AMINTIRI DIN COPILĂRIE, de Ion Creangă [613068]

1
Universitatea din București
Facultatea de Psihologie și Științele Educației
D.P.F. / Credis

PORTOFOLIU
Practic ă pedagogică învățămâ nt primar

Profesor: Nicoleta STANICĂ
Student: [anonimizat]
2017 – 2018

2

CERINTE:

1.Construiți o probă de evaluare la final de unitate de învățare care să conțină: obiectivele
testului, matricea de specificații, itemii de evaluare (cel puțin unul dinfiecare tip), baremul de
corectare / standarde de performanță;

2.Utilizarea de metode alternative pentru crearea situațiilor de învățare în proiectarea didactică
(cu exemple concrete); de văzut care sunt metodele alternative și de utilizat într -un proiect
didactic, după prezentarea teoretică;

3. Proiectul de lecție su sținut la workshop -ul pentru învățământul primar, refăcut (acolo unde
este cazul) în conformitate cu recomandările tutorelui de practică.

3
1. Probă de evaluare la final de unitate de învățare care să conțină: obiectivele testului,
matricea de specificații, itemii de evaluare (cel puțin unul dinfiecare tip), baremul
de corectare / standarde de performanță;

Mi-am propus să realizez un t est de evaluare sumativă, la d isciplina matematică,c lasa a IV -a.
Unitatea de învățare: Înmulțirea numerelor naturale mai mici decât 1000
Conținuturile unității de învățare :
 Înmulțirea când unul din factori este o sumă;
 Înmulțirea unui număr mai mic decât 1000 cu un număr de o cifră;
 Înmulțirea unui număr mai mic decât 1000 cu un număr de două cifre;
 Produs de mai mulți factori.
Itemii propuși pentru test sunt:
 itemi obiectivi de te tip pereche/ asociere;
 itemi obiectivi cu alegere multiplă;
 itemi semiobiectivi cu răspuns scurt;
 itemi semiobiectivi de completare;
 itemi subiectivi de tip rezolvare de probleme.
Competențe evaluate:
 Identificarea proprietăților înmulțirii ( distributivitatea înmulțirii față de adunare,
asociativitatea);
 Utilizarea corectă a noțiunilor matematice specifice operației de înmulțire: factori,
produs, „de …. ori mai mare”, dublu, „ …a câte….fiecare”;
 Rezolvarea de probleme prin trei operații de ordine diferite.
Obiective operaționale:
 Să efectueze înmulțiri în concentrul 0 – 1000 prin procedee cunoscute;
 Să aplice proprietățile înmulțirii pentru a ușura efectuarea calculelor;
 Să analizeze situațiile în care se aplică operațiile de înmulțire;
 Să rezolve probleme cu trei operații de ordine diferite.
Matricea de specificații cuprinde evaluarea competențelor pe niveluri cognitive.
Celulele tabelului aflate la intersecția dintre elementele de conținut și nivelele taxonomice
pentru nivelul cognitiv cuprind procentele de itemi, din totalul de 16 itemi propuși ( media
ponderată).
Competențe de evaluat

Conținuturi Niveluri cognitive
Achiziția
informației Înțelegere Aplicare Analiză Pondere
%
Înmulțirea numerelor
naturale 32
(5itemi) 25
(4itemi) 57
(9itemi)
Proprietățile înmulțirii
19
(3 itemi) 6
(1 itemi) 25
(4itemi)
Rezolvarea de
probleme prin operații
cunoscute 6
(1 itemi) 12
(2 itemi) 18
(3 itemi)
Pondere % 19
(3 itemi) 38
(6 itemi) 31
(5 itemi) 12
(2 itemi) 100
(16 itemi)

4
Numele și prenumele elevului: Data susținerii testului: __________________

Test de evaluare sumativă
Disciplina: Matematică Clasa a IV -a
 Timpul efectiv de lucru este de 40 de minute.
Partea I .
1. Ajută albinuțele să ajungă la stupul lor punând în corespondență exercițiul cu rezultatul
corect. Calculează, în scris, în spațiul dat.

2. Scrie răspunsul corect:
 Rezultatul calculului 21 X 5 este ……… .
 Numărul 303 este …………. 3 mai mare decât 101.
 Calculând 4 x 5 x 7 x 3 x 0 se obține numărul …….. .
3. Încercuiește răspunsul corect:
 O cutie are 15 bomboane. Câte bomboane au 3 cutii?
a) 35 ; b) 45; c) 18; d) 5.
 Factori i unei înmulțiri sunt 261 și 3. Cât este produsul?
a) 783; b) 264; c) 683 d)593.
 Cristina are 14 cuburi, iar Bogdan are de 7 ori mai multe. Câte cuburi are Bogdan? a)
98; b) 78; c) 728; d)21.

11410
45 X 9 =

136 X 7=
2592
36 X 72=

326 X 35=
952
405

5
Partea a II-a .
4. Aplică regulile învățate pentru a calcula mai ușor:
1. 8 x 36 + 8 x 14 = b) 17 x 87 + 17 x 13 = c) 4 x 9 x 25 =
5. Află câte alune au Chip, Dale și Rița împreună. Citește cu atenție ce spune fiecare și
rezolvă problema cu plan.

Chip : – Eu am 96 de alune.
Dale : – Eu am dublul numărului tău, Chip.
Rița : – Eu am cu 39 mai puține, decât Dale.

6. La un depozit erau 126 de saci cu zahăr a câte 12 kg fiecare și 184 de saci cu zahăr a
câte 24 kg fiecare.
a) Formulați întrebarea problemei apoi rezolvați.
b) Scrieți rezolvarea problemei într -un singur exercițiu.

6
Test de evaluare sumativă
Disciplina: Matematică
Clasa a IV -a
BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE

Partea I

Descriptori de performanță:

Itemul Calificative
Foarte bine Bine Suficient Insuficient
1. Răspuns corect și complet:
găsește toate cele patru
perechi, rezultat – exercițiu; Răspuns parțial corect:
găsește trei perechi,
rezultat – exercițiu; Răspuns parțial corect:
găsește 2 perechi
corecte; Răspuns incorect: găsește
o pereche sau nicio
pereche.
2. Răspuns corect și complet:
găsește toate cele trei
răspunsuri corecte; Răspuns parțial corect:
găsește 2 răspunsuri
corecte: Răspuns parțial corect:
găsește un răspuns
corect; Răspuns incorect: nu
găsește niciun răspuns
corect.
3. Răspuns corect și complet:
încercuiește corect toate
cele trei răspunsuri. Răspuns parțial corect:
încercuiește corect două
răspunsuri. Răspuns parțial corect:
încercuiește corect un
răspuns corect. Răspuns incorect: nu
încercuiește niciun răspuns
corect.
Partea a II -a
Descriptori de performanță

Itemul
Calificative

Foarte bine
Bine
Suficient
Insuficient
4. Răspuns corect și complet:
folosește cele două
proprietăți (distributivitatea
înmulțirii față de adunare și
asociativitatea) pentru a
obține cele trei numere
400, 1700, 900. Răspuns parțial corect:
folosește cele două
proprietăți și găsește
două numere corect. Răspuns parțial corect:
folosește o proprietate
și găsește două numere
corect. Răspuns incorect: nu
folosește proprietățile și
găsește un rezultat corect/
niciun rezultat corect.

