlocuit radioul clasic cu radioul ascultat online chiar și în
mașină prin intermediul unui telefon mobil.
În cazul radioului tradițional, piața media din Statele Unite a primit o infuzie
importantă de capital odată cu alegerile prezidențiale din 2016. Rad iourile de știri pe

49 Eurobaromet ru Standard 88, Opinia publică în Uniunea Europeană , Bruxelles, 2017,
https://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/index.cfm/ResultDoc/download/DocumentKy/82229
50 Laura Houston Santhanam, Amy Mitchell, Tom Rosenstiel, Audio: How Far Will Digital Go? Washington,
2012 Fig. 9. Evoluții privind procentul celor care ascultă prin con exiune a unui
telefon mobil, radioul online în mașină

43
formatul – news talk , au avut un rol important în această perioadă, prin urmare pe piață au
apărut atât stații noi cu acest format cât și radiouri care și -au reorientat spre acestă direcție
conținutul. Un semnal venit de peste o cean est e așadar acela că una dintre posibilitățile de
supraviețuire a le radioului tradițional va fi de reformatare – adică o repoziționare pe piață
inclusiv prin redefinirea publicului țintit și în funcție de marile evenimente. Specialiștii
media atrag atenția în să că aceste schimbări în politica editorială a posturilor de radio nu
au adus la rândul lor investiții noi sau resursă umană. Cu toate aceste schimbări, radiourile
locale au avut un trend stabil.
Una dintre cele mai importante mize în această luptă a supr aviețuirii în anii
următori, rămâne radioul ascultat în mașină . Folosirea variantei clasice a aparatului din
autovehicul, cel care a revoluționat industria radioului la începuturile sale, cunoaște un
oarecare declin dar este unul temperat de platformele de bord cu conexiune de date și
posibilitatea de conectare a unui telefon mobil . Numărul celor care folosesc conexiunea la
internet a telefonului mobil pentru a recepționa posturile de radi o în mașină este în
creștere cel puțin la nivelul Statelor Unite. Relevantă este aici o comparație cu anul 20 10,
numărul acestora a crescut , de la 6% în 2010, la 11% în 2011.51 Aceast obicei este întâlnit
cu preponderență în rândul tinerilor, ceea ce suger ează că trendul este unul activ.
Cei mai mulți utilizatori se folosesc de telefonul mobil, nu pentru a accesa varianta
online a emisie i clasice oferită de posturile de radio AM/FM ci mai degrabă pentru a se
conecta la platfome și aplicații mobile ce oferă conținut audio personalizat, precum, Spotify,
Mogg or Radio sau Pandora. Pandora și Spotify, două servicii similare, s -au impus prin
difuzare de conținut audio strict online și datorită strategiilor de creștere a brandului, însă
se ridică întrebarea sust enabilității acestui business52. În 2014, Pandora a reușit să atragă
venituri de peste 270 de milioane de dolari, mai mult de jumătate din acești bani, peste 148
de milioane de euro, au însemnat costurile cu drepturile de difuzare și de autor. Studiile53
au arătat că servicii precum Pandora controlează aproximativ 5% din timpul petrecut de
tinerii de peste ocean, ascultând radioul tradițional, online sau prin satelit. Tot în 2011,
platformele de conținut audio primesc o nouă perspectivă, odată cu extinderea serviciilor și
către telefoanele mobile. Astfel la finele anului 2019, Pandora spre exemplu avea peste
70% din accesări de pe telefonul mobil. De asemenea, numărul de ore petrecute ascultând
conținut pe astfel de site -uri de pe telefonul mobil, a crescut c u peste 164% într -un singur
an spre deosebire de laptop sau dekstopuri.

51 Idem 2 6
52 Letzing John, Pandora Sales Nearly Double, but it’s Outlook Is Cautious, Wall Street Journal,
https://www.wsj.com/articles/SB10001424052970204531404577054684234752106 , accesat noiembrie
2011
53 Sisario Ben, Pandora Revenue Misses Expectations, New York Times,
https://mediadecoder.blogs.nytimes.com/2012/03/06/pandora -revenue -misses –
expectations/?mtrr ef=www.google.ro&gwh=DEBB4D4D0436061241DAB4E6FE61CD49&gwt=pay , accesat
martie 2011

44
Utilizat orii Pandora au petrecut peste 8.2 miliarde de ore ascultând conținut audio
online.54 În fapt, Pandora, a alimentat unele controverse, în decembrie 2011, în legătură cu
audiența sa. Specialiștii, Arbitron, serviciul de măsurare a audienței în cazul radiourilor cu
emisie AM/FM din Statele Unite, au atras atenția asupra relevanței metodei de
măsurătoare, utilizată de Pandora. Mai exact aceștia cer un sistem de măsurare separat și
optimizat pentru comportamentul online în detrimentul metodei clasice de identificare a
numărului de ascultători la fiecare 15 minute. Arbitron anunța la finele anul ui 2012,
lansarea proiectului 36055, în fapt un aparat mobil de măsurătoare a audienței care
înregistrează în timp real conexiunile la un serviciu ce oferă conținut audio online.
Echipamentul este purtat de utilizator și analizează datele și comportamentel e online.
Informațiile sunt stocate de echipamentul respectiv și transmise în timp real unor servere.
Sistemul s -a dovedit a fi mult mai precis decât vechea metodă de măsurătoare.
Indiferent de modalitățile de măsurare, există așadar un interes ridicat atâ t din partea
pieței, publicului cât și a furnizorilor de conținut față de aceste noi tehnologii de consum –
53% din re spondenții unui studiu56 sunt entuziaști când vine vorba de conținutul audio
transmis online, totuși sunt peste 69% cei care în continuare ascultă și radioul clasic,
AM/FM sau radioul prin satelit. Cifrele sunt așadar promițăroare, iar echipamentele
portabile precum telefoanele mobile sau tabletele au dus la aceste creșteri importante .
În ceea ce privește Spotify, un alt serviciu, similar Pan dora, de data aceasta cu bazele
în Europa, a avut o ascensiune rapidă datorită integrării serviciilor de social media. Mai
exact, Spotify s -a folosit de Facebook, cea mai importantă rețea de socializare la această
oră, pentru a atrage utilizatori spre plat formă. Cei veniți în sistem via Facebook, obțineau
șase luni de abonament gratuit, la finalul acestei perioade fiecare utilizator plătește o taxă
lunară pentru acces nelimitat. Pe lângă conținutul online personalizat, Spotify în tocmai
precum Pandora , vine cu opți unea de radio online, cu sute de canale nișate, însă cu o
îmbunătățire: posibilitatea ascultătorului de a schimba oricând piesa ce rulează la radio.
În întreaga lume, Spotify susține că are înregistrați peste 222 de milioane de
utilizatori dintre care peste 100 de milioane , plătitori lunar de aboname nte. Prin
comparație Pandora avea în 2019 peste 66 de milio ane de utilizatori înregistrați, o creștere
de 14 procenre față de anul precedent și o perspectivă de peste 72 de milioane de
utilizatori până în 2021 . Nu puține au fost vocile au ridicat întrebarea dacă acest fenomen
nu este un succes fără fundament real, iar argumentul principal s -ar putea rezuma la cei 10
dolari plătiți lunar pentru acces virtual la miliarde de melodii. Este sustenabil acest lucru?
Este cu siguranță pe placul utilizatorilor, dar c ât de viabil este pe termen lung pentru
industria muzicală de exmplu? Cât de mult va afecta piața radio? Cifrele au demonstrat o
tendință clară de migrare spre astfel de platforme. Prețul echipamentelor, evoluția
tehnologică și creșterea în rapiditate și a ccesibilitate a internetului sunt câteva dintre
argumentele care au stat la baza acestui fenomen. Se vorbește despre venituri de sute de
milioane de euro și sute de milioane de utilizatori care petrec ore , conectați la aceste tipuri

55 https://www.lifewire.com/what -is-the-portable -people -meter -2843405 , accesat decembrie 2014
56 https://mashable.com/2011/11/29/spotify -growth/ , accesat noiembrie 2011

45
de platforme. Prin comp arație, radioul clasic ar părea să fie în pierdere, dar pe parcursul
acestei lucrări am arătat că rețeta în care emisia AM/FM, susținută de evoluția digitală, de
conținutul interactiv și accesbil ar putea oferi o nouă perspectivă de dezvoltare.
Cu ce cost uri? Este întrebarea importantă . Radioul prin satelit, la nivelul anului 2011
a reprezentat și el o provocare pentru emisia clasică de tip AM/FM și a avut creșteri
importante de audiență. La nivelul Statelor Unite, abonamentele de radio prin satelit au
adus peste 2,7 miliarde de dolari, cu 7% mai mult decât în anul precedent. Serviciile audio
în satelit ar putea valora până în 2016 peste 3,6 miliarde de dolari57. În același timp,
potrivit prognozelor, radioul prin satelit ar putea acapara o cotă importantă d in piață,
comparabilă sau chiar mai mare decât a veniturilor radiourilor cu emisie online sau
platformelor de conținut audio – un semnal clar însă , în același context , este că cele două
medii, adunat produc mult mai mult decât radioul clasic.
Spotify sper ă în plus să schimbe jocurile privind publicitate în jurul producțiilor de
tip podcast.
Podcastingul58, este o metodă de distribuție pe internet a fișierelor în format
multimedia , prin intermediul tehnologiei Feed59. Utilizatorii unui site pot descărca fișierele
în timp real și pot fi redate pe echipamente mobile sau calculatoare ce acceptă formatul în
care acestea au fost create. Un autor de podcast este de obicei denumit podcaster. Site -urile
de podcasting, de obicei servere pot oferi fișierele spre descărcare și ascultare off -line sau
pentru redare directă on –
line. Metoda de bază este
totuși aceea de descărcare
prin intermediul unui
citit or de conținut RSS.
Termenul „podcast” este o
combinație între iPod ,
echipamentul portabil de
muzică fabricat de Apple
Computer , și casting cea se traduce prin
transmisie. Podcasting -ul a apărut după anul
2005, când cea mai nouă versiune iTunes de
la Apple , a început să suporte acest mediu. Podcastul poate fi folosit pentru notebook sau
PC, dar este destinat și dispozitivelor portabile precum telefoanele mobile. Podcastul
funcționează așadar cu ajutorul unui software specializat care sincronizează conținutu l de
pe internet cu cititorul de podcast.

57 Veronis Suhler Stevenson. Communications Industry Forecast 2011 -2015: Broadcast and Satellite Radio ,
Washingto n, septembrie 2011
58 www.apple.com/itunes/podcasts/discover/ , accesat septembrie 2014
59 Este o tehnologie internet standard care permite furnziarea de actualizări de conținut web de interes, permite
livrarea de conținut într -un agregator. Agregatorul poate fi online, pe un site sau poate fi un program instalat pe
calculator. Odată realizată abonarea la feed, de fiecare data când un podcast nou este publicată pe site,
agregatorul va anunța aces t lucru. Fig. 10. Procente privind ascultătorii de podcasturi în
Statele Unite. Sursa: studiu The Infinite Dial 2019

46
Vârful existenței acestui servi ciu s -a înregistrat în anul 2019 Podcastingul a avut o
creștere explozivă de la an la an, potrivit Studiului The Infinite Dial realizat de Edison
Research și Triton Digital. În rându l populației tinerie din Statele Unite cu vârsta de 12 ani
și peste, numărul total de persoane care au ascultat vreodată un podcast trece de 50%
pentru prima dată, a șa cum rezultă din Figura 10. Vedem de asemenea că din 2006 până în
2011, podcastul a reuși t să câștige doar un sfert dintre cosumatorii de conținut audio sub
formă de podcast, online sau pe telefonul mobil . Dar trendul s -a menținut crescător
constant și poate fi foarte ușor coroborat cu oferta tot mai bogată de telefoane mobile
inteligente, acoperirea cu date mobile la costuri din ce în ce mai reduse și concu renț a
acerbă a producătorilor de conținut împreună cu o suprasaturare venită din partea
radiourilor tonomat ceea ce împins o parte a publicului spre acest tip de conținut .
Intenția radiourilor de a -și integra Podcastul în oferta de conținut audio a avut de
asemenea un vârf în anul 2011, 23% din radiourile cu emisie AM/FM de pe teritoriul
Statelor Unite oferă servicii de podcasting. În ceea ce privește radioul, cele mai ascultate
podcasturi au fost cele care oferă conținut informativ în detrimentul celor care oferă
muzică. O explicație a acestui fenomen ar putea rezulta din datele mai sus prezentate cu
privire la influența platformele precum Spotify sau Pandora responsabile de conținut audio
muzical. Cu alte cuvinte, cei care preferă să ascultă muzică vor alege astfel de platforme iar
pentru informație e pre ferat podcastul. Dar furnizori precum Spotify au sesizat imediat
oportunitatea și au integrat în oferta și librării online de podcasturi.
Spotify a anunțat deja intenția de a lansa Streaming Ad Insertion60 sau sistemul SAI,
care va permite agenților de publicitate să cumpere spoturi direcționate care sunt inserate
în podcasturi atunci când sunt transmise în flux către ascultători. Cu noul sistem, Spotify
promite să ofere o da tă în plus o mulțime de date despre performanța anunțurilor. Deși
podcastingul este un
mediu digital, industria
a urmărit audiențele pe
baza descărcărilor. Dar
asta înseamnă că
anunțurile trebuie să fie
codate în podcast -uri iar
atingerea publicului și
măs urarea implicării
sale va fi totuși mai greu
de cuantificat pentruo
producție audio decât în
cazul interacțiunilor pe
paginile de internet sau
rețelel de socializare.

60 https://variety.com/2020/digital/news/spotify -podcast -dynamic -streaming -ad-insertion -measurement –
1203459830/ , accesat ia nuarie 2020
Fig.11, Dinamica numărului de utilizatori Spotify 2016 -2019. Sursa: spotify.com

47
Noul sistem al platformei de streaming audio ar trebui să aducă date despre
frecvența reclamelor de câte ori a fost auzit anunțul, despre reach -ul pe care un spot l -a
atins și ar mai trebui să facă o analiză a publicului ascultător, vârstă, sex sau tipul de
dispozitiv de pe care ascultă. Compania a investit foarte în podcasting, investiții care a u
inclus achiziții ale unor platforme care livrează exclusiv astfel de conținut . Spotify spune că
producțiiele de tip podcast au avut o creștere a cererii cu 39% în 2019 față de același
trimestru din 2018. În 2019, aproximativ 90 de milioane de consu matori americani au
ascultat podcast -uri lunar61, în creștere cu 23% față de 73 milioane în 2018: în Statele
Unite, se estimează că veniturile publicitare prin podcast vor crește de la 479 de milioane
de dolari în 2018 la peste 1 miliard de dolari în 2021 . În plin an electoral, Spotify a anunțat
că va suspenda vânzarea de reclame politice în 2020, invocând necesitatea unor modalități
mai bune de verificare a conținutului în astfel de reclame.
SiriusXM, este principalul furnizor de servicii radio prin sateli t în Statele Unite,
compania a declarat în trimestrul al treilea din 201 9 un venit de peste 650 de milioane de
dolari din aproape 2 9 de milioane de abonamente, cu 300 de mii mai multe decât în aceeași
perioadă a anului precedent62. Chiar și aici există îngrijorări, mulți dintre abonați au
reacționat spunând că vor renunța la abonamente dacă furnizorul de servicii ar crește
prețul, așa cum SiriusXM a și anunțat că o va face în repetate rânduri și în diferite procente.
În acest caz motivația companiei ar f i intenția de a furniza conținut audio premium fără
publicitate, așadar furnizorul ar urma să își acopere costurile și câștigurile doar din
abonamente renunțând treptat la publicitate pe canalele sale.63 SiriusXM este de altfel și
proprietarul platformelor Pandora, niciuna dintre ele nu este accesibilă din România din
motive legate de legislația drepturilor de autor.
Lupta pentru public, segmentarea acestuia, nișarea și orientarea tot mai evident e
spre conținut ușor și rapid ridică o întrebare asupra modului în care este produsă și
furnizată informația de actualitate – în tot acest peisaj , dominat de conținut audio, precum
muzica sau divertismentul unde își mai face loc informația sau știrea și mai ales cum devine
ea relevantă dacă orientarea este săre emisiu ni înregistrate ? Serviciile de radio prin satelit,
oferă canale radio de știri, serviciile audio pe internet oferă în mare parte conținut muzical
sau divertisment, dar realist vorbind, știrea, informația – în general jurnalismul radio –
rămâne creația și responsabilitatea radiourilor cu emisie clasică AM/FM. Unul din 8
americani, sau 12% din populația adultă a Statelor Unite este consumatoare de actualitate,
informații și dezbateri. Aceasta prin comparație cu radioul cu muzică country, unul din cele
mai ap reciat e format e de radio din Statele Unite, ascultat e de peste 13% dintre americani.64
Vârfurile în cazul acestor formate de radio s -au înregistrat cu preponderență în perioadele,
electorale și pre -electorale. Numărul posturilor de știri și dezbateri au avu t totuși o
creștere semnificativă care a început în anul 2007.

61 https://newsroom.spotify.com/2019 -04-29/spotify -reports -first-quarter -2019 -earnings/ , accesat ianuarie 2020
62 http://investor.siriusxm.com/investor -overview/press -releases/press -release -details/2019/SiriusXM -Reports –
Third -Quarter -2019 -Results/ , accesat ianuarie 2020
63 Moraski Lauren. Howard Stern: ‘Feelings are going to be hurt, CBS News New York , 2011
64 Idem 36

48
La finele lui 2010 în Statele Unite ale Americii erau înregistrate 3.795 de posturi de
radio care se identificau drept stații de știri, informații și dezbateri – cu 10% mai multe
decât în anul precedent și cu 1000 mai multe decât în 2008.65
Procentele adu nate de posturile de radio care transmit știri, dezbateri și alte
informații sunt completate de răspândirea televiziunii în toate formatele sale dar în special
de accesul la internet. Internetul mobil accesat prin telefoanele inteligente este dominant
când vine vorba de informare din mediul online, urmat de accesările de pe laptop , tablete ș i
desktop. Peste un sfert din populația Statelor Unite consumă știri utilizând apli cațiile
mobile, iar acești consumatori de actualitate pe mobil folosesc în special aplicații cu acces
direct spre sursele de informare sau accesează paginile de internet ori prin intermediul
rețelelor sociale.
În România, peste 9,6 milioane de persoane au un cont de Facebook, ceea ce se
traduce în peste 49 % din populație cu o medie de vârstă preponderentă de 25 -34 de ani.66
La nivelul Statelor Unite, 133 de milioane de persoane au un cont activ pe un site de
socializare, adica mai bine de 54% din internauți i americani . La nivel mondial sunt
înregistrate peste 850 de milioane de conturi.67 Cât despre obiceiurile de consum, cei mai
mulți dintre acești utilizatori sunt conectați în medie aproximativ, 7 ore într -o singura lună
de 14 ori mai mult decât timpul medi u pe care internauții îl petrec citind actualitatea. Și
numărul de utilizatori ai site -ului de socia lizare Twitter a crescut în 2019 cu peste 32% și a
ajuns astfel la peste 24 de milioane de conturi active numai în Statele Unite și peste 320 de
milioane de conturi la nivel mondial potrivit datelor companiei. Rețelele sociale se bazează
pe interacțiunea online și pe recomandările venite de la un utilizatori la altul. Datele
statistice arată însă că mai puțin de 10% din cei care folosesc internetul pentru a se
informa, intră pe site -urile de actualitate pe baza unor recomandări venite de la alți
utilizatori de pe Twitter sau Facebook spre exemplu, cei mai mulți preferă așadar efortul
propriu, accesând paginile site -urile de știri sau aplicațiile acestora pent ru telefonul mobil.
Acest fenomen a adus și primele efecte. Din rațiuni financiare, de marketing sau de
business multe dintre ziare, radiouri și în unele cazuri chiar televiziuni au migrat spre
interacțiune și furnizare de conținut online și pe rețelele de socializare . La nivelul Statelor
Unite, peste 150 de ziare au trecut în totalitate la conținut transmis exclusiv online. Printre
acestea se numără și ziare care au păstrat ediții print dar care prin diferite forme și -au
fidelizat un public online. Succesu l modelului New York Times , publicație ce astăzi are
peste 400 de mii de abonamente platite online, pare să fi st at la baza unora dintre decizii .
Specialiștii în new -media susțin că această migrație a fost de mult anticipată și mult prea
mult amânată. Feno menul prezintă o realitate simplă, multe dintre aceste publicații au
pierdut atât de mult din piața de publicitate în ultimii ani din cauza numărului tot mai mic
de consumatori al edițiilor print încât s -au văzut nevoite să recurgă la măsuri de infuzii de

65 Ibidem 36
66 www.facebrands.ro/demografice.html , accesat octombrie 2011
67 Studiu eMarketer, Emerging Markets Drive Twitter User Growth Worldwide ,
https://www.emarketer.com/Article/Emerging -Markets -Drive -Twitter -User -Growth -Worldwide/1010874
accesat, mai 2014

49
capital din online, bani fără de care cel mai probabil multe dintre publicații ar fi pierdut
demu lt lupta pentru supraviețuire. În ultimii 5 ani, în medie 15 ziare s -au închis în fiecare
an, 1% din industria print mondială s-a evaporat astfel numai în Stat ele Unite.
După ce fenomenul new -media a luat amploare, a apărut și controversa privind
strângerea informațiil or ce arată modalitățile de consum folosite de algoritmi pentru a-și
îmbunătăți targetarea . Aceste tensiuni au apărut pe măsur ă ce aplicațiile, site-urile și
platformelor de socializare s-au dezvoltat . Astfel au apărut noi metode de ți ntire a
publicității și au câștigat în importanță coloși precum Facebook și Google care se folosesc
de acest tip de date pentru a -și dezvolta serviciile. Dezbaterea are loc în jurul modalităților
de utilizare a acestor informații . La începutul anului 2012 două treimi din populația care
accesa internetul se afla deja în baza de date a marilor furnizori de servicii online cu
informații certe privind comportamentul pe in ternet68. Populația cu acces la internet caută
din ce în ce mai mult accesul gratuit la informație în timp ce aceste pagini adună date
despre obiceiurile de citire, accesare, interes, localizare, etc . Pentru a supraviețuii, mass –
media trebuie să își optimiz eze oferta de conținut astfel încât să genereze venituri din
online – și în acest caz informațiile privind obiceiul de consum al e utilizatorilor sunt cheia.
Soarta radioului în era digitală și în contextul dezvoltării rapide a internetului
rămâne o preoc upare și la nivelul Europei. Semnalele venite din partea profesioni știlor din
domeniu spun că dispariția radioului este aproape imposibilă. Iar un exemplu care susține
această teorie face referire la apariția web 2.0 aproape simultan cu tehnologia DAB (Dig ital
Audio Broadcasting) – cele două progrese tehnologice au reușit să funcționeze în paralele
zeci de ani, chiar dacă timid la început, fără să reprezinte vreo amenințare pentru radioul
clasic. BBC, cea mai importantă rețea de radiouri din Europa si cu s iguranță printre cele de
top din lume, a început emisia în tehnologie DAB în 1995, printr -un demers vizionar,
înainte de apariția formatelor mp3 sau a iPod -urilor.
Concluzii privind tendințele, distribuția și consumul media

Urmărind cifrele prezentate în cadrul acestui capitol desprindem o primă tendință,
aceea a migrației unor tipuri de public – însă acest transfer spre noile platforme pare a fi o
victorie de etapă spre un viitor centrat mult pe conținut personalizat. Sigur că în
continuarea întrebarea ca re rămâne este cine sunt cei care pierd?

Consumatorii devin mai înțelepți și mai atenți la opțiunile pe care le au, vor conținut
rapid și relevante care să le pună în valoare modul de viață.
În ceea ce privește distribuția : penetrarea internetului și a datelor mobile este în
creștere, apetitul pentru informația online de asemenea , iar evoluția tehnologică des chide
noi porți spre informația rapidă și ieftină. Una dintre posibilitățile de supraviețuire ale
radioului în sensul clasic va fi aceea de reformat are – adică o repoziționare pe piață inclusiv
prin redefinirea publicului țintit. Acest lucru e greu de obținut și presupune o victorie într -o

68 Studiu Pew Research Center, Internet and American Life Project Search Engine Use 2012 ,
https://www.pewinternet.org/2012/03/09/search -engine -use-2012/ , accesat martie 2012

50
lupta cu obiceiurile , pentru că odată stabilite obiceiuril e sunt cel mai greu de schimbat.
Mediul rural a produs surpriza odată cu dezvoltarea internetul mai accesibil decât apa
curentă în unele locuri, nivelul dezvoltării utilizării și profilul utilizatorilor fiind similare
celor din mediul urban, ceea ce oferă o oportunitate de descoperire a u nei noi piețe pentru
furnizorii de conținut. Una dintre cele mai importante mize în această bătălie a
supraviețuirii în anii următori, rămâne radioul ascultat în mașină. Folosirea variantei
clasice a aparatului din autovehicul, cel care a revoluționat indu stria radioului la
începuturile sale, este în declin. Numărul celor care folosesc conexiunea la internet pentru
a recepționa posturile de radio în mașină este în schimb în creștere. Cu toată deschiderea
mediului online, producția de știri rămâne în continu are una dintre cele mai scumpe iar în
general jurnalismul radio rămâne creația și responsabilitatea radiourilor cu emisie clasică
AM/FM. Totuși când vine vorba de divertisment vedem o creștere în dreptul accesărilor
pentru radioul online și a platformelor de tipul Spotify, preferate în detrimentul radioului
clasic.
În ceea ce privește consumul : când vine vorba de mobilitate, cei mai mulți
utilizatori se folosesc de telefonul mobil pentru a se conecta la platfome și aplicații mobile
ce oferă conținut audio personalizat, precum, Spotify sau Pandora și pentru a accesa
podcasturi. Podcastingul a avut o creștere explozivă de la an la an – trendul s -a menținut
crescător constant și poate fi foarte ușor coroborat cu oferta tot mai bogată de telefoane
mobile inte ligente, acoperirea cu date mobile la costuri din ce în ce mai reduse și
concurenșa acerbă a producătorilor de conținut împreună cu o suprasaturare venită din
partea radiourilor de tip tonomat care a împins publicul spre acest tip de conținut. Aici mai
trebuie adăugat și avantajul competitiv uriaș pe care aceste platforme îl au când vine vorba
de țintirea publicului, acestea au la îndemână date relevante și extreme de fidele despre
consum și modalități de consum, mulțumită datelor strânse online.
Campaniile comerciale cu ajutorul spoturilor publicitare radio , încă sunt printre
dominantele pieței de publicitate , iar cele mai importante venituri în ultimii ani au venit tot
din platformele radio tradiționale , chiar dacă publicitatea online pe site -uri sau platf ormele
de socializare e la maxime istorice. Rețeta în care emisia AM/FM, susținută de evoluția
digitală, de conținutul interactiv și accesbil ar putea oferi o nouă perspectivă de dezvoltare.

51

Fig. 12, Evoluții privind tipurile de media consumate. Sursa:
Media Factbook 2.3 Cercetare asupra pieței radio din România. Analiză pri vind
obiceiurile de consum
În acest capitol propun o analiză a modului în care a fost schimbată în ultimii ani
evoluția radioului prin prisma schimbărilor de obieci de consum și a unor transformări în
domeniul tehnologiilor. Care este principalul trend de evoluție al pieței de autovehicule
conectate și amploarea dezvoltării asistenților vocali inteligenți. De asemenea despre
deficiențele sistemului de rating și despre modul în care radioul reușește să crească
veniturile și cum reușește să piardă în preferință, în rândul ascultătorilor tineri, pornind de
la câteva cercetări actuale și importante pentru domeniu.
Relevante pentru acest capitol s unt cifrele Media Fact Book69, o organizație din
România ca re din 1997 anual , realizează un raport cu privire la piața de media și
publicitate din țara noastră dar și din țările Centrale și Est Europene. Anul trecut potrivit
autorilor, raportul a ajuns la peste 3.500 de profesioniști din domeniu. Am selectat din
acest raport câteva date necesare
crecetării de față. În primul rând
primele cifre care atrag atenți a
arată așezarea pieței media în
funcție de public la nivel
european. Anul 2018, potrivit
autorilor a reprezentat un an
dintre cei puternici pentru toate
dom eniile mass -media în Europa
Centrala și de Est. Sunt țări care
și-au îmbunătățit seminificativ
cifrele.
Din Figura 12 rezultă că în
2018, televiziunea a continuat să
rămână puternică dar cu ușoare
pierderi în favoarea media
digitale, provocată mai ales de
avansul puternic și dinamic al
tehnologiei de tip smart. Vedem
în România că în continuare, peste
60% dintre participanții la studiu
preferă să urmărească televiziunea, 19%, deci pe locul 2 , zona digitală și abia pe locul trei
vedem radioul cu 6 procente, surclasând însă presa scrisă. În această parte a europei, Cehia
și Croația au cei mai mulți ascultători de radio . Totuși în toate țările se vede un apetit
constant pentru te leviziune și o creștere a digitalului. Slovacia și Cehia conduc atunci când
vine vorba de interesul pentru online. Aceste date ne arată și o bătălie între televiziune și
zona de digital și o pierdere a relevanței pentru posturile de radio, presa scrisă și alte

69 http://www.mediafactbook.ro/preview , accesat august 2019

52
media. Lupta de supraviețuire este una strânsă așa cum rezultă și din datele privind
cheltuielile de publicitate. Vedem un avans al pieței de publicitate în Europa Centrală și de
Este de aproape 6% față de anul 2017, potrivit datelor Media Fact Book.
În Figura 13 sunt
prezentate cele mai valoroase
piețe, cu Polonia și Cehia în
fruntea clasamentului. România
stă mai bine decât vecinii Bulgari
de exemplu , dar mai rău decât cei
din Ungaria, cu o piață estimată
la 454 de milioane de euro. În
2018, potrivit datelor Media Fact
Book piața din România s -a
consolidat și a marcat o creștere
de 10 procente față de anul 2017.
Cifrele arată de fapt miza acestei b ătălii. Avansul tehnologic , pe care îl descriu în
această lucrare reprezintă ,
principala provocare pentru piața
de media cu atât mai mult pentru
posturile de radio. Relevanța în
piața de publicitate a radiourilor din
România a crescut în comparație cu
anii anterior dar puterea de creștere
a fost mult temperată de a vansul pe
care îl are mediul online . Așa cum
rezultă din Figura 14 posturile de
radio de la noi au crescut în ultimii 6
ani de la 18 la 28 de milioane de
euro , valoare de piață în timp ce
zona de media online d e la 51 la 99
de milioane de euro.
Televiziune păstrează cea mai mare parte
din piața de publicitate însă aici vorbim de
venituri în creștere ceea ce nu înseamnă neapărat și o creștere a audienței . Toate canalele
media s-au poziționat pe un trend ascendent cu o singură excepție, zona de print unde
vedem o evoluție negativă.

Fig. 14 . Valoarea de piață a canalelor media în
România. Sursa: Media Factbook
Fig.13, Date privind mărimea piețelor de media în Europa.
Sursa: Media Factbook

53
Internetul rămâne un studiu de
caz interesant mai ales dacă privim la
vârsta celor care utilizează diverse
platforme online . Pe un eșantion cu
vârste cuprinse între 16 și 74 de ani ,
Media Fact Book prezintă o creștere de
aproape 8 la sută a penetrării
internetului de la 73% în 2017 la 79% în
2018, dar creșterea e ste marcată în
special de segmentul de vârstă 55 – 74.
Relevantă este și creșterea acoperirii cu
internet în țara noastră. Potrivit datelor
Eurostat , pentru segmentul de vârstă
cuprins între 16 și 74 de ani din 2006 și
până în 2018, acoperirea cu internet a
crescut de la 26% până la 79 de procente.
De aici și interesul poate mai scăzut pentru media tradiționale. Cu referire
punctualoă la radio , așa cum rezultă din Figura 15 , anul 2018 a fost unul atipic, cu o
dinamică pozitivă pentru ascultarea radioului, la nivel națională vedem în timpul
săptămânii un ușor avans în mediul urban, scăderi în weekenduri și o situație similară și la
nivelul capitalei. Totuși în 2018 piața radio s -a păstrat sustenabilă , și a păstrat avansul din
2017 de 6%.
2.3.1 Analiză privind obiceiurile de consum
În 2015 Institutul Român
pentru Svaluare și Strategie (IRES), a
realizat unul dintre cele mai
importante și printre puținele
cercetări de piață privind consumul
de radio în România. Studiile au
măsurat preferințele și obiceiurile de
consum. În privința obiceiurilor de
consum, IRES a inte rvievat prin
metoda CATI (Computer Assisted
Telephon Interviewing) peste 1948
de persoane de peste 18 ani dintre
care 914 erau ascultători de radio.
Tipul eșanstionului, multi -stratificat,
probablist iar potrivit fișei tehnice cara a
însoțit cercetarea ero area este de plus, minus 2,26%. Primul aspect important care rezultă
din acest studiu, este preferința surselor med ia cân d vine vorba de informare. Din Figura
16 putem observa că 75% dintre cei care au răspuns la studiu au declarat că preferă să se
inform eze de la televizior în timp ce 46% aleg internetul pentru a -și citi zilnic știrile.
Fig. 15 . Evoluția ratingurilor pentru radio 2 017-2018.
Sursa: Media Factbook
Fig. 16. Chestionar IRES privind sursele de informare

54
Radioul preferat de 24% dintre respondenți a reușit să treacă, potrivit studiului, înaintea
presei scri se care e citită de doar 17%.
Nici în privința momentelor de relaxare și amuzament, canalul media preferat nu a
mai fost o supriză, 66% preferă să urmărească emisiunile de entertainment la televizor,
topul este completat de internet și posturile de radio , preferare de puțin peste 16% , iar
presa scrisă este citită în scop recreativ de aproximativ 8% dintre cei care au răspuns
întrebărilor IRES. Mai puțin de jumătate dintre cei care au pa rticipat la studiu – 47% au
spus că se consideră persoane care ascultă radioul în timp ce diferența de 53 de procente a
precizat că n u ascultă radioul.
În ceea ce pivește frecvența cu
care radioul este ascultat din Figura 17
rezultă că cei intervievați au răspuns în
proporție de 71% că ascultă zilnic
radioul, 23% cel puțin odată pe
săptămână în timp ce numărul celor
are asculta lunar radioul nu este mai
mare de 2%, momentul preferat,
raportat la o săptămână calendaristică
fiind în timpul săptămânii, așa cum au
răspuns peste 48%.
Weekend -ul scade mult sub
jumătate, doar 12% dintre
respondenți au spus că ascultă radioul în weekenduri. Vârful de ascultare, așa cum era de
așteptate este prima parte a zilei, cu precădere în perioada matinală, 77% dintre
ascultătorii de radio au răspuns că
sunt cu urechea pe radio de
dimineața, iar valorile scad la 43%
în timpul prânzului, 39% după –
amiaza, 36% seara, noaptea și
după miezul nopții procentele
variază între 9 și 5 la sută.
În privința locurilor unde
radioul este ascultat în imediată
corelare cu întrebarea anterioară
privind momentul zilei, aflăm că
mașina și casa sunt locurile unde
radioul este cel mai ascultat. Însă
potrivit datelor din 2015 , așa cum
sunt prezentate în Figura 18 , cei
mai mulți ascultau radioul acasa, în
primul rând, în proporție de peste 59%, în mașină 55% și la serviciu aproximativ 24%.
Prima parte a zilei este una așadar extrem de importantă pentru radio, pregătirea pentru Fig. 1 8. Chestionar IRES privind locurile de ascultare a
radioul ui
Fig. 17 . Chestionar IRES privind obișnuințe privind
radioul

55
serviciu, drumul până la serviciu și activitatea zilnică completată în mediu ambientală de
programul radio se regăsesc în tocmai în ciferele mai sus prezentate și reprezintă vârfurile
de audiență a posturilor de radio.
O cif ră care ar fi putut să
treacă prin schimbări importante în
perioada de după momentul
studiului este aceea ce îi privește pe
ascultătorii care circulă pe jos și
utilizează căștile pentru ascultare .
4% au răspuns că ascultă un post de
radio FM în căști î n dr um spre
diferite destinații, însă trebuie să
mai adăugăm aici ieftinirea
conexiunilor la date mobile care
permit mai mult acum decât în 2015
accesarea unui post de radio online,
de asemenea avansul tehnologic cu
echipamente de înaltă fidelitate – căști wir elles, că ști cu blue –
tooth .
Un alt aspect important care nu se regăsește de cele mai multe ori în studiile de
audiență este numărul de persoane dintr -un singur loc care au acces la același post de
radio. Figura 19 , prezintă în ce proporție este radioul ascultat în același timp de mai multe
persoane. De exemplu 37% dintre participanții la studiu au răspuns că sunt mai degrabă
mai mulți ascultători ai unui singur post de radio într -o anumită locație. 42% dintre
respo ndenți au spus totuși că sunt mai degrabă singuri atunci când ascultă un anumit post.
În privința unui ritual
sau activitate care ar însoți
audiția, 82% au răspuns că nu
au o anumită ocupați iar 17%
au răspuns că au activități
care sunt însoțite de
ascul tarea postului de radio.
16% dintre ei mânâncă în
timp ce ascultă radioul, 14%
beau cafeaua, 12% gătesc, 6%
în timp ce conduc și doar 1,4%
au spus că se rel axeaza seara
ascultând radioul.
Cifrele nu sunt
surprinzătoare în privința
echipamentului folosit pentru ascultarea u nui post de radio: aparatul de radio din mașină,
cu peste 65% dintre respondenți și cel de acasă cu 64% dintre cei care au răspuns , sunt
printre cele mai folosit, așa cum rezultă din Figura 2 0.
Fig. 20 . Chestionar IRES privind recepția posturilor de radio Fig. 19 . Chestionar IRES

56
Studiul IRES scoate însă în evidență, e drept pentru condițiile din 2015, la coada
clasamentului câteva variante de ascultare moderne, printre cele care ar putea influența
readaptarea la mediul digital, online și spre platforme a po sturilor de radio.
Aplicațiile radio de pe smartphone sunt preferate de peste 26% dintre respondenții
la studiu, 16% asculta radioul prin satelit prin receptoare speciale și 14% descarcă pe
aparatele mobile de tip mp3 player sau iPod emisiunile preferate pentru reascultare.
Atenția ascultătorului este una importantă dar mai important este cât de mult reușește un
post de radio să păstreze un ascultător pe o frecvență chiar dacă ascultarea este însoțită de
alte activități zilnice. 31% dintre respondenții st udiului au spus că petrec între 3 și 5 ore
ascultând radioul .
Stațiile naționale sunt în vârful de preferință a l acestora, peste 58% ascultă posturi
de radio naționale, 37% posturi de radio locale și aproximativ 4% se conectează la posturi
de radio interna ționale.
Iar cei mai mulți ascultă
pentru muzică.
În Figura 21 pot fi
remarcate tipurile de
programe ascultate la
radio. Astfel, 71% dintre
participanții la studiu au
răspuns că ascultă radioul
pentru muzică, iar pe
locul doi cu 54% dintre
respondenți se află
jurnalele de știri, urmate
de emisiunile de știri cu
39%, divertisment cu
24% din răspunsuri iar
reportajele, dezbaterile,
talk-showurile, teatrul
radiofoni c, emisiunile religioase c oboară sub 10% dintr e cei care au oferit răspunsuri
chestionarelor.
Ce ne spun aceste cifre? Faptul că activitățile în speciale cele matinale și cele de la
serviciu nu trebuie “deranjate” de factori disturbatori. Muzica devine elementul cheie
pentru atmos fera ambiental ă dar și cel mai bun însoțitor pentru drumul spre activitățile
zilnice și în timpul serviciului. Dorința de a rămâne conectat la actualitate rezulta din cifra
care releva apetitul pentru știri, mai bine de jumătate dintre cei care ascultă un post de
radio preferă să asculte buletinele de știri. Celălate stiluri jurnalistice sunt însă prea puțin
preferate. Cifrele scăzute de audiență și costurile ridicate de producție pot reprezenta o
explicație pentru motivul care a dus la dispariția unor anumite stiluri jurnalistic e de pe
undele radio.
Fig. 21 . Chestionar IRES privind tipurile de emisiuni
ascultate

57
Cel puțin 54% dintre respondenții unui studiu privind preferințele în consumul de
radio răspund că au ascultat cel puțin odată radioul în ultimele 6 luni, în vreme ce 46% au
răspuns că nu. Cifrele apar în u ltima cercetare a Institutului Român pentru Evaluare și
Strategie ce a măsurat preferințele ascultătorilor de radio. Studiul a fost realizat pe un
eșantion multi -stratificat, probalist, de 1992 de subiecți cu vârstă de peste 16 ani, dintre
care 1128 ascult ători de radio, prin interviuri telefonice asistate de computer, în perioada
30-31 martie 2015.
Sunt câteva cifre care trebuie remarcate în acest studiu , în privința celor care nu au
ascultat radioul în ultimele 6 lunie, adică puțin peste 46% dintre respo ndenți și care arată
că o parte importantă dintre aceștia nu dețin un aparat de radio, e vorba de aproape 31%.
13% dintre ce i care au participat la această cercetare au spus în schimb că preferă să
urmărească programele de televiziune dar cele mai multe ră spunsuri au venit din partea
celor care nu au timp pentru televizor : peste 40%. Reclamele, internetul ca o alternativă
mai bună de umplere a timpului liber sau emisiunile de radio existente sunt printre
motivele invocate de o altă categorie importantă a re spondenților care s -au situat în
categoria celor care nu au ascultat radioul în ultimele 6 luni.
De cealaltă parte 65%
dintre respondenții care au
ascultat radioul în ultima
jumătate an, au răspuns
cercetătorilor IRES că au fost pe
frecvențele posturilor de radio
zilnic. Cifra scade sub jumătate
pentru cei care ascultă radioul de
câteva ori pe săptămână: 22%.
Sub 4% spun că au urmărit
programele radio de câteva ori
pe lună – 41% dintre aceștia
ascult ă de acasă, 37% în mașini,
18% la serviciu și mult mai puțin,
3%, în mijloacele de transport în
comun. În privința timpului petrecut ascultând radioului, cel mai mulți, 34% spun că stau
pe frecvența unui post de radio între una și două ore. În privința pre ferințelor, așa cum
poate fi observat în Figura 22 , muzica și informațiile sunt cele care conduc în opțiunile de
alegere a unui post de radio. 74% ascultă radioul pentru muzică, 61% pentru știri și
informații de actualitate iar procentele scad brusc la 6% când vine vorba de emisiunile de
dezbatere ori divertisment. Sportul, religia și teatrul radiofonic se situează între 1% și 3%
din opțiuni.
Fig. 22, Chestionar IRES privind conținutul preferat

58
Tendința care confirmă
că radioul clasic are încă
rădăcini puternice printre
ascultătorii de radio rezultă în
specia l din modalitatea tehnică
de ascultare a postului , așa cum
rezultă din Figura 23 : aproape
60 de procente spun că aparatul
de radio clasic este mijlocul cel
mai utilizat, urmează radioul
din mașină peste 51%, telefonul
mobil cu 15% procente.
În ceea ce privește
mijloacele moderne, iPod,
satelit ul or internetul, cifrele se
situează între 13 și 3%. 87%
dintre cei care au ascultat radioul în ultimele 6 luni au răspuns că nu au accesat un post de
radio cu ajutorul internetului și doar 3% au făcut -o cu ajutorul unui iPod sau prin satelit. Ba
chiar aceste cifre sunt confirmate și de faptul că sub 29% dintre respondenți au o aplicație
mobilă instalată pentru ascultarea unui post de radio. 70% dintre ce i care au participat la
studiu au raspuns categoric, nu, atunci când a venit vorba de aplicațiile mobile pentru
accesarea programelor radio.
Și în privința acoperirii, împărțirea se polarizează între radioul național și cel local,
conduce detașat cel cu acoperirea națională cu peste 55% din răspunsuri. În timp ce
radioul local este preferat de 38%, în listă și -au făcut loc și radiourile internaționale cu un
procent de 4%. Așadar muzica și știrile rămân componentele importante în selectarea unui
post de r adio sunt însă și cifre din alte zone care ar putea fi exploatet pentru atragerea unui
public nemulțumit de alte oferte de umplere a timpului liber: spre exemplu, 18% dintre cei
care au răspuns la studiu spun că sunt plictisiți de muzica pe care o ascultă, 9% și -au
exprimat preferințele în ceea ce privește realizatorii de radio, fiind un criteriu pentru care
aleg un anumit post și 8% spun că sunt interesați de publicitatea de la radio.
Obișnuința este una din componentele comportamentale în calculul pentru
audiență, însă potrivit cercetării IRES sunt prea puțin i cei care din obișnuință ascultă un
anumit post de radio, aproximativ 4%. Muzica, emisiunile, știrile și prezentatorii în această
ordine, cu 40, 22, 13 și 5 procente sunt principalele determinante at unci când vine vorbe de
alegerea unui post de radio. În privința realizatorilor, studiul a reușit să afle și faptul că
ascultătorii în proporție de 90% preferă în egală măsură atât vocile feminine cât și cele
masculine. Doar 3% preferă bărbații în spatele microfonului și 5% au răspun s că vor să
audă voci feminine. Reclamele, sau componenta comercială a unui post de radio au un rol
important în existența acestuia.
Mai sus precizam că ap roape 8% dintre ascultători vin la un anumit post de radio
pentru a ascu lta publicitatea, în plus, în general studiul a arătat că grupajele de publicitate
nu sunt deranjante pentru ascultători : 48% au răspuns în acest sens. 12% au în vedere un Fig. 23 . Chestionar IRES privind modalitățile de ascultare

59
criteriu al relevanței când ascultă calupurile comerciale, în timp ce 38% spun că n u agrează
spoturile publicitare .
În Figura 24 se poate
observa cum e venimente,
precum ar fi concertele,
activitățile culturale,
programele speciale de la
muzee, ofertele din
supermarketuri, reclamele la
servicii or anumite produse
sunt printre spoturile
comerciale care se bucură de
atenția ascultătorilor, 42%
sunt interesați de evenimente
culturale, 29% de ofertele
lanțu rilor de magazine, 22%
de firme și companii locale,
13% de baruri și restaurante.
Reclamele rămân totuși principalul motiv
pentru care asculătorul de radio alege să treacă pe un alt post, 19% dintre respondenți sunt
determinați la auzul calupurilor publici tare să schimbe cel mai des frecvența. Muzica de
asemenea este un alt factor determinant iar pentru 2% dintre respondenți, muzica
repetitivă este un criteriu.
2.3.2 Provocările radioului din partea “generației Z”, dezvoltarea
radioului în mașină și presiunea asistenților vocali
Radioul AM, FM, se bucură deocamdată de o marjă de timp pentru adaptare suficient
de generoasă dar care pare să fie spre momentul ei de final, în dezavantajul altor forme de
media deja afectate de acest fenomen de digitalizare . Acum, radioul este ultima dintre
componentel media care trebuie să răspundă adaptărilor din epoca digitală. Pentru a
supraviețui, radioul trebuie să inoveze, să învețe de la alte mijloace de comunicare și să -și
poată controla calea de dezvoltare pentru a -și păstra poziția avantajoasă în fața agențiilor
de publicitate – cele care generează veniturile și desigur în fața publicului.
Un studiu70 recent al Universității din New York prezintă o imagine în nuanțe de gri
pentru viitorul radioului. Larry Miller, șeful programului Steinhart Music Business, citat în
cercetare suținte că radioul tradițional, prin faptul că nu s -a adaptat creșterii formatelor
digitale, nu s -a preg ătit pentru așa numita generația Z – tinerii nă scuți după 1995. De
asemenea, acesta avertizează că radioul va continua să scadă în popularitate și relevanță
dacă nu se vor face modificări substanțiale.

70 Larry S. Miller, Paradigm Shift : Why radio must adapt to the rise of digital , New York University, august
2017
Fig. 24. Chestionar IRES privind publicitatea la radio

60
Problema pentru industrie, pe scurt, este că tinerii nu mai ascultă radioul. Tinerii
milenari petrec doar 12% din timpul lor de ascultare pe radio, potrivit cercetării. Accesul la
muzica la cerere, reprezintă mai mult de jumătate din ascultările zilnice ale celor ce fac
parte din generația Z. Există un loc în care radioul este încă într -un vârf al existe nței: în
mașini . Conform unui raport al Nielsen din 2015, în Statele Unite, cel puțin o dată pe
săptămână, 245 de milioane de persoane au ascultat radioul în mașini, dar merită aici
făcută o precizare importantă, vârsta medie a autoturismului a fost de pes te 11 ani în 2016,
potrivit Departamentului Transporturil or. Este importantă această pre cizare mai ales
pentru că vehiculele mai noi au deja opțiuni digitale. O întinerire a parcurilor auto ar putea
aduce de la sine și o scădere a numărului de ascultători de radio în autovehicule în
avantajul platformelor sau a producțiilor online.
Tinerii, în special cei
născuți după 1995, nu
desc operă muzică nouă la
radio, se orientează din ce în ce
mai mult spre site -uri precum
YouTube pentru a găsi artiști și
cântece noi, lăsând radioul în
tăcere. Timpul pe care
adolescen ții îl investesc în
aceste platforme de conținut
este de asemenea un indicator
bun al perspect ivelor de
dezvoltare pentru aceste platforme, în Figura 25 descoperim principalele aplicații accesate
în funcție de vârstă într -un eșantion cuprins între 12 și 55.
Potrivit platformei MusicWatch71, cota săptămânală medie de ascultare a unor
producții audio în rândul adolescenților este de aproximativ 13 ore. Această cifră include
atât radioul dar în special servicii le de streaming cu muzică fără întreruperi precum Spotify
și Apple Music, cât și site -uri precum YouTube sau Vevo care găzduiesc videoclipuri
muzicale. Implicarea în opțiunile de streaming are în primul rând o explicație în faptul că
acesrea permit o anumită formă de control asupra conținutului . Music Business
Association72 confirmă faptul că cei născuți după 1995 nu ascultă radioul la fel de mult ca
generațiile mai în vârstă. Studiul conține răspunsurile a peste 3.000 de persoane, iar
rezultatele se concentrează pe cei cu vârste între 15 și 19 ani. Acest lucru arată și că ideea
de radio nu este la fel de atrăgătoare pentru iubitorii de muzică mai t ineri . Potrivit
raportului accesările pe platforme precum Pandora, iTunes Radio sau Spotify reprezintă
mai bine de jumătate din ascultările zilnice ale unui tânăr din generația millenials.

71 Raport MusicWatch , MusAcquisition Monitor survey Q3 2007 – Q4 2017 ,
http://www.musicwatchinc.com/blog/many -u-s-music -streaming -consumers -willing -to-pay-more -for-
better -sound -quality/ , accesat septembrie 2017
72 Geoff Taylor, Kim Bayley, Gen Z Meet the Young Millennials , https://musiceducation.global/new -report –
explores -music -consumption -habits -of-young -millennials/ , accesat martie 2019
Fig. 25 . Grupe de vârstă și platformele de conținut on -demande. Studiu
The Infinite Dial

61
Radioul clasic AM / FM aduce în continuare o mulțime de oameni, re prezentând
35% din ascultarea populației generale într -o anumită zi. Generațiile mai tinere spun că
petrec doar aproximativ 12% din timpul lor ascultând radiouri, care devin din ce în ce mai
depășite cu trecerea anilor. Telefoanele inteligente sunt acum re sponsa bile de 41% din
ascultări.
La nivel național, în România, posturile de muzică cuprind aproximativ trei sferturi
din posturile d e radio comerciale, iar muzica este cea care generează î n jurul a trei sferturi
din veniturile publicitare ale radioului. În trecut, radio -ul, împreună cu televiziunea și
revistele de specialitate erau principalele motoare ale industriei muzicale în materie de
promovare. Astăzi, industria muzicală este din ce în ce mai puțin dependentă de radio ca
sursă de descoperire și expu nere a ultimelor noutăți în materie de muzică. Pe măsură ce
piața muzicală își accelerează tranziția de la un model de câștiguri din vânzări la un model
de obținere de venituri din acces ări orientarea spre streaming este firească mai ales după
ce cont ribuț ia radioului la venituri în industria muzicală, sub forma vânzărilor în toate
formatele, a scăzut.
Streaming -ul73 este cel care aduce caselor de discuri majoritatea veniturilor ceea ce
a transformat radioul mai mult într -un validator al celor mai mari hituri. Industria muzicală
răspunde acestei provocări. Așa s -a ajuns de exemplu l a exploatarea datelor culese de cele
mai mari servicii de streaming, care reflectă și creează liste de redare pe principalele
posturi de radio, ceea ce înseamnă că streaming -ul joacă acum un rol important în
determinarea melodiilor pe care radiourile le aduc în playlisturile lor, iar starea
ascult ătorului devine un instrument de gust pentru alcătuirea acestor liste -tonomat. În
2015, serviciile de streaming muzical au reprezentat în Statele Unite, 51% din totalul
veniturilor din industria muzicală, în creștere cu 68%, de la 3,9 miliarde de dol ari. Este un
avans impresionant față de 2011 când veniturile reprezentau 9 procente. În plus, 2016 a
înregistrat prima creștere de două cifre a veniturilor din industria muzicală americană
începând cu 1998, determinată în principal de o creștere cu 114% a veniturilor din
serviciile de plată cu abonament până la 2,5 miliarde de dolari.74
Raportul "Share of Ear" de la Edison Research pentru semestrul al doilea din 201775
arăta că radioul AM/FM este responsabil pentru mai mult de jumătate – 51% – din totalul
timpului petrecut pentru a asculta muzică în Statele Unite în rândul ascultătorilor în vârstă
de 18 ani, 12% ascultă muzică privind la videoclipuri, 8% accesează Pandora, 6% serviciul
SiriusXM, canale de muzică TV 5%, Spotify 3%. Audiența radioului este totuș i din ce în ce
mai nemulțumită de calitatea sunetului și a ofertei muzicale . Monitorizarea muzicală de la
Music Watch76, din ianuarie 2017, a făcut o comparație între radioul AM / FM și serviciile
de streaming cu privire la satisfacția caracteristicilor. În timp ce radioul AM / FM a

73 Chris Molanphy, How Streaming Services Are Remaking the Pop Charts , NPR New York,
http://www.npr.org/sections/therecord/2015/06/05/412037432/ how -streaming -services -are-remaking –
the-pop-charts , accesat iunie 2015
74 Mark Mulligan, After the Album : How Playlists ar Redefining Listening ,
https://musicindustryblog.wordpress.com/2016/04/26/after -thealbum -how -playlists -are-re-defining –
listening , acce sat aprilie 2016
75 https://www.edisonresearch.com/infinite -dial-2017/ , accesat noiembrie 2017
76 http://www.musicwatchinc.com/research -studies/music -listening/ , accesat noiembrie, 2017

62
înregistrat un nivel ridicat de utilizare în mașină, 53% dintre respondenți au declarat că
sunt mulțumiți, următorul cel mai mare rating a fost calitatea sunetului audio cu doar 27%.
La o examinare a utilizării radioului de către cei din generația Z, sub 18 ani, cifrele scad.
Ascultarea radio AM / FM în rândul adolescenților 13+ a scăzut cu aproape 50 de puncte
procentuale între 2005 și 2016 iar cauza principala par să fie serviciile de streaming
precum Spotify care au urcat în im portanța și sunt percepute, în special de case de discuri
drept un vehicul pentru expunerea fanilor la muzică nouă ceea ce a și dus schimbarea
eforturilor de promovare din spre radio înspre noile platforme, implicit deci și monetizarea
atât a descoperirii unor noi artiști cât și de consum. Până acum puterea descoperirii muzicii
a stat mai mult în mainile DJ -ului de radio, acum se află în mâinile celui care organizează un
playlist – fie ei chiar și algoritmi, și pentru că platformele au combinat descoperirea și
consumul într -un întreg, înseamnă că puterea lor devine aproape absolută.
Internetul și telefonul mobil sunt constantele provocări pentru radiouri . A exist at
chiar și un lobby din partea unor posturi la nivel mondial pentru inclu derea în ultimele
model e de smartphone a receptoarelor de tip FM, tocmai pentru a nu pierde această nouă
zonă de inovație. Însă aceste inițiative au fost de multe ori subiectul unor acuzații de
protecționism77 mai ales că cererea pentru aceste receptoare FM în telefoanele intelig ente
nu a venit din partea utilizatorilor.
Emergența asistenților vocali
Între timp, difuzoarele inteligente sunt pe cale să reașeze piața. Tehnologia vocală a
a devenit o afacere de miliarde, la nivel global, în special pentru și marii rivali din
tehnologie, Amazon și Google. Un asistent vocal (AV) poate fi descris ca un personaj generat
de calculator , care simulează o conversație pentru a furniza unui utilizator informații –
vocal sau sub formă de text – printr -o interfață accesabilă de pe un disp ozitiv. Un asistent
vocal presupune abilitați de procesare în limbaj natural, controlul dialogului, cunoașterea
domeniului și un aspect vizual care se modifică în funcție de conținutul și contextul
dialogului totul pe baza unor sisteme de inteligență artif icială antrenate de algoritmi – deci
o îmbunătățire constantă.
Acești asistenți nu au și probabil nu vor avea, un receptor FM. Apare astfel
întrebarea cum vor reuși să intre radiourile pe această nișă. Răspunul ar putea fi prin
producțiile înregistrare pre cum podcastul. Dar în lipsa investițiilor reale în această zonă de
producție radioul poate deveni irelevant . Nu este deloc surprinzător faptul utilizatorii de
boxe inteligente cum sunt Amazon Echo și Google Home, tind să prefere servicii digitale
precum Sp otify și Pandora.
În plus, companii importante din domeniu care oferă aceste dispozitive au deja
propriile servicii muzicale cu playlisturi bine dezvoltate, oferind utilizatorilor experiențe de
ascultare personalizate pentru membrii Amazon Prime și contracost cu acces la baze
muzicale de zeci de milioane de producții pe Alexa prin Amazon Music Unlimited.78

77 https://www.wired.com/2016/07/phones -fm-chips -radiosmartphone/ , accesat mai, 2015
78 https://www.amazon.com/b?node=15451028011 , accesat noiembrie 2017

63
Potrivit unei alte cercetări a Edison Research's Infinite Dial 201779, 7% dintre
americani în vârstă de 12 ani dețin deja un sistem inteligent de i nteracțiune, incluzând atât
Amazon Alexa, cât și Google Home. Raportul Edison, care a examinat proprietarii de
asistenți vocali , în vârstă de 18 ani și peste, a constatat că aproape trei sferturi dintre
proprietari – 70% – au spus că ascultă mai multe prog rame de când au achiziționat sistemul
audio inteligent. Aceasta a inclus 65% mai multă ascultare a muzicii, 28% mai mult ă
ascultare a știrilor, 20% mai mult ă ascultare a podcasturilor și 18% mai multă ascultare a
audiobook -urilor . 90% dintre cei chestionaț i au spus că au cumpărat un difuzor inteligent
pentru a asculta muzică, iar 62% au spus că au cumpărat un difuzor inteligent pentru a auzi
muzică mai bună decât la radioul AM / FM.
Radiodifuzorii trebuie deci să dezvolte o prezență digitală convingătoare pentru a
participa la revoluția adusă de asistenții vocali. Ascensiunea rapidă a difuzoarelor
inteligente a determinat o regândire a modului în care o persoană alege muzica într -un
mediu bazat exclusiv pe voce. Ce se întâmplă când oamenii nu navighează pri ntr-o colecție
de piese alegând una din zeci sau sutele de liste de redare. În acest caz, radioul are
potențialul de a străluci: c u mărci înregistrate pe piețele locale asociate cu anumite genuri
și formate, posturile de radio ar putea câștiga un loc impor tant pe piața difuzoarelor
inteligente, construindu -și prezența digitală. Pe lângă abordarea problemelor tehnice
asociate fluxului de date, acestea vor trebui să găsească o cale de a ieși în evidență și să
revină în preferințele ascultătorilor80. Există tot uși un risc semnificativ , ca întârzierea
radiourilor de a intra pe piața difuzoarelor inteligente să însemna ratarea unei șanse de a
modela comportamentul consumatorilor. Amazon a făcut valuri în august 201781, când a
adăugat funcționalitate a sistemului Ale xa, care îi permite să redea muzică pentru activități
specifice, cum ar fi alergarea sau meditația. Se face prin conectarea comenzii la o listă de
redare creată de editorii Amazon, cu peste 500 de activități predefinite și asociate unui stil
muzical, de e xemplu propunerea de playlist pentru meditație, lucru în echipă, sport,
odihnă, lectură, petreceri tematice etc. Utilizatorii pot să ceară astfel asistentului vocal să
redea muzică din genuri specifice, cum ar fi pop -ul din anii '90, rockul alternativ si m ulte
altele. Amazon a conceput acești algoritm i în jurul datelor colectate de la modul în care
utilizatorii Alexa cer diferite cântece.
Este de înteles deci, că cineva care caută muzica perfectă care să însoțească aproape
orice activitate va solicita playl istul preferat în mod direct și nu va aștepta piesa preferată
la un post de radio, pe de altă parte nici posturile de radio nu vor putea să se micro nișeze
pentru adaptare la stări li evenimente. Radiodifuzorii sunt așadar în fața unei noi provocări
uriași e, adaptarea la această nouă pi ață a difuzoarelor inteligente la care se mai adaugă și
evoluțiile din industria auto care produce astăzi mașina conectată .

