Fac.de Psihologie și Științele Educației [613121]

Universitatea AL.I. Cuza, Iași
Fac.de Psihologie și Științele Educației
Master – DIPCS

PORTOFOLIU
1. E TIcĂ ȘI INTEGRITATE
PROFEsOR UNIv.dR. sTAN LILIANA
Nițică (căsătorită Stanciu) Ramona Ecaterina – Master DIPCS, anul I,gr. I.

Codul de etică pentru
învățământul Preuniversitar
CAPITOLUL I
DISPOZIȚII GENERALE
Art.1. – (1) Prezentul Cod de Etică (denumit în continuare Cod) este elaborat în baza Art. 10 și a Art.
16 din ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5550/ 2011 privind aprobarea
Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului național de etică din învățământul
preuniversitar.
(2)Codul este aplicabil tuturor persoanelor din sistemul național de învățământ preuniversitar de stat,
particular și confesional, responsabile cu instruirea și educația, și care, în conformitate cu prevederilor
“Statutului personalului didactic” din Legea Educației Naționale 1/2011, îndeplinesc funcția de
personal didactic/cadru didactic, personal didactic auxiliar, personal didactic asociat, precum și funcții
de conducere, de îndrumare și control în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ preuniversitar, în
inspectoratele școlare și casele corpului didactic.
(3)Reglementările din acest cod vizează, în mod particular, persoanele care îndeplinesc funcția de
cadru didactic în sistemul de învățământ preuniversitar românesc, public sau privat, indiferent de
statutul deținut.
Art. 2. – Codul funcționează atât ca un contract moral între părinți/tutori legali, elevi, comunitatea
locală și diferitele categorii de personal din sistemul de învățământ preuniversitar responsabile cu
instruirea și educația, cât și ca un sistem de standarde de conduită colegială capabile să contribuie la
coeziunea instituțională și a grupurilor de persoane implicate în activitatea educațională, prin formarea
și menținerea unui climat bazat pe cooperare și competiție după reguli corecte.
Art. 3. – Respectarea prevederilor prezentului Cod reprezintă o garanție a creșterii calității și
prestigiului învățământului preuniversitar, scop posibil de atins prin intermediul următoarelor obiective:
a)autodisciplinarea persoanelor responsabile cu instruirea și educația, prin asumarea conținutului
acestui cod;
b)menținerea unui grad înalt de profesionalism în exercitarea atribuțiilor și funcțiilor personalului din
sistemul de învățământ preuniversitar de stat, particular sau confesional, responsabile cu instruirea și
educația, în mod special a persoanelor care îndeplinesc funcția de cadre didactice;
c)ameliorarea calitativă a relațiilor dintre actorii educaționali;

d)reducerea practicilor inadecvate și/sau imorale ce pot apărea în mediul educațional preuniversitar;
e)creșterea gradului de coeziune a personalului implicat în activitatea educațională;
f)facilitarea promovării și manifestării unor valori și principii aplicabile în mediul școlar
preuniversitar, inserabile și în spațiul social;
g)sensibilizarea opiniei publice în direcția susținerii valorilor educației.
Art. 4.- Orice persoană din sistemul național de învățământ preuniversitar de stat, particular și
confesional, responsabilă cu instruirea și educația, are datoria morală și profesională de a cunoaște, de a
respecta și de a aplica prevederile prezentului Cod.
CAPITOLUL II
VALORI, PRINCIPII ȘI NORME DE CONDUITĂ
Art. 6. – Personalul din sistemul de învățământ preuniversitar de stat, particular și confesional,
responsabil cu instruirea și educația, în mod particular cadrele didactice, trebuie să își desfășoare
activitatea profesională în conformitate cu următoarele valori și principii:
a)imparțialitate, independență și obiectivitate;
b)responsabilitate morală, socială și profesională;
c)integritate morală și profesională;
d)confidențialitate;
e)activitate în interesul public;
f)respectarea legislației generale și a celei specifice domeniului;
g)respectarea autonomiei personale;
h)onestitate și corectitudine intelectuală;
i)respect și toleranță;
j)autoexigență în exercitarea profesiei;
k)interes și responsabilitate în raport cu propria formare profesională;
l)implicarea în democratizarea societății, în creșterea calității activității didactice și a prestigiului
unității/instituției de învățământ preuniversitar, precum și a specialității/domeniului în care lucrează;
m)respingerea conduitelor didactice inadecvate.
Art. 7. – În vederea asigurării unui învățământ de calitate, în relațiile cu elevii, persoanele responsabile
cu instruirea și educația, în mod particular cadrele didactice, au obligația de a cunoaște,
respecta și aplica un set de norme de conduită. Acestea au în vedere:

