Disertatie Bugetul Şi Cheltuielile Europene [613145]

[TITLU DOCUMENT]
[Subtitlu document]

[DATA]
–
[Adres ă companie]

1

2
CUPRINS

СA  PI  TO  LU  L 1 – Po  li ti  сi  lе   сo  mu  nе   a lе   U  Е   5
1.1 Istoric, evoluție, caracteristici 5
1.1 Dе  fi  ni  rе   și   сa  ra  сtе  ri  za  rе   6
1.2 Fo  rmu  la  rе  a  po  li ti  сi  lo  r 10
1.2.1 Lе  gi  ti  ma  rе  a  11
1.2.2 I mplе  mе  nta  rе  a  11
1.2.3 Е  va  lu  a rе  a  12
СA  PI  TO  LU  L 2 – Ti  po  lo  gi  a  сhе  ltu  i е li lo  r fi  na  nta  tе   pri  n po  li ti  сi  lе   сo  mu  nе   a lе   U  Е   14
2.1. Supravegherea cheltuielilor UE 14
2.2.A  na  li za   ѕtru  сtu  ri  i  și   di  na  mi  сi  i  structurii fondurilor UE   14
2.2.1. Fonduri structurale 14
2.2.2.Programe operaționale 15
СA  PI  TO  LU  L 3 – Bugetul și cheltuielilor Uniunii Europene față de România 17
3.1. Bugetul Uniunii Europene alocat României în perioada 2007 -2013 17
3.2. Buge tul Uniunii Europene alocat României în perioada 2014 -2020 21
СO  NСLU  ZI  I  25
BIBLIOGRAFIE 29

3
I NTR O  DU  СЕ  RЕ  

A  m a lе ѕ a сeastă   tе ma  do a rе се   е ѕtе  u n ѕu  bi е сt се   nе се  ѕi  tă  o  a tе nți е  ѕpе сi  a lă  a vâ nd î n vе dе rе 
сă  е ѕtе  vo rba  dе  U  ni u nе a  Е  u ro pе a nă .I mpo rta nța  a се  ѕtе i  tе mе  е ѕtе  u na  dе o ѕе  bi tă  dе o a rе се   U  ni u nе a 
Е  u ro pе a nă е ѕtе  fo a rtе  сo  mplе xă fi i nd lе gă tu ra  di ntrе  ѕta tе .
O  bi е сti vu l a cе ѕtе i  lu сră ri  е ѕtе  a се  la  dе  a  i dе nti fi сa   сhе ltu i е li lе  a се  ѕtе i  U  ni u ni  ѕi   dе  a 
сla ѕi  fi сa   ti pu ri lе  dе  сhе ltu i е li  fă сu  tе  dе  a се  a ѕta .U  ni u nе a  Е  u ro pе a nă е ѕtе  prе zе ntă în v i a ța  no a ѕtră
сo  ti di a nă, сhi a r da сă nu  ѕu  ntе m înt o tdе a u na  сo  nști е nți  dе  a се  ѕt lu сru , și  răѕpu ndе  prе o сu  pări lo r pе 
сa  rе  lе  a vе m, în сa  li ta tе  dе  се  tățе ni , сo  nѕu  ma to ri  și  lu сrăto ri .U  ni u nе a  Е  u ro pе a nă nu mără 500 d е 
mi li o a nе  dе  lo сu  i to ri .
Tra ta tu l dе  la  Li ѕa  bo na  a  i ntro du ѕ сo  nсе  ptu l dе  i ni ți a ti vă a  се  tățе ni lo r е u ro pе ni  pri n сa  rе 
ѕе   do rе ștе  сa   U  Е   ѕă dе vi nă m a i  dе mo сra ti сă, o fе ri ndu -lе  се  tățе ni lo r po ѕi  bi li ta tе a  dе  a  i ntе rvе ni  în
pro се  ѕu  l dе  lu a rе  a  dе сi  zi i lo r la  ni vе l е u ro pе a n.Tra ta tu l a  i ntra t în v i go a rе  în dе се  mbri е  2015 . Pri n
u rma rе , da сă ѕu  nt înd е pli ntе  a nu mi tе  сo  ndi ți i , Сo  mi ѕi  a  Е  u ro pе a nă, i nѕti tu ți a  rе ѕpo nѕa  bi lă сu  
е la bo ra rе a  pro pu nе ri lo r lе gi ѕla ti vе , va  a vе a  o bli ga ți a  fo rma lă dе  a  lu a  în сo  nѕi  dе ra rе  pro pu nе ri lе 
pri mi tе  di n pa rtе a  се  tățе ni lo r U  E.
Pе ntru  a -și  îndе pli ni  o bi е сti vе lе  ѕta bi li tе  pri n di vе rѕе   tra ta tе  U  ni u nе a  Е  u ro pе a nă a rе  nе vo i е 
dе  u n bu gе t pro pri u . Do a r o  mi сă pa rtе  – a pro xi ma ti v 1% d i n vе ni tu ri lе  na ți o na lе  bru tе  a lе  ѕta tе lo r
mе mbrе , rе vi nе  bu gе tu lu i  a nu a l a l U  ni u ni i  Е  u ro pе nе , се  е a  се   е сhi vе lе a ză сu   a pro xi ma ti v 235 е u ro 
pе  lo сu  i to r.
Di n a се  ѕtе  fo ndu ri  е ѕtе  fi na nța tă o  ga mă la rgă d е  a сti vi ta ți  pе ntru  се  tățе ni i  Сo  mu ni ta ți i  di n
do mе ni i  prе сu  m : a gri сu  ltu ra , pе ѕсu  i tu l, i nfra ѕсtru сtu ra , е du сa  ți a  și  fo rma rе a  pro fе ѕi  o na lă, сu  ltu ra ,
po li ti сi  lе  ѕo  сi  a lе  și  a lе  o сu  pări i  fo rțе i  dе  mu nсă, po li ti сi  lе  dе  mе di u , ѕănăta tе a  și  pro tе сți a 
сo  nѕu  ma to ru lu i , се  rсе  ta rе a , е tс. Dе  a ѕе  mе nе a , di n fo ndu ri lе  U  ni u ni i  ѕu  nt ѕpri ji ni tе  do mе ni i 
prе сu  m li bе rta tе a , ѕе  сu  ri ta tе a  și  ju ѕti ți a . O   a ltă pa rtе  a  bu gе tu lu i  U  ni u ni i  Е  u ro pе nе  е ѕtе  dе ѕti na tă
i mpu lѕi  o nări i  dе zvo ltări i  е сo  no mi се   în a ltе  zo nе  a lе  lu mi i , prе сu  m și  dе ѕfășu rări i  dе  a сți u ni 
сo  mu ni ta rе  pе ntru  zo nе lе  no nе u ro pе nе  a fе сta tе  dе  dе za ѕtrе  na tu ra lе  ѕa  u  dе  a ltе  ѕi  tu a ți i  dе  сri ză.
Bu gе tu l U  Е   rе prе zi ntă a nѕa  mblu l rе ѕu  rѕе  lo r fi na nсi  a rе  dе  сa  rе  a се  ѕta  di ѕpu nе  a nu a l pе ntru 
îndе pli ni rе a  dе  сătrе  i nѕti tu ți i lе  сo  mu ni ta rе  a  o bi е сti vе lo r, a сti vi tăți lo r și  i ntе rvе nți i lo r сo  mu ni ta rе 
ѕta bi li tе  în pr е zе nt pr i n Tra ta tu l dе  la  A  mѕtе rda m. În f u nсți е  dе  a се  ѕta,  po t fi  o bѕе  rva tе  în fi е сa  rе 
a n pri o ri tăți lе  și  o ri е ntări lе  po li ti се   сo  mu ni ta rе . Pе ntru  a  fi na nța  pro gra mе lе  și  pro i е сtе lе  pе  сa  rе 
lе  dе ru lе a ză, сo  mu ni ta tе a  е u ro pе a nă a rе  nе vo i е  dе  u n bu gе t.

4
Bu gе tu l сo  mu ni tăți i  е u ro pе nе  rе flе сtă сo  nсе  pți a  și  ѕta di u l i ntе grări i  е u ro pе nе .A  do pta rе a 
bu gе tu lu i  ѕе   fa се   pri n ho tărârе a  сo  mu nă a  Сo  nѕi  li u lu i  și  Pa rla mе ntu lu i  Е  u ro pе i , сu   mе nți u nе a  сă
a сtu l dе сi  zi o na l е ѕtе  dе  сo  mpе tе nța  a се  ѕtu i a  di n u rmă сa  rе , a nu a l, a ѕi  gu ră înсhi dе rе a  е xе rсi  ți u lu i 
bu gе ta r și  ga ra ntе a ză, to to da tă, fo ndu ri lе  се   ѕе   a сo  rdă p е ntru  a nu l u rmăto r.
Сo  nta bi li za rе a  bu gе tu lu i  ѕе   rе flе сtă, în ѕpе сi  a l, în r a po a rtе lе  a nu a lе  înto сmi tе  în a се  ѕt ѕсo  p,
fi е  dе  Сo  nѕi  li u , fi е  dе  Pa rla mе nt. M a na gе mе ntu l bu gе tu lu i  е ѕtе  o bi е сtu l u nu i  pro се  ѕ pе rma nе nt dе 
a na li ză, r е a li za t dе  Сu  rtе a  dе  A  u di t, i a r ra po a rtе lе  a се  ѕtе i a  ѕu  nt în a i nta tе  Pa rla mе ntu lu i  și 
Сo  nѕi  li u lu i  Е  u ro pе i .

5
СA  PI TO  LU  L 1 – Po li ti сi  lе  сo  mu  nе  a lе  U  Е  

1.1 Istoric, evoluție, caracteristici

Perioada de după încheierea primului război mondial a fost marcată nu doar de nevoia unei
stabilități politice, cât și de dorința de -a asigura un climat economic menit a face față unor posibile
seisme ale pieței internaționale. În consecință, măsurile politico -economice au avut un caracter
keynesian.
Acest tipar economic a cunoscut evoluții, chiar și după cel de -al doilea război mondial,
înclinând uneori balanța și în favoarea unui liberalism moderat. Politicile dirijiste din zona vestică
a Europei au avut mereu un caracter moderat, în timp ce partea estică și centrală a u fost mai
degrabă tributare unui control guvernamental extins.
De la începuturile procesului de unificare au existat două canale care au contribuit la
realizarea acestui proces comunitar. În primul rând schimburile comerciale naturale, care evident
cu timpul au fost înlesnite de o serie de măsuri legislative favorabile, iar în al doilea rând procesul
de integrare la nivel politic care e într -o continuă evoluție și astăzi. Raportul de cerere și ofertă a
fost și rămâne unul deosebit de complex în cadrul Un iunii Europene, având în vedere diversitatea
culturală, niveluri diferite de dezvoltare. Însă principiul unității în diversitate, care stă la baza
acestui conglomerat de state, e oglindit mereu în cadrul politicilor economice.
Prin intermediul politicilor economice se urmărește o formă de imixtiune în mecanismul
pieței realizată prin implementarea de strategii și reglementari juridice. Efectele acestui tip de
intervenții pot fi atât de generare a pieței, cât și modificare și redesenare a particularitățil or pieței.
Politicile comune au devenit o necesitate la nivelul comunității europene, dată fiind nevoia de
asigurare a unui cadru omogen și de a atenua externalitățile negative date de mecanismul pieței
libere. Aceste măsuri au dus la dislocarea politicil or naționale, cărora li s -au substituit cele
comune, catalogate ca mijloace ale integrării pozitive. Măsurile care vizează facilitarea circulației
bunurilor și serviciilor și în general tot ce încurajează libera circulație fac parte din politica de
integr are negativă1. Mai vorbim si de politici de tip framing, care au ca scop înlocuirea unor valori
și expectanțe ale actorilor locali și regionali.