79 https://www.edisonresearch.com/infinite -dial-2017/ , accesat noiembrie 2017
80 http://www.hypebot.com/hypebot/2017/08/how -music -and-the-smart -speaker -will-help -each -other –
succeed.html , accesat noiembrie 2017
81 https://www.theverge.com/2017/8/3/16090228/amazon -alexa -music -specific -activities -working -out-
cooking -meditation , accesat august 2017

64
Constructorii auto realizează că digitalizarea poate reprezenta un avantaj competitiv și de
aceea mașina compatibilă digital și conectată la date a fost un pas firesc . Multe modele ies
acum de pe porțile uzinelor cu tehnologia Bluetooth încorporată și alte modalități ușoare
de a integra dispozitive mobile portabile, permițând șoferilor să acceseze serv iciile digitale,
în timp ce alte modele mai noi vin cu panouri de bord integrate, digitalizate cu acces online
și asistenți vocali . Există posibilitatea ca tabloul de bord al autovehiculului să fie etapa unei
noi lupte pentru o piață dominată până nu demul t de radioul clasic. Un singur exemplu care
poate duce la pierderea unui număr important de ascultători: pe unele panouri este nevoie
de câteva clicuri pentru a ajunge la comenzile radio AM / FM, făcându -le mai puțin
proeminente și mai puțin accesibile dec ât în trecut în avantajul aplicațiilor preinstalate.
Aceste progrese reprezintă în esență, transformarea mașinii într -un dispozitiv media
interactiv, digital, mobil. Tesla, de exemplu este în discuții cu unele case de discuri
importante pentru a acorda licență unui serviciu de muzică în mașină pentru ultimul model
al vehiculului. Un astfel de serviciu ar oferi Tesla două noi fluxuri de venituri: unul pentru
abonamentul muzical și celălalt pentru datele de utilizare de la conducătorii săi. Aștep tările
în industria auto sunt ca datele colectate din modul de utilizare a acestor panouri de bord
împreună cu performanțele autovehiculelor să devină o afacere profitabilă în sine. Dar în
favoarea existenței unei revoluții a radioului și în industria auto am adus argumente într –
un capitol separat în cadrul acestei lucrări.
2.4 Concluziile privind analiza obiceiurile de consum
Radio -ul, în sensul tradițional a opus rezistență de cele mai multe ori, de -a lungul
istoriei, atunci când s -a confruntat cu o nouă tehnologi e competitivă. Astăzi acesta este unul
dintre motivele pentru care radioul în general, dar în special radiourile de tip tonomat, nu
mai reușesc să țină pasul, pe măsură ce publicul a migrat spre platforme precum Spotify,
Pandora, YouTube și alte servicii d igitale accesibile prin intermediul telefoanelor
inteligente în locații și momente de ascultare care au exclus radioul din calcule.
Studiul IRES, pe care mai sus l -am prezentat, face o fotografie aproape la zi a
tipoligiei consumatorului de radio. Cercetarea este cu atât mai important cu cât a fost
realizat la nivel național, singura din ultimi cel puțin 5 ani. Desigu r, posturile de ra dio
realizează studii interne pe care le folosesc pentru poziționarea în piață , însă pornind de la
această imagine de ansamblu putem să enunțăm câteva idei privind obiceiurile de consum
dar mai ales privind tendințele:
a) A scăzut semnificativ baza de ascu ltare sau num ărul celor care preferă să asculte
radioului.
Nu mai este o surpriză că cei mai mulți preferă să își ia informațiile în special din
mediul online sau de la televizor. Dar, un avantaj pe care încă radioul îl poate fructifica este
că atunci când vine vorba de selectarea unui anumit post de radio, în con tinuare
ascultătorul folosește ca filtre principale, informația și muzica.

65
b) Muzica fiind printre preferințe nu mai surprinde aplecarea atât de mare asupra
aplicațiilor de ascultare online și de creare de playlist la cerere.
Radioul, care în mod tradiț ional, opune rezistență acestui tip de evoluție, așa cum
am văzut în istorie, ar putea fructifica acest gen de aplecare. Cum? Prin prezența pe
platforme de tipul Spotify cu playlisturi dedicate sau prin aplicații special construite pentru
telefonul mobil m ai ales că un sfert dintre respondenții studiului spun că preferă aplicațiile
pentru telefoanele inteligente.
c) Din cauza transformărilor prin care trec sistemele de bord ale mașinilor radioul
ar putea pierde unul dintre cele mai propice medii de asculta re, aproape 3 sferturi
dintre respondenți încă ascultă radioul în mașină.
Cifra este extrem de relevantă și utilă, dar este de asemenea volatilă. Evoluțiile
momentului în privința acestor sisteme de bord inteligente deja permit conexiuni puternice
la inter net, bluetooth, vin echipate cu aplicații mobile etc. ceea ce poate descuraja utilizarea
radioului clasic în detrimentul unor playlistul preferate, personalizare. Interfațele care
controlează sistemele media din interiorul vehiculelor devin din ce în ce mai mult
standardizate. Radioul are șansa să se reinventeze și să rămână relevant și în acest plan ,
totuși, cu producții special create pentru astfel de platforme . În plus vedem expansiunea
difuzoarelor inteligente produse de Google sau Amazon care au dej a propriile servicii
muzicale.
d) G enerațiile sub 18 ani au redus consistent plaja de ascultare. În rândul tinerilor
de peste 13 ani, scăderea este la jumătate mai ales datorită serviciilor de streaming.
Radioul pierde ușor această bătălie pentru că nu a reușit să ajungă la acest public,
sau o face foarte greu. Publicul tânăr de astăzi reprezintă o țintă și radioul e necesar să
dezvolte această componentă, să o numim de educare în spiritul ascultării de conținut. Dar
e necesară o abordare în tocmai cu nev oile și stilul de ascultare. Internetul și telefonul
mobil rămân printre cele mai mari provocări ale radio ului, care au produs perturbări în
modul de ascultare, prod ucție și dezvoltare de conținut.

66
Capitolul 3. Considerații teoretice referitoare la producția de
radio – de la începuturile tehnologiei radio până la tehnologia
audio digitalizată

3.1. Primele experimente de transmisie radio

Începuturile radioului s -au cristalizat în urmă fenomenelor fizice, în special
electrice, cercetat e de pionierii acestei ramuri a științei , cum ar fi Gilbert, Volta, Faraday,
Maxwell, Kelvin, sau Cavendish. Este unanim admis că primul care a fost în măsură să
realizeze o emisie și o recepție de unde radio a fost fizicianul german Heinrich Hertz în
1887, care s -a baza t pe propriile studii de fizică teoretică, la care s -au adăugat cele ale
predecesorilor săi în special Maxwell. Un alt pionier care a contribuit la dezvoltarea
radioului, a fost fizicianul rus Aleksandr Stepanovici Popov, cu al sau înregistrator de
furtună , 1895, care a realizat primele recepții sistematice, fiind și cel căruia i se atribuie
inventarea antenei. Marconi, sistematizând datele de până la el, a oferit lumii, în 1896
primul sistem practic de emisie și recepție bazat pe undele electromagnetice, b azat pe
aparatul lui Tesla. Ulterior, în 1943, a fost recunoscută prioritatea savantului Nikola Tesla
asupra acestei inven ții.

În 1843 ia ființă primul serviciu telegrafic prin fir, între Washington și Baltimore,
după ideea inventatorului american Samuel Morse, iar din acel moment nu a mai rămas de
făcut decât suprimarea cablului electric, ceea ce s -a și întâmplat câțiva ani mai târziu. În
anul 1870 Maxwell demonstrează matematic existența undelor electromagnetice și
posibilitatea acestora de a se propagă cu viteză luminii (300.000 km/s), întărind astfel
ipoteză, noua la vremea ei , că și lumina este tot o oscilație electromagnetică. În sfârșit,
Giuliemo Marconi reușește pentru prima data să transmită o telegramă de 26 de cuvinte
între Glace bay Canada și Poldhor Anglia (3 .122 km), punând astfel bazele unei realități,
radiocomunicaționale. În realizarea unei transmisii radio, intervin două tipuri de
echipamente. Primul este echipamentul de emisie, care are rolul de a emite în ețer
informația utilă. Acesta, preia informația de voce sau altă sursă, printr -un microfon, o aplică
unui amplificator pentru ai amplifică semnalul, iar apoi semnalul este direcționat către un
modulator. Aici are loc un amestec al semnalului util, cu un semnal de radiofre cvență,
provenit de la un oscilator local. Din acest etaj, semnalul este injectat în etajul de
radiofrecvență și apoi direct în antenă. După ce semnalul a fost astfel transformat în
radiație electromagnetică, intrevine al doilea tip de echipament, cel mai cunoscut, și anume
echipamentul de recepție sau aparatul de radio . Aici, semnalul captat de antenă
receptorului, este demodulat, și apoi transmis unui amplificator de joasă frecvență.
Difuzorul este ultimul element care mai intervine între radioreceptor și urechea umană.

Undele radio reprezintă un tip de radiație electromagnetică , o formă de energie care
își schimbă proprietățile, și oscilează foarte rapid. Undele radio au două caracteristici
înrudite : frecvența și lungimea de undă . Frecvența exprimă de câte ori într -o secundă unda
oscilează, deci îș i schimbă puterea sau amplitudinea asociată. Lungimea de undă reprezintă

67
distanța dintre două maxime ale oscilației undelor electromagnetice și este dată de relația
dintre viteza de deplasare a undei , 300 .000 de km/s în cazul tuturor undelor
electromagnet ice care se deplasează prin aer, împărțită la valoarea frecvenței . Undele radio
de frecvențe joase au lungimi de undă mari de ordinul sute lor de metri, în timp ce undele
radio de frecvență înaltă au asociate lu ngimi de undă s curte de ordinul centimetrilor.
Radioul folosește o tehnologie foarte simplă . Orice configurație de
dispozitiv radio pentru emisie -recepție presupune existența unui transmițător și a
unui receptor . Rolul transmițătorului este de a prelua un anume tip de mesaj, cum ar fi
vocea sau muzica și să o transmită prin aer sub forma undelor radio . Rolul
receptorului este captarea acestor unde radio precum și decodificarea și extragerea
mesajului util din structura lor.
Atât emițătorul, cât și receptorul folosesc antene pentru a transmite , respectiv
recepționa undele electromagnetice . Vibrațiile sonore generate de voci sunt transmise cu
ajutorul microfoanelor. Undele vocii acționează asupra microfonului , unde sunetul este
convertit într -un semnal electric foarte slab. Odată cu înălțimea tonului redat, crește
și frecvența undei sonore asociate. Semnalul radio ajunge la antena emițătoare și la nivelul
acesteia se generează câmpul electromagnetic corespunzător, o undă radio , care se propagă
înspre exterior . O antenă recepționează unda radio undeva în aria de acoperire a
emițătorului. Dacă antena este foarte departe de emițătorul radio, semnalul recepționat va
fi foarte slab. Semnalul recepționat, de ampli tudine redusă, este amp lificat. Semnalul audio
astfel obținut generează vibrații ale diafragmei difuzorului , generând unde sonore
echivalente cu vocea sau muzica transmisă din locația stației radio.

Radioul FM functionează similar radioului
AM. Diferența apare la tipul de modulație a
undei purtătoare așa cum se poate vedea î n
Figura 2 6. În cazul radioului AM
prescurtarea de la amplitude
modulation , amplitudinea – puterea
semnalului , variază pentru a încorpora
componenta informațională de sunet. În
cazul FM-ului, prescurtarea de la frequency
modulation , frecvența semnalului purtător
este cea care variază. Semnalele FM au un
mare avantaj în fața semnalelor AM.
Ambele pot suferi mici va riații de amplitudine. În cazul unei transmisii AM, acestea
generează ceea ce numim “paraziți”, un semnal radio nedorit. În cazul unei transmisii FM,
micile variații de amplitudine nu influențează calitatea semnalului recepționat, deoarece
componenta audio este codificată prin schimbări ale frecvenței undei purtătoare, astfel că
receptorul FM poate ignora modificările de amplitudine, si nu apar distor sionări ale
semnalului original dupa trecerea prin filtre.
Semnalul indiferent de modalitatea î n care este transmis – FM sau AM, este de fapt
un curent electric . Electronii , creaza un câmp electromagnetic în jurul antenei emițătoare
iar câmpul electromagnetic generat este radiat în toate direcțiile cu viteza luminii.
Fig. 26 . Modulația undelor radio AM/FM

68

Fig. 27 . Organizarea unor studiouri de radio Călătorește până întâlnește ante nele receptoare iar la recepție se petrece fenomenul invers:
câmpul electromagnetic generează un curent electric în antena receptoare, curent care este
amplificat și procesat de către aparatul de radio . Semnalele radio AM sunt cele din zona
550 kHz – 1600 kHz. Radioul FM emite între 88 MHz și 108 MHz. Deși stațiile FM oferă
înaltă fidelitate, cele AM au o arie de acoperire mult mai mare . Majoritatea undelor radio
străbat mediul înconjurător până când întâlnesc barierele geografice de cele mai multe ori
care nu mai permit semnalului să ajungă la receptor . Este motivul pentru care majoritatea
emițătoarelor sunt montate în vârful clădirilor foarte înalte sau în zone cu relief înalt –
pentru o arie de acoperire cât mai mare.
Echiparea unui post de radio implică mai multe componente. În Figura 2 7 am
prezentat două studiouri în oglindă și am ținut cont de detaliile designului ingineresc,
managementul structurii, administrația, producția de programe și partea financiară plus
prrocedurile de licențiere, precum și termeni i și reglementări le impuse de instituțiile
publice. Studioul on air – sau locul de unde se fac transmisiunile, trebuie să fie tratat acustic
și izol at fonic cu geamuri si uși puternic izolate iar mobilierul trebuie sa fie potrivit
mediului de lucru in studiu, ceea ce presupune mese capitonate, mochetă, de asemenea
aerul condiționat nu trebuie să sufle spre microfoane.

69

Încăperile de arhivare și editare sau cea de î nregistrare trebuie să fie de asemenea
tratate acustic și izolate fonic. În general, aceste încăperi funcționează ca o cameră cu un
producător, având toate echipamentele audio situate în aceeași locație ca și operatorul.
Producătorul va opera consolele de mixaj singur. Cele de înregistrări sunt echipate în plus
cu anexe speciale în care se desfășoară , propriu zis , înregistrarea conținutului.
În ceea ce priveste e chipament ele audio pentru emisie, consola d e mixaj poate sa fie
analog ă fie digitală și trebuie sa aibă minim 3 microfoane profesionale de radiodifuziune
pentru fiecare studio pentru o formula de exemplu cu un prezentator și doi invitați , 3
perechi de căști audio profesionale, un ampificator și un set de boxe de s tudio. Sutdioul
poate fi dotat si cu un sistem de arhivare, care să înregistreze tot ce se difuzează și să
păstreze aceste înregistrări pentru cel puțin 3 luni. Utilitatea acestora este și una legală,
atunci când există solicitări din partea autorităților care reglementează domeniul.
Serverul audio si un program software de automatizare sunt necesar pentru emisia
24 di n 24 ș i pentru posibilitatea de a programa în prealabil diverse materiale, playlist si
alte componente audio folosite în emisia postului de radio. Funcția principală a serverului
este însă să asigure sursa aud io pentru sistemul radio a utomat – care este de fapt un
software. Serverul audio reprezintă creierul unui post de radio. În mod ideal serverul este
pozitionat în afara studioului, î ntr-o încăpere cu aer condiționat și sistem de securitate iar
conexiunea se poate face prin cablu cu fibră optică. Încăperea este echipată cu sisteme
adecvate pentru a avea suficientă sursă de current fără oprire în caz de pene de curent iar
serverele sunt instalate în rackurile specia le de echipamente.
În ceea ce priveș te sistemul de automatizare r adio , acest a permite programelor
radio să ruleze cu sau fără un producător radio în studio. Sistemele in tegrează de cele mai
multe ori echipamentele existente, p recum consola de mixaj sau serverul audio. În plus
multe sisteme de automatizare radio permit streamingul audio pe internet și pot avea
facilități SMS care să permită interacțiunea cu ascultătorii . De asemenea ofera posibilitatea
de încărcare a semnalelor audio folosite în diferite programe sau pe durata buletinelor de
știri și sunt pregătite să ajute într -un mod cât mai dinamic intervențiile live ale
realizatorilor. Pentru a difuza în aer programele postului de radio, este nevoie de un
transmițător radi o FM, un limitator și o ante na FM omnidirecțională care să difuzeze
programul către receptoarele FM din apropriere. Aria de transmisie va fi determinată de
către puterea de ieșire radiată de către transmițător și de tipul antenei folosite precum și
de către a mplasarea antenei . Cu cât este mai mare puterea transmițătorului, cu atât este
mai largă aria de acoperire sau distanță de la care se poate recepționa postul de radio.
Puterea de ieșire a transmițătorului va fi determinată de tipul de licență stabilit de
instituțiile care reglementează acest domeniu.

70
3.2 Conturarea radioului ca instituție
Inceputurile radioului au însemnat pentru cei de pe navele maritime un adevărat
miracol de Crăciun. În locul punctelor și liniilor codului Morse operatorii au ascultat
acordurile melodioase ale unui violonist ce interpreta “Silent Night”. Se întâmpla în 1906, în
Ajunul Crăciunului și era vorba de una din primele transmisii muzicale pe calea aerului.
Trecuseră doar 11 ani de la prima transmisie “fără fir” a lui Marconi și doar 5 de la
semnalul transmis peste Atlantic. Folosind un alternator de înaltă frecvență, un fizician
născut în Canada – Regina ld A. Fessenden – realiza o istorică transmisie în Ajunul
Crăciunului, reușind să transmită sunetele unei viori, dar și vocea omului. Un alt eveniment
rămas în cărțile de istorie ca una dintre primele transmisii radio a avut loc în 1910, când
Lee de Forest , inventatorul unui tip de tub cu vid botezat triodă , a reușit o transmisie pe
calea aerului chiar din clădirea Operei Metropolitane din New York.
După Primul Război Mondial, radioul a trecut printr -un amplu process de
modernizare și recunoaștere ca vehicul modern de informare și umplere a timpului liber
grație și tehnologiilor de transmise care au avansat pe perioada razboiului. Multe din
radiourile care au apărut aveau un program orientat spre evenimentele sportive,
actualitate dar și religie. Progr amele religioase inclusiv transmisiunile în direct ale unor
slujbe au devenit o componentă obișnuită în programele posturilor de radio. Anul 192282
va rămâne cunoscut ca un moment important în istoria radioului pentru primele piese de
teatru profesionist re gizate în studiourile de radio – e vorba de ceea ce astăzi cunoaștem
drept teatrul radiofonic ori adaptarea unei piese de teatru pentru a fi transmisă la radio .
Fără a avea nicio imagine vizuală, o piesă de teatru radiofonică include doar dialogul ,
muzica și efectele speciale pentru ca ascultătorul să -și imagineze personajele și povestea. A
avut o largă popularitate în anii 1920, pe care o pierde treptat până în anii 1950, odată
cu apariția și dezvoltarea televiziunii .
În privința comp onentei economice, ma rii retaileri au speculat imediat potențialul
comercial al transmisiunii pe unde radio și un ii chiar și -au dezvoltat propriile posturi de
radio interne pentru a -și promova produsele. Este și ideea de la care pleacă la începutul
anilor 1930 publicitatea rad io. Primele calupuri publicitare erau format din anunțuri
formale de vânzări de produse și erau transmise în intervalul orar numit la începuturi –
“business time” – echivalentul mid -day-ului de astazi adica intervalul dintre 11 si ora 17. 83
Începuturile pr omovărilor de produse la radio au fost considerate chiar o forma de
invadare a intimității fără precedent. Spre deosebire de ziare de exemplu, la acea vreme
principalul mijloc de informare, care era adus la standurile de presă, radioul era prezent în
casel e ascultătorilor iar mesajele comerciale invadau astfel spațiul privat. Chiar și așa,
impactul social al radioului a fost atât de puternic încât aceasta parte aducătoare de
venituri posturilor de radio și vânzâtorilor de produse a fost rapid acceptată de a scultători.
Agențiile de publicitate au început să își producă propriile mesaje audio comerciale sau
chiar programe de radio în care erau vândute produse, care erau plasate în grilele zilnice.
Presiunea financiară a fost atât de mare, în special în perioad a marii recesiuni în anii ’30
încât posturile de radio și -au centrat obținerea de venituri și acoperirea costurilor de

82 Tim Crook, Radio drama. Theory and practice , Psychology Press, Londra , 1999
83 Lee de Forest , Father of Radio: The Autobiography of Lee Forest, Illinois, 1950

71
funcționare în mare parte spre vânzarea de publicitate. Așa se face că dacă la începuturi
radiourile difuzau doar pe parcursul a câtorva ore din zi publicitate pe parcursul
următorilor ani aceasta componentă comercială a devenit o obișnuință de dimineața până
noaptea84.
3.2.1 Dezvoltarea și managementul rețelelor de radio
La puțin timp după debuturile primelor programe de entertainment si informative
dar și după ce publicitatea a acaparat procent important de timpul de emisie, mari
investitori au văzut potențialul economic al radioului. În Statele Unite în 19 26, apare prima
rețea de radiouri locale cunoscută drept National Broadcasting Netw ork – NBC. Este vorba
despre un grup de rad iouri locale care emiteau același conț inut national dar alternativ cu
programul local. Odată cu extinderea conceptului și după ce tot mai multe radiouri locale
au aderat grupului, a apărut necesitatea de identific are a rețelei de radio. În tocmai precum
magistralele de metrou, înlănțuirea de emițătoare și deci de posturi de radio a fost
delimitată pe mari magistrale: Rețeaua Roși e și Rețeaua Albastră.
După aproximativ doi ani de la acest moment inovativ pentru ex istența radioului în
lume, apare si primul concurent serios al celor două rețele: e vorba despre investiția celor
de la Columbia Broadcasting Systems sau CBS. Cu toate că începuturile rad ioului de rețea
au reprezentat î n special programe de muzică în scurt timp s -au dezvoltat și alte tipuri de
programe atent țintite spre diferite tipuri de public: au apărut varietățile, programele de
jazz și muzică country, teatru radiofonic, completat de programele educative de sănătate și
desigur după 1930 primele program e de comentarii politice.85
La mijlocul anilor ’20 , companiile care au speculat potențialul economic al posturilor
de radio erau aceleași care dețineau în multe cazuri rețele de magazine sau chiar ziare –
acestea au devenit și primele proprietare de rețele de radio astfel încercau să își
promoveze produsele. Asociațiile non -profit sau cele de utilitate publică cum ar fi școlile,
bisericile sau spitalele aveau si ele parte de o felile generoasă de timpul de antenă al
posturilor de radio – așa au apărut progr emele de educație de sănătate sau primele
transmisiuni în direct ale unor slujbe la radiourile cu program religios. Dezvoltarea era
extrem de rapidă, potențialul economic uriaș, audiența mare ceea ce a dus în Statele Unite,
in apropiere de anii 30, la o ex plozie a numărului de radiouri ceea ce inevitabil s -a tradus
într-un oarecare haos printre frecvențele pe care acestea emiteau. Era nevoie deci de o
reglementare a domeniului și de un control tehnic asupra spectrului e frecvențe. 1927
devine un an important pentru acest domeniu este înființară Comisia Federală Radio care
prin ordin prezidențial avea să se transforme în Comisia Federală de Reglementare a
Comunicațiilor – prima agenție care avea să controleze domeniul comunicațiilor pe unde
radio, prin cablu si satelit. Devine funcțională abia în 1934 tot atunci președintele Franklin
D. Roosevelt semnează și The Radio Act – primul document oficial care avea să

84 Christopher H. Sterling, John Michael Kittross, Stay Tuned: A History of American Broadcasting , New Jersey
2002
85 Idem 63

72
reglementeze această piață86. Legea avea însă rădăcini mai vechi. În 1912 ap ărea prima
lege care cerea operatorilor de radio să dețină o licență și reglementa comunicațiile de
navigație pe mare care trebuiau atent monitorizate. Inițiativa legisliativă apare și ca un
răspuns al scufundării Titanicului a cărui semnale radio nu au fo st recepționate. Actul
devine astfel un document internațional și nu avea precedent în acest domeniu.
În 1927 așadar , Comisia Federală de reglementare în domeniu ia primele măsuri de
amploare: prima dintre acestea viza o reorganizare a spectrului de frecve nte radio pentr u a
rezolva problema interferenț elor. Astfel organizația a gândit un sistem de repartizare a
frecvențelor, 40 dintre ele au fost g ândite cu o acoperire largă deci o putere mai mare de
transmise nu mai puțin de 37 dintre acestea au fost cesio nate marilor rețele. Restul , de alte
600, cele cu putere mica si medie de acoperire au fost împărțite posturilor locale neafiliate.
Dar chiar și așa , probleme le nu părea u să fie rezolvate . Numărul posturilor de radio era
mult prea mare în raport cu numărul de frecvențe disponibile. Organizația a ajuns însă la
concluzia că existau posturi de radio care nu avea puterea financiară în primul rând să
genereze atât demult conținut încăt să fie acoperit un program non -stop. Așa s -a ajuns la
conceptul de împărțire a frecvenței între mai multe posturi de radio. Funcționa foarte
simplu: în momentul în care o stație își încheia transmisia, după perioada de timp alocată, o
alta intra în emisie. Documentul care a reglementat piața în 1927 este și cel care a permis o
dezv oltare rapidă a marilor rețele precum NBC sau CBS. Au reușit să câștire peste 70 la sută
din acoperirea natională până la mijlocul anilor 1930 ceea ce a adus un profit uriaș pentru
acea vreme: peste 72 de milioane de dolari87. În paralel piața liberă – cea din afara rețelelor
de radio primea doar o felie mică din marea masă ascultătoare de radio: nu mai mult de 2
procente.
S-a creat astfel o ruptură între între ceea ce o mică parte spuneau că trebuie să
reprezinte radioul și anume informație nealterată de co mercial și un vehicul de formare și
informare și cei care au folosit radioul pentru a obține venituri considerabile sau cei care
au dus la apariția a ceea ce astazi numim radioul comercial. În semn de proteste fața de
decizia din 1927, radiourile nonprofit s-au asociat într -un mare grup de lobby în favoarea
radioului liber de publicitate și pentru ca organismul care regelemnta piața să reorgani zeze
distribuția frecvențelor. Raționamentul c are a stat la aceasta formă de protest, a fost faptul
că – spre deose bire de alte media precum ziarele de la acea vreme – radioul folosea un bun
public și anume undele radio sau frecvențele , așadar cei care utilizeaza aceasta resursă
publică trebuie să lucreze în beneficiul publicului și nu în nume propriu. Sub această
presi une în 1934 actul a fost revizuit însă în mod surprinzător această probleme nu a fost
rezolvată așa că radioul a continuat să fie unul comercial88.

86 Hugh Richard Slotten, Radio and Television Regulation: Broadcast Technology in the United States 1920 –
1960 , Baltimore, 2000
87 Robert W. McChesney, The Battle for the U.S. Airwaves, 1928 –1935, Journal of Communication, New York
1990
88 Idem 66

73
A urmat o perioadă de tatonări experimente și inovații însă popularitatea radioului
era atât de puternică în cât orice încercare de schimbare era primită ca un semn de progres,
între anii 1930 și 1950 s -au înregistrat cele mai importante schimbări , în felul în care a
servit interesul public radioul, de altfel acea perioadă este considerată drept perioada de
glorie a radioului.
Anii 30 sunt asociați în mentalul colectiv cu greutățile si provocările perioadei de
recesiune, dar contrar așteptărilor în acea perioadă s -a constata t un vârf în consumul de
divertisment dar mai ales de informație. Radioul a fost considerat una din cele mai ieftine
metode de culturalizare în acea perioadă – în afara unei minime investiții într -un aparat de
radio deținătorul n u mai avea niciun cost de acoperit în timp ce de exemplu mersul la film
sau teatru costau prețul unui bilet de fiecare dată. Radioul a reprezentat singura forma de
media care dicta momentele de consum spre deosebire de ziare sau poate cărți, avea
capacitat ea de a fixa agenda sau rutina zilnica a consumatorului. Dup ă acest considerent s –
au făcut și primele încercări de segemntare a produsului media pe targeturi de vârstă, sex,
ocupație etc. Succesul radioului încă de atunci e măsurat în audiență și deci în p rofit.
Investitorii au înțeles că posturile de radio sunt produse iar dincolo de împachetarea
atractivă acestea trebuie să se adreseze publicului. Așase face că încă de la mijlocul anilor
’30 rețelele de radio au început să dezvolte și să își adapteze conț inutul în funcție de
publicul vizat. Pentru a -și mări audiența și deci și profiturile radiourile au dezvoltat de
exemplu programe cu focus pe activitățile casnice, difuzate în timpul zilei atunci când multe
dintre gospodine erau acasă. Publicitarii au iden tificat imediat potențialul economic iar în
aceste intervale au plasat reclamele pentru produsele specifice activtităților în gospodării.
Așa a apărut conceptul de radio de zi89 – dar dincolo de ceea ce a însemnat conceptul în sine
s-a sedimentat tot mai pu ternic ideea că radioul modern crește și se adaptează la public dar
în aceeași masura stabilește, chiar și în subconștient, obiceiurile de consum. Vom arăta pe
parcursul acestei lucrări cum acest concept a fost foarte ușor exploatat inclusiv de
televiziune ceea ce a dus la schimbare radicală în modul în care ascultătorul de radio și -a
schimbat rutina. Înainte de apariția televiziunii, radioul trăia minutele de aur tot în cursul
serii, atunci când familiile se adunau în jurul radioului pentru a asculta progr amul preferat:
fie că era vorba de muzica de operă, dramă sau piesele de teatru radiofonic în care jucau
importanti actori ai momentului.
Succesul radioului ca mediu de informare si ocupare a timpului liber în ani ’20 -’30 a
fost favorizat și de faptul că n u a existat o concurență directă cel puțin la fel de puternică
ori ofertantă. Totul avea însă să se schimbe pe final de anii ’40, inceputul anilor ’50, atunci
când televiziunea începea să devină din ce în ce mai populară. Institutul de sondare Gallup
afla la începutlui anului 194990, deci la nici 10 ani de la apariția televiziunii, că jumătate
dintre cei cuprinși într -un studiu de piață credeau că soarta radioului e pecetluit ca fiind pe
final.

89 Sean Cashman, America in the Twenties and Thirties: The Olympian Age of Franklin Delano Roosevelt , New
York, 1989
90 Jim Cox : American Radio Networks: A History , 2009

74
Televizorul devenea o componentă nelipsită în casele din State le Unite, piața de
electronice era în creștere iar în 1951 se atingea un vârf care avea să detroneze momentele
de aur ale radioului. Așa se face că parte a programelor radio se transformau în producții
TV – pentru prima dată vocile de la radio aveau și o î nfățișare ceva unic pentru acele
vremuri.

Ce se întâmplă însă din acest moment cu programele posturilor de radio? CBS una
dintre rețelele mai sus amintite este prima care deschide seria de măsuri care aveau să
aducă noi schimbări în modul în care radioul difuza și concepea programele sale. În 1962
rețeaua renunță la toate programele consacrate din prime -time, show -uri de comedie si
teatru radiofonic – dar cu toate acestea radioul se afla departe de ceea ce sondajul Gallup
previziona. Odată cu renunțarea l a acest gen de programe radioul s -a reorientat spre ceva
ce alte media nu puteau oferi la fel de ieftin, de impact și simplu din toate punctele de
vedere de operat: de vorba de muzică. Așa se face că odată cu scăderea în popularitate și a
bugetelo r de publ icitate, radioul devenea un difuzor de muzică și programe muzicale
produse în studiourile proprii cu resurse mult mai limitate însă tocmai pentru amortizarea
unor costuri ce nu mai putea fi acoperite din publicitate.

O consecință directă a acestor măsuri a fost creșterea numărului posturilor de radio
ce difuzau doar muzica. Iar o dată cu această reorientare avea să fie regândit și modul în
care radiourile urmau să facă profit. Totul a pornit de la regândirea formatelor radio.91 Una
dintre cele mai longevive inovații în materie de concep radio avea să se dovedească a fii
formatul de tip Top 40. O curiozitate a momentului în care acesta a fost gândit o regăsim în
cartea lui Bill Brewster si Frank Brewster: tonomatele muzică păreau să fie un succes cu
toate că acestea repetau aceleași piese ore la rând erau mereu apreciate. Este una din ideile
de la care a pornit readaptarea formatelor. În 1956, lista de piese pe care radiouri de tip
Top40 le difuzau era atât de limitată încât nu depășea 50 de cântece, ba chiar pe finalul
anului 1960, existau posturi de radio care nu difuzau mai mult de 30 de piese, în buclă, ore
la rând.92 Era primul semn de nișare a posturilor de radio și de abordare mult mai serioasă
a modului în care formatele sunt țintite spre categorii de pu blic, totul sub presiunea
bugetelor de publicitate.
Muzica devine așadar una din componentele de bază, dacă nu cea mai importantă a
grilelor de programe. Apare însă și pretenția pentru sunetul de calitate. Odată cu
dezvoltarea tehnică și receptoarele de radio deveneau din ce în ce mai performante iar
statiile de radio care emiteau în FM erau tot mai multe însă departe de cele care emiteau
AM. Se impun aici câteva specificații tehnice pentru a înțelege diferențele dintre emisia FM
si cea AM. Edward Howad A rmstrong, considerat părintele modulației FM definea în 193993
modulația în frecvență sau FM ca fiind un sistem de transmisie radio în care unda
purtătoare este modulată astfel încât frecvența sa variază în funcție de semnalul audio
transmis. În FM, spre de osebire de modulația în amplitudine – AM, amplitudinea undei
purtătoare este menținută constantă, dar frecvența ei este modificată în conformitate cu

91 Bill Brewster and Frank Brewster , Last Night a DJ Saved My Life , 1999
92 Jesse Walker, Rebels on the Air: An Alternative History of Radio in America, 2001
93Tsividis Yannis, Edwin Armstrong, Pioneer of the Airwaves , 2002

75
variațiile semnalului audio transmis. Modulația în frecvență are mai multe avantaje față de
de modulația î n amplitudine utilizată ca formă alternativă de radiodifuziune. Cel mai
important dintre aceste avantaje este că un sistem FM are o mai mare independență față de
perturbarea electromagnetică și electricitatea statică. Diverse perturbări electrice cum ar fi
cele cauzate de furtunile cu trăsnete, creează semnale radio modulate în amplitudine care
sunt receptate ca zgomote de receptoarele AM. Un receptor FM bine conceput nu este
sensibil la astfel de perturbări atunci când este reglat la un semnal FM suficient de puternic.
De asemenea, raportul semnal – zgomot într -un sistem FM este mult mai mare decât cel al
unui sistem AM. În cele din urmă, posturile de radio FM pot opera în benzi de foarte înaltă
frecvență față de posturile AM; posturilor de radio FM comerci ale le sunt alocate frecvențe
cuprinse între 88 și 108 Mhz. Gama de transmisie în aceste benzi de frecvențe este limitată,
astfel încât stațiile care funcționează cu aceeași frecvență pot fi amplasate la câteva sute de
kilometri una față de alta, fără inte rferențe reciproce. Aceste caracteristici, împreună cu
costul relativ scăzut al echipamentelor pentru stațiile de radiodifuziune FM, au dus la o
creștere rapidă a lor94.
Calitate a sunetului a devenit rapid un criteriu de departajare a posturilor de radio în
rândul consumatorilor însă cel mai importante în rândul celor care investeau în astfel de
posturi de radio dar și al publicitarilor. La început, când posturile de radio difuzau emisiuni
de dezbatere de exemplu ori piese de teatru, calitatea sunetului nu e ra atât de importantă, a
devenit însă odată cu aparție receptoarelor FM dar chiar și în aceste condiții numărul celor
care preferau să cumpere un televizor în detrimentului unui receptor FM era tot mai
mare95. Ca orice inovație tehnologică cu un vârf al pre țului la începuturile sale, și
receptoarele radio tot mai sofisticate au avut costuri ridicate dar odată cu răspândirea lor
și cu numărul tot mai mare de producători de componente și ansamble de acest fel,
ascultătorii s -au orientat din ce în ce mai mult s pre sunetul de calitate. Muzica cerea o
redare de calitate pentru o experiență cât mai reală. Stațiile de muzica de tip Top 40, cele
care difuzau Jazz, muzică Clasică ori Hip -Hop au fost de fapt cele care au dus la creșterea
numărului de ascultători de rad io. Era o revenire a radioului la un trecut detronat cu succes
de televiziune. Nu mai era însă trecutul glorios al radioului care strangea familia pentru
programul de seara. 96 În spatele acestei reveniri stăteau trei elemente cu care de această
dată radiou l AM se confrunta: un program mult prea predictibil, sunetul de slabă calitate și
pentru acel moment supra aglomerarea în materie de publicitate. Muzica devenea
componentă de bază în viața de zi cu zi a ascultătorilor, așadar la mijlocul anilor ’60 radioul
trăia un nou moment.97 Între anii 1960 si 1966 numai în Statele Unite, în decurs așadar de
nici 6 ani, numărul gospodăriilor care dețineau cel puțin un receptor FM creștea de la 6,5
milioane la aproape 40. A contribuit la aceasta creștere și o regulă a autorității care
reglemen ta domeniul la momentul respectiv98 care interzicea radiourilor AM să
retransmită și în FM – exista această practică pentru a nu pierde ascultători de dublare a

94 https://ro.wikipedia.org/wiki/Modula%C8%9Bie_%C3%AEn_frecven%C8%9B%C4%83 , accesat
septembrie 2017
95 Tom Lewis, Empire of the Air: The Men Who Made Radio, 1993
96 Susan J. Douglas, Listening in: Radio and the American Imagination , 2004
97 Idem 75
98 https://www.fcc.gov/about/overview , accesat mai 2016

76
conținutului din AM în FM. Regula Comisiei Federale de Reglemantare în Comunicare a
forțat astfe l ambele categorii dar în special radiourile AM la readaptare și inovație,
rămânea acum provocarea care radiourile FM să polarizeze bugetele de publicitate.
Provocarea era cu atât mai mare cu cât în 1974 radioul FM strângea o treime din numărul
de ascultăt or radio dar doar 14 la suta din profituri. Rețelele importante de radio au inițiat
în aceste condiții discuții serioase cu publicitarii astfel încât acest dezechilibru să fie
corectat. Anul 1970 devenea astfel anul adaptărilor la piață. Căutarea de venitu ri a dus la o
rearanjare a formatelor, o tendință de nișare la categoriile de public – spre finalul anilor 70
radioul pierdea pentru prima dată din libertate câștiga din piață.
Veniturile din publicitate sunt strâns legate dincolo de conținutul difuzat de
posturile de radio, de inovație și tehnologie, aceasta din urmă fiind de foarte multe ori și
cea care asigura succesul pe termen lung a unui post de radio.
Progresul si inovația depind însă de câteva aspecte esențiale, unul dintre ele este și
depășirea un or bariere ale reticenței pe care consumatorul poate să le impuna în fața noilor
tehnologii. Or, și în cazul radioului d upă foarte mult timp ne aflam în faza în care
ascultătorul trebuia să aleagă deschiderea sau dimpotrivă, reticența față de cea promitea
FM-ul. Să adăugăm la tot acest peisaj și vi teza cu care televiziunea își fă cea loc în casele
fiecărui cosumator de media. Așadar, succesul unui post de radio avea să depindă tot mai
mult de inovație și tehnologie. Dar, ca orice fel de componentă a unui sis tem, tehnica poată
să pun ă radioul în fața oportunităților de succes ori în fața unor posibile eșecuri.
Potrivit lui Vijay K. Jolly, autor al unui important studiu privind comercializarea
tehnologiei99 exista cinci faze importante prin care un produs trebui e să le dăpășească
pentru a se califica între cele care sunt pregătite să rupă barierele impuse de reticență și
rutină. Una dintre acestea este imaginea produsului, de ce le mai multe ori trebuie să fie o
idee originală. Potrivit lui Jolly, imaginea simplă , nouă și inovativă este cea care va câștiga
recunoștința publică și va deschide oportunitățile de monetizare. De la idei la fapte, pasul
doi în opinia autorului este crearea unui sistem concurențial care în cele din urmă să ducă
la o rivalitate constructi vă între produsul inovativ și cele existente deja pe piață. Dar pentru
acest lucru e nevoie ca produsul sa funcționeze, aici intervine al treila concept, cel al
demostrației către publicul lar, inovatia trebuie să facă o punte între ceea ce consumatorul
folosește deja și nevoia de îmbunătățire. Promovarea este la fel de importantă, în opinia lui
Vijay K. Jolly, consumatorul trebuie țintit cu campanii de promovare și conștientizare a
necesității și în cele din urma cel de -al cincilea concept, cel de sustenab ilitate care revine în
sarcina dezvoltatorului de tehnologie, Jolly crede că acesta trebuie să se asigure că
produsul pe care vrea să îl impună în piață va avea o viață suficient de lunga. Așadar cei
cinci pași importanți pentru implementarea unor tehnolog ii noi sunt o imagine bine
definită a produslui, dezvoltarea ideii, concurența cu piața existentă, promovarea,
sustenabilitatea. Dar în final totul se va rezuma la consumator, acesta este cel care decide
succesul sau eșecul unui produs, valoarea adăugată p entru consmator și nu percepția celui
care propune inovația va fi în cele din urmă import antă. La începuturile sale, tehnologia FM
a fost greu acceptată de marii difuzori care foloseau transmisiile AM. Eforturile de

99 Vijay K. Jolly, Comercializing New Technologies: Getting from mind to market , 1997

77
convingere al lui Edwin Armstrong, cel c onsiderat părintrele modulației FM, au avut succes
abia în 1939 când în Statele Unite aveau să apară primele 12 posturi de radio cu emisie
exclusiv în FM.100
Succesul lui Armstrong a fost garantat și de cei cinci pași pe care Jolly avea să îi
descrie în 1997 . Începuturile se leagă de momentul în care în 1933 Armstrong prezenta
pentru prima sistemul de transmisie radio în care unda purtătoare este modulată astfel
încât frecvența sa variază în funcție de semnalul audio transmis și care nu poate fi
interferat. Î n 1934 făcea primele demonstrații practice inginerilor si tehnicienilor din
marile corporații și în ciuda unei reticențe covârșitoare venită în special din partea
rețelelor de televiziune, Armstrong face în 1936 primele demonstrații publice iar tocmai
rezistența venită din partea importanților jucători de pe piață dar și a consumatorilor de
radio aveau să legitimeze ideea inventatorului care în următorii ani avea să fie îmbrațișată
de radiouri naționale. 101În plus în cele din urmă s -a dovedit că nu calitatea mult mai bună a
sunetului a fost cea care a contribuit definitoriu la migrația din AM în FM atât a posturilor
de radio cât și a publicului ci tocmai programele care aveau să se tranforme din inerția
inovației tehnologice. Dacă în perioada de aur a radioul ui, anii 193 0 – 1940, radiodifuzorii
produceau în special emisiuni de dezbatere și piese de teatru, odată cu inovația tehnologică
care a permis difuzarea într -o calitate mult mai buna a muzicii de exemplu și programele
aveau să se schimbe102.
Potrivit lui Michael Keith, trei factori au fost esențiali în succesul pe care FM -ul l-a
avut pe piața radio. Primul a fost varietatea mult mai mare de programe pe care aceste
posturi de radio le difuzau în special cele muzicale. În ciuda faptului că și posturile AM
încercau să reducă din declaj și au crescut procentul de muzică difuzată, ascultătorii au
devenit mult mai pretențios în privinșa calității sunetului și mult mai reticenți la
uniformitatea pe care AM -ul o oferea. Mai mult abudența de reclame în cazul posturi lor de
radio din AM era mult mai mare pe fondul neîncrederii pe care publicitarii o avea fața de
cele din FM. Așa se face că în ciudata faptului că încasările erau mult mai mici câștigul
venea în numărul de ascultători tot mai mare care alegea FM -ul în def avoarea AM -ului. Pe
lâng ă publicitatea mult mai puțin ă, la succes a contribuit și programul mult mai structurat
dar cel mai importanta muzica ce era mult mai nișată: apar posturile de radio de tip Top40,
cu muzica country -western, clasica sau rock -and-roll ceea ce a dus la o creștere
substanțială a numărului de ascultători.
Un al doilea factor care a generat succesul a fost dezvoltarea radiourilor în mașini. E vorba
de receptoare duale care puteau să fie setate fie pe frecvențe AM sau FM. De altfel au
deven it rapid standard în echiparea noile autovehicule ceea ce oferea posibilitatea unui
ascultător să aleagă între cele două variante.
Cel de -al treilea factor a fost avantajat de legislația permisivă. În Statele Unite,
organismul care reglementa comunicațiile a elaborat o politică mult avantajoasa

100 Don Erickson , Armstrong's fight for FM broadcasting: one man vs. big business and bureaucracy , Alabama
Press, 1973
101 Peter Fornatale, Joshua E. Mills , Radio in the Television Age, 1983
102 Michael C. Keith , The Radio Station, 1997

78
transmisiei în FM în ciuda reticențelor inițiale103. Între anii 1960 și 1970, Biroul Federal de
Reglementare a Comunicațiilor chiar a instituit o blocadă în licențierea noilor posturi de
radio care intenționau să emită doar în AM astfel că radiodifuzorii erau forțați să aleagă
între o licență FM sau niciun fel de acces la piața radio. În plus orga nismul de reglementare
a mai decis ca deținătorii de licențe AM și FM să producă programe și conținut diferit
pentru cele două canale. Înainte de aceasta decizie, existau posturi de radio care emiteau
același conținut în ambele moduri astfel încât să acope re o plajă cât mai largă de public
lucru pe care agenția responsabilă a văzut -o drept o risipă a spectrului de frecvențe și a
interzis această practică. Într -un impuls de moment și poate fără o viziune clară a viitorului
radioului, deținătorii de licențe A M și FM au renunțat exact la cele care aveau să se dezvolte
într-un mod neașteptate. A apărut după acest moment o abundență de radiouri mici cu câte
o frecvență locală FM ori marile rețele și -au îmbogățit portofoliile FM cu noile licențe
eliberate.
Odată cu creșterea în popularitate a radioului FM acest a acaparat și o parte
importantă din publicul comercial, radiourile începeau să producă sumele de bani pe care
le investise -ră în tehnologie. Concurența puternică a pus la treabă inginerii care au încercat
să îmbunătățească calitatea sunetului cu care radioul AM emitea, ajustările erau de fapt o
încercare de recâștigare a publicului și implicit a parții comerciale, consistente, pe care au
pierdut -o odată cu migrația spre radioul FM.
Succesul nu a fost pe mă sura așteptărilor ba chiar a beneficiat și de ajutorul
autorității de reglemantare a comunicațiilor, care a impus unul din cele 6 standarde AM
stereo dezvoltate de ingineri în intenția de a oferi un sunet mai bun. Companii mari de
componente audio și -au pu s la treabă cei mai buni ingineri pentru devoltarea acestor
tehnologii însă succesul lor nu avea să fie și succesul posturilor de radio. Emisia FM
conducea iar de aici și una dintre lecțiile învățate: eșecul sau succesul inovațiilor
tehnologice nu e în mod necesar legat de capacitatea unei companii de a produce inovația.
Cu alte cuvinte un echipament inovativ nu înseamnă neapărat și succesul mecanismului din
care acesta face parte.

Una dintre concluziile acestui capitol privind revoluțiile tehnologice de l a care a
pornit existența radioului, este că și astăzi , această revoluție se produce prin inovație
continuă și o re adaptare a modelelor de consum ș i concurențiale cu alte tipuri de media.
Acestea sun cele care, într -un mod ciclic, duc la o reorientare a mo dului în care radioul
ajunge la public. A fost întâi provocarea textului scris , urmată de cea cuvântului vorbit, a
televiziunii, apoi de inovația tehnică prin apariția mo dulației FM, astăzi internetul și
avantajele sale. Remarcam în rândurile de mai sus lipsa de viziune sau poate lipsa de
cunoaștere a celor care într -un moment de vârf pentru radiourile AM și în pragul
începuturilor radioului FM, au ales varianta mult mai simplă și mai puțin costisitoare, poate
conservatoar e de a rămâne la ceea ce deja era cunoscut și funcționa l. Dezavantajos, vedem
astăzi, când numărul posturilor de radio cu emisia în AM este din ce în ce mai mic. Să fie și
internetul sau alte

103 Richard W. Fatherley, David T. MacFarland, The Birth of Top 40 Radio: The Storz Stations' Revolution of the
1950s and 1960s , 2013

79
Capitolul 4. Cercetări privind industria radio în era digitală –
Noțiuni privind avansul tehnologiei și revoluția media digitale
Prin noua tehnologie înțelegem acele tipuri de sisteme inovative care aduc un
progres în domeniul în care aceastea apar , cu atât mai mult cu cât dezvoltarea va
reprezenta un avantaj competitiv pentru compania care este răspunzătoare de promovarea
ei în râ ndul publicului consumator. Rapiditatea cu car e se dezvoltă acet domeniu face ca
tehnologia să fie una nouă aproape zilnic , datorită laboratoarelor de “research and
development”. F aptul că o nouă tehnologie căpăta aceste sens este prin prisma faptului că
este nouă în raport cu ceea ce publicul consumator consideră futurist sau inovator
comparând cu ceea ce deja este existent pe piață și se consumă în mod uzual. Un bun
exemplu este dat de tehnologia wireless sau bluetooth, ambele fiind tehnologii vechi
raportându -ne la anii în care au apărut pe piață și pentru publicul consumator, dar având în
vedere că ambele tehnologii reprezintă un nou pas spre conectarea dispozitivelor între ele,
când se ajunge la un nou standard de conectare între două puncte wireless sau două
dispozitive dotate cu tehnologie bluetooth, putem spune că nouă tehnologie va fi
reprezentată prin viteză de propagare a semnalului sau a datelor, prin distanță la care două
dispozitive pot comunica sau prin eficienta acestor tehnologii în a se comportă într -un
spațiu dat.
Pentru domeniul
mass -media, în mod
particular pentru zona de
radio, noua tehnologie este
un factor care poate duce la
schimbări de comportament
ale utilizatorului. De la
radioul analogic în sensul
clasic, la radioul digital în cel
mai concret sens posibil
aceste schimbări vor fi
generate atât prin faptul că
informațiile sunt tr ansmise
pe cale digital e, cât și
datorită faptul ui că se
recepționează cu dispozitive mult evoluate față de aparatele de radio clasice . În Figura 28
putem vedea ceea ce se numeș te piramida media. Jacobs Media be baza unui studiu realizat
în rândul a 64 de mii de respondenți a stabilit că în continuare la baza piramidei stau
televiziunea și radioul dar cu un avans uriaș al telefoanelor inteligente, tablete, streaming,
și social media.
Noile tehnologii apar, asemenea multor invenții cu caracter tehnologic și inovator
din nevoia de a economisi . Spre exemplu, internetul a fost dezvoltat pentru comunicare
între universități, între diferitele structuri militare care aveau nevoie de o modalitate
rapidă și sigură de a comunică și a transmite date cu caracter secret. Din acel punct,
Fig. 28 . Piramida media în funcție de preferințe. Sursa: Jacobs Media 2018

80
internetul a ajuns până la a fi sursă monopolizanta de comunicare în societatea modernă.
De la internetul de mare viteză doar prin fibră s -a ajuns la internetul de mare viteză prin
rețele wireless și s -a dezvoltat în paralel și internetul de mare viteză prin intermediul
datelor . Toate cele trei tehnologii care implică folosirea sau conectarea unui dispozitiv la
internet s -au dezvoltat într -un ritm foarte rapid, datorită modului de raportare la
tehnologiile existente. Potrivit unui studiu a l Jacobs Media104, care a alcătuit piramida
consumului de media în 2018, t eleviziunea și radioului au rămas în preferințele
consumatorilor, totuși streamingul video și audio au luat o amploare impresionantă,
aproape 70% din respondenții la studiu au declarat că folosesc astfel de servicii.
4.1 Context privind dezvoltarea posturilor de radio. Avansul
tehnologic și standarde de evoluție
Dacă televiziunea și radioul au avut nevoie de câțiva zeci de ani pentru a ajunge la
câteva milioane de utilizatori fideli, internetul a avut nevoie de câțiva ani să fie utilizat la
scară largă și puțin sub 30 de ani pentru a fi un fenomen global. Și în ultimii ani, vorbim de
perioade din ce în ce mai scurte pentru anumite tehnologii pentru a fi adoptate pe scară
largă și pentru a fi considerate mainstream de către publicul consumator. Acest lucru duce
la o competitivitate î nsemnată între companiile care doresc să își transmită produsele către
public într -o manieră cât mai eficientă. Datorit ă acestui fapt, radioul este o componentă
foarte important ă, prin prismă modului îm care acesta a fost recepționat și cum se vrea a fi
consumat în viitor. Dacă asculta rea pasivă a fost un atu al radioului, ascultarea activă și
chiar crearea unui radio unic și personalizat par a fi pașii către care radioul s -ar îndreptă.
Singurul dezavantaj va fi pierderea termenului de radio clasic sau radio așa cum este el
definit pent ru a merge către streaming de muzică sau radio on -demand, radio personalizat
sau radio generat de către utilizator.
În acest context, merită menționat apariția primului radio pe internet . Pionier este
considerat Carl Malamud care în 1993 punea bazele „Internet Talk Radio” un talk show
săptămânal ce difuza interviuri cu experți în calculatoare prin intermediul internetului. În
1994, postul de radio WXYC al Universității Carolina de Nord, și -a început transmisia prin
intermediul internetului simultan cu cea în FM, urmat imediat de multe radiouri
tradiționale, unele renunțând la transmisia în FM și recurgând doar la on line. Prima stație
de radio care a emis exclusiv pe internet, „Radio HK”, a fost înființată în 1995 de Norman
Hajjar împreună cu New Media Lab, o agenție de publicitate din Marina del Rey, California.
Pentru transmisie Radio HK folosea tehnologia multicast. Mai târziu, Radio HK a devenit
unul dintre primele servere RealAudio. În Europa, primul web radio a fost Virgin Radio,
apărut în 1996 în Marea Britanie105. Termenul de internet radio sau de online radio cum
este uzitat în limbajul zilnic, face referire la un serviciu care transmite semnal audio prin
inter mediul internetului. Și pentru că pachetul de informație era relativ mic pent ru viteză
internetului existentă la data respectivă, a permis o foarte rapidă și eficientă adoptare a
radioului pe internet de către public. În era modemurilor și a dial -up-ului, muzică și

104 https://jacobsmedia.com/category/research -results/ , accesat februarie 2019
105 European Broadcasting Union, An Introduction to Internet Radio , octombrie 2005 ,
https://tech.ebu.ch/docs/techreview/trev_304 -webcasting.pdf

81
informațiile ajungeau la urechile ascultătorului ușor și mai mult decât atât, permitea
selecție dintre milioane de posturi de radio de pe întreg mapamondul.
Acest lucru era greu de închipuit pentru radioul clasic din cauza modului în care
erau gândite spectrele de frecvențe și a modalității de recepție greoaie, de exemplu prin
geolocalizarii restrictive care au dus la apariția radio urilor local e și radio național. Dar
radioul online a eliminat aceste bariere geografice. La fel de ușor cu ajutorul internetului un
ascultător din România poate să intre pe “frecvenț ele” unor radiou ri de pe tot globul. Acest
mod de a asculta radioul a permis ca apetitul pentru descoperirea de noi posturi de radio și
pentru crearea a noi genuri de radio să fie un lucru foarte ușor de făcut și chiar recomandat
pentru ca serviciul de online radio să fie unul competitiv cu dezvoltarea metodelor de a
consumă muzică. Trebuie să ținem cont că în 1993, cu toate că internetul era pe piață de
câțiva ani, muzică se consumă foarte mult în format analogic și dădea semne timide de
răspun la digitalizare. Radioul on line a fost un pion important pe acest parcurs al
consumului de muzică fără un suport fizic.
Astăzi, radioul online este ubicuu și aproape se confundă cu radioul clasic. La nivel
urban, dispozitivele conectate la internet pot conține cel puțin o aplicaț ie sau se pot conecta
la orice site care face streaming unui post de radio din FM. Asta pe lâng ă orice alt post de
radio care supraviețuiește doar în online. Cu atât mai mult cu cât viteză internetului,
disponibilitatea lui și existența celor câteva miliar de de gadgeturi conectate la internet
permit consumul de radio pe internet . De la telefoane inteligent e cu aplicații dedicate
fiecărui post de radio sau aplicații care permit utilizatorilor să caute printre mii și m ii de
posturi de radio până la dispozitive conectate la un televizor care au aplicațiile în cauza sau
mai nou, asistenții vocali care s e pot conecta la internet și pot oferi prin intermediul unei
comenzi vocal e, orice post de radio , pe lângă serviciile de streaming audio care sunt
integ rate în sistemul de op erare al acestor boxe inteligent e. Internetul a permis ca radioul
să trăiască sub altă formă și cu toate că suntem departe de a păstra o definiție pentru
radioul actual care să se identifice cu cel de la care a pornit epoca radioului, nu suntem în
punctul în care identificăm o încheiere a acestui cicu de dezvoltare . Acesta a evoluat și s -a
adaptat .
Pentru a încerca totuși o definire mai clară a ceea ce repr ezintă astăzi radioul online,
ne vom rezuma la faptul că este un serviciu de transmisie de date sau pachete de date care
sunt recodificate într -un format audio ușor accesibil ascultătorilor . Radioul online oferă o
calitate a sunetului comparabilă cu muzică ascultată de pe un CD, o calitate mult mai bu nă
decât un radio clasic ce transmite prin unde FM/AM. Într-o primă fază, d atorită calității, iar
mai apoi și datorită mobilității , radioul online a permis dezvoltarea unor noi nișe, trenduri
de ascultare dar și unor noi in ovații a modului de transmitere și împachetare a
conținutului .
Una dintre ele este p odcast -ul poate fi definit ca un program de radio – în sensul
clasic al cuvânt ului, înregistrat, și produs pentru emisia în eter sau online, accesibil de pe
telefonul mobil, tabletă ori computer prin intermediul platformel or online. Poate fi ascultat
oricând din momentul în care acesta devin e disponibil online. Mai mult, anumite podcasturi

82
pot fi grupate pe episoade, conferind o re curență acelui distribuitor și menținând o
organizare tipică radioului clasic.
Dacă obiceiul unui ascultător dicta o revenire la un anumit post de radio pentru o
vedetă anume sau pentru o emisiune, un podcast permite același lucru oriunde, oricând ba
chia r un program poate fi reascultat sau ascultat în orice moment al zilei . Dacă un
ascultător este interesat de cele mai noi descoperiri din dom eniul astrofizicii nucleare,
poate caută în mediul online un post de radio care poate oferi un set de episoade grupate în
podcasturi săptămânale care să acopere acest subiect. Da că ești ascultător ul unui anume
gen de muzică, un anume DJ, o anumită emisiune de la postul de radio favorit, o minima
căutare pe platforma online a postului de radio ar putea permite ascultătorului să fi e la
curent cu fiecare episod nou apărut. Din momentul în care un utilizator de podcast devine
abonatului canalul ui, respectiv, prin asumarea unui “subscribe” la ac el podcast, episoadele
vor fi descărcate fie în mod automat, fie vor apărea pentru streaming în momentul în care
postul de radio hotărăște că acestea pot fi difuzate , fie săptămânal, lunar, zilnic sau grupate
după o temă anume.
Pe lângă podcasting, radiou l online există și prin intermediul aplicațiilor mobile care
pot avea funcționalități mult mai bogate dec ât o clasică ascultare la un apa rat de radio. O
aplicație poate afișa de exemplu toate informațiile de care un ascultător are nevoie pentru o
experienț ă mult mai bogată, ce piesă sau program urmează etc. Pe lângă faptul că un
ascultător poate vota topuri de muzică, interacționa cu moderatorii prin toate canalele de
social media sau chiar observa prin intermediul unui live -streaming cum este viață într -o
redacție de radio , cel mai important este accesul la fix tipul de muzică și informație de care
are nevoie, fără să depindă de un aparat de radio aflat în frecvența potrivită . Pentru
Român ia, radioul online se identifica mai degraba cu transpunerea in mediul online a
posturilor de radio clasice, deși există excepții. Aplicația Tune -in este una din cele mai
popular e aplicaț ii de explorat și ascultat radio ul online. Cele câteva sute de mii de posturi
de radio disponibile și modalitatea de a cre a liste de ascultare din mai multe radiouri
permite unui ascultător obișnuit să devină foarte experimentat în genuri variate de muzică
doar prin tabieturile de ascultare. Dimineață poate fi un radio CHR, la prânz poate fi un
news -talk, după amiază un “chill -room radio” și seară poate ado rmi pe ritmuri de muzică
clasic. Și acesta este doar un exemplu despre cum o singură aplicație poate permite unui
ascultător să se desfășoare din punct de vedere al alegerilor în ascultarea radioului. Acest
lucru se traduce printr -o expansiune a rolului oferit de un post de radio foarte ni șat și
gândit pentru transmisia exclu siv online.
Un bun exemplu este dat de automobilele care au schimbat radiocasetofon ul cu un
sistem integrat, asemănător unui computer de bord asimilat cu toate funcționalitățile
mașinii, dar cu o menire axată spre nevoile utilizatorului de consum al conți nutui online
într-o manieră care să îi permită concentrarea la volan, dar păstrând și rolul clasic al
radioului , acela de informare și destindere. Astfel, companiile de tehnologie precum Apple
sau Google, jucători globali chiar în ipostază de constructor d e mașini, pot impune servicii
integrate de tipul celui mai sus amintit . Totuși, este nevoie de o diferențiere a radioul ui
online de streamingul audio. Ambele oferă aproximativ același serviciu, dar cu unele
diferențe importante. Radioul online va difuză muzică pe bază unui playlist prestabilit și

83
care nu este întotdeauna supus dorinței exprimate de către utilizator. Streamingul audio
este dat de “ideea de când ” și permite ca temporizare să fie relativă . Ascultătorul se supune
ideii de alegere voită și nu de alegere impusă. Deși radioul online este foarte divers și
extrem de ni șat, ascultătorul nu are control precis asupra muzicii pe care o va ascultă.
Streamingul audio este divers prin prismă catalogului de piese pe care fiecare s erviciu de
streaming îl achiziționează și îl pune la dispoziția abonaților. Și fiind vorba de abonați,
notăm o altă diferență între radioul online și streamingul audio și anume abonatul plătitor
pentru un playlist creat după bunul plac. Posturile de radio au creat ideea că ascultarea este
grtauită . Asculătorii plătesc totuși prin timpul pe care î l pun invariabil la dispoziția
pauzelor de publicitate și prin restricțiile impuse de un playlist generat de un
subiectivismul unui director muzical . Streamingul audio în schimbul unei taxe, deși sunt
situații în care este aproape gratuit, permite luxul unei ascultări precise. Asculți la
dispozitivul pe care ți -l dorești, fix piesă pe care ți -o dorești și de câte ori îți dorești, dacă ai
un obicei de consum bazat p e repetiție obsesivă sau bazat pe explorarea unui artist sau a
unui gen muzical prin urmărirea recomandări lor date de algoritmii fiecărei astfel de
platforme, serviciul de streaming este o posibilă alegere.
Un alt plan de dezvoltare al radioului care să recupereze pierderile generate mai
ales de lipsa calității sunetului este cel de digitalizare . Radioul digital permite ascultarea la
aceeași cali tate și sub aceleași condiții ca un serviciu de streaming audio, fără să fie nevoie
de internet. Digitalizarea radioului nu se traduce prin transferul acestuia în mediul online.
Mai degrabă, digitalizarea radioului se traduce prin modul în care se împachetează
informația și cum este recepționată această. D eși undele radio au caracteristici extrem de
avantajoase, pr ecum penetrarea unor locuri altfel greu accesib ile pentru internet de
exemplu, pentru a face pasul către viitor, s -a gândit acest sistem de digitalizare prin
codarea semnalului analog folosind algoritmi specifici și transmis mai departe printr -o
schema de modulație digitală.
La nivel european și ceea ce România poate adopta, se vehiculează termenul de DAB,
respectiv Digital Audio Broadcasting, un serviciu de r adiodif uziune terestră digitală . Deși
standardul în s ine este mai vechi decât radioul online, adoptarea sa pe scară largă încă se
lasă așteptat, din considerente în special de costuri ale tehnologiei dar și din cauza modului
în care o asemenea schimbare ar afecta sute de milioane de ascultători la nivel european.
Radiodifuzorii vor trebui să își modernizeze stațiile pentru a fi compatibile cu standardul
DAB pentru a înțelege dimensiunea schimbării, așa cum orice router trebuie să comunice
cu standarde le de viteză ale internetului la fel și o antenă trebuie să fie capabilă să
transmită în format digital un pachet de informații. Ascultătorul, deși mai puțin obligat, dar
la fel de însemnat, trebuie să își asume că va consumă radioul în format digital și își va
achiziț iona sau va caută să fie utilizator de echipamente care vor capta radio în format
digital.
La nivel de termeni tehnici, standardul DAB se identifică printr -o compresie audio
folosind tehnologia MPEG, asemănătoare filmelor care rulează pe un DVD, fără a se pierde
din calitatea informației. Pentru un post de radio, acest lucru înseamnă un semnal audio
foarte bun, comparabil cu streamingul audio. Deși este nevoie de un decodor digital, deci un
efort suplimentar pentru ascultător, acesta va beneficia de afișar ea unor informații

