I. Partea generală … … … … 5 [613033]

1

2

3
CUPRINS
I. Partea generală ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 5
I.I. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 5
I.2. Tratame ntul ortodontic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 6
I.3. Nutriția ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 7
I.3.1. Echilibrul nutri țional ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 8
I.3.2. Variații ale greutății ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 10
I.3.2.1. Scăderea în greutate ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 10
I.3.2.2. Creșterea în greutate ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 11
I.3.3. Dezechilibrul nutritional ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 11
I.3.4. Probleme de masticație – ocluzie dificilă ………………………….. ………………………….. …….. 12
I.3.5. Probleme de digestie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 14
I.3.6. Probleme de transit intestinal ………………………….. ………………………….. ……………………… 15
I.3.6.1. Constipația ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 15
I.3.6.2. Diareea ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 16
I.4. Igiena – Principalele tipuri de probleme de igienă buco – dentară apărute la pacienții în
tratament orthodontic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 17
I.4.1. Afectarea glandelor salivare ………………………….. ………………………….. ……………………. 17
I.4.1.1. Xerostomia sau sindromul de gură uscată ………………………….. ………………………….. . 17
I.4.1.2. Sialoreea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 18
I.4.2. Afectarea mucoasei bucale ………………………….. ………………………….. ………………………… 19
I.4.2.1. Ulcerațiile ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 19
I.4.2.2. Leziuni ale mucoasei bucale ………………………….. ………………………….. ………………… 20
I.4.3. Afectarea mucoasei gingivale ………………………….. ………………………….. …………………….. 23
I.4.3.1. Hipertrofia gingivală ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 23
I.4.3.2. Hiperplazia gingivală ………………………….. ………………………….. ………………………….. 24
I.4.4. Modificări dentare de structură și culoare ………………………….. ………………………….. ……. 24
I.4.4.1. Tartrul dentar ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 26
I.4.4.2.Demineralizări dentare ………………………….. ………………………….. …………………………. 27
I.4.5. Halena ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 28
I.5. Rolul asi stentului medical în îngrijirea pacienților în tratament orthodontic care au
probleme buco – dentare sau de alimentație ………………………….. ………………………….. …………. 29
II. Partea Specială ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 32

4
II.1. Scopul cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 32
II.2. Obiectivele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 32
II.3. Ipotezele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 33
II.4. Material și metodă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 33
4.a. Descrierea lotului de cercetare ………………………….. ………………………….. …………………… 33
4.b. Descrierea instrumentului de cercetare ………………………….. ………………………….. ……….. 34
4.c. Proceduri de colectare, analiză și prelucrare a datelor ………………………….. ……………….. 36
II.5 Rezultate și discuții ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 37
5.a. Rezultatele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 37
5.b. Limitele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 51
5.c. Deschiderile și valoarea cercetării ………………………….. ………………………….. ……………… 51
III. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 52
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 54
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 57

5
I. Partea generală

I.I. Introducere
O altă ramură a stomatologiei, ortodonția se ocupă cu studiul, diagnosticarea, prevenirea și
tratarea anomaliilor dentare. Anomalii care se referă la forma, poziția , relația și fruncția structurilor
dentomaxilofaciale.
Ortodonția este specialitatea care se ocupă cu îndreptarea poziției dinților și a rapoartelor
dintre maxilar și mandibulă.
În zilele noastre, tratamentul ortodontic este o necesitate, problemele fiind legate de funcția
masticatorie care este deficitară la majoritatea populației, dar și de estetică ținându -se cont și de
aspectul facial al pacientului. Așadar există un beneficiu dublu al tratamentelor ortodontice :
estetică și funcția corectă a mușcăturii.
Tratamentul ortodontic are numeroase benefi cii, dar poate crea dificultăți celor care il
urmează. Perioada de acomodare este de 10 zile, dar poate varia în funcție de pacient, problemele
apar înca din primele 24 de ore de la începerea tratamentului. Prima și cea mai importantă
problemă este legată de alimentație, pacinetul este în dificultatea de a mai se alimenta normal.
Pacientul nu mai are voie să muște din absolut nimci, durerea dentară este foarte pronunțată, iar
ocluzia este înălțată, ceea ce înseamnă puncte de contact foarte puține.
Problem e legate de lezarea mu coasei bucale sunt numeroase, atunci câ nd dinții se mișca,
se mișcă și aparatul, care duce la ulcerații, leziuni, dureri, sangeră ri, sialoree sau xerostomie. O
dată cu înaintarea tratamenului și cu trecera timpului apar modificări dentare de culoare și structură
și hipertrofia gingivală, deoarece pacinetul nu reușește să se igienizeze corect pentru că il dor dinții
la atingere și nu se periază corect.

