Direcția ID N IFR CREDIS [613067]

Universitatea din București
Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Direcția ID N IFR CREDIS
Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

PORTOFOLIU EVALUARE
DIDACTICA DOMENIULUI ARTE
EDUCAȚIE PLASTICÃ

Profesor,
lector univ.dr. Voicu Gabriela

Studentã,
Petroiu (Gheorghe) Diana Nicoleta

București, 2018

CUPRINS

1. Amintiri din școala primarã – Eseu
2. Clasa mea și copilul meu – Eseu
3. Învãțãtorul copilului meu – Eseu
4. Ce își doresc copiii? – Eseu
5. Puncte comune între sistemele de învãțãmânt alte rnative și sistemul de
învãțãmânt de masã la nivel preșcolar și primar
6. Elemente de limbaj plastic în operele marilor pi ctori – Colaj
7. Primãvara – Proiect didactic AVAP
8. Bibliografie

1. AMINTIRI DIN ȘCOALA PRIMARÃ

De câte ori îmi amintesc de anii de școalã devin no stalgicã. Amintirile din
perioada școlaritãții îmi sunt foarte dragi, în pri mul rând datoritã colegilor, alãturi de care
am petrecut clipe de neuitat și apoi datoritã cadre lor didactice pe care le stimez și cãrora
le datorez ceea ce sunt astãzi.
Deși a trecut destul timp de când am pãșit pentru p rima datã pragul unei sãli de
clasã, îmi este vie și astãzi în minte prima întâln ire cu domnul învãțãtor. Stãtea în
mijlocul clasei, cu un zâmbet cald neNa întâmpinat în prima zi de școalã și așa a rãmas
zâmbind pânã am ajuns la finalul clasei a IVNa.
Amintiri dragi îmi vin în minte …. mirosul cãrțil or noi care ne așteptau pe bãnci în
prima zi de școalã, rechizitele cumpãrate de pãrinț i încã din varã, uniforma școlarã care
mã fãcea atât de mândrã, de parcã nimeni nu mai ave a așa ceva, sala de clasã mereu
curatã și domnul învãțãtor veșnic zâmbitor.
Drag îmi era glasul domnului învãțãtor care nu ridi ca tonul niciodatã, chiar dacã,
acum când mã gândesc, am fãcut parte dintrNo clasã destul de zgomotoasã iar eu eram
„cam” nãzdrãvanã.
Fiecare orã petrecutã în sala de clasã era o adevãr atã poveste. Domnul învãțãtor
fãcea ca fiecare disciplinã sã ne fie dragã prin fe lul în care ne explica, ne îndruma și ne
încuraja atunci când nu „ne ieșea rezultatul”.
Apoi, îmi amintesc de prima notã trecutã în carnetu l de note, pe care lNam dat
pãrinților la semnat și pentru care am fost foarte mândrã, „10” pentru cã am scris fãrã
greșealã semnele grafice (bețișoare, bastonașe). Au urmat alte și alte note, iar la
sfârșitul fiecãrui an școlar eram strigatã la premi u și domnul învãțãtor îmi așeza
cu grijã pe cap coronițele fãcute de mama, din flor i naturale.
Toate orele petrecute în școalã mi se par acum cli pe, toate amintirile îmi sunt
dragi, chiar dacã la sfârșitul clasei a IVNa mNam î ntristat, deoarece zâmbetul cu care
eram obișnuitã a dispãrut pentru puțin timp și am v ãzut în ochii domnului învãțãtor
sclipind „boabe de rouã”.