(1)Ocrotirea sănătății fizice, psihice și morale a elevilor prin:
a)supravegherea permanentă a acestora pe tot parcursul activităților în școală cât și în cadrul celor
organizate de unitatea școlară în afara acesteia, în vederea asigurării depline a securității tuturor celor
implicați în aceste acțiuni;
b)interzicerea agresiunilor fizice și tratamentelor umilitoare, sub orice formă, asupra elevilor;
c)asigurarea protecției fiecărui elev, prin denunțarea formelor de violență fizică exercitate asupra
acestora, a oricărei forme de discriminare, abuz, neglijență sau de exploatare a elevilor, în conformitate
cu prevederile Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cu modificările
și completările ulterioare;
d)excluderea oricăror forme de abuz sexual, emoțional sau spiritual;
e)interzicerea hărțuirii sexuale și a relațiilor sexuale cu elevii, inclusiv a celor consensuale;
(2)Responsabilitate în vederea atingerii de către elevi a standardelor de performanță prevăzute de
documentele școlare.
(3)Respectarea principiilor docimologice.
(4)Interzicerea oricăror activități care generează corupție:
a)fraudarea examenelor de orice tip contra bani, obiecte, servicii etc;
b)solicitarea de către personalul didactic a unor sume de bani sau cadouri în vederea obținerii de
către elevi a unor rezultate școlare incorecte;
c)traficul de influență și favoritismul în procesul de evaluare;
d)colectarea de fonduri de la elevi sau de la părinții acestora pentru cadouri sau pentru protocolul
destinat cadrelor didactice antrenate în organizarea și desfășurarea unor activități de evaluare (examene
și evaluări naționale, olimpiade, alte concursuri școlare etc.);
e)interzicerea meditațiilor cu proprii elevi, contra unor avantaje materiale.
(5)Interzicerea implicării elevilor în activități de partizanat politic și de prozelitism religios,
organizate special în acest sens de către persoanele responsabile cu instruirea și educația elevilor, în
cadrul unităților de învățământ preuniversitar sau în afara acestora.
(6)Excluderea din relațiile cu elevii a oricărei forme de discriminare, asigurarea egalității de șanse și
promovarea principiilor educației inclusive.
(7)Respectarea demnității și recunoașterea meritului personal al fiecărui elev.
Art.8. – În relația cu părinții/tutorii legali , persoanele responsabile cu instruirea și educația, în mod
particular cadrele didactice, vor respecta și aplica următoarele norme de conduită:

a)acordarea de consultanță părinților/tutorilor legali în educarea propriilor copii și susținerea rolului
parental;
b)stabilirea unei relații de încredere mutuală, a unei comunicări deschise și accesibile;
c)disponibilitatea pentru rezolvarea problemelor educative enunțate de către părinți/ tutori legali;
d)informarea părinților/tutorilor legali despre toate aspectele activității elevilor prin furnizarea
explicațiilor necesare înțelegerii și aprecierii conținutului serviciilor educative;
e)informarea părinților/tutorilor legali despre evoluția activității școlare, evitând tendințele de
prezentare parțială sau cu tentă subiectivă;
f)respectarea confidențialității datelor furnizate și a dreptului la intimitate individuală și familială;
g)persoanele responsabile cu instruirea și educația, în mod particular personalul didactic, nu vor
impune, în relația cu părinții/tutorii legali, dobândirea/primirea de bunuri materiale sau sume de bani
pentru serviciile educaționale oferite;
h)consilierea părinților/tutorilor legali privind alternativele de formare și dezvoltare optimă a copiilor
lor, din perspectiva expertizei psihopedagogice și a respectării interesului major al copilului.
Art. 9. – Personalul din sistemul de învățământ preuniversitar responsabil cu instruirea și educația, în
mod particular cadrele didactice, vor respecta și aplica următoarele norme de conduită colegială:
a) relațiile profesionale trebuie să se bazeze pe respect, onestitate, solidaritate, cooperare, corectitudine,
toleranță, evitarea denigrării, sprijin reciproc, confidențialitate, competiție loială, interzicerea fraudei
intelectuale și a plagiatului; b) orice membru al personalului didactic va evita lezarea libertății de
opinie, vizând convingerile politice și religioase;
c)orice membru al personalului didactic va evita practicarea oricărei forme de discriminare în relațiile
cu ceilalți colegi;
d)între persoanele din sistemul de învățământ preuniversitar responsabile cu instruirea și educația
se interzice solicitarea de servicii personale de orice tip de la colegi care sunt sau urmează să fie în
proces de evaluare, angajare sau promovare;
e)în evaluarea competenței profesionale se vor utiliza criterii care au în vedere performanța și
rezultatele profesionale;
f)încurajarea diseminării cunoștințelor profesionale, în vederea atingerii unor standarde superioare de
calitate în activitatea didactică;
g)orice cadru didactic trebuie să evite, prin afirmații, aprecieri sau acțiuni, să afecteze imaginea
profesională și/sau socială a oricărui alt membru al corpului profesoral, cu excepția situațiilor prevăzute
și formalizate de actele normative în vigoare (evaluările anuale, comisia de disciplină etc.);
h)întreaga activitate a persoanelor din sistemul de învățământ preuniversitar, responsabile cu
instruirea și educația, trebuie să permită accesul la informațiile care interesează pe toți membrii
comunității școlare, posibilii candidați, instituțiile cu care entitatea colaborează și publicul larg,
asigurând astfel o informare corectă și facilitarea egalității de șanse, precum și asigurarea accesului
echitabil la resursele școlare și ale sistemului de învățământ;
i)reacția publică – prin drept la replică, discurs public, întrunire etc. -, atunci când o anumită situație
creată de către membrii comunității educaționale sau de către oricine altcineva din afara acesteia
afectează imaginea unității/instituției școlare, sistemului de învățământ preuniversitar românesc,
oricărei persoane, membră a comunității educaționale.

Art. 10. – Personalul din sistemul de învățământ preuniversitar responsabil cu instruirea și educația,
în mod particular cadrele didactice care îndeplinesc funcții de conducere, de îndrumare și control
sau care sunt membri în structuri de conducere , vor respecta și aplica următoarele norme de
conduită managerială:
a)respectarea criteriilor unui management eficient al resurselor;
b)promovarea standardelor profesionale și morale specifice;
c)aplicarea obiectivă a reglementărilor legale și a normelor etice;
d)evaluarea corectă conform prevederilor din fișa postului;
e)selectarea personalului didactic și personalului didactic auxiliar de calitate, conform legislației în
vigoare;
f)interzicerea oricărei forme de constrângere ilegală și/sau ilegitimă, din perspectiva funcției deținute;
g)respingerea oricărei forme de abuz în exercitarea autorității;
h)interzicerea oricărei forme de hărțuire a personalului didactic, indiferent de statutul și funcția
persoanei hărțuitoare;
i)exercitarea atribuțiilor ierarhic-superioare, din perspectiva exclusivă a evaluării, controlului,
îndrumării și consilierii manageriale corecte și obiective.
Art. 11. – În exercitarea activităților didactice (școlare și extrașcolare), membrilor personalului
didactic le sunt interzise:
a)consumul de substanțe psihotrope sau alcool;
b)organizarea pariurilor și a jocurilor de noroc;
c)folosirea dotărilor și a bazei materiale din spațiile de învățământ în vederea obținerii de beneficii
financiare personale;
d)distrugerea intenționată a dotărilor și a bazei materiale din spațiile de învățământ;
e)distribuirea materialelor pornografice;
f)utilizarea de materiale informative interzise prin lege;
g)organizarea de activități care pot pune în pericol siguranța și securitatea elevilor sau a altor persoane
aflate în incinta unității/instituției de învățământ.
Art. 12. – În relația cu instituțiile și reprezentanții comunității locale , persoanele responsabile cu
instruirea și educația, în mod particular cadrele didactice, vor respecta și aplica următoarele norme de
conduită:
a)colaborarea și parteneriatul cu instituțiile/reprezentanții comunității locale vor avea în vedere
asigurarea sprijinului reciproc, în scopul furnizării unor servicii educaționale de calitate;
b)colaborarea și parteneriatul cu organizațiile non-guvernamentale ce au ca obiect de activitate
educația vor avea în vedere asigurarea sprijinului reciproc, în scopul furnizării unor servicii
educaționale de calitate;
c)responsabilitate și transparență în furnizarea de informații către instituțiile de stat în protejarea
drepturilor copilului, atunci când interesul/nevoia de protecție a copilului impun acest lucru;