6
I.2. Tratamentul ortodontic
Ortodonțíe s. f. Parte a stomatologiei care se ocupă cu prevenirea și tratamentul pozițiilor
defectuoase ale dinților. – Din fr. orthodontie. (Dex, 2016 )
Ortodonția este derivată din Greacă,unde Orto înseamnă “corect”, “drept” și “don ție” care
înseamnă „dentar”, „dinți ”. (Milton B.A. et all, 1990)
Termenul ortodontie provine din limba greaca, orthos in traducere semnifica "drept" si se
refera la corectarea pozitiei dintilor pe aracada.
De pe urma tratamentului ortodontic se obți n mult mai multe beneficii decât simpla
îndreptare a dinț ilor. Tratamentul ortodonti c complex are un impact de lungă durata, putând
corecta parafuncții ș i anume disfunc ții musculare și ocluzale, care în timp ar afecta dentiț ia
adultului. Acest tratament in fluențează favorabi l dezvoltarea oaselor maxilare și contribuie prin
poziția corecta a dinților la transmiterea fiziologică a forțelor masticatorii, menținând sană tatea
parodontului marginal (a țesuturilor care fixează dintele î n os).
(Borzabadi -Farahani A . 2009 )
Tratamentul ortodontic modern, nu are limită de vârstă, putând beneficia de el atât copiii
cât și adulții.
Tratamentul ortodontic poate fi aplicat:
De la 4 ani sub forma unui menținător de spaț iu la copii care au pierdut prea repede dinț ii
temporari ("de lapte") .
În dentiția mixtă între 6 și 12 ani, pentru aranjarea în poziț ie corectă a dinților erupți cu
malpoziț ii, pentru favorizarea erupției corecte a dinț ilor, pentru deconditionarea unor obiceiuri
vicioase ale copiilor (de exemplu: suptu l degetului, înterpunerea limbii î ntre arcade), toate acestea
favorizâ nd dezvoltarea proces elor osoase alveolare maxilare ș i mandi bulare și aranjarea dinților î n
asa-numitul culoar neutru .
La orice vârstă, pentru armonizarea relaț iilor ocluza le, pentru deschiderea unor spații
înainte de implanturile dentare, pentru corectarea poziției unor dinți înainte de aplicarea coroanelor
și punților dentare astfel încât spațiul să fie adecvat unui rezultat estetic optim .

7
(Borzabadi -Farahani A. 2009)
În mod obișn uit, tratamentul ortodontic se întinde pe unul – doi ani, timp în care, lună de
lună ortodontul efectuează diferite mișcări prin intermediul aparatului.
Există numeroase metode care se pot folosi pentru corectarea malocluziei, în funcție de
necesitățile fiecărui pacient. La pacienții în creștere există mai multe opțiuni pentru tratarea
dicrepanțelor scheletice, un plus fiind și vărsta fragedă care ajută la realizarea rezultatului dorit
intr-un timp mult mai scurt decât la adulți. Cele mai multe tratamente sunt începute în dentiția
mixtă, înainte de finalizarea creșterii scheletice. În cazul în care creșterea scheletului s -a încheiat,
chirurgia ortognatică poate fi o opțiune.
Extracțiile dentare pot fi necesare în unele cazuri pentru ca tratamentul ortodontic sa fie
unul corect și cât mai eficient.
Cele mai utilizate aparate dentare sunt cele fixe, cele mobile fiind tot mai rar întâlnite.
Rezultatele aparatelor fixe sunt semni ficativ mai mari decât a celor detașabile, deoarece tipul fix
produce o biomecanică care are un control mai mare asupra dinților care se afla în tratament.