7
5. Răspuns corect și complet:
rezolvă corect problema și
complet, cu plan de
rezolvare.Obține
rezultatele: 192, 153 și
441. Răspuns parțial corect:
rezolvă problema cu
plan de rezolvare și
greșește un rezultat. Răspuns parțial corect:
nu folosește planul
pentru rezolvarea
problemei și obține
două rezultate corect. Răspuns incorect: nu
folosește planul de
rezolvare a problemei și
găsește un rezultat corect
sau niciun rezultat corect.
6. a)Răspuns corect și
complet: stabilește
întrebarea problemei și planul
de rezolvare al ei și rezolvă
corect cele 3
operații . a) Răspuns parțial
corect: stabilește corect
întrebarea problemei și
planul de rezolvare al
ei, rezolvă cele trei
operații și greșește
rezultatul final. a) Răspuns parțial
corect: scrie planul
corect al problemei și
greșește rezultatele/
rezolvă problema
corect fără plan. a)Răspuns incorect: nu
rezolvă problema cu plan
și greșește calculele/ nu
efectuează niciun calcul.
b)Răspuns corect și
complet: rezolvă problema
printr -un singur exercițiu. b) Răspuns parțial
corect: scrie exercițiul
problemei și nu ajunge
la rezultatul final. b) Răspuns parțial
corect: scrie exercițiul
problemei cu ezitări și
nu ajunge la rezultatul
final. c) Răspuns incorect: nu
scrie exercițiul corect/
scrie alte operații.

Stabilirea calificativului final:

Calificativ Itemi
Foarte bine Rezolvă 6 -7 itemi cu FB, 1 item cu B.
Bine Rezolvă 4 -5 itemi cu FB, 1 -3 itemi cu B, 1 cu S.
Suficient Rezolvă 1 -2 itemi cu FB, 1 -3 itemi cu B, restul cu S.
Insuficient Rezolvă 1 item cu FB, 1 -2 itemi cu B, 1 -2 itemi cu S, restul cu I.

8
2. Utilizarea de metode alternative pentru crearea situațiilor de învățare în
proiectarea didactică (cu exemple concrete); de văzut care sunt metodele alternative
și de utilizat într -un proiect didactic, după prezentarea teoretică;

Metodele de învățământ sunt un element de bază al strategiilor didactice, în strânsă relație
cu mijloacele de învățământ și cu modalitățile de grupare a elevilor. De aceea, opțiunea pentru
o anumită strategie didactică condiționează utilizarea unor metode de învățământ specifice.
Totodată, metodele de învățământ fac parte din condițiile externe ale învățării, care
determină eficiența acesteia. De aici decurge importanța alege rii judicioase a metodelor
corespunzătoare fiecărei activități didactice.
Sistemul metodelor de învățământ conține:
– metode tradiționale , cu un lung istoric în instituția școlară și care pot fi păstrate cu
condiția reconsiderării și adaptării lor la exigențele învățământului modern;
– metode moderne , determinate de progresele înregistrate în știință și tehnică, unele dintre
acestea de exemplu, se apropie de metodele de cercetare științifică, punându -l pe elev în situația
de a dobândi cunoștințele prin tr-un efort propriu de investigație experimentală; altele valorifică
tehnica de vârf (simulatoarele, calculatorul).
Metodele interactive de grup sunt modalități moderne de stimulare a învățarii și
dezvoltării personale încă de la vârstele timpurii, sunt i nstrumente didactice care favorizează
interschimbul de idei, de experiențe, de cunoștințe.
Interactivitatea presupune o învățare prin comunicare, prin colaborare, produce o
confruntare de idei, opinii și argumente, creează situații de învățare centrate pe disponibilitatea și
dorința de cooperare a copiilor, pe implicarea lor directă și activă, pe influența reciprocă din
interiorul microgrupurilor și interacțiunea socială a membrilor unui grup.
Voi prezenta în continuare doar o parte dintre aceste procede e, lista fiind foarte amplă și
într-o permanentă extindere.
1. METODA CUBULUI este folosit ă în cazul în care se dorește explorarea unui
subiect/ a unei situații din mai multe perspective – oferă posibilitatea de a dezvolta
competențele necesare unei abordări complexe și integratoare.
ETAPELE METODEI:
 Se realizează un cub pe ale cărei fețe se notează cuvintele: DESCRIE,
COMPARĂ, ANALIZEAZĂ, ASOCIAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ ( altele,
în funcție d e resurse, nu neapărat pe toate fețele cubului).
 Se anunță tema / subiectul pus în discuție.
 Se împarte grupul în șase subgrupuri, fiecare subgrup rezolvând una dintre
cerințele înscrise pe fețele cubului.
 Se comunică întregulu i grup, forma finală a scrierii.
 Lucrarea în forma finală poate fi desfășurată pe tablă sau pe pe foi albe A3.
AVANTAJE:
 Determină participarea conștientă a elevilor prin implicarea maximă a
acestora în rezolvarea sa rcinilor.
 Permite diferențierea sarcinilor de învățare.
 Formează deprinderi de muncă intelectuală.
 Stimulează gândirea logică a elevilor.
 Crește responsabilitatea elevului față de propria învățare, dar și față de grup
 Sporește eficiența învățării – elevii învață unii de la alții
 Dezvoltă abilități de comunicare și cooperare.

9
DEZAVANTAJE:
 Rezolvarea sarcinilor solicită resurse mari de timp
 Se creează un zgomot oarecare
 Facilitează erori în învăța re
 Nu există un control precis asupra cantității / calității cunoștințelor
dobândite de fiecare elev.

METODA CUBULUI – ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR – CLASA: a IV -a
DISCIPLINA: PE ARIPILE CUVINTELOR ( opțional)
ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ȘI COMUNICARE
TEMA : “ AMINTIRI DIN COPILĂRIE”, de Ion Creangă

DESCRIE
Imaginați -vă că vă aflați în grădina
mătușii Mărioara.
– Ce personaje vedeți?
– Ce culori vedeți?
– Ce sunete auziți? COMPARĂ
Compară comportamentul tău cu cel al lui
Nică. Ce ai fi făcut într -o asemenea situație?
ASOCIAZĂ
Găsiți însușiri următoarelor cuvinte:
cireșe……………
vară……………..
creangă………….
cânepă…………..
nuia……………..
mătușă…………. ANALIZEAZĂ
Analizați pericolele situațiilor în care este
pus Nică. Ce ar fi putut păți băiatul?
ARGUMENTEAZĂ
Este sau nu vinovat Nică pentru stricar ea
plantației de cânepă? De ce? APLICĂ
Dramatizați textul „Amintiri din copilărie”.

