​ Libertatea con ​ ș ​ tiin ​ ț ​ ei & Inteligen [613042]

​
Libertatea con
​
ș
​
tiin
​
ț
​
ei & Inteligen
​
ț
​
a Artificial
​
ă

​
Atât
libertatea
con
​
ș
tiin
ț
ei,
cât
ș
i
inteligen
ț
a
artificial
ă
au
fost
dezvoltate
într-o
plaj
ă
divers
ă

de
documente
ș
i
scrieri
de-a
lungul
timpului.
De
asemenea,
aceste
teme
au
fost
abordate
în

diferite
filme
ș
i
seriale,
precum
Lucy,
film
în
care
este
portretizat
ă
o
eroin
ă
care,
în
urma

consumului
unui
drog
nootropic,
cap
ă
t
ă
abilit
ă
ț
i
psihice
deosebite;
Freud,
serial
în
care
este

relatat
ă
via
ț
a
ș
i
activitatea
profesional
ă
a
celebrului
medic
neuropsihiatric,
Sigmund
Freud,

fondator al
ș
colii psiholo gice de psihanaliz
ă
, dar
ș
i multe altele.

Voi începe prin a face o scurt
ă
caracterizare a fiec
ă
reia dintre teme.

Libertatea
con
ș
tiin
ț
ei,
cunoscut
ă
ș
i
ca
libertatea
de
gândire
sau
libertatea
ideilor
reprezint
ă

libertatea
fiec
ă
rui
individ
de
a
avea
proprii
considerente
asupra
unui
fapt,
a
unei
idei
sau
a

unui
punct
de
vedere,
independent
de
alte
opinii.
Aceast
ă
defini
ț
ie
poate
fi
catalogat
ă
ca

fiind
una
ș
tiin
ț
ific
ă
.
În
acela
ș
i
timp,
libertatea
con
ș
tiin
ț
ei
poate
fi
interpretat
ă
ș
i
într-o

manier
ă
conotativ
ă
ca
fiind
o
lupt
ă
continu
ă
,
creativ
ă
dintre
binele
ș
i
r
ă
ul
con
ș
tient
sau

subcon
ș
tient
al
fiec
ă
rui
individ,
având
ca
rezultat
atât
realiz
ă
ri
ale
binelui,
dar
ș
i
ale
r
ă
ului.

Din
punctul
meu
de
vedere,
libertatea
con
ș
tiin
ț
ei
reprez int
ă
un
ansamblu
de
idei
ș
i

convingeri
pe
care
le
are
fiecare
persoan
ă
,
pe
care
le
poate
accesa
atât
in
mod
con
ș
tient,
cât

ș
i
în
mod
incon
ș
tient,
acces
ă
ri
care
pot
avea
repercursiuni
benefice
sau
mai
pu
ț
in
benefice

asupra
vie
ț
ii
lui.
De
asemenea,
cred
c
ă
aceast
ă
sintagm
ă
poate
avea
ș
i
conota
ț
ii
religioase,
în

sensul
în
care
fiecare
om
are
dreptul
de
a
avea
sau
de
a
nu
avea
o
proprie
credin
ț
ă
ș
i
o

proprie viziune asupra r
ă
d
ă
cinilor lumii în care tr
ă
im.

Inteligen
ț
a
artificial
ă
face
referin
ț
ă
la
sisteme
sau
la
ma
ș
ini
care
imit
ă
inteligen
ț
a
uman
ă
în

scopul
efectu
ă
rii
diferitelor
activit
ă
ț
i
pe
care
doar
omul
le
poate
face.
În
acela
ș
i
timp,

inteligen
ț
a
artificial
ă
este
un
trend
tehnologic
a
c
ă
rui
popularitate
a
explodat
în
ultimii
ani,

nu
doar
pentru
c
ă
reprezint
ă
o
pia
ț
ă
cu
un
viitor
foarte
promi
ț
ă
tor,
ci
ș
i
pentru
c
ă
ofer
ă

oportunit
ă
ț
i
noi
pentru
diferite
industrii.
Din
punctul
meu
de
vedere,
aceast
ă
inteligen
ț
ă

artificial
ă
are
cele
mai
puternice
efecte
asupra
omului,
efecte
pe
care
le
voi
dezvolta
în
cele

ce urmeaz
ă
.