I.3. Nutriția
Nutríție, nutriții, s. f. Totalitatea proceselor fiziologice prin care organismele își procură
hrana necesară creșterii și dezvoltării, obținerii energiei pentru desfășurarea proceselor vitale,
refacerii țesuturilor etc.; p. ext. hrănire, alimentare; hrană. – Din fr. nutrition, lat. nutritio. (Dex,
2016)
Nutriția este știința care interpretează interacțiunile dintre nutrienți si alte substanțe din
hrană (de exemplu, fitonutrienți, antocianine, taninuri, etc.) în raport cu mentenanța, dezvoltarea,
reproducerea, sănătatea și starea de boală a unui organism. Include ingestia alimentelo r, absorbția,
digestia, biosin teza, catabolismul și excreția.
Dieta unui organism este ceea ce mănâncă, care este determinată în mare măsură de
disponibilitatea, procesarea și palatabilitatea hranei. O dietă sănătoasă include prepararea
alimentelor și meto de de stocare care protejează împotriva oxidării nutrienților, împotriva căldurii
sau percolării, și care reduc ris cul toxiinfecțiilor alimentare.

8
Nutriționiștii dieteticieni înregistrați sunt profesioniști din domeniul sănătății calificați
pentru furnizar ea sfaturilor dietetice sigure, bazate pe dovezi, care includ analiza a ceea ce se
mănâncă, analiza detaliată a sănătății nutriționale, precum și un plan de tratament nutrițional
personalizat. De asemenea, dieteticienii furnizează programe de prevenție și de tratament la locuri
de muncă, școli și instituții similare. Dieteticienii înregistrați sunt profesioniști antrenați din
domeniul sănătății care furnizează, de asemenea, sfaturi dietetice cu privire la rolul nutriției în
bolile cronice, inclusiv posibila prevenție sau remediere prin adresarea carențelor nutriționale
înaintea recu rgerii la medicamente.
O dietă inadecvată poate avea un impact dăunător asupra sănătății, provocând boli
carențiale precum orbirea, anemia, scorbutul, nașterea prematură, fătul mo rt la naștere și cretinism;
condiții care pun sănătatea în pericol precum obezitatea și sindromul metabolic, la fel și boli
cronice comune precum boli cardiova sculare, diabet, și osteoporoză.
(William A., 2017)

I.3.1. Echilibrul nutri țional
Putem vorbi despre echilibrul nutrițional atunci când aportul alimentar în calorii, nutrienți,
minerale, vitamine și apă corespunde nevoilor organismului și este adaptat condițiilor la care
acesta este supus.
Pentru a menține un echilibru în alimentație este nevoie de disciplină, educație, cunoaștere
și dorință.
Din alimentația unui copil nu trebuie să lipsească cerealele, fructele și legumele, produsele
lactate, proteinele, ouăle, leguminoase și rădăcinoase și pește.
Educația copilului în ceea ce privește alimentația este responsabilitatea părinților, chiar din
primii ani de viață ai copilului.
Astăzi, piramida alimentară reprezintă schema la care ne referim cel mai mult pentru a
cunoaște proporțiile alimentelor recomandate consumului.
Este vorba despre o piramidă împărțită în “straturi”, fiecăruia corespunzându -i o categorie
de alimente și cantitatea respectivă.

9

Imagine sau fig nr. 1 – piramida alimentară
(sursa : https://bunadimineata.ro/lifestyle/piramida -alimentara -pentru -copii/ )
La baza piramidei găsim alimentele care pot fi consumate în cantitate mai mare (întâi fructe
și legume, apoi alimente bogate în carbohidrați, lapte și derivați), iar pe măsură ce urcăm, aflăm
alimentele cărora trebuie să le limităm consumul (grăsimi, proteine, vin, bere, dulciuri). Piramida
cuprinde, desigur, și consumul de apă și activitatea fizică.
Consumând alimente din toate grupele piramidei se realizează un aport adecvat de macro
și micronutrienți. Piramida alimentară subliniază echilibrul, varietatea și moderația cu care este
necesar ca unele alimente să fie consumate, punând accent pe consumul cerealelor, legumelor și
fructelor. Aceste alimente stau la baza dietelor sănătoase, deo arece au un conținut scăzut în grăsimi
saturate, colesterol, zahăr și sodiu. Ele trebuie acompaniate de alimente bogate în proteine (lapte,
brânză, pește, carne și produse din carne cu un conținut scăzut în grăsimi), reprezentate grafic în
al treilea nivel al piramidei, punându -se accent în ultima perioadă pe consumul cărnurilor albe în
defavoarea celor roșii (care tind să urce în partea superioară a piramidei).
Vârful piramidei, având cel mai mic volum, este reprezentat de grăsimi și de produse
zaharoase. Această porțiune nu are atașate recomandări în ceea ce privește numărul de porții, ci
doar mențiunea de a fi cons umate rar și în cantități mici.
De asemenea, se recomandă reducerea cantitații de sare, iar alcoolul treb uie consumat în
cantități mici.