84
asemănătoare radioului online, precum numele piesei și al artistului, datele de identificare
ale postului, afișarea imaginilor care ține de piesă audiata, precum copertă sau pictogramă
cu postul de radio, informații în timp de real despr e trafic sau condițiile meteorologice.
Pentru cel care emite în format digital, costurile însemnate în modernizar ea semnalului se
vor amortiza d in câștigurile produse de calitatea semnalului prin utilizarea acestui
standard. Având în vedere că mult mai mul te radiouri vor putea fi codate și decodate de pe
un singur emițător, respectiv stâlp de radiodifuziune, costurile de funcționare se vor
împarți pentru fi ecare participant care își alocă un spațiu pe acel emițător. Mai mult, fiind
vorba de un emițător digi tal, frecvență va fi unică pe un teritoriu prestabilit și automat,
licitațiile pentru acordarea de licențe radio se vor desfășura mult mai eficient, data fiind
simplificarea condițiilor de a emite pe un areal geografic. Și cel mai important, ascultătorul
nu trebuie să caute un post de radio după frecvență, data fiind eliminarea acestei variabile
pe bază poziției geografice, ci doar după numele radioului, aducând formatul digital pe
picior de egalitate cu formatul online, unde doar descriptorul nominal ident ifică un post de
radio față de altul.
4.1.1 Revoluția digitală. Efecte asupra managementului posturilor de
radio
Radioul pe internet poate fi de asemenea un model foarte eficient din mai multe
motive. În primul rând nu exista niciun fel de limitare geografică care să îngrădească
distanța de emisie așa cum se întâmplă în cazul undelor radio, terestre sau cele prin satelit.
Se elimină de asemenea costurile pe care un ascultător de radio le plătește , de exemplu
pentru un abonament de satelit cu atât mai mult cu cât o conexiune de internet poate fi
chiar și gratuită. În ceea ce privește publicitatea , radioul pe internet poate să vândă spațiu
comercial în primul rând pe site -urile sale, pagini de socializare sau alte evenimente special
organizate, nu e nec esară, prin urmare, întreruprea frecventă a programelor pentru
calupurile de publicitate. Dar probabil aspectul cel mai important în cazul radioului cu
emisie pe internet este desigur calitatea sunetului, net superioară emisiei pe unde radio sau
prin satel it în contițiile în care nu există interferență pe traseul emițător – receptor.
Costurile echipamentelor sunt de asemenea reduse iar calitatea sunetului poate fi
îmbunatățită doar cu ajutorul unor programe software care nu necesite echipamente
tehnice volu minoase, eliminându -se așadar costurile de depozitate, gazduire, curent
electric etc. În plus radioul cu emisie pe internet poate fi ușor recepționat în orice colț al
lumii singura condiție obligatorie fiind o conexiune la internet – de acasa, în mașină or i pe
un computer radioul online poate fi ușor accesat.
Exisa o varietatet largă de posturi de radio ce produc contiținut exlusiv online, ba
chiar au fost dezvoltate platforme dedicate conținutului audio pe internet care se
adaptează uș or diverselor tipuri de public. Una din cele mai cunoscute astfel de platforme
este Pandora ce utilizeaza o tehnologie sofisticată de interpretare a preferințelor muzicale
or conținut pe baza unor selecții riguroase venite din partea ascultătorilor. Algoritmul
numit Music Geno me Project106 a apărut ca idee la începutul anilor 2000, i nițial platforma
se dorea o bază de date , muzicală , cu o organizare extrem de riguroasă , peste 450 de

106 Michael Castelluccio, The Music Genome Project , Strategic Finance, 2008

85
atribute defineau în primă faza fiecare melodie, începând de la numele artiștilor până la
starea p e care piesa respectivă o crea, iar toate acestea erau amestecare într -un malaxor
matematic pentru a fi organizate. Cu timpul numărul atributelor a crescut tot mai mult pe
baza preferințelor venite chiar de la utilizatorii platformei.
John Joyce a explica t intr -o lucrare a sa în 2006107 modalitatea tehnică prin care
această platforma a reușit să devină un deschizător de drumuri în privința organizării și
difuzării conținutului pe platforme media. Potrivit acestuia inventatorii algoritmului s -au
inspirat chia r din genetica. Așadar fiecare piesă muzicală sau producție audio e catalogată
în acest algoritm precum organisemele care au trasături – gene. Fiecare genă corespunde
unei caracteristici a piesei sau producției audio de exemplu, dacă artistul este bărbat s au
femeie, notele muzicale preponderente în piesa respectivă, utilizare chitării electrice, alte
tipuri de sunete etc. Pe baza acestor criterii se catalogheaza genurile muzicale, așa se
ajunge de exemplu ca producțiile din categoria pop -rock să aibă aproxi mativ 150 de
atribute, muzica jazz peste 400 etc. Sistemul se bazează pe aceste atribute pentru a genera
rezultate cât mai apropiate de preferințele ascultătorului. Fiecare compoziție ajunge să fie
introdusă în baza de date a platformei abia după o analiză riguroasă făcută de muzicieni de
specialitate și e avut în vedere în special criteriul care să permită atribuirea a cât mai
multor caracteristici impuse de platformă, cu alte cuvinte, dacă o piesă nu îndeplinește un
număr minim de atribute aceasta nu poat e intra în algoritm. The Music Genome Project
este considerat unul dintre cele mai performante proiecte de generare de conținut. Pe baza
acestor algoritmi și cu o baza de date suficient de bogată un ascultător poate primi
conținutul dorit ore chiar zile sa u luni în șir. Scopul primar este acela ca cel care cumpără
accesul la platformă să primescă exact conținutul pe care îl dorește. La o analiză simplă
așadar aveam câteva variabile care redefinesc atât modul de ascultare cât și cel de emisie
de conținut aud io. În esență și radioul se folosește tot mai mult de preferințele
ascultătorului, care rezultă de cele mai multe ori din studii de piață, pentru a difuza
conținut. În aceeași cheie trebuie interpretat și agloritmul mai sus prezentat însă cu câteva
preciză ri: este un algoritm pe care îl poți adapta la infinit, costurile nu sunt la fel de mari ca
în cazul studiilor de piață, tehnonolgia mult mai ieftină dar și gradul de penetrare mult mai
larg a conținutului în toată lumea.
O altă astfel de platformă este Live 365, care permite de această dată utilizatorilor
săi să își creeze propriile posturi de radio pentru a atinge audiență cât mai largă. Peste 300
de genuri muzicale sunt acoperite în prezent de această platformă numai cu ajutorul unor
posturi de radio g enerate de ascultător. Blog Talk Radio, este un alt proiect online care
permite oricum cu o conexiune la internet un computer nu foarte sofisticat și un microfon
să realizeze dezbateri de tip talk -show pe internet. Toate cu ajutorul rețelelor social -media.
Last.FM este un alt exemplu de platformă care însă oferă acces la posturi de radio care emit
exclusiv pe internet ori și pe internet pe baza de abonament. În afară de aceste proiecte
online putem enumera nenumărate altele cum ar fi Jango, AOL, Radio Tower , Absol ute
Radio, TuneI n, Slacker etc. Desigur vor fi voci care spun că radioul pierde una din cele mai
interesante componente ale sale pentru ascultător: frumusețea ascultării radioului la
aparat. Problema aceasta a fost însă rezolvată și pentru radiouril e pe internet. Există

107 Joyce John, Pandora and the Music Genome Project , 2006

86
nenumărate receptoare radio care iau inclusiv forma unor aparate vechi care au o
conexiune wi -fi. Multe din platformele mai sus menționate au creat aplicații speciale care
funcționeaza pe astfel de aparate: așa se face că nu mai e nev oie de o tabletă, latop sau
smartphone pentru o experiență radio ci utilizatorul poate să asculte radioului online pe
receptoare aproape calsice. Trebuie însă să remarcăm că radioul devine mai mult ca
oricând o punte de legătură socială între indivizi. Da că până acum realizatorul era cel care
făcea legăturile între ascultători și era de fapt vocea tuturor, astăzi fiecare utilizator poate
interacționa în timp real cu celălat, pot schimba impesii în prvința conținutului sau pot să
genereze unul altuia exact ceea ce vor să asculte. Și pentru că a menționat frumusețea
radioului ascultat la aparatul de radio nu trebuie să uităm de radioul din mașină. Cei mai
mulți producători de autovehicule au luat de ani buni în calcul această evoluție a tehnolgiei
și au ținut cont dezvoltarea platfromelor care vor acapare tot mai mulți utilizatori în
detrimentul radioului clasic pe unde. Astăzi aparatele de radio utilizate în mașini au
conexiuni la internet si bluetooth în plus grație parteneriatelor cu diferite platforme au
dezvoltate chiar aplicații pentru mașini astfel încât platformele online să fie ușor accesibile
chiar și de la volan – iar nevoie este una reală. În 2009 un studiu Arbiton la care au
participat peste 7500 de șoferi, arăta că 38% dintre șoferii americani su nt interesați să
asculti radioul online sau platformele audio în mașină.108
Așadar unul dintre motivele pentru care radioul pe internet pare să fie atât de
apreciat este faptul că este direct controlat de ascultători, ceea ce înseamă că utilzatorii
acestor p latforme decid exact ce vor, când și cum vor să asculte. Chiar dacă la o primă
vedere pare simplu, platformele bune au nevoie de investiții serioase: pot fi însă acestea
amortizate mai repede decât în cazul posturilor clasice și poat fi mai ieftin întrețin ute?
Unele state au reglementat prin organismele speciale în acest domeniu modul de
funcționare și felul în care aceste radiouri sunt taxate. Pe lângă drepturile de difuzare și
autor, radiourile online sunt supuse codurilor fiscale din țările în care sunt înregistrate
platformele și platesc diverse taxe și autorizări. La acestea se mai adaugă cosuturile cu
domeniile de internet, găzduire și mentenanță plus plata personalului. Veniturile pot fi însă
mult mai importante decât în cazul radiourilor clasice care în cele mai multe cazuri se
limitează la a vinde spațiul comercial în programele sale. În ceea ce privește viitorul
radioului online, impactul pe care acesta la generat până în acest moment nu pare a fi
suficient de puternic astfel încă să înlocuiască fo rmele existente ale radioului clasic dar cu
siguranță a dus la o regandire a raportării la public și desigur la o fragmentare a veniturilor
din publicitate, și așa destul de mici, pe care radioul clasic le avea. În 2010 la nivelul
Statelor Unite, locul und e funcționeaza și s -au lansat cele mai multe platforme care oferă
conținut audio dar și radiouri online, 22% dintre respondenții la un studiu au precizat că
radioul pe internet are un rol important în activitatea de zi cu zi și peste 50% dintre
respondenți au indicat componenta muzicală la cerere drept una din cele mai apreciate
inovații ale platformelor online. 109 Printre cei care accesează astfel conținutul sunt
utilizatorii de telefoane de tip smartphone, iar potrivit aceluiași studiu s -a demonstrat că
aplicațiile pentru telefonul mobil după cele online sunt a doua modalitate de ascultare.

108 Dianne Williams , The Arbiton Narional In -Car Study , 2009
109 Studiu Radio City FM, How the DMCA Affects Internet Radio , februarie 2009,
http://www.radiocityfm.us/how -the-dmca -affects -internet -radio/ , accesat februarie 2016

87
Absolute Radio110 o aplicație dezvoltată în Marea Britanie, raporta în 2010, 1,1 milioane de
ore de conținut audio ascultat de utilizatori pe platforma online și peste 353 de mii pe
aplicația de telefon mobil cu precizarea ca numărul de utilizatori a crescut d in 2009 în
2010 cu peste 305%. Cifrele sunt relevante și pot creiona un viitor pentru posturile de
radio online și pentru aceste platforme. Desigur rămâne întrebarea î n ce măsura va afecta
acest trend existanța posturilor de radio clasice. Putem cu siguranța afirma că va forța
unele schimbări iar pe termen lung ascultătorul pare să fie unul din marii învingători. Cât
despre industrie și venituri acestea vor crește dar s e vor diviza în felii mult mai mici iar cel
care va îndrăzni să parieze pe inovație poate acea șanse reale la câștiguri importante.
Evolu ția digitală a transformat pe alocuri fundamental modul in care radioul crează
și prezintă conținutul iar într-o inter pretare mai plastică putem afirma că modificările
vizează două planuri: cine e radioul și ce e radioul?
Primul plan se referă în mai mare măsura la componenta de imagine și cea
comercială a posturilor de radio care au devenit mult mai omogene dar centrali zate:
programele, muzica, conținutul în general sunt atent studiate, bine țintite și calculate din
punct de vedere al costurilor ; centralizarea se refer ă pe de altă parte în concentrarea
decizională și comercială într -un singur punct: director de programe, director muzical,
director de vânzări, director de producție etc. Unde au dus însă aceste schimbări? La
pierderea identității culturale și sociale de care radioul se bucura în anii de glorie cu
momentul de aur înainte de apariția televiziunii așa cum mai sus am arătat iar dacă nu
pierdere atunci cu siguranță o transformare mascată în spatele unui scut corporatist cu
toate regulile ce vin la pachet cu aceasta caracteristică.
Așadar cine e radioul? Un sistem cu reguli, factori de decizie și mișcări extrem de
bine calculate. Ultimele schimbări în peisajul media, inclusiv impactul puternic pe care l -a
avut apariția internetului și digitalizare pe toate planurile au remodelat și radioul în special
în componenta de producție, au schimbat însă și percepția ascul tătorului? Iar aici apare cel
de-al doilea plan mai sus menționat: ce e radioul sau ce cred ascultătorii că e radioul. La o
primă vedere această raportare, până la urmă a consumatorului de produs media a rămas
constantă: radioul face parte din viețile noas tre, e folosit pentru diverstisment, informație
și de cele mai multe ori este ascultat pasiv – caracteristici întâlnite încă de la începuturile
sale și care au avut doar readaptări dealungul timpului.

110 https://absoluteradio.co.uk/listen/mobile/ , accesat februarie 2017

88

4.2 Cercetări privind tendințele în dezvoltarea posturilor de radio
sub influența expansiunii internetului
Judecând după evoluțiile din
ultimi ani, î n perioada
următoare tend ințele par să
schimb acest plan, pe al ocuri
chiar într -un mod radical, iar
generațiile digitale vor fi cele
responsabile de aceste
modificări. În contrast cu
regulile corporatiste radioul ar
putea trece printr -o nouă
perioadă de “democratizare”
care va fi impusă de fapt de
abundența de aplicaț ii și
platforme care oferă conținut,
revoluția oferită de muzica personalizată sau agloritmii care analizează în timp real nevoile
ascultătorului de radio. În Figura 2 9 pot fi remarcate schimbările în consumul de
media tradițională cu o cădere liberă pent ru ziare și revistele tipărite dar cu o creștere
substanțială pentru media online.
Ținând cont de aceste repere putem să enunțăm câteva tendințe ce ar putea să
schimbe din temelii felul în care radioul este produs și consumat. Una dintre acestea se
referă la soarta radioului local, cu acoperire limitată, de multe ori cu resurse tehnice și
materiale puține. Experți în domeniu susțin că aceste radiouri vor fi eliminate din peisajul
media de abundența radiourilor online și de creșterea acoperirii internetului mobil și wi -fi.
Una dintre caracteristicile care fac radioul local unul limitat este desigur acoperirea care de
cele mai multe ori prevalează conținutul: cu alte cuvinte ascultătorul e de multe ori obligat
să asculte un radio local pentru că e singurul car e are acoperire într -o anumită zonă. Așa se
face că în următorii ani limitarea geografică ar putea fi învinsă de puterea internetului.
Ascultătorii vor putea accesa radiouri online inclusiv la cele cu emisie clasică dar care emit
și pe internet dar care în mod normal din cauza acoperirii nu ar fi accesibile într -un anume
loc. Internetul așadar ar putea deschide accesul spre un număr fără precedent de radiouri
învingând astfel formatele reci și rigide uneori ale posturilor locale. O previziune așadar,
radiou rile fără o relație strânsă cu ascultătorul vor fi sigur învinse de radiourile cu putere
mult mai mare, cu atenție la nevoile ascultătorului, tot mai ușor accesibile în anii următori
datorită internetului în mașini, acasă, pe telefoanele mobile, tablete et c.

Fig. 29 . Schimbările în consumul global de media. Sursa: Zenith Media

89
4.2.1 Revoluția radioului în industria auto și conceptul "internet of
things”
Internetul obiectelor , “internet
of things” abreviat IoT, este un concept
ce presupune folosirea
internetului pentru a conecta diferite
dispozitive între ele, servicii și sisteme
automate, formând astfel o rețea de
obiecte111. Realizarea unor IoT -uri
presupune echiparea dispozitivelor ce
trebuie conectate cu aparatură de
rețea, și cu electronică. Obiectele pot fi
senzori meteorologici, senzori de
măsurare a nivelului de po luare,
dispozitive medicale, autovehicule ce
incorporează caracteristici smart,
obiecte electrocasnice smartphones, camere de supraveghere, în general, orice obiect care
are încorporate capacități de comunicare . Conceptul de mașină conectată se referă la
mașinile care sunt dotate cu dispozitive precum bluetooth, receptor wi -fi și de rețele
precum 3G , 4G sau în viitorul foarte apropiat 5G . Astfel, mașinile conectate sunt mașinile
care fac parte din universul Internet of Things, în care toate dispozitivele su nt legate și pot
comunica între ele.
Creșterea conectivității este un fenomen cu impact din ce în ce mai mare, iar
adaptarea la acest trend a industriei auto era un pas firesc. Un aspect important este durata
de viață și ada ptarea la tehnologiile
actuale. Pentru că mașinile nu sunt
bunuri cu o perioadă de folosință
scurtă a ceastă durată ar trebui să
fie mult mai m are decât în cazul
telefoanelor spre exempl u. Un
avantaj major adus de conectivitate
este posibilitatea de a folosi datele
colectate de la mașină pentru a
analiza performanța acesteia și a
obține informații prețioase legate
de modul în care sunt folosite de
utilizatori. În plus, cu cât există mai
multe modalități de conectare de la
distanță, cu atât producătorii de
automobile au mai multe opțiuni de
vânzare încrucișată a produselor și serviciilor lor.

111 Boscoianu Elena -Corina, Popa Dragoș , Internet of Things , Buletinul AGIR , accesat ianuarie 2020 Fig.30 . Evoluții privind livărirle de automobile conectate la
nivel mondial. Sursa: KPMG, Gartner

90
Unele esitmări112 arată că numărul m așinilor conectate aflate în circulație va ajunge
în 2020 la 250 de milioane . Conectivitatea înseamnă înainte de toate trafic de date, iar
marii operatori au început deja lupta pentru cota de piață inclusiv printr -o cursă a
implementării cât mai rapide a tehnologiei 5G. Business Insider Intelligence113 estimează că
în 2021 vor fi livrate 94 de milioane de automobile conectate, înregistrând o rată de
creștere anuală de 35% din anul 2016, când au fost livrate 21 de milioane de automobile
conectate , așa cum poate fi remarcat în evoluția din Figura 30.
Putem spune în aceste condiții și că r evoluția radioului din mașină a pornit de la
dezvoltarea conectivității, IoT și a aplicațiilor mobile . Aproape că nu mai există șofer care
să nu folosească radioul din mașină iar spre deosebire de radioul de acasă de exem plu,
puțini au fost competitorii care până de curând au îndrăznit să concureze cu radioul din
mașini și putem să îi enumerăm aici pe cei care își luau muzica sau conținutul audio de
acasă pe echipamente ușor de conectat la sistemele mașinilor cum ar fi iPo durile. Un alt
competitor al radioului clasic din autovehicule este și radioul via satelit, cum este SiriusXM,
care oferă o gamă largă de posturi contra unor abonamente și care desigur necesită un
echipament compatibil în mașini astfel fiind învinsă proble ma de acoperire a frecvențelor.
Conect ivitatea mașinilor
la internet, ar putea transforma
în viitor aparatul clasic de radio
într-o simplă aplicație, precum
cele utilizate pe telefoanele
mobile. În Figura 3 1 vedem că
în prezent peste Ocean,
aproape 14% dintre mașini au
o conexiune la un radio online,
dar în continuare radio ul
FM/AM domină sistemele
audio din mașină. Există totuși un avans
sesizabil al aplicațiilor, iar a ceastă
schimbare va duce în primul rând la o modificare de percepție asupra rolului radioului în
activitatea zilnică ce implică și condusul mașinii. Perceput de cele mai multe ori ca o
unealtă complementară condusului, gratuită și relaxantă, radioul clasic AM, FM – domină în
continuare sistemele audio din mașină așa cum rezultă din graficul de mai sus dar putem
estima că aceste atribute s-ar putea schimba odată cu dezvoltarea aplicațiilor de
personalzire a conținutului.
Gestul simplu care dă glas unui post de radio local, irelevant și impersonal de cele
mai multe ori va fi schimbat cu experiența radioului personalizat în funcție de stare,
moment al zilei, încărcătură emoțională etc., știrile, datele despre vreme, ultimele infomații
despre celebrități și alte dezbateri împreună cu muzica preferată vor putea fi rapid și ușor
programate cu ajutorul aplicațiilor radio online instalate pe bordurile mașinilor cu

112 https://www.g artner.com/en/newsroom/press -releases/2019 -08-29-gartner -says -5-8-billion -enterprise -and-
automotive -io, accesat ianuarie 2020
113 https://www.businessinsider.com/ internet -of-things -connected -smart -cars-2016 -10, accesat ianuarie 2020 Fig. 31 . Radioul AM/FM domină în preferință și în mașină.
Sursa: Jacobs Media 2018

91
conexiune la internet, iar după cum vom arătă în capitolele următoare, tot mai mulți
constructori de autovehicule investesc, inclusiv în motorizările de bază, în dezvoltarea
acestor echipamente.
E greu de egalat momentul în care șofatul este foarte bine c ompletat de experiența
muzicală personală, psihologii vorbesc în studii de specialitate despre dopamină sau
horomonul fericirii ca fiind cele care preia controlul stării pe care șoferul o experimentează
ascultând muzica preferată moment ce ușor poate fi st ricat de alegerea neinspirată a unei
piese dintr -un playlist al unui post de radio sau alegerea greșită a radioului. De fapt această
stare este cea care va sta la baza inovației în viitor dar și la prețul pe care ascultător l -ar
putea plăti pentru a -l expe rimenta.
Un alt lucru demn de luat în considerare este faptul că prin intermediul acestor
aplicații se pot colecta date relevante care să determine natura personalizării postului de
radio și a experienței muzicale, ba chiar amprenta vocală poate dicta sta re emoțională a
acestuia iar un senzor GPS ar putea colecta datele despre vremea de afară. Unei astfel de
aplicații nu îi rămâne decât să decidă ce fel de muzică se potrivște cu vremea și cu starea
șoferului și să creeze un playlist unic, altfel greu de re alizat de către un post clasic de radio.
Monetizarea acestor aplicații s -ar putea face rapid tot cu ajutorul unor calupuri publicitare,
atent plasate, deloc agasante și bine țintite în momente cheie ale șofatului elemente pe care
o aplicație le -ar putea de termina cu ajutorul unor algoritmi foarte preciși.
Dincolo de spoturile publcitare, rămâne problema banilor pentru drepturile de
autor pentru fiecare piesă ascultată, astăzi suportate de radiourile clasice – ceea ce face
gratuită în mare parte această experiență, în viitor drepturile de autor ar putea reve ni din
portofelul ascultătorului. Fiecare piesă ascultată va trebui cumpărată ceea ce desigur
reprezintă doar o mică parte din prețul plătit pentru experiența cu toate componentele mai
sus descrise. Acest mecanism va implica desigur un marketing foarte bin e plasat din partea
caselor de discuri și o dezvoltare a aplicațiilor astfel încât achiziționarea conținutului să se
facă simplu și rapid, doar prin atingerea unui buton virtual sau chiar cu ajutorul comenzii
vocale. Când un șofer se transformă într -un pot ențial cumpărător, când fiecare
recomandare trebuie să fie foarte personalizată se ajunge cu siguranță la marketing dar și
la dezvoltarea de noi componente ale acestei industrii. Iată așadar, cum relația simplă
ascultător post de radio s -ar putea transform a într -o rețea de servicii care să îndeplinească
toate aceste dorințe. Provocarea uriașă va fi însă că toată aceasta rețea să nu devină o
povară în plus pentru ascultător ba dimpotrivă trebuie să transforme experiența ascultării
radioului clasic într -una m ult mai ușoară. În acest scop aplicațiile ar putea furniza analiză
în timp real a preferințelor și modului de ascultare a conținutului.
Există însă avantaje și pentru radiourile clasice în tot acest peisaj. Acestea ar putea
dezvolta aplicații compatibile cu autovehiculele și computerele de bord ale acestora prin
intermediul cărora să primească reacții si evaluarii ale continutului difuzat în timp reala via
internet, inclusiv cu ajutorul unor extensii fizice cum ar fi de exemplu butoane poziționate
pe volan ul mașinii, conectate la aplicație. Cu ajutorul acestora ascultătorul ar putea să își
exprima aprobarea sau dezacordul sau să evalueze un anumit tip de conținut. O consecință
a acestui mecanism ar putea fi o grilă mult mai apropiată de preferințele ascultă torului, dar
și o fidelizare a acestuia.

92
Pentru o imagine mai clară a ceea ce a contribuit la revoluționarea radioului în
mașină merită aduse în discuție cifrele Departamentului Transporturilor din Statele Unite
care arătau în 2016 că în medie autovehicul ele care circulau pe drumurile americane aveau
o vechime de peste 11,6 ani, ceea ce desigur poate explica de ce radioul în mașină cu
conexiune la internet și aplicații mobile nu revoluționează pentru moment această piață. Cu
toate acestea, șoferii se orien tează spre autovehicule noi, dotate cu echipamente audio cu
conectivitatea online și aplicații diverse. Un studiu Arbitron114 din 2009 prognoza o
creștere a numărului de autovehicule noi cu un vârf în anul 2016. Din nou cifrele
Departamentului american al Tr ansporturilor confirmă aceast teorie, la finele lui 2016,
peste 17,5 milioane de mașini noi au fost vândute, depășind recordul anterior de 17,4
milioane atins în 2015. Aceste autovehicule vin de cele mai multe ori deja dotate cu opțiuni
ce facilitează acce sarea radiourilor online sau via satelit, conectviitatea te tip hands -free la
telefoanele mobile sau chiar aplicații online cu acces la principalele platforme ce oferă
conținut audio. Astfel, radioul de mașină încetează să fie exclusiv radioul AM/FM, cu
opțiune de ascultare limitată, de aici dispare și acea “captivitate” a ascult ătorului de care
rețelele mari sau radiourile cu acoperire puternică au profitat și au câștigat, nu neapărat
prin programe și conținut mai bun ci prin simplul fapt că reprezentau si ngura opțiune de
ascultare în mașină.
Interfațele care controlează sistemele media din interiorul vehiculelor devin din ce
în ce mai mult
standardizate la Apple
CarPlay și Android Auto,
care imită afișarea
smartphone -urilor pe
panourile din interiorul
mașinilor, pre -instalate
de producători. P ractic,
fiecare producător de
mașini a făcut investiții
semnificative și potențial
transformative în acest spațiu.
Companiile de automobile recunosc valoarea în captarea datelor de utilizator și
furnizarea de noi oferte. Cifrele pe care le prezint în Figura 32, arată avansul într -un singur
an al sistemelor de informare și divertisment în automobile doar în Statele Unite. Creșterea
este de 2 procente. Aproape 8% dintre mașinile noi fabricate în 2014 peste Ocean aveau un
astfel de sistem. Tot în 2014 Apple introducea CarPlay deci cifrele sunt oarecum
explicabile. Scopul anunțat de compania din Cupertino: pentru a face conducerea mai
sigură și mai convenabilă, 2014 – a fost și unul din momentele care au contribuit categoric
la creșterea numprului de autovehic ule din producția mondială dotate cu sistem de
informare or divertisment. Odată ce telefonul smartphone și mașina sunt conectate
corespunzător, sistemul de infotainment permite utilizarea unui ecran montat pe tabloul de

114 Diane Williams, The Arbitron In -Car Study , Arbitron Inc, 2009
Fig. 32 . Efectul lansării în 2014 a Apple CarPlay în industria auto

93

Arhitectura unei rețele 5G bord pentru a accesa mai multe aplic ații și funcții pentru iPhone, inclusiv mesaje, muzică și
navigație115.
Acum, o vastă majoritate a mașini lor noi din Statele Unite și Canada sunt dotate din
fabricație cu Apple CarPlay. Unele companii fac cumpărătorii să plătească suplimentar
pentru caracteristica respectivă sau să -i forțeze în anumite modele să plătească pentru a le
îmbunătății. În plus, șoferii par să fie acum mai interesați de tehnologia din mașină față de
performanța de conducere a vehiculului atunci când iau decizii de cumpărare a
autovehiculelor. Într -un studiu recent realizat de Accenture116, în care șoferii au fost rugați
să precizeze preferințele dintre tehnologia în mașină și performanțele de conducere,
răspunsurile au favorizat preferința pentru o tehnologie mai bună. Performa nța de
conducere, a fost opțiunea cea mai puțin aleasă. Și când a u fost întreba ți despre importanța
serviciilor pentru pasageri – partener, copii etc., muzica streaming a fost răspunsul pentru
63% dintre respondenți; chiar mai mare decât navigarea pe inter net prin intermediul unui
dispozitiv în mașină117. eMarketer estimează că 35 de milioane de dispozitive de bord
audio conectate sunt deja utilizate118.
4.2.2 Rețelele 5G ca parte a soluției multi -platformă
Soluți ile multistandard –
care permit ascultătorului să
acceseze radio ul prin toate
dispozitivele posibile – sunt un
semnal pozitiv pentru evoluțiile
acestei părți din media . Aici
putem încadra și cea mai nouă
direcție în materie de date mobile:
rețelele 5G. Acestea nu utilizează
un singur spectru de frecventa,
precum 4G, ci 3. Rețeaua 5G poate
atinge o viteză de până la 10 G b/s,
însă nu acoperă o arie la fel de
mare și nu poate ajunge cu ușurinta în clădiri. Pentr u a
combate aceste neajunsuri, pot fi folosite celule mici, ce permit
acoperirea unor arii geografice mai mici, însa la viteze mult mai mari decât cele actuale.119

115 iOS este un sistem de operare de tip Unix , care încă în prima sa versiune a conținut multe elemente din Mac
OS X , tot un sistem de operare de tip Unix de la Apple. Funcționalitatea iOS poate fi întregită de către utilizator
prin procurarea de aplicații suplimentare specializate. Prin funcționalitatea sa iOS este unul din factorii de
succes primordiali al telefoanelor iPhone pe piața mondială.Un concurent al lui iOS este sistemul de
operare Android de la compania Google si Windows Phone, un sistem de operare dezvoltat de către Microsoft.
116 https://www.accenture.com/ro -en/company/
117 https://jacobsmedia.com/the -auto -industry -outlook -is-radio -along-for-the-ride/ , accesat octombrie 2018
118 https://www.emarketer.com/Article/Alexa -Say-What -VoiceEnabled -Speaker -Usage -Grow -Nearly -130 –
This -Year/1015812 , accesat mai 2017
119 https://www.digitaltrends.com/mobile/what -is-5g/, accesat no iembrie 2019

94
Viitorul radioului este multi -standard și multi -platformă așa cum am arătat pe parcursul
capitolelelor . Conexiunile 5G ar putea reprezenta cea mai nouă componentă a palatei de
standarde în care radioul poate să ajungă la utilizator, o variantă rapidă de transmitere de
conținut chiar dacă utilizarea în scop larg, comercial ar fi posibilă abia peste câțiva ani . Este
nevoie de momentul de anticipare, pe ntru a asigura condițiile potrivite pentru integrarea
radio ului. De exemplu, n oile dispozitive , cum sunt telefoane inteligente, sistemele auto,
difuzoare le inteligente etc. ar trebui să integreze standardele de transmisie analogică și
digitală împreună cu radio ul accesat prin 5G. Conexiunile mobile permit, de regulă,
contacte bidirecționale în tre un dispozitiv și un server așa se face că fiecare utilizator
primește informații personalizate sau unu la unu . Și aici am putea asista la o nouă revoluție
în ceea ce privește radioul clasic. Pentru prima dată pe calea undelor, radioul în sensul
cunoscut publicului larg ar putea să ofer conținut aproape personalizat.
Cum s -ar putea face acest lucru? La conferința anuală a Asocițaiei Radiourilor Europene120
a apărut ide ea ca r diourile să devină gestionari de rețele 5G. Mai exact să cumpere o lățime
de bandă fixă de la un operator de rețea mobil ă existent și apoi să gestioneze această „felie”
în condițiile legi dar impunând propriile condiții comerciale: de exemplu acce sul să se
poată face cu sau fără abonament, fără SIM, să existe un canal de retur pentru
interactivitate etc.
4.2.3 Tendințele de nișare a conținutului și expansiunea aplicațiilor de
radio online
Prin transformări trece
și radioul utiliziat de multe ori
pasiv în gospodării. Internetul
și telefonul mobil au fost
principalele provocări pentru
ascultătorul de radio „de casă ”,
mai exact dezvoltarea
internet ului și dispariția
radioului din telefoanele
mobile inteligente. Cele mai
multe echipamente mobile cu
acces la internet au renunțat la
chipurile care facilitau accesarea radioului on -air si l -au înlocuit cu aplicații mobile în timp
ce computerul de acasă, sau aparatul de radio poate ușor și foarte rapid trece prin milioane
de posturi de radio online, înlocuind astfel aparatul clasic. Și ne uităm spre utilizatorii de
telefoane inteligente, vedem în Figura 33 avansul în doar 5 ani de aproape 500% a
numărului de utilizatori de telefoane inteligente doar la nivelul Statelor Unite, un indicator
important care arată de fapt oportunitate pentru dezvoltatorii de aplicații.

120 http://www.aereurope.org/radios -5g-for-broadcasting/ , accesat iulie 2019
Fig. 33 . Avansul privind numărul de utilizatori de telefoane inteligente.
Sursa: Edison Research

95
Potrivit unui studiu al Edison Research121 încă de tineri, viitorii ascultători de radio
sunt obișnuiți cu accesarea conținutului online. Peste 7% dintre cetățenii americani cu
vârstă de peste 12 ani sunt deținătorii de difuzoare inteligente, cu conexiune la internet.
Printre cei de peste 18, peste trei sferturi, 70%, au devenit ascultători de conținut audio
online odată cu apariția tehnologiei care să le permită acest lucru: 65% dintre aceștia
ascultă mai multă muzică, 28% ascultă mai multă actualitate și dezbatere, 20%
înregistrările unor emisiuni sau programe la cerere, 18% acceseaza cărți înregistrate audio.
Potrivit aceleași cercetări, 90% dintre cei care și -au cumpărat un echipamanet inteligent:
aparat de radio cu conexiune la internet, boxă portabilă cu asistent vocal etc. au răspuns că
au achi ziționat aceste aparate pentru a asculta muzică “mai bun ă deât oferă radioul ” pentru
38% dintre responden ți aceste echipamente urmează să contribuie la o mai bună
experiență de ascultare a radioului clasic.
Centrul de strategii media Jacobs nota într -o an aliză122 că cei mai mulți dintre tinerii
născuți în anii 2000 nici măcar nu au acces la un aparat de radio clasic, ci mai degrabă
urmăresc sau ascultă conținutul audio online, pe telefoanele mobile, pe laptopuri sau
tablete. Este una dintre tendințele care c u siguranță trebuie luată în seamă în condițiile în
care publicul tânăr renunță încet dar sigur la a mai accesa radioul clasic sau se folosește de
un smartphone pentru a accesa conținutul audio . Din 2009 și până în 2014, un an de
referință, numărul deținătorilor de telefoane inteligente a crescut de 6 ori. De pe urma
acestor evoluții ar putea profita chiar posturile de radio tradiționale care ar putea să își
adapteze conținutul pe baza unor anali ze în timp real direct obținute de la un ascultător
pus într -o situație reală și nu pe baza unor demersuri sociologice care pot avea erori în
primul rând din cauza faptului că răspunsurile ascultătorilor nu sunt date într -un mediu
favorabil. Astăzi rețelel e de radio controlează o bună parte din ceea ce ajunge la urechile
ascultătorului in materie de conținut, absorbe o parte importante a veniturilor din
publicitate și promovare. O formă de monopol care însă va trece prin schimbări importante
în viitor. Actu ala schema tehnică pe care este construit radioul este una veche dar nu
depașită, însă uneori foarte costisitoare. Viitorul radioului va depinde de digitalizare și
probabil vom asista la închiderea celebrelor turnuri radio si a emitatoarelor puternice
înlănțuite astfel încât semnalul radio să pătrundă în cele mai îndepărtate locuri. Radioul se
va transmite ieftin și foarte eficient cu ajutorul uriașei rețele de internet, ceea ce va
însemna reduceri semnificative de costuri de operare, mentenanță și interven ție. De fapt în
viitor am putea descoperi că după sute de ani în care ziarele, televiziunea și radioul au
funcționat pe platforme tehnologice diferite, astăzi și în viitor vor împărți aceeași platforma
digitală. Asistăm deja, din punct de vedere al conținu tului, la un amestec video -radio -text în
toate mediile: radiouri care se prezintă exact precum televiziunile livrând conținut audio –
video pe site -urile de socializare sau ziarele online care au propriile producții video.
Aceste schimbări au adus de la sin e și modificări ale așteptărilor consumatorului de
radio în materie de conținut și o readaptare a modului ăn care radiourile livrează. În cele
mai multe cazuri, radioul reprezintă astăzi tonomate de muzică și poate dezbatere într -o
mai mică măsura. Radioul însă poate avea un potențial mult mai mare odată cu dezvoltarea
platfromei digitale dar și cu reducerea costurilor de operarare. De fapt radioul în viitor va

121 http://www.edisonresearch.com/infinite -dial-2017/, accesat, octombrie 2017
122 http://jacobsmedia.c om/10 -lessons -learned -millen nial-research -project/, accesat august 2017

96
trebui perceput ca fiind tot ceea ce dintr -un mediu sau altul ajunge la urechile noastre: fie
ca e vorba de radioul clasic, online, podcasturi sau conținut livrat cu ajutorul aplicațiilor
radio. Este însă de datoria deținătorilor de radiouri să se adapteze, să își extindă oferta de
servicii și să livreze conținut inclusiv pe platformele media mai sus menționate. Mesajul
general trebuie să fie acela că radioul modern este multiplatformă: se aude de peste tot și
poate fi ascultat peste tot. În esență aceste platforme online, mobile dar și digitalizarea nu
trebuie să reprezintă decât oportunități de acope rire a unui număr tot mai mare dar și mai
variat de ascultători.
Radioul va putea depăși tendința de nișare doar prin această metod ă, adresabilitatea
la un public cât mai vast prin intermediul platformelor. Un astfel de exemplu este telefonul
mobil care a eliberat din fața televizoarelor cei mai mulți dintre consumatorii de media. Iar
acesta ar putea fi atuul pe care radiourile ar putea să îl exploateze. Televiziunea este un
mediu static, fix în timp ce radioul este unul foarte mobil – în mașină, pe drum, în tren sau
în timpul unei plimbări radioul poate fi foarte ușor accesat. O componentă pe care și
televiziunea a perceput -o imediat, motiv pentru care au investit în mobilitate: au dezvoltat
aplicații mobile sau posibilitatea de urmărire a conținutului liv e ori înregistrat de pe
telefonul mobil sau teblet ori laptop.
4.2.4 Conceptul de societate mobilă și trendurile din media digitale
Oportunitatea de dezvoltare a media e din ce în ce mai mare odată cu evoluțiile din
domeniul mobilității digitale. Acest concept se referă la modul în care conținutul este
potrivit creat și consumat de persoanele active. Conceptul de societate mobilă pe care îl
avansez în acest subcapitol se referă la o tendință d e dezvoltare. Rapiditatea cu care
căutăm acces la informație și așteptările unui timp de răspuns cât mai scăzut contribuite la
dezvoltarea acestui concept. Mobilitatea necesită acces aproapr neîngrădit la informație
indiferent de tipul ei dar mai ales de a coperire de date și internet. Tehnologiile precum 5G –
ul și avansul atât de rapid al acestora confirmă că nevoie exisă. Radioul în mod special
poate exploata ideea de mobilitate mai prin producția de co nținut la alegere – este genul de
producție care are ro lul de a spori rapiditatea cu care căutăm să primim un anumit tip de
produs. Iar aceasta rapiditate contribuie de asemenea la existanța conceptului mai sus
enunțat. Industria radio se afl ă în momentul în care veniturile susțin în multe cazuri la
limită exi stența și profitul minim pentru multe stații de radio, de cele mai multe ori e vorba
de cele locale. Este motivul principal pentru care investițiile în digitalizare sau platforme
online este încă scăzut. Trendurile noi devine astfel mai degrabă evoluționar e decât
revoluționare sau cu alte cuvinte nu vor schimba din temeli un sistem funcțional dar vor
seta un trend de evoluție pe termen mult mai lung. Schimbarea va veni și de la orientarea
spre consumator. Dacă până acum radioul era destinat maselor, în mijl ocul actualelor
inovații digitale, de la telefonul mobil, la aplicații, social -media, publicitate online etc., se
afla utilizatorul unic. Sau altfel spus fiecare produs se pliază pe utilizator și nu pe mase.
Viitorul radioului va sta și în capacitatea aces tuia de a identifica și strânge la un loc dar și
de a comunica aproape personal cu fiecare ascult ător. Aceasta schimbare va aduce trei
câștigători: cel mai importan ascultatorul, difuzorul de conținut și desigur sursa de venit

97
sau publicitatea. De fapt John Wanamaker, unul din pionierii marketingului123 american,
spunea că jumătate din banii din publicitate sunt irosiți, întrebarea este, care jumătate?
Răspunul la întrebarea lui Wanamaker ar putea veni chiar din aceasta tendință de
cunoaștere aproape personal ă a ascultătorului. Publicitarii ar putea fi convinși mult mai
ușor să își cheltuie bugetele uriașe pe marketing bine plasat și țintit nu doar cu ajutorul
unor cifre care să releve un număr de ascultător cât mai degrabă de exemplu geolocalizarea
unui ascul tător, comportamente și interesul acestuia pentru anumite produse. Toate aceste
informații ar putea îmbogății oferta de publicitate mai ales în condițiile în care agențiile și –
au mutat bugete spre media online și pagini de socializare. Acest aspect rămâne strict legat
de adaptabilitatea radiourilor și deschiderea de a investi în tehnologiile online și digitale
prin intermediul cărora să aibă acces mult mai ușor la profilul ascultătorului.
O abordare progresistă avea să prezinte în 2016 în Parlamentul Britanic și cel mai
mare grup media susținut din bani publici. BBC – British Broadcasting Corporation –
suținea în raportul anual prin care este prezentată și viziunea pentru următoarea decadă că
televiziunea și radioul vor trece prin schimbări importante odată cu dezvoltarea rapidă a
platformelor online, accesul la internet tot mai ieftin și rapiditatea cu care evolueaza
domeniul it -tech. Important de precizat că această viziune este și setul d e argumente care
stă la baza finanțării pe care corporația britanică o primește din partea statului. 124 BBC se
îndreaptă spre o versiune a sa adaptată internetului cu perspectiva în care BBC va deveni o
componentă media a unei lumi ce va funcționa cu ajutor ul internetului – susțineau
reprezentanții BBC î nca din 2010125
Un factor care ar putea însă limita capacitatea aceasta de dezvoltare va fi rapiditatea
cu care, desigur, publicul va fi capabil să țină pasul. Acest aspect depinde în primul rând de
deschiderea publicului țintit pentru noile tehnologii dar și de capacitatea de bugetare a
unor astfel de tehnologii. În acest sens o dezvoltare paralelă, multiplatformă poate
reprezenta o perioadă de tranziție pentru un produs media. Exemplul elocvent poate fi
regăsi t în modul în care BBC și reorganizat programele, conținutul și modul de distribuție a
acestuia astfel încât să fie adaptate deoportivă noilor cerințe ce țin de online dar și în
favoarea celor care sunt vechi consumatori de media tradițională.

Potrvit ace luiași raport, BBC ajunge, doar prin intermediul serviciilor de radiodifuziune la
peste 15 milioane de ascultători. BBC Radio 1, are o audiență medie de peste 11,36
milioane de ascultători săptămânal și atinge peste 40% din publicul tânăr cu vârste între 1 5
și 24 de ani din Marea Britanie. În paralel conținutul difuzat la radio și care sub diverse
forme poare lua variante video ajunge prin intermediul canalului de youtube al postului de
radio la încă 1,25 de milioane de vizitatori zilnic. Desigur, în aceast ă cifră se pot regăsi și cei
care ascultă radioul în paralel – ceea ce se traduce printr -o ofertă multiplatformă sau
printre aceștia se pot regăsi consumatori de online care însă ar putea deveni și ascultători

123 John Wanamaker Quotes. BrainyQuote.com, Xplore Inc, 2018.
https://www.brainyquote.com/quotes/john_wanamaker_389609, accesat, februarie 2017
124 BBC Annual Report 2016 – 2018, presented to Parliament by The Secretary of State for Culture, Media, an d
Sport. www.bbc.co.uk/annualreport
125 http: //www.bbc.co.uk/blogs/bbcinternet/2010/03/erik_huggers_at_the_guardian_c.html , accesat martie
2017

98
de radio. În ambele situtații brandul BBC Radi o 1 devine cunoscut iar audiența
deversificată. La aceste cifre, în 2016 BBC Radio 1 mai număra în plus alte peste 1,4
milioane de ascultători care foloseau aplicația online de ascultare a postului de radio într -o
singură lună. Așadar doar în cazul acestui post de radio, internetul, aplicația online și
mobila, dar și distribuția prin on -air reprezintă o bază multiplatformă de distribuție a
aceluiași conținut readaptat pentru fiecare categorie. Dar și în aceste condiții potrivit
cifrelor de audiență, peste 6 5% din publicul ascultător al acestui post de radio acceseaza
zilnic radioul FM sau DAB. Ca un principiu enunțat în cadrul expunerii raportului din 2016
al BBC, directorul de programe al BBC Radio 1 a susținut că: “Trebuie să pescuim acolo
unde sunt peștii . Iar publicul nostru este online. Avem nevoie ce conținutul potrivit, de
platforma potrivită și de momentul oportun”126

O cifr ă importantă, mai sus prezentată, cea de 65% procent a ascultătorilor care
accesează radioul prin metoda clasică, poate fi tradusă ca o tendință de ascultare. Un raport
de 50% ascultatori online și 50% on air, este unul cu siguranță plauzibil însă această
dinamică depinde de adaptabilitatea producătorului de conținut dar și a consumatorului la
noile tehnologii și tendințe. Rezultă de aici însă o certidudine, faptul că radioul clasic nu are
în niciun caz zilele numărate. În acest proces de tranziție ce poate dura 10, 20 de ani mai
trebuie cu siguranță luată în calcul și puterea economică a țărilor în care radiourle sunt
surse media importante. O lume a internetului și doar a internetului este cu siguranță egală
cu un proces puternic de dezvoltare, o putere ec onomică uriașă și un nivel de trai ridicat.
Vor fi cu siguranță posturi de radio care pentru următorii 10 poate chiar 20 de ani vor
considera în continuare mult mai eficient, din punct de vedere economic să își păstreze
metoda clasic de acum 10 -20 de ani d e a face radio. Poate fi așadar un proces, lent și
costisitor. Să mai adăugăm greutatea cu care rețelele de telefonie mobilă și internet se
dezvoltă în anumite zone ale lumii, costul echipamentelor și erorile dese de sistem. Sunt
elemente care cu siguranță vor împiedica o tranziție rapidă spre online și platforme. Viteza
de dezvoltare și transformare nu va fi generală, unică sau constantă, este prin urmare greu
de estimat cu ce impact și cât de rapidă va fi. Din toate prognozele și cifrele pare însă, tot
mai clar, că asistăm la o schimbare generală a acestui domeniu. Radioul și ramificațiile sale
spre online vor crește în importanță dar pentru moment nu putem preconiza că serviciile
de radio pe internet vor lua locul radioului clasic. Programele posturilor d e radio pot fi
împărțite în trei categorii în primul rând prin natura importanței lor: radioul ascultat pasiv
– un însoțitor în activitățile zilnice, radioul ca sursa de informare și radioul de nișă.
Exist ă câteva argumente care stau la baza motivului pen tru care radioul în actuala
forma nu po ate fi un generator de conținut, la cerere, pentru patformele online. Ori explicat
cu alte cuvinte, de cele mai multe ori relevanța unui program radio, perisabilitatea acestuia
și conținutul său nu pot face si obiectu l unei extensii online a programului respectiv, astfel
radiourile în sensul clasic al cuvântului nu ar putea beneficia de anvergura unor platforme
online ca Spotify, Pandora, etc. Din acest motiv, radiourile cu potențial financiar, au investit
în dezvoltar ea de conținut pentru zona online, podcasturi, inregistrari ale unor emisiuni
ușor accesibile și țintite spre publicul online. Unul dintre indicatorii cel mai ușor de folosit
pentru a arăta relevanța unui post de radio este muzica. Ascultătorul de radio po ate
oricând să își acceseze piesa preferată pe o multitudine de platforme însă radioul devine

126 https://www.radioworld.com/news -and-business/is -broadcast -radio -doomed , accesat aprilie 2017

99
relevant pentru el în momentul în care piesa preferate intră în undă. Așadar relevant
devine ca ascultătorul să poate să își asculte muzica preferată fără să plec e de pe frecvența
unui anumit post de radio – iar acest lucru se poate traduce prin fidelizarea cu un playlist
pe măsură.
În ceea ce privește conținutul pe care radioul îl oferă, de cele mai multe ori este unul
de importanță imediată, deci ușor perisabil. Un exemplu edificator este rubrica de vreme și
trafic, ascultată și întâlnită la cele mai multe posturi de radio si pentru care radioul a
devenit extrem de popular datorită rapidității cu care aceste informatii pot ajunge la
ascultător. Vremea ș i prognoza se schimbă rapid, traficul și mai repede. Sunt exemple de
rubrici pentru care ascultătorul vine la un anumit post de radio dar pe care le uită cu
ușurință. Aceste rubrici nu ar putea niciodată devenit podcasturi ori emisiuni reascultabile
online . În condițiile în care cele mai multe radiouri își construiesc oferta zilnic ă de
programe în jurul unor astfel de rubrici perisabile e dificil să anticipăm în ce măsură
prezența pe platformele online a radiourilor mici dar numeroase, va crește. Și în priv ința
emisiunile de dezbatere situația se prezintă asemănător – caracteristica principală a
acestora fiind de cele mai multe ori faptul că sunt abordate subiectele la zi, deci unele ușor
perisbaile din punctul de vedere al interesului manifestat de ascultăt or. Subiectul poate
deveni rapid irelevant – poate fi chiar o chestiune de momente sau ore imediat după ce
dezbaterea este difuzată. Asemenea dezbaterilor, emisiunile de sport, își pierd rapid
relevanța după difuzarea unor rezultate sau meciuri. Am prezent at aceste argumente
pentru a arăta că principiului transferului conținutului posturilor de radio în sensul mai sus
arătat către online, platforme la cerere etc. poate fi unul mai mult decât pagubos pentru
posturile de radio care nu își și adapteaza conținu tul pentru astfel de public. De exemplu,
de ce ar fi interesat ascultătorul online, cu acces imediat la orice pagină de internet de
prognoza meteo, trafic ori rezultatele din sport? Toate acestea sunt la un click distanță
pentru cineva aflat în fața unui c omputer, cu o tabletă ori un telefon inteligent în mână. Ar fi
mai in teresat cu siguranță să asculte o discuție concisă dar consistentă despre meciul de
aseară, deci nu rezultatul e relevant , explicațiile meteorologilor pentru fenome nele de
afară, deci nu prognoza ori soluțiile experților pentru trafic și nu situația lui la o anumită
oră. Este doar une exemplu privind diferența de a bordare a unor subiecte comune pentru
un post de radio cu emisie online față de un altul care emite pe unde radio. Acest princi piu
trebuie avut în vedere pe toate palierele indiferent de conținut ori program. O banală
rubrică meteo, altfel un subiect perisabil, poate deveni foarte ușor , mult mai de interes ,
inclusiv pentru cei care ascultă conținutul înregistrat sau la cerere dacă abordarea este una
potrivită. Rezultă de aici un aspect important: acela ca programele pentru publicul online,
on-demande sunt diferite de cele transmise pe unde radio și sunt de fapt numeroase puncte
în care interesul pentru acestea , din partea publiculu i, devine diferit. Puteam desprinde aici
două concluzii care să demostreze faptul că pe termen lung radioul probabil se v -a
transforma ori adapta dar în niciun caz nu v -a dispărea.
Una din tre concluzii este că rapiditatea și eficiența cu care radioul ascultat în mașină
de exemplu, în condițiile de dezvoltare tehnologică actuală , nu pot fi înlocuite de oferta de
conținut online. Mai simplu spus viteza informației în timp real nu va putea fi deo camdată
înlocuită decât în condițiile acoperirii cu internet nelimitat și ieftin sau gratuit . Un al doilea
aspect este faptul că din punctul de vedere al conținutului, radioul cu emisie în eter, nu

100
poate migra fără readptar ea conținutului exclusiv online, ba chiar pare tot mai clar ca e
nevoie de o dezvoltare paralelă a componentei online – fie că e vorba de conținut transmis
live online ori pe platforme la cerere sau de tip podcast. În plus mai trebuie ținut cont de un
aspect important, acela că radioul fa ță de alte media necesită cel mai mic efort de ascultare.
În ceea ce privește conținutul la cerere, oferit astăzi de platformele online, serviciul nu este
unul nou: ascultătorul de muzică își achiziționa încă de pe vremea casetelor audio, și mai
tarziu Com pact Disclului, muzica preferată – era necesar deci un efort de selecție și unul
financiar. Astăzi acest mecanism a fost înlocuit de platforme care ne ofera conținut online,
acasă, pe telefoanele mobile sau chiar în mașini.
4.2.5 Radioul cu emisie în eter . Direcții și strategii de dezvoltare
Unul din argumentele care stă la baza predicției că radioul cu emisie în eter va
pierde din importanță este acela ca online -ul oferă acces la o sumedenie de radiouri, prin
aplicații de streaming sau platforme audio în locuri în care acoperirea radiourilor este mică
ori inexistentă, ba chiar în cele mai aglomerate zone din punct de vedere al acoperirii
radioului. Argumentul este unul important dar este și unul ușor de combătut de un atribut
esențial în alegerea radioului : unicitatea. Desigur, o aplicație de streaming poate oferi aces
la mii sau zeci de mii de posturi de radio instant fără să fie nevoie decât de o conexiune la
internete, un telefon mobil poate și un click. Originalitatea acestora poate fi ușor de limitat
la câteva posturi de radio. Oferta mare devine brusc una redusă. În plus subiectele unui
radio din Grecia probabil că nu vor fi la fel de interesante de exemplu pentru un ascultător
din Marea Britanie. Aici intervine originalitatea care desigur se transfor mă într -un avantaj
și prezintă o tindință clară de nișare. Orginalitatea sau încercarea de a deveni unic duce și
la o tendință de nișare. În ce măsu ră ar putea afecta acest lucru posturile clasice de radio?
Cu siguranță dezvoltarea online reprezintă o presiune uriașă însă în stadiul actual, radioul
este în postura în care are loc de adaptare.
Conectivitatea rămâne un alt atribut important, avantajos, posturilor de radio
clasice. Undele radio, așa cum au fost ele descrise în această lucrare, au capacitat ea de a
pătrunde în zone neașteptat de dificile ba chiar prin legislație se fac serioase eforturi de
păstrare a unui control asupra acestora. Aceasta în condițiile în care, internetul este greu
accesibil în foarte multe zone, costisitor or unele servicii d e streaming sunt chiar blocate de
anumiti furnizori de internet din cauza rețelelor care nu fac fața supraîncărcării. Sunt însă
aspecte ușor de eliminat odată cu dezvoltarea tehnologică cu atât mai mult cu cât marile
corporații precum, Google, Facebook, Ap ple, SpaceX etc. Dezvoltă tehnologii astfel încât
acoperirea cu internet să fie cât mai puternică și în cele mai neașteptate zone. La acestea se
mai adaugă și explozia numărului de utilizatori de internet mobil. În aceste condiții radioul
analogic ar putea avea un declin gradual din punct de vedere al popularității. Tehnologii
emergente nu reprezintă totuși un motiv care să ducă în mod obligatoriu la înlocuirea a
ceea ce funcționează în diferitele sisteme. Radioul în cazul de față ar putea profita de acest
moment de dezvoltare pentru a veni cu oferte multi -platformă. Pentru industria auo însă
sunt câțiva factori importanți care vor determina mărirea sau decăderea radioului în
mașină, unul dintre acestea e definiti chiar de rapiditatea cu care tehnolgiile act uale de se
dezvoltă. Altfel spus în ce măsură una din tehnologiile noi, populare aflate pe piață merită
să înlocuiască radioul clasic din mașini sau care din platformele de nișă merită producția în

101
masă? Pe lângă acest aspect, tot mai multe țări europene s unt gata să își transforme
spectrul radio FM în digital. Una dintre țările lumii care a făcut această trecere este
Norvegia. Posturile de radio care emiteau în FM și -au încetat emisia pe aceste frecvențe.
Țara nord -europeană a trecut de la emisia radio pe frecvențe FM la cea în spectru digital –
numită DAB (Digital Audio Broadcasting) – deoarece opțiunile digitale oferă mai multe
canale, o calitate audio mai bună, dar și posibilitatea furnizorilor de a face
economii. Principalul motiv pentru care Norvegia a fost prima țară care a renunțat la FM se
datorează și reliefului, cu fiorduri adânci, munți înalți și comunități răspândite ceea ce făcea
ca transmisiunile în FM -ul norvegian să fie deosebit de scump în comparație cu alte țări.
Guvernul estimează că postu rile de radio vor economisi peste 23,5 milioane de dolari pe an
renunțând la emisia în FM, permițându -le să investească fondurile în conținutul difuzat.
Trecerea de la analog la digital vine după mai bine de un deceniu de planificare la nivel
guvernamental. De la această trecere au fost exceptate numai posturile de radio foarte mici,
locale. În plus în Norvegia nu există posturi de radio care emit în AM. Potrivit estimărilor
circa două milioane de mașini au rămas fără acces radio. Provocarea pentru producătorii
de autovehicule este acum decizia privind sistemele pe care din fabricație le vor îngloba în
mașinile pe care le produc. Cazul Norvegiei nu va rămân e unul singular, din considerentele
mai sus explicate sunt tot mai multe țări europene care iau în calcul digitalizarea spectrului
radio în timp ce Statele Unite încearcă inclusiv prin metode legislative să impună
producătorilor de terminale mobile ori tel efoane inteligente să fie dotate cu modulatoare
FM.
Așadar, rămân în continuare deschise câteva întrebări importante în ceea ce
privește viitorul radioului și al tehnologiilor care îl vor redefinii: Cum se va schimba
industria radio în viitorul apropiat? E ste trecerea de la analog la digital o opțiune pentru
conservarea actualelor sisteme și metode de livrare a conținutului radio? Cum va fi afectată
de aceste schimbări industria auto? Și desigur în ce direcție se îndreaptă preferințele
ascultătorului sub pr esiunea tot mai mare a radioului pe internet și a platformelor care
oferă conținut audio online? Dintr -o anumită perspectivă această ultimă întrebare pare să
aibă un răspun simplu: internetul reprezintă promisiunea că radioul se va reinventa în
același tim p eșecul în aceasta privință ar putea transforma internetul în riscul care
amenință radioul.

102
4.3 Informația și valorea ei pentru radio în era digitală

Anul 2018 a însemnat o scădere la nivel european
a timpului de ascultare a posturilor de radio clasice cu
aproximativ 14 minute. Cifrele centralizate de Alianța
Europeană de Radiodifuzorilor127, cea mai importantă
alianță mondială a serviciilor publice de mass -media
formată din 116 organizații membre din 56 de țări
europene arată un timp mediu de ascultar de 2 ore și 22
de minute. În 2018 erau 14 piețe cu un timp mediu de
ascultare zilnic sub două ore.

