-INIȚIEREA ROMÂNIEI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ – Coordonator științific: Lect. univ. dr. Miroslav Tașcu-Stavre Student(ă): Asavei Diana Elena Bucureșt i… [613081]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE LITERE
DEPARTAMENTUL STUDII CULTURALE
SPECIALIZAREA: STUDII EUROPENE

-INIȚIEREA ROMÂNIEI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ –

Coordonator științific:
Lect. univ. dr. Miroslav Tașcu-Stavre

Student(ă):
Asavei Diana Elena

Bucureșt i
2018

Cuprins

I. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 1
II. Istorie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 2
1. Procesul de integrare european ă ………………………….. ………………………….. ………………… 2
2. Perioada post -aderare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 3
3. Extinderea integrării europene ………………………….. ………………………….. …………………… 4
III. Beneficiile integrării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 4
1. Efectele semnării Tratatului ………………………….. ………………………….. ………………………….. 5
2. Încheierea negocierilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 6
IV. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 7
V. Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 8

1
I. Introducere

Integrarea României în Uniunea Europeană are ca obiective creșterea standardului de
viață al cetațenilor români , România devenind membră, parte benefică de sprijin în efortul de
dezvoltare economico -socială și de creștere a nivelului de trai. România a beneficiat de sprijin
financiar în perioada de pre -aderare dar mai ales în cea de post aderare – circa 30 miliarde de
euro în perioada 2007 -2013, d epinde în primul rând de noi și de cei care ne conduc ca acest
obiectiv să fie atins cât mai curând și complet .1
În cuprinsul lucrării doresc să evidențiez modul în care proiectul “Uniunea European ă”
a evoluat, atât în perioada interbelică cât și dup ă cel de -al Doilea Război Mondial, căutând și
totodată găsi nd căile cele mai potrivite metode pentru dezvoltarea construcției comunitare. În
evoluția acesteia, s -au cunoscut o multitudine de elemente unificatoare, care au condus în final
la unificarea insti tuțională la nivel comunitar.
Considerăm că lucrarea de față, ne va ajuta să înțelegem și să aprofundăm cu ușurință
problematica referitoare la evoluția construcției europene. În prim plan, se vor găsi informații
utile cu privi re la procesul de aderare a României la Uniunea Europeană, pentru ajutorul
fiecărei perso ane în acest domeniu.
Aderarea Romăniei la U niunea Europeană constituie pentru societatea romanească un
obiectiv strategic fundamental. Aceast ă opțiune are la baz ă consensul for țelor sociale și politice
care vizeaz ă ancorarea solid ă a țării în sistemul de valori european, promovarea interesului
național, dezvoltarea societ ății rom ânești pe principiile democra ției și economiei de pia ță, în
măsură să asigure stabilitatea și prosperitatea na țiunii.
Uniunea Europeană nu a avut întotdeauna dimensiunile pe care le are astăzi. Când s –
au pus bazele cooperării economice la nivel european, în anul 1951, țările participante au fost
Belgia, Germania, Franța, Italia, Luxemburg și Țările de Jos.2
În prezent, Un iunea Europeană numără 28 de state membre , după aderarea Croației,
la 1 iulie 2013.

1 România și Uniunea Europeană – istorie și actualitate , Ion David , Editura Pro Universtaria, București, 2008
pag 13-18
2 EUROPA > Informații generale despre Uniunea Europeană, accesat la data de 29.12.2017, URL
https://europa.eu/european -union/about -eu/countries_ro

2
II. Istorie

1. Procesul de integrare european ă
Uniunea Europeană a fost înființată formal când Tratatul de la Maastricht a intrat în
vigoare, pe 1 noiembrie 1993, iar în 1995 Austria, Finlanda și Suedia au aderat la nou înființata
UE. În 2002, bancnotele și monedele euro au înlocuit monedele naționale din 12 state membre.
De atunci, Zona Euro a crescut la 17 state. În 2004, UE a avut cea mai mare extindere din
istorie, câ nd Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și
Slovenia au aderat la Uniune.
Împărații și intelectualii au susținut de -a lungul secolelor o Europă unită, dar doar după
cel de -al Doilea Război Mondial, statele europene au instituționalizat diferite forme de
cooperare internaționale, cu competențe în domeniile sale specific precum ar fi: Organizația
pentru Cooperare Economică Europeană, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, Uniunea
Europei Occidentale, etc . Toate a ceste organizații au pus bazele unei solidarități mai strânse
între toate statele europene, dar acestea încă manifestau trăsăturile clasice ale unei uniuni a
statelor și ale cooperării interguvernamentale . 3
,, Începutul procesului de integrare europeană – caracterizat prin
trăsături originale și specifice, care constituie baza actualei structuri a Uniunii
Europene – poate fi considerat anul 1950, când ministrul francez al afacerilor
externe, Robert Schuman, a propus implicarea câtorva state europene într -un
proiect de cooperare mai strânsă, comparativ cu formele tradiționale existente
la acel moment. Acest nou tip de cooperare presupunea transferul de
suveranitate către o organizație cu puteri de constrângere asupra membrilor
săi. Inițiativa a constat în in tegrarea producției de cărbune și oțel a Franței și
Germaniei, în cadrul unei organizații deschise participării și altor state
europene. Printre promotorii ideii unei Europe unite, acesta a fost primul pas
către o cooperare largită: o integrare sectorială ce ar fi putut influența și alte
sectoare economice. Aceasta era ideea declarată, însă obiectivul politic
imediat îl constituia alipirea Germaniei la Europa și eliminarea rivalităților