d)parteneriatele cu agenți economici vor avea în vedere asigurarea sprijinului reciproc, în scopul
furnizării unor servicii educaționale de calitate;
e)în realizarea colaborării și a parteneriatelor cu instituțiile/reprezentanții comunității locale,
organizațiile non-guvernamentale și agenții economici nu se vor angaja activități care să conducă la
prozelitism religios și partizanat politic, acțiuni care pun în pericol integritatea fizică și morală a
elevilor sau care permit exploatarea prin muncă a acestora.
CAPITOLUL III
RĂSPUNDERI PRIVIND RESPECTAREA PREVEDERILOR
CODULUI
Art. 13. – (1) Orice persoană, participantă/implicată în mod direct sau indirect în activitățile din
domeniul educațional preuniversitar, care consideră, în mod întemeiat, prin raportare la prevederile
prezentului Cod, că este victima sau martorul unui comportament lipsit de etică profesională din partea
unei/unor persoane din sistemul național de învățământ preuniversitar de stat, particular și confesional,
responsabile cu instruirea și educația, are dreptul de a sesiza comisia județeană/a municipiului
București de etică.
Art. 14. – Procedurile privind funcționarea comisiei județene/a municipiului București de etică, precum
și cele privind anchetarea și soluționarea încălcării prevederilor Codului sunt conforme cu prevederile
stabilite prin ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5550/ 2011.
Art. 15. – Prezentul Cod face distincția între încălcarea neintenționată și cea intenționată a prevederilor
sale.
(1)În cazul încălcării neintenționate a prevederilor codului, fapt dovedit în urma anchetei și audierilor
comisiei județene/a municipiului București de etică, persoana în cauză va fi consiliată cu privire la
înțelegerea situației de încălcare a principiilor codului de etică și, respectiv, va fi sprijinită pentru
concilierea amiabilă cu partea reclamantă.
(2)În cazul încălcării intenționate a prevederilor codului, fapt dovedit în urma anchetei și a audierilor
comisiei județene/a municipiului București de etică, aceasta din urmă poate iniția următoarele măsuri,
în funcție de gradul de încălcare a prevederilor Codului, de repetarea comportamentului respectiv,
precum și în funcție de punctul de vedere al Consiliului Profesoral sau a altor organisme precum,
Consiliul Reprezentativ al Părinților, Consiliul Școlar al Elevilor:
a)concilierea amiabilă cu partea reclamantă;