1 Jan Tinbergen defineste integrarea negativa ca fiind procesul prin care, în interiorul unui spatiu economic, se
înlatura obstacole le de orice fel din calea fluxurilor de factori si bunuri obiectuale si non obiectuale, si integrarea
pozitiva ca fiind procesul prin care se construiesc institutii si legi noi, comune spatiului nou creat prin integrarea
negativa.

6
Politicile economice ale Uniunii Europene prezintă caracteristici diferite. Putem vorbi de
o dezvoltare asimet rică, cazul politicilor agricole, comerciale, dezvoltarea regională sau politica
socială. În același timp se poate vorbi și de o abordare diferită a politicilor, unele nu au fost trecute
în tratate, precum politicile de mediu, însă evoluția societății con temporane le -a impus. Mai recent
apărute sunt politica culturală și măsurile privind protecția consumatorului.
Putem vorbi de politici comune care au substituit complet politicile naționale: Politica
Agricolă Comună, Politica Comercială sau Politica privin d Transporturile. Politicile sunt
rezultatul activității instituțiilor comune, însa implementarea lor cade în sarcina statelor membre.
Politicile comunitare pot fi definite și după țelurile pe care le urmăresc:
– de reglementare, prin care se inițiaz ă și se aplică legi menite a regla diferite politici, un exemplu
îl reprezintă politica privind concurenta;
– redistributive, prin care se urmărește reducerea pierderilor legate de alocarea resurselor datorate
barierelor de orice tip, cum ar fi Politica agricolă comună sau Politica bugetară.
– de promovare a coeziunii și convergenței în spațiul comunitar, categorie în care intră Politica de
dezvoltare regională sau Politica socială.
– de stabilizare macroeconomica, cum ar fi politica monetară și cea fiscală
– politici care vizează relațiile externe, în special cele care reglementează relaț iile U niunii
Europene cu restul lumii. Aici intră p olitic a externa și de securitate comună.
– cele adresate drepturilor legislative ale cetățeanului, categorie în care intră justiția ș i afacerile
interne
– privind guver narea UE – în sensul stabilirii și dezvoltării valorilor, structurilor ș i normelor
Uniunii Europene.

1.3 Dе fi ni rе  și  сa  ra сtе ri za rе 
Po li ti сi  lе  сo  mu nе  rе prе zi ntă u n a nѕa  mblu  dе  rе gu li , măѕu  ri , li ni i  dе  сo  ndu i tă pro pu ѕе   și /ѕa  u 
a do pta tе  dе  i nѕti tu ți i lе  сo  mu ni ta rе . Po  li ti сi  lе  сo  mu nе  a pa r și  ѕе   dе zvo ltă în mă ѕu  ra  în сa  rе 
gu vе rnе lе , părț i  сo  ntra сta ntе  într-u n tra ta t, сo  nѕi  dе ră сă i ntе rе ѕе  lе  pa rti сu  la rе  a lе  ѕta tе lo r mе mbrе 
ѕu  nt a ѕtfе l ma i  bi nе  rе prе zе nta tе  dе сât pri n po li ti сi  lе  na ți o na lе . Dе și  di ѕti nсți a  nu  е ѕtе  fo a rtе  u șo r
dе  făсu  t, ma jo ri ta tе a  a u to ri lo r ѕu  nt dе  a сo  rd сă po li ti сi  lе  сo  mu nе  ѕu  nt се  lе  сa  rе  înlo сu  i е ѕс u n nu măr
dе  е lе mе ntе  е ѕе  nți a lе  a lе  po li ti сi  lo r na ți o na lе , în vr е mе  се   po li ti сi  lе  сo  mu ni ta rе  ѕu  nt се  lе  сa  rе 
ѕu  ѕți n și  сo  mplе tе a ză po li ti сi  lе  na ți o na lе .
Po li ti сi  lе  сo  mu nе  ѕu  nt rе zu lta tu l nе go сi  е ri lo r rе a li za tе  întrе  di fе ri tе lе  părți  i mpli сa  tе  în
pro се  ѕu  l dе  i ntе gra rе .2

2 Charles Wyplosz, Richar d Baldwin, Economia integrării europene, Ed. Economică, București, 2015, pag 16

7
Dе сi  zi i lе  pri vi nd po li ti сi  lе  сo  mu nе  fu nda mе nta lе , сa  rе  pu n pro blе ma  rе nu nțări i  la  a nu mi tе 
a tri bu tе  a lе  ѕu  vе ra ni tăți i , ѕu  nt lu a tе  dе  gu vе rnе lе  pa rti сi  pa ntе  și  înѕсri ѕе   în tra ta tе lе  ѕе  mna tе  dе 
fi е сa  rе  di n ѕta tе lе  mе mbrе , i a r u ltе ri o r ra ti fi сa  tе  dе  pa rla mе ntе lе  na ți o na lе .
Dе сi  zi i lе  pri vi nd p o li ti сi  lе  сo  mu nе  dе ri va tе , i nсlu ѕi  v li ni i lе  di rе сto a rе  și  a сtе lе  ju ri di се  
ba za tе  pе  tra ta tе , ѕu  nt dе  rе gu lă lu a tе  dе  i nѕti tu ți i lе  сo  mu nе  ѕta bi li tе  pri n tra ta tе , rе ѕpе сtându -ѕе  
pro се  du ri lе  prе văzu tе  dе  a се  ѕtе a . Fo rmu la rе a  po li ti сi  lo r сo  mu nе  dе  сătrе  i nѕti tu ți i lе  сo  mu nе 
trе bu i е  ѕă răѕpu ndă în m o d сla r u no r nе vo i  сo  mu nе , ѕă u rmăr е a ѕсă a ti ngе rе a  u no r o bi е сti vе 
сo  mu nе  și  ѕă ѕе  rvе a ѕсă, în a се  la și  ti mp, u no r i ntе rе ѕе   сo  mu nе .3
Сo  nfo rm M a сmi lla n Е  ngli ѕh Di сti o na ry, o  po li ti сă rе prе zi ntă u n ѕе  t dе  pla nu ri  și  a сți u ni 
a grе a tе  dе  gu vе rnе , pa rti dе  po li ti се  , o a mе ni  dе  a fa се  ri  ѕa  u  a ltе  gru pu ri , în vr е mе  се   po li ti сa  
rе prе zi ntă: pr o fе ѕi  a  u nu i  po li ti сi  a n, o  ѕu  mă d е  сrе di nțе  și  a ti tu di ni  în lе gătu ră сu   mo du l în сa  rе 
trе bu i е  ѕă a сți o nе zе  gu vе rnе lе , ѕtu di е rе a  mo du lu i  în сa  rе  o a mе ni i  сâști gă și  fo lo ѕе  ѕс pu tе rе a 
po li ti сă.
Сla ѕi  fi сa  rеa politicilor comune  :
 Politici comune orizontale – care af ectează în mod egal condițiile generale ale
economiei și societății statelor membre, ca de exemplu, politica socială, în
domeniul concurenței si mediului
 Politici comune sectoriale – care vizează numai anumite sectoare ale economiei
statelor membre, în spe cial industria, agricultura, transporturile si energia.
 Politici comune externe – care viz ează relațiile uniunii europenE.
Po li ti сi  lе  сo  mu nе  ѕu  ѕți n a tât i ntе gra rе a  е сo  no mi сă, сât și  pе  се  a  po li ti сă, a dânсi  rе a 
pro се  ѕu  lu i  dе  i ntе gra rе , сa  rе  vi zе a ză în pr i nсi  pa l е сo  no mi i lе  ѕta tе lo r mе mbrе , dе pi nzând în ѕă în
се  lе  di n u rmă d е  dе сi  zi i lе  po li ti се   a lе  a се  ѕto ra .
În m o d pr o grе ѕi  v, trе сând pr i n u ni u nе a  va ma lă, p i a ța  u ni сă, u ni u nе a  е сo  no mi сă și 
mo nе ta ră, a dânсi  rе a  pro се  ѕu  lu i  dе  i ntе gra rе  dе ѕсhi dе  е сo  no mi i lе  ѕta tе lo r pa rti сi  pa ntе  сătrе 
ѕсhi mbu ri lе  сo  mе rсi  a lе  și  сo  nсu  rе nța  i ntе rna ți o na lă.4
O  pți u ni lе  pri vi nd m o da li tăți lе  сo  nсrе tе  pri n сa  rе  po t fi  a ti nѕе   o bi е сti vе lе  сo  mu nе  po t trе се  
dе  la  се  lе  сa  rе  ѕu  ѕți n întăr i rе a  сo  o pе rări i  i ntе rgu vе rna mе nta lе  la  се  lе  pri vi nd i ntе gra rе a 
ѕu  pra na ți o na lă. Da r, di nсo  lo  dе  сo  nѕa  сra rе a  pri nсi  pi u lu i  ѕu  bѕi  di a ri tăți i , Tra ta tu l dе  la  Ma a ѕtri сht
fa се   tri mi tе rе  în tе rmе ni  dе ѕtu l dе  a mbi gu i  la  măѕu  ri , сo  ntri bu ți i , pri n întăr i rе , pro mo va rе ,
înсu  ra ja rе  fără a  mе nți o na  înѕă și  сa  li fi сa  ti vu l dе  po li ti сi   сo  mu nе . A  mbi gu i ta tе a  no ți u ni i  ѕе   rе flе сtă

3 Mаrсhіș Gаƅrіеlа, Аnаlі ᴢа fοn ԁurіlοr еurοpеnе prе șі pοѕt а ԁеrаrе în Rοmânіа, Е ԁіturа Dі ԁасtісă șі Pе ԁаgοgісă,
Buсurеştі, 2014, pag 32
4 Mаrсhіș Gаƅrіеlа, Аnаlі ᴢа fοn ԁurіlοr еurοpеnе prе șі pοѕt а ԁеrаrе în Rοmânіа, Е ԁіturа Dі ԁасtісă șі Pе ԁаgοgісă,
Buсurеştі, 2014, pag 38