3 UNIUNEA EUROPEANĂ : istoric, instituții, procese decizionale , accesat la 2.12.2017, URL :
file:///C:/Users/S/Downloads/EU.pdf , pag. 5

3
existente între Franța și Germania privind zonele strategice ale Ruhr -ului și
Saar -ului.”4
2. Perioada post -aderare
În anul 2005, la data de 15 aprile, în cadrul tratatului de aderare a României de la
Luxemburg, prevedea într -un mod precis faptul că urmau să devină o parte integrată a legislației
României.5 Cea de -a IV-a Parte a tratatului cuprindea diferite prevederi legate de salvgradare
care urma să fie adoptat în maxim trei ani de la data aderării . Ca urmare, Uniunea Europeană,
după 1 ianuarie 2007, a adoptat o serie de dispoziții și măsuri destinate facilizării și sprijinul ui
unei intrări în condiții bune a României și a Bulgariei de asemenea, protejând buna funcționare
a instituțiilor Uniunii.6
În literarura de specialitate, dar și în logica discursului politic, problematica integrării
este în strâns ă legătură cu fenomenul europenizării , care reflectă modul în care Uniunea
Europeană îl deține ca instituție ( dimensiunea top -down/bottom -up).7 Dată fiind complexitatea
top-down, impactul indirect este focalizat prin europenizare, asupra instituțiilor, politicilor dar
și structurilor naționale și subnaționale.8
Începând cu anul 1950, nivelul de integrare europeană a crescut, atât din punct de
vedere geogra fic, prin diferite aderări succesive – dar și din punctul de vedere al dezvoltării de
politici ins tituționale comune. A șadar, pornind de la o comunitate economică cu șase membri,
în momentul acela s-a ajuns la o uniune politică care are 25 de țări. Este vorba de cele zece țări
care au semnat deja Tratatul de Aderare și care de asemenea urmează să devină membere în
2004: Letonia, Cehia, Estonia, Slovenia, Polonia, Lituania,, Slovacia, Ungaria (din Europa
Centrală și de Est), Cipru și Malta (din zona mediteraneeană). În acest moment se află în proces
de negociere Turcia, Bulgaria și România, ultimele două având ca dată estimată de aderare anul
2007 (cu negocieri în plină desfășurare pentru admiterea de noi membri) și care va avea curând
o nouă Constituție. 9

4 Idem
5 România în UE: Trei ani de la aderare , Ovidiu Pecican, Sergiu Gherghina, Editura Limes, Cluj -Napoca, anul
2010, pag.164
6 Idem
7 România și integrarea europeană , Ana Maria Dobre și Ramona Coman, Iași, Institutul European, anul 2005,
pag. 16
8Instituții ale Uniunii Europene , Liviu Voinea București, Editura Politeia, anul 2005, pag. 22 -24
9 UNIUNEA EUROPEANĂ: istoric, instituții, procese decizionale , accesat la 2.12.2017, URL:
file:///C:/Users/S/Downloads/EU.pdf , pag. 5 -6