METODA CUBULUI – ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR – GRUPA: PREGĂTITOARE
ACTIVITATEA: EDUCAREA LIMBAJULUI
TEMA: “SCUFIȚA ROȘIE”
DESCRIE CUM ARATĂ SCUFIȚA ROȘIE
COMPARĂ ACEST PERSONAJ CU O CIUPERCĂ
ASOCIAZA NUMELE FETIȚEI CU UN ALT PERSONAJ CUNOSCUT DE TINE
POVESTESTE DESPRE SCUFIȚA ROȘIE
SPUNE CE CREZI DESPRE FAPTELE EI
ARGUMENTEAZA PRO SAU CONTRA DE CE S -A SPERIAT SCUFIȚA ROȘIE

10
2. Metoda PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE ( „Thinking hats”)

Aceată metodă stimularea creativității participanților care se bazează pe
interpretarea de roluri în funcție de pălăria aleasă. Sunt 6 pălării gânditoare, fiecare având
câte o culoare: alb, roșu, galben, verdealbastru și negru. Membrii grupului își aleg
pălăriile și vor interpreta astfel rolul precis, așa cum consideră mai bine. Rolurile se pot
inversa, participanții sunt liberi să spună ce gândesc , dar să fie în acord cu rolul pe care
îl joacă.
Culoarea pălăriei este cea care definește rolul.
Pălăria albă:
 Oferă o privire obiectivă asupra inform ațiilor.
 Este neutră.
 Este concentrată pe fapte obiective și imagini clare.
 Stă sub semnul gândirii obiective.
Pălărie roșie:
 Dă frâu liber imaginației și sentimentelor.
 Oferă o perspectivă emoțională asupra evenimentelor.
 Roșu poate însemna și supărarea sau furia.
 Descătușează stările afective.
Pălăria neagră:
 Exprimă prudența, grija, avertismentul, judecata.
 Oferă o perspectivă întunecoasă, tristă, sumbră asupra situației în discuție.
 Este per spectiva gândirii negative, pesimiste.
Pălăria galbenă:
 Oferă o perspectivă pozitivă și constructivă asupra situației.
 Culoarea galbenă simbolizează lumina soarelui, strălucirea, optimismul.
 Este gândirea optimistă, constructivă pe un fundament logic.
Pălăria verde:
 Exprimă ideile noi, stimulând gândirea creativă.
 Este verdele proaspăt al ierbii, al vegetației, al abundenței.
 Este simbolul fertilității, al producției de idei noi, inovatoare.
Pălăria albastră:
 Exprimă controlul procesului de gândire .
 Albastru e rece – este culoarea cerului care este deasupra tuturor,
atotvăzător și atotcunoscător.
 Supraveghează și dirijează bunul mers al activității.
 Este preocuparea de a controla și de a organiza.
Participanții trebuie să cunoască foarte bine semnificația fiecărei culori și să -și
reprezinte fiecare pălărie, gândind din perspectiva ei. Nu pălăria în sine contează, ci ceea
ce semnifică ea, ceea ce induce culoarea fiecăreia.
Cele 6 pălării gânditoare pot fi privite în perechi:
Pălăria albă – pălăria roșie
Pălăria neagră – pălăria galbenă
Pălăria verde – pălăria albastră.

11
CUM SE FOLOSEȘTE ACEASTĂ METODĂ?
Se împart cele 6 pălării gânditoare elevilor și se oferă cazul supus discuției
pentru ca fiecare să -și pregătească ideile. Pălăria poate fi purtată individual – și atunci
elevul respectiv îi îndeplinește rolul – sau mai mulți elevi pot răspunde sub aceeași
pălărie.În acest caz, elevii grupului care interpretează rolul unei pălării gânditoare
cooperează în asigurarea celei mai bune interpretări. Ei pot purta fiecare câte o pălărie
de aceeași culoare, fiind conștienți de faptul că:
pălăria albastră – CLARIFICĂ
pălăria albă – INFORMEAZĂ
pălăria verde – GENEREAZĂ IDEILE NOI
pălăria galbenă – ADUCE BENEFICII
pălăria neagră – IDENTIFICĂ GREȘELILE
pălăria roșie – SPUNE CE SIMTE DESPRE …

2. Metoda PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE ( „Thinking hats”)
CLASA: a II -a DISCIPLINA: PE ARIPILE CUVINTELOR ( OPȚIONAL)
ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ȘI COMUNICARE
TEMA : “ Cățelușul șchiop”, de Elena Farago
Pe catedră am șase pălării de culori diferite. Pentru fiecare pălărie voi
numi câte un copil care va răspunde cerinței de sub pălărie.
1. Pălăria albă – INFORMEAZĂ
Ce informații avem despre “cățelușul șchiop”? Dar despre copii?
Ce informații lipsesc sau nu le cunoaștem?
Nu știm care a fost motivul pentru care copilul l -a lovit pe cățeluș.
– Cum putem obține aceste informați i?
– Povestind întâmplări văzute sau transmise despre comportamentul copiilor și al
câinilor.
2. Pălăria roșie – SPUNE CE SIMȚI!
– Uite cum privesc eu această situație!
Copilul nu a știut cum să se joace cu cățelul, poate l -a tra s de coadă sau l -a fugărit,
iar el s -a apărat și și l -a mușcat.
Eu sunt foarte supărată pe copil și -mi pare rău că acest cățel a fost lovit cu răutate
în picior. Vă imaginați cât a suferit cățelul? Este cel mai rău copil cel ce repetă fapta
lui.
Voi ce credeți sau ce -ați face?
Copiii răspund la întrebări.
Chiar la noi pe stradă sunt câini fără stăpâni și nimeni nu le găsește un adăpost.
Voi sunteți de acord să rămână pe stradă? Când plouă nu au unde să se adăpostească!
3. Pălăria verde – GENEREAZĂ IDEILE NOI
Oferă soluții, idei.
Putem amenaja un adăpost în curtea școlii, pe scara blocului sau să instalăm cuști
pentru ei, unii pot fi duși la țară la bunici. Putem ruga părinții să ne ajute să scriem
o scrisoare primarului.
– Ce credeți, putem găsi și alt mod de rezolvare?

12
3. Pălăria galbenă – ADUCE BENEFICII
– Ce se va spune despre noi dacă vom face ce -ai spus? Eu cred că părinții vor fi
de partea noastră și vor construi chiar ei cuști pentru câini. Vom fi apreciați pentru
ideile noastre.
4. Pălăria neagră – ASPECTE NEGATIVE
Sunt prea mulți câini. Câinii ar face mizerie și zgomot.
Nu toți oamenii iubesc animalele. Ei vor fi tot liberi și copiii vor fi în pericol. Nu
se respectă regulile de igienă.
5. Pălăria albastră – CLARIFICĂ
Pune o întrebare colegilor tăi să verifici da că au înțeles conținutul poeziei.
Pălăria abă
Putem să tragem o concluzie?
Câinii trebuie protejați de primărie și de oameni. Să li se facă adăposturi.
– Ce trebuie să facem noi?
– Să scriem o scrisoare primarului sau să -l sunăm la telefon.
– Ce putem reține din tot ce s -a spus?
– Să scriem scrisoare primarului?
– Să hotărâm cine o va duce la primărie.
– Iar noi vom continua să -I hrănim și nu vom uita – “ Nu loviți câinii!”, “
Faceți numai fapte bune!”.