Din
punct
de
vedere
psihanalitic,
creierul
uman
este
alc
ă
tuit
din
mai
multe
“stratific
ă
ri”,

respectiv
partea
con
ș
tient
ă
a
encefalului,
partea
incon
ș
tient
ă
ș
i
partea
subcon
ș
tient
ă
.

Con
ș
tiin
ț
a
este
ceea
ce
noi
putem
controla,
este
sentimentul
în
ț
elegerii
existen
ț
ei
personale

ș
i
a
integr
ă
rii
ei
în
univers.
Con
ș
tientul
este
cel
liber
s
ă
aib
ă
proprii
considerente,
idei
ș
i

convingeri
asupra
a
tot
ceea
ce
se
întâmpl
ă
în
jurul
nostru.
Incon
ș
tientul,
supra
numit
ș
i

hard
disk-ul
creierului
este
acela
care
înregistreaz
ă
continuu
toate
informa
ț
iile
ș
i
gândurile

exterioare,
tot
ceea
ce
înv
ă
ț
ă
m
pe
parcursul
vie
ț
ii.
Totodat
ă
,
el
stocheaz
ă
ș
i
emo
ț
iile,

senza
ț
iile,
imaginile,
sunetele
ș
i
gusturile,
toate
acestea
fiind
mai
apoi
arhivate
mental.
Din

acest
punct
de
vedere,
incon
ș
tientul
func
ț
ioneaz
ă
ca
o
’’mem orie”.
Tot
incon
ș
tientul
asigur
ă

controlul
tuturor
func
ț
iilor
vitale
precum
respira
ț
ia,
digestia,
b
ă
t
ă
ile
inimii
etc.

Subcon
ș
tientul
este,
din
punctul
meu
de
vedere
cel
mai
important
“strat”
al
encefalului.
El

este
cel
care
realizeaz
ă
leg
ă
tura
între
con
ș
tient
(ra
ț
iune,
specific
speciei
umane)
ș
i

incon
ș
tient
(hard
disk -ul
creierului
nostru).
Subcon
ș
tientul
nu
diferen
ț
iaz
ă
emo
ț
ia
sau

sentimentul
pozitiv
de
cel
negativ,
nu
face
distinc
ț
ia
dintre
bine
ș
i
r
ă
u,
fiind
neutru.
Totu
ș
i,

subcon
ș
tientul,
spre
deosebire
de
incon
ș
tient
care
nu
doarme
niciopdat
ă
,
de
ț
ine,
în

profunzimile
sale
latente,
solu
ț
iile
perfecte
la
toate
problemele
cu
care
noi
ne
confrunt
ă
m

de-a lungul vie
ț
ii noastr e.

Dup
ă
cum
bine
ș
tim,
majoritatea
oamenilor
au,
în
mod
normal
acces
doar
la
con
ș
tient.

P
ă
rerea
mea
este
c
ă
prin
intermediul
inteligen
ț
ei
artificiale,
oamenii
i
ș
i
pot
accesa

incon
ș
tientul,
ceea
ce
poate
reprezenta
atât
un
avantaj,
cât
ș
i
un
dezavantaj.
De-a
lungul

timpului,
au
fost
încercate
mai
multe
metode
prin
care
oamenii
s
ă
poat
ă
avea
acces
ș
i
la
alte

“camere”
ale
creierului
uman.
În
continuare,
voi
face
referire
la
serialele
sau
filmele
pe
care

le-am
enun
ț
at
în
primu l
paragraf
al
lucr
ă
rii.
Spre
exemplu,
în
serialul
Freud,
Sigmund