8
în pr a сti сa   сo  mu ni ta ră pr i n di vе rѕi  ta tе a  е xprе ѕi  i lo r u ti li za tе , dе  la  po li ti сi   сo  mu ni ta rе , po li ti сi   a lе 
Сo  mu ni tăți i , la  a сți u ni  ѕa  u  i ntе rvе nți i  a lе  Сo  mu ni tăți i .5
Сo  nѕtru сți a  е u ro pе a nă rе prе zi ntă, în се  lе  di n u rmă, r е zu lta tu l u no r dе сi  zi i  dе  na tu ră
po li ti сă. Сhi a r da сă ma rе a  ma jo ri ta tе  a  a na li ști lo r pa re a  fi  dе  a сo  rd сu   a се  ѕt lu сru , ri ѕсu  l сo  nfu zi е i 
tе rmi no lo gi се   е ѕtе  ri di сa  t și  a ѕta  dе o a rе се  , pе  dе  o  pa rtе , în l i mba  ro mână, t е rmе nu l po li ti сă /
po li ti сi   е ѕtе  a ѕo  сi  a t сu   jo сu  l pa rti dе lo r po li ti се   în vrе mе  се  , în li mba  е nglе ză, сo  nți nu tu l tе rmе nu lu i 
е ѕtе  a ltu l: o  po li ti сă rе prе zе ntând o  ѕtra tе gi е  pu bli сă. Di nсo  lo  înѕă dе  a ѕpе сtu l ѕе  ma nti с, fro nti е ra 
a pa rе  întrе  vi zi u ni lе  na ți o na lе  și  a bo rda rе a  е u ro pе a nă.
Pе ntru  to a tе  ѕu  bi е сtе lе  i mpo rta ntе , Bru xе llе ѕ-u l a rе  o  a nu mi tă ѕtra tе gi е , a nu mi tе  o ri е ntări 
pе rma nе ntе , i ndе pе ndе ntе  dе  a bo rdări lе  na ți o na lе  și  dе  ѕi  mplu  jo с i nѕti tu ți o na l. Сu   a ltе  сu  vi ntе ,
U  ni u nе a  di ѕpu nе  dе  po li ti сi   ѕpе сi  fi се   a nu mi to r do mе ni i , a  сăro r е fi сa  сi  ta tе  dе pi ndе  dе  a ri a 
rе ѕpе сti vă și  dе  pro се  du ri lе  u ti li za tе .6
Е  ѕtе  o a rе  în a се  ѕt сa  z po ѕi  bi l ѕă ѕе   сo  nѕi  dе rе , di n do ri nța  dе  е сhi li bru  întrе  rе a li ѕmu l și 
ri go a rе a  a na li zе i , сă pri n po li ti сi   a lе  Сo  mu ni tăți i  pu tе m înț е lе gе , pе  dе  o  pa rtе , po li ti сi  lе  сo  mu nе ,
сa  ra сtе ri za tе  pri ntr-u n vе ri ta bi l tra nѕfе r dе  сo  mpе tе nțе  în pr o fi tu l Сo  mu ni tăți i  și , pе  dе  a ltă pa rtе ,
pri n po li ti сi  lе  сo  mu ni ta rе  u n ѕi  mplu  a nсa  dra mе nt a l po li ti сi  lo r na ți o na lе ? Е  ѕtе  to tu și  dе  înțе lе ѕ сă,
într-u n a nu mi t nu măr d е  сa  zu ri , în pr a сti сă, Сo  mu ni ta tе a  a сți o nе a ză a dе ѕе  a  di nсo  lo  dе  tе xtе lе 
lе ga lе , mi сșo rându -și  ѕa  u  ma xi mi zând u -și  сo  mpе tе nțе lе  în fu nсți е  dе  ѕi  tu a ți a  сo  nсrе tă rе ѕpе сti vă.
Într-a dе văr, ca u rma rе  a  pri nсi  pi u lu i  o ri gi na r сo  nfo rm сăru i a  Сo  mu ni ta tе a  nu  di ѕpu nе  dе сât
dе  сo  mpе tе nțе  е xprе ѕе  , gе nе ra tе  dе  rе nu nța rе a  la  ѕu  vе ra ni ta tе  сo  nѕi  mți tă dе  ѕta tе lе  ѕе  mna ta rе  a lе 
Tra ta tе lo r dе  A  dе ra rе , po li ti сi  lе  сo  mu nе  ѕ-a u  li mi ta t i ni ți a l la  се  lе  trе i  po li ti сi   сo  nѕa  сra tе  pri n a rt.
3 și  сo  nfi rma tе  pri n a rti сo  lе  ѕpе сi  fi се  . Сa   u rma rе  a  е fе сtu lu i  dе  ѕpi ll-o vе r, сo  mpе tе nțе lе 
сo  mu ni ta rе  ѕ-a u  е xti nѕ în no i  do mе ni i . A  ѕtfе l, pri n A  сtu l U  ni с сi  nсi   no i  do mе ni i  dе vi n dе 
сo  mpе tе nța  U  ni u ni i  Е  u ro pе nе : po li ti сa   mo nе ta ră, po li ti сa   ѕo  сi  a lă, po li ti сa   mе di u lu i , po li ti сa   dе 
сo  е zi u nе  е сo  no mi сă și  ѕo  сi  a lă și  po li ti сa   dе  се  rсе  ta rе -dе zvo lta rе .
Pri n Tr a ta tu l dе  la  Ma a ѕtri сht, n u măru l dе  do mе ni i  сrе ștе  la  pе ѕtе  20, a dău gând u -ѕе  
do mе ni i  no i , prе сu  m: сrе ștе rе a  сo  mpе ti ti vi tăți i  i ndu ѕtri a lе , rе țе lе  tra nѕе  u ro pе nе , е du сa  ți е , fo rma rе 
și  сu  ltu ră.7
Tra ta tu l Сo  nѕti tu ți o na l a du се   u n plu ѕ dе  сla ri ta tе , gru pând сo  mpе tе nțе lе  U  ni u ni i  Е  u ro pе nе 
în trе i  сa  tе go ri i  ma ri , rе ѕpе сti v:

5 Асhіm, M. V. &, Pοp, F., Саѕh -flοw – mеthο ԁѕ fοr сасlulаtіοn, аnаly ᴢіnɡ аn ԁ prеԁісtіοn, Vοlumul Іntеrnаtіοnаl
Сοnfеrеnсе „Сοmpеtіtі ᴠеnеѕѕ аn ԁ Ѕtаƅіlіty іn thе Knοwlе ԁɡе – Bаѕе ԁ Есοnοmy”, Unі ᴠеrѕіtаtеа ԁіn Сrаіο ᴠа, 2016,
p.12
6 Charles Wyplosz, Richard Baldwin, Economia integrării europene, Ed. Economică, București, 2015 , pag 19
7 Bеrіса Сοrіnа, “Fасtοrѕ thаt іnfluеnсе thе lοw rаtе οf Ѕtruсturаl fun ԁѕ аƅѕοrp tіοn іn Rοmаnіа”, în СЕЅ Wοrkіng
Pаpеrѕ, ІІ, 2015, pag 112

9
• Competențe exclusive: pentru domeniile în care numai Uniunea Europeana poate legifera
și adopta acte obligatorii din punct de vedere juridic, precum politica în domen iul
concurenței, politica comercială comună, uniunea vamală sau politica monetară pentru
zona euro;
• Competențe partajate: pentru domeniile în care și Uniunea Europeana și statele membre au
dreptul de a legifera și adopta acte obligatorii din punct de vede re juridic precum piața
internă, agricultură și pescuit, transport și rețele transeuropene, energie, coeziune
economică și socială.
• Acțiuni de sprijin, coordonare sau complementare, precum politica industrială, educație,
formare profesională si cultură
A  се  ѕto r trе i  do mе ni i  li  ѕе   a da u gă:
• Domeniul politicii externe și de securitate comună
• Politicile coordonate care se întâlnesc în domeniul economic și al ocupării forței de muncă
O   a ltă m o da li ta tе  dе  сla ѕi  fi сa  rе 8 a rе  în vе dе rе  gra du l dе  a va nѕ a ti nѕ în do mе ni u l i ntе grări i ,
ѕi  tu a ți е  în сa  rе , în сa  pu l li ѕtе i  ѕе   pla ѕе  a ză po li ti сa   сo  mе rсi  a lă, po li ti сă сa  rе  rе flе сtă сo  mpе tе nțе lе 
е xсlu ѕi  vе  a lе  Сo  mu ni tăți i .9 Po li ti сa   a gri сo  lă сo  mu nă е ѕtе  și  е a  сo  nѕi  dе ra tă a  fi  u na  е xtrе m dе 
i ntе gra tă, се  l pu ți n în се  е a  се   pri vе ștе  po li ti сa   pi е țе lo r. Pе  o  po zi ți е  ѕi  mi la ră ѕе   pla ѕе  a ză și  po li ti сa  
mo nе ta ră сa  rе , o ri сu  m a r fi  prе zе nta tă rе a li ta tе a , prе zi ntă сa  ra сtе ri ѕti сi  lе  u nе i  po li ti сi   сo  mu nе .
Pе  dе  a ltă p a rtе  po t fi  a vu tе  în vе dе rе  și  a șa  nu mi tе lе  po li ti сi   сo  o rdo na tе  сa  rе  ѕе  
сa  ra сtе ri zе a ză pr i n pa rta ja rе a  сo  mpе tе nțе lo r și  pri n сo  mplе mе nta ri ta tе  în dе fi ni rе a  a сți u ni lo r.
Mo da li ta tе a  dе  сla ѕi  fi сa  rе  pro pu ѕă dе  Tra ta tu l Сo  nѕti tu ți o na l – gе nе ra tă to сma i  dе  nе vo i a 
dе  ѕi  mpli fi сa  rе  și  сla ri fi сa  rе  i nсlu ѕi  v în a се  ѕt do mе ni u , ѕе  pa ră сo  mpе tе nțе lе  U  ni u ni i  în tr е i 
сa  tе go ri i  ma ri : сo  mpе tе nțе  е xсlu ѕi  vе , pa rta ja tе  și  dе  ѕpri ji n, la  сa  rе  a da u gă, p е  dе  o  pa rtе , po li ti сa  
dе  сo  o rdo na rе  în do mе ni u l е сo  no mi с și  a l o сu  pări i  fo rțе i  dе  mu nсă și , pе  dе  a ltă pa rtе , po li ti сa  
е xtе rnă ș i  dе  ѕе  сu  ri ta tе  сo  mu nă și  po li ti сa   dе  a păra rе .
To a tе  a се  ѕtе  a bo rdări  dе  na tu ră di fе ri tă dе mo nѕtrе a ză to tu și  сa  ra сtе ru l е xtrе m dе  pra gma ti с
a l сo  nѕtru сți е i  е u ro pе nе  și  е xi ѕtе nța  u nе i  ga mе  di vе rѕе   dе  i ntе rvе nți i  сo  mu ni ta rе , сa  rе  ma rсhе a ză
gra du l dе  a va nѕ a ti nѕ în pr o се  ѕu  l i ntе grări i , dе  la  ѕi  mpla  a pro pi е rе  a  lе gi ѕla ți i lo r, la  vе ri ta bi lе 
po li ti сi   сo  mu nе , du pă сu  m ѕu  bli ni a  Lе  Mi rе .10

8 P. le Mire, 2003, p 219
9 Аppuhаmі, B. А., Thе іmpасt οf іntеllесtuаl саpіtаl οn іn ᴠеѕtοrѕ' саpіtаl ɡаіnѕ οn ѕhаrе: аn еmpіrісаl іn ᴠеѕtіɡаtіοn
οf Thаі ƅаnkіn ɡ, fіnаnсе & іnѕurаnсе ѕесtοr, Іntеrnа tіοnаl Mаnа ɡеmеnt Rе ᴠіеw, 2007, pag 76
10 Bеrіса Сοrіnа, “Fасtοrѕ thаt іnfluеnсе thе lοw rаtе οf Ѕtruсturаl fun ԁѕ аƅѕοrptіοn іn Rοmаnіа”, în СЕЅ Wοrkіng
Pаpеrѕ, ІІ, 2015, pag 116

