Alte tipuri de încălcare [613196]

6 mai 2019

Alte tipuri de încălcare
a integrității academice

Tema 6.5: Falsificarea datelor

Seminar: Etică și integritate academică Lect.Univ. Dr.: Viorel ȚUȚUI

Material realizat de
Diana PRICOP
RPP, an I

[Type text]
2

Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 3
1. Falsificarea datelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 3
1.1. Delimitări conceptuale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 4
1.2. Managementul datelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 4
1.3. Consecințele oficiale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 6
2. Dilema mo rală ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 7
2.1. Descrierea dilemei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 7
2.2. Argumente pro și argumente contra ………………………….. ………………………….. ……………. 8
2.3. Soluția propusă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 8
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 9
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 10

[Type text]
3

Introducere
În contextul general actual, în care accesul la informație este facilitat de spațiul
virtual, ar trebui să existe un grad de îndoială față de multitudinea de subiecte care se luptă
pentru supremație în atenția vizualizatorilor de conținut. Toate societățil e sunt dornice să afle
în mod constant cercetări noi care să dovedească teorii originale sau care să pună la îndoială
lucruri cu care este deja obișnuită. Din această cauză, instituțiile de cercetare simt presiune a
de a veni cu descoperiri care să intre în atenția publicului sau care să flateze prin eșantioanele
studiate.
În unele cazuri, cifrele afișate oficial influențează puternic publicul, care ar trebui să
fie mai sceptic cu privire la gradul de încredere investit , chiar și în ciuda originii serioase a
cercetării. Vechiul citat celebru arhicunoscut, „Scopul scuză mijloacele” ( Machiavelli ),
referitor la impunerea violentă a legilor din secolul al XVI -lea1, poate fi corelat cu situația din
epoca actual ă. O parte dintre cercetători își doresc să șocheze prin statisticile lor , mai degrabă
decât să publice date reale, moment în care se poate spune că cifrele scuză mijloacele .
Astfel, își face loc un risc deloc de neglijat și anume posibilitatea de a deveni victime
ale unor concluzii pripite, dezvo ltate în urma publicării unor cercetări care nu au trecut pragul
veridicității. În paginile următoare, voi aduce în vedere partea teoretică referitoare la
falsificarea datelor și voi dezbate o dilemă morală care implică această practică.
1. Falsificarea da telor
În cartea „Handbook of Academic Integrity”, autorul David Vaux scrie că, în prezent,
se investesc resurse considerabile în investigații pe subiecte diverse2, din care rezultă
aproximativ un milion de publicații noi pe PubMed3 în fiecare an. Totodată, au existat câteva
cazuri care s-au dovedit a fi pierderi de timp pentru companiile farmaceutice , din cauza
datelor defectuoase utilizate , care au generat pierderi financiare .4
Cercetările care se realizează într -un climat oficial , de regulă în cadrul instituțiilor
academice, publice sau de cercetare, beneficiază de un capital de încredere dator at statutului
sau unei imagini pozitive construite de -a lungul anilor. Cu toate că acesta ar trebui susținut și
menținut prin metode veridice, există mai m ulte cazuri în care interesele personale sau dictate
surclasează binele societății sau care îl pun chiar în pericol.

1 Fără autor, Niccolò Machiavelli – „Scopul scuză mijloacele” , http://www.istorie -pe-scurt.ro/niccolo –
machiavelli -scopul -scuza -mijloacele/ , Data accesării: 2.05.2019
2 David Vaux, „ Scientific Misconduct: Falsification, Fabricatio n, and Misappropriation of Credit ” în Tracey
Bretag (ed.) , Handbook of Ac ademic Integrity , Editura Springer Nature, Singapore, 2016, p.897
3 PubMed este o bază de date online importantă, cu articole biomedicale academice. Sursă text: site -ul oficial
4 Davi d Vaux, op.cit. , p.897