10
Pirami da alimentară are la bază capacitatea de a îmbunătăți calitatea vieții și de a reduce
riscul unor boli cronice cum sunt boala coronariană, accidentul vascular cerebral, diabetul zaharat
și unele forme de cancer.
(Gritschneder K., 2016)
Din păcate tot mai mulți dintre noi, în special copii nu respectă principiil e alimetare, mesele
principale și astfel apar problemele de sănătate.
Pacienții aflați în tratament ortodontic, suferă de modificări ale dietei. Di n cauza aparatelor
dentare fixe care nu le permite să mai consume alimente tari, alimente lipicioase, alimente c are
conțin sâmburi si au interzis să mai muște din absolut niciun aliment . Ei sunt nevoiți să găsească
un echilibru în dieta zilnică. Fructe și legumele nu mai pot fi consumate ca atare, ele tre buie fierte,
ori tăiate în bucățele mărunte, sandwich -rile trebuiesc tăiate și el e în bucățele. Nucile, alunele,
cajul nu mai pot fi consumate pe toată durata tratamentului pentru că au risc de a desprinde brake –
ți. De asemenea fructe care conțin sâmburi, precum cireșele, vișinile, caisele, dar și măslinele sunt
interzise.
Toate aceste modificări pot afecta serios stilul de viață alimentar al pacienților. Este greu
pentru pacienți să se adapteze la acest nou stil și să respecte regulile, cu atât mai mult când este
vorba de copii. Aceștia sunt tentați și găsesc mult mai ușor alternativa de a consuma mâncare de
tip fast – food, cornuri cu ciocolată, chipsuri, dulciuri si alte alimente nesănătoase care nu au aport
caloric și nici nutririv.
Desigur că toate aceste noi reguli pot fi ușor de respectat dacă eș ti înțelegător și răbd ător,
fiind vorba de o perioada de 1 -2 ani, excepții făcân cazurile mai complexe care se pot extinde până
la 3 ani.

I.3.2. Variații ale greutății
I.3.2.1. Scădere a în greutate
Greutatea corporală este afectată de aportul de calorii, de nivelul de activitate, de starea
general ă de sănătate, absorbția su bstanțelor nutritive, precum ș i de factori i economici și sociali.

11
Cel mai adesea, pierderea în greutate se produce p entru că oamenii consumă mai puț ine
calorii decât are nevoie organismul lor. Aceștia consumă mai puține calorii, deoarece apetitul lor
e scăz ut.
(Jon G., 2016)
La majoritatea pacienților aflați în tratament se poate observa o scădere în greutate, la unii
mai pronunțată deât la alții, în funcție și de greutatea inițială. Scădere în greutate este legată de
noile reguli de alimentație, dar și de durerea care se instalează la nivelul dinților.

I.3.2.2. Creștere a în greutate
Unele modalități de creștere în greutate sunt legate de anumite procese naturale decât de o
boală.
Creșterea în greutate neintenționată sau neplanificată poate deveni o problemă și trebuie
abordată. În cele mai multe cazuri, aportul de calorii care depășește necesarul organismului poate
duce la creșterea nedorită în greutate.
Deoarece cele mai multe cazuri de luare în greutate sunt datorate unui aport caloric crescut
față de necesitățile organismului, este important ca persoana afectată să -și formeze anumite
obiceiuri alimentare legate de nutriția adecvată, controlarea porțiilor și realizarea unui pr ogram de
exerciți i fizice consecvent, dar variat.
(Jon G., 2016)
Un procent destul de mic dintre pacienții aflați în tratament ortodntic i -au în greutate. La
începutul tratamentului, cand durerea de dinți este accentuată, punctele de contact sunt puține,
pecienții consumă alimente pasate, sau date prin blender. Pentru ca senzația de sațietate să apară,
mesele vor fi mult mai consistente si mai bogate, iar pacientul va manca mai mult cantitativ, față
de cât consuma înainte la o masă normală.