2. CLASA MEA ȘI COPILUL MEU

MNam întrebat deNa lungul timpului ce aș face dacã ar trebui sã îmi înscriu copilul
la clasa la care sunt învãțãtoare.
Este o decizie destul de grea, deoarece am argument e și „pro” și „contra” acestei
decizii.
În cazul în care aș avea fiica în clasa la care sun t învãțãtoare, aș avea același
comportament fațã de fiecare elev, deoarece îi cons ider pe toți „copiii” mei cãrora doresc
sã le transmit aceleași cunoștințe, dar mai ales pe ntru cã îmi place aceasã meserie nu
aș putea sã mã comport diferit cu elevii fațã de pr opriul meu copil.
Urmãrind progresul fiecãrui elev, aș fi imparțialã în aprecieri, considerând cã
astfel îmi ajut copilul sã îșî cunoascã și sã își r ecunoascã adevãrata valoare.
Dacã nu aș da dovadã de profesionalism în activitat ea pe care o desfãșor,
consider cã nu îmi ajut copilul și îl îndrept spre eșec, ceea ce nu își dorește niciun cadru
didactic și mai ales niciun pãrinte.
Pe de altã parte, luând în considerare cã sunt și m amã dar și cadru didactic, sNar
putea ca orice comportament sau atitudine sã fie in terpretatã de elevi, de pãrinți uneori
de cãtre colegii de catedrã, ca fiind subiective în ceea ce privește copilul meu, mai ales
atunci când rezultatele obținute de ceilalți elevi sunt mai slabe decât ale fiicei mele.
Ar putea interveni în relația cadru didacticNelev ș i dorința mea de a avea un copil
competitiv, sã îl solicit mai mult decât pe ceilalț i elevi, sau sã fiu mai exigentã cu
aceasta, ceea în loc sã o ajute, ar putea sã o facã își piardã încrederea în sine, în
propriile forțe și în cele din urmã relația cadru d idacticNelev ar deteriora relația pãrinteN
copil.
Aceastã situație, de a avea copilul în clasa mea nu se va întâmpla, deoarece în
primul rând este elevã în învãțãmântul gimnazial da r și pentru cã aceastã situație a fost
reglementatã prin „Codul de eticã pentru învãțãmânt ul preuniversitar”.

Bibliografie
XXX , Codul de eticã pentru învãțãmântul preunivers itar

3. ÎNVÃȚÃTORUL COPILULUI MEU

Acum, când mã apropii de finalizarea studiilor în d omeniul învãțãmântului
preșcolar și primar, mã gândesc câte am învãțat, câ te nu știam înainte și cum îmi voi
face meseria începând din luna septembrie.
La fel ca mine se gândesc și colegii mei, alãturi de care am participat la cursurile
de „Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar”. Chiar am fost întrebatã de o colegã
care este din același județ cu mine, dacã am copil care va merge din toamnã la școalã.
Nu am, fiica mea este la gimnaziu, dar dacã aș ave a un copil care din toamnã ar
merge la școalã, aș fi încântatã sã aibã ca învãțãt oare una dintre colegele mele.
Consider cã pe parcursul anilor de studii, am avut onoarea sã îmi fie îndrumatã
activitatea de un colectiv de cadre didactice profe sioniste, dedicate meseriei, de o înaltã
ținutã moralã și profesionalã.
Prin absolvirea programului de studii pe care lNam urmat, alãturi de colegii mei,
am parcurs disciplinele de specialitate atât din pu nct de vedere didactic dar și
metodologic, am acumulat cunoștințe solide care ne vor ajuta în activitatea viitoare.
Practica pedagogicã pe care am desfãșuratNo în dife rite instituții de învãțãmânt
neNa ajutat la consolidarea cunoștințelor, astfel î ncât consider cã fiecare absolvent al
acestei prestigioase unitãți de învãțãmânt superior , va putea face fațã cerințelor
învãțãmântului din zilele noastre.
Am încredere în fiecare coleg pe care lNam avut, c ã își va îndeplini cu cinste
nobila meserie de „învãțãtor”.

4. CE ÎȘI DORESC COPIII?
De curând am aflat despre „Școala Summerhill” și am început sã caut informații
despre aceasta. Așa am aflat cã, aceasta este una d intre cele mai vechi școli din lume,
aflatã în apropiere de Londra.
Ceea ce mNa uimit, a fost faptul cã, de când a fos t înființatã și pânã în prezent, nu
au avut loc schimbãri majore în cadrul acestei școl i.
MNam întrebat cum este posibil? Care sunt principi ile care stau la baza
funcționãrii ei? Cum pot elevii sã studieze întrNun mediu care nu a urmat schimbãrile ce
au avut loc deNa lungul timpului în societate în ge neral, dar mai ales în sistemul
educațional? Am reușit sãNmi rãspund la întrebãri a bia dupã ce am mai studiat câteva
materiale documentare. Încântatã de ceea ce am afla t, am considerat cã este bine sã
prezint și elevilor din clasa IVNa un mic filmuleț difuzat de You tube.
În urma celor vizionate, am organizat o masã rotun dã cu elevii și iNam întrebat
„Ce vã doriți de la școala voastrã, acum, dupã ce a ți urmãrit filmul?”
Din rãspunsurile primite, am selectat urmãtoarele afirmații:
„Ar fi bine ca elevii sã ia decizii în ceea ce via ța școlarã”;
„Nu îmi place sã lucrez prea mult la matematicã, d ar îmi place sã citesc, însã
mama mã ceartã. Aș dori sã fac ceea ce îmi place și mie nu numai mamei.”
„As vrea sã alegem noi ce pedeapsã trebuie sã prim eascã cel care aruncã hârtii
pe jos, nu sã ne pedepseascã doamna directoare pe t oți.”
Am concluzionat cã elevii, în urma celor vizionate au ales acele libertãți pe care
au considerat cã le pot îndeplini, dar nu au renunț at la respectarea regulamentelor
impuse de sistemul educațional tradițional. Își dor esc o anumitã independențã, dar
vârsta, educația, tradiția, nu le dã posibilitatea de a renunța la normele și regulile pe
care le cunosc și de aNși asuma responsabilitãți ni ci la nivel individual și nici la nivel de
grup.
Consider cã dorințele elevilor legate de modul în care se desfãșoarã procesul de
învãțãmânt sunt importante, în mãsura în care acest ea sunt realiste și conduc la
atingerea obiectivelor educaționale.
Webografie