[Type text]
4

Un exemplu negativ de practică întâlnită este falsificarea sau „coafarea datelor , un tip
de comportament fraudulos, care aduce mari deservicii științei și imaginii publice a
comunității de cercetare ”.5
1.1. Delimitări conceptuale
În primul rând, este necesară o clarificare a termenilor de specialitate care denumesc
contexte diferite în practic a de fabricare a datelor . Inventatorul englez Charles Babbage a
studiat această problematică și în secolul al XIX -lea, prin prisma diferențelor de sens între
următoarele patru concepte6:
„Falsificarea datelor este o procedură elaborată de denaturare a uno r date.
Contrafacerea implică fabricarea completă a unor date. Decuparea presupune eliminarea
datelor care nu corespund ipotezei de lucru . Prepararea înseamnă efectuarea mai multor
măsurători, analize, interviuri și raportarea exclusivă a acelor date considerate convenabile de
către cercetător .”
În special în epoca noastră, în care rezultatele sunt preluate rapid pentru a fi
transformate în inovații tehnologice, medicale, științifice, consecințele negative pot fi foarte
periculoase la adresa cetățenil or. Atât timp cât cercetătorul își dorește să dovedească
intenționat anumite ipoteze formulate, fără a ține cont de veridicitatea datelor și fiind în stare
de a lua în calcul numai datele favorabile acestuia, atunci cercetarea, rezultatele și
interpretăril e sunt periclitate.
1.2. Managementul datelor
Comunitatea științifică cup rinde o multitudine de cercetători având diverse teme de
investiga re care îi pasionează îndeajuns de mult încât să își dorească să afle adevărul mai
presus de orice . Cu toate acestea , s-au înregistrat cazuri în care alte interese au pus în umbră
binele comun și în care au fost formulate acuzații de falsificare sau alterare a datelor. Este
vorba , în general, despre „dorința unei reputații pozitive în comunitatea științifică sau
stimul ente financiare”7. Totodată , se pot analiza și alte posibile motive: golurile din sistemul
educațional , care valorizează un succes academic bazat pe c antitatea de articole publicate, nu
pe calitate; mecanismul de finanțare și evaluare al cercetă torilor8; refuzul acestora de a
oficializa datele.

5 Emanuel S ocaciu et.al., Etică și integritate academică , Ed. Universității din București, București , 2018, p.121
6 Emilia Șercan, Deontologie academică. Ghid practic , Ed. Universității din București, București , 2018, p.42
7 David Vaux, op.cit. , p.899
8 Emanuel S ocaciu et.al., op.cit. , p.124

[Type text]
5

În acest context, au fost formulate niște proceduri de management a datelor care să
includă detalii despre colectarea și prelucrarea informațiilo r. Printre acestea, se află:
„supravegherea modalității de colectar e a datelor; asigurarea confidențialității subiecților;
stocarea în siguranță a datelor, astfel încât să poată fi pusă la dispoziția altor cercetă tori
interesați de replicare; analizarea și utilizarea datelor într-o manieră responsabilă; prezentarea
veridi că a datelor. ” 9
Replicarea unui studiu are un rol foarte important, întrucât o cercetare care a fost
realizată cu date izolate nu poate prezenta un grad de încredere foarte mare, din cauza
specificității accentuate a subiecților folosiți. Un rezultat val id se dovedește a fi cunoaștere
științifică doar dacă este replicat cu succes și trece de proba timpului.10 La fel de importantă
este și partajarea datelor obținute în urma unui studiu științific, în special dacă sunt implicate
coduri de etică care încuraje ază diversitatea analizelor și de opinie.11 Exemplul oferit este
National Institute of Health din America, care a formulat următoarele argumente pentru a
susțin e ideea partajării datelor: „ consolidarea cercetării științifice pornind de la criteriul
transparenței ; promovarea unor cercetări noi, a unor ipoteze și metode de analiză noi sau
alternative ; posibilitatea explorării unor subiecte care nu au fost vizate de cercetătorii inițiali ;
posibilitatea de a crea noi seturi de date prin combinarea datelo r din surse multiple ; facilitare a
educației unor noi cercetători”.12
Revistele de specialitate au un rol important în managementul cercetărilor pe care le
primesc cu scopul de a fi publicate și managementul datelor pe care ac estea se bazează. Una
dintre pr oblemele ușor de anticipat este posibilitatea ca evaluatorul să fie influențat de
numele autorilor, în mod favorabil pentru aceștia, dacă îi sunt colaboratori sau în mod
defavorabil, în cazul c ercetătorilor c ompetitori.13 Integritatea unei investigații știi nțific e
depinde în foarte mare măsură de evaluator, care ar trebui să urmeze un procedeu riguros
înainte de a publica un studiu primit . Un exemplu de bun e practici este JCB (Journal of Cell
Biology) , care a adoptat unele metode pentru a preveni publicațiil e de imagini și figuri
eronate.14 Comisia proprie de evaluare verifică fotografiile și schemele din toate manuscrisele
primite, din prisma unor rezoluții inadecvate, schimbări bruște în luminozitate , fundal fără
vizibilitate, contrast prea accentuat. În caz ul în care descoperă semnele menționate anterior,
aceștia solicită autorilor datele originale și refacerea imagin ii.