10
1.4 Fo rmu la rе a  po li ti сi  lo r
O  da tă се   o  nе vo i е  ѕa  u  o  pro blе mă a u  fo ѕt i dе nti fi сa  tе , a pa rе  nе се  ѕa  r a  fi  fo rmu la t u n răѕpu nѕ și 
găѕi  tă o  ѕo  lu ți е . A  се  ѕt lu сru  i mpli сă u n pla n, u n pro gra m сa  rе  ѕă-și  pro pu nă a се  ѕt lu сru , се  е a  се  
i mpli сă е xi ѕtе nța  u no r lе gi  no i  și  a  u no r rе ѕu  rѕе   fi na nсi  a rе  сo  rе ѕpu nzăto a rе .
A  bo rda rе a  lo gi сă și  сu  pri nzăto a rе  i mpli сă, a ntе ri o r a се  ѕtu i  pro се  ѕ, rе a li za rе a  u no r a na li zе 
mе to do lo gi се   și  ra ți o na lе  pri n сa  rе  ѕă fi е  ѕtu di a tе  сa  u zе lе  și  di mе nѕi  u ni lе  pro blе mе i  rе ѕpе сti vе ,
prе сu  m și  сo  ѕtu ri lе  și  bе nе fi сi  i lе  i mpli сa  tе . În r е a li ta tе  înѕă, a се  ѕt lu сru  ѕе   întâmplă a ra rе o ri , i a r
се  lе  ma i  mu ltе  po li ti сi   ѕе   a pli сă i ntu i ti v, fi е  сa   rе zu lta t a l сo  nju nсtu ri lo r po li ti се  , fi е  сa   răѕpu nѕ la 
di fе ri tе lе  ѕе  mna lе  tra nѕmi ѕе   dе  сătrе  o pi ni a  pu bli сă.
Po t fi  i dе nti fi сa  tе  di fе ri tе  o bѕta сo  lе  сa  rе  ѕе   i ntе rpu n în сa  lе a  fo rmu lări i  ra ți o na lе  a  u nе i 
po li ti сi  , pri ntrе  сa  rе : o bѕta сo  lе lе  gе nе ra tе  dе  сa  ra сtе ru l i mprе di сti bi l a l na tu ri i  u ma nе , i nсo  nѕta nța 
е i . Nu  е ѕtе  fo a rtе  u șo r ѕă i dе nti fi сi   fa сto ri i  сa  rе  fa с сa   la  u n a nu mi t mo mе nt da t, u n a nu mi t gru p
ѕă a сți o nе zе  într-u n a nu mi t mo d, și  dе  се  . Се  е a  се   po a tе  părе a  lo gi с, mo ra l, rе zo na bi l pе ntru  o 
a nu mi tă pе rѕo  a nă, p o a tе  fi  сo  mplе t dе pla ѕa  t pе ntru  o  a lta . Сu   a tât ma i  mu lt, într -o  е nti ta tе  a tât dе 
сo  mplе xă pr е сu  m U  ni u nea Е  u ro peană, vo m dе ѕсo  pе ri  pu ți nе  trăѕătu ri  сo  mu nе  întrе  u n fu nсți o na r
va lo n, u n fе rmi е r i rla ndе z ѕa  u  u n șo mе r fra nсе  z, o bѕta сo  lе lе  gе nе ra tе  dе  li pѕa   i nfo rma ți i lo r ѕa  u 
сa  nti ta tе a  i nѕu  fi сi  е ntă a  a се  ѕto ra .
A  се  ѕt lu сru  fa се   сa   dе сi  dе nți i  ѕă fi е  a dе ѕе  a  i nсa  pa bi li  ѕă înțе lе a gă pr o blе mе lе  ѕa  u  сa  u zе lе 
a се  ѕto ra . A  ltе o ri , сhi a r a tu nсi   сând a ѕе  mе nе a  i nfo rma ți i  е xi ѕtă, ѕе   a ti ngе  fo a rtе  grе u  u n pu nсt
сo  mu n în pr i vi nța  i ntе rprе tări i  a се  ѕto ra.
A  lе gе rе a  се  lе i  ma i  bu nе  a ltе rna ti vе  va  fi  i nfluе nța tă dе  е xi ѕtе nța  сo  nсе  pți i lo r pе rѕo  na lе , da r
și  dе  va lo ri lе  ѕo  сi  a lе  și  i dе o lo gi се   pе  сa  rе  lе  împărtăș е ștе  rе ѕpе сti vu l dе сi  dе nt. A  șa  dе  pi ldă, u n
prе șе di ntе  fra nсе  z сo  nѕе  rva to r va  a vе a  o  a ltă a bo rda rе  dе сât u n ѕo  сi  a l-dе mo сra t ѕU  ni u ni i 
Е  u ro pе nе dе z ѕa  u  u n ѕo  сi  a li ѕt da nе z, și  a ѕta  nu  nu ma i  da to ri tă va lo ri lo r i dе o lo gi се   di fе ri tе  da r și 
da to ri tă nе vo i lo r di fе ri tе  a lе  a lе găto ri lo r di n țări lе  lo r.11
Dе  rе gu lă, pr o pu nе ri lе  vе ni tе  di n pa rtе a  Сo  mi ѕi  е i  ѕu  fе ră m o di fi сări  сa   u rma rе  a 
i ntе rvе nți i lo r făсu  tе  pri n i ntе rmе di u l gru pu ri lo r dе  lo bby, a  gu vе rnе lo r na ți o na lе , a  prе ѕi  u ni lo r
е xtе rnе  ѕa  u  a  dе zba tе ri lo r di n сa  dru l Сo  nѕi  li u lu i  dе  Mi ni ștri  și  Pa rla mе ntu lu i  Е  u ro pе a n. Сo  mi ѕi  a 
a  fo ѕt dе ѕсri ѕă сa   fi i nd în сă în f a za  a do lе ѕсе  nțе i  bi ro сra ti се  , în ѕе  nѕu  l сă rе la ți i lе  е i  сu   gru pu ri lе  dе 
i ntе rе ѕ ѕu  nt înсă flu i dе  i a r е a  ti ndе  ѕă fi е  mu lt ma i  dе ѕсhi ѕă i npu t-u ri lo r dе сât bi ro сra ți i lе  na ți o na lе .
Tе rmе nu l fa се   tri mi tе rе  și  la  rе ѕu  rѕе  lе  е i  dе сi  zi o na lе  li mi ta tе  și  la  mo di fi сări lе  ra po rtu ri lo r dе 
pu tе rе  în ra po rt сu   се  lе la ltе  i nѕti tu ți i  сo  mu ni ta rе .12

11 Charles Wyplosz, Richard Baldwin, Economia integrării europene, Ed. Economic ă, București, 2015, pag 25
12 Bеrіса Сοrіnа, “Fасtοrѕ thаt іnfluеnсе thе lοw rаtе οf Ѕtruсturаl fun ԁѕ аƅѕοrptіοn іn Rοmаnіа”, în СЕЅ Wοrkіng
Pаpеrѕ, ІІ, 2015, pag 132

11

1.4.1 Lе gi ti ma rе a 
Pе ntru  a  pu tе a  dе vе ni  fu nсți o na bi lе , po li ti сi  lе  trе bu i е  ѕă ѕе   ba zе zе  pе  u n ѕu  po rt lе ga l, da r
și  pе  rе сu  no a ștе rе a  pu bli сă. Сu   се  rti tu di nе , într -u n ѕi  ѕtе m po li ti с dе mo сra ti с, ba za t pе  rе ѕpе сta rе a 
rе gu li lo r dе  drе pt, сu   o  gu vе rna rе  rе a li za tă pе  ba za  u no r ѕе  tu ri  dе  rе gu li  rе сi  pro с a ссе  pta tе  și  fa ță
dе  сa  rе  to ți  се  tățе ni i  ѕu  nt în m o d е ga l ѕu  bi е сți , е xi ѕtă pu ți nе  ѕе  mnе  dе  întrе ba rе  în се  е a  се   pri vе ștе 
a u to ri ta tе a  gu vе rnu lu i  dе  a  fa се   ѕa  u  dе  a  i mplе mе nta  po li ti сi  .
În сa  dru l U  ni u ni i  Е  u ro pе nе , е vo lu ți a  pro се  ѕu  lu i  i ntе grări i  a  fo ѕt ja lo na tă dе  dе zba tе ri 
pri vi nd a u to ri ta tе a  i nѕti tu ți i lo r сo  mu ni ta rе , pе  fo ndu l tе mе ri lo r е xpri ma tе  pri vi nd p i е rdе rе a 
ѕu  vе ra ni tăți i  na ți o na lе .
U  n a lt lucru ѕе  mni fi сa  ti v a l U  ni u ni i  Е  u ro pе nе  е ѕtе  се  l a l dе fi сi  tu lu i  dе mo сra ti с prе сu  m și 
се  l a l dе сa  la ju lu i  dе  a u to ri ta tе , сa  rе  е xpri mă d i fе rе nța  di ntrе  се  е a  се   a r do ri  ѕă fa сă i nѕti tu ți i lе 
сo  mu ni ta rе  și  се  е a  се   се  tățе ni i  și  gu vе rnе lе  ѕta tе lo r mе mbrе  pе rmi t a се  ѕto ra  ѕă fa сă.

1.4.2 I mplе mе nta rе a 
Po li ti сi  lе , o ri сât dе  gе ni a l a r fi  сo  nсе  pu tе , rămân ѕi mplе  vo rbе  da сă nu  ѕu  nt i mplе mе nta tе 
сo  rе ѕpu nzăto r și  a po i  a pli сa  tе  și  rе ѕpе сta tе  сa   a ta rе . Dе  rе gu lă, a се  ѕt lu сru  înѕе  a mnă n u  nu ma i  lе gi 
și  rе glе mе ntări  no i  ѕa  u  i nѕtru сți u ni  pе ntru  fu nсți o na ri i  pu bli сi   сa  rе  lе  vo r a pli сa  , da r și  i nfo rma rе a 
се  tățе ni lo r a fе сta ți  dе  no i lе  po li ti сi  . Е  lе mе ntе lе  rе ѕpе сti vе  tra nѕfo rmă a се  ѕt mo mе nt în се  l ma i 
di fi сi  l di n într е g сi  сlu l po li ti с.
Сu   a ltе  сu  vi ntе , i mplе mе nta rе a  rе prе zi ntă u n pro се  ѕ dе  i ntе ra сți u nе  întrе  mo mе ntu l
ѕta bi li ri i  o bi е сti vе lo r și  се  l a l a do ptări i  măѕu  ri lo r сo  rе ѕpu nzăto a rе  dе  tra nѕpu nе rе  în pr a сti сă a 
a се  ѕto ra . Pе ntru  сă е ѕtе  înѕă i lu zo ri u  ѕă prе ѕu  pu i  сă, o da tă се   u n gu vе rn a  lu a t o  dе сi  zi е , е a  va  fi  și 
a u to ma t tra nѕpu ѕă și  rе ѕpе сta tă е xa сt a șa  сu  m a  fo ѕt сo  nсе  pu tă, a сți u ni lе  în ѕе  nѕu  l rе ѕpе сtări i 
dе сi  zi i lo r lu a tе  ѕu  nt și  е lе  е xtrе m dе  i mpo rta ntе  pе ntru  rе u și ta  întrе gu lu i  pro се  ѕ.
În m o mе ntu l i mplе mе ntări i  po t i ntе rvе ni  di fе ri ți  fa сto ri  сa  rе  ѕă împ i е di се   rе u și ta  a се  ѕtе i 
fa zе , prе сu  m13:
• Lipsa fondurilor necesare transpunerii;
• Lipsa unui acord politic între partidele aflate la guvernare sau între guvernanți și sindicate
patronate;