Stirile radio i și găsesc astăzi cu greu loc într -un
mediu supraalimentat de informație. Pe lângă radio,
consumatorul de actualitate are la dispoziție o
sumedenie de alternative, cele mai multe pe internet:
paginile online, agregatoarele de știri, blogurile și
desigur rețelele de socializare au devenit astăzi pentru o
parte a publi cului o alternativă la media tradițională. Așa
se face că s -a creat o concurență, teoretic între produse media diferite – print, tv, radio –
parctic între oferte care țintesc de multe ori în același mod acelați public dar cel mai
important bugetele de publ icitate. Cum s -a întâmplat asta? Internetul și concurența
platformelor online.
Media tradițională, care desigur include și radioul este sub presiunea unei oferte
largi de platforme care diseminează și culeg informația, astfel un scenariu plauzibil pentru
viitorul știrilor la radio este ca radiourile să dezvolte astfel de platforme paralel cu ceea ce
produc în mod clasic. În era digitală, radioul, pentru a rămâne o sursă validă și
semnificativă de informare, trebuie să găsească echilibrul între oferta clas ică și platformele
online ceea ce ar putea duce desigur la o regândire a modului în care știrile ajung la publice,
ce e important și ce nu dar mai ales în ce măsură știrile pot afecta sau nu un model de
business.
Componenta cea mai importantă, care de fapt este o caracteristică a jurnalismului
câștigată dealungul timpului, de care radioul ar putea profita este avantajul rapidității cu
care poate disemina informația și credibilitatea de care se bucură. Doua atribute
importante care de multe ori lipsesc plat fromelor de știri sau nu sunt pe măsura
așteptărilor publicului consumator de actualitate care se informeaza de pe internet. Aceste
platforme online dar în special internetul ar putea oferi radioului spațiul mai larg nu și timp
mai mult – ținând cont că ra dioul este în continuare cel mai rapid mediu de informare. Prin
spațiu înțelegem extinderea emisiei clasice ce poate fi foarte ușor și eficient completată de
ceea ce oferă astăzi internetul: bloguri, pagini online, rețele de socializare etc, care pot
oferi e alternative și creativitate în plus în abordarea subiectelor de interes public.
Internetul a deschis radioul spre public l -a transformat într -un mediu mult mai atractiv și
interactiv și a creat o platformă de dezbatere mult mai participativă. In plus pen tru

127 https://www.ebu.ch/home , accesat iunie 2019 Fig.33, Timpul mediu de ascultare a
radioului în Europa . Sursa: AER

103
reporterul de știri, radioul pe internet și platformele online ar putea reprezenta adevarate
provocări: conținutul transmis poate ajunge oriunde în lume în câteva clipe.
Un proces de integare și transformare a redacțiilor în sensul clasic al cuvântului în
redacții digitalizate din toate punctele de vedere este cu siguranță în desfășurare. Odată cu
dezvoltarea multiplatformă ierarhizarea și organizarea activității din redacțiilor radiourilor
de știri se va schimba. Dacă în cele mai multe cazuri exista do uă departamente distincte,
unul online – care are în administrare toate platformele și un altul on -air, tendința este una
din unificare ale celor două. Reporterul, editorul sau redactorul va crea conținut, online și
on-air desigur fiecare platforma va avea particularitățile sale.
Retelele de radio vor avea însă de investit în pregătirea angajaților din redacțiile
tradiționale să utilizeze și uneltele online, fie că e vorba de producție de conținut sau
difuzarea acestora. Un editor de exemplu s -ar putea ved ea pus în situația să editeze același
material jurnalistic în cel puțin trei variante: unul pentru difuzare on air, o altă variante
pentru pagina online de știri a postului de radio și o alta pentru social media.
Un realizator ar putea să se găsească în s ituația în care, emisiunea care în mod
normal e produsă pentru on -air, să fie adaptată pentru difuzare online uneori chiar și prin
retransmise video – ceea ce ar putea deschide noi oportunități și o readaptare a tehnicilor
de producție și comunicare radio. Aceste modelări vor avea însă costuri iar investitorii din
marile rețele de radiouri clasice, care vor îndrăzni să aloce bugete pentru noile platforme și
o pregătire suplimentară a jurnaliștilor pentru ar putea fi cei câștigători în batălia cu
platformele care oferă conținut la cerere online sau în aplicații.

Shayne Bowman și Chris Willis notau într -una din cărțile128 care au încercat încă din
2003 să estimeze modul în care audiența digitală v -a redefini viitorul modului in care vor fi
strânse și transmise știrile, cred că din punct de vedere al profesiei, jurnalismul se află într –
un punct rar: pentru prima
dată în fața provocărilor
rețelelor sociale, viteză de
diseminare extrem de rapidă
dar și o audiență mult mai
selectivă și mai puțin
răbdătoare. Era digitală aduce,
așadar, schimbări importante
în modul în care jurnalismul,
prin urmare și știrile de radio
ajung la consumator. Aceeași
autori notau că aceste
schimbări trebuie privite ca oportuniăți pentru un
domeniu care a stagnat în ultimii ani. Platformele
online, accesul liber la internetul de mare viteză,
participativitatea utilizatorilor și apetitul pentru informație ușor accesbilă și rapid
diseminată, sun t noile atribute care trebuie exploatate de redacțiile de radio. Orientarea

128 Shayne Bowman and Chris Willis, We Media: How audiences are shaping the fut ure of news and information ,
American Press Institute, 2003
Fig. 34. Consum media digitale pe săptămână.
Sursa: World Association of Newspapers

104
spre rețelele sociale, site -uri, platforme, bloguri, aplicații online, aplicații mobile etc.
înseamnă noi direcții de dezvoltare și deci o audiență ma i largă pentru un produs media
dar și un număr din ce în ce mai mare de ore petrecute consumând astfel de produse
media. În Figura 34 , poate fi văzută evoluția estimată de un institut american de sondare a
consumului global de media pe săptămână.

Antony Mayfield, identifica în 2008 într-o cercetare prin care încerca să definească
conceptul de media socială129 5 caracteristici utile pentru un produs media, ușor de
exploatat pentru câștigarea de public nou: participativitatea – sau încurajearea reacțiilor
din partea ascultătorului/citito rului la un anumit material jurnalistic, deschiderea – care
derivă din participare și se referă deschiderea pentru dezbatere, conversația – obiligatorie
în cazul rețelelor sociale, care se definesc ca fiind platforme de dialog, comunitatea – care
crește od ată cu toate cele trei concepte mai sus menționate și desigur conectivitatea – cu
ascultătorul sau utilizatorul unei platforme online.
La finalul anului 2016, un raport al Reuters130 atrăgra atenția asupra relevanței
știrilor în rândul publicului tânăr. Po trivit documentului în Marea Britanie sau Franța,
jurnalele de știri au pierdut peste 20% din publicul sub 35 de ani în mai puțin de doi ani.
Acest lucru se reflecta și în presiunea resimțită de pricinpalelel canale de știri din aceste
țări și din partea rețelelor sociale sau a agregatoarelor de știri dar și a scăderii apetitului
pentru consumul de media, așa cum rezultă din graficul alăturat care ne arată o schimbare
a priorităților și a canalelor de consum media . O rezvolvare a acestei situații este o no uă
repoziționare a acestor produse media, fie că e vorba de radiouri or televiziuni, în privința
publicului. Nu va fi însă o misiune ușoară pentru posturile publice care vor trebuie să se
adreseze tuturor vârstelor. În plus, publicul tânăr este încadrat și în categoria comercială
cea mai importantă pentru industria de publicitate. Ca răspuns postul național din Japonia
spre exemplu, NHK, anunță difuzarea unor minidocumentare de câte un minut, difuzate pe
rețelele de socializare în timp ce BBC prezintă infor mațiile importante al zilei pe pagina de
Instagram al postului în 15 – 30 de secunde.

În privința radioului, reț elele sociale trebuie percepute ca fiind complementare.
Centrul producției rămâne radioul tradițional însă online -ul vine să completeze nevoia de
recâștigare sau extindere a audienței. Un exemplu concret din redacțiile de știri care
confirmă ideea de compl mentaritate a rețelelor sociale este instinctul jurnalistului de a
transmite pentru prima dată o informație proaspătă on -air, completată de rețelele sociale,
pagina de internet a postului de radio, blogul, podcastul audio, vloggul etc. Acest lucru
înseamnă că redacția de știri își păstrează rutina tradițională clădită pe valorile jurnalistice
deja consacrate. Cheia în tot acest angrenaj este ca produsul media, radioul în acest caz, să
înțeleagă rolul rețelelor sociale – acestea nu au inventat conceptul de i nteracțiune, radioul
funcționa pe baza de intereacțiune, însă au transformat această idee și au oferit o
deschidere mult mai mare spre ascultător, care poate intra în contact cu redacția de știri
sau cu realizatorul favorit mult mai ușor, poate participa l a dezbateri pe subiectul zilei etc.
Radioul limita până la apariția acestor rețele, interacțiunea cu ascultătorul în cel mai bun

129http://www.icrossing.com/uk/sites/default/files_uk/insight_pdf_files/What%20is%20Social%20Media_iCrossing
_ebook.pdf , accesat noiemrbie 2017
130 Nic Newman, Richard Fletcher, Digital News Reporte 2016, Reuters Institute, 2016

105
caz la intervenții telefonice – diversitatea, interacțiunea, pluralismul deschiderea la critică
etc. pot fi cheia de succes pen tru a câștig a un public tot mai orientat spe online și
digitaliza re.

4.4 Rețelele sociale. Previziuni și efectele asupra industriei media
În ceea ce privește rețelele de socializare, cel mai recent studiu al Triton Digital, The
Infinit Dial 2019131 realizat în rândul populației din Statele Unite constată evoluții
suprinzătoare în ceea ce privește utilizare rețelelor sociale. O primă constatare a cercetăr ii
este că numărul de utilizatori actuali ai platformei Facebook continuă să scadă. Așa cum
reiese din Figura 35 , studiul arată o scădere de aproape 5 procente în ultimi 2 ani,
echivalentul a aproximativ 15 milioane de utilizatori Facebook față de anul 2017 la un total
de 172 de milion de utilizatori . Declinurile sunt puternic concentrate mai ales în rândul
tinerilor cu vârste cuprinse între 12 și 34 de ani .

Din aceeași cercetare
mai rezultă că mai mult de
jumătate din populația
Statelor Unite folosește
YouTube în special pentru
muzică acest număr este
acum de 70% în rândul
copiilor de 12-34 de ani. În
Figura 36, poate fi remarcată evoluția în procente a numărului de ascultător pe cele mai
importante platforme care oferă conținut audio în Statele Unite
Procentul americanilor care ascultă conținut audio online, definit ca ascultând
posturile de radio AM / FM online și / sau ascultând conținut audio transmis doar pe
internet s-a dublat din 2012, crescând de la o treime din populație la două treimi. Și timp ul

131 https://www.edisonresearch.com/infinite -dial-2019/ , accesat aprilie 2019
Fig. 35. E voluți i privind utilizatorii platformei Facebook. sursa: Studiu The Infinit Dial 2019 .
Fig. 36. Evoluții privind procentul celor care
ascultă platforme online. Sursa: Studiu The Infinit
Dial 2019

106
petrecut ascultând conținut audio online a atins un nivel record în 2019, a atins o medie
aproape 17 ore de ascultare pe săptămână.
Un raport realizat de Reuters Institute for the Study of Journalism, la finele anului
2017, bazat un sondaj online la car e au răspuns 70 000 de oameni din 36 de țări132 arată că,
deși peste jumătate dintre respondenți – 54% declară că folosesc rețelele sociale ca sursă
de informare, doar un sfert, aproximativ, 24% cred că acestea își fac bine treaba atunci
când vine vorba desp re separarea informațiilor adevărate de cele false, comparativ cu 40%
care cred că institutițiile media de știri fac asta bine.
În țări precum Statele Unite raportul este de 20% la 38% in timp ce in Marea Britanie de
18% la 41% – ceea ce înseamnă că oamenii au de două ori mai multă încredere în
organizațiile de știri. Numai în Grecia este mai mare numărul persoanelor care cred că
rețelele sociale se descurcă mai bine, în principal datorită nivelului scăzut de încredere în
organizațiile de știri propo rtia aici este de 28% la 19% potrivit datelor prezentate in
raportul Reuters.
Nivelul de încredere variază și în funcție de orientarea politică. În Statele Unite, cei care
simpatizează cu dreapta sunt de trei ori mai dispuși să manifeste neîncredere vizavi de știri
față de cei care sunt reprezentați de politicile de stânga. În Marea Britanie, regula este
complet inversată. Acest fapt poate fi explicat prin diferențele dintre media din diversele
țări. În toate țările, doar 13% dintre utilizatori plătesc pent ru știri online, dar există variații
mari de la o regiune la alta. Mai mult de un sfert plătesc pentru acc esul la informații în
Norvegia – 26% și o cincime în Suedia, 20%, comparativ cu doar 6% în Grecia.
Studiul susține că asta se poate traduce în venitur i mai mari și o cultură a
abonamentului în print care s -a transferat în digital printr -o politică de reduceri și
abonamente de test. Un aspect pozitiv al polarizării politice și al încrederii scăzute în social
media și în presa de informare în general ar p utea fi creșterea remarcabilă a numărului
celor dispuși să plătească pentru știri online în Statele Unite procentul a crescut de la 9% la
16% pe eșantionul online testat , precum și o triplare a donațiilor către instituțiile
producătoare de știri. Cele mai multe abonamente și plăți au venit dinspre cei cu gândire
politică de stânga, iar aproape o treime dintre ei au declarat că doresc să „ajute la
finanțarea jurnalismului”. O creștere semnificativă a venit de la cei sub 35 de ani, o
corectură puternică pentr u prejudecata că tinerii nu sunt pregătiți să plătească pentru
consumul de presă online și mai ales pentru consumul de știri.
Au existat creșteri similare în plata pentru știri online și în alte țări cu presă relativ
polarizată, cum ar fi Australia, de la 10% în 2016 la 13% în 2017, cu 25% dintre cei care
plătesc susținând că motivația cea mai importantă pentru gestul lor este nevoia de „ajuta la
finanțarea jurnalismului”

132 http://www.digitalnewsreport.org/survey/2017/overview -key-findings -2017/ , accesat februarie 2018

107
Un raport al Institutului Reuters pentru Știri Digitale din 2012133 a validat creșterea
intermediarilor digitali raportând că, „30 de procente din utilizatorii de știri online folosesc
motoare de căutare ca unul din principalele căi de a accesa știrile, 22 de procente folosesc
colectori de știri, și 20 de procente folosesc media socială”.
În traducere libera acești intermediar i digitali, colectori de știri, re țele sociale,
motoare de căutare, și depozite de aplicații digitale ـ au devenit o arm ă din ce în ce mai
puternic ă a sectorului de știri. Robin Foster , autorul raportului Reuters, realizează un
portret complex al rolului jucat de intermediarii digitali, stratificând și analizând
diferențele și caracteristicile fiecărui aspect. La început Foster separă categoria
intermediarilor digitali prin clasificarea a patru forme diferite ـ colectori de știri cum este
de exemplu Yahoo , motoare de că utare precum Google, media socială Facebook, și depozite
și mecanisme digitale dezvoltate prin aplicatii precum cele ale Apple. Aceste patru forme
sunt apoi împărțite în două grupuri. Primul grup constă în colectorii de știri, care după
spusele lui Foster, „ar trebui tratați în același mod ca și mass media de știri consacrată când
se iau în considerare pluralitatea, proprietatea, și regulamentele presei”. Exemplele includ
siteـuri precum Yahoo, MSN , și Huffington Post. Intermediarii rămași ـ motoarele de
căutare, re țelele sociale, și magazinele Apple ـ sunt clasifica ți separat deoarece nu sunt nici
neutri, nici membri integrali ai sectorului de știri tradi țional, cum sunt colectorii de știri. În
opinia autorului această dezvoltare ar putea crea probleme în viitor dacă marii
intermediari digitali încep să amenințe pluralitatea media.
De exemplu, „punctele de distribuție” s ـar putea dezvolta deoarece marii
intermediari digitali particulari încep s ă câștige accesul la grupuri demografice cheie, în
acest fel furniz ând p ârghii m ărite și motivul de a restricționa pluralitatea pentru a crește
profiturile. În plus, deoarece companiile își măresc volumul și rata profiturilor, rolul lor în
modelarea viitoarelor modele economice, raționamentelor editoriale și influenței politic e
asupra sectorului se va mări. Trei companii menționate în raportul lui Foster, Google,
Yahoo și Facebook, dețin topul celor patru cel mai mult vizionate website ـuri de pe
Inter net. Autorul, concluzionează în încheierea raportului că evoluția piețelor de desfacere
media digitală este în principal în mâinile „noilor și puternicilor intermediari, precum
Apple, Google, Amazon, și Facebook” ـ ceea ce înseamn ă că și comportamentul ace stor
jucători va dicta în mare parte cum va evolua piaț a media.
Într-o primă interperetare a acestor două documente mai sus citate, putem trasa
câteva elemente cheie ce vor contribui la dezvoltarea pe termen lung a consumului d e
media. Tehnologia în conti nuă dezvoltare este un element central care are puterea să
afecteze calitatea informației iar în defavoarea media tradiționale, care vor pierde din
venituri și influență, vor spori noile canale de comunicare moderne. Într-o viziune mult
mai profundă, pe t erme n lung inteligența a rtificială ar putea să ia locul vârfului de lance din
punct de vedere tehnolgic astăzi . Mobilitatea digitală și conectivitatea își vor atinge curând
limitele, ceea ce înseamnă că este nevoie de un pas important spre viitor iar inteligența
artificială pare să fie acest viitor apropiat. În timp ce migrația presei scrise spre online duce
la tăieri importante de costuri marile comapanii de media inventează sisteme algoritmice

133 http://reutersinstitute.politics.ox.ac.uk/our -research/news -plurality -digital -world , accesat februarie
2018

108
care să țintească publicul folosindu -se de date personale sau geolocalizare pentru a
transmite mesajele personalizate. Intervine în acest punct și o dezbate re privind etica
acestui demers în condițiile în care accesul la datele personale poate duce foarte ușor la
limitarea unor drepturi democratice sau încălcări comparabile cu supravegherea. Una din
previziunile prezentate de raportul Reuters privind media digitală la finele lui 2017134,
arată apariția unei noi forme de interacțiune cu publicul cu ajutorul aplicatiilor sau a
roboților. Denumită de autorul raportulu i drept jurnalism conversational în perioada
următoare tot mai mulți consumatori de media ar putea interacționa cu principalele
platforme de informare, sau cu radiourile online preferate cu ajutorul asistenților vocali,
dezvoltați deja de companii mari pre cum Google, Amazon sau Apple.
Aproape 150 de editori, fondatori de companii și lideri în lumea digitală au răspuns
unui chestionar Reuters. Aproape 70% dintre aceștia sunt îngrijorați de amploarea pe care
a luat -o distribuția de conținut fals ori inexact pe platformele sociale în timp ce 46% dintre
aceștia spun că se tem, mai mult decât în anii precedenți, de rolul pe care îl vor avea aceste
platforme în viitor. 33% dintre participanții la acest studiu, cu un rol activ în domeniul
jurnalismului, au răspuns că sunt mai nesigur în privința viitorului financiar al comp aniilor
din care fac parte, decât în anii precedenți asta în condițiile în care, agențiile de publicitate
duc bugetele spre platforme mult mai ieftine și care promit o țintire mai exactă a public ului
urmărit.
În privința dezvoltării radioului o turnură importantă ar putea fi impusă de avântul
puternic pe care l -a luat industria auto. Sunt peste 200 de producători la nivel mondial care
au adaptat sistemele audio ale autovehiculelor pe care le comer cializează , sub presiunea
cererii tot mai mare pentru acces din mașină la platforme audio și alte aplicații. Apple Car
Play sau Android Auto sunt doi dintre marii dezvoltatori care au văzut potențial în această
piață. Podcasturile sau cărțile audio – audio -books, sunt cele care au dictat această
transformare. Sistemele de la Apple sau Android, permit accesarea hartilor online,
asistență vocală și oferă acces la un număr uriași de platforme audio – ceea ce cu siguranță
nu e ste o veste bună pentru radioul clasic . A fost însă o veste bună și o nouă direcție de
dezvoltare pentru televiziuni și ziare. New York Times sau ESPN au anunțat deja câ se vor
orienta și spre conținutul audio pe care să îl ofere șoferilor. Astfel emisiuni importante de
sport sau analize politice ar putea lua forma unor po dcasturi ce foarte ușor ar putea fi
accesate din mașinile dotate cu sistemele Apple sau Android.
Dat fiind că tehnologia devine din ce în ce mai importantă pentru tot ceea ce facem,
consecințele neintenționate devin tot mai evidente. Beneficiile pe termen lung ar putea fi
imense, dar ritmul schimbării pune deja o formă de presiune asupra comunităților și chiar
a democrațiilor. Există astfel premiza unui control uman asupra ritmului schimbării impus
de tehnologie. Pe măsură ce computerele din ce în ce mai e voluate ne selectează știrile,
recomandăm unde să mâncăm sau unde să călătorim, vor exista mai multe cereri de
transparență, de reglementare și de supraveghere umană independentă. Online -ul a
devenit atât de complex încât poate conduce la volatilitatea pie ței bursiere și a monedelor,
astfel încât nimeni să nu înțeleagă pe deplin originea unui șoc economic de exemplu.

134 http://www.digitalnewsreport.org/survey/2017/overview -key-findings -2017/ , accesat februarie 2018

109
Strâns legată de inteligența artificială este dezvoltarea roboților, ceea ce ar putea duce la
pierderea a aproximativ jumătate – 47% de locuri de muncă în Statele Unite în următoarele
două decenii, potrivit cercetătorilor de la Universitatea Oxford135. Și toate acestea, în plus
față de globalizare și inegalitățile sociale. Șoferii de taxi, asistenții personali, lucrătorii
industrie și funcționarii financiari sunt doar câteva dintre locurile de muncă în situație de
risc, pe măsură ce ne întreptăm spre o eră complet asistată de inteligență artificială. În
2017, o firmă de asigurări japoneză a anunțat planurile de a înlocui 30 de angajați cu un
sistem de inteligență artificală bazat pe tehnologia Watson Explorer a IBM, care poate
calcula automat plățile către asigurați, economisind aproximativ 140 de milioane de yeni.
Apare astfel , în acest context întrebarea: de ce astfel de sisteme nu s -ar putea regă si
și în domeniul mass -media ? Domeniul inteligenței artificiale este încă destul de volatil și
imprevizibil iar riscurile, în primul rând financiare, ar putea fi uriașe pentru companiile
media și așa secătuite de bugetele de publicitate. Este unul din moti vele pentru care cel mai
porbabil o astfel de evoluție este puțin probabilă în perioada următoare. Dar există multe
modalități prin care jurnaliștii și companiile media vor folosi tehnologia pentru a oferi
conținut mai bun și mai rapid. Digital News Report 2017, vorbește despre conceptul de
robo -jurnalism – din ce în ce mai utilizat de agențiile de știri pentru a extinde gama și
numărul de știri pe care le pot acoperi: de exemplu ast ăzi cu foarte multă ușurință o agenție
de știri specializată pe zona econom ică, poate foarte ușor dar și rapid să livreze conținut
folosind date structurate și agloritmi pentru a aranja în câteva secunde rapoartele cu
rezultatele anuale a unor firme și pentru a extrage esența transmisă ulterior sub formă de
știri. BBC a reușit să -și relanseze serviciile din Japonia tot cu ajutorul unor sisteme
sofisticate, folosind traduceri semi -automate și voci sintetizate care transforma orice text
sau videoclip în limba japoneză.
Companiile din industria media fac eforturi să țină pasul cu aceste evoluții în
încercarea de a se așeza pe această piață. Ca un exemplu, Wibbitz136 una din companiile
media care utilizează inteligența artificială și prelucrarea limbajului, a creat un sistem
automatizat care poate rezuma în câteva clipe zeci de pagini de text și le poate reproduce în
mod automat sub forma de videoclipuri utilizând materiale video provenite de la agenții
importante precum Reuters. Este doar un exemplu de cum o agenție de anvergura Reuters
poate să se reorienteze, în plus , în afară de me dia tradițională, spre clienți noi precum astfel
de platforme și un exemplu de cum televiziunile ar putea să cumpere mult mai ieftin știrile
video gata împachetate de la platforme precum Wibbitz, sărind astfel pași importanți din
procesul de producție trad ițional.
Computerul, algoritmi și rețelele au dus la succese importante și în materie de
investigații media. Investigația documentelor Panama Papers137 in care au fost implicați

135 https://www.oxfordmartin.ox.ac.uk/downloads/academic/future -of-employment.pdf , accesat martie
2018
136 http://www.wibbitz.com , accesat noiembrie 2017

137 Șefi de stat și alți politicieni de rang î nalt, oameni de afaceri, celebrități, sportivi, dar și rețele criminale se
numără printre beneficiarii reali a peste 214.000 de societăți offshore înregistrate în 21 de paradisuri fiscale,
potrivit unei anchete jurnalistice efectuate în comun de 107 instit uții media care au reușit să intre în posesia

110
370 de jurnaliști din peste 70 de țări ce au studiat mai mult de 214.000 de ent ități offshore
implicate în operațiuni financiare în peste 200 de țări și teritorii din întreaga lume, au
arătat valoarea utilizării unor sisteme automatizate care sa analizez cantități mari de date
pentru a încrucișa cifre -cheie si documente contabile. In formațiile erau aproape imposibil
de gestionat chiar și de o rețea atât de mare de jurnaliști, documentele însumau peste 2,6
terabytes . Și tot o platforma de știri online, Buzzfeed News, a fost cea care a ajutat la
expunerea unui scandal internațional de s tabilire a meciurilor de tenis prin dezvoltarea
unui algoritm de analiză a obiceiurilor de joc pe meciurile profesionale. Aceste tehnici
devin un mod de lucru în curând în principalele redacții de știri însă vor necesita tot mai
mulți specialiști de date p entru a putea analiza, interpreta și utiliza în cele din urmă
informațiile culese și puse cap la cap de algoritmi – totul pentru o informare cât mai
corectă. Înăs această e xplozia de informațională și noile platforme fac ca jurnaliștii țină tot
mai greu pa sul cu ritmul rapid în care o informație poate să circulă, să se viralizeze or să fie
scapată neverificată de sub control. Altfel spus e mai greu decât oricând să țină pasul cu
știrile. Sisteme noi sunt dezvoltate pentru a ajuta la gestionarea supraîncărcă rii
informaționale. SamDesk și Dataminr sunt exemple de sisteme automatizate care identifică
și gestionează știrile de ultimă oră de pe rețelele sociale. Aceste sisteme furnizează din ce în
ce mai multe alerte bazate pe analiza rețelei și viteza cu care se transmite conținutul pentru
a alerta redactiile despre noile evoluții a unui subiect de interes.
Inteligența artificial ar putea ajuta jurnaliștii, dar, de asemenea ar putea să deschidă o cutie
a pandroei care să ofere posibilitate a unor fo rme de conținut automatizate să înrăutățească
problema știrilor false
Abundența conținutului pe internet, combinată cu noi forme de distribuție, a
contribuit la o criză a încrederii în jurnalism, în care este greu să distingi fa ptele verificate
de neadevăruri sau așa numitele fapte alternative sau informații care sunt însoțite de
agende paralele de multe ori fără o legătura cu adevărul poveștii . Ca rezultat, ajungem la un
punct de criză în care presiunea se pune atât pe companiile media, cât și pe platformele
online, p entru a găsi soluții. Din perspectiva platformei, există o recunoaștere sporită a
faptului că algoritmii sunt rareori neutri și nu pot face față nuanțelor și complexităților
unor subiecte. Așa se face de exemplu că Google și Facebook au ajuns să răspundă î n
diverse moduri, inclusiv în domeniul știrilor, prin parteneriate cu redacții de jurnalisti
independenți care verifică informațiile înainte de a fi afișate pe platformele sociale. În plus
acesre rețele testază și noi algoritmi care încearcă să scoate din izolarea unei bule
informaționale grupurile de utilizatori, semn că pe termen lung orice afacere în domeniul
media depinde de construirea unor niveluri mult mai înalte de încredere însă rămâne
deschisă întrebarea despre cum pot organizațiile de știri să cr eeze valoare suficientă
pentru a convinge oamenii să plătească.

unor documente din arhivele secrete ale unei societăți panameze de consultanță, documente denumite acum
generic “Panama Papers”

111
4.5 Analiza de tip “big data ”, pentru plasarea conținutului și ca
instrument de management
Analiza big data, este un proces complex de examinare a unor cantit ăți mar i și
variate de date, utilă pentru a descoperi informații – cum ar fi tipare ascunse, corelații
necunoscute, tendințe de piață și preferințe ale clienților – care pot ajuta organizațiile să ia
decizii de afaceri. Analiza de date mari este o formă de analiz ă avansată, care implică
aplicații complexe cu elemente precum modele predictive, algoritmi statistici și analize cu
ajutorul unor sisteme software de înaltă performanță, precum și de sisteme de calcul de
mare putere. Analiza big data oferă diverse avantaj e pentru organizații:
 Noi oportunități de venituri
 Marketing mai eficient
 Un serviciu mai bun pentru clienți
 Eficiență operațională îmbunătățită
 Avantaje competitiv e
Aplicațiile de analiză de date mari includ adesea date atât din sisteme interne, cât și
din surse externe, cum ar fi datele demografice privind consumatorii compilate de către
furnizori terți etc.
În articolul Big Data – concepte, arhitecturi și tehnologii , publicat în Revista Română
de Informatică și Automatică138 este descris conceptul de big data ca fiind o alăturare de
trei componente , sau cei tre i de “V”:
– Volum : organizațiile colectează date din diverse surse, inclusiv din tranzacții
bancare, social media etc. Noile tehnologii permit stocarea acestui set masiv de date ;
– Viteză : Împărtășirea i nformațiilor se face cu o viteză fără precedent și într -un timp
din ce în ce mai scurt;
– Varietate : Datele vin în toate formatele – de la structurate, la numerice și
documente nestructurate, e -mail -uri, video, audio sau tranzacții financiare;
De asemenea, i mportanța big data nu pornește din cantitate, ci din folosința sa. Pot fi
folosite aceste informații provenite din orice sursă și pot fi analizate astfel încât să fie
obținute răspunsuri în ceea ce privește reducerea costurilor, reducerea timpului necesar
procesării, dezvoltarea de noi produse sau luarea unor decizii inteligente.
Cercetările privind utilizarea tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor pentru
dezvoltare sugerează că big data poate aduce contribuții importante în ceea ce privește
oportun ități pentru reducerea costurilor sau pentru luarea deciziilor critice în domenii
diverse. În ceea ce privește jurnalism ul de exemplu, big data oferă informații despre
întreaga lume. Industria media putea astfel să transmită mesaje sau conținut în sincron cu
atitudinile și ideile consumatorului de informație .

138 Adriana Alexandru, Dora Coardoș, Big Data – Concepte, Arhitecturi și Tehnologii , Revista Română de Informatică
și Automatică, vol.27, nr. 1, 2017, http://www.rria.ici.ro

112
Pentru a identifica beneficiilor pe care acest sistem le aduce mass -media, vom porni
de la definiția lui Viktor Mayer -Schönberger139 care susține că prin big d ata înțelegem
datele păstrate și prelucrate în cantități imense, datorită unor medii de stocare mai ieftine,
unor metode de procesare mai rapide și unor algoritmi mai performanți. Este un termen
umbrelă pentru o varietate de strategii și tactici care implică setu ri de date masive și
tehnologii.
Ca răspuns la această tendință accelerată , Martha Stone și Institutul Reuters au
elaborat un studiu140 pentru a identifica oportunitățil e pe care le oferă strategiile b ig data
pentru companiile media. Cele mai importante beneficii rămân automatiza rea și simplif ica
procesul de analiză a datelor pentru:
– Direcționarea conținutului și analiza audienței ;
– Analiza unor baze de date care pot genera subiecte de interes ;
– Elaborarea unor instrumente pentru campanii de publicitate țintite ;
Pentru ziare, televiziune, radiouri sau reviste, dar nu numai , strategiile big d ata pot
include analizele de audiență pentru a permite o mai bună înțelegere și direcționare a
conținutului și deci dezvoltarea unor instrum ente pentru a înțelege publi cul. Tot din
analiza big d ata pot rezulta baze de date pentru subiecte de interes sau instrumente prin
care pot fi gestionat e și căutate, cantități uriașe de conținut din social media , precum
postări online, materiale audio, video sau foto care pot fi rapid analizate pentru a vedea în
ce m ăsura pot genera subiecte ce vor răspun de exigenței unui anumit tip de public. Și nu în
ultiml rând pot fi gândite instrumente pentru elaborare a un or campanii publicitare țintite
pe baza unor preferin țe, localizări, apartenență socială etc.
În doar câțiv a ani peisajul big d ata a
cunoscut schimbăr i majore și a modificat
radical percepția managerilor din
industria media care se află acum în fața
unei oportunități generată de utilitatea
bazelor de date și a instrumentelor de
analiză. Motive le principale:
 reducerea costurilor de stocare a
conținutului
 creșterea universului de conținut
generat de utilizatori
Sunt în schimb p uține echipamentele
care au capacitatea d e stocare, măsurată
în gigabytes, ce pot depozita aceste
cantități uriașe de informații, de aceea
calculator personal este dep ășit pentru
avest tip de analiza .

139 Viktor Mayer -Schönberger , Kenneth Cukier, Big Data: A revolution that will transform how we live , Mariner
Books, 2014
140 Martha L. Stone, Big Data for Media , Reuters Institute for the study of Journalism, University of Oxford,
noiembrie 2014 Fig.37, Evoluția costurilor de stocare a datelor la nivel
global 1992 -2013. Sursa: Delloite

113
Analiza Big Data se realizează pe informații stocate în sisteme cloud sau alte mari
sistemul de stocare, deoarece majoritatea datelor mari ar fi măsurate în terabytes,
petabytes, zettabytes.
Avântul pe care dezvoltarea acestor baze de date l -a cunoscut are legătură în primul
rând și cu o reducere exponențială a costurilor de stocare. Potrivit unei analize a Deloitte,
din 2014, costurile de stocare pentru un gigabyte de informație a scăzut de la peste 560 de
dolari în 1992, la sub un dolar în 2012 , așa cum poate fi observat în Figura 37 .
Schimbul de informații și conținut,
este imens și are la bază aportul
important al utilizatorilor de rețele de
socializare și platforme de conținut.
Potrivit datelor G oogle, doar site -ul său
video, YouTube, procesează mai mult de
24 de petabytes de date în fiecare zi.
Cantitatea de muncă necesară
pentru identificarea și decriptarea rapidă
a sensului unor datel e crește astfel
expinențial în special în cazul
materialelor video, audio, e -mail,
cercetărilor sociologice, fluxuri media și
multe altele , care reprezintă aproape
80% din ceeea ce înțelegem prin date
nestructurate. Datele structurate includ
tranzacții, date de jurnal și foi de calcul
etc.
4.5.1 Jurnalismul din baze de date.
Potrivit raportului Reuters privind utilizarea big data în mass -media141, CNN, sau
Cable News Network una dintre cele mai mari rețele de televiziune prin cablu axată pe știri
și informații din toată lumea , este un exemplu de utiliator de big data pentru a genera
conținut dar și pentru adresabilitate. CNN, utilize ază big b ata în trei moduri: ca sistem de
avertizare pe ntru noutăți, analiza în timp real a unor baze de date pot oferi informații de
ultim moment care pot răsturna ordinea firească a unui program de știri, ca o fereastră în
modul în care vasta sa audiență folosește tehnologia și cum are loc consumul de conținut în
timp real și ca o modalitate de generare de conținut.

CNN a încheiat un parteneriat cu rețeaua de socializare Twitter și colaborează cu
Dataminr o companie special izată în analiza big data din New York care transformă
aproape 500 de milioane de tweeturi pe zi în tr-un flux de alerte care pot ajuta redacția de
știri să ia decizii privind oferta de conținut.
Sistemul este utilizate de CNN și pentru verificarea acurateț ii și veridicității unor
subiecte, clasifică și caută cu precizie teme și subiectele indicate . În același timp CNN s-a
asociat cu o companie care utilizează analiza big data pentru a crea sondaje de opinii în

141 https://reutersinstitute.politics.ox.ac.uk/our -research/big -data -media , accesat noimebrie 2019
Fig. 38, Conținutul generat de utilizatori în ultimii 11 ani.
Sursa: Deloitte

114
timp real referitoare la evenimente în desfășur are, potențiale subiecte sau știri cu impact în
diferite comunități. Un astfel de exemplu este î nainte de alegerea unui nou papă în 2013
când CNN Internaționalul a folosit tehnologia de sondare în timp real pentru afla opinia a
peste 20.000 oameni din 11 ț ări din Africa sub -sahariană cu privire la posibilitatea ca un
african să fie numit papă142. Mulți dintre cei care au participat la sondaj au considerat că
impactul s -ar dovedi pozitiv pentru continent. Peste 80% dintre africanii chestionați au
spus că Afric a este pregătită pentru un Papă african, dar sunt mulți și cei care cred că lumea
este pregătită pentru asta. Participanții la studiu ș -au împărtășit gândurile despre Biserica
Catolică și credință, rasism, homosexualitate și viitor. Acesta este un exemplu relevant
pentru a observa utilitatea unor date obținute în timp real pentru generarea de conținut.
Cum un sondaj de opinie a ridicat o temă nouă, a generat dezbatere, a descifrat o abordare
față de o idee și în cele din urmă s -a transformat în zeci de art icole sau materiale de
televiziune care au adus public, deci rating, cotă de piață și în ultimă instanță monetizare.

Un alt exemplu de utilitate a tehnologiilor big data este a utomatizarea conținutului
text. Tehnologia Narrative Science143 este un astfel de exemplu. O bază de date generată și
organizată de algoritmi care utilizează date relevante din domenii vaste cum ar fi sportul și
statisticile din domeniul sportului, performanța pieței bursiere, fluxuri le de pe rețelele de
socializare cu m ar fi Twitter sau Facebook. Acești algoritmi pot furniza după o interpelare a
bazelor de date la o simplă cerere informații relevante care în doar câteva minute pot lua
forma unor știri. De exemplu, poate fi solicitată evoluția în ultimii ani ai unor ind ici bursieri
sau a unor companii listate cu efectele pe care evoluțiile respective le -au avut asupra
piețelor împreună cu opiniile unor specialiști, postate pe rețelel de socializare într -un
anumit interval de timp. Răspunul oferit de interpelarea acestei baze de date trebuie să
treacă prin mâna unui editor iar informația finala poate fi publicată în doar câteva minute,
ori poate fi difuzată la radio sau pe un post tv. Sigur că principala îngrijorare care se ridică
aici este cea privind verificarea informa țiilor și a faptelor. Aici algoritmii sau analiza unor
baze de date realizată de “mașini” nu pot înlocui emoția, conștiința și cunoștințele
jurnalistului.

De la text la a utomatizarea unor știri în format video folosind tehnologia big data, a
fost doar un pas. Un astfel de exemplus este Woch it144 care permite crearea de conținut
video, cu automatizarea text -video. Sis temul preia video și fotografii din baze de date vaste,
cum ar fi fluxurile de știri de exemplu precum Reuters , Getty, Associated Press și text din
căutări relevante în social media sau alte baze de date și conținut grafic și le unește în
materiale gata de editat și publicat. Este practic o t ehnologia de producție la cerere, ce ar
putea reduce costurile de producție, generează venituri și care mențin e în același timp
standarde editoriale înalte plecând de la ideea ca produsul final primește aprobarea unui
jurnalist , editor, etc.

142 https://edition.cnn.com/2013/03/11/world/africa/africa -pope -survey -cnn-story/index.html , accesat noiembrie
2019
143 https://narrativescience.com/products/ , accesat noiembrie 2019
144 https://www.wochit.com/about/ , accesat noiembrie 2019

115
Rapiditatea cu care circulă informația și nevoia unor instrumente performante de
analiză și generare de conținut rămân atributele principalele în producție și o dată cu
revoluția big data. Bazele de date și instrumentele de analiză pot aduce noi oportunită ți de
venituri un marketing mai eficient, eficiență operațională îmbunătățită ceea ce se traduce
în ultima instanță în avantaje competitive. Domeniul jurnalismului rămâne unul aparte, iar
emoția și elementul subiectiv pe care deocamdată doar omul le poate induce unor subiecte
de interes rămân esențiale și nu pot fi înlocuite de mașini. Rapiditatea cu care informația
poate fi strânsă și furnizată deschide dezbateri și privind deontologia profesională,
inerența existenței unor breșe de securitate și vulnerabi lități privind datele personale.
Revoluția domeniului nu poate fi însă nici contestată și nici oprită. În cele din urmă
concurența va dicta evoluțiile împreună cu interesul public, componentă esențială pentru
jurnalismul de calitate. Radioul poate desprine oportunități din această revoluție. Și așa un
mediu care are capacitatea să transmită extrem de rapid informațiile, radioul poate
fructifica din avantajele revoluției big data. De exemplu organizarea unei bazelor de date
muzicale, interacțiunile în social media, modalitățile de consum și preferințele de conținut,
sunt informații care se regăsesc în social media, în studiile de audiență, în datele pe care
platformele care oferă conținut le au, diferența esențială este că astăzi programele și
algoritmi de an aliză big data ne pot oferi răspunsuri instante. Redacțiile de știri pot să
genereze subiecte de impact din fața calculatorului, rulând rapind un sondaj de opinie pe
marginea unui subiect de intere, analizat și disecat mai apoi în alte zeci de teme care po t
susține activitatea redacțională.
Această revoluție big data a
contribut și la îmbunătățirea ierarhizării
nevoilor umane. Pornind de la teoria lui
Abraham Maslow145 că ființele umane
sunt motivate de anumite nevoi
nesatisfăcute, ṣi că nevoile situate pe
treptele inferioare ale piramidei trebuie
satisfăcute înainte de a se putea ajunge la
cele superioare, decoperim odată cu
revoluția big data și schimbări în această
ierarhie. Am uitilizat principiul Maslow
pentru a ar ăta faptul că, așa cum rezultă
din Figura 39 și pentru a atinge
cunoaștere trebuie întâi o bază solidă. Datele din
atât de multe surse reprezintă de fapt
fundamentele care duc la cunoaștere. Aceasta trebuie ierarhizată, analizată și în cele din
urmă devine informație.
Folosind în continuare principiul enunțat de Maslow, consider că fiecare categorii
depind e astăzi sau pot fi ușor influențare , în diferite moduri de cunoaștere: siguranța,
nevoia de apartenență . de autorespect și autorealizare – sunt aproape zilnic bombardate de
informație. Informația se obține din date, bazele de date sunt uriașe și diverse, informația

145 Maslow A.H ., A theory of human motiv ation, Psychological Review, 1943
Fig.39 Ierarhia efectelor revoluției Big Data

116
duce la cunoaștere și în cele din urmă cunoașterea înseamnă înțelpciune. Înțelepciunea e
cea care influențează toate treptele acestei piramide. Media, în toate formele sale
contribuie la această formare. În consecință consider că instrumentele moderne de analiză
au două roluri în construcția unui produs, primul sub forma componentei tehnice, cum
funcționează, cum adaptăm, cum utilizăm informația, cum monetizăm și cum obținem plus
valoare iar al doile sub forma unei componente emoționale, cel prin care un produs media
contribuie la dezvoltarea cunoașterii. Armonizarea celor două componente duce în c ele din
urmă la succesul unui produs.

117
Capitolul 5. Cercetări teoretice și experimentale. Studiu de caz
privind evoluția formatelor digitale

Radiodifuziunea este ultima componentă a mass media tradițională, analogică, care
se află în plin proces de convergenț ă ceea ce s -ar traduce printr -o serie de măsuri ce vor
duce spre digitalizare a sistemelor. Există nevoia unui proces susținut de convergență a
dispozitivelor de distribuție și consum a conținutului media. Această nevoie apare în
contextul în care nu a existat niciodată o piață media mai dezvoltată începând de la
produse, modalități de consum sau gama largă de standarde până la tehnologii de ultimă
oră. Conținutul trebuie livrat acum la zeci de tipuri de dispozitive utilizate de cons umatori,
adesea în metode diferite. Această disponibilitate tehnologică determină exigență atât în
privința conținutului, cât și în privința dispozitivelelor.
Radiodifuziunea se confruntă în aceași măsură cu provocarea de a răspunde acestor
schimbari, î ncercând în același timp să rămână competitivă. Implementarea standardelor
de digitalizare pentru radiouri reprezintă una din aceste provocări. Supraaglomerarea
spectrelor de frecvență a dus, în primul rând, la această nevoie, împreună cu necesitatea
efici entizării costurilor de distribuție și producție dar și cu dorința furnizorilor de a ajunge
în cele mai îndepărtate zone.
Dar până la ajunge la studiul de caz pe care îl propun în acest capitol asupra
formatelor digitale este esențial să încadrăm radioul în cadrul unor concepte teoretice așa
cum ele au fost definite în literatura de specialitate.

5.1. Cercetări teoretice. Concepte privind radiodifuziunea în
literatura de specialitate

În ceea ce privește componenta tehnică, cercetarea de față pleacă și de la premisele
exprimate de Vasile Tarciuc146 a unei bune cunoașteri tehnice a domeniului de activitate.
Atât managerul de radio cât și jurnalistul trebuie să aibă cunoștințe tehnice când vine vorba
de transmisiunile audioviziuale. Jurnalistul din audio -vizual, creator al mesajului mediatic, a
trebuit să devină și un bun cunoscător al mijloacelor tehnice cu care lucrează . Jurnalistul
poate fi pus în situația să fie atât realizator al emisiunii cât și operator. Stângăcia sau
necunoașterea anumitor aparate sau sisteme pot duce la ratarea unui material jurnalistic
bun. Vasile Tarciuc spune aici de fapt că în actuala configurație a domeniului jurnalistul nu
poate fi independent de dezvoltarea tehnologiei. A nu ține pasul cu acest ritm, lipsa unor
ehipamente dar m ai ales lipsa de cunoaștere pot însemna pierderi când vine vorba de
conținut, iar efectele în lanț duc până la pierderile de audiență care înseamnă scăderi de
rating deci efecte financiare. Mergând pe aceasă logică mai departe, autorul notează că
mijloacel e audio -vizuale reprezintă o componentă majoră a sistemului mass -media și se
referă la procedee dar mai ales la aparetele utilizate de aici, conceptul de “pres ă electronică ”
pentru că nu ar putea funcționa fără o serie de aparate. Desprindem de aici primel e două
concepte identificate în literatura de specialitate: jurnalistul creator de conținut dar
dependent de cunoștințele tehnice și conceptul de presă electronică.

146 Vasile Tarciu, Jurnalism Radio , Tritonic, București, 2003

118
În ceea ce privește spcificitatea canalului audio, Vasile Tarciuc susține în aceeași lucrare că
radioul a comprimat distanțele, asumându -și riscul adresării către un public difuz, eterogen
ca pregătire și preocupări pe care își propune să îl informeze dar să-l și formeze . În plus,
autorul amintește că în radio se poate spune că se înregistrează un flux informațional
continuu, pauzele fiind foarte scurte. Pornind de la aceste afirmații putem descifrăm ideea
de flux informațional continuu în ceea ce astăzi pa r a fi radiourile tonomat dar și aplicațiile
de conținut pe care le -am descris în această lucrare. Conținutul 24 din 24 nu mai este însă
demult un atuu al posturilor de radio, reprezintă însă o provocare atunci când vine vorba
de umplere a acestor timpi de emisie și de aici pe fir discuția despre publicul pe care
autorul îl descrie ca fiind unul eterogen și difuz. Această adresabilitate s -a schimbat însă.
Astăzi publicul este unul extrem de bine segmentat, radiourile caută să ofere conținut
aproape la cerer e. Iar aplicațiile folosesc deja algoritmi pentru acest lucru. Până atunci
radiourile folosesc din plin tendința de nișare așa cum am arătat în capitolele acestei
lucrări.
În privința calităților acestui canal, parte a mass -media, în aceași lucrare autorul
enumeră rapiditatea, operativitatea, credibilitatea, felxibilitatea, universalitatea,
accesibilitatea obținute la costuri relativ mici. Costurile sunt desigur mici în comp arație cu
celălalte media dar uneori mai mari decât ce poate oferi online -ul astăzi. De aceea mare
parte din cele mai sus enumerate de autor sunt astăzi caracteristici serios concurate de
ofertele venite pe internet, rămâne de asemenea perisabilitatea mesa jului care se pierde pe
undele radio, limitarea densității mesajului – radioul oferă spațiu larg de transmisie însă
timp relativ scurt de ascultare și atenție așa cum arăt la capitolul privind consumul de radio
din România.
În ceea ce privește funcțiile r adioului în literatura de specialitate găsim definite
câteva concepte: funcția de informare, funcția de interpretare, cea de legătură, divertisment
și de culturalizare potrivit profesorului Mihai Coman147, autor al mai multor cărți de
specialitate. Dacă pri vim componenta de informare, pare a fi singura care nu a suferit
schimbări importante, încrederea publicului în informație s -a schimbat însă odată cu
expansiunea internetului și a deschiderii unor multitudini de surse de informare. Astăzi
mai mult ca oricâ nd când vine vorba de informație apare și publicul care are nevoie de
răspunsurile la unele afinități sau convingeri. De aici și o modificare sau o mutație pe care o
suferă funcția de interpretare une rolul jurnalistului de radio a pierdut din putere. Legă tura
este unul din conceptele care s -au dezvoltat datorită internetului. Vedem o legătura mult
mai strânsă acum între realizatori de exemplu și ascultători. Pierd în să din relevanță
funcțiile de divertisment de calitate și cel de culturalizare. Cu excepți a unui număr redus de
posturi de radio, cultura sau funcția de educație a radioului a devenit un subiect extrem de
nișat iar prin divertisment cele mai multe posturi de radio înțeleg muzica de tip tonomat,
atent selectată și studiată pentru un public țintă și câteva emisiuni.
Piața concurențială care a dus la apariția de noi formate – este un alt concept pe care
îl regăsim în literatura de specialitate. Vasile Tarciu susține că noile formate au apărut în
rândul posturilor americane de radio care au trebuit să își adapteze p rogramele pentru
supraviețuire. Succesul însă, depinde de dibăcia manifestată în alegerea formatului adecvat
specificului pieței. Ideea este însă corectă în condițiile în care un format a putu fi copiat cu

147 Mihai Coman , Manual de Jurnalism, Tehnici Fundamentale de Redactare , vol I, Polirom, Iași 2001

119
succes doar dacă acesta a fost și adaptat unui anumit tip de public și condițiilor din piață. În
linii generale condițiile trebuie să fie asemănătoare.
Într-o evaluare ceva mai vizionară într -o lucrare tradusă, apărută la editura
Institutul European, Pierre Albert și Andre -Jean Tudesq148, găsesc o legătură a dezvoltării
și progreselor făcut de radiodifuziune în general cu factori sociali, politici și tehnici. Cele
mai importante provocari erau estimate în 2003 de cei doi autori ca fiind cele de ordin
științific, aplicațiile tehnice, aspe ctele economice ale producției, piața concurențială,
contextul presei .
Dar haideți să le luăm pe rând. În privința științei, domeniul a avut o evoluție uriașă
în zona de știință tehnologică și inginerească. Pornind de la echipamentele utilizate până la
aplicațiile de ultimă generație toate au avut la baza cunoaștere din aceste domenii tehnice.
Studiind însă literatura din domeniu pentru documetarea acestei cercetări am sesizat însă
lipsa de cunoaștere evoluată, progresistă și adaptată vremurile în ceea ce privește tehnicile
jurnalistice, sau componenta umanistă a acestui domeniu. Odată cu dezvoltarea
tehnologiei, așa cum arăt și în cadrul acestei lucrări, au apărut noi metode jurnalistice,
surse de informare și culegere de informație dar și metode specific e de management.
Acestea sunt însă prea puțin dezvoltate în cercetări sau studii de specialitate și deloc la
îndemâna managerilor din domeniu, totul rezumându -se de mult ori la a copia anumite
tendințe de management. Așadar în privința provocărilor științi fice descoperim această
lacună. Aplicațiile tehnice așa cum le defineau cei doi autori au luat astăzi forma aplicațiilor
mobile, site -urilor de socializare au a aplicațiilor audio online. Ele există și reprezintă cu
siguranță o provocare pentru posturile d e radio de astăzi. Aspectele economice s -au
resimțit puternic odată cu criza din 2006, 2008 când multe din posturile de radio și -au
restrâns activitatea, dar probabil că cea mai grea criză este cea a dezvoltării tehnice rapide
și într -o dinamică în care co sturile pentru a ține pasul cu dezvoltarea sunt mult prea
ridicate. Echipamentele sunt esențiale producției, iar producția e completată de resursa
umană bine pregătită. În ceea ce privește piața concurențială, astăzi cel puțin în peisajul
autohton posturil e de radio par că s -au așezat în niște repere iar concurența se rezumă la o
migrație a publicului de la un post la altul, așa cum rezultă din valurile de audiență. Cea mai
amre concurență o reprezintă însă dezvoltarea acestor alternative la posturile de ra dio,
platforme care au făcut din radio aproape o necunoscută în rândul publicului foarte tânăr.
De aici, foarte corect raționamentul celor doi autori care susțin că amploarea
expansiunii noilor tehnologii este mai puțin remarcabilă: mijloacele electronice nu și -au găsit
niciodată echilibrul în st abilitate, împinse neîncetat către o dezvoltare și mai mare prin
progresele tehnicilor și dinamismul intereselor comerciale. Trecutul lor, chiar și prezentul lor
par mai puțin importante decâ devenire lor.

Adăugă m acestui raționament și conceptul de globalizare a comunicării. Sunt multe
vocile care dau ca sigur diagnosticul unei dezvoltări globalizate a acestui domeniu al
comunicării. Dar privind mai atent lucrurile par să se înscrie în acest trend. În câțiva ani s-
au produs evoluții și progrese aproape radicale ale domeniului și de cele mai multe ori
aceste schimbări sunt de natură tehnică. Bernard Miege149 susține că asistăm la elaborarea
unor inovații tehnice majore. Acestea constau în primul rând în posibilitatea de digitalizare

148 Pierre Albert, Andre -Jean Tudesq, Istoria Radioteleviziunii , Institutul European, Iași 2003
149 Bernard Miege, Informație și comunicare în cătutarea logicii sociale , Polirom, Iași 2004

120
cu ușurință a oricărui tip de informație precum și de a comprima semnalul. Aceste facilități
duc la o relativă convergență tehnică între fil iere separate în trecut: telecomunicațiile,
informatica și audiovizualul și chiar industriile culturale în ansamblul lor. Autorul se
bazează și pe faptul că nu avem de -a face cu niște obiecte tehnice simple, ci cu dispozitive
ce integrează tehnici diverse – sisteme de comunicare om, mașină, programe informatice
sofisticate care au șters frontiera dintre tehnică și non -tehnică. Cu alte cuvinte, putem
interpreta enunțului lui Bernard Miege că tehnica este tot mai greu de abordat într -un
singur sens și deci c omponenta tehnică reprezintă și de această dată principalul vector
pentru dezvoltarea pe termen lung. În aceeași lucrare mai identificăm două concepte pe
care chiar industria radio le -a creat într -o mare măsură: orientarea spre industria de
conținut și industrializarea informației . Să dezvoltăm aceste două concepte: primul se
referă la interesul puternic pentru conținut. Și s -a dezvoltat după ce zona de producție a dat
mâna cu cea a producătorilor de echipamente, și cu cei din zona de telecomunicații pe un
potențial bogat pe care îl reprezintă informația în era digitală. Cel de -al doilea concept se
referă la noile tipuri de servicii cu o abordare mult mai centrată pe așteptările și cererile
utilizatorilor. De aici a fost doar un pas până la accelerarea vit ezei de circulație a
informației, creșterea volumului de informație, dezvoltarea de noi nevoi profesionale și
sociale. Aici autorul observă cum încă odată inovația însoțește de cele mai multe ori
tendințele sociale. Aceeași inovație care va duce la un acce s tot mai individualizat la produse
și servicii dar și la extinderea caracterului comercial al unor produse și servicii care nu
funcționau înainte în acest regim. Și uitându -ne la domeniul pe care această lucrare îl
cercetează, observăm tendința de nișare a produselor oferite de posturile de radio deci
confirmă accesul individualizat la acest gen de produs dar și monetizarea conținutului. Ne
uităm doar spre platformele online care oferă simple servicii muzicale. Ascultându -le la
radio ele sunt gratuite, a scultate după preferină sunt plă tite.

5.2 Cercetări experimentale. Studiu de caz privind evoluția
formatelor digitale, DAB, DAB+, DRM .

Prin digitalizare se înțelege acel proces prin care sisteme aflate în medii separate
anterior procesului "converg" în așa fel încât distribuția informației să aibă loc pe un canal
unic așa cum se întâmplă în cazul internetului. Componenta tehnologică a acestui proces
este cea mai importantă însă doar alături de strategii și politici publice care să ușureze
procesul de implementare a diferitelor standarde. Standardele DAB, DAB+ sau DRM sunt
exemple de sisteme create pentru a unii și eficientiza medii de difuzare separate cum ar fi
radioul FM sau AM.
Digitalizarea nu se întâmplă susținut sau în același ritm, în fiecare țară. De fapt, după
cum rezultă din cercetarea pe care o propun, radioul are nevoie de mult mai mult timp
pentru digitalizare decât televiziunea. Uniunea Europeană a legiferat și chiar a trasat
direcții de implementare și dezvoltare a standardelor de digitalizare. Modelul funcționează
deja în mai multe țări ale lumii, nu însă fără o opoziție conservatoare a marilor rețele de
radio FM și uneori chiar a consumatorilor.

121
În cadrul acestui capitol porpun un studiu de caz asupra modelelor de funcționare
dezvoltate în jurul DAB. De aceea am inventariat cele mai importante standarde de
digitalizare și am analizat modul în care acestea au fost implementate î mpreuna cu rata de
succes și sustenabilitate în diferite țări . Pentru aceasta am definit standardele și am propus
câteva criterii de evaluare a costurilor a managementului și succesul în rândul populației,
acoperire și politici publice. De asemenea, am id entificat și selectat cele mai importante 5
țări reprezentative care au implementat aceste noi standarde în Europa.
Pentru acuratețe, prin studiu de caz înțelegem demersul de cercetare care se
bazează pe teorii, abordări personale, descrierea unui caz și interpretarea – formularea
unor constatari. Studiile de caz sunt necesare atunci când se urmărește descrierea, analiz a
unui fenomen, situații etc. Presupune analiza unei situații comune sau particulare,
comparatii cu alte cazuri, pentru a înțelege cauzele unor rezultate sau situații, din cele
constatate;

Așa cum poate fi observat în Figura 40, acest studiu de caz pleacă de la argumentele
teoretice care susțin necesitatea abordării și sel ecția tematicii. Cercetarea urmărește trei
paliere: cel privind tehnologiile DAB și DAB+, două standarde de digitalizare a
transmisiunilor radio, un al doilea palier urmărește tehnologia DRM, sau digitalizarea
frecvențelor AM completate de o analiz ă a evoluți ei acestor formate în mai multe țări
pentru a identifica posibile modele de bună practică.
Fig. 40, Prezentarea grafică a studiului de caz privind formatele digitale: DAB, DAB+,DRM

122
Concluziile celor trei direcții de cercetare urmărite, au fost completate ș i de
contribuții personale privind modul în care aceste formate pot fi abordate combinat, m odul
în care procesele de digitalizare pot fi implementate și cum poate fi îmbunătățit cadrul
legislativ în domeniu. Studiul de caz are în concluzii și recomandări generale.
Până acum, radioul rămâne unul dintre cele mai durabile și utilizate la scară lar gă,
mijloace media. Într -o lume cu o continuă creștere a cererii, radioul continuă să rămână
central în viața cetățenilor -consumatori din întreaga UE, cu ore îndelungate de utilizare. În
întreaga Europă, peste 90% din cetățeni ascultă radioul în medie într e 20 și 25 de ore pe
săptămână sau în jur de 3 ore pe zi. Această cifră poate reprezenta mai mult timp decât cel
petrecut în fața televizorului, cel petrecut ascultând muzică la iPOD -uri sau decât media
zilnică a timpului de navigare pe Internet. Dar, dint r-o perspectivă de afaceri, radioul nu are
venituri atât de mari precum cele de pe telefoanele mobile sau serviciile de televiziune prin
abonament.
Totuși, statele membre din întreaga U niune Europeană recunosc faptul că piața în
sine nu va putea satisfac e pe d eplin toate nevoile de consum ale cetățenilor și, prin urmare,
a intervenit creând metode de finanțare specifice pentru radiodifuzorii publici. La nivelul
UE, Comisia și factorii de decizie trebuie să ia în considerare argumentele paralele privind
spectrul, platformele și tehnologia.
Între timp, radiodifuzorii știu că, pe măsură ce piața se transformă într -o epocă
multimedia, ei trebuie să răspundă prin îmbunătățirea conținutului tradițional al radioului.
În prezent, radioul digital DAB este singura tehnologie digitală care se potrivește în mod
deosebit nevoilor actuale și viitoare ale radioului într -o epocă digitală. Există și alte
tehnologii, dar nici una care să răspundă nevoilor radio specifice sau care să aibă
flexibilitatea tehnică necesară pent ru a permite dezvoltarea radioului în următorii 15 -20 de
ani.
Accentul acestui studiu de caz este pus mai degrabă pe transmisiile radio decât pe
platformele de streaming radio. Radioul pe Internet în diversele sale forme, așa cum l -am
prezentat pe parcurs ul acestei lucrări, poate în unele cazuri să depășească tehnic,
transmisiunile AM/FM sau DAB/RDM datorită lipse constrângerilor fizice legate de
tehnologia de transmise. Deoarece lățimea de bandă necesară pentru difuzarea fluxurilor
radio crește liniar cu numărul de ascultători, radioul de pe Internet este cel mai potrivit
pentru publicul mic însă odată cu avansul tehnologic și cu creșterea puterii rețelelor de
internet acest lucru s -a schimbat. Servirea publicului larg va duce totuși la costuri tot mai
mar i de distribuție pentru posturile de radio de pe Internet. O soluție hibridă, care constă
în difuzarea programelor radio pe telefoanele mobile 4G/5G etc, face progrese însă nu
suficiente pentru moment pentr ca operatorii de radio să canalizeze traficul spre aceste
rețele. În consecință, telefoanele inteligente rămân mai degrabă un dispozitiv de streaming
decât un dispozitiv de radiodifuziune. A treia alternativă, radioul prin satelit, nu a reușit să
se extindă mult dincolo de piețele americane și canadie ne. Este probabil cea mai
vulnerabilă platformă radio din punct de vedere economic și nu s -a dovedit a fi foarte
reușită. Fuziunea dintre Sirius și XM a fost determinată de datorii mari și de încetinirea
ratelor de penetrare, parțial din cauza concurenței din partea radioului de Internet.