9 Ibidem , p.43
10 Emanuel S ocaciu et.al., op.cit. , p.129
11 Emilia Șercan, op.cit. , p.43
12 Idem
13 David Vaux, op.cit. , p.904
14 Idem

[Type text]
6

Un corp de etică mondial care vine în ajutorul evaluatorilor de lucrări științifice este
COPE (Committee on Publication Ethics ), înființat în anul 1997, având peste 10.000 de
membri din toate domeniile academice.15 Eforturile sale de a ridica standardele în integritatea
articolelor științifice publicate au educat cercetătorii, editorii, instituțiile în privința eticii în
știință . Pe website -ul lor , membrii COPE sunt autorii unor articole cu subiecte de interes
precum pași pentru a descoperi erori în articole, sfaturi despre evaluarea lucrărilor științifice.
1.3. Consecințele oficiale
Codul de Etică al Universității din București prevede la articolul 2/aliniatul b,
următoarea normă privind respectarea valorilor și a principiilor etice: „ Datoria morală a
obiectivității științifice îi obligă pe membrii U niversității să respingă ideea fabricării sau
denaturării rezultatelor cercetării , chiar dacă aceasta le -ar fi sugerată de finanțatorii direcți
reprezentați prin puterea de stat sau diverse structuri private. ”16 Universitățile au un rol
esențial în depistarea erorilor din cercetările desfășurare sub egida sa, mai ales datorită
accesului facil la datele originale ale autorilor. Astfel, sancționarea se produce mai rapid și
mai eficient , existând posibilitatea de a intervieva personal responsabilii studiului.17
În cazul în care cineva probează falsificarea datelor, prima consecință este retragerea
articolului din revista de specialitate unde a fost publicat. Recordul articolelor retrase a fost
atins de cercetătorul japonez Yoshitaka Fujii , care a fost descoperit în anul 2012 că a fabricat
date în 183 de lucrări științifice , urmat de Joachim Boldt , cu aproximativ 90 de retrageri.18
Din cei 32 de autori menționați în topul celor care au falsificat datele, 31 sunt bărbați, fapt ce
poate sugera că femeile sunt mai puțin predispuse spre a avea lucrări retrase pentru fraudă.
O altă con secință notabilă este irosirea banilor investiți în cercetare, din finanțare
guvernamentală sau proprie. De asemenea, în funcție de severitatea erorii, se poate retrage
titlul de doctor, cercetător sau chiar dreptul de a profesa pentru o perioadă (ne)deter minată. În
plus, l aboratoarele pot fi desființate și chiar domenii întregi ale științei19 pot să își piardă din
încrederea construită public. Alteori, există consecințe și mai gra ve, precum pierderea de vieți
omenești în urma introducerii unui medicament / a unei terapii care nu au fost îndeajuns de
testate pe eșantioane mai largi și mai reprezentative.

15 Anunț de angajare oficial, Membership_Administrator_Role Profile.pdf ,
https://publicationethics.org/files/u7140/Membership_Administrator_RoleProfile.pdf , Data accesării: 3.05.2019
16 Codul de etică al Universității din București ,
http://old.unibuc.ro/n/despre/Codul_de_etica_al_Universitatii_din_Bucuresti.php , Data accesării: 3.05.2019
17 David Vaux, op.cit. , p.905
18 The Ret raction Watch Leaderboard , http://retractionwatch.com/the -retraction -watch -leaderboard/ , Data
accesării: 3.05.2019
19 Emanuel S ocaciu et.al., op.cit. , p.123