5. Puncte comune între sistemele de învãțãmânt alte rnative și
sistemul de învãțãmânt de masã la nivel preșcolar ș i primar

Astãzi, se vorbește și în România din ce în ce mai mult, despre sistemele de
învãțãmânt alternative. Acestea, alãturi de învãțãm ântul de masã, asigurã educarea
tinerei generații în cadrul sistemului național de învãțãmânt.
Sistemele alternative de învãțãmânt, legiferate în țara noastrã pentru
învãțãmântul preșcolar și primar sunt: Waldorf, Mon tessori, Step by Step, Planul Jena,
Freinet și Pedagogia Curativă. Dintre cele șase sis teme alternative, cele mai cunoscute
în România sunt Waldorf, Montessori și Step by Step . În timp ce sistemul Waldorf și
Step by Step pot fi organizate atât în instituțiile de învãțãmânt de masã cât și în cadrul
instituțiilor școlare private, celelalte sisteme se organizeazã doar în înstituții particulare.
Toate sistemele de învãțãmânt prezintã avantaje și dezavantaje, au caracteristici
specifice dar și puncte comune.
Astfel, ca principale puncte comune se pot enumera urmãtoarele:
N toate sistemele de învãțãmânt urmãresc atingerea acelorași finalități;
N atât sistemele alternative cât și sistemul de înv ãțãmânt de masã se orienteazã
dupã principii comune;
N atingerea obiectivelor educaționale se realizeazã de cele mai multe ori pe cãi
asemãnãtoare în cadrul tuturor sistemelor de învãțã mânt.
Tot ca puncte comune între sistemele de învãțãmânt alternativ și sistemul de
învãțãmânt de masã, sunt și urmãtoarele:
N alternativele educaționale sunt integrate în sist emul de învățământ de stat, fie
cã fac parte din instituții de stat, fie cã sunt in stituții de învãțãmânt particulare;
N toate sistemele educaționale din România sunt org anizate și funcționeazã cu
acordul Ministerului Educației Naționale, conform l egii;
N atât în învățământul de stat, cât și în învãțãmân tul alternativ, documentele
școlare oficiale, nominalizate prin ordin al minist rului educației naționale, se
întocmesc în limba română;
N evaluarea și acreditarea sistemelor educaționale se face de cãtre Ministerul
Educației Naționale, în conformitate cu legislația în vigoare.

În concluzie se poate spune cã indiferent de sistem ul educațional ales și
indiferent de variantele de învãțare folosite în pr ocesul instructivNeducativ, instruirea
copiilor/elevilor se face pe baza aceluiași Curricu lum național, sau utilizânduNse în
paralel cu acesta un Curriculum internațional, care are drept scop final asigurarea unui
nivel cât mai înalt de cunoștințe și o dezvoltare armonioasã .

Bibliografie

Cerghit Ioan, Sisteme de instruire alternative și c omplementare. Structuri, stiluri și
strategii, Editura Aramis, București, 2002;
Cuciureanu Monica (coordonator) și colectiv, Punți de trecere între învãțãmântul
tradițional și cel bazat pe modele pedagogice alter native în sistemul românesc de
învãțãmânt, București, 2011;
Felea Gheorghe (coordonator) și colectiv, Alternat ivele Educaționale din
România, Editura Triade, ClujNNapoca, 2003;
XXX N Legea educației naționale nr. 1/2011. Monitor ul Oficial al României, Anul
179 (XXIII), Nr. 18, 10 ianuarie 2011;

Webografie

http://waldorf.ro/pedagogiaNwaldorf

Acasa

Acasă

https://www.scoalalibera.ro/pedagogiaNwaldorf/progr amaNwaldorf/
http://www.tribunainvatamantului.ro/managementulNsc himbarilorNeducationale/