3. METODA R.A.I.

Metoda R.A.I. are la bază stimularea și dezvoltarea capacităților elevilor de a comunica
(prin întrebări și răspunsuri) ceea ce tocmai au învățat. Denumirea provine de la inițialele
cuvintelor Răspunde – Aruncă – Interoghează și se desfășoară astfel: la sfârșitul unei lecții sau a
unei secvențe de lecție, institutorul împreună cu elevii săi, printr -un joc de aruncare a unei mingi
mici și ușoare de la un elev la altul. Cel care aruncă mingea trebuie să pună o întreb are din lecția
predată celui care o prinde. Cel care prinde mingea răspunde la întrebare și apoi aruncă mai
departe altui coleg, punând o nouă întrebare. Evident interogatorul trebuie să cunoască și
răspunsul întrebării adresate. Elevul care nu cunoaște ră spunsul iese din joc, iar răspunsul va
veni din partea celui care a pus întrebarea. Acesta are ocazia de a mai arunca încă o dată mingea,
și, deci, de a mai pune o întrebare. În cazul în care, cel care interoghează este descoperit că nu
cunoaște răspunsul la propria întrebare, este scos din joc, în favoarea celui căruia i -a adresat
întrebarea. Eliminarea celor care nu au răspuns corect sau a celor care nu au dat niciun răspuns,
conduce treptat la rămânerea în grup a celor mai bine pregătiți.
Metoda R.A.I. p oate fi folosită la sfârșitul lecției, pe parcursul ei sau la începutul
activității, când se verifică lecția anterioară, înaintea începerii noului demers didactic, în scopul
descoperirii, de către institutorul ce asistă la joc, a eventualelor lacune în cun oștințele elevilor și
a reactualizării ideilor – ancoră.
Pot fi sugerate următoarele întrebări:
Ce știi despre ………………………………?
Care sunt ideile principale ale lecției ……………..?
Despre ce ai învățat în lecția ……………………?
Care este importanța faptului că ……………….?
Cum justifici faptul că ……………………………. ?
Care crezi că sunt consecințele faptului ………………?

13
Ce ai vrea să mai afli în legătură cu tema studiată… …………….?
Ce întrebări ai în legătură cu subiectul propus …………………….?
Cum consideri că ar fi mai avantajos să……. sau să……………….?
Ce ți s -a părut mai interesant………………………….?
De ce alte experiențe sau cunoștințe poți lega ceea ce tocmai ai învățat?
Această metodă alternativă de evaluare poate fi folosită atât cu școlarii mici cât și cu
liceeni, solicitând în funcție de vârstă, întrebări cât mai divers formulate și răspunsuri complete.
Întrebările pot să devină pe parcursul desfășurării metodei, din ce în ce mai grele. Metoda R.A.I.
este adaptabilă oricărui tip de conținut, putând fi folosită la istorie, biologie, geografie,
matematică, literatură, limbi străine etc.
Elevii sunt încântați de această metod ă – joc de constatare reciprocă a rezultatelor obținute,
modalitate care se constituie în același timp și ca o strategie de învățare ce îmbină cooperarea cu
competiția. Este o metodă de a realiza un feedback rapid, într -un mod plăcut, energizant și mai
puțin stresant decât metodele clasice de evaluare. Se desfășoară în scopuri constatativ –
ameliorative și nu în vederea sancționării prin notă sau calificativ.
Permite reactualizarea și fixarea cunoștințelor dintr -un domeniu, pe o temă dată. Exersează
abilită țile de comunicare interpersonală, capacitățile de a formula întrebări și de a găsi cel mai
potrivit răspuns. Îndeplinirea sarcinii de investigator într -un domeniu, s -a dovedit în practică
mult mai dificilă decât cea de a răspunde la o întrebare, deoarece presupunea o mai profundă
cunoaștere și înțelegere a materialului de studiat.
Antrenați în acest joc cu mingea, chiar și cei mai timizi elevi se simt încurajați, comunică
cu ușurință și participă cu plăcere la o activitate care are în vedere atât învățarea cât și evaluarea.
Există un oarecare suspans care întreține interesul pentru metoda R.A.I. Tensiunea este
dată de faptul că nu știi la ce întrebări să te aștepți din partea colegilor tăi și din faptul că nu știi
dacă mingea îți va fi sau nu adresată. Acea stă metodă este și un exercițiu de promptitudine,
atenția participanților trebuind să rămână permanent trează și distributivă.
Metoda R.A.I. poate fi organizată cu toată clasa sau pe grupe mici, fiecare deținând câte o
minge. Membrii grupurilor se autoelimină treptat, rămânând cel mai bun din grup. Acesta intră
apoi în finala câștigătorilor de la celelalte grupe, jocul desfășurându -se până la rămânerea în
cursă a celui mai bine pregătit. Dezavantajul ar fi acela că mai multe mingi ar crea dezordine,
mingea unui grup care ar cădea ar distrage atenția celorlalte grupuri.
Institutorul supraveghează desfășurarea jocului și în final lămurește problemele la care nu
s-au găsit soluții.

3. METODA R.A.I. CLASA : a III -a DISCIPLINA: Educ ație civică
ARIA CURRICULARĂ: Om și societate
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Raporturile noastre cu ceilalți oameni
TEMA LECTIEI: Familia
 Ce înseamnă adopție?
 Ce este familia?
 Din cine este formată familia?
 Ce fel de relații există între membrii familiei?
 Enumeră 3 reguli respectate de toti membrii familiei tale.
 Din cine este formata familia nucleară? Dar familia extinsă?
 Ce este familia monoparentală?
 Ce sarcini are fiecare membru din familia ta?
 Ce fun cții îndeplinește familia?
 Membrii unei familii sunt legați prin relații de ……………………..

14
 Pe ce se bazeaza relațiile din cadrul familiei?
 Fiul mătușii este …………………………..
 Sora tatălui meu este ……………. …………..
 Mama mamei este ………………………..
 Fratele mamei este ……………………….
CLASA: a II-a
DISCIPLINA: Limba și literatura română
ARIA CURRICULARĂ: Limbă și comunicare
CONȚINUTUL ÎNVĂȚĂRII: Pastelul
TEMA LECȚIEI: Toamna, de Octavian Goga
 Cum este scris textul?
 Ce anotimp este descris în aceasta poezie?
 Care este titlul textului?
 Care este numele autorului?
 Ce este toamna?
 Ce mijloace a folosit poetul pentru a prezenta acest anotimp?
 Ce este bruma?
 De ce este asemănată cu un văl?
 Cum sunt norii?
 Cine se află sub greutatea lor?
 Ce sens are cuvântul "podoabă"?
 De ce poetul spune: "podoaba -i zdrențuită", "tremura … porumbul"?
 Cum este înfațișat vântul? De ce?
 Câte rânduri are textul?
 Cum a fost scrisă prima literă din fiecare rând?