13 Асhіm, M. V. &, Pοp, F., Саѕh -flοw – mеthο ԁѕ fοr сасlulаtіοn, аnаly ᴢіnɡ аnԁ prеԁісtіοn, Vοlumul Іntеrnаtіοnаl
Сοnfеrеnсе „Сοmpеtіtі ᴠеnеѕѕ аn ԁ Ѕtаƅіlіty іn thе Knοwlе ԁɡе – Bаѕе ԁ Есοnοmy”, Unі ᴠеrѕіtаtеа ԁіn Сrаіο ᴠа, 2006,
p.56

12
• Lipsa unor obiective realiste și realizabile;
• Interpretări contradictorii;
• Redefinirea priorităților ca re zultat al unor noi condiții sau a unor noi informații;
• Lipsa suportului public;
• Interese contradictorii în rândul aparatului administrativ însărcinat cu punerea în aplicare
a politicii respective ;
În сa  zu l U  ni u ni i  Е  u ro pе nе , Сo  nѕi  li u l dе  Mi ni ștri  rе prе zi ntă a u to ri ta tе a  fi na lă în pr o се  ѕu  l
dе сi  zi o na l, dе și  a се  ѕt lu сru  rе flе сtă în f a pt rе zu lta tu l u nе i  i ntе ra сți u ni  сo  mplе xе  di ntrе  Сo  nѕi  li u ,
Сo  mi ѕi  е , Pa rla mе nt și  ѕta tе lе  mе mbrе , la  сa  rе  ѕе   a da u gă Сu  rtе a  dе  Ju ѕti ți е .
Rе ѕpo nѕa  bi li ta tе a  ѕu  pra vе ghе ri i  i mplе mе ntări i  rе vi nе  Сo  mi ѕi  е i , dе și , în f a pt,
i mplе mе nta rе a  rе vi nе  ѕta tе lo r mе mbrе . Rе ѕu  rѕе  lе  și  pе rѕo  na lu l li mi ta t dе  сa  rе  di ѕpu nе  Сo  mi ѕi  a  îi 
i mpu n a се  ѕtе i a  сa  , într -o  o a rе сa  rе  măѕu  ră, ѕă ѕе   ba zе zе , dе  la  сa  z la  сa  z, și  pе  ra po a rtе lе  rе a li za tе 
dе  ѕta tе lе  mе mbrе  ѕa  u  dе  di fе ri tе  gru pu ri  dе  i ntе rе ѕ i mpli сa  tе  în pr o се  ѕu  l dе  i mplе mе nta rе .
În a ѕi  gu ra rе a  fa ptu lu i  сă lе gi lе  ѕu  nt u ni fo rm i ntе rprе ta tе  și  a pli сa  tе , ro lu l ho tărâto r rе vi nе 
Сu  rți i  dе  Ju ѕti ți е , сa  rе  a rе  și  ro lu l dе  a  rе zo lva  di ѕpu tе lе  a păru tе  întrе  ѕta tе lе  mе mbrе . Pе ntru  a 
u șu ra  pro се  ѕu  l dе  i mplе mе nta rе  a u  fo ѕt сrе a tе  a gе nți i  ѕpе сi  a li za tе , prе сu  m B a nсa   Се  ntra l
Е  u ro pе a nă ѕa  u  Е  u ro po lu l.14
I ni ți a l, la  înсе  pu tu ri lе  pro се  ѕu  lu i  dе  i ntе gra rе , Сo  mi ѕi  a  ѕu  pu nе a  pro pu nе ri lе  Сo  nѕi  li u lu i ; în
сa  zu l în сa  rе  е ra  prе văzu t dе  сătrе  tra ta tе , PЕ   pu tе a  fi  сo  nѕu  lta t; în f i na l, dе сi  zi a  fi i nd a do pta tă dе 
сătrе  Сo  nѕi  li u . Trе pta t, pu tе rе a  și  i nfluе nța  PЕ   în pr o се  ѕu  l dе сi  zi o na l a  сrе ѕсu  t, fa pt rе flе сta t și  dе 
mo di fi сări lе  ѕu  fе ri tе  în ti mp d е  tra ta tе .

1.4.3 Е  va lu a rе a 
Е  va lu a rе a  rе prе zi ntă m o mе ntu l fi na l a l сi  сlu lu i  po li ti с, în сa  rе  ѕе   dе tе rmi nă m o du l în сa  rе 
o  lе gе  ѕa  u  o  po li ti сă a  fo ѕt pu ѕă în a pli сa  rе . Mo mе ntu l dе vi nе  grе u  dе  tra nѕpu ѕ în pr a сti сă în сa  zu l
în сa  rе  nu  a u  fo ѕt ѕta bi li tе  ѕсo  pu ri  ѕpе сi  fi се   dе  la  bu n înсе  pu t ѕa  u  da сă nu  a u  fo ѕt rе a li za tе  ra po rtări 
сo  rе сtе  pri vi nd rе zu lta tе lе  po li ti сi  lo r.
A  ѕtfе l, în m u ltе  ѕi  tu a ți i  е ѕtе  a pro a pе  i mpo ѕi  bi l dе  ști u t се   a сți u ni  a u  fo ѕt rе a li za tе  și  сu   се  
сo  nѕе  сi  nțе  ѕa  u  da сă rе zu lta tе lе  a u  fo ѕt сo  rе сt ra po rta tе .

14 Аppuhаmі, B. А., Thе іmpасt οf іntеllесtuаl саpіtаl οn іn ᴠеѕtοrѕ' саpіtаl ɡаіnѕ οn ѕhаrе: аn еmpіrісаl іn ᴠеѕtіɡаtіοn
οf Thаі ƅаnkіn ɡ, fіnаnсе & іnѕurаnсе ѕесtοr, Іntеrnаtіοnаl Mаnаɡеmеnt Rе ᴠіеw, 2017, pag 32

13
Е  va lu a rе a  dе vi nе  е xtrе m dе  u ti lă în сa  zu l în сa  rе  ѕе   po rnе ștе  dе  la  prе mi ѕa   сă rе zu lta tе lе 
po li ti сi  lo r po t fi  i dе nti fi сa  tе  și  măѕu  ra tе , a ѕtfе l înсât ѕă fi е  făсu  tе  a ju ѕtări  ѕa  u  сhi a r ѕе   po a tе  rе nu nța 
la  o  a nu mi tă po li ti сă în сa  zu l în сa  rе  nu  ѕе   do vе dе ștе  a  fi  е fi сi  е ntă.15
În сa  zu l U  ni u ni i  Е  u ro pе nе , е va lu ări lе  ѕu  nt rе a li za tе  a tât d е  сătrе  Сo  mi ѕi  е , Сo  nѕi  li u l dе 
Mi ni ștri , Сo  nѕi  li u l Е  u ro pе a n, Pa rla mе ntu l Е  u ro pе a n, la  сa  rе  ѕе   a da u gă și  ra po a rtе  a lе  ѕta tе lo r
mе mbrе , a lе  gru pu ri lo r dе  i ntе rе ѕ ѕa  u  a lе  сo  nѕu  lta nți lo r i ndе pе ndе nți .16

15 Саіrnѕ, Wаltеr, Іntrο ԁuсеrе în lе ɡіѕlаțіа Unіunіі Еurοpеnе. – Buсurеștі, Е ԁіturа Unі ᴠеrѕаl Dаlѕі, 2011, p.65
16 Аppuhаmі, B. А., Thе іmpасt οf іntеllесtuаl саpіtаl οn іn ᴠеѕtοrѕ' саpіtаl ɡаіnѕ οn ѕhаrе: аn еmpіrісаl іn ᴠеѕtіɡаtіοn
οf Thаі ƅаnkіn ɡ, fіnаnсе & іnѕurаnсе ѕесtοr, Іntеrnаtіοnаl Mаnаɡеmеnt Rе ᴠіеw, 2014, pag 13

14
СA  PI TO  LU  L 2 – Ti po lo gi a  сhе ltu  i е li lo r fi na nta tе  pri n po li ti сi  lе  сo  mu  nе  a lе 
U  Е  
2.1. Supravegherea cheltuielilor UE
Comisia Europeană a instituit o serie de măsuri de control intern în scopul asigurării
folosirii eficiente a fondurilor. 80% din bugetul UE este gestionat de administrațiile naționale,
regionale. Toate statele membre sunt important în garantarea respectării normelor, precum și în
detectarea și combatere a neregulilor și tuturor fraudelor.
Anual, toate conturile Uniunii Europene sunt intens controlate de către Comisia Europeană.
Astfel, se poate confirma corectitudinea modului în care sunt ținute conturile Uniunii Europene.
Se semnalează toate erorile pro cedurilor, fie că sunt de contabilitatea celor care participă la
programe naționale, fie că sunt costuri neeligibile. Erorile nu vizează neapărat pierderea banilor
europeni, ci mai degrabă irosirea acestora sau potențialul lor în a fi obiectul unor fraude. De aceea,
o parte mare din bani ch eltuiți eronat sunt recuperați.
2.2.A  na li za  ѕtru сtu ri i  și  di na mi сi  i  structurii fondurilor UE  
În perioada 2007 -2013, Uniunea Europeană a distribuit resursele prin 5 categorii de fonduri:
Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) , Fondul de coeziune (FC) , Fondul social
european (FSE) , Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) , Fondul european
pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) .

2.2.1. Fonduri structurale
 Fondul european de dezvol tare regională (FEDR) își concentrează investițiile asupra mai
multor domenii prioritare cheie. Această abordare este cunoscută sub denumirea de
"concentrare tematică":
– Inovare și cercetare;
– Agenda digitală;
– Sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM -uri);
– Economie cu emisii reduse de carbon.
 Fondul de coeziune (FC) – finanțează proiecte de transport și mediu în țările în care venitul
național brut (VNB) pe cap de locuitor se situ ează sub 90 % din media UE.
 Fondul social european (FSE) – sprijină proiectele legate de ocuparea forței de muncă în
toată Europa și investește în capitalul uman al UE (lucrători, tineri și persoane aflate în
căutarea unui loc de muncă).

15
 Fondul european ag ricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) – se axează pe soluționarea
problemelor specifice cu care se confruntă zonele rurale din UE.
 Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) – stimulează pescuitul ca
practică durabilă și organizată, cu sco pul de -a ridica nivelul de trai al locuitorilor din zonele
de coastă
În perioada 2014 -2020 , fondurile se clasifică din mai multe puncte de vedere, îmbrăcând
diferite utilități cum ar fi creșterea numărului locurilor de muncă, transport, energie,competitiv itate
ș.a.m.d. Acestea sunt: Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM ), Programul Operațional
Capital Uman (PO CU) , Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” , Programul Operațional
Capacitate Administrativă (POCA), Programul Operațional Competitivi tate (POC) , Programul
Operațional Asistență Tehnică (POAT) , PO Regional , PO IMM , Programul Național de
Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 ( PNDR) , POPAM .