b)atenționarea colegială în cadrul comisiei județene de etică/a municipiului București și informarea
Consiliului de Administrație al unității de învățământ preuniversitar/instituției de învățământ, pentru
luarea în considerare a neconformării persoanei respective cu prevederile codului;
c)propunerea de includere a persoanei respective într-un program de remediere comportamentală, prin
consilierea și monitorizarea sa pe o perioadă decisă de către Consiliul de Administrație al unității de
învățământ preuniversitar/instituției de învățământ. Conținutul programului de remediere
comportamentală va fi stabilit de către o comisie compusă dintr-un reprezentant al profesorilor-
membru al Consiliului de Administrație, un reprezentant al părinților și psihologul școlar. Acest
program va fi aprobat de către Consiliul de Administrație al unității/instituției de învățământ;
d)comisia județeană de etică/a municipiului București, în funcție de gradul de încălcare a normelor
Codului, poate propune comisiei de cercetare disciplinară de la nivelul unității de învățământ
preuniversitar/inspectoratului școlar/MECTS, analiza cazului în vederea sancționării disciplinare, în
conformitate cu prevederile “Statutului personalului didactic” din cadrul Legii Educației Naționale
1/2011.
(3)Conform Art. 10, e) din cadrul ordinului ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr.
5550/ 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului național de
etică din învățământul preuniversitar , atunci când apar cazuri care sunt de domeniul legii penale,
comisia de etică a județului/municipiului București notifică instituțiile statului abilitate cu realizarea
cercetării penale.
(4)Consilierea comisiei de etică a județului/municipiului București privind decizia de notificare și
notificarea propriu-zisă adresată instituțiilor statului abilitate cu realizarea cercetării penale, sunt
realizate de către serviciul juridic al inspectoratului școlar județean/al municipiului București.
CAPITOLUL IV
DISPOZIȚII
FINALE
Art. 16. – Prezentul Cod nu se substituie legilor și regulamentelor în vigoare din domeniul educației și
nici nu poate contraveni acestora.
Art. 17. – Prin prevederile prezentului Cod, activitățile comisiilor județene de etică/comisiei de etică a
municipiului București nu se substituie activităților comisiilor de cercetare disciplinară, constituite la
diferite niveluri, conform prevederilor “Statutului personalului didactic” din Legea Educației Naționale
1/2011 și nici activităților instituțiilor statului abilitate cu realizarea cercetării penale.
Art. 18. – (1) Modificarea prevederilor prezentului Cod se poate face ca urmare a propunerilor a 2/3
din totalul membrilor Consiliului național de etică.

(2)Modificările la Cod se realizează de către un grup de lucru special constituit în acest scop și sunt
aprobate cu 2/3 din voturile exprimate, cu condiția ca numărul reprezentanților Consiliului național de
etică să fie cel puțin egal cu 2/3 din numărul total al membrilor.
(3)Modificările la Cod intră în vigoare începând cu anul școlar următor aprobării lor.
Art. 19. – Prezentul Cod se aprobă prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și
sportului.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 724 din data de 6 octombrie 2011
I) După îndelungi dezbateri, cei care diriguiesc activitățile educaționale au instituit un cod de
etică profesională în învățământul preuniversitar. În mare, acest cod deontologic are cam
aceleași norme în majoritatea țărilor europene, diferențele fiind doar unele de nuanță, în funcție
de specificul cultural al fiecărei nații. Codul deontologic al cadrelor didactice din învățământul
preuniversitar se are în vedere câteva mari axe, și anume: elevii, profesorii, relația elev –
profesor, colegialitatea și responsabilitatea profesorilor, relatiile dintre cadrele didactice, părinți
și comunitate.
Ceea ce se urmărește prin educație este tocmai un transfer al personalității educatorului asupra
copilului. Un profesor care își respectă principiile și valorile morale în tot ceea ce face, cu
siguranță va transmite același lucru și elevilor săi, iar acesta este suportul pentru un real
transfer de cunoștințe ori formarea de competențe.
Cadrele didactice din sistemul de învățământ preuniversitar trebuie să își desfășoare activitatea
profesională dând dovadă de imparțialitate, independență, obiectivitate, responsabilitate morală, socială
și profesională, integritate morală și profesională, confidențialitate, onestitate și corectitudine
intelectuală, respect , toleranță și autoexigență în exercitarea profesiei.
Valorile morale care transpar din textul codului deontologic sunt următoarele: respectul
responsabilitatea, onestitatea, corectitudinea și compasiunea.
Profesorii au datoria principală de a transmite cunoștințe elevilor, dar trebuie să aibă mereu ca
obiectiv asigurarea sănătății fizice și mentale a elevilor. Printre alte datorii ale profesorilor
scrise în acest cod, se pot enumera: profesorii trebuie să prezinte elevilor informațiile într-un
mod totalmente nepărtinitor (educatorul învăță elevii cum să gândească, nu ce să gândească) și
să raporteze în mod onest progresele și performanțele elevilor. Cadrele didactice trebuie să
întrețină relații pur profesionale cu elevii, fiindu-le interzis să îi folosească în orice fel pe
aceștia în atingerea scopurilor personale. Sunt interzise în mod explicit acceptarea de cadouri,
bani sau foloase venite din partea elevilor ori a părinților acestora. De asemenea, profesorilor le
este interzis să discrimineze în orice fel elevii în baza diferențelor rasiale, de gen, de
proveniență socială, orientare religioasă, politică, sexuală ori să se angajeze în orice fel de