[Type text]
7

2. Dilema morală
În completarea părții teoretice, propun o dilemă morală având în centrul discuției o
cercetare importantă din anul 2014 . Înainte de a detalia cazul , doresc să fac următoarele
precizări. În contextul în care societatea actuală se pune preț mai degrabă pe gradul de
inovativitate al cercetărilor și pe cantitate , în detrimentul calității, mai mulți oameni de știință
preferă să își riște cariera pentru a obține beneficii temporare, precum popularitate , o poziție
mai bună în top sau în institut. Aceștia știu că , dacă nu țin pasul cu mersul lucrurilor din
comunitatea științifică, pot să fie nevoiți să se întoarcă în țara de origine, să le fie pericl itată
cariera sau să fie aruncați înapoi câteva etape profesionale . Din această cauză, autorii
lucrărilor de științe se simt presați să își construiască reputația prin publicarea constantă de
articole noi în reviste de specialitate foarte bine cotate, prin apariția la diverse conferințe
internaționale sau prin câștigul de premii pentru descoperirile lor.20
2.1. Descrierea dilemei
Haruko Obokata, cercetătoare japoneză , era șefa unui laborator la Institutul RIKEN
din Kobe , una dintre cele mai respectate insti tuții din lume în cercetarea biologică . În anul
2014, e ra în plină ascensiune a carier ei la aproape 30 de ani, fiind pe punctul de a deveni
următorul star științific și erou național. A publicat două articole în revista Nature , care au
zguduit comunitatea științifică, în care susținea că celulele mature normale pot fi
reprogramate ușor, prin tehnici simple care nu presupun intervenția genetică directă .21 La
început, rezultatele au fost aclamate, datorită posibilităților terapeutice care s -au format pe
baza c ercetării. Aceasta propunea o variantă mult mai rapidă și simplă de a reprograma
celulele decât cea inițiată în anul 2006 de un alt cercetător japonez, Shinya Yamanaka.22 Din
păcate, aceasta nu s -a bucurat de o popularitate prea lungă, întrucât s -a dovedit rapid că toate
probele erau falsificate, începând de la date, până la imagini le de la microscop și rezultate.
La începutul crizei, ea a recunoscut că a realizat niște greșeli din cauza lipsei de
experiență , dar în continuare susținea că datele folosite în metoda propusă erau adevărate .
Comisia de evaluare a observat câteva erori în articolele sale, însă Obokata a încercat să
argumenteze fiecare greșeală printr -o „minoră” neatenție din timpul experimentelor .23

20 David Vaux, op.cit. , p.899
21 Emanuel S ocaciu et.al., op.cit. , p.123
22 What pushes scientists to lie? The disturbing but familiar story of Haruko Obokata ,
https://www.theguardian.com/science/2015/feb/18/haruko -obokata -stap-cells-controversy -scientists –
lie#comments , Data accesării: 3.05.2019
23 David Cyranoski , Stem -cell scientist found guilty of misconduct , https://www.nature.com/news/stem -cell-
scientist -found -guilty -of-misconduct -1.149 74, Data accesării: 3.05.2019

[Type text]
8

Cazul a fost preluat imediat în presă, mai ales după ce consecințele au început să
devină din ce în ce mai grave. Mai întâi, revista Nature a retras articolele, apoi Obokata a fost
dată afară de la RIKEN și ulterior i -a fost retras titlul de doctor. O c onsecință mai puțin
așteptată și tragică este sinuciderea fostului ei coordonator de doctorat, care nu a suportat
rușinea de a fi asociat cu tot cazul fostei lui studente.24
2.2. Argumente pro și argumente contra
Deseori, oamenii de știință sunt victimele unor așteptări impuse de societate sau chiar
fixate de ei înșiși. În acest caz, cred că toate consecințele pe care le -a suportat Obokata sunt
susținute de argumente PRO care le justifică . Mai mult , cred că ar fi trebuit sancționată mai
dur, mai ales după c e și-a susțin ut cercet area printr -o atitudine orgolioasă , chiar și atunci când
era bănuită de fraudă de comisia de evaluare. Inițial , institutul RIKEN i -a acordat încă o
șansă de a reproduce studiul, însă după alte 8 luni de efort, și -au dat seama că studi ul
promovat de ea era bazat pe date complet false. Un argument CONTRA este că nu consider
că ar fi tr ebuit să îi mai dea a doua șansă , ci să o oblige să îi dea datele folosite de ea și să
pună replica cercetării pe seama unei alte echipe de cercetători, ca re să nu fie sub îndrumarea
sa. În acest fel, cred că ar fi fost evitată o a doua fraudă care ar fi continuat -o pe prima.
2.3. Soluția propusă
În urma insistențelor ei asupra veridicității cercetării, caracter infirmat de comitetul de
evaluare, cred că ar fi trebuit sancționată mai dur. Având în vedere că institutul RIKEN a
suferit cheltuieli foarte mari și o lovitură de prestigiu, cred că ar fi trebuit să o amendeze și pe
Obokata cu o sumă relativ decentă, dar totuși care i -ar fi destabilizat traiul zilni c, la fel cum
ea l-a destabilizat pe cel al altor persoane. De asemenea, cred că ar fi trebuit să i se someze
achitarea de daune morale familiei îndrumătorului ei de doctorat, care a suferit o pierde
imensă din cauza gestului tinerei pseudo -cercetătoare. În plus, sugerez că ar fi putut să o
oblige să scrie o scrisoare cu scopul de a -și cere scuze tuturor celor implicați , publicată pe
site-ul institutului sau chiar și în revista Nature . Totodată, cred că ar fi trebuit să i se interzică
exercitarea profesiei pentru 2 ani.