I.3.3. Dezec hilibrul nutritional
Deficitul nutrițional este situația î n care un organism n u dispune de suficiente substanțe
nutritive pentru a funcționa normal. Deficiențele de nutriț ie po t afecta una sau mai multe funcții

12
corporale și variază mult în severitate. Un nivel scă zut al anumitor substan țe nutriti ve poate
determina organismul să reacționeze î ntr-un mod anormal. D e exemplu, deficitul de calciu ș i fosfor
poate fi problematic pentr u structura oaselor, unghiilor și părului, iar existența unor valori scăzute
a proteinelor va afecta mușchii ș i nivelurile de energie. (Ilie R ., 2013)
Valorile scă zute de substanț e nutritive dintr -un organism sunt influenț ate de stadiile de
dezvolt are diferite ale organismului, în care acesta necesită diferite val ori a diverse tipuri de
nutrienți. Exemple î n acest se ns sunt: perioada sarcinii, creșterea î n perioada adolesc enței și vârsta
înaintată. Cerințele nutritive se modifică o dată cu vârsta și în funcție de circumstanțe ș i sunt
afectate de stilul de viață, de schimbări de mediu (temperatură) dar și de dietă . (Darmon N., et all,
2009)
Pacienții aflați în tratament ortodontic pot suferi dezechil ibre nutriționale, alimentația
poate fi dificilă din cauza problemelor de malocluzie, de dureri dentare dar și din comoditatea de
a găsi un echilibru alimentar în ciuda problemelor întâmplinate.

I.3.4. Probleme de masticație – ocluzie dificilă
Masticația este un proces fiziologic menit să fracționeze alimen tele ajunse în cavitatea
orală. Unitățile dentare ajută, prin morfologia cuspidată, la îndeplinirea acestei funcții, dar motorul,
cel care imprimă dinților direcția deplasării, îl reprezintă musculatura facială.
Fiecare mușchi implicat în procesul de masticație este pereche, conferind mișcării simetrie
și consistență. Mușchii împlicați în ridicarea și propulsia mandibulei în masticație sunt în număr
de patru și prezintă localizări și inserții în concordanță cu mișcările efectuate.
(Edward H. A., 2017)
Ocluzologia se referă la contactul dintre maxilarul superior și inferior, importanta ei fiind
majoră în stomatologie. Dacă dinții nu sunt distribuiți corespunzător , iar suprafețele lor ocluzale
nu se apropie una de cealaltă în mod corect, at unci apar probleme de ocluzie ( contacte incorecte
între dinți).
Ocluzia denta ră depinde de mai muți f actori:
– nervi

13
– postură
– structura dinților
– mușchi
– articulația temporo -mandibulară
Ocluzia dentară corectă se obține atunci când toți dinții se ating între ei atât în momentul
în care muști cât și în repaus. O persoană cu o bună ocluzie dentară nu a re probleme de masticație
și de vorbire, iar contactul între dinții de pe maxilar și mandibulă se realizează fără probleme, iar
dinții se aliniază corect.
Ocluzia normală corespunde poziț iei în care cuspizii dinților ( adică proeminențele de formă
piramidal ă care au patru versanți) împiedică o mai mare închidere a dinților. De asemenea, nu
există contacte oc luzale la nivelul părților moi.
În această poziție ideală, dinții inferiori sunt acoperiți cam cu un sfert de către cei din partea
de sus. Molarilor și p remolari, la rândul lor, se suprapun.
(Bratu D ., 1997)
Malocluzia dentară a fost descrisă în numeroase moduri, mai ales că o gamă largă de
trăsături ocluzale poate constitui o malocluzie. Orice modificare a poziției dinților pe maxilar și
mandibulă poate fi considerată o malocluzie dentară.
Potrivit estimărilor, 25% din populația Globului are o malocluzie dentară acceptabilă, ceea
ce înseamnă că poate fi clasificată drept optimă sau normală, da r nu perfectă, pentru că aceasta nu
există decât în teorie. Restul procentului, adică aproximativ 75% din populație este afectată d e o
formă de malocluzie dentară, care duce la problem masticatorii și de respirație.
Există malocluzii ac ceptabile , fără să f ie afectate funcții precum masticația ori respirația,
fără ca persoana în cauză să își dea seama că are o problemă. În acest caz, există o relație
funcțională între dinții de pe maxilar și cei situați pe mandibulă.
(Edward H. A., 2017)

14
Toți pacienții af lați în tratament ortodontic suferă de malocluzie la începutul tratamentului
mai ales, aceasta fiind rezolvată doar spre finalu l tratamentului după ce dinții ajung în poziția
corectă pe arcadă și se inchis toate spațiile.