123
5.2.1 DAB și DAB+ . Beneficii și avantaje
Familia de st andarde DAB este cea mai globalizată dintre toate sistemele radio
digitale, oferind mai multe opțiuni, ușurință în utilizare și mai multe produse de consum
disponibile. Este sistemul ales de majoritatea statelor membre ale UE și este singurul
standard tehnologic european ce va fi autorizat să emită digital în China, fiind selectat pe
baza succesului înregistrat în Coreea. Dezvoltarea tehnologiei DAB este înrădăcinată ferm
în Europa prin investiții de sute de milioane de euro și mii de locuri de muncă. Numai în
Regatul Unit, DAB valorează deja peste 200 milioane de euro pe an pentru economie, având
o creștere constantă de la an la an. O dată cu adăugarea recentă a DAB +, care utilizează
tehnologia audio de ultimă oră MPEG 4, radiodifuzorii pot beneficia de costuri reduse, în
timp ce consumatorii câștigă o creștere în rândul opțiunilor și a calității. DMB este o
extensie a DAB și oferă con ținut multimedia, inclusiv video și televiziune mobilă. Toate
aceste sisteme colaborează pentru a oferi radiodifuzorilor o platformă multimedia digitală
flexibilă, scal abilă și de viitor.
DAB reprezintă abrevierea de la
Digital Audio Broadcasting și este o metodă
de transmitere digitală terestră a semnalelor
radio. DAB permite o utilizare mai eficientă a
spectrului de frecvență decât radioul
analogic. În loc de un singur serviciu per
transmițăt or și blocarea spectrului (ca în
cazul FM), DAB difuzează în jurul a nouă
servicii radio, în timp ce DAB + oferă până la
27 de servicii, toate în cadrul aceleiași
frecvențe multiplex. În Figura 41 , poate fi
văzut modul redus într -o exemplificare
grafică de funcționare a multiplexurilor DAB.
Mai multe radiouri sau provideri, unesc
semnalul într -un singur transmițător ia în final ascultătorul poate selecta postul dorit.
În plus față de eficiența spectrului de frecvențe, recepția fără distorsiuni și
mobilitat ea, DAB/DAB+ oferă multe avantaje față de alte sisteme deoarece au fost
concepute încă de la început pentru mobilitatea într -o epocă multimedia. DAB/D AB+ pot
transporta nu numai fișiere audio, ci și text avansat, EPG, imagini statice și animate, date
cum a r fi informații despre trafic și streaming video – toate într-un sistem radio multimedia.
Prin DAB/DAB+, consumatorii nu doar ascultă programele lor preferate de muzică, ci pot
chiar să cânte împreună cu idolii lor, deoarece versurile pot fi afișate pe ecr anul radioului.
Alții pot admira chipul unei vedete de film în timp ce ascultă un interviu cu privire la ultima
ecranizare din box -office. Sau un ascultător de radio DAB ar putea să citească, de asemenea,
titlurile de știri, să vadă rapoartele privind vrem ea și rapoartele financiare sau informațiile
de publicitate pe ecranul radioului digital DAB, toate în timp ce ascultă melodiile din top
sau un interviu în profunzime cu un politician. Ascultătorul poate fi îndrumat prin
programele radio folosind EPG -ul sa u își poate folosi radioul DAB pentru a înregistra și a
stoca programe pentru a le asculta ulterior. Aceste caracteristici noi au deja un efect asupra
modului în care ascultătorii folosesc și interacționează cu radioul în era digitală, dar
Fig. 41. Schema de funcționare a unui multiplex digital
DAB

124
receptoarele DAB /DAB+ rămân simple și ușor de utilizat. În prezent există în piață peste
900 de receptoare diferite bazate pe DAB, acoperind întreaga gamă de dispozitive, cu
prețuri începând de la 25 de euro.
DAB este o platformă digitală, destinată recepției audio wirel ess ce aparține unei
familii de standarde radio digitale, cunoscută sub numele de Eureka 147150. Toate cele trei
platforme Eureka 147 DAB, DAB+, DMB se bazează pe transmiterea de servicii prin
multiplexuri cunoscute și ca ansambluri, prin care un grup de servicii sau semnale sunt
combinate pe un singur canal de transmisie, pentru difuzare. Receptoarele radio disting
semnalele individuale de cele combinate, pentru a oferi radioascultătorilor o selecție a
canalelor. Deoarece transmisiile digitale sunt mult m ai eficiente din punct de vedere
spectral decât transmisia analogică, un multiplex poate conține un număr mai mare de
stații ale unui canal analogic, în timp ce ocupă aceeași lățime de bandă a spectrului. Acest
nou mecanism de transmisie permite radiodifuz orilor să crească considerabil diversitatea
programării lor.
DAB+, care a modernizat recent standardul DAB dezvoltat în anii 1980, facilitează
furnizarea și substituirea potențială a serviciilor de tip FM pe benzi non -FM și este adaptat
în mod special pent ru o acoperire eficientă la nivel național sau regional, în țări relativ mici,
cu densitate mare a populației, precum Anglia, Danemarca sau Norvegia, unde
predecesorul său, standardul DAB, a înregistrat mari progrese pe piață.
DAB+ a fost introdus ca răsp uns la un impas în creștere între țările care au fost
interesate de adoptarea DAB, dar au devenit tot mai conștiente de codificarea audio
îmbătrânită și de țările care au reușit să implementeze cu succes standardul DAB precum
Marea Britanie, Danemarca, îns ă nu a putut să retragă milioanele de receptoare DAB
vândute întrucât DAB nu mai este compatibil cu codarea audio utilizată de DAB+.
Adoptarea DAB+ a fost, prin urmare, o strategie de tip câștig -câștig pentru țările care nu au
rețele DAB prestabilite sau l imitate, precum Australia și Elveția. Radiodifuzorii ar putea
transmite la un cost mai mic pe rată de biți decât DAB, consumatorii ar putea primi mai
multe servicii, iar autoritățile de reglementare ar putea salva mai mult spectru de frecvențe
radio151. Cu t oate acestea, adoptarea DAB+ nu a rezolvat aspectele politice fundamentale
abordării DAB, în special necesitatea țărilor mari de a asigura o acoperire universal ă în
interiorul granițelor lor.

150 O’Neill, B. DAB Eureka -147: The European Vision for Digital Radio, 2008.
151 Herrmann F, Erismann L., The Evolution of dab , 2007

125
5.2.2 Provocări privind implementarea formatului DAB+
În iulie 2009, Australia a devenit prima țară care a adoptat și implementat DAB+, ca
standard unic al radioului digital, care operează pe VHF Band III 174 -230 MHz și furnizează
servicii în cinci dintre cele mai mari zone metropolitane. Există acum planuri de a extinde
acoperirea DAB+ și în zone metropolitane mai mici
Încrederea exclusivă în DAB+ pentru digitizalizarea transmisiei audio analogice
ridică o serie de probleme importante în ceea ce privește furnizarea serviciilor radio
digitale. Una este aceea priv ind accesul către comunitățile rurale. În prezent, nu există
servicii DAB+ în zone non -metropolitane. Iar un exemplu elocvent este cel din Australia
unde pentru moment nu există nici perspective de desfășurare a serviciilor în aceste zone
în viitorul aprop iat. Impasul ridică probleme de tratament echitabil, obligații de servicii
universale, beneficii economice ratate pentru stațiile rurale și audiență și constrângeri
legate de capacitatea de afaceri, lipsa de oportunități pentru noile servicii comerciale și
național sau publice de radiodifuziune. Mai presus de toate, lipsa accesului în zonele rurale
produce un risc de eșec pentru industria radioului digital în ansamblu, deoarece atât
segmentul rural, cât și segmentul inter -zonal, au pierdut încrederea în noi le servicii, din
cauza acoperii inadecvate. De ce este dificil să se ofere servicii DAB+ în zonele rurale, când
alte țări, precum Malta și Elveția, par să facă acest lucru cu succes? Motivul are legătură cu
sensul „rural” într -o țară mare din punct de vede re geografic, însă puțin populată, cum ar fi
Australia. În țările mici, cu o densitate mare a populației, unde FM -ul are o acoperire la
nivel național, cum ar fi Malta și Elveția, nu există o problemă deosebită în ceea ce privește
acoperirea digitală a zon elor rurale situație evidențiată și de acoperirea DAB de aproape
100% în Belgia, Danemarca și Marea Britanie.
Cu toate acestea, în țările mari, cu densitate scăzută a populației, cum ar fi Australia,
Canada, Norvegia și Rusia, care se bazează în mod tradiț ional pe serviciile AM pentru
acoperirea rurală a posturilor naționale, există probleme considerabile privind costul,
acoperirea și disponibilitatea spectrului, care împiedică impelementarea serviciilor radio
digitale, cum ar fi DAB+. Mai întâi există cons trângeri de spectru. DAB+ în Australia este
proiectat pentru a funcționa pe VHF Band III, unde spectrul este în foarte scurt aproape
oriunde. Prin urmare, este puțin probabil să existe suficient spectru de frecvență disponibil
pentru acoperirea tuturor ser viciilor AM/FM actuale, în cazul unei eventuale renunțări la
difuzarea analogică ca să nu mai vorbim despre extinderea în mod semnificativ a
numărului de servicii digitale DAB+ în viitor.
De asemenea, DAB+ nu reprezintă o soluție pentru digitalizarea tran smisiilor AM.
Deși DAB+ este bine conceput pentru a înlocui serviciile FM în cazul trecerii de la radioul
analogic, acesta nu oferă nici un substitut pentru difuzarea AM. Mai precis, nu este potrivit
pentru transmisii lungi sau ultra -lungi.
De asemenea DA B+ nu este bine conceput pentru a răspunde nevoilor operatorilor
cu zone de acoperire diferite. Adesea, marii operatori publici și comerciali, pe de o parte, și
stațiile locale sau comunitare, pe de altă parte, vor fi diferite în zonele lor de acoperire,
oferind astfel puține stimulente pentru coordonarea celor două grupuri. În cele din urmă,
licențierea DAB+ necesită o infrastructură comună de transmisie, care este costisitoare

126
celor care vor să se alăture, oferind puține beneficii operatorilor radio local i. Prin urmare,
DAB+ servește interesul radiodifuzorilor publici și comerciali într -un mod rentabil, dar nu
reușește să facă acest lucru în ceea ce privește posturile locale și comunitare.
Disponibilitatea spectrului este, prin urmare, o considerație major ă când vine vorba
de acoperirea pe o suprafață largă. Deoarece DAB+ nu este o tehnologie „în bandă”, nu
poate funcționa alături de servicii analogice pe benzile FM. DAB+ necesită propriul său
spectru. DAB+ poate utiliza doar spectrul în VHF Band III152 sau î n UHF L -Band153.
Experiența internațională cu VHF Band III este foarte încurajatoare, însă acest spectru este
foarte puțin disponibil în unele țări mari, precum Australia sau Canada, unde cea mai mare
parte a licenței din mediul rural este alocată pentru tel eviziunea analogică și digitală.
Gestiunea multiplexului prezintă încă o enigmă. DAB+, la fel ca toate platformele
Eureka 147, distribuie servicii prin multiplex uri. În Australia, de exemplu, l egea privind
radiocomunicațiile din 1992 prevede ca toate mutl iplexurile să fie operate de o societate
mixtă cu acțiuni deținute de licențiații care dețin o zonă comună de acoperire. Societățile cu
capital mixt sunt controlate în principal de către operatorii comerciali, deoarece este
complex și costisitor pentru ind ustria radio din comunitate să facă parte dintr -o societate
mixtă. În mod similar, costurile de înființare a unui multiplex DAB+ în multe zone rurale
din Australia pot fi, de asemenea, prohibitive pentru radiodifuzorii comerciali și publici,
dacă există pu țini operatori care să împartă povara financiară.
Beneficiile DAB+, mai eficiente din punct de vedere al spectrului, mai robuste și mai
flexibile cresc atunci când grupuri de radiodifuzori cu zone de acoperire similare se alătură
multiplexului. Un astfel de exemplu este Uniunea Europeană de Radio și Televiziune cea
mai importantă alianță din lume a entităților mass -media de servicii publice, care cuprinde
72 de membri activi în 56 de țări și 36 de membri asociati din alte 21 de țări. Aceste
câștiguri în co ordonare și economii de spectru sunt mai greu de obținut cu multiplexuri de
difuzare incluzând sau constând în operatori de stații locale și comunitare. Emițătorii locali
nu vor avea sau vor avea un interes scăzut în ceea ce privește zonele de acoperire la rgă și
nu vor fi dispuși să accepte costurile mari de a se alătura sistemului multiplex DAB+, care la
rândul său, vine cu îngrijorări cu privire la viitorul comunității radio și garanția diversității
în privința conținutul difuzat

152 Banda III este denumirea gamei de frecvențe radio în cadrul VHF (very high frequency) de la 174 la 240 de
megahertzi și de la 182 -190 Mhz. Este utilizat în principal pentru emisie radio -tv.
153 Frecvența ultra înaltă (UHF) este denumirea pentru frecvențele radio în intervalul cuprins între 300
megahertz și 3 gigahertz, cunoscută și sub numele de banda decimetră, deoarece lungimile de undă variază de la
un metru la o zecime de metru. Banda L este denumirea pentru intervalul de frecvențe din spectrul radio de la 1
la 2 GHz.

127
5.2.3 Excluderea serviciilor radio comunitare
Serviciile de ti p multiplex au schimbat întreaga organizare a serviciilor de
radiodifuziune, pentru că necesită un grad foarte ridicat de coordonare între actorii
implicați. Acest model inovativ din punct de vedere tehnologic d ar și eficient și pe alocuri
conservator din punct de vedere social favorizează radiodifuzorii mari și pe cei publici154, și
există, într -adevăr, câteva exemple de multiplexuri DAB gestionate exclusiv în mod public
sau administrate comercial în Marea Britani e de exemplu, dar nu există astfel de exemple
pentru radioul comunitar.
Radioul comunitar îndeplinește un rol important de informare în societățile
democratice. Radioul comunitar oferă informații privind infracțiunile, anunțuri ale
consiliilor, închiderea școlilor, urgențe locale, informații despre trafic etc., care diferă
semnificativ de conținutul național al celorlalte două „tipuri” de radiodifuziune –
radiodifuzori publici și comerciali155. Cu toate acestea, dincolo de acest rol modest de
furnizor de ști ri locale, radioul comunitar acționează, de asemenea, ca vector al exprimării
democrației deliberative, condus de obiective diferite de incluziune socială, reguli
descentralizate, interesul public, coeziunea comunitară, susținere locală, diversitate etnică
etc. Ceea ce caracterizează, poate, cel mai mult radioul comunitar, este gradul ridicat de
independență față de intervenția politică sau de compromisurile cu interese privilegiat.
Acest grad înalt de independență se reflectă în mod critic asupra mediului tehnologic.
Deoarece resursele lor sunt limitate și nu doresc să se bazeze prea mult pe surse externe de
finanțare, posturile radio comunitare necesită anumite facilități de transmisie, care să fie
ușor accesibile, ușor de operat și ajustabile la nevoile l or de obicei înguste de acoperire. În
timp ce tehnologiile FM sau AM îndeplinesc aceste cerințe, DAB și DAB+ nu le îndeplinesc
și, în plus, impun un manager al multiplexlui , amenințând astfel cel mai important lucru ce
ține de radioul comunitar – independe nța sa.
Provocarea digitală asupra radioului comunitar este un efect nedorit de proiectul
Eureka 147. Intenția dezvoltatorilor DAB nu a fost niciodată excluderea radioului
comunitar dintre cele care beneficiază de serviciile oferite de radioul digital. Pro blema
fundamentală este că DAB este o tehnologie deja veche, care a fost dezvoltată într -un
moment în care difuzarea locală și comunitară a fost puțin dezvoltată. Această arhitectură
era ideală la furnizarea serviciilor publice de radiodifuziune cu program e multiple și a
marilor operatori comerciali cu obiective de publicitate largi, dar nu și pentru operatorii
comerciali mai mici și mult puțin pentru radiodifuzorii locali și comunitari. În țările mari,
cu o populație rurală semnificativă, cum sunt Australi a, Brazilia, Canada, India și multe
altele, problema este complicată, din cauza lipsei soluțiilor digitale pentur conversia
rețelelor lor AM.
Chiar dacă dispozițiile legislative au fost ajustate pentru a facilita multiplexele în
cazul posturilor comunitare locale la un cost acceptabil, nu există încă nicio certitudine că

154 Per Jauert , Introduction: Symposium on Digital Radio: Strategies and Visions, Journal of Radio & Audio Media ,
2017
155 Hallett L., Hintz A. Digital broadcasting – Challenges and opportunities for European community radio
broadcasters' Telematics and Informatics , 2010

128
DAB+ ar putea oferi o platformă adecvată pentru a răspunde nevoilor publicului rural.
Transmiterea semnalelor digitale în zonele slab populate impune difuzoarelor DAB+ o
infrastructură mai dificilă din punct de vedere tehnic, deoarece DAB+ nu este proiectat
pentru transmisii pe distanțe lungi. De exemplu, serviciile AM de radiodifuziune ale
Australian Broadcast Corporation's oferă, pe benzile de unde medii o acoperire foarte largă
a zonelor rurale mari, la un cost foarte scăzut al infrastructurii. Obținerea unor servicii
similare prin rețelele DAB+ ar putea fi extreme de costisitoare, deoarece numărul
turnurilor de transmisie ar trebui să crească considerabil, dar și deoarece tehnologia nu a
fost proiectată să funcționeze pe frecvențe AM. Ca referință, chiar și acele țări europene
care au adoptat standardul DAB vor lăsa câteva zone rurale slab populate, descoperite în
privința transmisiei digitale, din cauza costurilor și a cerințelor. Astfel, amenințarea
digitalizării prin intermediul sistemelor DAB/DAB+ pentru publicul rural este dublă:
marginalizarea sau pierderea independenței posturilor de radio comunitare și pierderea
recepției transmisiunilor publice de radiodifuziune pe frecvențele AM.
În final, utilizarea DAB+ ca opțiune singulară de digitalizare pentru acoperirea
națională nu este numai în interesul publicului rural și al furnizorilor de servicii, ci și din
punct de vedere economic, aducând numeroase beneficii semnificative, prin opera rea
rețelelor de frecvență unică pe benzile AM. Disponibilitatea spectrului de frecvențe pentru
AM este o problemă mai mică decât cea referitoare la FM, în scopul extinderii serviciilor de
radiocomunicații digitale către publicul rural, dar tehnologia treb uie să fie proiectată
pentru AM, iar acest lucru nu este evident în cazul oricăror tehnologii Eureka 147.
Furnizarea de servicii audio publicului rural într -o mare din punct de vedere geografic, însă
insuficientă din punct de vedere demografic, ridică prov ocări considerabile pentru
platforma DAB+ și solicită o abordare complementară.
Cele patru probleme mai sus enun țate definesc constrângerile legate de spectru,
costurile multiplexelor, tehnologia conservatoare și costurile de infrastructură pentru
acoperir ea rurală ce rezonează cu dilemele cu care se confruntă alte țări mari, cum ar fi
Canada, Rusia, Brazilia sau India, care, spre deosebire de Australia, nu au adoptat sistemul
DAB+, dar au nevoie de soluții pentru digitalizarea transmisiilor lor AM. Lipsa unor
oportunități de reducere a costurilor pentru a aduce beneficiile tehnologiei digitale în
zonele rurale rentabile afectează atât posturile de radio locale, cât și comunitățile și
radiodifuzorii naționali și comerciali.

129
5.3 Formatul DMB
DMB este conceput special pentru difuzarea conținutului audio și video multimedia
pe dispozitive mobile. Nu numai că facilitează serviciul de televiziune mobilă, dar permite
de asemenea difuzarea unor date interactive, sofisticate și sincronizate. DMB este o
extensie a DAB și împărtășește același standard de transport, permițând atât DAB/DAB+,
cât și DMB să partajeze același multiplex, spectru, infrastructură și receptori. Aceasta
înseamnă că toate infrastructurile actuale de radiodifuziune DAB pot fi ușor convertite
pentru a transporta servicii DMB alături de conținutul DAB prin adăugarea simplă a unui
codificator video. În consecință, serviciile DMB pot fi aduse pe piață cu viteză incredibilă,
utilizând rețelele de emisie în care deja s -a investit, într -o manieră nouă și încă rentabilă.
Acest lucru este deosebit de important pentru radiodifuzori, a căror preferință este să
rămân fideli unui model de afacere „liber la aer”, spre deosebire de abonament prin satelit
sau prin cablu, menținând în același timp co ntrolul asupra conținutului și distribuției
acestuia.
În plus, prin utilizarea unei tehnologii care a fost concepută de la început pentru
recepția mobilă pe frecvențe de difuzare, DMB are două avantaje: în primul rând, DMB
oferă recepție robustă consumat orilor în mișcare, cu cele mai mici costuri de infrastructură
ale oricărui sistem de televiziune mobilă. În al doilea rând, spre deosebire de rețelele
bazate pe telecomunicații, natura difuzării DMB permite transmiterea conținutului
multimedia unui număr a proape nelimitat de utilizatori fără niciun risc de congestie a
rețelei.
Serviciile DMB și DAB/DAB+ pot rula în paralel. Deoarece aceste tehnologii împart
un flux comun de transport, multiplexurile pot transporta un amestec de servicii
DAB/DAB+ și DMB în orice proporție. Acest lucru oferă o utilizare eficientă a spectrului de
frecvențe radio, dar oferă și flexibilitate pentru radiodifuzorilor care pot să își actualizeze
pur și simplu rețelele DAB existente pentru a adăuga capabilități multimedia. În plus,
receptoarele DMB pot decoda semnalele DAB, oferindu -le consumatorilor posibilitatea de a
alege între radio și televiziune mobilă prin intermediul unui singur dispozitiv, bucurându –
se de serviciile combinate în funcție de capacitățile dispozitivului recepto r.
DMB solicită un angajament mai mic privind spectrul de frecvențe. Alte tehnologii
de televiziune mobilă pot fi operate numai printr -o mare parte a lățimii de bandă, de obicei
6-8MHz. În contrast, DAB/DMB poate oferi atât servicii TV, cât și radio în c adrul unui
spectru de frecvențe de doar 1,5MHz pentru multiplexuri, permițând autorităților de
reglementare și radiodifuzorilor să elaboreze strategii de afaceri.
După mai bine de un deceniu și jumătate de rulare, sistemele audio digitale au lăsat
piața globală a radioului digital într -o dezordine, în mare parte din cauza fragmentării
platformelor și a neasumării de angajamente din partea principalilor jucători. Furnizorii de
servicii par să aștepte apariția unor echipamente produse în masă înainte de a -și asuma un
angajament în privința producerii conținutului pentru platforme specifice. Pe de altă parte,
producătorii de content caută înainte de toate un branding și furnizarea unei game largi de
servicii digitale, dar și o anumită certitudine cu privire l a convergența platformelor înainte

130
de a se angaja în producția pe scară largă156. Acest impas afectează perspectivele pieței , pe
care, în cadrul acestui capitol încercăm să le identificăm.
Deși vechiul standard DAB sau Digital Audio Broadcasting – difuzare audio digitală , a
înregistrat, de -a lungul anilor câteva succese în câteva țări eur opene, nici DAB+, o
actualiza re mai recentă și mai eficientă sau DRM, principala sa alternativă , nu au înregistrat
o implementare de piață până acum. DAB+ și DRM utilizează același sistem audio avansat
de codificare și funcționează cu rețele cu o singură frecvență , pentru a furniza mai multe
servicii, cu un sunet de o calitate superioară și costuri mai mici de transmisie. Totuși, aceste
două familii tehnologice sunt departe d e a fi perfect substituite. Ele diferă semnificativ în
privința modului de operare pe piețele pe care urmăresc să le atingă, a costurilor de
producție pentru respectivele echipamente și, mai ales, în privința comerciali zării. În multe
privințe, DAB+ care d igitalizează F M-ul și standardul inițial DRM care digitalizează AM -ul
se completează reciproc, iar consorțiile lor Forumul mondial DMB și consorțiul DRM, d ouă
organizații non -proprietare au derulat, inițial, mai multe proiecte comune prin care
urmăreau sinergia.
Deși aceste potențiale asocieri rămân, dorința de a le urma și de a le realiza pare să
dispară încet. Extens iile recente la standardul DRM cunoscută sub numele de tehnologia
DRM+ , adică tehnologia DRM concepută să digitalizeze FM -ul mai degrabă decât radioul
AM, au transformat DRM într -un potențial concurent al DAB și DAB+. Cu toate că nu este în
niciun caz clar că DRM+ intenționează să înlocuiască DAB/DAB+ în digitalizarea
transm isiilor FM, există sentimentul că oportunitățile de convergență dintre aceste două
platforme complementare sunt irosite.
Această evoluție este îngrijorătoare. Piața radiodifuziunii digitale în ansamblu se
confruntă cu multe dificultăți în timpul tranziție i. De multe ori, piețele de tehnologie nu
reușesc să se miște, din cauza incertitudinii și a temerilor legate de risc. În aceste situații,
piețe le radio digitale nu reșesc să delimiteze și să comunice clar beneficiile asupra
societății și a dezvoltatorilor de tehnologii , de a adopta standarde complementare de înaltă
calitate, în plus există piețele care prez intă aversiune față de riscuri e vorva aici în special
de radiodifuzori, producători și consumatorii lor . Industria nu -și poate permite să ignore
comple mentaritățile potențiale și să perpetueze fragmentarea actuală a standardelor.
Cumva, termenii de încredere vor trebui să fie .
Este corect să spunem că abordările pe mai multe platforme reprezintă o temă
îngrijorătoare în ceea ce privește viitorul radioul ui digital. Intuitiv, cu cât este mai mare
gradul de concurență între standardele separate și reciproc incompatibile, cu atât devine
mai greu pentru industria radioului digital per ansamblu să facă progrese pe piața
radiodifuziunii. În unele țări, în speci al europene , preocupările apar din cauza multiplicării
platformelor radio digitale, care concurează între ele pentru o mică parte a pieței de
ascultători. În schimb, în alte țări mari și populate cum sunt Australia, Canada, Rusia , și în
țările bine populat e care găzduiesc o serie de regiuni slab locuite cum sunt Brazilia, China și

156 Ala-Fossi Marko, G. Stavitsky Alan, Understanding IBOC: Digital Technology for Analog Economics . Journal
of Radio Studies, 2009

131
India , principala preocupare rămâne lipsa tehnologiilor cu standarde FM digitalizate
DAB/DAB+ sau DMB , pentru a servi comunitățile din zonele rurale.
Acest capitol analizează dez voltarea recentă a pieței, în privința DAB+ și DRM,
pentru a evidenția conveniența adoptării platformelor combinate DAB+ și DRM, în țările
mari, cu populații rurale semnificative, unde implementarea și utilizarea exclusivă a
DAB/DAB+ nu este o opțiune acce sibilă. Se discută despre natura diferitelor eșecurile ale
pieței, care afectează piața radioului digital, și se propune o cale de urmat pentru
tehnologiile d e difuzare a radioului digital.
5.4 Radioul digital mondial (DRM). Digitalizarea transmisiilor AM
Prezentat în 1998 de consorțiul D RM, Digital Radio Mondiale este un răspuns la
aceste preocupări, deși scopul său inițial a fost doar de a digitaliza emisiunile digita le pe
frecvențele LF, MF și HF – 30kHz – 30 MHz împreună ca frecvență AM. Datorită acope ririi
foarte largi și proprietăților de propagare, frecvențele AM au fost primele unde radio
adoptate de radiodifuziunea analogică la începutul anilor 1930, dar au fost ulterior
detronate, treptat, în anii 1970, prin trans misii FM de o calitate mai bună . Cu toate acestea,
emisiunile AM rămân populare – în special în economiile emergente și în curs de
dezvoltare: Africa, Rusia, India, Brazilia etc. În consecință, proiectul DRM avea inițial drept
scop doar coexistența cu transmisiile analogice AM, așteptând s ă preia trepta, prin
eliminarea analogică sau schimbarea acestui tip de emisie. Avantajele ar fi unele
semnificative și putem enumera aici calitate audio apropiată de cea FM: fără scăderi de
sunet, zgomote sau interferențe, flexibilitatea configurării la o lățime de bandă variabilă sau
reglarea automată a frecvenței; servicii de text și date, eficiență energetică:
transmițătoarele utilizează cu până la 50% mai puțină putere decât AM pentru aceeași
acoperire; beneficii pentru sănătate: transmițătoarele cu pu tere redusă înseamnă și radiații
mai mici în jurul locațiilor AM; ficiența spectrului: sprijină reutilizarea canalelor prin rețele
de o singură frecvență; cost scăzut al infrastructurii: DRM reutilizează emițătoarele,
antenele și site -urile AM existente .
Fiind mai scăzute decât frecvențele VHF, frecvențele AM oferă proprietăți de
propagare și de acoperire îmbunătățite, în detrimentul unor proprietăți mai slabe de
transport și al potențialului de interferență acumulat ambele afectând calitatea audio. Deși
utilizarea acestor frecvențe de către DRM rămâne expusă interferențelor mai ales noaptea ,
calitatea semnalului nu mai este o problemă. Astfel, DRM rezolvă a patra problemă c are
afectează transmisiile DAB, acoperirea nec orespunzătoare a zonelor rurale . Co mbinarea
celor două tehnologii DRM/DAB, într-un singur receptor ar putea permite o digitalizare
completă a serviciilor analogice de tipul AM/FM, oferind servicii de tip FM în zonele urbane
și emisiuni de tip AM în cele rurale.
În al doilea rând, DRM utiliz ează aceeași tehnică de mo dulare și codare audio ca
DAB+ și este, prin urmare, superioară DAB în ceea ce pri vește codarea audio de calitate a
fost dezvoltat DRM30 pentru a digita liza transmisiile AM pe aceeași frecvență . Prin
contrast, DAB si DAB+ a fost d ezvoltată în vederea înlocuirii serviciilor FM care
funcționează pe o bandă de frecvență înaltă separată . Acest lucru înseamnă că DRM30 nu
necesită noi alocări sau realoc ări de frecvențe.

132
DRM este compatibil cu atât cu lățimea de bandă AM, cât și cu cea FM , cu care
partajează canalele fără a fi nevoie de un multiplex. Operațiile DRM elimină, prin urmare,
cea de -a doua preocupare în privința operațiunilor DAB – operațiuni multiplex costisitoare
dar necesare , pre cum și cea de -a treia problemă a zone lor simila re de acoperire și
convergență implicită față de modelele de aface ri ale radiodifuzorilor publici .
Evoluțiile din Norvegia oferă o bună ilustrație a naturii complementare a
standardului DRM. Norvegia este o țară slab populată și montană, în care costul de
acoperire extensivă a FM și DAB este deosebit de ridicat . Țara nord -europeană a trecut de
la emisia radio pe frecvențe FM la cea în spectru digital – deoarece opțiunile digitale oferă
mai multe canale, o calitate audio mai bună, dar și posibilitatea furniz orilor de a face
economii. Principalul motiv pentru care Norvegia este prima țară care renunță la această
frecvență se datorează peisajului norvegian, cu fiorduri adânci, munți înalți și comunități
răspândite ceea ce face ca transmisiunile în FM -ul norvegi an să fie deosebit de scumpe în
comparație cu alte țări. Guvernul norvegian a estimat că posturile de radio vor economisi
peste 23,5 milioane de dolari pe an renunțând la emisia în FM, permițându -le să
investească fondurile în conținutul difuzat. Trecerea de la analog la digital a venit după mai
bine de un deceniu de planificare la nivel guvernamental. De la această trecere au fost însă
exceptate numai posturile de radio foarte mici, locale, acestea putând emite în continuare
în FM. În Norvegia nu există po sturi de radio care emit în AM.
În martie 2005, la Adunarea Generală din Paris, consorțiul DRM a decis să mărească
spectrul de frecvențe al standardului DRM pentru a acoperi benzile de la 150 kHz până la
120 MHz . Acest lucru a permis efectiv utilizarea mai multor benzi pentru transmisiile audio
digitale DRM. Noul standard a fost la acel moment denumit modul DRM E sau DRM120, dar
acum este mai cunoscut sub numele de DRM+. DRM+ utilizează ace lași codec audio AAC+ ca
DRM30 , aceeași schemă de multiplexare și se mnalizare și, împreună cu DRM30, DRM+
poate transmite până la patru aplicații, audio, video sau date într -un singur canal. Diferența
dintre modurile DRM constă în lățimea de bandă a canalului principal care este de 9 sau 10
kHz pent ru DRM30 și 100 kHz pent ru DRM+ și în zona de acoperire în funcție de spectrul
utilizat . Decizia de a crește distanța de spectru a operațiunilor DRM dincolo de frecvențele
AM a fost importantă, deoarece a însemnat și faptul că DRM a încetat să fie perceput ă de
industria radiodifuziunii – inclu siv producătorii de echipamente drept o tehnologie
complementară standardelor Eureka. Până atunci, DRM s -a limitat la digitizarea
frecvențelor AM, în timp ce Eureka digitaliza FM -ul. După martie 2005, ambele seturi de
standarde au concurat ca platforme alternative pentru dreptul de a înlocui eventual
emisiunile FM analogice .
Ultimii câțiva ani au însemnat studii ample succesive pentru standardul DRM,
urmate de certificarea internațională și de susținerile importante din partea unor țări mari,
cu rețele importante de A M, cum ar fi India și Rusia . Australia și Brazilia testează în prezent
tehnologia și iau în considerare o soluție similară pentru acoperirea zonelor r urale. Aceste
evoluții par să indice faptul că DRM „îmbăt rânește” nu numai din punct de vedere tehnic, ci
și din punct de vedere al sprijinului politic, în mai multe țări mari. Această evoluție nu este
surprinzătoare. Deși DRM30 și DRM+ sunt la fel de avansate ca DAB+ în termeni de tehnici
de digitalizare, nu s -au îndepărtat niciodată de conceptul tradițional de radiodifuziune. Ca

133
și în cazul sistemelor analogice FM și AM, DRM se caracterizează printr -un mediu
descentralizat și adaptat, accentuând flexibilitatea în ceea ce privește zona de acoperire,
independența transmisiunilor , accesibilitatea și utilizarea e mițătoarelor cu costuri reduse
și accesul universal atât în ceea ce privește transmisia – radiodifuzorii comunitari – cât și
recepția – publicul rural .
Posturile DRM nu trebuie să partajeze sau să sincronize ze transmițătoarele și nu au
nevoie să funcționeze pe aceeași frecvență sau să combine programele într -un multiplex.
DRM+ oferă radiodifuzorilor locali opțiunea de a combina până la patru servicii audio și de
date într -un multiplex.
În final, există proble ma disponibilității spectrului. Lipsa spectrului disponibil pentru
transmisiile FM a fost adesea considerată ca fiind principala constrângere a dimensiunii
industriei radiodifuzorilor. Noile variante au oferit o șansă de realocare a spectrului
eliberat com unicațiilor, dar aceasta este o opțiune doar dacă transmisiile FM vor fi păstrate
în viitor, și nu oprite sau înlocuite cu servicii digitale. Pentru radiodifuzorii publici,
principala problemă este costul infrastructurii de instalare a transmițăto rilor DAB într-un
număr mare, o abordare costisitoare pentru țările mari cu densitate scăzută a populației .
Din toate aceste motive, DRM răspunde mai degrabă nevoilor radi odifuzorilor mici ,
datorită faptului că nu se bazează pe multiplexări, satisfăcând în același timp n evoile unor
radiodifuzori mari – naționali , datorită faptului că s -a concentrat inițial pe frecvențele AM.
Principalele dezavantaje raportate de lansarea standardului DAB/DAB+ la nivel național nu
au fost legate de polit ica de costuri a multiplexelo r, o chestiune sensibilă num ai pentru
radiodifuzorii locali , ci costul economic, relativ atât în cazul platformelor digitale analogice,
cât și în cazul celor alternative, cum ar fi DRM, care rezultă din proiectarea implementării
DAB adică necesitatea folos irii multiplexelor .
5.4.1 Colaborarea – compromisuri concurențiale
Forumul WorldDMB a decis, în 2005, să -și unească forțele cu consorțiul DRM, în încercarea
de a combina transmisiile DAB și DRM . De-a lungul timpului, în să, ideea și -a pierdut avântul
și din cauza absenței prelungită a echipamentelor combinate DAB+/DRM+ ceea ce a
generat mult scepticism în legătură cu intențiile exacte ale consorțiului de a lucra în comun.
O parte a problemei este că DRM este acum capabil să înlocuiască AM și FM în
absența oricărei alte platforme. Desigur, disponibilitatea unei singure platforme digitale
pentru prima transmisie simultană în bandă, decât înlocuirea mai târzie a posturilor FM și
AM, prin utilizarea benzilor analogice vechi, pare a fi o soluție mai atractivă ș i mai eficientă
decât o abordare fragmentată. Este acesta scopul urmărit de consorțiul DRM? Chiar dacă
înlocuirea analogică cu ridicata a fost obiectivul declarat, este DRM capabil să atingă acest
obiectiv?
În mod realist, DRM este un sistem prea recent pe ntru a ajunge un vâr al tehnologiei
Eureka 147. DAB a dezvoltat o bază impresionantă de receptoare în mai multe țări din
Europa și este pe cale să obțină același lucru în Australia cu DAB+. DAB este, de asemenea,

134
o platformă mult mai experimentată decât DR M, care înregistrează un nivel ridicat de
intensitate a câmpului dezvoltat prin operațiuni de mare putere și SFN.
5.4.2 Implementarea pe piață și platformelor combinate
Având în vedere obstacolele semnificative în calea lansării serviciilor DAB+ la niv el
național în țările mari, dar puțin populate, pare logic să se ia în considerare o abordare
complementară, care ar completa golurile rămase de transmisiile DAB+. Un competitor nu
foarte luat în seamă de la înființare, DRM30 este bine poziționat, din punc t de vedere
tehnologic, pentru a completa în mod adecvat lacunele lăsate de abordarea DAB/DAB+,
însă poziția sa pe piață rămâne o luptă în ascensiune. În ciuda tuturor evoluțiilor pozitive și
a rezultatelor studiului, DRM este încă percepută ca o tehnologi e de laborator/proces cu o
piață de nișă, și nu ca o opțiune de piață în masă. Așa cum au demonstrat experiențele din
mai multe țări, piața de radiocomunicații digitale este nouă și fragilă și, prin urmare, există
o disponibilitate redusă pe piață de a ofe ri DRM un drum corect.
Deși DRM30 a fost oficial pregătit pentru piață începând cu 2003, până în iunie 2010
receptoarele erau încă foarte puține și costisitoare, neexistând un model conceput să
funcționeze împreună cu receptoare DAB+. Există câteva recepto are combinate
DAB/DRM30/AM/FM disponibile pe piață, dar niciunul dintre ele nu include recepția
DABB+ și, totuși, DAB+ și DRM utilizează același sistem de codare audio. Un chipset (adică o
colecție de circuite integrate care formează setul necesar pentru r ealizarea unui dispozitiv
electronic) și, în cele din urmă, un receptor care combină ambele tehnologii ar sprijini o
utilizare viitoare flexibilă a ambelor standarde într -o singură țară.
Cu toate acestea, există foarte puține evoluții în acest domeniu. Cel e mai
cuprinzătoare receptoare multi -platformă disponibil e pe piață încă mai conțin DAB mai
degrabă decât DAB+ , combinat cu DRM30 și AM/FM,
Situația este mai dificilă în piața crucială a receptorilor în mașină. Echipamentul de
recepție în mașină este cel mai puțin dezvoltat segment al pieței radio digitale atât pentru
grupul WorldDMB, cât și pentru consorțiul DRM. Disponibilitatea receptoarelor radio
digitale în mașină reprezintă un aspect fundamental al dezvoltării cu succes a oricărei
tehnologii de radio digital și angajamentul producătorilor de automobile de a -și echipa
vehiculele în mod sistematic cu aparatele digitale de recepție este esențial pentru
viabilitatea pe termen lung a platformelor radio digitale. Din nefericire, obținerea acestor
angajament e a fost, în mod tradițional, dificil de realizat în țările care au lansat platforme
radio digitale. Pe de o parte, producătorii de automobile se îndoiesc de interesul
consumatorilor față de radioul digital. Pe de altă parte, în cazul în care cererea exist ă,
producătorii consideră că prețul solicitat al unui upgrade digital ar fi prea mare, depășind
dorința consumatorilor de a plăti. Există un consens între mulți producători de automobile
potrivit căruia majoritatea șoferilor sunt mulțumiți de receptoarele FM/ AM.
Ratele scăzute de absorbție a DAB în majoritatea țărilor din Europa de Vest
împreună cu natura fragmentată la nivel mondial a standardelor radio digitale au
contribuit cu siguranță la acea stă stare a lucrurilor. Pentru a face lucrurile să se
înrăutățească, acoperirea audio digitală și calitatea semnalului rămân insuficiente pe

135
majoritatea drumurilor și arterelor, chiar și în țări cu densitate mare a populați ei, cum ar fi
Marea Britanie .
Guv ernul britanic a impus la un moment dat industriei automobilelor ca termen
anul 2013 pentru a se monta toate vehicule noi cu receptoare DAB ca standard, i ar
vehiculele existente trebuiau modernizate cu convertoare până în 2015. Dar i ndustria de
automobile a subliniat dificultatea punerii în aplicare a acestei strategii pentru vehiculele al
căror ciclu de dezvoltare a început înainte de 2009. Întruc ât programele de post -echipare
pe scară largă ar fi dificil de implementat, industria a sugerat în schimb să se bazeze
opțional pe piața pieselor de schimb. Având în vedere aceste numeroase obstacole, este de
înțeles că în prezent există foarte puține mașini dotate cu receptoare digitale.
De fapt, în prezent sunt foarte puține receptoare DAB+ disponibile în mașini, toate
scumpe și cuplate numai cu recepție FM. Nu există dispozitive DRM30 în mașină
disponibile pe piață să nu mai vorbim de DRM+ , deși există câteva prototipuri de tip
"display" și opțiuni portabile "plug -in". Rusia pare să producă receptoare DRM30 în ma șină,
dar acestea nu sunt exportate pe piețele occidentale și nu există informații privind prețul
lor pentru vânzarea cu amănuntul. Inutil să spunem că în prezent există pe piață un sistem
de recepție combinat DAB+/ DRM pentru mașină. Cu excepția piețe i din Regatul Unit,
determinată de reglementare, nu există angajamente clare din partea industriei de
producție a automobilelor de adaptare a produselor de linie cu aparate radio digitale.
Principalul obstacol în calea integrării prototipurilor DRM în mașină e ste lipsa de
angajament și/sau a convingerii atât din partea producătorilor de echipamente, cât și a
producătorilor de mașini. Prototipurile DRM rămân un mister, fiind testate, prezentate și
demonstrate la diferite târguri de consum, dar niciunul dintre el e nu a fost pus la dispoziție
pentru cumpărare.
5.5 Intervenția reglementării și modele de funcționare
Absența unei abordări coordonate între Forumul WorldDMB și consorțiul DRM
generează costuri mari de oportunitate, în special în țările mari. Spectrul e ste o resursă
publică finită, foarte solicitată, care necesită o administrare eficientă și echitabilă de către
autoritățile de reglementare. O abordare unică DAB+ pentru transmisiile de difuzare la
nivel național nu poate satisface așteptările privind efic iența spectrului alocat și acoperirea
globală în aceste țări. Deoarece DRM operează „în canal” și vizează atât FM -ul, cât și AM -ul,
perspectivele oferite sunt diferite. În primul rând, DRM propagă semnale digitale alături de
cele analogice fără a fi nevoie de a locări suplimentare de spectru deci nu este nevoie de
alocări suplimentare de spectru VHF sau UHF, fiind sufic ient spectrul FM și AM existent . În
al doilea rând, DRM30 generează economii semnificative de spectru prin operarea eficientă
a rețelelor de frecvență unică pe frecvențele AM. În al treilea rând, DRM poate satisface
nevoile posturilor locale și comunitare, deoarece nu necesită multiplexare. În al patrulea
rând, dar nu în ultimul rând, costul infrastructurii de transmisie DRM este relativ scăzut ,
deoarece semnalele DRM30 pot fi transmise utili zând echipamente AM modificate, această
opțiune fiind prea scumpă pentru utilizarea DAB/DA+ sau DRM+ pentru utilizarea
transmițătoarelor FM . Prin urmare, DRM generează eficiență mai presus de cele create cu
tehnologii de digitalizare FM și o face fără a solicita radiodifuzorilor să -și armonizeze ariile

136
de acoperire și modelele de afacei, atribute de mare importanță pentru țările mari, dar slab
populate.
Timpul se scurge rapid pentru DRM, datorită creșterii p ieței DAB+/DMB și datorită
concurenței din ce în ce mai mari de la alte platforme, cum ar fi radioul prin satelit sau prin
internet. DRM nu are suficienți factori de piață, întrucât echipamentele curente sunt
costisitoare și puțini radiodifuzori publici su nt convinși că transmisiile DRM vor a junge
vreodată la un public . Și puțini producători sunt convinși că echipamentul DRM va fi
vreodată profitabil.
Pentru mulți consumatori și producători, standardul aduce într -adevăr puține
noutăți. Beneficiile reale se resimt la un nivel mult mai ridicat, în beneficiile educaționale
ale digitalizării conținutului AM, în eficiența spectrului de frecvențe radio pentru
dezvoltarea de rețele de frecvență unică pentru programe digitale AM, în creșterea
eficienței funcționări i echipamentelor cu costuri reduse și probabil cel mai mult în
capacitatea de a digitaliza transmisiile audio analogice , cu menținerea sau extinderea zonei
de acoperire AM/FM și a întregii game de programe oferite de AM/FM.
Multe dintre aceste beneficii sunt d estinate societății în general, eficiență productivă,
eficiență spectrală, acces universal, beneficii educaț ionale , dar aceste câștiguri nu sunt
evidente pentru actorii de pe piață.
Atunci când incertitudinea și tendințele de aversiune conduc la abo rdări necoordonate pe
piețele tehnologice, rezultatul este adesea format din soluții încă necunoscute.
Standardizarea este răspunsul logic, dar piețele radio digita le care se confruntă cu riscuri,
radiodifuzorii, produc ătorii și consumatorii acestora, nu a u manifestat până acum nici o
înclinație de a internaliza efectele externe pozitive, care ar rezulta din adoptarea unui
standard complementar. Este așteptat ca operatorii comerciali, care se confruntă cu
dificultăți semnificative în a -și converti audiența la standardul DAB+, să vadă DRM drept o
competiție nedorită, mai degrabă decât ca o potențială sursă de convergență și integrare pe
piață.
Pentru a reuși pe piață, DRM ar trebui să fu rnizeze servicii atractive noi numai
digitale, așa cum a fost în cazul D AB+. Pentru a face acest lucru, consorțiul DRM trebuie să
convingă radiodifuzorii să adopte conținuturi noi, la modă, care vor fi difuzate doar prin
DRM. Mai mult, DRM trebuie să convingă producătorii să creeze rec eptoare DRM+ cu
costuri reduse pentru util izarea fixă, mobilă și în mașină . Aceasta nu este o sarcină banală
într-un moment în care cercetaările de marketing continuă să indice noile evoluții ale
radioului pe internet și/sau ale radioului prin satelit. Calea ce trebuie urmată ține de
atenuarea înd oielilor piețelor, atât în ceea ce privește radioul digital ca înlocuitor al celui
analogic, cât și despre ce platformă va reuși în cele din urmă. În mod clar, acest lucru
necesită transmisii separate DAB+ și DRM, oferind în același timp pieței echipamente
DAB+/DRM combinate. Deși această chestiune necesită o cercetare ulterioară, problema
pare a fi un caz clasic de eșec al p ieței, prin care elementee pozitive ale lansării unei
strategii complementare, eficiente din punct de vedere spectral, cu costuri redu se de
transmisie, nu sunt internalizate de piață. În consecință, societatea se confruntă cu prea

137
puține servicii prestate, prea puține tranzacții și oportunități de îmbunătățire a bunăstării
care, pe de altă parte, nu sunt exploatate.
Economiștii caracte rizează de obicei astfel de situații drept inutile, incapabile să facă
față unor reglementări. De exemplu, autoritățile relevante ar putea subvenționa produsele
care generează dezvoltare de exemplu subvenționarea pro ducției de receptoare combinate
sau ar p utea elimina barierele care stau în calea comerțului, î mpiedicând extinderea
acestuia prin schimbul de informații, furnizarea de garanții sau de asigurare, reducerea
riscu lui, impunerea de noi standarde . Pentru a obține suportul industriei și al
consumator ilor pentru radiodifuziunea DRM, este necesară eliminarea incertitudinilor
legate de fragmentarea pieței, încurajarea colaborării între dezvoltatorii de tehnologie și
clarificarea beneficiilor mari pe care le are o abordare combinată pentru consumatori.
Rămâne pe mai departe desigur întrebarea privind oportunitatea intervenției unei
autorități , în situațiile în care piețele nu reușesc să producă rezultate eficiente. Radioul
digital este o piață caracterizată de persistența incertitud inilor legate de direcț ia de
dezvoltare , din cauza fragmentării platformelor. Prin urmare, un ro l important îl are
politica de redu cere a costurilor de tranzacționare implicate în furnizarea de programe
combinate de către radiodifuzorii publici și comerciali și fabricarea de echipamente
combinate DAB+/ DRM combinate cu piața de masă inclusiv echipamentele din mașină.
Într-o notă personală putem enunța că v iitorul radioului rămâne terestru, dar acest
viitor trebuie asigurat printr -o soluție mai degrabă completă decât fragmentată. Există
multe promisiuni potrivit cărora un standard combinat DAB+/DRM+ ar oferi astfel de
complementarități pentru a face int roducerea oricărui alt standard în mare măsură
irelevantă și puțin probabilă în viitor, rezolvând problema fragmentării, care a afectat
radioul digital î n ultimul deceniu. Iar autoritățile din domeniu au un rol puternic, acela de a
contribui la realizarea acestui rezultat.
Pentru a avea o imagine de ansambul asupra necesității intervenției în piață a unor
actori din zona de reglemantare a domeniului dar și pentru a cunoaște eventuale modele de
bună practică, în cadrul acestui studiu de caz am ales câteva din țările europene unde
implementarea s -a făcut cu succes sau a fost un eșec pentru puterea exemplului. Am
acordat atenție în mod dosebit Marii Britanii, unde formatul DAB este printre cele mai
populare dar și unor țări precum Olanda, unde 70% din populaț ie are acces la radioul
digital, Italia, Ungaria sau Franța unde piața, autoritățile din domeniu dar și consumatorii
de radio în general fac eforturi pentru adaptarea la noile tehnologii de transmisiune.
Așadar, în Marea Britanie cele mai recente rezulta te ale audienței confirmă DAB ca
fiind cea mai populară platformă radio digitală. Într -o comparație asemănătoare, DAB a
obținut un consum de radio de 12 ori mai mare decât radioul de pe Internet. Vârful de
trecere spre recepția DAB în Marea Britanie îl ved eam în 2014 când în decursul lunii
decembrie, consumatorii au cumpărat 25.000 de aparate de radio digitale DAB pe zi, iar un
important magazin din Londra a vândut mai multe radiouri DAB pe minut decât iPod -uri.
Desigur, autoritatea de reglementare a anunța t, de asemenea, recent atribuirea celui de -al
doilea multiplex DAB național radio asociației 4 Digital Group Limited. Această licență

138
multiplex va permite Grupului 4 Digital să difuzeze servicii radio și multimedia. Există, de
asemenea, planuri de a oferi o selecție de podcast -uri folosind DAB+.
În Olanda în prezent, DAB acoperă populația în proporție de 70%, era așteptată o
creștere a acoperirii de până la 90%, până la finalul lui 2018. Guvernul olandez a aprobat
acordarea licențelor pentru spectrul de f recvențe radio în decembrie 2007. Licențele DAB
au fost puse la dispoziție prin intermediul unei licitații. Au fost de asemenea emise două
licențe naționale de acoperire în banda III și o licență de acoperire la nivel național în L –
Band. Condiția a fost ca fiecare alocație individuală să conțină cel puțin șase programe
radio. Capacitatea rămasă poate fi utilizată pentru alte servicii de difuzare multimedia
În Italia apariția DAB+ a ajutat, de asemenea, la pavarea drumului pentru serviciile
bazate pe DAB î n țară. Se preconiza că DAB+ va fi lansat pe întreg teritoriul Italiei până la
sfârșitul anului 2018 însă până în acest moment lansarea serviciului nu a atins succesul
așteptat. În data de 25 iulie 2007, Club DAB Italia a lansat primele studii DAB+, difuzâ nd
cinci canale audio. De asemenea, Radio Vatican a anunțat începerea procesului de
digitalizare.
În Ungaria la sfârșitul anului 2008 a început o licitație oficială pentru un multiplex
DAB din banda VHF. De atunci formatul DAB a fost live la mai multe ra diouri din Budapesta
timp de mulți ani și în prezent sunt transmise opt programe în cadrul multiplexului.
Guvernul maghiar a inițiat și un sondaj privind tehnologia pe care ar trebui să o utilizeze
pentru televiziunea mobilă.
Guvernul francez a anunțat r ecent că familia de standarde Eureka 147 a fost aleasă
pentru standardul radio digital. În martie 2008, Conseil supérieur de l'audiovisuel,
echivalentul Consiliului Național al Audiovisualului din România, adopta textul final pentru
invitația de participar e la licitația pentru radioul digital terestru. Primul pas în lansarea
radioului digital terestru urma să acopere 30% din populație iar următoarea țintă era de
peste 50%. Pe parcursul anului 2008 în Franța au fost atribuite câteva zeci de licențe
digitale pentru oraș, zone rurale dar și pentru radiourile ce emit pe principalele autostrăzi
din Hexagon.
România nu și -a asumat o dată concretă, la nivel internațional, cu privire la
întreruperea transmisiei analogice a posturilor de radio , așa cum este cazul tel eviziunii
analogice terestre . Totuși î n România, autoritățile cu responsabilitate în domeniul
comunicațiilor pregătesc de mai mult timp terenul pentru lansarea unei licitatii de
introducere a radioului digital in standard T -DAB sau Terrestrial Digital Audio
Broadcasting. Î n prezent, în România sunt 872 de statii FM publice si locale care
functioneaza in banda 87.5 -108 MHz , iar implementarea unor rețele T -DAB nu presupune
inchiderea statiilor din FM după cum arată datele Autorității Naționale de Reglemna tre în
Comunicații – ceea ce pare a fi un început a unei perioade de tranziție spre digitalizare. Dar,
chiar ANCOM, arbitrul telecom observa încă din 2016 că nu există o strategie pentru
transmisiile digitale terestre de programe radio în benzile AM și FM, deși existența unei
strategii care să reglementeze emisia în format DRM/DRM+, DAB/DAB+, HD Radio, atât în
regim simulcast cât și în regim strict digital, sunt importante. ANCOM a elaborat și publicat
un chestionar privind oportunitatea organizării în viit orul apropiat a unei proceduri de
selecție pentru acordarea licențelor de utilizare a frecvențelor pentru sisteme digitale de

139
radiodifuziune terestră. Totuși până astăzi demersul nu s -a încheiat ba chiar există un
conflict de competențe la nivelul instituț iilor cu diferite atribuții în domeniul
telecomunicațiilor.
Ministerul Comunicațiilor, propune alocarea, potrivit legii, a unei licențe naționale
de radio digital către Societatea Națională de Radiocomunicații. Problema este că legea nu
permite acordarea d irectă a unei astfel de licențe, ci numai prin procedură de selecție
organizată de arbitrul telecom – ANCOM. De altfel, autoritatea de reglementare în
comunicații, a demarat deja procedura de licitație pentru acordarea licențelor pentru
frecvențele de radi o digital, procedură care se bate acum cap în cap cu strategia
Ministerului. Asadar, ca și în cazul procesului de trecere la televiziunea digitală terestră, și
la tranziția la radioul digital lucrurile nu au început deloc bine. Contrar tuturor acestor pași
făcuți anterior de ANCOM, Ministerul Comunicațiilor a enunțat o altă strategie de
implementare a radiodifuziunii terestre digitale și a serviciilor multimedia asociate, la nivel
național, care menționează că un multiplex național va fi alocat către SNR, c ompania
națională care distribuie programele publice de radio și TV. Al doilea multiplex ar urma să
fie alocat de ANCOM operatorilor privați. În plus, legea audiovizualului nu permite
acordarea directă a unei astfel de licențe, ci numai prin procedură de s elecție organizată de
arbitrul telecom. O situație similară cu cea apărută acum la tranziția la radioul digital a fost
și în anul 2010 , în procesul de tranziție la televiziunea digitală terestră. Autoritatile au
încercat în luna iulie 2010 să atribuie direct către Societatea Națonală de Radioco municații
o licență de televiziune digitală terestră cel mai târziu până la 1 august 2010. După ani de
întârziere , licitația s -a reluat și, în vara anului 2014, SNR si -a adjudecat trei din cele cinci
licente de televiziune digitala terestra dar implementar ea întârzie . În privința radioului,
prin strategia privind implementarea radiodifuziunii terestre digitale sonore și a serviciilor
multimedia asociate, la nivel național, Ministerul Comunicațiilor a avansat totuți 2025 –
2030 ca termen de implementarea serv iciilor de radiodifuziune digitală terestră la nivel
național, în standarde asumate la nivel european și internațional de către România, și
finalizarea procesului de încetare a serviciilor de radiodifuziune analogică terestră
5.6 Contrib uții la modul de gestionare a transferului spre noile
tehnologii digitale
Conversia radiodifuziunii de la transmisia analogică la cea digitală trebuie percepută de
toți actorii implicați drept parte componentă a tranziției generale spre oportunitățile
oferite de rețelele d e comunicații electronice de ultimă generație. Cel mai important
argument aici este cel al performanței superioare, care permite transmiterea pe lângă
serviciile terestre de radiodifuziune și servicii asociate de date. Această acțiune nu va
implica doar sc himbări tehnice, ci va presupune modernizarea peisajului audiovizual și o
utilizare eficientă a spectrului radio. De accea am constatat în primul rând lipsa unor
campanii eficiente de informare pentru înțelegerea a ceea ce presupune implementarea
acestor n oi servicii digitale în rândul utilizatorilor.
Formatele DAB, reprezintă o opțiune și oferă o nouă perspectivă pentru radiodifuziunea
terestră , permițând transmiterea unui număr semnificativ mai mare de programe utilizând
aceleași resurse de spectru. De a semenea trebuie avută în vedere și o strategie de
popularizare a noilor receptoare radio introduse și comercializate pe teritoriul României,

140
inclusiv cele din dotarea autovehiculelor ce trebuie să aibă în componen ță o interfață
digitală de recepție compati bilă cu unul din standardele acceptate și reglementate de tip
DAB. De aceea merită amintite a vantajele unei transmisiuni din categoria celor digitale:
calitate mult mai bună a sunetului, dispariția variațiilor de volum și calitate, transmisia pe
aceeași fr ecvență a mai multor programe, acoperire mult mai mare la aceeași putere de
emisie, lipsa interferențelor între posturi. Ascultătorul nu mai depinde de reținerea unei
anumite frecvențe și poate alege numele postului dintr -o listă. Aparatele de recepție dot ate
cu ghid de programe permit atât vizualizarea grilei de programe, cât și programarea
înregistrării programelor preferate pe carduri de memorie. De asemenea aceste serivicii
permit vizualizarea unor date despre programele sau o anumită piesă muzicală tra nsmisă,
dar și accesul la servicii de știri, informații meteo. Serviciul Emergency Warning
permite pornirea automată a receptorului în cazul iminenței unui dezastru și transmiterea
unor mesaje de urgență – doar câteva dintre avantajele le nivel de utiliza tor.