4. CERCUL “ COMPLIMENTELOR”

Reprezintă o metodă care urmărește dezvoltarea stimei de sine . Pentru a pune în
practică metoda, formatorul așază scaunele într -un cerc, iar “ receptorul” complimentelor
se află în mijlocul acestui cerc. Fiecare dintre persoanele participante trebuie să
identifice un compliment sincer și onest despre cel aflat în centrul cercului. Apoi, pe
rând, fiecare va înainta și îi va spune acestuia complimentul, receptorul complimentelor
trebuind să aibă doar una dintre următoarele reacții: să zâmbească ori să le adreseze un
“mulțumesc”. Această metodă are avantajul consolidării unei imagini pozitive față de
propria persoană a celui care primește complimentele, dar și o dezvoltare a ariei pozitive
față de propria persoană a celui care primește complimentele, dar și o dezvoltare a ariei
pozitive de gândire la celelalte persoane ( prin aceea că identifică o latură bună a
colegului lor). Cercul “complimentelor” trebuie practicat până ce toți cursanții au trecut
prin ipostaza de receptor.

15
4. TEHNICA „ COMPLIMENTELOR”
CLASA: a III -a
DISCIPLINA: CONSILIERE ȘI ORIENTARE
TEMA LECȚIEI: STIMA DE SINE

Cadrul didactic așază scaunele într -un cerc, iar “ receptorul” complimentelor se află
în mijlocul acestui cerc. Fiecare dintre persoanele participante trebuie să identifice un
compliment sincer și onest despre cel afla t în centrul cercului. Apoi, pe rând, fiecare va
înainta și îi va spune acestuia complimentul, receptorul complimentelor trebuind să aibă
doar una dintre următoarele reacții: să zâmbească ori să le adreseze un “mulțumesc”.
Cercul “complimentelor” trebuie practicat până ce toți cursanții au trecut prin ipostaza de
receptor.
Exemple de complimente:
Ești un coleg foarte bun! Mă ajuți ori de câte ori am nevoie.
Ești foarte inteligent!
Îmi face plăcere să lucrez cu tine!

5. ȘTIU/VREAU SĂ ȘTIU/AM ÎNVĂȚAT

Este o metodă grafică prin care elevul își inventariază cunoștințele despre o temă/un
subiect, și își îmbogățește cunoștințele. Metoda poate fi aplicată în toate momentele lecției și la
toate tipurile de lecție. Se pleacă de la premisa că elevii “știu ceva” despre tema/subiectul lecției,
fie din anii anteriori, fie din alte surse de informare (lecturi personale, televiziune, internet etc.).
Elevii pot lucra individual, în perechi sau g rupați câte 4 -6.

Etapele metodei:
 se cere elevilor să facă o listă cu tot ceea ce știu despre tema anunțată
 se realizează următorul tabel fie pe tablă, fie pe o planșă, dar și în caiete:

ȘTIU
(ce cred că știu?) VREAU SĂ ȘTIU
(ce vreau să știu?) AM ÎNVĂȚAT
(ce am învățat?)

 în funcție de organizare (individual, perechi sau grupe), se cere elevilor să comunice
colegului, altei perechi altei grupe ceea ce au scris
 se notează în coloana din stânga informațiile cu care toată lumea este de acord
 se solicită elevilor formularea întrebărilor despre ceea ce vor să știe sau nu sunt siguri de
informația deținută; profesorul îi încurajează și îi ajută pe elevi să formuleze întrebări;
întrebările sunt notate în coloana din mijloc
 elevii vor lectura un te xt de pe fișele de lucru, sau din manuale și culegeri de texte, vor
urmări un film documentar/artistic

16
 după lectură sau vizionare, se revine asupra întrebărilor formulate, se reiau întrebările, și în
dreptul celor care și -au găsit răspunsul se va completa coloana “Am învățat”
 se cere elevilor să identifice acele informații, în legătură cu care nu au pus întrebări, acestea
vor fi trecute tot în ultima coloană
 întrebările rămase fără răspuns vor fi discutate cu elevii și se indică sursele posibile pentru
aflarea răspunsurilor
 întrebările fără răspuns sau altele apărute pe parcurs pot fi temă pentru acasă, pentru
realizarea unui eseu, a unui proiect mai amplu.

BIBLIOGRAFIE

1. Crenguța – Lăcrămioara Oprea ( 2008) – “ Strategii didactice interactive”, ed. a III -a,
EDP, București
2. Ioan Cerghit ( 2005) – “ Metode de învățământ”, EDP, București.
3. Ion – Ovidiu Pânișoară ( 2006) – “ Comunicarea eficientă”, ediția a III -a, Editura
Polirom, Iași
4. Rodica Leonte, Mihai Stanciu ( 2004) – “ Strategii activ -participative de predare –
învățare în ciclul primar”, Editura Casei Corpului Didactic, Bacău
5. Silvia Breben , Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga ( s.a.) – “ Metode
interactive de grup”. Ghid metodic pentru înv ățământul preșcolar, Editura Arves, Craiova
6. Venera Mihaela Cojocariu ( 2004) – “ Teoria și metodologia instruirii”, EDP, București

17
3. Proiectul de lecție susținut la workshop -ul pentru învățământul primar, refăcut
(acolo unde este cazul) în conformitate cu recomandările tutorelui de practică.

“ Ne mișcăm, ne plimbăm, călătorim ”

Proiect didactic de activitate integra tă

UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂN T: Școala Generală Nr. 195
DAT A: 24.03.2017
CLASA I
PRO PUNĂTOR : Petroiu (Gheorghe) Diana Nicoleta
UNITATEA TEMATICĂ : “Ne mișcăm, ne plimbăm, călătorim”
TEMA ZILEI : “În căutarea comorii”
DISCIPLINE IMPLICAT E:
 Matematică si explorarea mediului
– Adunarea și scăderea numerelor în concentrul 0 -100, cu trecere peste ordin
– Arte vizuale și abilități practice
– Mașina mișcătoare
 Dezvoltare personală
– Cum ne comportăm în mijloacele de transport?
FORMA DE REALIZARE : activitate integrată
TIPUL ACTIVITATII : formare si dezvoltare de competen țe
DURATA : 4 ore

COMPETE NȚE GENERALE
CLR
1.Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute;
2.Exprimarea de mesaje orale în diverse situații de comunicar e;
3.Receptarea unei varietăți de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscut e.
MEM
1.Utilizarea numerelor în calcule elementar e;
2.Identificarea unor fenomene / relații / regularități / structuri din mediul apropiat;
3.Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea și reprezentarea unor dat e.
DP
1.Manifestarea interesului pentru autocunoaștere și a atitudinii pozitive față de sine și de ceilalț i;
2.Exprimarea adecvată a emoțiilor în interacțiunea cu copii și adulți cunoscuț i.
AVAP
1.Realizarea unei creații funcționale și estetice folosind materiale și tehnici elementare diverse.
COMPETEN ȚE SPECIFICE

CLR
1.1 Identificarea semnificației unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar și rar ;
1.3. Identificarea sunetului inițial și/sau final dintr -un cuvânt, a silabelor și a cuvintelor din
imagini ;
2.1. Pronunțarea clară a sunetelor și a cuvintelor în enunțuri simple ;

18
3.1 Recunoaș terea unor cuvinte uzuale, din universul a propiat, scrise cu litere mari ș i mici de
tipar;
MEM
1.1. Scrierea, citirea și formarea numerelor până la 100;
1.2. Compararea numerelor în concentrul 0 -100;
1.4. Efectuarea de adunări și scăd eri, mental și în scris, în concentrul 0 -100, recurgând frecvent
la numărare;
1.6. Utilizarea unor denumiri și simboluri matematice (termen, sumă, total, diferență, <, >, =, +.
-) în rezolvarea de problem e;
3.2 Manifestarea grijii pentru comportarea corect ă în relație cu mediul natural.
DP
1.1.Prezentarea unor trăsături per sonale elementare, în contexte variat e;
2.2. Exerciții de evidențiere a regulilor de comportament din povești/povestiri/poezii/fabule
AVAP
2.3. Realizarea de obiecte/ construcții folosind materiale ușor de prelucrat și tehnici accesibile.