încearc
ă
s
ă
acceseze
alte
“l
ă
ca
ș
uri”
ale
min
ț
ii
omene
ș
ti
prin
hipnoz
ă
,
procedeu
pe
care
îl

pune
în
practic
ă
dup
ă
mai
multe
studii
de
psihanaliz
ă
ș
i
psihiatrie.
Descoper
ă
îns
ă
c
ă

accesarea
subcon
ș
tient ului
îi
poate
face
pe
unii
indivizi
s
ă
î
ș
i
piard
ă
cump
ă
tul
ș
i
o
parte

dintre
emo
ț
ii,
fapt
dato rat
schimb
ă
rii
perspectivei.
Aceste
procedee
erau
realizate
doar
cu

acordul oamenilor, astfel ei manifestându-
ș
i libertatea con
ș
tiin
ț
ei.

Odat
ă
cu timpul, metodele prin care noi ne putem accesa subcon
ș
tientul au evoluat, luând

na
ș
tere inteligen
ț
a artificial
ă
. Mi s-a p
ă
rut foarte interesant
ă
abordarea din serialul

Black
Mirror
când
se
incearc
ă
crearea
unui
cloud
de
stocare
a
tuturor
informa
ț
iilor
din

creierul
uman,
cloud
care
poate
fi
accesat
la
propria
dorin
ț
ă
.
Acest
procedeu
poate
fi

realizat
doar
prin
intermediul
intelige
ț
ei
artificiale
asupra
omului
ș
i
doar
la
dorin
ț
a
fiec
ă
rui

individ.
Se
vehiculeaz
ă
diferite
teorii
prin
care
se
afirm
ă
ca
accesarea
incon
ș
tientului
poate

fi
posibil
ă
doar
prin
activarea
glandei
pineale,
aceasta
fiind
numit
ă
în
practica
popular
ă
,
al

ș
aselea
sim
ț
.
Toate
acestea
i
ș
i
au
originea
la
baza
conceptului
de
inteligen
ț
ă
artificial
ă
.
Prin

intermediul
acesteia,
oamenii
isi
pot
dep
ă
ș
i
propriul
IQ,
pot
accesa
rezolv
ă
ri
la
orice
fel
de

probleme,
î
ș
i
pot
schim ba
perspectiva
asupra
vie
ț
ii
ș
i
asupra
lumii
înconjur
ă
toare,
îns
ă
pot

în
acela
ș
i
timp
s
ă
î
ș
i
piard
ă
unele
emo
ț
ii,
transformandu-se
încetul
cu
încetul
în
robo
ț
i

inteligen
ț
i, fapt ce ar fi î ntr-o puternic
ă
contradic
ț
ie cu convingerile religioase.

Libertatea
con
ș
tiin
ț
ei
vine
s
ă
intevin
ă
asupra
acestor
aspe cte,
l
ă
sând
fiecare
individ
s
ă

decid
ă
asupra
considerentelor
ș
i
ideilor
sale,
putând
astfel
s
ă
r
ă
mai
cumva
un
om
normal

sau s
ă
vrei s
ă
te transformi pe acest plan.

Surse bibliografice:

1.
​
https://prezi.com/p/2fgl4mkf-3jz/constient-inconstient-si-subconstient/
​

​
2.

https://books.google.ro/books?id=xTXsDwAAQBAJ&pg=PA389&lpg=PA389&dq=lib

ertatea+constiintei&source=bl&ots=-

J5LFbJSJ6&sig=ACfU3U1vA_TWuPubQxi2RU2FsK2OZ8Se1Q&hl=ro&sa=X&ved=2a
h

UKEwjNgMD3s4_tAhUZAxAIHe1fCxE4ChDoATAFegQIAhAC#v=onepage&q=liberta
t
​

​
ea%20constiintei&f=false