Cum pot fi obținute rezultate concrete? Pentru implementarea radiodifuziunii digitale
terestre în România este nevoie în primul rând de cooperarea mai multor instituții ce
trebuie să participe activ la acest proces complex și este nevoie de adoptarea unei strategii
coerente și unitare cu privire la acest proces de digitalizare. Un astfel de demers a fost
inițiat de ANCOM care la finalul anului trecut a organizat o consultare publică în privința
modului în care ar trebui condus acest proces de digitalizare. O posibilă soluție ar fi
trecerea spre noua tehnologie etapizat, pe baza unui calendar concret care să ducă la
acoperire la nivel național cu noua tehnologie. Autoritățile cu responsabilitate în domeniu
trebuie să asigure cadrul organizatoric, instrumentel e și măsurile pentru încurajarea
trecerii la radiodifuziunea terestră digitală, raportată la părțile țintă: consumatori,
fabricanții de echipamente, radiodifuzorii, utilizatori potențiali ai spectrului eliberat etc. de
optimizarea utilizării resurselor de spectru, concomitent cu stabilirea unor condiții tehnice
care să permită implementarea tehnologiilor în format digital. Odată dezvoltată rețeaua,
autoritățile responsabile trebuie să se asigure de eliminarea riscului ca unele zone să
rămână descoperite de serviciile de radiodifuziune și, în același timp, păstrarea unei
competitivități loiale pe piață. În ceea ce privește radiodifuzorii, am identificat câteva
vulnerabilități care ar putea îngreuna acest tranfer: În primul rând, fără o viziune clară
asupra pr ocesului, Radiodifuzorii nu vor fi suficient motivați și nu vor direcționa resurse
umane sau financiare față de cele deja existente, mai ales în condițiile în care piața de
publicitate radio este una divizată și sub nevoile reale ceea ce nu oferă radiodifu zorilor
suportul din punct de vedere a costurilor pentru trensferul emisiei de la analogic în digital.
În plus, odată cu trecerea definitivă, radiodifuzorii ar trebui să renunțe la sistemele actuale
pentru care au făcut investițiile necesare. De asemenea p rin definiție aceste multiplexuri
reprezintă o asociere a mai multor furnizori de conținut – cunoscând bătălia pentru fiecare
ascultător și pentru bugetele de publicitate, este greu de estimat o coordonare a mai multor
radiodifuzori în jurul unei singure a bordări.
Cu ce efect? De exemplu operatorul de multiplex nu va putea să își acopere cheltuielile
de operare. În plus, în sistemul emisiei apar costuri care nu sunt prezente în cazul emisiei
analogice, respectiv costurile pentru obținerea licenței de către operatorul de multiplex
digital de la ANCOM, prin licitație. Detinătorul de multiplex va urmări să obțină
recuperarea acestor costuri de la radiodifuzorii. In acest context, tranziția ar putea fi

141
problematică. O altă problemă este aceea că receptoarele ana logice nu vor putea fi înlocuite
de cele digitale într -un ritm susținut astfel încât să fie evitată închiderea emisie în eter în
FM sau AM. De asemenea pe segmentul comercial, apare problema ascultătorilor de radio
în mașină. Transferul va fi unul de durat ă în acest caz. Parlamentul European a votat
adoptarea Codului European al Comunicațiilor Electronice, care impune ca toate radiourile
de pe mașinile produse în Uniunea Europeană să poată receptiona semnalul digital. Această
obligație vine ca o dotare supl imentară a aparatelor radio, fără a elimina posibilitatea
acestora de a recepționa semnalul FM sau AM. Aceeași problemă există desigur și în cazul
celor care ascultă radioul acasă și pentru care ar trebui produsă o motivare eficientă a
trec erii spre un rec eptor digital.
În ceea ce privește legislația audiovizuală, CNA, autoritatea națională care
reglementează domeniul în România, nu are o procedură specială care să susțină
continuarea difuzării în digital a programelor radiourilor care au în prezent licenț ă FM. În
plus există un număr considerabil de radiouri locale astfel că putem anticipa o situație în
care capacitatea unui multiplex local ar fi depășită de numărul de radiouri. Este așadar
nevoie de măsuri concrete pe trei paliere imporante: cel al legiui torului și instituțiilor cu
responsabilitate în elaborarea unei strategii coerente pentru promovare, dezbatere,
legiferare și coordonare a transferului spre digital. Un al doilea palier este cel al
radiodifuzorilor care vor trebui suficient motivați, convi nși de eficiența noului sistem, în
plus trebuie găsite variantele cele mai bune pentru estimările de costuri. În ceea ce privește
consumatorul există două categorii importante, utilizatorul de radio în mașină și cel care
ascultă în gospodărie – în ambele c azuri trebuie identificate în urma unor dezbateri
serioase soluții de promovare și înțelegere a noilor sisteme, de ce nu împreună cu
producătorii de echipamente digitale. Pentru acest lucru este nevoie de un calendar al
implementării și de o strategie coer entă.
5.7 Concluzii ale studiului de caz asupra formatelor DAB, DAB+ și
DRM
Adoptarea unilaterală a platformelor comerciale proiectate pentru a digitaliza
radioul analogic, cum ar fi cele observate recent în Australia, reprezintă strategii riscante
pentru țările mari, slab populate. Principalele dezavantaje ale acestei abordări unilaterale
constau în concentrarea sa exclusivă pe serviciile comerciale, cerințele sale mari privind
raritatea spectrului radio VHF, singurul său focus fiind axat pe digitalizarea FM care nu
oferă alternative pentru AM și pe operațiunile sale multiplex costisitoare, dar obligatorii. În
mod surprinzător, astfel de strategii au ca rezultat fragmentarea pieței și contribuie la
stagnarea pe termen lung a pieț elor radio digitale. Deși există diverse surse de fragmentare
a pieței, o parte a problemei constă în faptul că nu se oferă o soluție eficientă din punct de
vedere al costurilor pentru acoperirea zonelor rurale mari, digitizarea serviciilor
comunitare de r adio și formularea unei soluții complete de înlocuire a serviciilor AM și FM.
Deși există diverse surse de fragmentare a pieței, o parte a problemei constă în faptul că nu
se oferă o soluție eficientă din punct de vedere al costurilor pentru acoperirea zon elor
rurale mari, digitalizarea serviciilor radio comunitare și formularea unei soluții complete
de în locuire a serviciilor AM și FM. Lipsa progresului pe piață pentru platforma alternativă
terestră, DRM, este destul de nefericită, având în vedere compleme ntaritățile sale cu DAB +,

142
flexibilitatea, capacitatea sa de a digitaliza radioului AM, cerințele sale ușoare de spectru și
transmisiile sale rentabile. Cu toate acestea, majoritatea acestor beneficii sunt de natură
externă pozitivă, care, combinate cu alt e argumente privind insuficiența pieței –
incertitudine, costuri de tranzacțio nare, termeni de încredere etc. , explică de ce
radiodifuzorii, producătorii de echipamente și consumatorii nu au reușit până acum să
adopte această nouă tehnologie.
Cea de -a doua problemă, marginalizarea radioului comunitar și a audiențelor
acestuia prin adoptarea unui standard scump, este, de asemenea, deranjantă. Radioul
comunitar are un rol esențial în transmiterea informațiilor importante, iar în societățile
moderne adoptă rol uri sociale și politice, în special în zonele rurale. Operațiunile radioului
comunitar au fost multă vreme înăbușite din lipsa accesului suficient la spectrul de
frecvențe radio, însă era digitală a adus mari speranțe că aceste constrângeri vor dispărea
și că sectorul radioului comunitar ar putea găsi noi resurse tehnice pentru a se extinde.
Această promisiune este puțin probabil să fie îndeplinită, decât dacă abordarea va fi
semnaficativ diferită. În prezent, radioul comunitar este obligat fie să rămână pe canalele
analogice din ce în ce mai depășite și să uite de promisiunea digitalizării privind spectrul
suplimentar, fie să -și compromită semnificativ independența prin căutarea resurselor
financiare necesare pentru a se alătura multiplexelor gestionate și operate de alte tip uri de
radiodifuzori. Dacă eșecul pieței împiedică actorii de pe piață să se convertească la un
standard mai bun, există posibilități de reglementare. Guvernele nu au contribuit prea mult
la aceste dezbateri politice, fapt pentru care ră mâne multă sferă de aplicare a politici
pentru a reduce costurile de tranzacție, împiedicând producătorii să investească în
producția de echipamente combinate, pentru ca radiodifuzorii să -și emită conținutul
programului în mod digital combinat, iar consuma torii să achiziționeze echipamente
digitale combinate, având încredere că vor putea recepta conținutul difuzat în viitorul
apropiat. Încurajarea dezvoltării unei platforme digitale care să combine standardele DAB
și DRM ar fi, așadar, o cale lungă nu numai pentru atenuarea preocupărilor radiodifuzorilor
rurali și comunitari și a frustrărilor lor față de evoluțiile actuale ale radioului digital, dar și
în abordarea poziției necondiționate a altor actori de pe piață (producătorii și serviciile
naționale de ra diodifuziune).
Un standard combinat ar face inutilă introducerea oricărui alt standard digital
terestru și ar contribui la rezolvarea unor incertitudini cronice care afectează piețele de
radiocomunicații digitale încă de la înființarea acestora. O platfor mă combinată este foarte
necesară deoarece dincolo de problemele legate de calitate, acoperire și eficiență spectrală,
pe care le -ar aborda un standard combinat, vor apărea alte provocări importante de
fragmentare a pieței pentru industria radiodifuziunii (cum ar fi platformele radio digitale
non-terestre și non -difuzate). Chiar și în cazul unui standard comun de transmisie terestră,
migrarea completă a serviciilor analogice la radioul digital, dacă se întâmplă vreodată, ar
urma, probabil, în continuare un drum lung și anevoios, din cauza riscurilor și
incertitudinilor impuse de alte platforme de difuzare a conținutului. Obiectivul de urmărit
pentru instituțiile cu atribuții în reglementarea și controlul domeniului și industria
radioului digital este să scur teze și să îndrepte drumul.

143
În întreaga lume, consumatorii se confruntă cu convergența mass -mediei, care are
consecințe profunde asupra vieții lor și asupra întregii industrii media și de comunicații.
Unul dintre rezultate este convergența dispozitivelor , unde o multitudine de tehnologii
media diferite sunt incluse în dispozitive electronice portabile multifuncționale. Cu toate
acestea, dispozitivele portabile personale nu sunt totalitatea pieței – există multe alte tipuri
de dispozitive utilizate pentru a consuma mass -media, cum ar fi receptoare fixe, centre
muzicale, radiouri de masă, toate necesitând o conexiune permanentă prin cablu. De fapt,
nu a existat niciodată o piață mai divergentă pentru produsele de consum sau o astfel de
gamă largă de standarde și tehnologii. Conținutul media trebuie livrat acum la toate aceste
tipuri de dispozitive utilizate de consumatori, adesea în mai multe metode diferite. Această
disponibilitate tehnologică mare, împreună cu stilul de viață tot mai aglomerat, îi
determină pe consumatori să devină din ce în ce mai exigenți atât în privința conținutului,
cât și în privința dispozitivelelor de pe care îl consumă.
Industria de radiodifuziune se confruntă cu provocarea de a răspunde acestor
așteptări crescânde ale utilizatoril or, încercând în același timp să rămână competitivă și de
succes. Deja, în multe țări din întreaga Europă, procesul de mutare a difuzării în era digitală
este în plină desfășurare, fiind introduse noi rețele de televiziune și radio. Cu toate acestea,
digit alizarea nu se întâmplă la unison și nici digitalizarea radio și a televiziunii nu se
desfășoară în același ritm, în fiecare țară. De fapt, radioul are nevoie de mult mai mult timp
pentru digitalizare decât televiziunea, iar în unele state UE radioul digit al nu a trecut încă
de etapa de probă. Bineînțeles, există mai multe motive pentru acest lucru, poate că unul
cheie este scara economică relativă a radioului în comparație cu platforme mai bogate, cum
ar fi televiziunea, telefonia mobilă și Internetul.
Concluziile acestui capitol se regăsesc într -un articol pe care l -am publicat în Revista
de Management și Inginerie Economică a Universtității Tehnice din Cluj -Napoca157

157 http://www.rmee.org/72engleza.htm , accesat august 2019

144
Capitolul 6. Studiu de caz privind industria radio din România.
6.1 Direcții de dezvoltare și provocări.
Analiza SWOT este unul dintre instrumentele eficiente, cunoscute pentru verificarea
și analiza poziției strategice de ansamblu a unei afaceri, a unui produs, a unui proiect etc.
Scopul principal al acestui tip de analiză este de a identifica strategiile care vor alinia cel
mai bine resursele și capacitățile unei organizații la cerințele mediului în care funcționeaza.
În cazul de fața analiza noastră se va centra pe o radiografiere a cum funcționează piața
radio în România și care sunt principalele direcții de dezvoltare sau mai corect spus, spre
ce direcții, radioul ca produs media, trebuie să se îndrepte și la ce tendințe trebuie să se
alinieze . Analiza SWOT este un instrument de planificare strategica și construie ste punctele
tari ale organizatiei conturează raspunsuri la oportunitati și contribuie la depășirea
amenințărilor organizației. Ajută la identificarea competențelor de baza ale organizatiei și
la stabilirea obiectivelor pentru planificarea strategica. Anal iza SWOT este utilă și pentru
cunoasterea trecutului, prezentului și viitorului și astfel, valorificând datele din trecut și
cele actuale, viitorul poate fi conturat. Analiza SWOT ofera informații care ajută la
sincronizarea resurselor și capacităților org anizației cu mediul concurențial în care
operează o companie, un produs etc.
Prin aplicarea unei scheme de analiză SWOT în cadrul acestei cercetări examinăm
factori din interiorul și din afara pieței care influențeaza succesul radioului ca produs
media. Î n plus am urmărit să creionez o predicție a tendințelor de schimbare și, de
asemenea, prin recomandări să se faciliteze integrarea acestor tendințe in procesul
decizional al investitorilor, conducătorilor de radiouri ori personalul acestora. Pentru
aceasta am ținut cont de cei trei cuantificatori ai schemei SWOT: puncte tari, puncte slabe,
oportunitati, amenintari. Prin definiție, punctele tari și punctele slabe sunt factori interni
pentru care o organizație poate impune măsuri de influență și control. De asemenea,
oportunitățile și amenințările sunt factori externi asupra cărora de cele mai multe ori nu
exista posibilitate de control.
Pentru a ajunge la identificarea factorilor interni și externi, a fost nevoie de nevoie
de un studiu consecvent al radioul ca produs. De aceea pe parcursul acestei lucrări am atins
în mai multe capitole repere relevante ale existenței și dezvoltării radioului, am prezentat
date privind tendințele tehnologice de ultimă oră, am realizat o radiografie a momentelor
principale ce au dus la schimbări în modul de organizare a radioului, am prezentat o analiză
a obiceiurilor de consum, a tendințelor de nișare, principalele inovații în materie de
platforme online și desigur componenta economică. Așadar pornind de la acest studiu
amănun țit care a avut ca scop principal cunoașterea acestei componente a media suntem în
punctul în care putem căuta răspunsuri cu privire la previziuni și tendințe de schimbare.
Pentru un demers de succes, analiza SWOT are la bază răspunsurile unor importanți a ctori
din piața radio din România. Pentru relizarea acestei cercetări am stat de vorbă cu
specialiști din domeniu cu competențe variate și certificate. Am aplicat un set de întrebări
sub formă de interviuri și am obținut răspunsuri care vor sta alături de datele identificate
prin analiza unei bibliografii variate la baza identificării celor 4 puncte esențiale ale
schemei SWOT. Pentru eficientizarea procesului de obținere a unor rezultate cât mai
corecte, am definit în primul rând cei 4 indicatori SWOT. Prin puncte tari în cadrul acestei
analize se înțeleg calitățile care permit funcționarea eficientă a radioului ca produs media:

145
din punct de vedere tehnic, financiar și al audienței și al inovației. Acestea reprezinta baza
pe care poate fi realizat si sustinu t succesul produsului. Din punct de vedere a pieței, prin
puncte tari se înțeleg acele componente utile dezvoltării și existenței pe termen lung a
radioul ca produs media se înțeleg: apetitul ascultătorului pentru radio, modalitățile de
ascultare, venituri le din publicitate, accesul la tehnologii de ultimă oră, acoperire,
componenta jurnalistică etc.

Punctele slabe sunt aspecte care deteriorează sau cel puțin influențează negativ
succesul produsului și dezvoltarea acestuia sau care nu indeplinesc standarde ori așteptări.
În cazul nostru deficiențele radioului ca produs pot fi reprezentate de tehnologia învechită,
lipsa de studii și cercetări în domeniu, subfinanțarea, procesul decizional, conținutul,
organizarea redacțiilor, deschiderea spre noile platforme etc. Punctele slabe sunt însă
controlabile și pot fi reduse la minimum ori chiar eliminate. De exemplu – pentru a depăși
obstacolele legate tehnologia învechită – această poate fi înlo cuită, în teorie.

Oportunitățile apar atunci când o organizație poate beneficia de condiții pentru a
planifica și pentru a pune în practică strategii care să îi permita sa devină mai profitabilă. În
cazul radiourilor, profitabilitatea se măsoară în numărul de ascultători care depind de alte
componente – programe, muzică, mar keting etc. Radioul trebuie sa recunoasca
oportunitățile și să le valorifice, iar aceste oportunitati pot aparea de pe piață, precum și de
la concurență, industrie și tehnologie ori prin legiferare. Schimbările din piață impuse de
platformele online pot fi oportunități importante de dezvoltare a unui post de radio,
schimbările privind obiceiurile de consum de asemenea, tehnologia nouă care poate reduce
costuri și crește calitatea emisie de exemplu poate din nou reprezenta o oportinutate în
plus legiferarea și stabilirea unui control asupra spectrului de frecvențe sau transpunerea
unor directive privind digitalizarea radioului pot de asemenea însemna oportunități de
dezvoltare.

În ceea ce privește amenințările , acestea apar atunci când condițiile din mediu l
extern pot periclita fiabilitatea si profitabilitatea produsului. Acestea compun
vulnerabilitatea atunci cand se refera la punctele slabe iar de cele mai multe ori acestea nu
sunt direct controlabile. Atunci cand apare o amenintare, stabilitatea si supra vietuirea pot
fi la limita de risc. De exemplu, concurența sau schimbarea și dezvoltarea continua a
tehnologiei pot să se transforme în amenințări pentru posturile de radio cu bugete
restrânse.

Am utiliza t analiza SWOT drept un instrument pentru formulare a unor strategii. Din
definițiile de mai sus rezultă însă și un grad mare de subiectivi sm în privința alegerii
indicatorilor care pot devenei in egala măsură o oportunitate dar și o amenințare, iar cel
mai bun exemplu aici poate fi chiar dezvoltarea tehnol ogiei. Așadar recomandarea acestei
analize este ca rezultatul să reprezinte mai degrabă un ghid sau un set de valori pentru
bună practică si nu o strategie de succes. De fapt întreaga platformă decizională care
urmează sa rezulte din a ceastă analiză SWOT s e bazează pe punctele tari care au o
capacitate ridicată de corectare a punctelor slabe, un set de recomandări pentru m ăasuri de
protecție împotriva slăbiciunilor interne și a amenințărilor externe. Prin a naliza internă în

146
cazul cercetării de față vom examina capacitatea radioului de adaptare ca produs media.
Acest lucru are ca rezultat listarea punctelor tari și a punctelor slabe. Vom folosi pentru a
obține rezultate , opiniile mai multor specialiști din domeniu selectați pe baza apartenenței
la un anu mit post de radio, experiență managerial ă etc. Punctele slabe
sunt privite ca lipsa atuurilor unui anumit produs sau domeniu dar dacă
este valabil și pentru competitori, potrivit regulilor SWOT, nu poate fi considerat un punct
slab.
În cad rul enalizei exte rne, se vor lua în considerare elemente precum sursele de
finanțare, demografia, evoluția tehnologică și se vor identifică acele puncte care pot fi
oportunități sau amenințări pentru domeniu. Tot potrivit regulilor SWOT, oportunitățile
competiției, cum ar fi de exemplu î n cazul nostru, platformele ce oferă conținut online sau
alte posturi de radio pot fi amenintări pentru domeniul cercetat. În același timp, schimbări
ale reglementărilor, dezvoltări ale tehnologiei sau alte particularități din câmpul competitiv
pot deveni probleme pentru produsul media : pierderi de public, cost uri opera ționale
crescute etc.
În continuar ea demersului de obținere a une i radiografii la zi a pieței radio din
România am selectat specialiști importanți în domeniu cu competențe specifice pe diferite
paliere : producție, zona t ehnică, editorială, dezvoltare etc. La baza selecției a stat criteriul
managerial pe zona de experitiză, vechimea în domeniu, inova țiile și competențele. Pentru
fiecare dintre cei selectați am elaborat un set de întrebări care se dorește a fi de fapt o grilă
de evaluare a domeniului în care specialistul are experiență. Aspecte le supuse analizei au
fost, din zona de management al programelor, al depertamentelor de știri, managementul
muzical, al posturilor de radio regionale și locale, posturi de radio publice, departamente
online dar și de inovare. Pentru a acoperi aceste zone am chestionat responsabili ai
departementelor de știri din radiouri naționale, directori de programe, directori de
departament online, directori de stați i regionale și naționale, plus una din cele mai
importante companii de software în domeniul automatizării radio.
Răspunsurile acestora vor forma o imag ine la zi a domeni ului. Din această fotografie pe
baza analizei SWOT, cu mecanismele pe care mai sus le -am descris vom trage câteva
concluzii despre ce trebuie îmbunătățit în acest domeniu care sunt punctele forte și
schimb ările ce se întrevăd.
După ce am stabilit contacte le cu fieca re dintre persoanele intervievat e am
prezentat acestora principalele direcții pe care lucrarea de față le urmărește . De aici în
funcție ce specificul managerial al fiecări persoane am enunțat seturile de întrebări. Așadar,
predicatul de la care am pornit aceste interviuri este că l ucrarea își propune să proiecteze
analizând situația de față și perspectivele oferite de dezvoltarea uriașă a internetului –
evoluția și viitorul radioului pe mai multe componente precum, producție, difuzare,
consum și management. Lucrarea și -a propus să identifice în primul rând care sunt ultimele
tehnologii utilizate de posturile de radio, fie că vorbim de emisie, consum ori de producție.
În plan secund important de analizat și în ce măsură radioul din România își perm ite sau
are suficientă deschidere spre ultimele tehnologii. (DAB, HD etc) O atenție deosebită am
acordat internetului împreună cu influența pe care a avut -o asupra industriei radio.
Apariția platformelor care oferă conținut audio personalizat împreună cu a ccesul la

147
internetul mobil înclusiv în mașină și dezvoltarea atât de rapidă a terminalelor mobile sunt
factori care p ar să rescrie soarta radioului plus influența social -media. De asemenea , nu
trebuie uitată rațiunea existenței radioului – informația acces ibilă și transmisă foarte rapid.
Conținutul jurnalistic – pentru cele mai multe posturi de radio a devenit o excepție. Ce se
întâmplă cu radiouri le de actualitate și dezbateri? Lucrarea își propune să confirme sau să
infirme și ipoteză conform căreia astăz i radioul necesită noi metode manageriale.
Pornind de la aceste enunțuri am chestionat următorii manageri de departamente
sau radiouri: Toader Păun, manager de dezvoltare online radio EuropaFM, Adina Goriță
manager de proiect radio DigiFM, Cătălin Stribl ea, jurnalist și realizator responsabil de
programul principal al radio DigiFM, Eugen Cojocariu. Manager Radio România
Internațional, Florin Pruteanu, editor -coordonator Radio România Cluj, Lucian
Cambeșteanu, manager departament știri radio DigiFM, Marcel Platon, manager muzical
CityFM, Dan Chiuzbăian, dezvoltator software radio, manager de proiecte și directorul celui
mai mare producător de programe de automatizare pentru posturile de radio, Șerban
Huidu manager, consultant și responsabil dezvoltare radio KissFM România. Sele cția
acestora a ținut cont de orientarea spre diferite tipuri de public a postului de radio,
relevanța, apartenențe la o rețea națională, privată sau publică, întrgul spectru radio din
România. Așadar pentru zona publică am chestionat un reprezentant al unui post public
regional , național și internațional – Radio România Cluj, Radio România Internațional ,
pentru zona privată am chestionat patru nișe diferite, pentru categorii de vârstă diferite –
KissFM pentru segmentul de vârstă 15 -34, EuropaFM și DigiFM pentru 18 -49 și CityFM,
post cu muzică rock, de asemenea am adus în discuția zona de software developement – Q
Sound Software, în discuția cu singurul reprezentant în România a acestei categorii.
Pentru aplicarea chestionarelor am folosit urm ătorul sistem de etapizare :
 Etapa tematizarii: am formulat tematica întrebă rilor și am prezentat scopul
cercetării
 Etapa planificarii: am plan ificat cercetarea propriu -zisă, în funcție de datele
disponibile și î n func ție de obiectivul propus
 Etapa intervievă rii; pe baza unui ghid de interviu pentru intervievarea propriu -zisa
a specialiștilor
 Etapa analizei: am analizat continutul raspunsurilor celor care au participat la
interviu.
 Etapa verificarii: am verifica t în ce măsură rezultatele sunt c onforme cu tematica
propusă

Am folosit întrebări deschise, iar specialiștii intervievați au fost selectați pe baza
experienței în domeniu, a relevanței pentru zona de management și desigur pentru
disponibilitatea de participare la această cercetare. Între bările au fost transmise via e -mail
iar răspunsurile scrise au fost retransmise de fiecare participant la studiu. Atașat la
capitolul anexe pot fi regăsite chestionarele și răspunsurile.

148
6.2 Studiu de caz: Kiss FM, cel mai ascultat post de radio din
România. Model de bună practică
Un studiu de caz este o metodologie de cercetare care investighează un fenomen în
contextul său real și se bazează pe o investigare aprofundată a unui singur individ, grup sau
eveniment pentru a explora cauzele principiilor care stau la baza. Poate fi o analiză
descriptivă și exploratorie și se bazează pe mai multe surse.
C. Robson158 a definit studiul de caz drept „o strategie de cercetare focalizată pe un
caz concret care este interpretat în amănunt, adică prezentând referir i detaliate despre
indivizi, grupuri, organizații, cu luarea în considerare a tuturor particularităților sale
contextuale. Acesta necesită utilizarea mai multor metode complementare de culegere,
analiză, prelucrare și stocare a informațiilor relevante, atâ t cantitative cât și calitative. De
cealaltă parte, R. K. Yin159 apreciază că studiul de caz definește „o strategie de realizare a
unei cercetări care necesită investigații empirice în legătură cu un fenomen particular
contemporan, într -un context de viață real și utilizând multiple surse de informații
(interviuri, che stionare, mărturii, dovezi, documente)”.
Studiul de caz trebuie să reflecte o situație, un proces, un fenomen, un eveniment, o
organizație sau activitatea unei persoane și să reprezinte un instrument util pentru
potențialii utilizatori prin relevanța rezul tatelor obținute.
Pentru realizarea acestui studiu de caz propun următoarea structură în cinci puncte:
1. Prezentarea subiectului și e valuarea problemei de studiat ;
2. Istoric și evoluții recente ale audienței ;
3. Puncte tari, puncte slabe ;
4. Model de funcționare sau model de bună practică ;
5. Evaluări și concluzii ;

Prezentarea subiectului și e valuarea problemei de studiat

În cadrul acestui capitol propun o analiză a celui mai ascultat post de radio la nivel
național în România. KissFM este deținut de Antenna Group, c el mai mare grup radio si TV
din Grecia iar potrivit ultimelor măsurători de audiență a avut în medie aproape 2,6
milioane de ascultători în valul de toamnă 2019, în creștere cu aproape 80.000 de persoane
față de valul similiar din 2018. Kiss FM emite din București în peste 57 de stații locale.
Radioul a început să emită pe 5 noiembrie 2003 după ce rețeaua Radio Contact Belgia a
renunțat la stațiile locale din România. Formatul muzical este Contemporary Hit Radio .
Consider necesară această analiză pentru că, așa cum a rezultat din cercetările
privind audiența, KissFM a avut o evoluție crescătoare, stabilă și constantă. Este un post de
radio cu o vechime de 17 ani, cu venituri consistente din publicitate iar adaptabilitatea
acestuia în cele aproape d ouă decenii în intenția de a -și fideliza și lărgi plaja de audiență

158 C. Robson, Real World Research , U.K., Blackwell Publisher, Oxford, 2002, p p. 180 -186
159 R. K. Yin, Case Study Research: Design and Method , 2nd edition, U.S.A., California, Thousand Oaks, 1994, p p. 196 -200

149
pot reprezenta modele de bună practică. Am restrâns analiza la ultimii 5 ani traduși printr –
o medie anuala de peste 2 milioane de ascultători.
Scopul pe care îl urmăresc în cadrul acestui capitol este acela de a identifica posibile
direcții de dezvoltare și modele de bună practică pornind de la rezultatele obținute de acest
post de radio pe mai multe planuri precum: audiență, venituri și dezvoltare tehnologică.
În ceea ce privește audiența, studiul de caz va urmări prin ce mod, postul de radio a
reușit să își fidelizeze un anumit tip de public și cum s -a repoziționat sau adaptat în funcție
de provocările externe pentru a -și păstra publicul. Conținutul și programele sunt decisive
pentru acest lucru, împreună cu demersuri de marketing, prin urmare analiza se va
concentra și în acest plan. Ce fel de programe difuzează postul de radio, în ce intervale
orare sunt ele așezate în grila de programe, care este stilul muzical și ce fel de stud ii fixeaza
un anumit tip de playlist, de asemenea din punct de vedere al marketingului am urmărit o
comparație cu alte posturi de radio în privința concursurilor difuzate, dovedite de multe ori
o pârghie de fidelizare a publicului ascultător. Prezența pe r ețelele sociale și evenimentele
outdoor sunt contribuie de asemenea la acest demers.
În ceea ce privește veniturile, analiza pornește de la ideea că v olumul brut de
publicitate consumat pe piața radio, în anul 2019, a crescut cu 5,3% față de anul preceden t,
ceea ce se traduce potrivit Biroului Român de Audit Transmedia într -un număr de reclame
difuzate pe radio mai mare cu 2,5% față de anul 2018. Cele 10 rețele de radio monitorizate
de BRAT au realizat în 2019 un volum brut de 208,8 milioane de euro iar în bătălia pentru
supremația pieței se află trei mari actori unul dintre ei fiind și postul de radio, subiect al
acestei analize. Așadar, în ce măsură segmentarea pieței sporește bătălia pentru bugetele
de publicitate este una din întrebările analizei, ținân d cont că în zona formatelor CHR care
țintesc spre publicul comercial cu vârsta între 18 -49 ani sunt cel puțin 5 sau 6 posturi de
radio. În aceași categori adăugăm și evenimentele organizate de posturile de radio cu dublu
scop, unul ca parte de marketing p entru promovare și de obținere de venituri, prin asociere
cu diferite branduri.
În privința analizei tehnice, am urmărit în special componenta de distribuție a
conținutului, este cea care a făcut diferența față de celălalte posturi de radio. Zona de
produ cție și echiparea studiourilor sunt de asemenea importante. Posturile de radio s -au
întrecut în ultimii ani în eforturi care să transforme studiourile în adevărate platouri de
televiziune, cu transmisiune video online pe rețele de socializare dar și cu ame najarea unor
scene pentru concerte live, transmise simultan pe radio și în mediul online. Acest segment
al analizei se va concentra în jurul aplicațiilor tehnice pe care postul de radio le folosește,
fie ele online sau offline. În plină discuție privind di gitalizarea frecvențelor radio, postul de
radio subiect al analizei, este parte a unei rețele care și -a asumat prima transmisiune în
format HD, a dezvoltat aplicații mobile și este prezent prin conținut dedicat pe platforme
precum Spotify.

150
Istoric și evoluții recente ale audienței

Kiss FM a început să emită pe 5 noiembrie 2003 după ce rețeaua Radio Contact Belgia a
renunțat la stațiile locale din România. Iar prima zi de emisie a fost anunțată astfel : În jurul
orei 22, o echipă condusă de Cârcotașii Huidu și Găinușa a luat cu asalt studiourile Radio
Contact și a instaurat o nouă atitudine pe frecvențele din întreaga tara. Aceasta poarta
numele KissFM, un post de radio care și -a propus să revoluționeze entertainment -ul radio
românesc. Oferta KissFM, de la strategia de programe la evenimente, de la pachetul de
semnale produs în Statele Unite până la intervențiile DJ -lor, va caracteriza un post de radio
construit dupa regulile showbiz -ului autentic, pentru românii care nu agreează formula "se
poate și așa ". Promisiunea pe care echipa o face atât ascultatorilor, cât și sieși, este ocuparea
primului loc in topurile FM in cel mult un an160.
În 3 noiembrie 2003 , omul de afaceri Călin Popescu -Tăriceanu a devenit acționar
majoritar al Radio Contact, cumpărând acț iuni de la firma belgiană Contact, iar pe 5
noiembrie 2003 , Radio Contact a devenit Kiss FM . În anul 2005 , postul de radio Kiss FM
este vândut de omul de afaceri Cristia n Burci trustului SBS Broadcasting Corporation . Pe 23
decembrie 2013 ANT1 Group a cumpărat rețeaua radio PRO7 din România.
Stația radio este furnizorul clasamentului difuzărilor radio și TV din România,
realizat de Media Forest. Topul este prezentat săptăm ânal prin intermediul unei emisiuni
radio , difuzată în fiecare duminică între orele 10:00 și 13:00. În primăvara anului 2009,
Kiss FM își schimbă sloganul din „Hit Music Station” în „Cea mai bună muzică se ascultă la
Kiss”. Începând cu 21 noiembrie 2011, K iss FM își schimbă din nou sloganul, acesta
devenind „Kiss FM – Asculți doar hituri”. În 2014 sloganul s -a schimbat în „Feel your music”,
dar se folosește în continuare și "Asculți doar hituri". În 2017, datorită faptului că este cel
mai ascultat post de radio din țară, sloganul a devenit #1 Hit Radio. Kiss FM are o stație
locală și în Chișinău , capitala Republicii Moldova , care transmite pe 100,9 FM programele
de la București, cu ferestre de programe locale. Kiss FM Chișinău cel mai ascultat post de
radio din Chișinău și din întreaga țară, pe segmentul de vârstă 15 – 34 de ani.
Pentru analiza privind evoluția audiențelor am folosit datele Studiului de Audiență
Radio, am utilizat date primare și date secundare (informații preluate din alte studii și
cercetă ri efectuate pe teme conexe dar extrase și analizate în scopul obiectivelor și
ipotezelor cercetării de față)care este realizat pe baza unor indicatori precum, daily reach
sau numărul zilnic mediu de ascultători, Weekly Reach sau numărul mediu de ascultăto ri
într-o săptămână, ATS, durata medie a ascultării și AQR, numărul de ascultători într -un
sfert de oră. În Figura 42 , am generat pe baza datelor de audiență din ultimii 4 ani evoluția
numărului de ascultători ai postului de radio la nivel național în val urile de audiență de
vară și toamnă. Pentru începutul anului 2020, Kiss FM rămâne cel mai ascultat radio în
întreaga țară.

160 https://adevarul.ro/cultura/istorie/radio -contact -murit -kissfm -traiasca –
1_50b9f9c47c42d5a663ad6da8/index.html , accesat noiembrie 2019

151

Fig.42, Evoluția audienței KissFM, 2015 -2020. Sursa: studiul de audiență radio Aproape 2,6 milioane fost media de ascultători a postului de radio în valul de
toamnă, în creștere cu aproape 80.000 de persoane faț ă de valul similiar din 2018. În anul
2019, KissFM a înregistrat 1.538.000 de ascultători într -o zi în mediul urban, ocupând
primul loc în topul radiourilor, top alcătuit după indicatorul Daily Reach – număr mediu
zilnic de ascultători. Comparativ cu anul 2018, KissFM a înregistrat o cre ștere a numărului
zilnic de ascultători de peste 40 de mii ceea ce a întărit poziționarea postului de radio la fel
ca în anul 2018 pe prima poziție în mediul urban. Comparativ cu anul 2017, KissFM a
înregistrat de asemenea o creștere semnificativă de la 1.460.900 de ascultători în 2017, la
1.497.700 de ascultători în anul 2018.
Zilnic, în București, în 2019 aproape 200 de mii de oameni au as cultat KissFM, e o
creștere cu peste 43 de mii de ascultători față de același val măsurat în 2018. Radio
România Actualități a redevenit al doilea cel mai ascultat radio din Capitală, peste Kiss FM,
care a fost în valurile anterioare pe poziția secundă.
În grila de programe a unui post de radio programul matinal este considerat piesa
de rezistență sau echivalentul emisiunilor de prime -time ale posturilor de televiziuni din
motivul evident, al numărului mare de ascultători în intrevalul orar 6:30 – 10. Pos turile de
radio caută să fie dominante pe acest tronson cu emisiuni adaptate activităților matinale,
interactive, dinamice, cu rubrici și concursuri, invitatați și jurnale de știri.
Ultimele evoluții privind programele matinale la finalul anului 2019 ar ată la nivel
naționale, că matinalele Kiss FM și Radio ZU își dispută primele două locuri în topul celor
mai ascultate emisiuni de dimineață. Ambele au avut însă scăderi . În schimb la orașe,
programul matinal al KissFM a fost cel mai ascultat radio pe publ icul tânăr, 18 -49, dar cu o
pierdere masivă de ascultători .
Postul a avut în perioada măsurată o medie de aproape 570.000 de ascultăttori, cu
aproape 80.000 mai puțini față de perioada similară din 2018. Ultimul val de audiență a
arătat însă o repoziționare a publicului față de producțiile nișate. Remarcăm creșteri în
dreptul unui post de radio de nișă care face parte din grupul de media în care se afla
KissFM alături de MagicFM, un alt post de radio nișat. Programul matinal al Rock FM care

152
abordează formatul classic rock, difuzând piese rock ale anilor 1980 –1990 a urcat pe locul
al doilea în Capitală, la audiența pe publicul tânăr, peste Kiss FM , audiența pe publicul 18 –
49 de ani a sărit cu 50% într -un singur an. Programul a avut și cea mai mare creștere de
audiență, un plus de 23.000 de ascultători în toamna lui 20 19, față de toamna lui 2018.
Matinalul a trecut astfel peste KissFM , ocupantul tradițional al locului secund în
Capitală. De remarcat aici că această categorie este cea care se regăsește cel mai frecvent
printre utilizatorii de platforme de streaming și a scultători de producții de tip podcast.
Cifrele de audien ță se traduc și în cifre privind vânzările de publicitate161. Rețeaua
Kiss FM ocupă locul trei într -un top privind încasările din publicitate, cu un buget
de 43,6 milioane de euro în creștere cu 8,8% față de 2017. Kiss FM a difuzat pe parcursul
anului 2018 peste 110.707 spoturi în creștere de 10,2%. Principalul concurent, Radio ZU a
încheiat anul 2018 cu cel mai mare volum de publicitate difuzată, depășind rețelele Europa
FM și Kiss FM. Volumul de publicitate realizat de Radio ZU a fost de 57,85 milioane de euro,
conform studiului „Monitorizarea Investițiilor în Publicitatea pentru Radio”, realizat de
BRAT. Bugetul este mai mare cu 4,1%% față de anul 2017. Radio ZU a difuzat 132.043 de
spoturi. Bugetul de publicitate la Europa FM a crescut cu 6,5% față de anul precedent.
De ramarcat în datele mai sus faptul că o audiență ridicată nu reprezintă automat și
vânzări pe măsură, KissFM domină audiențele la oraș dar pierde bătălia în București în fața
rivalului Radio Zu. Totuși bugetele obținute din vânzări sunt dominate de radioul cu o
audiență mai mică la nivel național. În plus trebuie făcute și unele precizări privind
consumul pentru un context mai larg: î n general radio urile de tip CHR, cum este și postul
de radio analizat în acest studiu de caz, au o durata medie de ascultare mai mica decât cele
generaliste sau talk cum sunt EuropaFM sau Radio România Actualități.
O cota de piata mare cu un numar de ascultatori mic, înseamana o durată medie de
ascultare ridicată sau cu alte
cuvinte, ascultatorii puțini vor audia
aceleași spoturi publicitare de mai
multe ori. În cazul posturile cu un
număr mare de ascultători și o
durată de ascultare mai mică,
ascultătorul aude de mai puține ori
același spot, dar avantajul este că
mult mai mulți îl ascultă, de aceea
numărul de ascultători e important
pentru piața de publicitate și mai
puțin cota de piață. În privința
cotelor de piață sau în traducere cât
de mare este “felia” din întreaga
piață de publicitate, între posturile
de radio private, KissFM domină
clasamentul la nivel național cu

161 https://www.forbes.ro/topul -radiourilor -cu-cele-mai-mari -incasari -de-publicitate -anul -2018 -132104 , accesat
mai 2019
Fig.43, Cota de piață a KissFM. Sursa: Raport RRA

153
peste 11,2 procente, la nivel urban cu peste 11,1 la sută iar în București unde este pe locul
trei câștigă 7,5%.

Model de funcționare sau model de bună practică

În cadrul unui peisaj media fragmentat și nișat, numeroasele forme de implicare
sunt la fel de variate ca personalitățile care le folosesc. Deci, ce determină de fapt
implicarea media a unor categorii de public, cum sunt ele țintite și cum este adaptat
conținutul pentru fiecare categorie? Pornind de la aceste întrebări, propun în cadrul acestui
studiu de caz să observăm în ce fel a reușit postul de radio studiat să se adapteze
vremurilor prin marketing, prezența în social media și pe platforme de streaming, campanii
online și offline.
Categoria de public din grupul de vârstă 18 -49 este printre cele mai râvnite de
marketeri. O categorie de consumatori cu potențial financiar, utilizatori multi platformă
ceea ce oferă nenumărate oportunității agențiilor de publicitate. De aici și misiunea
posturilor de radio: cultivarea unui public de “calitate”, fidel, aproape captiv produsului la
fel de prezent pe toate platformele. Milenialii, o categorie la care am făcut referire în mai
multe rânduri în cadrul acestei teze, e vorba de persoanele născute după 1980 până în anii
2000, reprezintă unul dintre cele mai țintite grupuri de public, activi, utilizatori ai
serviciilor de streaming de muzică cu un apetit mare de control asupra conținutului
orientați spre muzica digitală utilizatori mai multor aplica ții de streaming.
Așadar cum s -a adaptat acestor categorii de public postul de radio, subiect al acestui
studiu de caz.
În ceea ce privește prezența online, postul de radio a dezvoltat pagini pe rețelel de
socializare cunoscute precum Twitter cu 50 de m ii de urmăritori, Facebook urm ărit de
peste 2 milioane 200 de mii de persoane , Instagram, 120 de mii de utilizatori, YouTube
canal unde sunt abonați peste 600 de mii de utilizatori etc. dar și pe cele utilizate de
categorii tinere de public precum TikTok. Postările pe aceste rețele sunt interactive, de
actualitate și prezintă de cele mai multe ori noutăți din domeniul show -bizului, postări
despre concursurile stației și materiale video devenite “virale”. În plus postul de radio este
prezent pe aplicații mob ile iOS și Android. Din aceste aplicații poate fi ascultat online postul
de radio, pot fi reascultate producții înregistrate, se poate interacționa cu realizatorii de
programe și pot fi accesate diverse știri.
Din 2018 Kiss FM și cea mai mare platformă d e streaming online prezentă și pe
piața din România – Spotify, au făcut echipă, iar în fiecare lună postul de radio furnizează
diferite tipuri de playlist în cadrul platformei. Playlisturi pe care să le asculți în drum spre
școală, când ești trafic sau pur și simplu când vrei să te relaxezi! – s-a arătat în anunțul
acestei colaborări. Postul de radio a și prezentat primele trei playlisturi sub sloganul de
acum chiar ai KissFm peste tot: Fresh Kiss – pentru cei care încearcă mereu lucruri noi!, The

154
Beats of Autumn – pentru cei care chiar se bucură de toamnă! Bye Bye Summer – pentru cei
care încă visează la vară, la festivaluri și la vacanțe!162
Nu ești cel mai mare fan al zilelor de luni, nu -i așa? E greu să începi săptămâna cu
bateriile încărcate, după ce te -ai distrat tot weekend -ul, iar noi te înțelegem perfect. De aceea,
îți venim în ajutor cu un playlist care te v a face să zâmbești mereu în prima zi a săptămânii!
Mihail, Post Malone și Anitta, în playlist -ul „We Love Mondays ”, exclusiv pe Spotify! Este un alt
anunț care lansa o altă categorie de playlist personalizat în cadrul platformei de streaming.
La o privire atentă vedem care este atuul pe care postul de radio îl exploatează în
realizarea acestor liste de muzică: starea. Așa cum am arătat în cadrul acestei cercetări noul
ascultător de ra dio este unul activ, implicat și preferă liste de muzică personalizate alese și
pe baza deferitelor stări. În anunțurile de mai sus vedem exploatate sentimente precum
nevoia de relaxare, amintirile din timpul verii, nevoia de aventură, etc.
Postul de radi o a înțeles că acest demers poate avea efecte pentru întărirea
brandului, iar prezența pe platforma de streaming este gândită mai degrabă ca o extensie a
legăturii create cu postul de radio clasic alătur de celălalte modalități de ascultare:
– prin player -ul live accesând stream -ul live.kissfm.ro ;
– online, pe kissfm.ro , prin intermediul butoanelor de play ;
– pe telefonul mobil , accesând kissfm.ro , prin intermediul butonului de play ;
– pe pagina de Facebook ;
– prin intermediul TuneIn ;
Tot ca un demers de susținere a brandului, postul de radio a gândit o campanie și în
colaborare cu industria auto. Am arătat pe parcursul capitolelor că una dintre cele mai mari
provocări pentru radioul clasic va fi la nivelul industriei auto. KissFM și Dacia, au lansat
campa nia Zilele Dacia KissFM și au lansat două modele Dacia: Logan Kiss Fm și Sandero
Kiss Fm disponibile în rețeaua constructorului român de automobile. Aceste versiuni
beneficiază de dotări suplimentare și de elemente de design atragătoare și desigur vin
dota te cu aparate de radio.
Kiss FM se prezintă drept radioul distracției la cele mai mari festivaluri din țară –
Neversea sau Untold ,163 cu transmisiuni live de la aceste festivaluri. Radioul a adus în fața
publicului artiști și atmosfera de la aceste evenime nte. De asemenea, Partydul Kiss FM – o
altă producție a postului de radio, alături de câștigătorii concursului „ Fii DJ -ul Nostru! ”, au
deschis ambele festivaluri, pe Main Stage, cu show -uri pline de energie.
Posturile de radio sunt în competiție și când v ine vorba de concursurile cu premii.
Radiourile se bazează pe astfel de demersuri atât din motive de marketing, comerciale și
pentru a fideliza un anumit tip de public. Așa au apărut ascultătorii “c âștigători de meserie ”
aceea categorie care vânează astfel de concursuri și care au provocat o concurență între

162 https://www.kissfm.ro/article/13423/de -acum -gasesti -muzica -ta-favorita -de-la-kiss-fm-si-pe-spotify , accesat
octombrie 2019
163 https://www.facebook.com/kissfmromania/posts/10162149356040284/ , accesat octombrie 2019

155
concursuri. Așa au ajuns posturile de radio să ofere premiu in clusiv mașini sau
apartamente.
Iată și câteva exemple de concursuri la cele mai importante posturi de radio ,
adunate de pagin ademedia.ro din rândul radiourilor comerciale din România164:
Kiss FM – „Ai cuvântul și poți câștiga 100 de euro” . Mecanismul acestui concurs era
următorul: În fiecare dimineață, postul de radio dădea startul cu o literă, iar realizatorii
progamului matinal așteaptau completările corecte. Pentru fiecare literă ghicită
ascultătorul primea 10 euro. La 10 cuvinte ghicite 100 de euro.
Radio ZU – “Recunoaște piesa” . Mecanismul concursului: DJ -ii au dat pe post bucățele din
hiturile cunoscute deja de la radio, iar ascultătorii trebuiau să ghicească piesa. În funcție de
cât de rapizi erau aceștia puteau câștiga 100, 200 sau 500 de euro. Într -o singură zi, s -au
dat premii de 1.500 de euro.
Europa FM – „Noi nu repetăm muzica” . Mecanismul concursului: Cine auzea aceeași piesă
de două ori între orele 9 – 18, de luni pân ă vineri, câștiga 500 de euro.
Virgin Radio – „Chiar, tu ești #earlyadopter” . Mecanismul concursului: Postul radio
premiază cele mai creative răspunsuri la propoziția „Am fost primul care…”. Premiul a fost
un abonament la unul dintre festivalurile de vară din România. Un alt concu rs pe care -l au
cei de la Virgin Radio pune la bătaie ustensile pentru gătit. Mecanismul este asemănător,
realizatorii programului matinal au premiat cele mai creative răspunsuri la propoziția „Tu
ce-ai băga în aceeași oală cu..” .
Pro FM – „Cele mai noi hituri cantate de Smiley, Delia, Carla’s Dreams, Irina Rimes si Andra iti
pot aduce o trotineta electrica sau un hoverboard” . Mecanismul concursului: Ascultătorii
trebuiau să „prindă” hitul marcat special în playlistul Pro FM. În momentul în care l -au auzit
trebuiau să trimită un SMS până la finalul piesei. DJ-ul ProFM alegea printr -o aplicație de
extragere aleatori e un ascultator pe care il va suna in direct.
În ceea ce privește componenta tehnică, p osturile Kiss FM, Magic FM sau Rock FM
aflate în același portofoliu sunt primele radiouri romanesti care transmit, în Bucuresti, prin
sistemul de emisie digitală terestr ă HD Radio. Programele celor trei radiouri sunt
transmise in sistemul de emisie digitala pe frecventa 100,6 Mhz, folosita de Rock FM pentru
transmisia terestra standard analogica.
Cu ajutorul tehnologiei HD Radio, pe langa transmisia FM standard este inse rat, in
aceeasi banda, si semnalul digital ce transmite in Bucuresti cele trei canale. La nivelului
Bucureștiului sunt doar câteva sute de receptoare compatibile cu acest format, este și
motivul pentru care acest sistem nu a fost dezvoltat dar mai ales pe ntru că există o stare de
mulțumire privind cal itatea emisie FM.

164 https://www.paginademedia.ro/2019/11/ce -concursuri -mai-avem -pe-radio , accesat decembrie 2019

156
În ceea ce priveșe transmisa HD aceasta se caracterizează prin:
 calitatea sunetului este mult mai bună
 standardul HD Radio folosește aceeași banda ca și transmisia FM și chiar același
canal alocat stației FM pentru transmisia analogică
 transmisia HD Radio în FM permite transmiterea a până la patru canale pe aceeași
bandă de frecvență, în paralel cu transmisia analogică, ceea ce înseamna că se
folosește mai eficient spectrul de frecvențe
 pot fi transmise fluxuri de date – informații despre piesele difuzate sau playlist,
informatii utilitare etc.
Prin tehnologia HD Radio, ascultătorul beneficiază de sunet clar, fără bruiaje sau
pierderi de semnal ca în cazul transmisiei analogice. Pe lângă calitatea semnalului audio, un
alt beneficiu al acestei tehnologii este posibilitatea de transmitere a până la 4 programe
folosind aceeași frecvență, cât și transmiterea de informații de tip text pe ecranele
receptoarelor. Pentru recepționarea semnalului HD Radio este necesară achiziționarea
unui aparat care deține această tehnologie. Aceste aparate pot recepționa și posturile care
emit în tehnologia clasică (AM și FM). Recepția posturilor de radio HD se face în mod
gratuit.

Puncte Tari Puncte Slabe
-Brand consolidat
-Date de audiență în creștere
-Prezență multiplatformă
-Prezență consolidată online
-Apartenența la un grup media
-Investiții în tehnologii de ultimă oră
-Instrumente moderne de transmitere
a conținutului
-Asocierea cu alte branduri de renume
-Existența unei strategii de cultivare a
publicului tânăr
-Prezența la festivaluri de renume -Tendința de reducere a conținutului produs,
radioul se bazează exclusiv pe muzică în cele
mai multe din programele sale
-Prezența în rândul publicului din București
sub cel al concurenței
-Concursurile ca strategie de marketing, atrag
câștigători nu și public fidel
-Lipsa unor nume notabile în rândul
realizatorilor de programe
Oportunit ăți Amenințări
-Tehnologie DAB încă în fază de
tatonare la nivel național
-Cultivarea mult mai intensă a
apropierii de platformele de conținut
la cerere
-Crearea unor producții de tip podcast
-Publicul fidel din categoria de vârstă
18-49
-Asocierea cu artiști cu influență în -Consumul redus de rad io clasic, tendință
globală
-Piața segmentată de concurența produsă de
posturi de radio din aceeași categorie
-Consumul redus de radio clasic, tendință
globală
-Prezența platformelor de streaming și
numărul tot mai mare de creatori de
podcasturi

157
zona de public țintită -Segmentarea bugetelor de publicitate,
reorientate spre producțiile online
-Tendințele de nișare a producțiilor

Concluzii ale studiului de caz

Postul de radio se bucură în primul rând de o audiență record și este unul din
dominanții pieței din România. Ca model de bună practică putem distinge adaptabilitatea
permanentă la cerințele publicului și inițiativele care au setat anumite trenduri, precum
asocierea cu marile festivaluri naționale. Tot aici pot fi înscrise demersurile prin care sunt
țintite public urilor tinere și foarte tinere. Postul de radio se bucură și de o “felie”
important ă din piața de publicitate națională, ceea ce înseamnă venituri și automat
posibilitatea de a investi. Este unul din posturile de radio cu premiile cele mai însemnate în
cadrul concursurilor de radio cu investiții constante în marketing și strategii de promovare.
Este printre puținele care au înțeles puterea platformelor care oferă conținut la cerere
astfel și -a consolidat prezența pe aceste aplicații. A dezvoltat propriile a plicații online ceea
ce a dus la o prezență mai apropiată de ascultător inclusiv prin intermediul rețelelor social
Radioul a renunțat însă să mai investească în dezvoltarea tehnologiei HD, s -a
rezumat la emisia HD din București și nu a inițiat demersuri prin care să popularizeze
această tehnologie. La nivelul resurse umane, postul de radio se bucură de unele din vocile
cunoscute din FM -ul românesc, dar cu toate acestea anvergura acestor nume este una de
nivel mediu, comparând cu modul în care posturile de radio internaționale investesc în
imaginea talentelor și în modul în care acestea sunt promovate. S -a înscris în tre ndurile
clasice și cele mai facil aducătoare de audiență – radioul de tip tonomat, cu muzică aleasă și
atent studiată pentru difuzare, singurele categorii de conținut produs îl regăsim în
programul matinal și câteva producții în zona muzicală.
Postul de r adio poate fi încadrat în categoria modelelor de bună practică pornind de
la argumentele mai sus prezentate cu amendamentul că parte din aceste metode prin care
radioul se menține în categoria celor inovative și relevante sunt volatile și urmează
publicul. Cu alte cuvinte fără inovare și adaptare constantă panta pe care un produs poate
să alunece poate fi una abruptă din cauza concurenței care vine din zona platformelor și
aplicațiilor online.

158
6.3 Cercetare pe baza chestionarelor aplicate specialiștilor din
domeniu l radioului

Urmărind concluziile studiului de caz mai sus prezentat, am decis realizarea unor
interviuri cu specialiști din domeniu pentru a realiza o imagine la zi a modului în care se
prezintă în acest moment piața de radio din România. Pentru început am stabilit
poziționarea fiecărui respondent raportat la piață radio de la noi . Percepția acestora este cu
atât mai impor tant cu cât sunt în poziții de conducere ale diferitelor departamente , deci o
viziune actuală asupra pieței este un bun punct de plecare a analizei n oastre. Una din ideile
principale pe care am desprins -o din răspunsurile tuturor celor intervievați este că piață
radio esta una segmentată în două mari grupuri în funcție de finanțare: posturile private,
așa-numitele comerciale și posturile publice finanț ate din taxe și publicitate, o piată
plafonata, în afară câtorva excepții prezentate de unele din marile rețele de radio, o piață
care are nevoie urgență de înnoire și care este obligată să inoveze așadar fără o perspectivă
clară de dezvoltare pe termen sc urt
Respondenții au descris o ofertă foarte ingustă de conținut – experiența FM ca
alternativă la serviciul public fiind una relativ tânără: concurență privată a apărut în 1990,
deci FM -ul românesc are doar 25 de ani. Așteptarea de content, condiționată de această
alternativă este doar pentru muzică, nu există model talk sau news, iar posturile de nișă
inclusiv cele muzicale sunt prea puține. Un motiv identificat este în special cel economic:
producția talk este mai scumpă, bugetele de publicitate sunt l imitate. Alt motiv identificat
de respondenții studiului este și lipsă unui standard impus chiar de serviciului public, care
ar fi trebuit să stabilească modele.
Respondenți au identificat de asemenea și o scădere a pieței din perspectivă
numărului tota l de ascultători în favoarea consumului media online în toate formele,
dominată de postul public, monopolizată de câțiva jucători care au cumulat o cotă de piată
mai mare de 60 la sută -existând o puternică orientare pe formatul CHR.
În ceea ce privește bugetele, cuvântul care caracterizează piață de radio actuală este
”sărăcie” pentru o altă parte a respondenților. Unul din argumente este că valoarea
publicitătii este la aproximativ 20 de milioane de euro anual, ceeea ce reduce și ofertă de
radiouri exis tențe în piată și limitează conținutul editoarial. Există o segmentare a pieței în
două părti: una care concureazaă pe un public tanăr, CHR și un număr limitat de stații care
vizează publicul mătur, Adult Contemporary. Cu toate acestea în ultimii ani piaț ă este în
urcare și începe să redevină relevantă pentru media din România. Există câteva programe,
emisiuni și date care încep să devină referintă pentru jurnalismul din România.
Chiar dacă, potrivit statisticilor, piața radio se menține la un număr de peste 11
milioane de ascultători, există o categorie de public, identificată de specialiștii intervievați
care nu se regăseș te în oferta actuală și asta din cauza politicii muzicale și a celei editoriale.
Un alt aspect important pentru a contura o idee câ t mai relevantă despre viitorul dar
mai ales stadiul actual al pieței radio este oferta de conținut. Dar pentru a pune în context ,
nevoi a de conținut – cităm un studiu recent al Starcom România, un raport anual

159
care urmărește comportamentul consumatorilor români și interesele acestora în materie
de tehnologie și consum media.165
Potrivit studiului, categoria de familii cu copii este segmentul care se află la granița
dintre modern și tradițional, este targetul care îmbină consumul media focusat pe TV cu cel
al tehnologiei moderne și mobile. Deși rămân consumatori de TV, televizorul fiind aparatul
în jurul căruia familia se strânge și petrece timp împreună, ei folosesc și internetul mai mult
decât restul populației din mediul urban. În casele lor se găsește apar atură modernă, le
place să fie în pas cu tehnologia și beneficiile care vin odată cu acest avans tehnologic –
aparatură conectată, conexiune ușoară și rapidă cu cei dragi, share -uirea de evenimente
importante rapid cu prietenii sau familia extinsă. La nive l de influențatori online, acest
segment îi urmărește pe Facebook pe cei care scriu sub diverse teme, însă îi consideră în
mod special surse de informare pe cei din categoria food, lifestyle și casă/grădină.
Informațiile lor îi inspiră și îi țin la curent. Pe Instagram, Twitter, YouTube și bloguri
urmăresc mai degrabă influențatori din segmentul de lifestyle.
Pentru tinerii necăsătoriți dormitorul n u mai este doar camera în care odihnă , ci
devine locația principală în care interacționează cu tehn ologia modernă în timpul liber
arată statisticile. Creșterea intere sului pentru tehnologia mobilă telefoane mobile, laptop –
uri, etc. a adus cu ea schimbări comportamentale semnificative în ceea ce privește
obiceiurile de relaxare ale tinerilor. A reieșit f oarte clar faptul că tinerii din această
categorie sunt orientați către orice este mobil, pentru că pot fi mereu conectați cu prietenii,
familia sau interesele lor. Opt din 10 tineri din această categorie, în egală măsură femei și
bărbați, dețin un smartph one. Este device -ul pe care îl folosesc cel mai mult în consumul de
conținut video și totodată în generarea de conținut. Folosesc smartphone -ul în momentele
libere din zi, pentru jocuri și social media. Sunt atrași în mod special de conținutul online
posta t de influențatorii din categoria lifestyle. Îi urmăresc pe toate canalele, însă în mod
special pe Facebook, pentru a se inspira și a fi la curent cu noile trenduri, și pe YouTube,
pentru a se relaxa, distra și inspira.
Adolescenții sunt segmentul cel mai conectat, nu doar la dispozitivele mobile, ci și la
noile trenduri în materie de tehnologie. Singura lor limitare vine din faptul că încă nu sunt
independenți financiar și depind de bugetul părinților. Folosesc mai mult decât orice
segment camera și browse rul telefonului mobil. Fetele folosesc mai mult smartphone -ul
pentru poze, în timp ce băieții îl utilizează mai mult pentru jocuri, pentru a descărca
aplicații sau folosesc GPS -ul. Telefonul le permite să înregistreze toate lucrurile interesante,
pe care u lterior le încarcă pe rețelele sociale, devenind astfel cei mai activi creatori de
conținut online. Platformele de interes pe care cei mai mulți dintre ei urcă conținut sunt
Facebook și Instagram, însă nu resping nici platformele mai mici. O altă activitat e preferată
este gaming -ul. Adolescenții rămân segmentul cel mai implicat în zona de gaming,
indiferent de tipologia jocului: online, în aplicații sau local, pe calculator. Pentru familiile
fără copil televizorul rămâne canalul cel mai important pentru inf ormare și relaxare. Ei

165 https://www.iqads.ro/articol/40927/starcom -romania -lanseaza -editia -2017 -a-studiului -cons umer –
report# , accesat noiembrie 2017

160
folosesc internetul la fel ca media urbană, mai mult de pe PC decât de pe orice alt device.
Sunt segmentul cu cea mai scăzută rată de folosire a smartphone -ului.
Vedem din acest studiu înclinația extrem de puternică spre aparatură și accesorii
mobile, din ce în ce mai rapide dar și o apetență extrem de ridicată pentru conținutul online
și pentru rețelele de socializare. Acest aspe ct deontă de fapt și o nevoie de informare rapidă
de multe ori prea puțin verificată și mereu la îndemână. Unii dintre respondenții
chestionarelor aplicate în cadrul acestui capitol au caracterizat conținutul programelor
difuzat de radiouri drept unul care nu s -a adaptat internetului și nici noilor mijloace de
comunicare precum rețelele sociale, nici din punct de vedere al continutulu dar nici din
perspectiva formei. Informația abundă, pe multe canale este transmisa corect, însa publicul
se schimbă, și este în căutarea altor forme de conținut decât informație și muzica buna.
Respondenții au identificat interacț inea, implicarea și apartenența uneo comunități drept
nevoile cele mai actuale ale ascultătorului de radio dincolo de nevoia de informație.
Trendul se poate observa în oferta radiourilor, dar deocamdată piața e destul de rezistentă
la schimbare prin majori tatea stațiilor. O posi bilă rezolare a acestui “impas” identificat de
cei chestiona ți este ca m arketingul, brandingul si jurnalismul să m eargă mână în mână.
Mult mai aplicat în privința conținutul radiofonic di n România , respondenții l -au
descris ca fiind unul limitat, imitativ și fără relevanță, cu câteva excepții. Managerii de stații
îndreaptă posturile doar spre entartei nment și muzică pentru că acestea generează
audiențe rapid și pe segmente mai mari. Programele sunt alcătuite pe aceeași rețetă la mai
toate stațiile: muzică, glume și concursuri. Orice ieșire din această tendință este taxată și
îndepărtată rapid. Jurnalismul este aproape inexistent, cu câteva excepții de asemenea
lipsesc aproape cu desăvârșire genuri jurnalistice precum reportajul, docum entarul sau
ancheta. Explicația cea mai des uzitată de manageri posturilor de radio este că publicul nu
ascultă aceste genuri. Iar o alta vizează costurile ridicate de producție ale acestora. Pentru
că au fost excluse de managerii stațiilor din lipsă de ti mp, spațiu, resurse radioul s -a
deprofesionalizat la fel de mult ca presa în general – este o alt ă concluzie desprinsă din
chestionarele aplicare . De aseamenea, managerii au constatat că audiențe le mari sunt
aduse de produse care nu deranjează și au mizat pe acest lucru. Un al t facto r este
transformarea publicului care în epoca online nu mai are răbdare să stea lipit de rad io pe o
distanță lungă de timp – ceea ce rezultă și din studiul Starcom România, mai sus prezentat.
Cu toate acestea, respondenții au menționat faptul că radioul este, probabil, media cea mai
puțin tabloidizată și în goană după senzațional din România. Lipsește un adevărat post de
știri non stop.
În privința reportajului sau documentarului, managerii au menționat că dispariția acestor
genuri jurnalistice din peisajul media și în special din cel al radioului, se explică prin faptul
că s unt producții jurnalistice mai dificil de realizat, iar calitatea nu le face a tractive și
digerabile, este cazul și dezbaterilor de la radio. Se disting totu și două mari categorii din
acest punct de vedere: posturile care au ca prioritate informarea publicului ș i acestea sunt
în special posturile publice obligate la o astf el de misiune respectiv cele care promoveaza
divertismentul de mai bun ă sau mai proastă calitate î n func ție de publicul țintă . Am
remarcat din răspunsurile chestionarelor că cei mai mulți dintre responsabili consideră că
cele mai de succes posturi de radio pentru categoria publicul ui comercial sunt cele care