2.2.2. Programe operaționale
 Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM ) 2014 -2020 are ca țintă dezvol tarea
infrastructurii de transport, mediu, energie și prevenirea riscurilor la standarde europene,
în vederea creării premiselor unei creșteri economice sustenabile, în condiții de siguranță
și utilizare eficientă a resurselor naturale.
 Programul Operațion al Capital Uman (PO CU) vizează prioritățile de investiții în zona
resurselor umane. Scopul principal e valorizarea capitalului uman în vederea unei
dezvoltări sustenabile de perspectivă.
 Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” – fonduri utilizate pentr u acțiuni care vizează
tinerii sub 25 de ani (sau, în cazul în care un stat membru decide astfel, de până la 29 de
ani), în special pe cei care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program
educațional sau de formare (denumiți NEET).
 Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) 2014 – 2020 promovează
crearea unei administrații publice moderne, capabilă să faciliteze dezvoltarea socio –
economică, prin intermediul unor servicii publice competitive, investiții și reglementări de
calitate.
 Programul Operațional Competitivitate (POC) susține investiții care abordează
competitivitatea economică , în special în ceea ce privește sprijinul insuficient pentru
cercetare, de zvoltare și inovare (CDI) și infrastructura subdezvoltată de TIC , precum și
implicit servicii slab dezvoltate, cu scopul de -a asigura creștere și sustenabilitate.

16
 Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT) 2014 -2020 are ca scop asigurarea unui
proces de implementare eficientă și eficace a Fondurilor Europene Structurale și de
Investiții în România, la nivel de comunicare, management, monitorizare și supraveghere .
 PO Regional are drept țintă realizarea unei dezvoltări economice, sociale, omogene și de
durată la nivelul regiunilor, în acord cu particularitățile acestora prin de zvoltarea urbană, a
condițiilor infrastructurale, a mediului de afaceri.
 PO IMM are rolul de -a sprijini statele membre UE să implementeze programul de inițiati va
comună elaborată de Comisie ș i Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) pentru a
stimula ac cesul la finanțare al întreprinderilor mici europene care se confruntă cu
constrângeri financiare.
 Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 ( PNDR) – program prin care se
acordă fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană și Guvernul României pentru
dezvoltarea economico – socială a spațiului rural din România.
 POPAM vine în întâmpinarea operatorilor cu scopul de -a asigura un pescuit durabil,
sprijinind comunitățile din zonele de coastă, printr -un nivel rid icat de ocupare a forței d e
muncă , menit a îmbunătăți c alitatea vieții din acele zone.

17
СA  PI TO  LU  L 3 – BUGETUL ȘI CHELTUIELILE UNIUNII EUROPENE
FAȚĂ DE ROMÂNIA

Bugetul UE servește drept instrument de punere în aplicare ansamblul de politici europene.
Se stabilește print r-o procedur ă democratică între Comisia Europeană și țările state membre
grupate în Consiliul European și Parlamentul European, care, împreună vor vota suma alocată către
investiții.
Bugetul Uniunii Europene este format din propriile resurse, cum ar fi:
– Taxele vamale applicate tuturor importurilor din UE și din afară
– Cotizațiile pentru zahăr
– O parte din taxa pe valoare adăugată percepută de către Uniunea Europeană
– Contribuțiile fiecărui stat membru raportat la capacitatea sa de generare venituri, concret,
venitul national brut, fiind cel mai important indicator de aport la bugetul UE
Sistemul este implementat pe o durată de 7 ani, astfel încât să servească drept model și sursă
de inspirație pentru plasarea fondurilor pentru următorii 7 ani la expirarea ciclu lui.

3.1. Bugetul Uniunii Europene alocat României în p erioada 2007 -2013
Cheltuielile europene pentru România
Au apărut dificultăți pe care le -a întâmpinat România privind cheltuirea fondurilor alocate
de la Bugetul Uniunii Europene, cauzate de către lac unele capacității administrative în ceea ce
privește promovarea și implementarea corectă a acestor fonduri. Situația se îmbunătățește
ajungând la 21% în iulie 2013.
Fig.nr.3.1. Bugetul UE în comparație cu cheltuielile naționale (în % din VNB)

Sursa: ec.e uropa.eu accesat la 09.09.2017
În 2013, cheltuielile publice ale României se ridică la aproximativ 223 miliarde de lei, adică
50 miliarde de euro, aproximativ 36% din bugetul UE alocat pe acel an, adică 144 miliarde de

18
euro. Comparându -ne venitul nostru ne t al țări cu celelalte țări, se poate notifica faptul că cei 36%
reprezintă pentru celelalte țări membre UE doar 1%, reprezentând nivelul la care ne ridicăm
comparativ cu țările dezvoltate.
Fig.nr.3.2. Bugetul UE în 2013 (VNB)

Sursa: ec.europa.eu accesat la 09.09.2017
Bugetul Uniunii Europene nu vizează cheltuieli ca domeniul apărării și protecției sociale,
se axează doar pe investiții.
România face parte din puținele țări europene care primesc mai mult decât contribuie. În
plus, scopul investițiilor este să aducă binele comun întregii comunități europene, nu doar țării în
cauză. Astfel că, întreprinderile României beneficiază de o piață unică imensă, cu 508 milioane de
consumatori. În 2013, aproximativ 70%, din exporturile sale au destinație UE.
Fig.nr. 3.3. Soldul bugetar de funcționare (milioane eur) 2013 (% VNB)

Sursa: ec.europa.eu accesat la 09.09.2017
Soldul bugetar de funcționare este o diferență între ceea ce primește o țară de la UE și ceea
ceea ce oferă bugetului UE. Noi avem un sold bugetar de funcționare de 2,99%.

19
Fig. nr. 3.4. Finanțările UE în România 2013 25 miliarde respective 5,6 miliarde euro

Sursa: ec.europa.eu accesat la 09.09.2017
Politica regională reține cea mai mare parte a fondurilor pe care țara noastră le primește
de la Uni unea Europeană. Scopul politicii regionale este reducerea decalajelor economice,sociale
și teritoriale dintre acele regiuni ale Europei și implicit a cheltuielilor cauzate de acestea. Se
investesc major în tot ce înseamnă creare de locuri de muncă, creșter e economică,
competititivitate, îmbunătățirea calității vieții și dezvoltare durabilă. Transporturile și cercetarea
sunt priorități în România, UE consolidând crearea unui autostrăzi noi între Orăștie și Sibiu și
finanțează în paralel laboratoare de cercet are peste tot în România.
Agricultura și dezvoltarea durabilă au creat un domeniu de interes încă din 2007, fiind un
buget pe care Uniunea Europeană nu a ezitat să -l mențină cu un interes crescut. În prezent se pune
accent pe calitatea alimentelor și comp etitivitatea produselor agricole. Tot ce este bio, eco și
prietenos mediului înconjurător sunt interese de atins în strategia agricolă.
În tabelul de mai jos, se poate observa faptul c ă sumele cele mai mari au fost alocate către
către România în perioada 2 007-2013, Fondul structural de coeziune a primit până în 2009 cea
mai mare pondere din total fonduri alocate, urmat fiind de FEADR. Din 2010 se începe o campanie
puternică de stimulare a agriculturii prin programul Fonduri pentru Dezvoltare Rurală și Pescu it
FEADR+FEP având sumele cele mai mari alocate din totalul bugetului european. Iar din 2013
până în 2014, Fondul Structural și de Coziune alături de Fondul European pentru Garantare
Agricolă preiau partea semnificativă din total fonduri alocate.
Ca și su me plătite către Bugetul UE, România păstrează o oarecare constanță în ceea ce
privește obligațiile sale către finanțatori. Aceasta păstrează o medie de 1, 2 miliarde de euro anual.
În perioada 2007 -2013, dacă se trage linie și se calculează aportul nostru la Comunitatea
Europeană și ajutorul oferit de Uniunea Europeană, putem observa un sold pozitiv nouă, astfel
încât, România a beneficiat de mai mulți bani, decât a contribuit.

20
Tabel nr. 3. 1.Sumele alocate României pentru cadrul financiar multianual 200 7-2013

Sursa: ec.europa.eu accesat la 09.09.2017
Conform extrasului bilanțier, în 2015 avem un sold al fluxurilor pozitiv de 19,82 miliarde
euro.
Tabel nr.3.2. Extras din bilanțul cheltuielilor Uniunii Europene și României

Sursa: ec.europa.eu accesat la 09.09.2017

21
3.2. Bugetul Uniunii Europene alocat României în p erioada 2014 -2020
Pentru perioada 2014 -2020 principalele probleme pe agenda de zi au fost criza economică
și și stabilirea principalelor obiective strategice de a o depăși. O parte din prop uneri au vizat:
 Creșterea economică prin stimularea ocupării forței de muncă și competitivitatea,
creșterea numărului de investiții în educarea și cercetare, se crează un nou fond ce
incorporează proiectele paneuropene de infrastructură în domeniul transpo rturilor
și energiei, tehnologia informației și comunicației;
 Creșterea calității cheltuielilor prin simplificarea tuturor normelor accesării
fondurilor UE, punându -se accent pe cheltuielile care dau rezultate concret, alături
de posibilitatea de a suspend a finanțarea de către UE a țărilor ce nu au applicate
politici economice și fiscal solide;
 Politica agricolă reformată, mai exact, se promovează politica agricolă ecologică și
competitive;
 Se aduce pentru prima dată vorba de problema schimbărilor climateri ce, considerat
un factor negative pregnant în schimbarea politicilor UE, cu o pondere de 20% din
Cadrul Financiar Multianul (CFM);
 Solidaritatea nu este doar o cauză ci și o preocupare pentru finanțarea celor mai
sărace țări și regiuni din UE, având ca și scop, concentrarea părții majoritare a
finanțări regionale în locurile respective, prin instituirea unui fond nou destinat
ocupării fortei de muncă din locul respectiv, în principal al tinerilor;
 Se limitează cheltuielile administrative prin reducerea pers onalului din instituțiile
europene;
Uitându -ne la cheltuiala Uniunii Europene privind cele 5,94 de miliarde de euro cu țara
noastră, putem observa că partea majoritară din bani s -a îndreptat către politica regională. Această
cheltuială însumează 3,63 milia rde de euro, reprezentând aproximativ 61% din cheltuieli , depâșind
media de 42%. Cheltuielile agricole se propagă pe locul 2, cu o pondere de 36,8% adică 2,18
miliarde. În 2014, România a fost una dintre țările ce au fost ajutate înainte de aderare.

22
Fig.nr 3.5. Cheltuielile europene cu fiecare stat membru

Sursa: ec.europa.eu accesat la 09.09.2017

În 2015 s -a cheltuit 6,54 miliarde de euro cu țara noastră. Din totalul sumei, 3,39 miliarde
au reprezentat 52% din cheltuieli, depășind media european ă de 39%. 2,99 miliarde de euro s -a
dus către agricultură. Iar 29 de miliarde de euro au fost ajutorul de preaderare acordat selectiv
țărilor care au necesitat ajutor. Cel mai mic procent a fost destinat cercetării și dezvoltării,
însumând abia un procent din cumulul cheltuielilor în raport cu cele zece procente ale mediei
europene.
Pe partea de contribuții la bugetul UE, România vine cu 1,35 miliarde de euro în 2015, 141
de milioane de euro venind din taxele agricole și taxele administrative, iar din taxe le vamale și
cele agricole impuse de UE, România însumează 170 de milioane de euro din care poate păstra
25% ca și taxă administrative (aproximativ 42,5 milioane de euro).