activități sau comportamente care pot să degradeze sau să prejudicieze demnitatea de sine a
elevilor. Profesorii au datoria de a ajuta elevii să devină membri cât mai buni ai societății, să se
prezinte într-un mod cât mai onest cu putință și să se asigure că sunt la curent cu noile
descoperiri din sfera lor profesională, astfel încât elevii să beneficieze în orice moment de cele
mai bune condiții pentru progresul lor. Profesorii sunt datori să cunoască specificul
comunităților din care fac parte (chiar dacă nu sunt originari din respectiva comunitate), să
respecte diversitatea și particularitățile existente. În ceea ce privește relațiile directe cu părinții
elevilor, este recomandat ca educatorii, indiferent de nivelul de educație în care activează, să se
limiteze la a întreține relații strict profesionale cu părinții elevilor, însă acest lucru nu presupune
lipsa unei comunicări adecvate cu părinții sau păstrarea unei atitudini distante față de părinți.
Relațiile profesionale corecte sunt baza funcționării eficiente a instituției școlare și o formă de
manifestare a responsabilității profesorilor. Acestea presupun respectarea confidențialității în
privința elevilor (profesorii sunt datori să nu divulge colegilor lor date personale sau cu caracter
intim referitoare la anumiți elevi, indiferent de modul în care au intrat în posesia acestor
informații), precum și “expulzarea” din corpul profesoral a persoanelor necalificate, imorale,
neabilitate sau cu lacune majore. În schimb, orice profesor este dator să contribuie în măsura
posibilităților cu orice este posibil pentru a ajuta la perfecționarea profesională a colegilor.
II) ) Anul de grație 2020. Primele zile a celei de-a doua decade a lunii martie. Președintele
României declară starea de urgență, școlile își încuie porțile și ușile, elevii și profesorii
rămânând blocați acasă, fără un orizont de întâlnire. Ca de obicei în toate situațiile de criză, de
orice natură ar fi acestea, și pandemia de COVID -19 ne ia prin surprindere. Sistemul de
învățământ este totalmente debusolat, primele măsuri fiind lipsite de viziune. Nouă, profesorilor
ni se propune, de fapt, ni se impune un așa zis “învățământ la distanță”, specificându-se doar
faptul că “telemunca ori munca la domiciliu sunt specificate în Codul Muncii”. În rest, ceață și
debusolare totală. În toate circularele trimise către inspectoratele școlare județene,
reprezentanții Ministerului Educației evită mai rău decât “Ucigă-l toaca, tămâia” sintagma
“telemunca sau munca la domiciliu”. Se găsesc tot felul de formulări care de care mai
abracadabrante pentru ceea ce urmează să facem, dar care din punct de vedere juridic nu
reprezintă același lucru. Depășim aceste momente de uluire și stângăcii, iar pentru noi,
profesorii începe o perioada de nebuloasă, cu aplicații pe care abia le experimentam și, desigur,
zero procente în experiența învățământului online. Trecem peste haosul birocratic (rapoarte
peste rapoarte din care trebuie să reiasă activitatea desfășurată la curs, impactul acesteia,
canalele de comunicare folosite, capturi foto și video, așa zisa analiză SWOT, interpretarea
diferită a cerințelor inspectoratului, etc.), peste inadvertențele legislative în ceea ce ne privește
învățământul online, peste faptul că in genere, lipsește educația media, peste faptul că cei mai
mulți dintre profesori și elevi nu au făcut ori aprofundat cursurile în ceea ce privește folosirea
noilor tehnologii și ne apucăm de treabă. Fiecare dintre noi s-a adaptat așa cum a știut și a putut.
Sunt profesor titular la trei școli din mediul rural, în localitățile Vulturești, Parpanița și
Valea Mare. De asemenea, predau disciplina geografie și la un liceu tehnologic din orașul