161
oferă știri și divertisment de cal itate într -o proportie optimă ținâ nd cont de nevoia de
informare a ascultatorului și de multiplele posibilităț i de satisfacere a acestei nevoi in
condi țiile tehnologice actuale. Lipsesc așadar, studiul de caz, anchetele sociale și acei
realizatori radio ca re să formeze opinii, să aibă atitudine și să educe publicul, atât muzical,
cât și social . O altă explicație a dispariției conținutului jurnalistic este că multe din genuri
au fost transferate televiziunilor, mu lt mai apetisante prin existența imaginilor, în vreme ce
radioul și ascumat din ce în ce mai mult rolul pentru buna dispoziți e, stare de bine,
eventual liniște și calm. Există totuși mul te nise ce pot fi valorificate însă doar dacă sunt
corelate cu alte medii specifice ca internetul, rețelele sociali e, device -uri mobile etc.
Concluzia generală care se desprinde din aceste chestionare privind dispariția conținutului,
este că acesta este s cump de produs și greu de vandut într -un peisaj radio sarac în
informaț ii și dezechilibrat din punct de vedere al continutului muzical. Unii manageri au
avansat și faptul că 70% din posturile de radio, ruleaza acelasi playlist și au reproșat lipsa
stațiilor de radio locale.
Internetul este o uriașă piață de informați e. Este elementul care a sch imbat
fundamental modul în care se asculta radioul și motivele pentru aceasta. Spre exemplu, de
ce un ascultător ar trebui să aștepte pana la fix când se difuzează buletinul de ș tiri cand
poate afla cele mai calde si personalizate informaț ii pe telefonul m obil în orice alt moment
al orei? Consecința firească este că scade fundamental rolul radioului de a informa și creste
proporțional rolul de creator de bună dispoziț ie si de momente de relaxare.
6.3.1 Influența internetului și a noilor media supra dezvoltării
radioului. Profilul ascultătorului
Radioul este aceea componentă a media care pătrunde cel mai ușor peste tot, este
un mijloc de însoțire, dar se va transforma și se va lupta pentru un public tot mai grăbit,
mai dornic să asculte ce vrea, dacă vrea, cât mai scurt, acolo unde vrea, pe ce device vrea.
Nișele de public vor fi țintele adevărate ale mijloacelor de comunicare în masă – este una
dintre concluziile desprinse din acest punct atins împreună cu responsabilii din domeniu,
chestionați . Am în cercat să determin în ce măsură noile platforme, internetul mobil,
dezvoltarea rețelelor sociale și a aparatelor mereu conectate la internet, au schimbat
consumatorul de radio. La această categorie de întrebăr responsabilii chestionați au
îndrăznit și o pr oiecție pentru următorii 10 ani a modului în care ascultătorul de radio va
interacționat și care va fi oferta posturilor. În ceea ce privește ascultătorul de astăzi, o parte
a respondenților l -au identificat drept s uperficial, nerăbdător și cu atenție limi tată, exact în
stilul pe care stațiil e l-au promovat în ultimii ani însă dornic să asculte opinii puternice.
Unii dintre respondenți au proiectat peste 10 ani o piață cu primele radiouri relevante de
opinie , segmentată doar între cei care doresc să nu fie deranjați de radio și cei care vor vrea
opinii dure și participare la spațiul mediatic În privința platformelor acestea vor apărea pe
măsură ce piața de mașini din România se va dezvolta. Pe măsură ce parcul auto va avea
mașini moderne care vor cere aceste tehnologii, atunci radiourile vor investi. Al doilea
factor, decisiv, este însă factorul politic au opinat uni i dintre respondenți . Acordarea
frecvențelor în România este un instrument politic iar digitalizarea însemnă tocmai
liberalizarea pieței de radio. În plus, r adiourile vor trebui să gândească formate și momente
care să funcționeze pe internet. Să caute să c reeze momente care să se viralizeze și să

162
genereze notorietate și fidelizare. Talentele din radio nu mai sunt doar voci, ci au și o față și
au devenit lideri de opinie. Este una din tendințele de dezvoltare pentru perioada
următoare identificată de partici panții la studiu care au mai precizat că internetul nu este o
amenințare pentru radiouri ba chiar va deveni mediu de dezvoltare iar d incolo de misiunea
lor clasică, radiourile vor folosi acest mediu care vă însemna imagine și viralizare. Așadar
radiourile își pot adapta produsele pentru aceste medii și pot să -și consolideze poziția. De
asemenea, am putea asista și la transformarea unor rad iouri în platforme de acest tip dar
alternativa unei emisii exclusiv online nu este una neaparat viabilă după cum au prec izat
respondenții chestionarelor . Nu este însă exclus ca unele radiouri online să se dezvolte și să
devin ă o alternativă importantă desigur în urma unor investiții . Dacă există radiouri online
care au posibilitate să aducă talente, atunci acestea vor evolu a. Au însă dezavantajul că
spațiul cel mai important pentru radio, dimineața, nu este deocamdată acoperit de zona
online. Dispariția radioului este însă exclusă de toți participanții la acest studiu. Unul dintre
argumente este acela că publicul are în cont inuare nevoie de valorile sale și de valorizarea
propriilor vieți prin intermediu lui radioului. De asemenea, cât ă vreme radioul va fi
generator de co nținut și relevanță el va exista. Valoare si varietate sunt așadar două
atribute care se desprind din acea ste răspunsuri. Niciun post radio nu își va mai permite sa
nu fie prezent și online iar radioul pe internet va fi cea mai bună alternativă ca produs de
nișă dar modelul de business trebuie să tină pasul, să s e transforme, să se adapteze. Dac ă
luptă , va pierde – este o altă concluzie desprinsă din setul de întrebări adresat
profesioniștilor din domeniu.
În ceea ce privește tendința de nișare, managerii au identificat nuclee dure de
ascultători ai fiecărui post de radio, postul public are ascultători i cei mai fideli, dar cei mai
bătrâni. Ascultătorii vor fi tot mai grăbiți, vor vrea conținuturi cât mai scurte și sintetice, pe
teme preferate, pe device -ul favorit, probabi l mai mult on demand decât live ceea ce va
împinge radioul tot mai mult spr e onlin e, spre digital, pe conținut adaptat aproape pentru
fiecare ascultător, pe ceea ce aduc în plus online -ul și digit alul față de ascultarea clasică :
informații, fotografii, fișiere etc. undele medii și lungi vor intra în declin accentuat, oferta
principală a radiourilor va fi pentru online, cu conținuturi customizte aproape până la nivel
de user, livrate pe device -ul preferat, cu durata agreată de acesta, pe teme favorite
presetate.
Internetul a devenit tot mai mult un complement al producției radio clasice, on air – este o
altă idee care se desprinde din discuțiile avute cu responsabilii din domeniu. Tot
platformele online și repeziciunea cu care circulă informația au condus la concluzia că
jurnalismul se face cu o viteză mult mai mare. Este tot mai mare, apr oape covârșitoare și
forțează aproape la maximum mecanismele de adaptare de la un jurnalism mai degrabă
unidirecțional la unul în care primește aproape instantaneu reacția publicului, opin ia,
sugestiile, ideile acestuia. Conținutul devine astfel mai scurt, mult mai rapid publicat și
actualizat , cu un limbaj tot mai simplu. F otografiile, fișierele video și audio înlocuiesc tot
mai mult textul clasic, cu mult mai mult impact în termeni de likes, comments, shares etc.
Tot mai mult jurnaliștii livre ază conținuturile mai întâi în online și apoi în on air,
pentru a mări viteza de a ajunge la public. Conținuturile au devenit mai scurte și mai simple
ca limbaj, fotografiile, fișierele audio și video au înlocuit în bună măsură textele, este o

163
explozie a s ocial media pe care se exprimă jurnaliștii și politicienii, conținuturile de pe
siteuri sunt distribuite pe cele mai diverse platforme. Interacțiunea cu publicul a devenit
mult mai rapidă, de multe ori instantanee. De exemp lu Radio România Internațional , este
prezent pe 9 platforme de social izare și schimb de conținuturi – Facebook, Twitter, Google+,
YouTube, Pinterest, Flickr, Instagram, SoundCloud, LinkedIn , iar uneori ascultătorii clasici,
ai emisiunilor hertziene, reacți onează în timp real pe Internet.
Radioul a pierdut ca număr total de ascultători și va trebui să se reinventeze, va
trebui să investească , uman, financiar, tehnologic, în online, pentru a oferi conținuturi cât
mai agreate de useri și a compensa scăderea numărului de ascultători clasici, pe unde radio
– este unul din răspunsurile specialiștilor din domeniu la întrebarea privind viitorul
posturilor de radio sub presiunea noilor platforme de distribuție . Radioul va trebui să ofere
conținuturi scurte, cât mai nișate pe publicuri diferite, nu programe lungi, complexe, cu
multă vorbă. În ceea ce privește platformele online precum Pandora sau Spotify , managerii
chestionați spun că aceștia nu au un potențial atât de mare de a deveni “dușmani ” ai
radioului, ele fiind mai degrabă percepute ca playere de muzică decât posturi de radio, ba
chiar oferta Spotify sau Pandora a fost caracterizată de unii respondenți mult prea mare
față de cerințele unui om obișnuit ceea ce ar putea să descurajeze. O problemă care poate să
afecteze playerele de muzică precum Pandora este cea legată de drepturile de autor pentru
muzică. Această problemă a limitat, de exmplu, accesarea Pandora la SUA, Australia și Noua
Zeelandă. Acest timp de platforme au acaparat o parte din piața ascultăto rilor de radio. Va
exista însă întotdeauna un mare numă r de ascultatori fideli ne voii de comunicare fie ea și
univoca aș a cum se întamplă la radio. Realizatorul va avea un rol din ce î n ce mai important
nu prin muzica pe care o difuzeaz a ci prin modul în care comunică cu ascultatorul fără a
lăsa la o parte importanța mesajului. Așadar ce ș i cum comunică radioul ascu ltatorului este
cheia de a depăș i platformele respective care altfel reprezinta concurență serioasa
posturilor de radio. Între timp, posturile cu emisie exclusiv pe internet vor deveni mai
populare dăcă vor căuta și găsi nișa potrivită.
Radioul clasic, hertzian, va avea, oricum, un avantaj competitiv în fața radioului
online în multe regiuni ale lumii, pentru că ajung două baterii pentru a asculta la un mic
receptor; dacă nu ai curent electric sau o legătură bună de Internet se poate ca imensa
ofertă online să rămână mută . Totuși, România are, încă, un mare handicap în domeniul
consumului de radio prin Internet: cifrele sunt extrem de mici, chiar și pentru posturile
care fac Search Engine Optimization , în comp arație cu ascultarea hertziană. Trendul este
spre emisia online, dar depinde d e conexiune a la Internet. O parte dintre respondenți
consideră că în viitor va exista mult mai conturată o dualitate radio digital hertzian –
Internet, nu radio exclusiv online.
În ceea ce privește a scultatorul de radio pe baza analizelor interne, managerii
posturilor de radio, respondenți ai acestui studiu l -au descris ca fiind cu fațete multiple,
fiecare d intre ele avâ nd un tip de radio preferat. E greu de făcut prin urmare o încadrare a
ascultatorului de radio î ntr-un tipar . Pentru a evidenția acest lucru iată un exemplu:
iubitorii de manele nu au nimic î n comun cu ascultatorii de muzică clasică și cu toate
acestea fie care dintre ei ascu ltă radioul. Tendința de nișare pe grupe de varsta, statu t social,
educație sau venit face ca ascultatorul de radio să fie o entitate extrem de eterogen ă și care

164
poate fi clasificată si abia apoi caracterizată pe aceste componente. Peste 10 ani
ascul tatorul de radio va ține cu siguranță pasul cu teh nologia, cu dezvoltarea societății ș i cu
progresele individuale. Ace ste elemente vor îngreuna de fapt lupta de supraviețuire a
posturilor de radio prin adaptarea la nevoile pieț ei și găsirea modalităților de a lărgi
aceasta piață. Consumatorul va dori un produs bun, util si ambalat ingenios. Social
media este instrumentul perfect pentru promovare. Vor influenta si continutul pentru ca
sunt barometrul perfect a ce se consuma. Nu trebuie s a altereze insa adevarul, iar aici este
treab a jurnalistilor sa aiba grija. Internetul nu este așadar neaparat pentru continut, ci
pentru brand. Viralizarea conținutului pe internet pentru posturile de radio poate conta
enorm î n promovare a brandurilor resp ective, asta în condițiile în care în mă surătorile
clasice, oamenii reacționeaza cel mai mult la brand. Așadar platforme le vor fi folosite ca
instrumente de promovare e nevoie însă de personal calificat si inovare. În plus on-line-ul
este considerat un med iu atât pentru promovare cât și pentru răspândirea conținutului
mult mai ieftin, audiența poate fi mult mai ușor măsurată ceea ce conturează mult mai clar
ce și cui vinzi . Feed back -ul de la ascultători e mai rapid! Radioul așadar nu are de pierdut
nimic. Se va metamorfoza în ceea ce se numește lume virtuală.
Radioul are încă marele avantaj de a fi rapid, spre deosebire de TV, în ceea ce
privește știre, relatare, corespondență . Dar, î n primul rând radioul trebuie să fie viu din
pun ct de vedere al conținutului, să iasă din rutină, să accepte schimb ările și să se orienteze
spre un public mereu în miș care, care nu pot s ă stea cu ochii pe un ecran, dar au nevoie de
informație proaspătă, de calitate, credibilă. În mașina, î n diferite mun ci fizice, mergâ nd pe
strada, etc radioul trebuie să rămâne prezent cu informatii live sau podcast, grupate pe
domenii de interes.
Noile tehnol ogii trebuie rapid adoptate mai ales pentru segmentul tânăr, care investeș te
aparatură de ultimă generație. Publi cul până î n 35 -40 de ani, nu mai are răbdare și nu este
obișnuit să aș tepte pentru informatie , piesele muzicale noi care până acum 15 ani se
auzeau exclusiv î n premiera la radio sau canalele TV muzicale, sunt lansate acum pe
canale le de youtube ale artisti lor și își pierd din emoție și intensitate în cateva zile de
vizualizari și ascultari pe repeat, ceea ce produce un “handicap” posturilor de raio a șadar,
radiourile de tip tonomat vor fi printre cele care vor pierde cel mai multe.
Fără crearea unor platforme ded icate pentru acces facil la conț inutul informati v al
radioului, programe și alte tipuri de conținut, integrate cu reț ele s ociale pentru expunerea
informației î n mod automat, nu va exista nici un beneficiu , negreșit radioul ar put ea ajunge
să se lupte pentru supravietuire. Doar informația de calitate îl va ține în viață și resursa
umană creativa în generarea de conținut unic, expus î n format audio video ș i tex t pe toate
canalele de distribuț ie către marele public.

165
6.3.2 Procesul de adaptare a radioului la noile platforme online
Revoluția tehnologică a început cu datele din ce în ce mai ieftine de la telefonia
mobila iar o parte a celor chestionați consideră că viitorul salt tehnologic va fi atunci când
rețelele Wi -Fi vor fi suficient de puternice ca internetul să fie peste tot. Abilitățile de acum
20 de ani au fost înlouite de unele multimedia, care presupun că cei care lucrează în radio
trebuie să învețe să folosească mult mai multe medii pentru a ajunge la pulic, nu doa r
microfonul.
Radioul se va poziționa astfel într -o piață globală online în care conținutul este
important iar utilizatorul poate jongla în 24 de ore cu diferite tipuri de conținut de la mai
multe stații astfel încât să aibă proppriul radio – de la muzică la emisiuni. Accentul va fi pe
agregatorii de conținut de calitate. În măsura în care posturile de radio de acum reușesc să
fac asta atunci vor avea în continuare un loc în progarmul ascultătorului . Cu toate aceste
salturi revoluționare, experții chestiona ți consideră că cel puțin pentru moment în
România, nu există o audiență atât de fidelă și nicio o deschidere a cliențior de publicitate
pentru a susține dezvoltarea.
O opinie unanim desprinsă din setul de chestionare aplicate specialiștilor din
domeiu e ste aceea că s chimbările sunt destul de mari și vin într -un ritm rapid, astfel încât
la mai puțin de 5 ani se discută de retehnologizări și ample adaptări ale studiourilor de
radio. Dacă acum 10 ani încă se lucra cu ajutorul casetelor, DAT -urilor sau a ben zilor de
magnetofon, cel puțin în posturile publice, azi totul s -a digitalizat. În urmă cu 20 de ani un
realizator de radio trebuia să aibă mult mai multe cunoștiințe tehnice și o î ndemânare
crescută în mânuirea benzilor sau a discurilor, azi totul fiind înlocuit de câteva clickuri de
mouse sau o atingere a ecranului. Astfel cei care lucrează în radio câștigă timp și se pot
concentra asup ra unor producții mai complexe adaptat e mediului și completat e
multimedia. Pentru a lărgi audiența unui post de radio și vizibilitatea unui brand, nu este
suficient doar un streaming audio și o afișare a materialelor difuzate audio și text, au
remarcat respondenții . Ceea ce încearcă să facă siteurile posturilor de ra dio care aspiră să
se remarce și în online este să se transforme în produse care completează prin formă și
conținut brandul cu ajutorul unor portal uri pentru noutăți din muzică și informații de
interes, sursă de știri, experiențe de viață și poveștile unor artiști c are au scris și scriu
istorie. Ascultătorii devin din ce în ce mai comozi și tind să petreacă mai mult timp cu un.
Aplicațiile creează legături mai apropiate și oferă conținutul pe care un ascultător se
așteaptă să îl găsească pe telefon sau tabl etă. Cum cele mai multe dispozitive nu mai
recepționează radio FM decât via Internet, existența unei aplicații este vitală pentru a nu
pierde legătura cu ascultătorii. Internetul, oferă acum audiență globală și noi provocări
pentru ceea ce înseamnă transmi terea de informații, emoții și muzică în formă audio, așa
cum a fost gândit radioul. Aplicatiile sunt vitale pentru supravietuirea postului in viitor
opinează respondenții care cred că toate informatiile de calitate care se gasesc in OnAir,
grupate pe cate gorii bine identificate, tag -uite trebuie să fie accesibile de pe desktop,
tabletă sau telefon î ntr-o forma extrem de facil ă. Dacă aplicaț ia de mobil oferă doar un
stream audio, nu este de nici un folos. Ea trebuie sa deserializeze informatia care vine a cum
secvential pe emisia OnAir ș i să o facă accesibilă î n oric e moment, utilizatorului care o
caută și care recunoaș te identitatea radioului ca o sursă corectă de informații. Cu toate

166
acestea, o parte a specialiștilor intervievați cred că r aportat la explozia tehnologiilor IT&C
din ultimii 10 ani și impactul lor asupra clientului final – ascultatorului de radio , radioul a
inovat prea puțin.
6.3.3 Considerente privind măsurătorile de audiență
Internetul este o legătură bună și mai directă cu ascultătorul și în același timp un
mecansim mult mai ușor de măsurat audiența. O parte a celor intervievați în cadrul acestei
cercetări cred că modalitățile de măsurare a audienței pentru piața de radio din România
sunt învechite, irelevante și de foarte multe ori prea puțin corecte. Aceste opinii au fost
împărtășite de cei mai mulți dintre cei intervievați în condițiile în care printre aceștia se
află și manageri unor stații de top deci beneficiare a actual ului sistem de măsurare a
audienței.
La nivel național, responsabilă de măsurarea audienței radio este Asociația pentru Radio
Audiență166 din care fac parte cele mai multe posturi naționale de radio. Măsurarea
audienței posturilor de radio se realizează pe baza metodei rememorării audienței din ziua
precedentă la care apelează cele mai multe din sistemele de măsurare existente pe plan
internațional și a fost convenită încă din 1997 de European Broadcasting Union, la Geneva .
În vederea înregistrării cât mai corecte a secvențelor de ascultare a posturilor de radio în
ziua precedentă, respondenții sunt asistați prin reconstituirea principalelor activități
desfășurate de ei în cursul acestei zile, în raport cu care sunt înregistrate intervalele de
ascultare. Volumul eșantionului a fost stabilit la 30.300 de persoane iar studiul se face p rin
interviuri telefonice asistate de calculator și prin interviuri față în față sau interviuri
realizate la domiciliul. Durata medie a interviului: 20 minute. Cei care au răspuns
întrebărilor din cadrului studiului, privind eficiența metodelor de măsurare a audienței
susțin că acestea sunt invechite și că rezultatele sunt doar partial in concordanta cu
realitatea. O parte dintre respondenți au opinat că aceste metode servesc trust urilor de
presă pentru împărțirea publicității și că sunt reale atâta timp cât ele sunt comandate de un
organism impațial. O posibilă soluție sugerată de cei chestionați este trecerea la alt sistem
de măsurare precum cel olosit in televiziune unde rezultat ele sunt măsurate chiar a doua zi
sau în timp real. Cei mai mulți cred că actualul sistem se bazeaza mai mult pe notorietatea
posturilor.
De cealaltă parte au fost și opinii care au susținut acest sistem de măsurare deoarece
a fost unanim acceptat de toți membri asociației de măsurare. Dar cu toate acestea cred că
metodele de cercetare au fost impuse de marii jucători în piață. Reprezentanții postului
public de radio care au răspuns solicitării cred că, metoda aleasă de măsurare a audienței,
prin telefon f ix și mobil în urban, 50% face -to-face și 50% prin telefon în rural,
dezavantajează postul, care are un public mai bătrân, mai puțin activ, ruralizat și mai puțin
adaptat la comunicarea prin telefon. În plus, unele regiuni sunt subeșantionate, ceea ce
distorsionează cifrele finale. De asemenea respondenții cred că firmele de sondare ar trebui
să colaboreze mai mult cu profesioniștii din radio pentru alcătuirea setului de întrebări ce
compun chestionarele. În plus cei chestionați au mai precizat că firm a care realizarea
sondajul nu trebuie să fie sub nicio formă influențată de factori externi.

166 http://www.audienta -radio.ro/default.aspx?id=6 , accesat noiembrie 2017

167
6.3.4 Competenț e manageriale
Radioul se va transforma luptâ nd pentru supraviețuire. Doar informația de calitate îl
va ț ine în viață și resursa umană creativă în gen erarea de conținut unic, expus în format
audio ș i tex t pe toate canalele de distribuție că tre marele public. Respondenții studiului
consideră că pentru acest proces de transformare și adaptare este nevoie și de competențe
manageriale specifice, ținând cont că la mijloc se întâlnesc priceperea în domeniul online,
radio, competențele tehnice și cele de manager. De aceea cei care au participat la acest
chestionar, în cea mai mare parte cred că radioul nu o să dispară, d ar o să se transforme din
moment ce acesta a înceta t să mai fie doar despre audio, c reează legături puternice pornind
de la sunet, dar experiența este completată cu text și imagine via Internet. Principiile de
management s -au păstrat totuși, consideră responsabilii diferitelor departamente
chestionate în cadrul acestui studiu. Singura chestiune care s -a schimbat este viteza
crescută cu care trebuie luat e deciziile manageriale. Dincolo de asta este vorba tot despre
surse de finanțare, buget echilibat sau excedentar de venituri și cheltuieli, oportunități în
piață, analiza pieței, HR -head hunting, recrutare, formare profesională, evaluare, motivare,
sancț ionare, plan de carieră, găsirea de nișe, unique selling proposition, construirea de
produse care să ofere avantaj competitiv și care să poată fi greu copiate de concurență.
Radioul este media care pătrunde cel mai ușor peste tot, este un mijloc de însoți re,
dar se va transforma și se va lupta pentru un public tot mai grăbit, mai dornic să asculte ce
vrea, dacă vrea, cât mai scurt, acolo unde vrea, pe ce device vrea. Pornind de la aceste
considerente, respondenții consideră că pe termen lung nișele de publ ic vor fi țintele
adevărate ale mijloacelor de comunicare în masă împreună cu o ofertă de muzică pe genuri,
care să poată fi aleasă, setată de ascultător, și care să fie difuzată în spațiile în care nu sunt
programe vorbite sau peste calupurile de publicit ate. Asta s -ar putea face în format digital,
unde pe o frecvență pot emite și 6 posturi de radio. Ar putea fi, simplist spus, același post
de vorbă cu 6 oferte diferite de muzică live sau on demand. Totul coroborat cu o platformă
online customizabilă, unde userii să poată găsi rapid cele mai diverse știri favorite, dar și
informații și linkuri necesare și utile pentru problemele cotidiene.
Putem concluziona așadar că formatele s -ar putea diversifica odata cu creșterea
economică investiția în oameni și tehn ologii. Industria în ansamblul ei se transformă și
adaugă alte domenii de manageriat pentru directorii de radio uri. Ei trebuie să caute să
înțeleagă dezvoltarea internetului, transformarea publicului și tendințele din social -media.
Bazele rămân însă acelea și: înțelegerea publicului și atragerea talentelor importante în
stația de radio. De asemenea, managerii vor trebui să înțeleagă că generarea conținutului
va fi elementul cheie al dezvoltării radioului în anii următori. Cine va genera conținut și
relevanță va supraviețui în piață.
Respondenții chestionarelor spun că ceea ce s -a schimbat totuși î n ultimii ani, este
programarea radio – o știință care se adaptează în permanență noilor obiceiuri de ascultare
și preferin țelor ascult ătorilor. De altfel chiar dac ă principiile de programare sunt acelea și,
aplicarea lor se face în funcți e de studii le de piață cele mai recente așa încât o înoire
permanentă a competențelor și deci a produsului este necesară la intervale mult mai scurte
astăzi .

168
Unul din riscurile identificate de responsabilii chestionați, este acela al diminuării pieței
ascultatorilor odată cu apar iția platformele personalizate . Acestea vor conduce de
asemenea la adaptarea radiou lui la cerințele noi, la nevoile pieței și găsirea modalităților de
a lărgi aceast ă piață . Atenția ar trebui așadar mai mult concentrată spre posturile locale și
cele de nișă mai cred respondenții. Primele reprezintă pentru comunitățile locale vârfuri de
audiențăa iar cele de nișă vor reprezenta la randul lor oferte foarte t entante capabile sa
lupte cu platformele de muzica personalizata. Companiil e mari de radio vor dezvolta rețele
de nișă ca o cale de succes în măsura în care radiourile generaliste îș i pierd atractivitatea
prin tot mai larga personaliza re a gusturilor ascul tatorilor – cu alte cuvinte î ngustarea
spectrului de adresare ș i mutipli carea canalelor pentru aceasta ceea ce va necesita u n
management, cunoștinț e din mai mult e domenii, de la resurse umane , marketing, branding
la jurnalism etc.
Rețeta de succes pare să stea așadar în oameni în tehnologii și competențele
manageriale care să conecteze on -air cu online si rețelele sociale care să crească
interactivitatea să răspundă ate ptărilor celor care asculta radio, on line sau on air.
6.3.5 Concluzii ale chestionarel or aplicate specialiștilor din domeniu
Până să aplicăm schema de analiză SWOT asupra răspunsurilor primite din partea
participanților la studiu, remarcăm câteva linii generale care se desprind din aceste seturi
de întrebări. E important în primă fază de me nționat faptul că respondenții acestui studiu
reprezintă o parte importantă a managementului posturilor de radio din România, ceea ce
crește relevanța acestei cercetări pentru domeniu. Una dintre concluziile pe care le
desprindem este că radioul se află în plin proces de transformare și adaptare, iar rezistența
la noile tehnologii poate fi pe termen mediu și scurt aproape decisivă pentru existanța unui
post de radio. Tendința de nișare este una din cele pe care manageri posturilor de radio vor
marșa din ce în ce mai mult iar competențele manageriale trebuie de asemenea adaptate
noilor evoluții din domeniu.
O altă tendințe de dezvoltare identificate de respondenții la studiu este cea a
agregatorilor de conținut de calitate. Principiul care funcționează deja în online va trebuie
adaptat în viitorul apropiat sub o formă inovativă și de posturile de radio clasice.
Realizatorul va avea un rol din ce în ce mai important nu prin muzica pe care o difuzeaza ci
prin modul în care comunică cu ascultatorul fără a lăsa l a o parte importanța mesajului.
Conectivitatea rămâne un alt atribut important, avantajos pe care posturile de radio vor
trebui să îl exploateze la potențialul maxim. Adolescenții sunt segmentul cel mai conectat,
nu doar la device -uri mobile, ci și la noil e trenduri în materie de tehnologie – și în ciuda
faptului că nu reprezintă un target ușor de monetizat din punct de vedere al publicității,
reprezinta categoria pe care un post de radio trebuie să o crească. De asemenea î n cazul în
care radiodifuzorii își propun să mențină relevanța în domeniu aceștia vor trebui să
inoveze și să nu concureze. O perspectivă importantă, care va reprezenta un nou punct de
cotitură pentru posturile de radio reprezintă momentul în care rețelele Wi -Fi vor fi
suficient de puterni ce ca internetul să fie peste tot.
Revoluția tehnologică a început deja cu datele din ce în ce mai ieftine de la telefonia
mobila. Radioul pe unde va pierde așadar din putere dar nu va dispărea. Numărul total de

169
ascultători, ai radioului clasic e în scăde re în favoarea consumului media online. În privința
ofertei actuale de conținut, una dintre concluziile pe care le desprindtem este una limitată,
imitativă și fără relevanță în cea mai mare măsură, iar genuri jurnalistice au dispărut din
zona de radio. În ceea ce privește ascultătorul de astăzi, o parte a respondenților l -au
identificat drept superficial, nerăbdător și cu atenție limitată, sunt atributele însă care
forțează o schimbare și o adaptare a conținutului.
6.4 Analiza SWOT sau puncte forte, puncte slabe, oportunități și
amenințări privind piața de radio din România
S.W.O.T. provine din limba engleza și este acronimul pentru Strengths, Weaknesses,
Opportunities, Threats însemnând: puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări.
Este o metoda folosită în special în mediul de afaceri, considerată una dintre cele mai
importante technici manageriale pentru analiza și ințelegerea poziției pe piață și pentru
dezvoltarea de strategii. Această analiză oferă o radiografie și desface în detalii un produs
sau o companie și presupune completarea celor patru categorii mai sus amintit. Aceasta
analiza contribui e la identificarea punctelor critice, și strategiilor necesare pentru urmarea
unei direcții potrivite pentru a atinge obiectivele enunțare.
Punctele tari și cele slabe sunt acele elemente asupra cărora există un control direct
pe când oportunitățile șu po sibilele amenințări sunt acele elemente care pot veni din
mediul exterior și pot influența pozitiv sau negativ dezvoltarea și evoluția unei companii
sau unui produs. Așa cum am menționat în preambulul acestei lucrări, în cazul nostru, prin
produs înțelegem piața radio așa cum manageri de top intervievați în această lucrare au
descris -o. O caracteristică unică a acestei analize SWOT este tocmai identificarea punctelor
tari, a celor slabe a oportunităților și amenințărilor cu ajutorul acestor responsabili din
domeniu. Este un demers științific inedit în pentru jurnalismul radio și pentru
managementului în domeniu. Prin urmare pentru ficare din cele patru componente ale
analizei SWOT am folosit răspunsurile spcialiștilor pornind de la câteva întrebări esențiale
care produc aceasta radiografie a domeniului. Prin analizarea acestor caracteristici am
obținut o imagine mai clară asupra stadiului curent al domeniul și care sunt etapele de
parcurs pentru a asigura performanța mai ales în contextul dezvoltării atât de rapide a
industriei. În plus, analiza a ajutat la cunoașterea și întelegerea contextului larg in care
functioneaza piața radio. Analiza SWOT pe care o propun în acest capitol sprijină
planificarea strategica în sensul în care rezultatul cercetării poate de veni o sursă de
informare pentru conturarea unei strategii de dezvoltare sau remodelare a tipului de
afacere. Identifică punctele tari ale domeniului și maximizează raspunsul la cele mai noi
oportunități în domeniu. În plus ajuta la identificarea competent elor de baza ale
domeniului în ansamblu, ajută la cunoașterea trecutului, prezentului și viitorului și astfel,
valorificând datele din trecut și cele actuale, viitorul poate fi conturat și în fine rezultatele
analizei SWOT pot oferi informații care ajută l a sincronizarea resurselor și capacităților
domeniului în forma actuală cu provocările dezvoltărilor multi -platformă. În câteva
întrebări mai simple am tradus analiza de mai jos prin: Ce pot? Cine sunt? Ce vreau?

170

Puncte tari (S) Puncte slabe (W)
Oportunități( O) I (S-O)
 Puterea de autofinan țare
 Asocierea ascultării
radioului cu ritualurile
zilnice
 Dezvoltarea și accesul tot
mai variate la echipamente
de ascultare a conținutului
audio
 Dezvoltarea radioului în
mașină conectat la internet
 Radioul asc ultat în mașină
conduce, vârf de audiență
 Radioul poate să inoveze
pentru a supraviețui
 Radioul are în continuare o
acoperire mai largă decât
internetul mobil
 Radioul pătrunde în
continuare cel mai ușor în
toate zonele
 Tendința de nișare a
posturilor de ra dio
 Pentru România, parcul
auto învechit rămâne o
oportunitate a radioului, pe
termen scurt
 Digitalizarea frecvențelor și
liberalizare pieței
 Internetul perceput ca
oportunitate nu ca
amenințare
 Radioul să rămână
generator de conținut și
valoare adăugată
 Transformarea și adaptarea
la provocările online -ului
 Internetul, complement
online pentru on -air
 Ascultătorul de radio ține
pasul cu tehnologia
 Radioul este în continuare II (W-O)
 Relații slab dezvoltate cu publicul
 Programele standard fără studiu de
adresare
 Marketing slab,
publicitate redusă, pagini web neactualzi
ate.
 Lipsa de interes pentru programe hard –
talk, teatru radiofonic, reportaje etc.
 Muzica și informațiile conduc în lista
preferințelor
 Tinerii mileniali nu mai descoperă
muzica nouă la radio, ci online
 Producătorii de automobile lucrează la
mașinile compatibile cu platformele
digitale
 Oferta îngustă de conținut, motivată de
lipsa puterii financiare
 Investițiile reduse în resursă umană,
tehnică, marketing și promovare
 Platformele digitale de conținut
percepute ca “du șmani ” ai radioului
 Ascultătorul de radio nu mai trebuie
inclus în vechiul tipa r: este mai mult
decât un ascultător matinal
 Modalitățile de măsurare a audienței
clasice, învechite
 Procesul de transformare și adaptare a
radioului necesită competențe
manageriale noi

171
cel mai rapid mediu
 Promovarea online este
ieftină
 Aplicațiile mobile,
oportunitate de creare de
legături cu ascultătorul
 Internetul are o legătură
mai bună și directă cu
ascultătorul
 Principiile de management
s-au păstrat în mare măsură
odată cu dezvoltarea
interentului
 Programele și muzica pot
avea la bază studii de piață,
conținut țint it
 Radioul se află în plin
proces de transformare și
dezvoltare

172

Amenințări( T) III (S-T)

 Existenta altor platforme
online care oferă conținut
similar celui on -ari
 Internetul alternativă
pentru umplerea timpului
liber
 Tinerii născuți după 1995
nu mai preferă radioului
pentru ascultare
 Radioul se confruntă cu
concurență exact unde s -a
bucurat de un monopol –
mașina
 Internetul și telefonul mobil
cea mai mare provocare
pentru radio
 Scăderea pieței din
perspectiva numărului de
ascultători
 Valoare bugetelor de
publicitate investite în
radiouri, în scădere
 Revoluția tehnologică
dictată de internetul tot mai
ieftin
 Promovarea online est e
ieftină
 Formatele de radio s -ar
putea diversifica odată cu
nișare lor
 Superficialitatea în ascultare
IV (W-T)

 Scăderea numărului de ascultători
 Scăderea timpului de ascultare
 Concurența altor posturi de radio
 Presiunea dezvoltării asistenților vocali
 Radiourile tonomat puternic concurate
de platformele online Spotify, Pandora
etc.
 Industria muzicală din ce în ce mai puțin
dependentă de radio
 Veniturile în creștere pentru serviciile
de streaming
 Difuzoarele inteligente cu asistenți
vocali cea mai nouă p rovocare pentru
industrie
 Presiunea timpului și a puterii financiare
pentru inovare în domeniului radioului
 Audiențele mari sunt aduse de produse
care nu deranjează
 Agregatorii online, înlocuiesc oamenii

173
Catogorizarea aspectelor identificate în procesul de documentare și analiză a pieței
radio din România în ansamblul ei, ca puncte tari, puncte slabe, oportunitati si amenintari
poate implica și un grad destul de ridicat de volatilitate dar și subiectivivitate prin prisma
evoluțiile constante și t ransformărilor în domeniu. Totuși aspectele identificate în cadrul
celor patru puncte relevă câteva date cu un grad semnificativ de certitudine. Înțelegem că
acest domeniu este în continuă schimbare, un produs al globalizării și sub presiunea unui
ritm ra pid de dezvoltare a ceea ce înțelegem prin concurență. De asemenea rezistența la
noile tehnologii poate fi pe termen mediu și scurt aproape decisivă pentru existanța unui
post de radio. Rețeta de succes pare să aibă la bază viziunea, calitățile manageriale ,
inviestițiile în tehnologii completarea on -air cu online si rețelele sociale care trebuie privite
ca oportunități ieftine și la îndemână pentru promovare și interactivitate.
6.4.1 Oportunități. Puncte tari și puncte slabe

Așadar în cadrul analizei am identificat mai multe oportunități pe care acest
dom eniu le -ar putea fructifica. Iar așa cum regulile SWOT o cer, în cadrul acestor
oportunități am văzut punctele slabe și punctele tari. Puterea de autofinanțare a fost
identificată drept unul din atuurile importante ale pieței radio și de respondenții
chestionarelor, managerii din domeniu consultați în această cercetare. Pentru o piață
națională de publicitate destul de restrânsă și restrictivă, radioul ca produs media implică
costuri de funcționare dintre cele mai reduse în comparații cu alte media. Așadar
autofinanțarea poate reprezenta garanția existenței în piață. Câștigurile de pe urma
produsului pot fi semnificati v mai mari decât costurile de operare. Pe de altă parte la
capitolul puncte tari pentru op ortunitățile pe care le reprezintă domeniu l am identificat și
obiceiul, încă pregnant de ascultare a radioului în completarea ritualurilor zilnice, precum
mersul la locul de muncă, ascultatul în căști în timpul activităților zilnice etc. Și în acest
sens a m văzut o explozie a echipamentelor de ascultarea conținutului audio: telefoane
mobile, aplicații online, ipod și alte deviceuri inclusiv în automobile. Așadar, astăzi
aparatului de radio clasic i se mai adaugă și astfel de echipamente, ceea ce nu poate
reprezenta decât o oportunitate de penetrare a unui nou public prin adaptarea conținutului
și a program elor. În privința atuomobilelor, dezvoltarea aparatelor de bord cu conexiune la
internet a avut un impact major. Odată ce telefonul smartphone și mașina su nt conectate
corespunzător, sistemul de infotainment permite utilizarea unui ecran montat pe tabloul de
bord pentru a accesa mai multe aplicații și funcții pentru iPhone, inclusiv mesaje, muzică și
navigație. Practic, mașinile echipate cu CarPlay devin ins tantaneu centre de divertisment
mobil cu sistem. În plus constructorii de automobile recunosc valoarea în captarea datelor
de utilizator și furnizarea de noi oferte. O oportunitate pentru piața de la noi răsare și din
faptul că parcul auto este unul relati v bătrân, deci autovehicule neechipate cu astfel de
dotări de top sunt încă puține. În România majoritatea vehi culelor se încadrau, la finele lui
2017167, în categoria de vechime 6 -10 ani, urmată de cele mai vechi de 11 -15 ani și de cele
cu peste 20 de ani uzură. Potrivit datelor de audiență citate în capitolele anterioare, radioul
ascultât în mașină este cel care produce vârfurile de audiență în programele matinale. Am
încadrat aceste obiceiuri de consum la capitolul oportunități, mai ales pentru constanța pe

167 https://adevarul.ro/news/eveniment/parcul -auto -romania -luat -o-vale -ramas -frane -vechi mea -medie –
autovehiculelor -creste -zi-1_5a5799efdf52022f7568f77d/index.html , accesat ianuarie 2018

174
care au păstrat -o dealungul timpului. Chiar dacă în acest moment nevoia de inovație pare
să fie mai degrabă o problemă pentru piața de radio, faptul că există această plaja de
dezvoltare poate fi o bună oportunitate de reangajare și rearanjare a produsu lui într -o
nouă piață cu noi oportunități. În ciuda exploziei pe care internetul mobil a cunoscut -o în
țara noastră, în 2017 o primă companie de telefonie mobilă anunța acoperirea urbană în
proporție de 100% cu internet mobil 4G168, sunt zone descoperite mai ales cele de munte
sau așezările rurale. Este așadar oportunitatea radioului de penetrare a acestor zone. În
plus , mai ales în perspectiva dezvoltării spre acoperirea 5G, prețurile 4G rămân în
continuare destul de ridicate. Aici trebuie deschisă o parante ză importantă, mobilitatea
care reprezenta avantajul radioului prin aparatul de radio din mașină, telefonul cu radio
este acum prin dezvoltarea acestor noi standarde de comunicații telecomunicații 4G și
viitorul 5G serios amenințată.
Mobilitatea este acum dependentă de acoperirea de date și din ce în ce mai puțin de
cât de bine bate semnalul radio. Altfel spus, o mașină echipată cu un panou de bord
interactiv conectat la internet, un telefon mobil performant care oferă în paralel
posibilitatea de utilizare a unor aplicații vor fi noua amenințare pentru radioul clasic. În
ceea ce privește tehnologia 5G aceasta ar putea revoluționa mai multe domenii, oferind
viteze foarte mari și latență scăzută pentru mașinile autonome, realitatea virtuală, orașele
inteligen te chiar și proceduri chirurgicale mai simple dar cel mai important, posibilitatea
de comunicare instant. Tehnologia va folosi unde de frecvență înaltă, care oferă viteză și
lățime de bandă mai mari decât tehnologia 4G. Experiența ascultării de conținut va fi total
transformată de această dezvoltare a tehnologiei. Un utilizator va putea să își sincronizeze
telefonul mobil cu toate echipamentele din casa ă dar și cu mașina prin intermediul unei
astfel de rețele. Conținutul poate fi accesat oricând de oriunde iar experiența ascultării
poate fi completată cu ceea a interacțiunii online, cu utilizarea altor aplicații dar cel mai
important conținutul va putea f i personalizat. Și aici apar primele provocări pentru ceea ce
oferă astăzi radioul. Desigur, emisia pe unde radio rămâne în continuare dintre cele mai
ieftine tipuri de transmisiuni , dar perspectiva arată că în ciuda costurilor mai ridicate
datele de tipul 5G și al te sisteme de telecomunicații moderne care integrează o gamă mai
largă de experiențe vor câștiga în preferințe .
Potrivit datelor ANCOM169, autoritatea care reglementează telecomunicațiile din
România în 2017 un utilizator de internet a consumat pes te 1,4 GB/lună pe parcursul
anului 2017, aproape dublu față de anul precedent, în timp ce timpul alocat convorbirilor
pe mobil, dar și numărul mesajelor SMS au scăzut. Datele pentru 2017 mai arată și că 38%
din numărul total de conexiuni la internet mobil sunt conexiuni 4G, iar 42% conexiuni 3G,
ceea ce înseamnă că 80% din cele 20,3 milioane conexiuni la internet mobil sunt conexiuni
de mare viteză. Utilizatorul mediu de telefonie mobilă și internet pe mobil configurat
consumă lunar 756 MB trafic de interne t mobil, trimite 65 de SMS -uri naționale și apelează
în medie 255 de minute de pe terminalul propriu atât în rețea cât și în afara rețelei. Datele
indică o creștere cu peste 50% a consumului de internet pe mobil și o ușoară scădere a
numărului de minute și SMS -uri lunare consumate. În timp ce pentru radio în sensul clasic,

168 https://www.capital.ro/primul -operator -telecom -care -ofera -acoperire -4g-100.html , accesat ianuarie
2018
169 http://www.ancom.org.ro/creste -consumul -de-internet -pe-mobil -potrivit -veritelro_5796 , accesat
ianuarie 2019

175
la o primă vedere pare să fie o amenințare, la fel de bine poate fi percepută și ca o
oportunitate. Radiourile vor fi aproape constrânse cu timpul să îmbrățișeze din ce în ce mai
multe a cest mijloc de transmitere a conținutului, care în primul rând va trebui readaptat și
în al doilea rând va fi puternic concurat, de platforme dedicate deja funcționale care oferă
conținut personalizat. În plus, o cifră importantă, șa sfârșitul anului 2017 erau 22,4
milioane de utilizatori activi de telefonie mobilă, ceea ce poate reprezenta o plajă uriașă de
dezvoltare pentru un nou tip de public. Una dintre recomandările care se desprind de aici
este ca internetul – prin care înțelegem inclusiv internetul mobil – să nu fie perceput ca o
amenințare pentru ceea ce reprezintă astăzi radioul și mai degrabă ca o oportunitate.
Așa cum am arătat în capitolele anteriore, indiferent de modalitatea de transmise a
conținutului acesta trebuie să fie unul de calitate și valoare adăugată. Odată cu deschiderea
spre noile modalități de transmisie și într -o piață extrem de concurențială, conținutul va fi
cel care va face diferența. Așadar conținutul va trebui să rămână un punct forte pentru
existența radioului. Transformar ea și adaptarea la provocările online -ului pentru radio au
început deja iar acest lucru nu poate să se regăsească decât la capitolul puncte forte. Cele
mai mulți dintre managerii sau responsabilii de departemanete din posturile de radio
cărora am adresat c hestinarele de mai sus au precizat că internetul a venit ca o a doua
revoluție pentru peisajul media. Prin internet nu înțelegem însă doar un mediu de
distribuție ci și pachetul de oportunități care a venit odată cu acesta: promovare,
interacțiune online, monetizare, marketing, etc. Provocările online -ului pot fi traduse într –
un singur cuvânt: viteză. Viteza era și până astăzi caracteristica principală a radioului, însă
nevoie a crescut. Rapiditatea cu care astăzi primim alertele, partajăm conținut, livrăm
mesaje a crescut exponențial. În plus, viteza uriașă a algoritmilor care pot analiza cantități
impresionante de date pentru a livra conținutul personalizat este cu adevărat o provocare
pentru posturile de radio care s -au văzut “s ărăcite ” de ascult ători oda tă cu dezvoltarea
unor platforme precum Spotify de exemplu. Fără doar și poate, ascultătorul de radio ține
pasul cu tehnologia , este unul din lucrurile pe care managerii de radio trebuie rapid să le
conștientizeze, așa cum rezultă și din chestionarele apli cate. Prin urmare, nevoia de
adaptare va fi una constantă.
Am identificat la capitolul puncte tari , promovarea online, ca fiind una din cele mai
ieftin e variante de prezentare și atragere de ascultători, sau cititori. Ideea că internetul are
o legătură m ai bună și directă cu ascultătorul decât a avut -o vreodată radioul a rezultat de
asemenea din chestionarele la care au răspuns managerii de radiouri din România. În plus
prezența online, este o oportunitate de monetizare a conținutului. Publicitatea pe
mot oarele de cautare continua sa domine iar publicitarii si agentiile au recunoscut
internetul ca fiind un mediu critic pentru atingerea audienței, precum și un mediu propice
pentru promovarea brandurilor, care are și avantajul interactivității. Printre avantajele
promovării online, găsim posibilitatea de a cuprinde o audiență -țintă determinată, activă,
ușor de monitorizat mai ales pentru obținerea de informații valoroase la scurt timp de la
lansarea unei campanii de promovare – astfel aproape ins tant putem afla indicații directe
privind eficiența unei campanii. Online -ul mai permit de asemenea vărsarea unui număr
mare de informații: text, grafică, sunet, video, efecte speciale ceea ce poate duce la
creșterea vizibilității. În plus o campanie poate fi văzută 365 zile pe an, la orice oră și din
orice loc. Interactivitatea ridicată se traduce și prin capacitatea companiilor de a intra în
contact direct cu clienții potențiali la un cost relativ mic prin comparație cu televiziunea,

176
cheltuielile pentru u n singur spot TV sunt echivalente în unele cazuri pentru 1 an de
bannere online. Diferența esențială constă și în rolul jucat de consumator. În promovarea
online consumatorul devine un participant activ în construirea mesajelor prin alegerea a
ceea ce dore ște să vadă, când să vadă și cât de des. Internetul poate înlesni așadar o
legătură mai bună și directă cu ascultătorul. Interactivitatea online poate fi o foarte bună
oportunitate de realizare de studii de audiență din care să rezulte orientarea publiculu i și
de aici posibilitățile de adaptare a postului de radio. Aceste metode de măsurare
sociologice sunt în continuare o oportunitate pentru posturile de radio și sunt mai mult
decât necesare în condițiile în care platormele care oferă conținut precum youtu be, sau
Pandora ori Spotify, fac aceste analize ale publicului aproape în timp real. Radiourile
desigur nu vor putea concura această rapiditate de acceea reprezintă și o amenințare. Însă
mecanismul de măsura trebuie folosit și reprezintă o oportunitate pen tru a oferi conținut
personalizat pentru un public atent țintit. Procesul acesta de transformare și adaptare
trebuie privit prin urmare ca o oportunitate.

Prin puncte slabe înțelegem tendințe existente de care ne putem folosii în beneficiul
propriu, sau p rin care se pot exploata punctele forte și elimina cele slabe . Managerii
posturilor de radio pe care i -am intervievat au identificat mai multe categorii de factori.
Unul dintre ele este relația slab dezvoltată cu publicul și ceea ce mai sus prezentam ca o
oportunitate, nefolosită de multe posturi de radio: posibilitatea de a studia audiența și de a
interacționa cu aceasta – sunt de asemenea factori negativ care poate reprezenta o
amenințare pentru performanța postului. Lipsa paginilor web, unde pot fi promo vate și
prezentate părți din activitatea postului de radio, emisiuni, realizatori, concursuri, știri,
reportaje etc., sau paginile web ale posturilor de radio neactualizate reprezintă de
asemenea un punct slab.
Așa cum mai sus arătam internetul este varia nta cea mai ieftină de promovare a
conținutului propriu. Un site neactualizat sau total neprofesionist poate reprezenta o
oglindă a activității postului de radio și de aici, lipsa de interes, marketing slab și în cele din
urmă publicitate reduse deci venit uri scăzute. Bătălia în online și cu restul platformelor se
va da fără doar și poare în jurul conținutului. Or, cei mai mulți dintre cei intervievați au
identificat ca punct slab lipsa de programe de top hard -talk, reportaje, podcasturi invlusiv
teatru radiofonic de b ună calitate din grilele de programe ale posturilor de radio. De cele
mai multe ori motivată de lipsa de putere financiară, aceste tipuri de conținut ar putea să
facă diferența în poziționarea pe piață mai ales în condițiile în care așa cum o confirmă
chia r modelul de funcționare a platformelor cu conținut personalizat, asistăm la o formă de
nișare. Muzica tonomat, așezată în playlisturile posturilor de radio fără studii de piață nu
mai poate reprezenta niciun fel de oportunitate – tendința este clară, muzi ca și informațiile
trebuiesc adresate țintit. Este și motivul pentru care un tinerii mileniali nu mai descoperă
muzicala radio, un alt punct slab și deci o amenințare – aceștia reprezintă ținte de audiență
și bazinul pentru monetizarea conținutului. Radio ul i-a pierdut în avantajul platformelor de
conținut. Lipsa de personal, investițiile în pregătirea departamentelor de marketing pentru
noile provocări, echipamentele tehnice învechite au dus la consecințele de mai sus – cele
mai multe posturi de radio au î mpărțit același public care a migrat de la un canal la altul și
care odată cu îmbătrânirea firească nu va mai reprezenta o oportunitate. Astfel generațiile
tinere ar trebui câștigate, dar în mod evident sunt puține posturile de radio care au înțeles

177
aceast ă amenințare și au perceput platformele ca dușmani ai radioului în loc să ofere la
rândul lor conținut pe acele platforme de exemplu. Procesul de transformare și adaptare a
radioului necesită competențe manageriale noi iar pentru tiparul după care radioul a
funcționat în România această nevoie a fost inclusă de managerii chestionați la capitolul
puncte slabe. Ascultătorul de radio nu mai trebuie inclus în vechiul tipar: este mai mult
decât un ascultător de matinal în drum spre serviciu, ascultătorul trebuie inclus în categorii
în funcție de personalitate, stare, preferințe iar aceste categorii în momente ale zilei se pot
întâlni în diverse puncte. Și în fine, în aceeași categorie de puncte slabe, am identificat și
problemele privind modalitățile de măsurare a audienței – învechite: măsurarea audienței
se realizează prin intervievare directă, față în față, la domiciliul respondenților, de către
operatori instruiți, pe baza procedurii creion și hârtie prin rememorarea audienței din ziua
precedentă. Desigur, met oda este unanim acceptată de jucătorii mari din piață, irelevantă
pentru posturile mici – locale de exemplu. Modalitatea de măsurare se înscrie în tiparele
utilizate și la nivel european sau internațional. Migrația spre online va reprezenta o
oportunitate foarte bună de măsurare în timp real a audienței.

6.4.2 Ameni nțări. Puncte tari și puncte slabe
Prin amenințări înțelegem aspectele negative care pot afecta domeniul analizat, care
pot reprezenta riscuri și pot împiedica dezvoltarea. Însă pentru a nu creea confuzie și
pentru a încadra corect factorii identificați este importantă precizarea că atunci când am
selecționat aceste puncte am realizat o categorisire în funcție de mediul în care se
manifestă amenințarea: dacă se produce în me diul intern – deci în cadrul domeniului pe
care l -am analizat, este un punct slab, iar factorii din exterior sunt amenințări.
Existenta platformelor online care oferă conținut similar celor on -air, este una din
principalele amenințări identificate de resp ondenții la studiu. De asemenea industria
muzicală din ce în ce mai puțin dependentă de radio și radiourile tonomat concurate de
platformele de streaming se află pe lista de amenințări externe pentru profitabilitatea și pe
termen lung a existenței posturilor de radio. Mare parte din veni turile din zona muzicală
dar și publicitate merge spre aceste platforme.
În 2017 potrivt datelor Recording Industry Association of America170 veniturile din
muzică au cunoscut, în Statele Unite, o creștere cu 16,5% Creșterea din 2017 poate fi
atribuită plat formelor online, care reprezintă majoritatea în cifra veniturilor. Categoria
include încasări din abonamente premium oferite de companii ca Spotify, Amazon, Tidal,
Pandora și Apple Music, precum și cele din publicitatea pentru serviciile de streaming on –
demand ca YouTube și Vevo. În 2017, platformele de streaming au contribuit cu două
treimi la totalul veniturilor înregistrate de industria muzicală americană. Abonamentele
plătite au reprezentat peste 4 miliarde de dolari. Vânzările digitale și în formate fi zice au
scăzut, în 2017, cu 25%, respectiv 4%. Astfel, download -ul a generat încasări de 1,3
miliarde de dolari, iar cele de muzică în format fizic, de 1,5 miliarde de dolari. Publicitatea
online devine de asemenea mult mai ieftină, ceea ce reprizntă o ame nințare pantru tarifele
fixate de posturile de radio corelate cu cheltuielile pe care le au.
Serviciile de streaming muzical precum Spotify, Apple Music sau Google Music
contribuie din ce în ce mai consistent la veniturile obținute de artiști și casele de producție

170 https://www.riaa.com/reports/2017 -riaa -shipment -revenue -statistics -riaa/ , accesat ianuarie 2019

178
în dezavantajul radioului. Spotify de exemplu este cel mai mare serviciu global de
streaming pe bază de abonament, cu o comunitate ce numără peste 159 de milioane de
utilizatori, incluzând peste 71 de milioane de abonați Spotify Premium din pest e 60 de țări.
Accesul facil la serviciile de streaming are și alte efecte benefice care, în final, se reflectă tot
în veniturile obținute. De exemplu, în ultimii patru ani pirateria de muzică a scăzut cu 50%.
Tot serviciile de streaming au contribuit și la schimbarea comportamentului
consumatorilor de muzică. Albumele muzicale contează din ce în ce mai puțin, utilizatorii
preferând listele de melodii chiar generate automat în multe cazuri – o facilitate care
servește utilizatorului muzică pe gustul său și î l ajută pe acesta să descopere melodii și
artiști noi. O primă consecință desprins din acest fenoment este acela al scăderii bugetelor
de publicitate investite în radiouri. Banii vor fi direcționați în special spre aceste platforme.
Presiunea însă ar putea duce la dezvoltarea unor noi formate de radio dar și la o accentuare
a tendinței de nișare.
De asemenea se prefigurează și o scădere a pieței din perspectiva numărului de
ascultători, prin pierderea ascultătorilor tineri. Cei mai mulți dintre utilizatori platformelor
sunt tineri ținând cont de numărul celor care accesează internetul și a timpului petrecut
online. Potrivit datelor Biroului Român de Audit Transmedia171: 95% dintre tinerii cu
vârste între 14 și 24 de ani utilizează internetul în mediul urban, i ar 82% dintre tinerii cu
vârste între 14 și 24 de ani utilizează internetul în mediul rural și petrec mai mult de 5 ore
online. Este așadar din nou o plajă uriașă care poate reprezenta o oportunitate însă în acest
moment, reprezintă mai degrabă o amenințar e – aceea a unui public care se depărtează tot
mai mult de radioul clasic. În plus radioul se confruntă cu concurență exact acolo unde s -a
bucurat de un monopol – mașina . Și am arătat pe parcursul acestei lucrări planurile în
diverse stadii de implementare a constructorilor auto care doresc să transforme radioul
clasic în adevarate echipamente multi -media, conectate le interent și echipate cu toate
aplicațiile momentului. Revoluția tehnologică este dictată de internetul tot mai ieftin ceea
ce pu ne o presiune suplimentară asupra posturilor de radio, timpul pentru adaptare costă
din ce în ce mai multe, iar puterea financiară și viziunea va face diferența între posturile de
radio. Scăderea timpului de ascultare și a numărului de ascultători reprezin tă desigur tot
factori externi însă rezolvarea este una în special internă.
Un punct aparte, și în viziunea mea una dintre cele mai mari amenințări pentru
această industrie o reprezintă agregatorii online, dezvoltarea asistenților vocali și
difuzoarele i nteligente care reprezintă cea mai nouă provocare pentru această industrie.
Capacitatea uriașă de procesare a unor date pentru așezarea unui produs precum cea a
agregatorilor online este greu de egalat de resursa umană. Iar aceasta va fi cu siguranță una
din amenințările la adresa industriei de radiodifuziune. Un asistent vocal poate fi descris ca
un personaj generat de calculator, care simulează o conversație pentru a furniza unui
utilizator informații – vocal sau sub formă de text – printr -o interfață acc esabilă de pe un
dispozitiv. Un asistent vocal presupune abilitați de procesare în limbaj natural, controlul
dialogului, cunoașterea domeniului și un aspect vizual care se modifică în funcție de
conținutul și contextul dialogului. Prin urmare, de ce ar mai accesa cineva radioul pentru
jurnalul de știri de la fix când îl poate avea oricând la o comandă distanță. Sau de ce ar mai
urmării piesa preferată la un post de radio dacă aceasta poate fi cerută oricând cu ajutorul

171 https://www.radardemedia.ro/brat -tendinte -media -internetul -a-devenit -o-utilitate -oamenii -raman –
fideli -brandului -de-continut/ , accesat ianuarie 2019

179
asistentului vocal de pe platforma und e utilizatorul are un cont. Investițiile în acest
domeniu sunt uriașe și sunt generate de companii cu renume mondial precum Google,
Amazon, Microsoft, Samsung etc., cererea de asemenea este una mare , prin urmare radioul
ca industrie va concura din ce în ce mai greu un astfel de domeniu. În 2017, un brand
autohton a anunța lansarea unui astfel de asisten și în România.

6.4.3 Concluziile analizei SWOT

Urmărind această analiză desprindem cu certitudine câteva concluzii. Radioul
pentru cei care au posibilitățile financiare și viziunea necesare vor înțelege că se află în plin
proces de transformare și dezvoltare. Iar procesul este unul extrem de rapid. Internetul
trebuie perceput ca oportunitate nu ca amenințare iar ascultătorul de radio nu mai trebuie
inclus într -un tipar. Revoluția tehnologică dictată de internetul tot mai ieftin este în plină
desfășurare iar puterea de procesare a algoritmilor și agregat oarelor online reprezintă una
din cele mai mari amenințări pentru domeniu. Radioul trebuie să rămână în continuare
generator de conținut și valoare adăugată și să conșienizeze că ascultătorul de radio ține
pasul cu tehnologia. Cu toate acestea rămân și atu urile celui mai rapid mediu de
transmitere a conținutului, de promovare și de vânzare a acestuia iar radioul pe unde are
un avantaj în fața radioului online, pentur moment, datorită puterii de acoperire.

180
Capitolul 7 . Managementul dezvoltăr ii multi -platformă a
posturilor de radio. Contribuții privind soluțiile de eficientizare
a procesului managerial
Radioul nu a trăit până acum o perioadă mai avantajoasă și mai propice dezvoltării
decât cea care a venit odată cu dezvoltarea internetului. Radioul este astăzi mai accesibil
decât oricând, online, pe telefon, pe tabletă, pe un device de mărimea unei brichete în
buzunarele ficăruie, pe bordul mașinii, conectat la internet . Este frumusețea erei digitale pe
care se construiește și această platfor mă decizională pe care o propun în cadrul lucrări.
Este un capitol în care voi prezenta câteva argumente pe care un manager de radio ar
trebui să le ia în considerare atunci când proiectează viitorului unei rețele de radio și mai
ales cum poate să adapteze conținutul actual la noile p rovocări sau cu alte cuvinte c um
comunicăm audio prin multi -platform ă: streaming online, conținut video, social media,
podcasting etc. ?
Urmare a discuțiilor prez entate în capitolele anterioare cu managerii posturilor de
radio și desigur a unei minuțioase documentări în jurul temei acestei lucrări am desprins
una dintre concluziile importante ale perioade în care se află acum radioul: aceea că
dezvoltarea pe platforme multiple reprezintă drumul c el mai sigur în acest moment spre
succes, nu doar pentru crearea de conținut dar mai ales pentru oportunitatea de a promova
producțiile.
7.1 Aplicația online pentru manageri. Consultantul virtual de
dezvoltare
Pentru componenta aplicativă a acestei cercetări , propun realizarea unei aplicații
sau platforme online care pune la dispoziție profesioniștilor și managerilor din domeniu o
variantă interactivă de conturare a unei direcții de dezv oltare. Această aplicație poate fi
dezvoltată sub forma unei pla tforme web, un site sau o aplicație mobilă. Este un instrument
la baza căruia stau diferite metode si modele de analiză pentru un produs, proces sau
serviciu. Aplicația pornește de la un set de întrebări cheie al căror răspunsuri vor putea
oferi o eventuală direcție de reorinetare, repoziționare sau dezvoltare a produsului. Aici se
vor regăsi cel e mai importante puncte de la care ar trebui să pornească repoziționarea
multiplatformă a unui post de radio sau al unui produs media . Totul pornește de la o serie
de chestionare online și informații despre produs: date de audiență și consum, bugete de
marketing, direcții de dezvoltare țintite, concurență, costuri și venituri din publicitate etc.
Pe baza acestor răspunsuri și utilizând diferite metode de analiză: organizațională,
de activitate, SWOT, etc. platforma va genera sub forma unui raport o imagine mai clară a
direcției pe care postul de radio sau produsul media ar trebui să îl urmeze pentru
eficientizare și repoziționare multiplatformă . Aplicația va fi însoțită de asemenea de
exemple de bună practică, cele mai noi trenduri în domeniu sau statistici privind piața
globală a radioului, direcțiile de dezvoltare și obiceiurile de consum și poate să devină un
forum unde cei mai importanți oameni din dome niu să împărășească din experiențele pe
care le -au avut în procesele lor de modernizare.