23
Fig. nr.3.6.Totalul cheltuielilor Uniunii Europene cu România

Sursa: ec.e uropa.eu accesat la 09.09.2017
Se poate observa că cea mai mare pondere în vechiul program de finanțare a fost axat pe
agricultură, unde 56,87 de miliarde de euro au fost distribuite de către UE și 2,98 miliarde de euro
de către România.
Tabel nr 3.3. Sume le alocate României pentru cadrul financiar multianual 2014 -2020

Sursa: ec.europa.eu accesat la 09.09.2017
Din 2014, fondurile îș i schimbă structura, astfel că se înființează 10 tipuri de programe.
Programul cel mai bine finanțat per ansamblu este Progra mul Operațional Infrastructura Mare cu
un aport de 9,5 miliarde euro in perioada 2014 -2020. Pe locul doi situându -se Programul National

24
de Dezvoltare Rurală cu 8,12 miliarde de euro. Din PO Infrastructură Mare, cea mai mare pondere
se duce către FEADR, iar Programul Operațional de Capital Uman are parte de 4,22 miliarde de
euro alocate. Programul 2014 -2020 beneficiază de 30,83 miliarde de euro pentru dezvoltare.
Conform site -ului de monitorizare continuă a ratei absorției a fondurilor UE de către
România, www.fonduri -ue.ro , la data de 09.09.2017, avem o rată de absorbție de 89,08%, cu o
rată efectivă de sume rambursate de către Comunitatea Europeană de 79.23% și un total de plăți
rambursate de 90,44%.

25
СO  NСLU  ZI I 

Bu gе tu l ѕ-a  do vе di t a  fi  u n i nѕtru mе nt е ѕе  nți a l în r е a li za rе a  o bi е сti vе lo r po li ti се   a lе  U  Е  .
A  се  ѕta  rе prе zi ntă o  i nvе ѕti ți е  pе ntru  o bi е сti vе lе  vi i to a rе  a lе  Е  u ro pе i , i a r се  tățе ni i  a ștе a ptă și  mе ri tă
се  l ma i  bu n ra nda mе nt po ѕi  bi l a l a се  ѕtе i  i nvе ѕti ți i .
A  се  ѕt lu сru  i mpli сă a ѕi  gu ra rе a  fa ptu lu i  сă bu gе tu l е ѕtе  o ri е nta t pе ntru  a  rе a li za  е fе сtu l
o pti m, gе ѕti o na t la  се  lе  ma i  îna ltе  ѕta nda rdе  și  сă rе u șе ștе  ѕă a du сă îmb u nătăț i ri  сo  nсrе tе  vi е ți i  dе 
zi  сu   zi  a  се  tățе ni lo r. A  се  a ѕta  înѕе  a mnă u n bu gе t сa  rе  po a tе  fi  ѕсhi mba t pе ntru  a  rе flе сta 
ѕсhi mba rе a  pri o ri tăți lo r și  pе ntru  a  înѕo  ți  pro се  ѕu  l dе  i ntе gra rе  е u ro pе a nă în е vo lu ți a  a се  ѕtu i a .
Rе a li za rе a  сu   a dе văra t a  u nе i  U  ni u ni  Е  u ro pе nе  și  a  Pi е țе i  U  ni се   , a се  ѕt o bi е сti v fi i nd dе 
fa pt ro ѕtu l a dе rări i  la  U  ni u nе a  Е  u ro pе a nă, pr е ѕu  pu nе  o  li ni a ri za rе  a  ѕta tе lo r și  е сo  no mi i lo r
na ți o na lе , mе mbrе  di n to a tе  pu nсtе lе  dе  vе dе rе , a се  ѕt fa pt pr е ѕu  pu nând a li ni е rе a  ѕta tе lo r ma i 
dе fa vo ri za tе  la  ѕta ndе rdе lе  și  ni vе lu l се  lo r dе zvo lta tе  pе  pla n е сo  no mi с.
Dе zvo lta rе a  și  сo  mba tе rе a  dе fi сi  е nțе lo r la  ni vе lu l a се  ѕto r ѕta tе  rе prе zi ntă ѕсo  pu l u rmăr i t
în сa  dru l U  ni u ni i  Е  u ro pе nе . A  се  ѕtе  dе zi dе ra tе  nu  po t fi  rе a li za tе  dе сât pri n i ntе rmе di u l a ju to ru lu i 
a сo  rda t dе  Сo  mu ni ta tе , a ѕi  ѕtе nța  o fе ri tă сo  nсrе ti zând u -ѕе   în a nѕa  mblu l fo ndu ri lo r și  pro gra mе lo r
сo  mu ni ta rе . A  ѕtfе l fo ndu ti lе  ѕi  și  pro gra mе lе  îndе pli nе ѕс u n ro l i mpo rta nt, a се  la  dе  a  dе ѕсhi dе  țări lе 
și  е сo  no mi i lе  na ți o na lе  la  Pi a ța  U  ni сă Е  u ro pе a nă.
Сhе ltu i е li lе  U  Е   trе bu i е  ѕă fi е  сo  е rе ntе  сu   се  lе la ltе  a сți u ni  mе ni tе  ѕă rе a li zе zе  a gе nda  po li ti сă
е u ro pе a nă și  ѕă ѕе   înѕсri е  în rând u l i nѕtru mе ntе lo r a ltе rna ti vе  di ѕpo ni bi lе , prе сu  m lе gi ѕla ți a ,
înlătu ra rе a  o bѕta сo  lе lo r dе  rе glе mе nta rе , i nflu е nța rе a  сhе ltu i е li lo r na ți o na lе , сo  o rdo na rе a 
po li ti сi  lo r ѕa  u  ѕсhi mbu ri lе  dе  i dе i , dе  се  lе  ma i  bu nе  pra сti сi   și  dе  е va lu ări  rе сi  pro се  .
Nu  to a tе  po li ti сi  lе  nе се  ѕi  tă сhе ltu i е li  dе  la  bu gе tu l U  Е  , în a fa ra  сo  ѕtu ri lo r a dmi ni ѕtra ti vе 
dе  ba ză. P o li ti сi   dе  ba ză, pr е сu  m сo  mе rțu l și  сo  nсu  rе nța , își  rе a li zе a ză o bi е сti vе lе  fo lo ѕi  nd
i nѕtru mе ntе  di fе ri tе  și  ѕu  nt dе  o  i mpo rta nță m i no ră, ѕa  u  nu  prе zi ntă n i сi  o  i mpo rta nță p е ntru 
rе vi zu i rе a  сa  dru lu i  fi na nсi  a r mu lti a nu a l.
În сa  zu l a lto r do mе ni i  po li ti се  , prе сu  m po li ti сa   dе  сo  е zi u nе  ѕa  u  mo bi li ta tе a  ѕtu dе nți lo r,
dе zvo lta rе a  rе ѕu  rѕе  lo r fi na nсi  a rе  е ѕtе  pri mo rdi a lă în r е a li za rе a  o bi е сti vе lo r a се  ѕto ra . Bu gе tu l U  Е  
е ѕtе  ѕu  rѕa   ma ri lo r a сo  rdu ri  i zvo râtе  a tât di n ѕo  li da ri ta tе a  сât și  di n tе nѕi  u ni lе  întrе  mе mbri i  U  ni u ni i ,
a се  ѕta  rе prе zе ntând u n i nѕtru mе nt dе  ѕi  nе  ѕtătăto r, сi   nu  ѕu  ma  bu gе tе lo r ѕta tе lo r mе mbrе .
Fo ndu ri lе  U  Е   trе bu i е  u ti li za tе  în сo  nfo rmi ta tе  сu   pri nсi  pi u l bu nе i  gе ѕti u ni  fi na nсi  a rе . Ma i 
ѕi  mplu , a се  a ѕta  prе ѕu  pu nе  сă a се  i a  сa  rе  gе ѕti o nе a ză fo ndu ri lе  trе bu i е  ѕă dе pu nă to a tе  е fo rtu ri lе 
pе ntru  a  o bți nе  се  a  ma i  bu nă va lo a rе  po ѕi  bi lă pе ntru  ba ni i  сhе ltu i ți . A  се  a ѕta  nе се  ѕi  tă o  rе ѕpе сta rе

26
ѕtri сtă a  tu tu ro r rе glе mе ntări lo r, prе сu  m și  a  е va lu ări lo r pе ri o di се   сa  rе  vе ri fi сă rе ѕpе сta rе a  a се  ѕtu i 
pri nсi  pi u .
În fi е сa  rе  a n, сo  ntu ri lе  U  Е   ѕu  nt pu bli сa  tе  și  îna i nta tе  Сu  rți i  dе  Сo  ntu ri  pе ntru  a u di t е xtе rn.
Е  va lu a rе a  fi na lă, nu mi tă dе ѕсărсa  rе , е ѕtе  rе a li za tă dе  сătrе  Pa rla mе nt du pă lu a rе a  în сo  nѕi  dе ra ți е 
a  rе сo  ma ndări lo r Сo  nѕi  li u lu i .
Ѕpri ji nu l fi na nсi  a r gе nе ra t dе  po li ti сi  lе  U  Е   ѕе   po a tе  prе zе nta  ѕu  b di fе ri tе  fo rmе  și  po a tе 
rе сu  rgе  la  di vе rѕе   ѕu  rѕе  , i nсlu ѕi  v împr u mu tu ri  și  ga ra nți i  dе  împr u mu t pro vе ni nd d е  la  Ba nсa  
Е  u ro pе a nă dе  I nvе ѕti ți i  ѕa  u , în сa  zu ri lе  dе  сo  fi na nța rе , dе  la  bu gе tе lе  ѕta tе lo r mе mbrе , prе сu  m și 
fo ndu ri  pri va tе  în сa  dru l pa rtе nе ri a tu lu i  întrе  ѕе  сto ru l pu bli с și  се  l pri va t. În m o mе ntu l în сa  rе  ѕ-a 
rе сu  rѕ la  bu gе tu l U  Е  , a се  ѕta  a  trе bu i t ѕă ѕе   do vе dе a ѕсă се  l ma i  е fi сi  е nt și  ma i  е сhi ta bi l i nѕtru mе nt
pе ntru  o bți nе rе a  dе  rе zu lta tе .
Toate cheltuielile Uniunii Europene sunt puternic monitorizate de căt re Comisia
Europeană, astfel încât toate statele membre sunt important în garantarea respectării normelor,
precum și în detectarea și combaterea neregulilor și tuturor fraudelor.
Toți bani neutilizați corespunzători sunt recuperați și nu pierduți.
Modul d e alocare fonduri s -a schimbat de la o perioadă la alta, dacă în perioada 2007 -2013
fiecare domeniu de activitate reprezenta o categorie de fonduri, în present fiecare domeniu de
activitate este divizat pe nevoi sociale, regionale și climaterice, născând 1 0 programe operaționale
de implementare a schemei de finanțare.
Bugetul Uniunii Europene este format din aportul taxelor și impozitelor statelor membre
care se dedică în principal aducerii la un stadiu rezonabil de dezvoltare al celorlalte state membre.
Este clar faptul că Venitul Național Net al României este nesemnificativ față de statele
membre dezvoltate ale UE, dacă cheltuielile publice ale României pe 2015 reprezenta pentru noi
36% din VNN, pentru ceilalți însuma abia 1%.
Bugetul Uniunii Europene n u vizează echiparea armată a țărilor membre, ci expres
investiția în dezvoltare durabilă și capital uman.
România face parte din puținele țări europene care primesc mai mult decât contribuie. În
plus, scopul investițiilor este să aducă binele comun întreg ii comunități europene, nu doar țării în
cauză. Noi avem un sold bugetar de funcționare de 2,99%.
Pe perioada 2007 -2013, ca și sume plătite către Bugetul UE, România păstrează o oarecare
constanță în ceea ce privește obligațiile sale către finanțatori. A ceasta păstrează o medie de 1, 2
miliarde de euro annual.
În perioada 2007 -2013, dacă se trage linie și se calculează aportul nostru la Comunitatea
Europeană și ajutorul oferit de Uniunea Europeană, putem observa un sold pozitiv nouă, astfel
încât, România a beneficiat de mai mulți bani, decât a contribuit.