SCOPUL ACTIVI TĂȚII INTEGRATE

Formarea priceperilor și deprinderilor de comunicare orală și scrisă , de calcul matematic.

OBIECTIVE OPER AȚIONALE

CLR
O1- să asocieze corect s unetele ( f, ș ț, z,che, chi ) cu literele „f, F, ș, Ș, ț, Ț,z, Z” de tipar și
de mână;
O2 – să despartă corect în silabe și să cunoască numărul de silabe dintr -un cuvânt;
O3 – să scrie corect grupurile de litere ,,che”, ,,chi” în cuvinte , realizând corect gestul grafic,
raportarea oculo -motorie, corespondența grafem -fonem, încadrarea în spațiul grafic, pe baza
experienței anterioare;
O4- să utilizeze în exprimarea orală și scrisă propoziții simple și dezvoltate, logice și corecte din
punct de vedere gramatical;
O5 – să completeze un rebus, pe baza unor ghicitori.

MEM
O1-să efectueze corect, oral și în scris, adunări și scăderi cu trecere peste ordin cu numere
naturale în concentrul 0 – 100, respectând algoritmul învățat;
O2 -să opereze cu terminologia matematică, specifică operațiilor de adunare și scădere, pe baza
experienței anterioare;
O3 -să aplice eficient calculul matematic în situații de viață concrete , apelând la algoritmul de
rezolvare a problemelor matematice;
O4 -să identifice surse și tipuri de energie în mediul înconjurător , mijloace de obținere a
energiei .

DP
O1: – să identifice propriile emoții produse de povestea audiată;
O2: – să asocieze o etichetă verbală expresiei emoționale;

19
O3: – să redea succint con ținutul povestirii pe baza întrebărilor și a ilustrațiilor;
O4: – să verbalizeze ideile, gândurile față de unele situații de viață întâlnite în poveste;
O5: – să desprindă învățătura povestirii;
O6: – să identifice emoțiile personajelor în diferite momente ale povestirii, analizându -le din
perspectiva relației cauză -efect;
O7: – să adopte o atitudine pozitivă (resp ect, acceptare) față de semeni;
O8: – să cunoască comportamentul corect în mijloacele de transport.

AVAP
O1 – să respecte etapele asamblării prin tehnicile propuse;
O2 – să mânuiască în mo d corect instrumentele de lucru ;
O3 – să adopte o poziție corectă și comodă pentru lucru;
O4 – să evalueze lucrările, ținând cont de finalizare, corectitudine, aspect estetic .

STRATEGII DIDACTICE:

RESURSE PROCEDURAL E: conversația, explicația, observatia, exercițiul, algoritmizarea,
demonstratia, învătarea prin descoperire ,cubul.

RESURSE MATERIAL E: Prezentare Power Ponit – ghicitori despre mijloacele de transport,
rebus, planșă cu mijloace de transport, fișă de lucru CLR, experiment – electricitate, plașe de
lucru MEM – pentru fiecare grupa, carton colorat, lipici.
RESURSE UMANE : 36 elevi – 14 fete și 22 băieți;
FORME DE ORGANIZAR E: frontal, individual, pe grupe ;

BIBLIOGRAFIE:

•Programa școlară pentru clasa I, MEN, aprobată prin ordinul ministrului NR.3418/19.03.2013;
•Revista Învățământului Preșcolar și Primar, nr.1 -2/2016, EdituraArlequin,București
•Dragoș, V., (2012), Predarea și învăṭarea interactivă în ciclul primar. Aplicaṭ ii la aria
curriculară Matematică și Știinṭ e, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj -Napoca.
•Gavrilă,R. -M.,Nicolae,M.(2015) -ABC -ul organizatorilor grafici, Editura DPH, București
•Iucu, R.B. (2001), Managementul și gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, Iași.
•Manea A., Matache C.(2013) – Comunicare în limba român ă, Editura Delta Cart Educational,
Pitesti

Comunicare în limba română

20

Momentele
lecției

Comunicare în limba română
Conținut științific

Strategii didactice

Modalități de
evaluare
Metode și
procede Forme de
activitate Mijloace de
învățare
Moment
organizatoric Se stabilește un climat propice desfășurării activității.
Se pregătesc materialele necesare. Conversația Frontal Observarea
comportamentului
inițial
Întâlnirea de
dimineață Dirijez o c onversație pe următoarele teme:
Salutul
“Haideți să ne ridicam,
Cu toții să ne salutăm:
Buna dimineaț a!!! “
Prezenta
“După ce ne -am adunat ,
Și frumos ne -am salutat ,
Colegii ne -am întâlnit
Oare cine n -a venit? “
Repere temporale
– Anotimpul, anul, luna,ziua din săptămână, data.
Calendarul naturii
“A-nceput o noua zi,
Cum e vremea azi copii?”
– Panoul meteorologic Conversația Frontal Observarea
comportamentului
inițial
Captarea
atenției Discuția pornește de la întrbarea : Cu ce mijloc de transport
ați ajuns astăzi la școala?
Se poartă o scurtă discuție despre mijloacele de transport,
indicatoarelor rutiere, și regulile de circulatie.
Prezint copiilor o plașă cu un rebus și pe ecranul de
proiecție o prezentare power point cu ghicitori și imagini
despre mijloacele de transport. Conversația

Observația Prezentare
Power P oint

Observarea
sistematică
Anunțarea Acest rebus trebuie completat pe orizontala cu răspunsurile Conversația Frontal Rebus Observarea

Comunicare în limba română

21
temei și
enunțarea
obiectivelor la ghicitori. Prin scriere pe planșă , pe rand , se completează
răspunsurile ghicitorile. Ultimul cuvant din rebus este
rachetă , astfel se realizează tranziția către grupul de litere
che. Care sunt literele pe care le -am învățat până acum? Dar
grupurile de litere ?
Anunț elevii că vom recapitula literele învățate până acum și
vom citi și scrie diverse silabe, cuvinte și propoziții cu
acestea. Voi prezenta obiectivele într -o formă accesibilă
elevilor.