4
3. Extinderea integrării europene
Aderarea , de asemenea a implicat cel mai amplu demers de reformă și modernizare
administrativă, care la racordarea la acquis -ul comunitar, și încorporarea principiilor
fundamentale pe care se fundamentează construcția europeană – democrați a, statul de drept,
dar și respectul pentru drepturile om ului. 10 Creșterea schimburilor comerciale cu partenerii
Europei , investițiile străine directe dar și stimularea antreprenoriatului și a competitivității într –
un mediu extrem de concurențial au fost vizibile și pentru România, la fel ca fiecare stat
membru nou.
Un bun exemplu de care de asemenea beneficiem , cu un puternic impact asupra
calității vieții fiecărui cetățean, se conturează prin principiul liberei circulații ( a bunurilor,
serviciilor, capitalului și persoanelor ) în cadrul pieței unice. Este de asemenea adevărat faptul
că impactul acțiunii României precum și a celorlalte noi state membre din cadrul U niunii
Europene a fost marcat uneori de anumite prejudecăți, precum și cele legate de presupusele
dezavantaje ale efectelor forței de muncă dar, în ansamblu, consider că mobilitatea forței de
muncă deține diferite repercursiuni benefic e la nivelul cetățeanului dar contribuie și în egală
măsură, la prosperitatea U niunii Europene în ansamblu.11
III. Beneficiile int egrării
Pot afirma faptul că aderarea României la Uniunea europeană deține o multitudine de
beneficii, sugerate din fiecare paragraf al tuturor surselor :
– Apartenența la o familie de națiuni , un ajutor colosal, precum și securitatea pe
care celelalte state o conferă.
– Consolidarea ireversibilă a unei politici precum și reforme economice .
– Accesul la Fondurile Strucutrale destinate dezoltării și regimurilor mai puțin
prospere ale Uniunii.
"Din punct de vedere al protectiei mediului, principalul beneficiu al
aderarii Romaniei la Uniunea Europeana a fost reprezentat de
suplimentarea si diversificarea resurselor financiare. Astfel, statutul de
membru al Uniunii Europene a asigurat accesul Romaniei la fondurile
structurale si la fondurile de coeziune, ceea ce a condus la cresterea

10 Ambasada României , accesat la data de 2.12.2017 URL: http://bern.mae.ro/local -news/1411 (site oficial)
11 Idem

5
investitiilor in inf rastructura de mediu si implicit la imbunatatirea
calitatii mediului si vietii (in special, realizarea de sisteme de alimentare
cu apa potabila, statii de tratare a apei potabile, retele de canalizare ape
uzate, statii de epurare ape uzate, depozite de des euri ecologice)" , se
arată în răspunsul ministerului.12
1. Efectele semnării Tratatului
Tratatul de aderare propriu -zis (care cuprinde șase articole) consacră aderarea
României și a Bulgariei la Uniunea Europeană, precum și faptul că prin aderare cele două state
devin parte la Tratatul de instituire a Constituției pentru Europa, în condițiile reglementate prin
Protocolul anexat la acest Tratat. Tratatul conține o clauză privind intrarea în vigoare alternativă
a Actului de aderare și a Protocolului de aderar e. 13
De asemenea, se precizează data la care Tratatul de aderare va intra în vigoare, precum
și faptul că acesta va fi ratificat de părțile contractante conform procedurilor interne.
Instrumentele de ratificare vor fi depuse până la 31 decembrie 2006. Conf orm clauzei finale,
dacă unul dintre cele două state care aderă nu depune instrumentul de ratificare până la această
dată, Tratatul va intra în vigoare pentru celălalt stat, Consiliul urmând să adopte ajustările
necesare Protocolului de aderare sau, după c az, Actului de aderare.14
La baza întregii construcții europene stă voința de a lucra împreună pe baza unor
interese comune. Acestea au condus la convingerea că în unele domenii se pot obține rzultate
mult mai bune la nivel European decât la nivel național. Așa s -a ajuns la politici comune tuturor
statelor membre, elaborate și adoptate de instituțiile comunitare cu aplicabilitate pe întreg
teritoriul Uniunii Europene.
Tratatul de aderare este direct aplicabil tuturor cetățenilor României, creând atât
dreptur i, cât și obligații pentru aceștia. Spre deosebire de cele zece state membre care au aderat
la 1 mai 2004, România și Bulgaria vor adera prin Tratatul de aderare și la Tratatul de instituire
a Constituției pentru Europa, dacă acesta va fi ratificat de toat e statele membre până la data
aderării efective a României și a Bulgariei.

12 Avantajele și dezavantaje aderării României la UE. Bilanțul de cinci ani al Ministerului Mediului, accesat la
data de 20.12.2017, URL: http://jurnalul.ro/stiri/observator/avantajele -si-dezavant aje-aderarii -romaniei -la-ue-
bilantul -de-cinci -ani-al-ministerului -mediului -599261.html
13 Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană , accesat la data de 20.12.2017 URL
http://www.mdlpl.ro/_documente/negocieri/prezentare_tratat_aderare.pdf
14 Idem