24 Emanuel S ocaciu et.al., op.cit. , p.123

[Type text]
9

Concluzii
Cercetătorii au datoria de a folosi date reale și eșantioane reprezentative în studiile lor,
chiar cu riscul de a prelungi perioada destinată colectării datelor. Cred că problemele din ziua
de astăzi din comunitatea științifică se învârt mai ales în jurul dorinței de nestăpânit a
indivizilor de a vedea mereu studii și cifre noi, cercetări ieșite din comun, în care să își
investească at enția limitată.
Datoria identificării articolelor care nu sunt de încredere revine și publicului, care
preferă să aibă o atitudine pasivă și să accepte orice informație nouă cu care este delectat
zilnic . Atât colegii de breaslă a cercetă torilor, evaluator ii de articole, cât și profesorii,
studenții ar trebui să își ia în serios rolul de critic al studiilor și mai ales a celor care par
surprinzătoare la prima vedere.
Deși uneori par e că există motive bine întemeiate pe care se bazează oamenii de
știință a tunci când explică un subiect prin intermediul unei investigații, trebuie să se aibă
mereu în vedere și motivele ascunse pe care le pot urmări sau denatura intențiile inițiale. Și în
publicitate, studiile și cercetările sunt populare printre cei care vor s ă demonstreze
eficacitatea unui produs . De aceea , cred că și publicitarii ar trebui să fie riguroși în munca lor,
cât și conștienți de posibilele consecințe pe care le pot suferi în urma unui mesaj promoțional
de genul „9 din 10 femei folosesc crema pentru riduri XYZ.”

[Type text]
10

BIBLIOGRAFIE

CĂRȚI
1. SOCACIU, Emanuel et.al., Etică și integritate academică , Ed. Universității din București,
București , 2018;
2. ȘERCAN , Emilia, Deontologie academică. Ghid practic , Ed. Universității din București,
București , 2018;
3. VA UX, David, „ Scientific Misconduct: Falsification, Fabrication, and Misappropriation of
Credit ” în Tracey Bretag, Handbook of Ac ademic Integrity , Editura Springer Nature,
Singapore, 2016.
RESURSE WEB
1. Fără autor, Niccolò Machiavelli – „Scopul scuză mijloa cele” , http://www.istorie -pe-
scurt.ro/niccolo -machiavelli -scopul -scuza -mijloacele/ , Data accesării: 2.05.2019 ;
2. Anunț de angajare oficial, Membership_Administrator _RoleProfile.pdf ,
https://publicationethics.org/files/u7140/Membership_Administrator_RoleProfile.pdf , Data
accesării: 3.05.2019 ;
3. Codul de etică al Universității din București ,
http://old.unibuc.ro/n/despre/Codul_de_etica_al_Universitatii_din_Bucuresti.php , Data
accesării: 3.05.2019 ;
4. The Retraction Watch Leaderboard , http://retractionwatch.com/the -retraction -watch –
leaderboard/, Data accesării: 3.05.2019 ;
5. What pushes scientist s to lie? The disturbing but familiar story of Haruko Obokata,
https://www.theguardian.com/science/2015/feb/18/haruko -obokata -stap-cells-controversy –
scientists -lie#comments , Data accesării: 3.05.2019 ;
6. David Cyranoski, Stem -cell scientist found guilty of misconduct ,
https://www.na ture.com/news/stem -cell-scientist -found -guilty -of-misconduct -1.14974 ,
Data accesării: 3.05.2019 .