Explicația sistematică
Dirijarea
învățării Copiii vor fi invitati sa participe la concursul: ”Găsește
comoara”. Acest concurs se desfasoar ă cu trei echipe cu
numar egal de participanti. (Echipa Avioanelor, Echipa
Mașinilor, Echipa Trenuleț elor,).
Toți elevii vor prim i o fișă de lucru, după ce au terminat de
lucru , fișele se vor distribuii astfel:
Echipa Avioanele Echipa Mașinilor
Echipa Trenulețelor Echipa Avioanele
Echipa Mașinilor Echipa Trenulețelor. Conversația

Explicația
Exercițiul
Observația Individual

Pe grupe Plașă mijloace
de transport

Fișă de lucru Evaluare scrisă

Obținerea
performaței Câte un elev, pe rând, va veni la tablă să completeze
răspunsul corect, ceilalți vor verifica corectitudinea
răspunsului din fișa pe care au primit -o.
Pentru fiecare răspuns corect echipa avansează cu mijlocul
de transport emblemă către comoară.
În cazul în care o echipă nu a reușit să își descopere
comoara, acasta va primi înterbări – orale suplimentare. Interevaluarea Frontal Evaluare orală –
scrisă

Aprecieri verbale

Corectare unde
este cazul
Asigurarea
retenției și a
transferului Copii i realizează că au descoperit sursele de energie.
Echipa Avioanelor Combustibili fosili ( carbune,
petrol și gaze naturale);
Echipa Mașinilor Energie nucleară
Echipa Trenuleț elor Energie alternativă Observația Frontal Plașă mijloace
de transport

Aprecieri
finale Voi face aprecieri privind implicarea copiilor în realizarea
sarcinilor propuse. Aprecieri verbale

Comunicare în limba română

22

Rebus

1 t r a m v a i
2 t r e n
3 c a m i o n
4 a v i o n
5 s u b m a r i n
6 v a p o r

7 a u t o b u z
8 t r a c t o r
r a c h e t a

Comunicare în limba română

23
Numele și prenumele ________________ Data ____________

Fișă de lucru
” Ne mi șcăm, ne plimbăm, călă torim”

1. Stabilește numărul de silabe și sunetele din cuvintele de mai jos:

2. Scrie cuvintele reprezentate de următoarele imagini :

3. Numerotează cuvintele pentru a obține o propoziție. Scrie propoziția:

4. Colorează cu aceeași culoare casetele în care sunt scrise cuvinte cu același înțeles .

Cofetarul
face
niște
fursecuri
gustoase

Comunicare în limba română

24

Cum te simți după test?

5. Unește cuvintele cu înțeles opus.

6. Colorează eticheta cu răspunsul corect:

Unde oprește trenul ?

Cine circulă prin aer?

Cine pilotează avionul?

uimit
privesc
chip
pericol
fața
se uită
chipiul
mirat

primejdie
camionul
vaporul
coafeza
frizerul
avionul
pilotul
port
gara
aeroport
început
câștigă
gălăgie
închide
liniște
adaugă
deschide
sfârșit
pierde

– Arte vizuale și abilități practice – Mașina mișcătoare

25

Momentele
lecției

Matematică
Conținut științific

Strategii didactice

Modalități de
evaluare
Metode și
procedee Forme de
activitate Mijloace de
învățare
Moment
organizatoric Asigurarea unui climat educațional favorabil.
Datorită modului de desfășurare a lecției, trebuie insistat
asupra locului fiecăruia în bănci. Conversația Frontal Observarea
comportamentului
inițial
Reactualizarea
cunoștințelor
anterioare Verificarea orală a temei de acasă, aprecierea elevilor și
corectarea acolo unde este cazul.
1. Exerciții de calcul mintal:
8 + 4 =
26 – 5 =
56 – 20 =
97 – 20 =
22 + 33 =
38 + 50 =
2. Dați exemple de adunări cu rezultatul 10.
3. Dati exemple de scăderi cu rezultatul 5.
4. Calculați diferența dintre numărul 30 și 10.
5. Adună pe 20 cu 45. Exercițiul

Conversația Frontal Observarea
comportamentului
inițial

Aprecieri verbale
Captarea
atenției Prezint doi cartofi și le adresez elevilor întrebarea: Pot să
obțin energie dintr -un cartof ? Dar din doi ?
Realizez experimentul. Conversația

Experimentul Frontal Ceasul cartof Observarea
sistematică

Anunțarea
temei și
enunțarea
obiectivelor Astfel începem să discutăm despre sursele de energie,
inclusiv cum putem să economisim energia și vom continua
călătoria realizând adunări și scăderi în concentrul 0 – 100.
Dragi copii, am aflat ca voi sunteti foarte isteti si va invit sa
participati la un joc matematic. Conversația

Explicația Frontal Observarea
sistematică
Dirijarea
învățării Precizez alte surse de energie: forța vântului ( energia
eoliană), forța apei – energia hidroelectrică, soarele Conversația
Metoda
cubului
Observarea
sistematică a

– Arte vizuale și abilități practice – Mașina mișcătoare

26
(energie solară); Folosind metoda cubului s e împarte clasa
în 6 grupe.
Descrie :
Rezultatul operației de adunare se numește
_______ ____sau ____________.
Numerele care se adună se numesc ______ ___.
Un termen necunoscut al adunării se poate afla prin
operația de ________________.
Rezultatul operației de scădere se numește
___________sau ____________.
Numerele care se scad sunt _____________și
___________.
Descăzutul se află prin operație de _____________ iar
scăzătorul se află prin operație de ___________.

Compară
adunările și s căderile numerele utilizand semnele : >,<,=;

26 – 16 32 – 11 36 + 25 42 + 19
46 + 26 54 + 18 56 + 24 98 – 28
76 + 16 56 + 14 54 – 12 67 – 52

Asociază cu rezultat ul corect:
34 + 25 = 46
73 – 28 = 70
41 + 29 = 41
38 -19 = 59
29 + 12 = 19
63 – 17 = 45

Explicația
Exercițiul
Observația

Activitate
pe grupe Fișe poster
de lucru pe
grupe

Fișe poster
de lucru pe
grupe comportamentului
elevilor

Observarea
sistematică a
comportamentului
elevilor

– Arte vizuale și abilități practice – Mașina mișcătoare

27
Argumentează
valoarea de adevar a următoarelor calcule matematice
efectuând proba.
24 + 36 =
49 – 18 =
19 + 17 =
53 – 27=
88 – 73 =
79 + 12=
Analizează
Analizează cu atenție tabelul următor și răspunde la
întrebările date:

Numele copiilor Au realizat în călătorie

Chira 27 fotografii
Mircea 18 fotografii
Cecilia 16 fotografii
Costache 34 fotografii
Zaharia 21 fotografii
Felicia 19 fotografii

Câte fotografii au Chira și Costache?
Câte fotografii au M ircea și Cecilia?
Câte fotografii au Zaharia și Felicia?
Cu câte fotografii a re mai multe Costache față de Felicia?
Cu câte fotografii a re mai multe Zaharia față de Mircea?
Cu câte fotografii a re mai multe Chira față de Cecilia?
Aplică
Văd 40 de mașinuțe

– Arte vizuale și abilități practice – Mașina mișcătoare

28
Colorate și drăguțe
Dacă șase au plecat
Câte sunt la numărat?

O banană și cinci mere,
Trei gutui și zece pere,
Am luat de la Avram,
Oare câte fructe am?