6. Elemente de limbaj plastic în operele marilor pi ctori

“Naturã staticã cu mere roșii” – Nicolae Grigorescu

“Naturã staticã cu fructe” – Nicolae Gri gorescu

“Violete” – Ștefan Luchian “Albãstrele” – Ștefan Luchian

“Fetița cu codițe” – Nicolae Tonitza “Ca tiușa lipoveanca” – Nicolae Tonitza

“Baletistã” – Iosif Iser “Tãtãroiaca” – Iosif Iser

“Naturã cu flori roșii” – Theodor Pallady

“Vioarã și note muzicale” – Theodor Pallady

“Natură statică cu pere și carte” – Gheorghe Petrașc u

“Cãldãrușa cu cârciumãrese” – Gheorghe Petrașcu

“Trandafiri” – Theodor Aman

“Naturã staticã cu cãpșuni” – Theodor Aman

“Fetița cu gãina” – Ion A ndreescu

“Cap de fetițã” – Ion Andreescu

“Câmp de floarea soarelui” Nicolae Dãrãscu

“Vapoare pe Dunãre” – Nicolae Dãrãscu

“Canã cu flori de câmp” – Octav Bãncilã

„Naturã staticã cu flori” – Oct av Bãncilã

Unitatea de învãțãmânt : Școala gimnazialã nr. 1 Modelu județul Cãlãrași
Profesor: Petroiu (Gheorghe) Diana Nicoleta
Clasa: pregãtitoare
Data: 17.05.2017
Ora: a IIINa

7. PROIECT DE ACTIVITATE

Aria curriculară : Arte
Obiectul : Arte Vizuale și Abilități Practice
Unitatea de învățare : Primãvara
Tema plastică : Punctul
Tipul activității : Activitate de formare de priceperi și deprinderi (de realizare a
compoziției)

Competențe specifice :
1.3. Manifestarea curiozității față de explorarea d e mesaje artistice simple, exprimate
vizual;
2.2. Exprimarea ideilor și trăirilor personale, în aplicații simple, specifice artelor vizuale;

Strategii didactice
Metode didactice : explicația, demonstrația, exercițiul, conversația , jocul de rol, didactic,
„turul galeriei”;

Procedee didactice : tăierea, decuparea, stropirea, lipirea;

Mijloace de învățământ : videoproiector, laptop, soft educațional, tablã i nteractivă,
albume de artã, planșe didactice;

Materiale : carton colorat, hârtie coloratã, perforatoare, li pici;

Tehnici de lucru : acuarelă, desen;

Instrumente de lucru : foarfece, pensulă, acuarele, creioane colorate;

Forme de organizare : frontală, individuală, în perechi;

Evaluare
Tip de evaluare : formativã, care vizează cunoștințele dobândite și competențele
formate în cadrul lecției.

Durata activității : 35 min

Bibliografie:

Tãbîrcã Mirela, Manea Alexandra, Arte vizuale și ab ilitãți practiceNclasa pregãtitoare,
Editura Delta Cart Educational, Argeș, 2014
XXX, Ghidul profesorului – clasa pregãtitoare, Edit ura Carminis, Pitești, 2015;
XXX, Programe școlare, Arte vizuale și abilități pr actice 0NII, 2013

8. BIBLIOGRAFIE – WEBOGRAFIE

Bibliografie

Cerghit Ioan, Sisteme de instruire alternative și c omplementare. Structuri, stiluri și
strategii, Editura Aramis, București, 2002;
Cuciureanu Monica (coordonator) și colectiv, Punți de trecere între învãțãmântul
tradițional și cel bazat pe modele pedagogice alter native în sistemul românesc de
învãțãmânt, București, 2011;
Felea Gheorghe (coordonator) și colectiv, Alternat ivele Educaționale din
România, Editura Triade, ClujNNapoca, 2003;
Tãbîrcã Mirela, Manea Alexandra, Arte vizuale și ab ilitãți practiceNclasa
pregãtitoare, Editura Delta Cart Educational, Argeș , 2014
XXX , Codul de eticã pentru învãțãmântul preunivers itar
XXX, Ghidul profesorului – clasa pregãtitoare, Edit ura Carminis, Pitești, 2015;
XXX N Legea educației naționale nr. 1/2011. Monitor ul Oficial al României, Anul
179 (XXIII), Nr. 18, 10 ianuarie 2011;
XXX, Programe școlare, Arte vizuale și abilități pr actice 0NII, 2013

Webografie

http://waldorf.ro/pedagogiaNwaldorf

Acasa

Acasă

https://www.scoalalibera.ro/pedagogiaNwaldorf/progr amaNwaldorf/
http://www.tribunainvatamantului.ro/managementulNsc himbarilorNeducationale/
https://www.google.com/ , imagini
https://www.youtube.com/watch?time_continue=320&v=D gxeJY2Lna4