181
Aplicația se dorește un consultant virtual de
dezvoltare și ar putea face legăturile spre
producători de echipamente de software, ar putea
reprezenta o interfață a c elor mai buni specialiști în
domeniu. În imaginea alăturată este și propunerea
de identitate vizuală pe care o fac pentru această
aplicație. Logoul a fost special r ealizat pentru
această lucrare iar propunerea grafică care să
înfățișeze modul de utilizare și desfășurare a
aplicației se regăsesc atașate în anexele acestei
lucrări.
Dezvoltarea aplicației depinde de resurse le
tehnice dar și de un cumul de informații și
cunoaștere . De aceea în acest capitol prezint doar câteva noțiuni, principii și idei ce ar
putea sta la baza unei astfel de aplicații ce poate lua forma unei platforme online sau chiar a
unei aplicații mobile.
7.2 Parametri de funcționare
Aplicația a luat și o formă practică, ea poate fi accesată la adresa
www.aplicatieradio.ro și a fost dezvoltată pe baza descrierii din cadrul acestui capitol
împreuna cu un colectiv de specialiști în domeniu IT.
Concret, un manager sau investitor ori potențial finanțator al unui pr oiect de radio
în funcție de apetitul acestuia pentru risc, viziunea privind domeniul în care investește,
ideile pe care se bazează și desigur direcția pe care vrea să o urmeze va putea consulta
aceasta aplicatie.

182
Pentru o abordare cât mai intuitivă am propus ca în primă fază cel care accesează
această aplicație să treacă de o etapă introductivă. De aici cel interesat va putea afla detalii
despre aplicație, despre modul ei de funcționare și serviciile pe care le ofe ră. Am denumit
această fază, Managementul dezvoltării multi -platformă a posturilor de radio în 5 pași .
Fiecare pas are specificul său și trebuie completat pentru a -l parcurge pe următorul .
Din aceste informații furnizate la fiecare pas, aplicația va gener a un raport final și o
analiză din datele furnizate, a riscurilor, plusurilor și minusurilor pe care în această fază,
radi oul supus analizei le -ar putea întâlni . Raportul final va furniza și posibile direcții de
dezvoltare. Iată mai jos propunerea vizuală a acestei prime întâlniri cu aplicația . Figura 44 ,
reprezintă prima interfață directă cu utilizatorul care poate accesa cele cinci butoane
active.
Pasul 1 Reprezintă completarea
unui formular de înregistrare. În
această secțiune a aplicației se va
face o procesare a da telor
personale și a companiei, cu nume
prenume, date de contact, e tc.
Pasul 2 Urmează apoi o a doua
secțiune în care utilizatorul, va
completa câteva informații utile
pentru raportul final dar și pentru
analiza. Este vorba despre datele
de a udiență și consum, informații privind bugetul, organizarea departamentelor, informații
despre investițiile în comunicare și marketing etc.
Fig. 4 4, Prezentarea grafică pe p agina de introducere a aplicației

183
În această subsecțiune, utilizatorul va regăsi
o serie de întrebări sub diferite forme, deschise,
închise, de tip ranking etc. De pildă utilizatorul va
putea alege între câteva praguri în privința
bugetului operațional, sau va putea oferi date
privind veniturile obținute din publicitate. De ce
sunt utile aceste informații? În analiza finală pe care
aplicația o va ofer i datele de audiență împreună cu
modul de consum al programelor, alături de
informațiile privind cheltuielile, bugetul, dotarea cu
echipamente, împărțirea pe departamente a
postului de radio, vor oferi o imagine de ansambul.
Această imagine va fi suprapus ă unor modele de
bună practică pe care aplicația la va avea automat
încorporate și permanent updatate. Din această suprapunere ar trebui să rezulte ulterior o
listă cu plusuri și minusuri pentru produsul analizat. Iată mai jos în ilustrare grafică cum ar
putea arăta această categorie de întrebări și răspunsuri:
Pasul 3 Următorul pas îl reprezintă
chestionarul privind direcție de dezvoltare. Și acest
pas va fi format dintr -o baterie compelxă de
întrebări din care să rezulte care ar fi viziunea
managerială a celui care măsoara performanța
postului său de radio prin intermediul acestui
consultant virtual: dorește o dezvoltare
multiplatformă, dacă da atunci de ce anume
are nevoie? Vede potențial mai mare în
nișarea produsului, în aceste condiții care
sunt dire cțiile de urmat? Ce departamente
ar trebui să dezvolte și cât de multa
importanță au echipamentele și softurile
utilizate. Care sunt cele mai importante
strategii de marketing la care ar trebui să
apleze pentru a -și consolida produsului?
După ce managerul parcurge acești pași ar putea obține câteva recomandări. Pentru a pune
în practică parte din acele recomandări aplicația va pune la dispoziție legăturile spre
dezvoltatorii de software, companiile de marketing și consultanță, cunoaștere a
procedurilor de l icențiere și furnizori de echipamente tehnice. Asta pentru cazurile unor
posturi de radio nou apărute. Aplicația se va adresa de asemenea și categoriei celor care
vor să își reorienteze produsul. Dacă un manager dorește să obțină o radiografie a postului
pe care îl gestionează dar și recomandările de dezvoltare acest a va apela la secțiunea
dedicată a aplicației. Pe baza unei analize a bugetului, resurselor tehnice și umane,
poziționării în piață, publicului pe care îl țintește etc. aplicația ar putea trasa câteva direcții
pe care postului respectiv de radio să le urmeze pentru o dezvoltare multiplatformă. Ar
trebui să pună mai mult accest pe componenta online?

184
Lipsește sau trebuie îmbunătățită interacțiunea social media? Este nevoie de
prezența pe platform ele de streaming? Dezvoltarea digitală, sau emisia DAB pot fi
îmbunătățite ori construite? etc. Sunt câteva întrebări care ar putea să își regăsească
răspunsurile în cadrul acestei aplicații. Managerii care parcurg acești pași ar putea în timp
real să împă rtășească din experiențele întâmpinate iar legăturile cu dezvoltatorii de
software și echipamente ar putea fi utile pentru cei care iau în calcul înoirea sau
îmbunătățirea din punct de vedere tehnic al stațiilor.
Pornind de la ide ea desprinsă și din analiza SWOT
prezentată în această lucrare , că ceea ce va funcționa cu
siguranță bine în toate mediile – online, video, podcast
streaming, este un mesaj puternic, bine transmis,
inspirațional, persuasiv și care să conecteze ascultătorul cu
postul de radio mai ales cu ajutorul internetului, care poate
transmite orice tip de conținut extrem de bine targetat cu
ajutorul alg oritmilor spre publicul țintit, aplicația va oferi
consultanță și în privința prezenței în mediul online.
De ce este importantă zona onlin e? Pentru a păstra
atenția publicului e nevoie de implicarea acestuia în
programele postului de radio sau în campaniile online.
Componenta de interactivitate este esențială indiferent de
genul radioului. Platformele construite în jurul radioului,
trebuie s ă devină cunoscute publicului ca parte a brandului
postului de radio iar aici intervine din nou intuița managerială, deoarece riscul de
canibalizare între produsele aflate sub aceeași umbrela poate să apară, de aceea produsele
trebuie să fie conexe și comp lementare dar în niciun caz nu pot să fie copii la indigo a
aceluiași conținut însă în mediu diferit. Cu alte cuvinte un interviu bun difuzat la radio,
poate fi reascultat și online sau sub formă de podcast însă în ambele situații acestea trebuie
să aducă ceva în plus față de ce oferă postul de radio. Pentru că descriam o schimbare în
privința competențelor manageriale când vine vorba de adaptarea la noile curente, astăzi
un manager trebuie să fie la curent de exemplu cu optimizarea în online. Imaginea unui
post de radio e vizibilă în primul rând online, unde un număr mare de accesări este
esențial. De accea, dezvoltarea paginilor de internet ale posturilor de radio trebuie să fie o
prioritate de asemenea optimizarea acestora pentru accesibilitate de pe tele fonul mobil,
tableta sau PC. Un număr mare de accesări înseamnă de exemplu și o poziție bună în
rezultatele furnizate de motoarele de căutare. Obținerea acestor accesări se poate face prin
diverse mijloace de exemplu prin promovarea încrucișată a site -urile din același trust, cu
ajutorul social media etc. Dar, dacă pagina online a postului de radio nu face decât să
redifuzeze într -un al mediu exact același conținut cu cel de la radio, atunci demersul este
inutil . Online -ul oferă posibilități de completare c u conținut video, foto și text. Sunt
capabilități care oferă o șansă în plus pentru a stabili o relație mai apropiată cu ascultătorul
care va rămâne fidel brandului. Un site puternic poate fi la fel de eficient precum conținutul
difuzat la radio, poate să amuze, să inspire sau să creeze comunități.

185
Vallerie Geller172, descrie într -una dintre lucrările sale de referință din domeniul
jurnalismului radio în era digitală, că i nformația sau conținutul este ca un petrol nerafinat,
iar postul de radio cu ajutorul platformelor pe care face distribuția producțiilor acționează
în tocmai ca o rafinărie de conținut. Prezența multiplatformă a unui post de radio
reprezintă șansa pentru un ascultător ocupat să migreze din on -air în online și să revină.
Desigur aici intervine priceperea realizatorilor și managerilor de programe să găsească cele
mai bune modalități de a păstra un ascultător pe platformele postului. Radioul trebuie să
devină un produs omo gen dar compelx extrem de prietenos cu ascultătorul grăbit și multi –
tasking mai ales că acesta din urmă a fost obișnuit cu radioul care are rolul de a umple
golurile din timpul activităților cotidiene. Conținutul online, bine produs sub umbrela
aceluași br and al postului de radio, reprezintă de fapt oportunitatea de a ține un ascultător
ocupat și obișnit cu produsul.
Pasul 4
Ultimii doi pași ai acestei aplicații
reprezintă analiza SWOT care va furniza pe
baza informațiilor introduse în aplicație un
raport complet cu privire la punctele slabe,
oportunități le și amenințările pentru
produsul supus analizei . Care sunt
aspecte le care deteriorează sau cel puțin
influențează negativ succesul produsului și
dezvoltarea acestuia sau care nu indeplinesc standarde ori așteptări?
În cazul de față deficiențele unui post de radio ca produs pot fi reprezentate de
tehnologia învechită, lipsa de studii și cercetări ale publicului și așteptărilor sale ,
subfinanțarea, procesul decizional, conț inutul, organizarea redacțiilor, deschiderea spre
noile platforme etc. Punctele slabe sunt însă controlabile și pot fi reduse la minimum ori
chiar eliminate.
Oportunitățile apar atunci când o organizație poate beneficia de condiții pentru a
planifica și p entru a pune în practică strategii care să îi permita sa devină mai profitabilă. În
cazul radiourilor, profitabilitatea se măsoară în numărul de ascultători care depind de alte
componente – programe, muzică, marketing etc. Schimbările din piață impuse de
platformele online pot fi oportunități importante de dezvoltare a unui post de radio,
schimbările privind obiceiurile de consum de asemenea, tehnologia nouă care poate reduce
costuri și crește calitatea emisie de exemplu poate din nou reprezenta o oportinut ate.
În ceea ce privește amenințările, acestea apar atunci când condițiile din mediul
extern pot periclita fiabilitatea si profitabilitatea produsului. De exemplu, concurența sau
schimbarea și dezvoltarea continua a tehnologiei pot să se transforme în ame nințări pentru
posturile de radio cu bugete restrânse. Toate aceste se vor regăsi în analiza SWOT furnizată
după interpretarea datelor introduse în aplicație

172 Valerie Geller, Beyond Powerful Rad io, Focal Press , 2011

186
Pasul 5
În fine, la ultimul pas
aplicația va genera un set de
recomandări. Toate vor porni de
la atributele unui bu n manager
de post de radio care ar trebui
inclusiv să stimuleze
creativitatea realizatorilo r, ba
chiar să încurajeze o creșetere
exponențială a inter acțiuni prin
toate metodele cu ascultătorul.
Pe de altă parte este nevoie în
primul rând de o creștere a
vizibilității brandului ceea ce poate fi obținut cu ajuto rul dezvoltării multi -platformă și de
metode prin care ascultătorul să fie încurajat să acceseze paginile sau produsele online ale
postului de radio. Realizatorii programelor, vedetele postului de radio sunt o variantă
foarte bună care poate fi transformate în vehicule de promovare și generare de conținut.
Acesta trebuie însă se reflecte pers onalitatea realizatorului. De aceea conținutul trebuie să
fie de multe ori ancorat în pasiunile, în idei le și interese le personale. Așa se face că în jurul
acestui tip de conținut pot fi construite comunitățile care rezonează cu o personalitate
puternică sau cu o anumită idee. Aceste idei reprezintă din nou câteva principii generale
din care se vor desprinde recomandările concrete pe care consultantul virtual le va genera.
Textele, imaginile, informațiile, interviurile online trebuie obligatoriu promovate
on-air. De aceea prima întrebare a unui realizator așezat în fața microfonului ar putea să fie
despre ce ar fi nou, fresh, util de promovat din online la radio. Astfel presiunea asupra
conținutului o nline va fi constantă și utilă. Editorul online este o pie să importantă în acest
mecanism de promovare, poate veni invitat zilnic în programul postului de radio pentru a
prezenta oferta online, ba chiar poate deveni fața umană a unei pagini pe internet. De
asemenea este vitală optimizare permanentă a site -ului pe ntru a crește traficul prin cuvinte
cheie de exemplu. În plus fiecare rubrică a site -ului trebuie să ofere posibilitatea de
partajare pe rețelele de socializare iar butonul de ascultă live online trebuie să fie vedeta
paginii de internet, audiența trebuie să fie conștientă că poate oricând să își tranforme
telefonul sau computerul într -un aparat de radio. Directorii de programre trebuie să se
ghideze după un principiu destul de des folosit în marketing acela că este mai ușor să
păstrezi un client decât să câștigi unul nou. De aceea o preocupare constantă ar trebui să fie
aceea de cultivare a ascultătorilo r și fidelizare a acestora.
Rezumând, iată așadar câteva principii generale pe care aplicația le -ar putea adapta
în funcție de nevou în ghidul de bune practicti pentru îmbunătățirea dezvoltării multi –
platformă a posturilor de radio:
– Pune -te în poziția ascultătorului / utilzatorului, gândește ca cel care va folosi un site nu
ca cel care îl construiește
– Păstrea ză platformele online simple dar prezente și cu o ofertă constantă de conținut
– Anticipează ce ar dori să citească, să asculte sau să privească un utilizator

187
– Folosește imaginile care să completeze conținutul audio
– Identificați cele mai folosite platforme so cial media pentru a accesa conținutul oferit și
adaptați conținutul la aceste rețele
– Optimizați pagina de internet pentru creșterea constantă a numărului de accesări
– Cunoaște -ți audiența și implic -o în programele radioului
7.3 Concluzii privind utilitatea aplicației
Trebuie înțeles din acest capitol că aplicația, sau consultantul virtual de dezvoltare așa
cum l -am denumit în cadrul lucrării are rolul de a creiona posibilitatea existenței unei astfel
de platforme. Utilitatea ei poate fi dezbătută și dezvolta tă în cel mai larg sens al cuvântului.
Această aplicație însă trebuie construită în jurul unor concepte și a unor idei. Există de
asemenea câteva întrebări fundamentale de la care ar trebui să pornească analiza
oportunității de dezvoltare multi -platformă a posturilor de radio. Sunt întrebări esențiale
care vor sta de fapt la baza pl anului de management pentru dezv oltarea unui produs al
radioului sau întregul concept și pot fi încadrate în câteva categorii bine definite: conținut,
comunitate, comunicare, com erț, monetizare, mobilitate, management și măsurarea
audienței.
În privința conținutului, așa cum am arătat și în capitolele precedente, analiza de
oportunitate ar trebui să pornească de la o caracterizare a ascultătorului de radio la modul
general, cine este acesta? Ulterior poate fi enunțat și modelul de audiență pe care
paltformele postului de radio să le țintească. Pornind de aici următoarea întrebare este
despre conținut, sau mai exact ce fel de conținut ar trebui să livreze platformele construite
în jurul brandului și desigur în responsabilitatea cui cade acest conținut. În funcție de
descrierea publicului și orientarea spre online, se vor defini și formel e pe care producțiile
trebuie să le ia; audio, video, text, toate la un loc , etc. Desigur toate aceste tipuri de conținut
au specificul lor și necesită și o adaptare a platformelor din punct de vedere tehnic,
optimizare pe motoarele de căutare, experiențele pe mobil etc. De regulă audiența rămâne
ancorată la un post de radio având la bază experiențe profunde de tipul: cel mai tare, cel
mai mare, cel mai nou, cel mai bune. Sau cu alte cuvinte logica este ca ascultătorul să fie
convins că a primit cele mai importante informații, că a ascultat primul un viitor hit, că a
participat la concursul cu cel mai mare câștig etc. Înainte însă de a dezvolta o strategie este
așa cum precizam am devreme să fie cunoscută audiența și cât mai mult din caracteristicile
sale. Doar așa un post de radio împreuna cu produsele sale poate avea siguranța că produc e
și promoveaz ă ceea ce trebuie cui trebuie. Un mecansim ajutător în acest caz a fi de
exemplu crearea unui personaj fictiv care să îndeplinească în tocmai caracteristicile
audienței rezultate din cercetările de piață. De exemplu realizatorii unui post de radio pot fi
instruiți la modul genral că cel căruia se adresează este un ascultător cu o anumită vârstă,
cu un anumit tip de job și venit, cu o anumită zonă de interes. Astfel mesajele sunt punctual
adresate.
În jurul comunității prima întrebare de la care trebuie porn ită analiza este dacă brandul
radioului, programele, realizatorii, site -ul și alte platforme comunică suficient cu
utilizatorii. Daca această libertate de construire a unei comunități în jurul postului de radio
există. Este esențială această legătură iar o modalitate foarte bună prin care ea poate fi

188
întreținută este conținutul generat de utilizatori și care poate rezulta din interacțiunea cu
ascultătorul. O secțiune a site -ului poate fi foarte ușor dedicată materialelor primite de la
ascultători, filmări h aioase, știri importante, poze din trafic sau alte evenimente deosebite
care se pot transforma în generatoare de conținut. De aici foarte ușor poate rezulta o
fidelizare utilizatorului. Comunitate înseamnă de asemenea și comunicarea dintre
utilizatorii ace leași platforme, e mai mult decât necesară încurajarea acestui tip de
interacțiune. Desigur, nu trebuie uitată nevoie de extindere spre rețelele de socializare
unde are loc cea mai importantă viralizare a conținutului și de unde pot fi atrași utilizatorii
spre platformele postului de radio.
Interacțiunea cu brandul sau comunicarea cu acesta este de asemenea o componentă
importantă a analizei privind dezvoltarea pe platforme multiple. Și discuția în acest caz ar
trebui să pornească de la întrebarea dacă utilizatorii interacționează cu brandul și în ce
măsură brandul comunică cu aceștia . Pentru dezvoltarea acestui brand awarness cele mai
multe posturi de radio aleg să dedice echipe de speciliști din zona de marketing sau foarte
simplu cunoscuți drept “List ener Relationship Manager” ori persoane responsabile de
interac țiunea dintre brand și ascultător. Un post de radio sau o personalitate din această
zonă trebuie să facă ceva absolut semnificativ sau unic pentru a rămâne relevant și în
mintea ascultătorului. Trebuie să fie cu siguranță ceva atât de important încât să stârnească
curiozitatea unui ascultător astfel încât acestuia să îi pese. Cei mai mulți dintre ascultătorii
de radio sunt considerații a fi mai degrabă captivi butonului de schimbare a canalului de cât
a unui anumit post. Un brand puterni rămâne în mintea ascultătorului dacă radioul și
realizatorii transmit un mesaj unitar, diferit, credibil, cu o doză de dramatism și eleganță,
frecvent și constant. Orice fel de strategie însă, va avea succes doar atunci când audiența
este bine și clar definită. Radioul trebuie să știe cui se adresează pe toate platformele sale.
Personalitatea unui post de radio este o caracteristică aparte prin care pot fi atrași
ascultători și pentru poziționarea acestuia și poat e concura cu modul extrem de flexibil
aproape personalizat pe care platformele online îl oferă tot mai mult odată cu dezvoltarea
digitală. Cu formate tot mai nișate, responsabilii de marketing și directorii de programe vor
trebui să vine astfel cu mesaje d e promovare a unei atitudini sau personalități în
defavoarea a ceea ce ne -au obișnuit deja toate posturile de radio care au scos la înaintare
muzica, playlisturile, topurile. Este nevoie deci mai degraba de construcția unei relații
emoționale cu slogane coerente, succinte și relevante. Un brand puternic reprezintă de fapt
o promisiune sau o garanție a faptului că un cumpărător, în cazul nostru un ascultăto r, va
primi ceea ce se așteaptă, ceea ce îi va satisface o anumită nevoie într -un mod cât mai
consistent. Este o promisiune dar trebuie să fie una de încredere. Brandurile puternice de
regulă au și o moșternire sau un istoric valoros, și au livrat de cele mai multe ori ceea ce au
promis. Produsele puternice polarizează publicul iar marketingul este cel care face
minunea.
Marketingul reprezintă de fapt un proces, gândit să conecteze publicul cu produsul.
Pentru aceasta e nevoie de cerere iar produsul să facă diferența și să capteze atenția. În
plus trebuie să fie mereu la îndemână astfel încât publicul țintit să știe mereu unde să caute
când are nevoie de o informație, de interacțiune sau pur și simplu de stare a de bine oferită
de un program. Un brand puternic are cu siguranță nevoie de timp pentru a crește și adesea
cea mai mare capcană este at unci când un brand este considerat mai relevant decât

189
publicul său. Nu este un proces greu, poate fi însă costisitor și necesită onestitate și desigur
un produs bun dar și puterea de a recunoaște cât de repede o eroare. Pe lângă timp e
nevoie și de atenție acordată concurenței și exploatarea atributelor personale ceea ce de
fapt diferențiază produsul.
Produsul final este suma acestor acțiuni. În mod ideal un post de radio ar trebui să fie
construit din programe puternice, elemente creative, știri și informații interesante plus
personalitățile momentului din diferite momente. De asemenea e nevoie de constanță în
producție, obiceiurile de consum sunt construite de emisiuni, programe, conținut, care au o
prezentă constantă și liniară indif erent de platfo rmele de difuzare. De aici și valoare unui
produs. Iar valoare nu se măsoară mereu în bani. Folosind uneltele puse la dispozție de o
știință separată cum este marketingul și cercetarea de piață împreună cu promovarea și
publicitatea poate fi identificată ș i creată legătura puternică dintre produs – în cazul nostru
radioul și utilizator – ascultătorul.
Din punct de vedere comercial, platformele pot fi o foarte bună oportunitate de creștere
a veniturilor, un număr mare de accesări poate să însemne expunere l a banere publicitare,
site-ul radioului ar putea deveni de exemplu un magazin online pentru bilete la concerte,
spectacole sau alte gadgeturi la modă sau poate să aibă chiar secțiuni orga nizate sub formă
de fan cluburi, prezența pe platforme cu playlisturi muzicale pot însemna de asemenea
avantaje plus organizarea unor festivaluri sub umbrela postului de radio etc. Până la
monetizare pașii sunt simpli iar analiza trebuie pornită tot de la câteva elemente clare: care
este potențialul de monetizare a pieței pe care platformele îl țintesc și care este cea mai
eficientă metodă de vânzare fără a fi alterat e conținutul și comunitatea. Programele online
only – cum sunt de exemplu podcasturile sau emisiunile adaptate din on -ari în online, pot fi
de asemenea foarte bune surse de venit mai ales că poti fi culese date clare despre cine sunt
cei care accesează astfel de programe, când, unde și cât timp petrec ascultând. Promovarea
este un element cheie aici. Ascultătorul trebuie să știe cine este un anumit post de radio și
ce vrea. Orice componentă a radioului multi -platformă poate fi promovată inteligent atâta
timp cât ceea ce se promovează este suficient de interesant. Reversul monedei în acest caz
poate fi “păcălirea” ascultătorului. Dacă radioul este unui intens, dinamic, creativ, amuzant
la fel trebuie să fie și promovarea iar pentru aceasta e nevoie de implicarea ascultătorilor și
loiali tatea lor. Discuția despre mobilitatea ascultătorilor este de asemenea importantă și
este parte a strategiei de încurajare a traficului pe toate platformele posturilor de radio.
Cum pot fi aduși și păstrați utilizatorii pe principalele extensii ale postulu i de radio, cum
funcționeaza promovarea încrucișată și un element important dar mult contestat în ultima
perioadă, ce fel de date sunt reținute pe pagina de internet de exemplu a radioului sau pe
alte aplicații ale acestuia despre utilizator și modelul său de comportament pentru a
îmbunătății constant experiențele acestui și desigur pentru a încuraja revenirea.
Toate cele descrise mai sus necesită fără îndoială și metode specifice de management
ceea ce confirmă și una din ipotezel de la care a pornit aceast ă cercetare. Management de
brand, de conținut, a relației cu ascultătorul, a platformelor online, dezvoltare, analiză și
altele sunt cu siguranță atribute noi ale postului de manager a unui post de radio față de
acum să zicem, zece ani. Așadar o discuție i mportantă în jurul acestor noi metode pleacă de
la ideea de delegare a atribuțiilor. Cine și cum conduce dezvoltarea multi -platformă a

190
postului de radio. E nevoie de echipă? De o persoană? Cu ce bugete și care sunt ambițiile.
Cine se va ocupa de monetizare? Ce fel de pregătire internă pot primii responsabilii de
departamente pentru a putea dezvolta inițiative spre ideea de multiplatformă. În fine, până
la monetizare e nevoie de o măsurare clară a audienței. Așa cum mai sus am arătat o parte
din managerii de radio din România au reproșat o ca litate slabă a metodelor de măs urare a
audiențelor în on -air. De aceea dezvoltarea din ce în ce mai puternică în online a
produselor posturilor de radio poate oferi o șansă în plus de măsura re în timp real și mult
mai corectă a audienței. WebTrends sau Google Analytics sunt instrumente extrem de utile
ce pot oferi date clare despre audiența produselor online a unui post de radio . Aceste
analize pot oferi o imagine mai clare de exemplu a celor mai accesate tipuri de conținut, cât
de mult și în ce momente rămân pe pagina online a radioului vizitatorii. De asemenea
măsurarea audienței pe streamingul audio este importantă pentru că la finalul zilei un
departament online și cel de vânzări pot avea o imagine clară a celor care au accesat,
ascultat conținut pe platformele online ale radioului. De aici monetizare și desigur lucrul
permanent pe baza datelor obținute pentru îmbunătățirea produsului. Așadar esențiale
sunt programele de măsurare și analiza acestor date.
Fără o aplecare sinceră și eficientă plus investiții în acest tip de management se
poate duce la subdezvoltare în era digital ă a produsului multi -platformă.

191
CONCLUZII LE GENERALE ALE CERCETĂRII
Radioul este un fenomen, într -un continuu proces de transformare și adaptare.
Perspectiva radioului cu emisie terestră este serios pusă la încercare dar deocamdată
rămâne cea mai importantă și consumată173 formă de mass -media ce oferă conținut audio,
chiar și în condițiile în care este sub “amenin țarea ” noilor tehnologii și platforme. Radioul
prin excelență a fost utilizat în special pentru informații și ca un dispozitiv modern pentru
bună dispoziție. A fost considerat încă de la începuturile sale drept cel mai rapid , sigur și
cea mai impor tantă sursă de știri. Î n fapt radioul nu mai trebuie perceput astăzi ca un
fenomen liniar, în era internetului.
Este timpul să percepem și să acceptăm acest mediu ca fiind un serviciu destinat
publicului aflat în continuă dezvoltare. De altfel în ultimii ani, modalitățile de consum a
media în general, au fost constant supuse influenței dezvoltării tehnologiilor.
Noile dispozitive personal, t elefoane inteligente, sisteme multimedia auto, difuzoare
inteligente etc. ar trebui să integreze standardele de transmisie analogică și digitală cu
radio ul pe internet. Viitorul radioului este multi -standard și multi -platformă, inclusiv prin
intermediul tehnologiei 5G utilizată pentru difuzare . Creșterea rapidă și prezența gene rală
a internetului este o forță majoră care conduce și î n egală măsură produce fenomene, de
aceea pe termen lung estimez, pornind de la rezultatele acestei cercetări, că:

– Internetul se va păstra drept cea mai relevantă platformă pentru transmiterea
conți nutului posturilor de radio mai ales datorită avantajelor ce țin de costuri,
arie de acoperire dar și a lipsei de reglementare și alte limitări cum ar fi numărul
posturilor de radio dependente de spectrul de frecvență;

– Estimez pe baza datelor obținute în cadrul tezei că platformele care oferă
conținut la cerere își vor conti nua trendul pozitiv de creștere dar, cu toate
acestea, radioul nu va dispărea însă vom asista la o fragmentare a publicului .
Atuul radioului va rămâne componenta afectivă prin prezența realizatorilor de
programe ;

– Posturile de radio vor cont inuă dezvoltarea multiplatformă și vor fi mult mai
vizibile : vor oferi pe lângă conținut audio, experiențe personaizate online,
conținut video și foto împreună cu ap licații forumuri de discuții și alte
componente de interacțiune ;

– Radi oul digital rămâne pasul firesc pentru evoluție, dar implementarea noilor
formate digitale depind e de factori precum: accesibilitate, dezvoltarea rețelelor,
implementarea lor și voința p olitică ;

173 Pew Research Center, State of the Media Report , martie 2014

192
– În ceea ce privește aparatul de radio, va deveni unul smart, fie că vorbim de cel
de acasă sau din mașină, capabil să acceseze posturile clasice dar și cele online și
digitale. Viitoarele aparate vor fi dependente de actualizăr i software și nu de
echipamente;

Valoarea stiintifica și utilitatea pentru industrie

Lucrar e poate reprezenta o contributie la fondul de resurse bibliografice ale
programelor educaționale de profil, jurnalism, comunicare, ONG media etc.
Consider că prezenta cercetare aduce argumente științifice și contribuții în privința
provocărilor ridicate de implementarea și trecerea la noile tehnologii de transmisie,
consum și creare de conținut audio, în era digitală și în plină expansiune a mediului virtual.
Prezintă argumentel e pro și contra implementării noilor platforme și implicațiile din punct
de vedere tehnic a acestora. De asemenea r ealizează o diferențiere între implicațiile
evoluțiilor tehnologice, dezvoltarea platformelor ce furnizează conținut audio online, new –
media și radioul clasic cu emisie terestră. Prezintă o grilă completă de argumente ce vin în
ajutorul decidenților din această industrie.
Cred că a bordarea acestei teme de cercetare poate fi utilă atât managerilor din
industrie, cât și mediului academic și de c ercetare în domeniul media. Platforma
decizională așa cum am numit -o în cadrul cercetării nu este altceva decât un ghid de bune
practici, ce face referire la modalități de implementare a noilor platforme și tehnologii,
utilitatea acestora și necesitatea lo r. În aceasta parte am realizat o radiografie utilă a
ultimelor tendinț e de pe piața media în domeniul radioului.
Platforma decizională nu este o soluție general valabilă pentru toată industria radio ,
ci este o grilă de evaluare a unor posibilități de dezvoltare în acest domeniu, este o
abordare practică a tuturor opțiunilor prezente pe piață și foarte important o contribuție la
perspectivele de evoluție în acest domeniu.

Validarea sau invalidarea ipot ezelor de cercetare

Cercetarea a pornit de la următoarele ipoteze:

1. Radioul se află într -un continuu proces de transformare și adaptare în era
digitală. Radioul încearcă identificarea și fidelizarea de noi segmente de public în
contextul în care c onsumul de informație online surclasează consumul de
conținut audio la un post de radio tradițional.
2. Publicul care abandonează mediile tradiționale se îndreaptă către canalele de
nișă și către noile platforme care oferă conținut personalizat. Progresul
tehnologic în industria radio dezvoltă posibilitatea ca publicul să primească
chiar conținut audio personalizat.
3. Digitalizarea impune provocări în privința monetizării.
4. Resursa umană își adaptează periodic competențele și abilitățile profesiona le la
provocările impuse de schimbările din era digitală.

193
Procesul de validare sau invalidare a acestor ipoteze s -a realizat prin studiu
bibliografic, studiu de caz, chestionare și analiza SWOT.

Una dintre concluziile la care am ajuns este că p ublicul care abandonează mediile
tradiționale se îndreaptă către canalele de nișă și către noile platforme care oferă conținut
personalizat, vin cu o alternativă țintită, adecvată și adaptată nevoilor .

Lupta cu obiceiurile de consum rămâne marea problema a compan iilor din
audiovizual. Odat ă stabilite obiceiurile de vizionare sau în cazul de față audiție, acestea sunt
greu de schimbat
Cifrele au demonstrat o tendință clară de migrare spre astfel de platforme. Prețul
echipamentelor, evoluția tehnologică și creșterea în rapiditate și accesibilitate a
internetului sunt câteva dintre argumentele care au stat la baza acestui fenomen. Astăzi
radioul reprezintă de cele mai multe ori, muzică și abia apoi conținut produs. Industria a
fost multă vreme rezistentă în fața proce sului de digitalizare, dar pentru a contrabalansa și
pentru a câștiga în preferința publică radioul trebuie să facă un pas înainte și să depășească
barierele impuse de industrie. C ompetitivitate va duce cu siguranță la dezvoltarea acestui
domeniu dar și la o rearanjare a orientărilor manageriale și investițiilor în domeniu.
Competitivitatea va fi dictată de dezvoltare – dezvoltarea va produce ofertă – oferta va duce
la cerere – cererea duce la fidelizare. Concurența pe piață va fi fixată de deschiderea spre
noile tehnologii. Stirile radio i și găsesc astăzi cu greu loc într -un mediu supraalimentat de
informație. Pe lângă radio, consumatorul de actualitate are la dispoziție o sumedenie de
alternative, cele mai multe pe internet. Abundența conținutului pe internet, combinată cu
noi forme de distribuție, a contribuit la o criză a încrederii în jurnalism
În privința radioului, rețelele sociale trebuie percepute ca fiind complementare.
Centrul producției rămâne radioul tradițional însă online -ul vine să comple teze nevoia de
recâștigare sau extindere a audienței.
Familia de standarde DAB este cea mai globalizată dintre toate sistemele radio
digitale, oferind mai multe opțiuni, ușurință în utilizare și mai multe produse de consum
disponibile. Este sistemul ales de majoritatea statelor membre ale UE. Conversia
radiodifuziunii de la transmisia analogică la cea digitală trebuie percepută de toți actorii
implicați drept parte componentă a tranziției generale spre oportunitățile oferite de
rețelele de comunicații elec tronice de ultimă generație
Radioul în general dar în special radiourile tonomat nu mai reușesc să țină pasul, pe
măsură ce publicul a migrat spre platforme precum Spotify, Pandora, YouTube și alte
servicii digitale
În locul radioului, cei mai tineri și -au întors urechile și atenția asupra streaming -ului. Acest
lucru arată nu numai că difuzarea este în general mai favorabilă, dar ideea de radio pur și
simplu nu este la fel de atrăgătoare pentru iubitorii de muzică mai tineri
Mobilitatea digitală și conectiv itatea își vor atinge curând limitele, ceea ce înseamnă
că este nevoie de un pas important spre viitor iar inteligența artificială pare să fie acest
viitor apropiat. în perioada următoare tot mai mulți consumatori de media ar putea
interacționa cu principa lele platforme de informare, sau cu radiourile online preferate cu
ajutorul asistenților vocali, dezvoltați deja de companii mari precum Google, Amazon sau
Apple.

194
Veniturile din publicitate sunt strâns legate dincolo de conținutul difuzat de
posturile de radio, de inovație și tehnologie, aceasta din urmă fiind de foarte multe ori și
cea care asigura succesul pe termen lung a unui post de radio.
Evolu ția digitală a transformat pe alocuri fundamental modul in care radiou l crează și
prezintă conținutul. Ultimele schimbări în peisajul media, inclusiv impactul puternic pe
care l -a avut apariția internetului și digitalizare pe toate planurile au remodelat și radioul
în special în componenta de producție, au schimbat însă și percepția ascultătorului.
Conectivitat ea mașinilor la internet, o caracteristică tot mai prezentă pe piața auto ar putea
transforma în viitor aparatul clasic de radio într -o simplă aplicație, precum cele utilizate pe
telefoanele mobile. Există însă avantaje și pentru radiourile clasice în tot acest peisaj.
Acestea ar putea dezvolta aplicații compatibile cu autovehiculele și computerele de bord
ale acestora prin intermediul cărora să primească reacții si evaluarii ale continutului
difuzat în timp reala. Sunt peste 200 de producători la nivel mo ndial care au adaptat
sistemele audio ale autovehiculelor pe care le comercializează, sub presiunea cererii tot
mai mare pentru acces din mașină la platforme audio și alte aplicații.
Mesajul general trebuie să fie acela că radioul modern este multiplatform ă: se aude
de peste tot și poate fi ascultat peste tot. În esență aceste platforme online, mobile dar și
digitalizarea nu trebuie să reprezintă decât oportunități de acoperire a unui număr tot mai
mare dar și mai variat de ascultători. Confirmăm astfel una dintre ipotezele acestei
cercetări, aceea că digitalizarea impune noi schimbări. Dar c u cât societatea devine mai
mobilă cu atât oportunitatea de dezvoltare a media e mai mare iar în mod special radioul
poate exploata ideea de conținut la alegere .
Una dintre concluziile acestei cercetări este aceea că radioul este cu siguranță într –
un proces de transformare și adaptare dar că duce o luptă continuă pentru public mai ales
din cauza segmentării acestuia și sub presiunea tendințelor de nișare și orienta re spre
conținut ușor și rapid de obținut mai ales în expansiune continuă a internetului care se
dovedește cea mai importantă ca le de diseminare a conținutului. Orientarea spre online și
în jurul produselor generate de online presupune și o reașezare a mod elelor de
management și al cunoștințelor în materie de reursă umană – care în primul rând trebuie
să țină pasul cu aceste noi schimbări care aproape că cer dezvoltarea unor noi strategii sau
deschiderea spre tehnologii de transmisie și recepție a conținutu lui inovative. Așa cum am
remarcat în capitolele anterioarea, migrarea de la formatul analogic la cel digital necesită
echipamente accesibile de recepție iar m odul cel mai eficient de tranziț ie este funcționarea
în paralel pentru perioade determinate a mai multor tipuri de tehnologii. Succesul
radioului depinde de valoarea adăugată a conținutului și a calității transmisiunii.
Competitivitatea duce la dezvoltarea industriei dar și la o rearanjare a orientărilor
manageriale și investițiilor în domeniu.
Concl uziile mai sus prezentate sunt în măsură să valideze ipotezele acestei cercetări
în tot ansamblul iei.

195
Posibile teme și direc ții pentru cercetările viitoare

Trendurile noi devin mai degrabă evoluționare decât revoluționare sau cu alte
cuvinte nu vor schimba din temeli i un sistem funcțional dar vor seta un trend de evoluție
pe termen mult mai lung. Iar în opinia mea acest trend necesită atenție și ar putea
reprezenta un capitol no u de cercetare în domeniu. Capacitatea uriașă de procesare a unor
date pentru așezarea unui produs precum cea a agregatorilor online este greu de egalat de
resursa umană. Iar aceasta va fi cu siguranță una din amenințările la adresa industriei de
radiodifuziune. Pe măsură ce computerele din ce în ce mai evoluate n e selectează știrile, ne
recomandă unde să mâncăm sau unde să călătorim, vor exista mai multe cereri de
transparență, de reglementare și de supraveghere umană independentă. Între timp,
difuzoarele inteligente prezintă o provocare mult mai diferită față de radio . Pe termen lung
inteligența artificială este cea care va deveni vârfului de lance din punct de vedere
tehnolgic .
Tendința de nișare este una din tre cele pe care manageri posturilor de radio vor
marșa din ce în ce mai mult iar competențele manageriale trebuie de asemenea adaptate
noilor evoluții din domeniu. Revoluția tehnologică a început deja cu datele din ce în ce mai
ieftine de la telefonia mobila. Standarde de telecomunicații 4G și viitorul 5G pot reprezenta
în egală măsura amenințare dar și provocare de dezvoltare . Odată cu deschiderea spre
noile modalități de transmisie și într -o piață extrem de concurențială, conținutul va fi cel
care va face diferența.
Muzica tonomat, așezată în playlisturile posturilor de radio fără studii de piață nu
mai poate reprezenta niciun fel de oportunitate – tendința este clară, muzica și informaț iile
trebuiesc adresate țintit. Lipsa de personal, investițiile în pregătirea departamentelor de
marketing pentru noile provocări, echipamentele tehnice învechite au dus la scăderea
calitativă a programelor radio
Ascultătorul de radio nu mai trebuie inclus în vechiul tipar: este mai mult decât un
ascultător de matinal în drum spre serviciu, ascultătorul trebui e inclus în categorii în
funcție de personalitate, stare, preferințe iar aceste categorii în momente ale zilei se pot
întâlni în diverse puncte.

196
BIBLIOGRAFIE
Volume
1. Abrudan, Elena (coordonator), Perspective asupra producției media , Editura Accent,
Cluj-Napoca , 2007
2. Bakenhus, Norbert, Radioul local – Ghid practic pentru jurnaliști , Editura Polirom,
Iași, 1998;
3. Bertrand, Claude -Jean , O introducere in presa scrisă și vorbită , Traducere coordonată
de Mirela Lazăr, Editura Polirom, Iași, 2001;
4. Bîlbîie, Răduț, Dicționarul jurnalistului de radio , Editura Tritonic, Bucuresti, 2004;
5. Coman, Mihai, 2007 , Introducere în sistemul mass -media , Editura Polirom, Iași.
6. Miege, Bernard, 2008, Informație și comunicare. În căutarea logicii sociale , Editura
Polirom, Iași.
7. Grosu Popescu, Eugenia , Jurnalism radio – Specificul radiofonic , Editura Teora,
București, 1998;
8. Haas, Michael, Uwe Frigge, Gert Zimmer, Radio management – Manualul jurnalistului
de radio , Editura Polirom, Iași, 2001;
9. Joanescu, Irene, Radi oul modern, Tratarea informației și principalele genuri
informative , Editura All Educational, București, 1999;
10. Kunczik, Michael, Astrid Zipfel, Introducere în știința publicisticii și a comunicării;
Manual de știinta comunicării, Editura Presa Universitar ă Clujeană, 1998.
11. McLuhan, Marshall, Mass -media sau mediul invizibil , Editura Nemira, București,
1997.
12. McQuail, Denis, Comunicarea, Institutul European, Iași, 1999;
13. Rad, Ilie, Cum se scrie un text științific în domeniul disciplinelor umaniste , Editura
Acce nt, Cluj -Napoca, 2008;
14. Traciuc, Vasile, Jurnalism radio , Editura Tritonic, Bucuresti, 2003;
15. Cătălin Tolontan, Arina Ureche, 2007, Ghidul Managerului de presă , editura
Humanitas, București
16. Mircea Pospai, Gheorghe Verman, 2005, Jurnalism la radioul regional și local, Editura
Universității „Lucian Blaga”, Sibiu
17. Luminița Roșca, 2004, Producția textului jurnalistic , Polirom, Iași
18. Eugenia, Grosu -Popescu , 2001, Jurnalism Radio. Specificul radiofonic, editura TEORA,
București
19. McLuhan , Marshall , 1997, Mass -media sau mediul invizibil , Editura Nemira, București
20. Irene Joanescu, 1999 Radioul modern. Tratarea informației și principalele genuri
informative , Editura ALL Educational, București
21. King, Gary, R. Keohane, S. Verba, Fundamentele cer cetarii sociale , Polirom, Iasi, 2001:
22. Iluț, Petru Abordarea calitativa a socioumanului . Polirom, 1998

197
23. Rotariu, Traian, Petru, Iluț , Ancheta sociologica , Polirom, 1997
24. Petcu, Marian, Integrare prin comunicare, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu, 2002
25. Tarciuc, Vasile, Emisiunea Radiofonică. Concepere și Realizare. Meridian, Craiova,
2000
26. Coman, Mihai, Din culisele celei de -a patra puteri , Carro, București 1996
27. Coman, Mihai, Manual de Jurnalism, Tehnici Fundamentale de Redactare, Polirom,
Iași, 2001
28. Bern ard, Miege, Societatea cucerită de comunicare, Polirom, Iași, 2000
29. Pierre, Moeglin, Industriile educatiei si noile media , Polirom, Iași, 2003
30. Avramescu, A., Cândea, V., Introducere în documentarea științifică , București, Ed.
Academiei, 1960.
31. Berceanu, B. Radu, Panaitescu, Iulian, Prezentarea lucrărilor științiice. Metodologia
activității autorului , București, Ed. Științifică, 1968.
32. Bernal, J.D. Știința în istoria societății , București, Ed. politică, 1964.
33. Chelcea S, Metodologia cercetării soci ologice. Metode cantitative și calitative . ediția 3 –
a, Ed. Economica, București, 2007.
34. Constantinescu, N.N., Probleme ale metodologiei de cercetare în știința economică ,
București, Ed. Economică, 1998.
35. Gascuel, J., Sédillot, R., Comment lire un journal éco nomique et financier , Paris, 1960.
36. Grawitz, Madeleine, Méthodes des sciences sociales , Paris, Ed. Dalloz, 1993.
37. Henno, Jacques, La prsse économique et financiere , Paris, 1993.
38. Hirschman, Albert, O., Morala secretă a economistului , București, Ed. Nemira, 1998.
39. Labarre, Albert, Istoria cărți , Iași, Institutul European, 2001.
40. Leon, Gh. N. Cum se scrie o carte cu privire specială la economia politică , București, Ed.
Cartea Românească, 1936.
41. Lumperdean, Ioan, Salanță, Mihaela, Graf Rudolf, Istoria economie: pre legeri,
bibliografie, întrebări și teme de analiză. texte esențiale , Cluj -Napoca, Ed. Presa
Universitară Clujeană, 2009
42. Murgescu, Costin, Mersul ideilor economice la români , vol.I -II, București, Ed.
Enciclopedică, 1994.
43. Popper R. Karl, Mitul contextului. În apărarea științei și a raționalității , București, Ed.
Trei, 1998.
44. Rad, Ilie, Cum se scrie un text științific , Iași, Ed. Polirom, 2008.
45. Duminică, Delia, Popescu, Georgiana, Manual de producție radio , Editura Sitech,
Craiova, 2013;
46. Randall , David, Jurnalistul universal, Editura Polirom, Iasi, 2007;
47. DeFleur, Melvin, Ball -Rockeach, Sandra, Teorii ale comunicării de masă, Polirom, Iași,
1999;
48. Tran, Vasile, Stănciugelu, Irina, Teoria comunicării , Comunicare.ro, București, 2003;
49. G.King, R. Keihane, S. Verba, Fundamentele cercetării sociale , Polirom, 2000

198
50. Geller, V., Ryder, T., 2011, Beyond powerful radio . Boston: Focal Press.
51. Allen, Stuart (editor), 2009, The Routledge Companion to News and Journalism ,
Routledge, New York.
52. Ala-Fossi, M., Lax, S., O’Neill, B., Jauert, P., Shaw, H. 2008, The future of radio is still
digital –but which one? Expert perspectives and future scenarios for radio media in
2015 ’, Journal of Radio & Audio Media
53. Beaman , Jim, Interviewing for radio , Editura Routledge, New York, 2000;
54. Beaman, Jim, Programme making for radio , Editura Routledge, New York, 2006;
55. Weightman, Gavin. 2003, Signor Marconi's magic box: how an amateur inventor
defied scientists and began the radio revolution , HarperCollins
56. Barboutis, C. 1997, Digital Audio Broadcasting: The Tangled Webs of
57. Hendy, D., 2000, Radio in the global age , Polity Press, ABD.
58. Cole, J., 2008, Just an essential part of everyday life: The impact of the Internet .
National Leaders Conference, Chantilly, Virginia.
59. Babbie, Earl. Survey Research Methods , 2nd ed. Belmont, CA: Wadsworth Publishing
Co. 1990
60. Cantril A., The opinion connection: polling, politics, and the press .
61. Johnson J., Joslyn R., Political science research methods , 1991
62. King, G., R. Keohane, S. Verba, Bazele cercetării sociale . Polirom, 2001
63. White L., Political Analys is. Technique and Practice , 1999
64. Agnes, Yves, Manuel de Journalisme, Paris 2002
65. Kiraly, Jozsef, Method and system for implementing an internet radio device for
receiving and/or transmitti ng media information , SUA, 2001
66. Cerf, Vinton, Scott, Huddle, Internet radio communication system, Official gazette of
ta USA Patent and Trademark Office, vol, 1260, 2002
67. Fries, Bruce, Fries, Marty, Digital Audio Essentials , O'Reilly Media, SUA, 2005
68. Hoeg, Wolfgang, Lauterbach, Thomas, Digital audio broadcasting: principles and
applications of DAB, DAB+ and DMB , Wiley and sons Ltd., SUA, 2009
69. Savetz, K. , Randall, N., and Lepage, Y., MBONE: Multicasting Tomorrow's Internet,
Wiley and sons Ltd., SUA, 1996
70. Anthony , Rudel , Hello, Everybody! The Dawn of American Radio , Harcourt Inc. SUA,
2008
71. John , Dunning , On the Air: The Encyclopedia of Old -Time Radio , Oxford United Press,
SUA, 1998
72. Michelle , Bloom , The ARRL Operating Manual for Radio Amateurs , American Radi o
Relay League, SUA, 2007
73. Jessica , Abel , Out on the Wire: The Storytelling Secrets of the New Masters of Radio ,
Broadway Books, SUA, 2015
74. A. Brad , Schwartz , Broadcast Hysteria: Orson Welles's War of the Worlds and the Art
of Fake News , Hill and Wang, SUA, 2016

199
75. David , T. MacFarland, Richard , W. Fatherley , The Birth of Top 40 Radio: The Storz
Stations' Revolution of the 1950s , McFarland & Company, SUA, 201 4
76. Jim, Ladd , Radio Waves: Life and Revolution on the Fm Dial , St. Martin's Press, SUA,
1991
77. Sam , Jones, How to Set Up, Run and Make Money from an Internet Radio Station ,
United Press, SUA, 2012
78. John , Lee, Dumas , Podcast Launch: How to Create & Launch Your Podcast , Amazon,
2014
79. Tee, Morris, Chuck , Tomasi, Evo, Terra , Podcasting For Dummies , Wiley and sons
Ltd., SUA, 2017
80. Chris , Priestman , Web Radio: Radio Production for Internet Streaming , Oxford Focal
Press, SUA, 2002
81. Mencher , Melvin., News Reporting and Writing , Wm. C. Brown, Dubuque, Iowa, ed. a
V-a, 1991
82. G. Ferréol, Ph. Deubel, Méthodologie des sciences sociales , Paris, Armand Colin, 1993
83. D. B. Bromley, The Case -Study, Method in Psychology and Related Disciplines , U.K.,
Chicester, 1986
84. C. Robson, Real World Research , U.K., Blackwell Publisher, Oxford, 2002
85. R. K. Yin, Case Study Research: Design and Metho d, 2nd edition, U.S.A., California,
Thousand Oaks, 1994

200
Studii și articole
1. Emily Bell, Facebook is Eating the World. Colombia Journalism Review, martie 2016,
https://www.cjr.org/analysis/facebook_and_media.php
2. Melissa Bell, Nine Ways Media Broke the News and How to Fix it.
http://reutersinstitute.po litics.ox.ac.uk/news/nine -ways -media -broke –
news%E2%80%93 -and-how -fix-it
3. Ofcom, The Communications Market Report, august 2016,
https://www.ofcom.org.uk/research -and-data/cmr/cmr16
4. International Communications Market Report, decembrie 2017,
https://www.ofcom.org.uk/research -and-data/cmr/cmr16/international
5. Pew Research Center’s Project for Excellence i n Journalism, The State of the News
Media, 2017, http://stateofthemedia.org
6. Zillah Watson, VR for News: The New Reality? Arpilie 2017,
https://reutersinstitute.politics.ox.ac.uk/sites/default/files/research/files/VR%25
20for%2520news%2520 -%2520the%2520new%2520reality.pdf
7. Annika Sehl, Alessio Cornia, and Rasmus Klei s Nielsen, Developing Digital News in
Public Service Media, martie
2017, https://reutersinstitute.politics.ox.ac.uk/sites/default/files/201709/Sehl%2C
%20Developing%20Digital%20News%20in%20Public%20Service%20Media.pdf
8. Kevin Anderson, Beyond the Article: Frontiers of Editorial and Commercial
Innovation, februarie 2017,
https://reutersinstitute.politics.ox.ac.uk/sites/default/files/2017 –
10/Beyond%20the%20Ar ticle%20%20Frontiers%20of%20Editorial%20and%20C
ommercial%20Innovation.pdf
9. Nic Newman, Media Journalism and Technology Predictions, ianuarie 2017,
https://reutersinstitute.politics.ox.ac.uk/journalism -media -and-technology -trends –
and-predictions -2020
10. Tom Nicholls, Nabeelah Shabbir, Rasmus Kleis Nielsen, Digital -Born News Media in
Europe, decembrie 2016 https://reutersinstitute.politics.ox.ac.uk/our –
research/digital -born -news -media -europe
11. Federica, Cherubini, Rasmus Kleis Nielsen, Editorial Analytics: How News Media are
Developing and Using Au dience Data and Metrics, februarie 2016
https://reutersinstitute.politics.ox.ac.uk/our -research/ed itorial -analytics -how –
news -media -are-developing -and-using -audience -data -and-metrics
12. Ken Doctor, Newsonomics , decembrie 2016,
http://www.niemanlab.org/2016/12/newsonomics -the-2016 -media -year -by-the-
numbers -and-a-look -toward -2017
13. Benedict Evans, Mobile is Eating the World , decembrie 2016, http: //ben –
evans.com/benedictevans/2016/12/8/mobile -is-eating -the-world

201
14. Frederick Filloux, Facebook’s Walled Wonderland is Incompatible with News ,
https://qz. com/853932/facebooks -walled -wonderland -is-inherently -incompatible –
with -news
15. Fjord, Trends Report 2017 ,The Most Important Trends to Watch in 2017 ,
http://insight.globalwebindex.net/trends -17
16. Nieman Lab, Predictions for Journalism 2017 ,
http://www.niemanlab.org/collection/predictions -2017
17. Boczkowski, P. J., Digitizing the News: Innovation in Online Newspapers , Cambridge,
MA: MIT Press, 2014
18. Christensen, C. M., The Innovator’s Dilemma: When New Technologies Cause Great
Firms to Fail. Management of Innovation and Change Series , Harvard Business School,
1997
19. Cornia, A., Sehl, A., and Nielsen, R. K., Private Sector Media and Digital N ews, Oxford:
Reuters Institute for the Study of Journalism, 2016
20. Küng, L., Innovators in Digital News , London: I.B. Tauris, 2015
21. Tushman, M., and O’Reilly, C. A., Winning Through Innovation: A Practical Guide to
Leading Organizational Change and Renewal , Boston: Harvard Business School
Press, 2002
22. Graves, L., and Kelly, J. 2010. Confusion Online: Faulty Metrics and the Future of
Digital Journalism , New york: tow center for Digital Journalism, Columbia Journalism
School
23. Napoli, P. M. Audience Evolution: New Technologies and the Transformation of Media
Audiences , Columbia University Press, New York 2011.

202
Resurse online
1. Mediafactbook Rom ânia, edițiile 2018, 2019, http://www.mediafactbook.ro/about
2. Edison Research, Triton Digital, The Infinite Dial 2019,
https://www.edisonresearch.com/infinite -dial-2019/
3. Edison Research, Share of Ear 2019, https://www.edisonresearch.com/share -of-
ear-research/
4. Autoritatea de R eglementare în Telecomunicații din Marea Briatnie,
https://www.o fcom.org.uk/consultations -and-statements/category -1/futureradio
5. Consiliul Național al Audiovizualului, România www.cna.ro
6. Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații,
www.ancom.ro
7. Comisia Federală de Regelemnare în Comunicații, SUA, www.fcc.gov
8. Departamentul american de transporturi www.transportation.gov
9. DigiFM www .digifm.ro
10. KissFM www.kissfm.ro
11. Radio România Actualități www.romania -actualitati.ro
12. Societatea Română de Radiodifuziune www.srr.ro
13. Studiul de Audiență Radio www.audienta -radio.ro
14. Digital Trends www.digitaltrends.com
15. Radio Center www.radiocenter.org
16. Spotify www.spotify.com
17. Pandora www.pandora.com
18. Apple www.apple.com
19. SiriusXM www.siriusxm.com
20. Broadcast Europe www.broadcasteurope.com
21. World DAB www.worlddab.org
22. Zenith Media www.zenithmedia.com
23. Digital News Report www.digitalnewsreport.org/
24. Nieman Lab www.niemanlab.org/collection/predictions -2019/
25. Pew Research Center www.pewresearch.org/2012/03/19/state -of-the-news –
media -2012/ ,
26. Bloomberg www.bloomberg.com
27. Edison Research www.edisonresearch.com/infinite -dial-2019/
28. Comisia Europeană ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/
29. Mashable www.mashable.com
30. Life Wir e www.lifewire.com
31. Facebrands www.facebrands.com
32. Pagina de media www.paginademedia.ro
33. IRES www.ires.ro

203
34. Wired www.wired.com
35. Wikipedia www.ro.wikiedia.org
36. Jacobs Media www.jacobsmedia.com
37. Emarketer www.emarketer.com
38. Mediafax www.mediafax.ro
39. Forbes România www.forbes.ro
40. HotN ews www.hotnews.ro

204
Articole publicate

1. Drd. Cătălin -Liviu Nunu, Universitatea Tehnică din Cluj -Napoca , Cercetări și
contribuții privind tehnicile de producție și distribuție a informașiei la radio și
valoarea acesteia pentru ascultătorul de radio în era digitala, C onferința
internațională Media Culture Days, 15 -17 mai 2019, Cluj -Napoca,
http://jurnalism.fspac.ubbcluj.ro/en/zilele -culturii -media/

2. Drd. Cătălin -Liviu Nunu, Universitatea Tehnic ă din Cluj -Napoca , Studiu privind
dezvoltarea platformelor online și importanța acestora în oferta de conținut a
posturilor de radio. Cercetări privind dimensiunea schimbărilor din perspectiva
managerului de radio, Journal of Romanian Literary Studies. Issue no. 17/2019,
ERIH, CEEOL Indexed Journal, Arhipelag XXI Press

3. Drd. Cătălin -Liviu Nunu, Universitatea Tehnică din Cluj -Napoca , Contributions and
research on trends in media production, distribution and consumptio n. Radio
challenges from the "Z generation" and the emergence of voice assistants, Journal of
Romanian Literary Studies No. 19/2019, ERIH, CEEOL Indexed Journal, Arhipelag
XXI Press

4. Prof. Univ. Dr. Ing. Liviu Morar, Șef lucr.dr.ing. Emilia CÂMPEAN, Drd. C ătălin -Liviu
Nunu, Universitatea Tehnică din Cluj -Napoca , Cercetări și contribuții privind
standardele DAB de transmisiune radio, gestiunea multiplexurilor și efectele
reglementărilor în domeniu , Review of Management & Economic Engineering . 2019,
Vol. 18 Issue 2, p211 -226.
http://www.rm ee.org/abstracturi/72/04_sin_Articol_489_%20Cercetari%20si%20
contributii%20prvind%20familia%20de%20standarde%20DAB%20UT%20templa
te.pdf , (indexat EBSCO)

5. Drd. Cătălin -Liviu Nunu, Universitatea Tehnică din Cluj -Napoca, Cercetări privind
implementarea sisteme lor DAB și DAB+ în rândul posturilor de radio din Europa,
Identity and Dialogue in the Era of Globalization / ed.: Iulian Boldea, Cornel
Sigmirean – Tîrgu -Mureș : Arhipelag XXI Press, 2019
https://old.upm.ro/gidni/GIDNI -06/GIDNI%2006%20Communication.pdf ,
http://www.icsumures.ro/manifestari –
stiintifice/2019/Brosura_Program_GIDNI_6.pdf (indexat WEB OF SCIENCE)

205
6. Drd. Cătălin -Liviu Nunu, Universitatea Tehnică din Cluj -Napoca, Cercetări și
contribuții privind tehnicile de producție și distribuție a informașiei la radio și
valoarea acesteia pentru ascultătorul de radio în era digitala, Dialogue in the Era of
Globalization / ed.: Iulian Boldea, Cornel Sigmirean – Tîrgu -Mureș : Arhipelag XXI
Press, 2019 https://old.upm.ro/gidni/GIDNI –
06/GIDNI%2006%20Communication.pdf , http://www.icsumures.ro/manifestari –
stiintifice/2019/Brosura_Program_GIDNI _6.pdf (indexat WEB OF SCIENCE)

7. Prof. Univ. Dr. I ng. Liviu Morar, Dr. Ancuța -Georgeta Perde, drd. Cătălin Nunu,
Assessment and quality assurance in educational institutions , International
Conference on Quality and Innovation in Engineering and Management 22 – 24
noiembrie 2012, Cluj -Napoca, Romania ,
https ://search.proquest.com/openview/2afda54a19da01eafbd60bb7919061b1/1?
pq-origsite=gscholar&cbl=1046413 (indexat EBSCO , ProQuest )