Pe o creangă de cireș
Săteau patru randunele,
Încă cinci au mai venit
Ca să stea la sfat cu ele
Dacă două au zburat
Câte au continuat
Să-și vorbească neîncetat?

Amira, din opt baloane
Două a scăpat spre soare
Tata însă îi mai da trei
Spune -mi tu acum de vrei
Câte baloane mai are
Dacă unul ea a spart
Și încă patru a mai scăpat?

Obținerea
performaței Fiecare reprezentant al echipei va veni pe rand în fața
clasei să completeze răspunsul corect, ceilalți vor verifica
corectitudinea.
Interevaluare
a Individual Evaluare orală –
scrisă
Corectare unde
este cazul

– Arte vizuale și abilități practice – Mașina mișcătoare

29
Asigurarea
feed-back -ului Tema pentru acasa. Elevii primesc ca temă pentru acasă o
fișă de lucru care conține toate elementele cubului.
Aprecieri finale Voi face aprecieri privind implicarea copiilor în realizarea
sarcinilor propuse. Aprecieri verbale

Momentele
lecției

Dezvoltare personală
Conținut științific

Strategii didactice

Modalități de
evaluare
Metode și
procedee Forme de
activitate Mijloace de
învățare
Moment
organizatoric Interpretarea cântecului „ Dacă vesel se trăiește”.
Asigurarea unui climat educațional favorabil. Conversația Observarea
sistematică
Captarea
atenției “Povestea lui Ionel ” Conversația
Frontal Video
reprezentativ Observarea
sistematică
Enunțarea
subiectului și
a obiectivelor
lecției Copiii sunt anunțați că vor asculta “Povestea lui Ionel ”,
acesta folosește zilnic un mijloc de transport în comun,
dar nu în mod corect. Explicația Frontal Povestea lui
Ionel
Dirijarea
învățării Citesc “Povestea lui Ionel ” , apoi s olicit elevii să enumere
cel puțin 5 greșeli făcute de Ionel !
Povestirea,
Problematizarea Individual,
frontal Observarea
sistematică

Asigurarea
retenției și a
transferului Dirijez discuțiile cu elevii urmărind:
Transportul în comun și polite țea
 Călătoria cu tramvaiul sau autobuzul
 Urcarea și cobor ârea
 Locul pe scaun
 Călătoria cu trenul Conversația Frontal Observarea
sistematică

– Arte vizuale și abilități practice – Mașina mișcătoare

30
 Călătoria cu avionul
Călătoria cu mașinile mici
 Taxiuri și mașini oficiale
 Mașini particulare
Activități
recreative Le transmit elevilor câteva citate celebre despre politețea
în mijloacele de transport în comun. Conversația,
explicația Frontal Citate Observarea
sistematică
Aprecieri
finale Voi face aprecieri privind implicarea copiilor în realizarea
sarcinilor propuse. Aprecieri
verbale

Momentele
lecției

Arte vizuale și abilități practice
Conținut științific

Strategii didactice

Modalități de
evaluare
Metode și
procedee Forme de
activitate Mijloace
de
învățare
Momentul
organizatoric Asigurarea condițiilor necesare desfășurării activității.
Pregătirea materialului didactic necesar bunei desfășurări
a activității.
Conversatia
Frontal
Observarea
sistematică

Reactualizarea
cunoștințelor Elevii sunt intrebati despre ce au discutat azi la scoala. Conversatia
Explicația Frontal
Individual Aprecieri
verbale
Captarea
atenției Prezint o ghicito are:
Dur, dur, dur, căluț de fier
Unde să mă duci tu oare?
Hai să galopăm la munte,
Hai să galopăm la mare!
Nu mă țin prea bine -n șa,
Însă nu a mea e vina,
Când voi crește, voi urca
Să conduc chiar eu… mașina!
Le reamintesc elevilor despre energia solară.

Conversatia

Observatia

Explicatia

Frontal

Individual
Ghicitoare
Observare
sistematica

Aprecieri
verbale

– Arte vizuale și abilități practice – Mașina mișcătoare

31
Anunțarea
temei și
enunțarea
obiectivelor Elevii sunt a nunțați că vor realiza o mașina mișcătoare
prin mai multe tehnici de lucru ( lipire, îndoire) .
Se explică în termeni accesibili elevilor obiectivele
urmărite pe parcursul activitații: să denumească
materialele folosite, să asambleze prin lipire elementele
pentru a obține produsul final. Conversatia

Explicația
Frontal

Individual Cartoane
colorate Observare
sisitematica

Prezentrea
conținutului și
explicarea
tehnicii de lucru Se prezintă elevilor un produs model. Se poartă o
discușie despre materialele folosite, despre așezarea
spațială a elementelor, se intuiesc tehnicile de lucru de
către copii. Produsul model va rămâne în câmpul vizual al
elevilor pe tot parcursul activitați i.
Se va evidenția ordinea realizării elementelor ce compun
respectivul colaj, elevii vizualizând planș cu lucrarea
etapă cu etapă. Fiecare elev primește un plic cu
materialele necesare pentru realizarea mașinuței.
Anexa 1
Drumul
Prima dată vom realiza ”drumul” pe care merge mașinuța.
Pentru aceasta avem nevoie de două dreptunghiuri de
culoare neagră. Pe acestea le vom lipi la capete, apoi le
îndoim la mijloc, după care le lipim iarași. Trebuie să
obținem astfel un dreptunghi mai mic lipit la capete.
Mânerul
În cadrul acestei etape, se realizează ”mânerul”
mașinuței.
Al treilea dreptunghi se îndoaie la mijloc.
Mașina
Se lipesc geamurile și roțile pe fiecare mașinută.
Se lipesc fâșiile albe care marchează axul drumului, pe
ambele parți. Conversati a

Explicația

Observatia

Frontal

Individual
Cartoane
colorate

Cartoane
colorate
Aprecieri verbale

Observare
sistematica

– Arte vizuale și abilități practice – Mașina mișcătoare

32
Realizarea
produsului de
către elevi Se enumeră regulile ce trebuie respectate în realizarea
lucrării: utilizarea corectă și atentă a instrumentelor de
lucru, plăcuta îmbinare a materialelor și culorilor, aspectul
estetic al produselor finale, încadrarea în timpul de lucru.
Copiilor li se reamintesc următoarele:
– vei lucra îngrijit, fă ră a împrăștia resturile de hârtie și a
murdări mobilierul de pastă de lipit;
– folosește șervețelul pentru a îndepărta eventuala
murdărie; Lucrarea
practică
Individual Carton
colorat,
lipici
Analiza
lucrărilor și
aprecirea
acestora Se realizează o expoziție cu lucrările elevilor.
Elevii apreciază aspectul mașinuțelor confecționate de
colegi, ghidându -se după criteriile de realizare afișate în
clasă. Turul galeriei

Conversația Evaluare orală
corectare acolo
unde este cazul
Aprecieri finale Cum v-ați simțit într -un singur cuvânt pe parcursul
activității?
 Aprecieri generale și individuale
 Strângerea materialelor și curățarea locului de lucru. Conversația Aprecieri verbale

33
Anexa 1

34