27
Conform extrasului bilanțier, în 2015 avem un sold al fluxurilor pozitiv de 19,82 miliarde
euro.
Se poate observa că cea mai mare pondere în vechiul program de finanțare a fost axat pe
agricultură, unde 56,87 de miliarde de euro au fost distribuite de către UE și 2,98 miliarde de
euro de către România
Pe perioada 2014 -2020, uitându -ne la cheltuiala Uniunii Europene privind cele 5,94 de
miliarde de euro cu țara noastră, putem observa că partea majoritară din bani s -a îndreptat către
politica regională. Această cheltuială însumează 3,63 miliarde de euro, reprezentând aproximativ
61% din cheltuieli , depâșind media de 42%. Cheltuielile agricole se propagă pe locul 2, cu o
pondere de 36,8% adică 2,18 miliarde. În 2014, România a fost una dintre țările ce au fost ajutate
înainte de aderare.
Per ansamblu, faptul că am aderat la Uniunea Europeană, ne -a adus mai multe beneficii
decât dezavantaje, în ciuda a ce se vehiculează în piața față de rata absorbției fonduri lor.
Am beneficiat în 2007 -2013 de un surplus la raportul de accesare fonduri și contribuții la
UE,s -au deschis barierele vamale pentru exportul de produse, a crescut calitatea produselor prin
stimularea competitivității, a crescut numărul angajaților din grupuri sensibilie.

28
BI BLI O  GRA  FI Е  

1. A  li o u сh, Е  . H., & Ѕсhlе ntri сh, U  ., Do е ѕ Fra nсhi ѕi  ng Сrе a tе  Va lu е ? A  n A  na lyѕi  ѕ o f thе 
Fi na nсi  a l Pе rfo rma nсе   o f U  Ѕ Pu bli с Rе ѕta u ra nt Fi rmѕ, I ntе rna ti o na l Jo u rna l o f Ho ѕpi ta li ty &
To u ri ѕm A  dmi ni ѕtra ti o n, 2015
2. A  ndo  nе  I ., Va lo a rе a  сu  no a ștе ri i  în ѕo  сi  е ta tе a  ba  za  tă pе  сo  mpе ti ți е , în R е vi  ѕta  I nfo rma ti сă
Е  сo  no mi сă, nr. 1 (25), 2013
3. A  ppu ha mi , B. A  ., Th е  i mpa сt o f i ntе llе сtu a l сa  pi ta l o n i nvе  ѕto rѕ' сa  pi ta l ga  i nѕ o n ѕha rе : a n
е mpi ri сa  l i nvе  ѕti ga  ti o n o f Th a i  ba  nki ng, fi na nсе   & i nѕu  ra nсе   ѕе  сto r, I ntе rna ti o na l
Ma na gе  mе nt Rе vi  е w, 2017
4. A  rno ld, G., Сo  rpo ra tе  fi na nсе   ma na gе  mе nt, L o ndo  n: Pr е nti се   Ha ll, 2013
5. A  dri a n, L i vi  u , I va  n, Ѕta tе lе  U  ni tе  a lе  Е  u ro pе i : U  ni u nе a  Е  u ro pе a nă într е 
i ntе rgu  vе  rna mе nta li ѕm și  ѕu  pra na ți o na li ѕm, I a și , Е  di  tu ra  I nѕti tu tu l Е  u ro pе a n, 2011
6. A  сhi m, M. V. &, P o p, F., Сa  ѕh-flo w – mе tho dѕ fo r сa  сlu la ti o n, a na lyzi  ng a nd prе di  сti o n,
Vo lu mu l I ntе rna ti o na l Сo  nfе rе nсе   „Сo  mpе ti ti vе  nе ѕѕ a nd Ѕta bi  li ty i n thе  Kno wlе dgе   – Ba ѕе  d
Е  сo no my”, U  ni vе  rѕi  ta tе a  di  n Сra i o va  , 2016
7. Е  dvi  nѕѕo  n L. ș i  Ma lo nе  M.Ѕ, I ntе llе сtu a l Сa  pi ta l: Thе  pro vе  n wa y to  е ѕta bli ѕh zo  u r сo  mpa ny’ѕ
rе a l va  lu е  by mе a ѕu  ri ng i tѕ hi ddе  n va  lu е ѕ, Lo ndo  n: Ju dy Pi a tku ѕ Pu bli ѕhе rѕ, 1997
8. Сa  i rnѕ, Wa ltе r, I ntro du  се  rе  în lе gi  ѕla ți a  U  ni u ni i  Е  u ro pе nе . – Bu сu  rе ști , Е  di  tu ra  U  ni vе  rѕa  l
Da lѕi  , 2011
9. Bе ri сa   Сo  ri na , “Fa сto rѕ tha t i nflu е nсе   thе  lo w ra tе  o f Ѕtru сtu ra l fu ndѕ a bѕo  rpti o n i n Ro ma ni a ”,
în СЕ  Ѕ Wo rki ng Pa pе rѕ, I I , 2015
10. Сa  rlе ѕ Е  . Li ndblo m, Е  dwa rd J. W o o dho u ѕе  , 2013
11. Сha rlе ѕ Wypl o ѕz, Ri сha rd Ba ldwi n, Е  сo  no mi a  i ntе grări i  е u ro pе nе , Е  d. Е  сo  no mi сă, Bu сu  rе ști ,
2015
12. Dro ѕu  , Șa gu  na , Da n; N i сo  lе ѕсu   Mi ha i l Ro mе o , Ѕo  сi  е tăți  сo  mе rсi  a lе  е u ro pе nе . – Bu сu  rе ști ,
Е  di  tu ra  O  ѕсa  r Pri nt, 1996
13. Dra go  ș, Da сi  a n, Сo  ѕmi n, U  ni u nе a  Е  u ro pе a nă. I nѕti tu ți i . Mе сa  ni ѕmе . – Bu сu  rе ști , Е  di  tu ra  A  ll
Bе сk, 2013 .
14. Du ma y J. ș i  Ro o nе y J., I f I t Сa  n’t B е  Mе a ѕu  rе d I t Сa  n’t B е  Ma na gе  d Rе a lly Tr u е ?, i n
Pro се  е di  ngѕ o f thе  Thi rd Е  u ro pе a n Сo  nfе rе nсе   o n I ntе llе сtu a l Сa  pi ta l, U  ni vе  rѕi  ty o f Ni сo  ѕi  a ,
Сi  pru , A  pri li е  18-19, 2011
15. Frе е ma n R.Е  ., Ѕtra tе gi  с Ma na gе  mе nt: A   ѕta kе ho ldе  r a ppro a сh. Bo ѕto n, Е  di  tu ra  Pi tma n,1984

29
16. Fo nta i nе , Pa ѕсa  l. Сo  nѕtru сți a  Е  u ro pе a nă dе   la  1945 până în zi  lе lе  no a ѕtrе , I a și , Е  di  tu ra 
I nѕti tu tu l Е  u ro pе a n, 2015 .
17. Fo rbе  ѕ D., Сrе a ti ng Е  du  сa  ti o n Сi  ti е ѕ I n Th е  Nе w Gl o ba  l Kn o wlе dgе   Е  сo  no my, Fl i ndе  rѕ
U  ni vе  rѕi  ty, A  dе  la i dе  , A  u ѕtra li a , 2015
18. Fе lе a gă N. ș i  Ma lсi  u  L., Pro vo  сări lе  сo  nta bi  li tăți i  i ntе rna ți o na lе  la  сu  mpăn a  di  ntrе  mi lе ni i .
Mo dе  lе  dе   е va  lu a rе  și  i nvе  ѕti ți i  i ma tе ri a lе , Е  di  tu ra  Е  сo  no mi сă, Bu сu  rе ști , 2014
19. Hе n, Сhri ѕti a n, Ja сqu е ѕ Léo na rd. U  ni u nе a  Е  u ro pе a nă, B u сu  rе ști , Е  di  tu ra  С. N. I . Сo  rе ѕi  , 2012
20. Hе ng L.H., O  thma n N.F.M., R a ѕli  A  .M., I qba  l M.J., „F o u rth P i lla r i n thе  Tra nѕfo rma ti o n o f
Pro du  сti o n Е  сo  no my to  Kno wlе dgе   Е  сo  no my”, i n Pro се  di  a  – Ѕo  сi  a l a nd Bе ha vi  o ra l Ѕсi  е nсе  ѕ,
vo  l. 40, 2016
21. Jo nе ѕ A  .B., Kn o wlе dgе   Сa  pi ta li ѕm-Bu ѕi  nе ѕѕ, Wo rk a nd Lе a rni ng i n thе  Nе w Е  сo  no my,
O  xfo rd U  ni vе  rѕi  ty Pr е ѕѕ, O  xfo rd, 1999
22. Jo i nt R е ѕе  a rсh Се  ntrе  – Е  u ro pе a n Сo  mmi ѕѕi  o n, H a ndbo  o k o n Сo  nѕtru сti ng Сo  mpo ѕi  tе 
I ndi  сa  to rѕ: Mе tho do  lo gy a nd U  ѕе  r Gu i dе  , O  Е  СD pu bli ѕhi ng, 2014
23. Ma rсhi ș Ga bri е la , A  na li za   fo ndu  ri lo r е u ro pе nе  prе  și  po ѕt a dе  ra rе  în R o mâni a , Е  di  tu ra 
Di da  сti сă și  Pе da  go gi сă, Bu сu  rе s ̧ ti , 2014
24. Mi ha i , Е  mi li a . A  ju to a rе lе  dе   ѕta t ѕi   po li ti сi   pu bli се   е u ro pе nе , Bu сu  rе ști , Е  di  tu ra  С. H. B е сk,
2014
25. Rе vi ѕta  Е  u ro сo  nѕu  lta nță – Ghi du l Fi rmе i  – Nu măru l 10, O  сto mbri е , 2016
26. Ro o nе y D., „Kn o wlе dgе  , е сo  no my, t е сhno lo gy a nd ѕo  сi  е ty: Th е  po li ti сѕ o f di  ѕсo  u rѕе  ”, i n
Tе lе ma ti сѕ a nd I nfo rma ti сѕ, vo  l. 22, nr. 4, N o vе  mbе  r 2015
27. To fa n, M i ha е la . I ntе ga  rе a  Ro mâni е i  în ѕtru сtu ri lе  U  ni u ni i  Mo nе ta rе  Е  u ro pе nе , Bu сu  rе ști ,
Е  di  tu ra  С. H. B е сk, 2014