6
În acest context, Tratatul de aderare a României și a Bulgariei conține adaptările
necesare aduse Tratatului de instituire a Constituției pentru Europa. S -au redactat în paralel un
Act de aderare și un Protocol de aderare. Actul de aderare cuprinde modificările aduse prin
aderarea României și a Bulgariei la Uniunea Europeană tratatelor constitutive în vigoare în
prezent: Tratatul privind Uniunea Europeană, Tratatul de instituire a C omunității Europene și
Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (EURATOM).15
Protocolul de aderare adaptează Tratatul Constituțional pentru a face posibilă
aderarea României și a Bulgariei la acest document. Actul și Protocolul au, în principiu,
conținut identic (diferă doar referirea la textele din Constituția Europeană, respectiv Tratatul
instituind Comunitatea Europeană și Tratatul privind Uniunea Europeană). Actul și Protocolul
vor intra în vigoare alternativ, în funcție intrarea în vigoare a Tratatului de instituire a
Constituției pentru Europa.16
În cazul în care Tratatul de instituire a Constituției pentru Europa va intra în vigoare
înaintea aderării României și Bulgariei (1 ianuarie 2007), Protocolul de aderare va intra direct
în vigoare. Dacă, însă, Tratatul Constituțional va intra în vigoare după aderarea României și
Bulgariei, la momentul aderării acestora, va intra în vigoare Actul de aderare, iar odată cu
intrarea în vigoare a Tratatului Constituțional , Actul de aderare va fi abrogat și Protocolul va
începe să producă efecte juridice.17
2. Încheierea negocierilor
România a încheiat negocierile de aderare în cadrul summitului UE de iarnă de la
Bruxelles din 17 decembrie 2004. Tratatul de aderare a fost semnat pe 25 aprilie 2005 la Abația
Neumünster din Luxemburg, urmând ca cele două țări să adere la 1 ianuarie 2007, cu excepția
cazului în care sunt raportate încălcări grave al e acordurilor stabilite, caz în care aderarea va fi
amânată cu un an, până la 1 ianuarie 2008 (clauze de salvgardare).
Comisia Comunităților Europene a publicat în octombrie 2005 un nou raport de țară,
privind progresele înregistrate de România în perspect iva aderării la UE. Potrivit acestuia,
România continuă să îndeplinească atât criteriile politice pentru a deveni Stat Membru cât și
criteriul unei economii de piață funcționale. Raportul afirmă că „o punere în practică serioasă a

15 Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, accesat la data de 20.12.2017 URL
http://www.mdlpl.ro/_documente/negocieri/prezentare_tratat_aderare.pdf
16 România și Uniunea Europeană – istorie și actualitate , Ion David , Editura Pro Universtaria, Bucu rești, 2008
pag 152 -153
17 Idem

7
programului propriu de re forme structurale îi va permite să facă față presiunilor concurențiale
și forțelor de piață din cadrul UE.“. Raportul mai precizează că România a făcut progrese
semnificative în alinierea legislației interne la legislația Uniunii Europene și va fi capabila să-
și îndeplinească obligațiile de Stat Membru al Uniunii începând cu momentul preconizat al
aderării, dacă va accelera pregătirile într -o serie de domenii și se va concentra pe consolidarea
capacității administrative în ansamblul ei.

IV. Concluzii

Concluzi onând și susținând ideile precizate mai sus pot afirma că aderarea României
la Uniunea Europeană a avut și dezavantaje dar cele mai multe din ele sunt avantaje. Calitatea
de stat membru al UE nu se poate obține de pe o zi pe alta, ci presupune parcurgerea unei
proceduri complexe.
Odată îndeplinite condițiile de aderare, țările candidate trebuie să aplice legislația
europeană în toate domeniile. Orice țară care îndeplinește condițiile de își poate depune
candidatura. Cunoscute sub denumirea de „criteriile de la Copenhaga”, aceste condiții includ
existența economiei de piață, a unei democrații stabile, a statului de drept, precum și acceptarea
legislației UE, inclusiv a celei referitoare la moneda euro.
O țară care dorește să adere la UE înaintează o cerere Consiliului, iar acesta îi solicită
Comisiei Europene să evalueze capacitatea statului candidat de a îndeplini criteriile de la
Copenhaga. Dacă avizul Comisiei este favorabil, Consiliul trebuie să convină asupra unui
mandat de negociere. Ulterior, se desch id oficiale pentru fiecare capitol de aderare în parte.
Întrucât volumul reglementărilor europene pe care fiecare țară candidată trebuie să le transpună
în legislația națională este foarte mare, negocierile se derulează pe o perioadă lungă de timp.
Țările candidate beneficiază de sprijin financiar, administrativ și tehnic pe durata perioadei de
preaderae.18

18 Idem

8
V. Bibliografie

A. Corpus de texte

Ana Maria Dobre și Ramona Coman, România și integrarea europeană , Iași, Institutul
European, anul 2005
Liviu Voinea, Instituții ale Uniunii Europene , București, Editura Politeia, anul 2005
Ovidiu Pecican, Sergiu Gherghina, România în UE: Trei ani de la aderare , Editura
Limes, Cluj -Napoca, anul 2010
Ion David, România și Uniunea Europeană – istorie și actualitate, Editura Pro
Universtaria, București, 2008

B. Surse web

file:///C:/Users/S/Downloads/EU.pdf
http://bern.mae.ro/local -news/1411
http://www.mdlpl.ro/_documente/negocieri/prezentare_tratat_aderare.pdf
https://europa.eu/european -union/about -eu/countries_ro
https://europa.eu/european -union/about -eu/countries_ro