Negrești, județul Vaslui. Dacă este să mă raportez la actuala fișă a postului, sunt conștientă de
faptul că legislația școlară nu are prevederi clare în ceea ce privește învățământul din mediul
virtual, cum, de altfel, realizez și faptul că angajatorii (instituțiile școlare cu personalitate
juridică) nu au îndeplinit condițiile de formalitate și solemnitate în ceea ce privește modificarea
unilaterală a contractelor, așa cum rezidă din Decretul nr. 195 / 2020 privind declararea stării de
urgență. Și nu știu de ce, așa presimt că aceste “stângăcii” se vor întoarce împotriva noastră, a
profesorilor. În acest moment, noi profesorii avem un cod etic pentru învățământul normal, off
line, dar nicidecum nu există un cod etic în ceea ce privește învățământul online. La toate
acestea se adaugă resursele limitate, atât din partea cadrelor didactice, dar mai ales, din partea
principalilor beneficiari ai actului educațional, elevii. Provocarea majoră este ca eu să ofer de
acasă un act educațional de calitate unor elevi aflați tot acasă, mai mult sau mai puțin
supravegheați, care sunt mai mult sau mai puțin interesați de prezență și atenție. La toate
acestea se adaugă și resursele materiale și educaționale limitate. Ca profesor pot susține aceste
nevoi, lucrez pentru producerea / prelucrarea / adaptarea unor materiale educaționale, dar într-o
manieră limitată. Fac eforturi pentru a păstra legătura cu elevii, de a-i ține oarecum în priză,
transmit informații utile atât părinților, cât și copiilor pentru a limita dezinformările sau
îngrijorările, dar, absența legăturii fizice profesor – elev reduce destul de mult eficiența
acestora. Sunt zile în care, mai mult de jumătate dintre căsuțele de pe aplicația Zoom sunt
negre, iar microfoanele sunt închise. În sala de clasă, există un alt tip de întrepătrundere a
mesajelor și a energiilor, rezultat al învățării împreună. Acolo, în sala de clasă ne privim direct
în ochi, iar eu îi simt pe copii dacă sunt sau nu atenți, dacă înțeleg sau nu…
Constat că atât elevii, cât și părinții acestora, dar și noi, profesorii avem nevoie de modele, de
autoritate demonstrată prin profesionalism, de solidaritate, mai mult ca oricând. În tot răul, se
găsesc și părți bune. Astfel, majoritatea părinților, de regulă cei foarte ocupați, au început să își
redescopere copiii și preocupările acestora, au devenit mai receptivi și mai deschiși la mesajele
propriilor copii.
Prin intermediul rețelelor sociale folosite transmit lecții, ghiduri, mesaje atât elevilor, cât și
părinților, dar eficiența acestor modalități de comunicare o vom putea cantifica ceva mai târziu.
Acum, poate mai mult decât oricând avem nevoie să lucrăm împreună, să ne adunăm resursele,
competențele, să ne organizăm și să ne adaptăm. Cred sincer că lecția pe care trebuie s-o
învățăm cu toții în urma acestei pandemii este despre adaptare. Cu cât ne vom însuși mai bine
aceste învățăminte, cu atât mai bine ne va fi în era postpandemică.
III) O carte potrivită citită într-un moment oportun al vieții, poate influența pentru totdeauna
modul de a gândi al unei persoane. Cărțile au fost și încă mai sunt o prezență constantă și
moralizatoare în viața mea. Cărțile și ideile extrase din acestea mi-au conturat viața și
personalitatea. Unul dintre scriitorii mei preferați este Charles Dickens. Am citit cu plăcere
David Coperfield, Casa Umbrelor, Poveste de Crăciun, Oliver Twist, dar câteva idei din
“Marile Speranțe” pot spune că m-au influențat cu adevărat. Acestea ar fi:

“Invidia este o față urâtă a ființei omenești… , iar, viața este o serie continuă de despărțiri”;
“Lăudăroșenia este un bun câine păzitor, dar mai bine te aperi cu statornicia”;
”Poate că un copil nu suferă nedreptăți mari, dar copilul e mic și lumea e mică și ea”;
“Am ieșit învingător din lupta cu alfabetul ca dintr-un hățiș, după asta m-am trezit printre hoții
aceia care păreau să născocească câte ceva nou în fiecare seară, ca să se ascundă și să mă
zăpăcească. În cele din urmă, bâjbăind și pe dibuite, am început să scriu, să citesc și să
socotesc…”.