I.3.5. Probleme de digestie
Din cauza malocluziei dentare, majoritatea pacienților suferă de probleme digestive.
Balonare a
Digestia reprezintă o serie de r eacții chimice, în care alimentele sunt descompuse în
componentele din care ne luăm nutrienții și energia. Materialul care rămâne după descompunere
merge mai departe pe tractul intestinal pentru eliminar e. O parte din aceste resturi sunt gaze
inodore î n condiții normale, ele fiind purtate ușor de intestin; acestea su nt metanul, oxigenul,
azotul.
Trecerea acestor gaze, fără durere, este cunoscută sub numele de flatulență. Însă câ nd se
produc alte gaze, la temperaturi ș i presiuni mai mari, rezultatul poate f i foarte neplăcut. Gazele
formate în acest caz sunt niște compuși care conțin sulf (mercaptani) și produc acea star e de
disconfor t, chiar dureroasă, când abdomenul se balonează.
Cauze:
– alimentația (dulciurile, alimentele bogate în grăsimi, sarea)
– alimentația dezordonată
– sucurile carbo – gazoase
– problemele de masticație
– malocluzia
– nerespectare orarului meselor
– mancatul pe fugă
Crampe stomacale

15
Termenul medical de crampe abdominale este nonspecific (poate implica diverse simptome
sau senzații) și se referă la durere însoțită de senzația că stomacul se strânge. Prin „durere de burtă”
sau „crampe abdominale” se înțelege durere în orice parte a abdomenului. Prin urmare, lista de
potențiale cauze este extrem de variată. Printre organele din abdomen se numără stomacul,
intestinul subțire, colonul, ficatul, vezica biliară și pancreasul, iar cauza durerii o poate c onstitui o
afecțiune a oricăruia dintre aceste organe. De exemplu, o intoxicație alimentară, meteorism,
indigestie, o infecție, intoleranța la lactoză, boala Crohn etc. (Tardif A., 2018)
Crampele stomacale sunt diversele tipuri de dureri care apar l a nivelul abdomenului, de
scurtă durată ș i intense, care pot avea numeroase cauze.
Cauze:
– motilitate intestinală accelerată (spasmele colonului accelerează eliberarea conținutului)
– enterite și colite
– balonarea
– gastrita
– alergii alimentare
– colon iritabil
– malocluzia
– inflama ția pancreasului

I.3.6. Probleme de transit intestinal
I.3.6.1. Constipația
Sindrom clinic caracterizat prin emisisa rară de scaune hiperdigerate sau evacuarea
insuficientă a materiilor fecale. (Rogozea L., 2004)
Constipația este un simptom medical, caracterizat de dificultatea sau imposibilitatea
eliminării prin digestie a materiilor fecale. Cauzele constipației pot fi multiple, printre ele figurând
alimentația nepotrivită, consumul insuficient de apă, probleme de metabolism , de digestie și altele.

16
Constipația este un simptom și nu o boala în sine. Ca și febra, constipaț ia se poate datora
unor cauze m ultiple. Multe persoane prezintă ocaziona l episoade limitate de constipație care se
remit cu dietă adecvată .
(Lencu M., et all, 2001)
Constipația cauzată de alimentație – obiceiurile alimentare nesănătoase pot î ngreuna
eliminarea scaunului. Amintim printre acestea consumul redus de fibre (legu me, cereale, fructe,
fainoase) și lichide, administrare î n exces de di uretice sau de suplimente care întă resc materiile
fecale (fier, calciu, aluminiu) ș i excesul de carne, pizza, prajeli, cafea, condimente, orez, alcool
etc.; (Bilic M ., 2016)

I.3.6.2. Diareea
Sindrom clinic caracterizat prin emisia frecventă de scaune ne formate, de consistență
redusă. (Rogozea L., 2004)
Diareea sau scaunul moale reprezintă acea boală ce presupune cel putin trei mișcări
intestinale moi sau lichide în fiecare zi. De obicei, aceasta durează câteva zile și poate duce la
deshidratare, din cauza pierderii fluidelor . (Doyle J ., 2013)
Diareea afectează toate grupele de vârstă, dar este în mod p articular periculoasă la sugari,
copiii mici și bătrâni. Diareea poate fi acută (pe termen scurt, cca. 3 -5 zile) care de obicei se
datorează unei infecții virale sau bacteriene, sau poate fi cronică (pe termen lung, cel puțin patru
săptămâni) care apare în legătură cu o tulburare funcțională sau o boală intestinală. Ca și severitate,
diareea poate fi de la ușoară și autolimitată până la forme foarte serioase care pot amenința viața.
Simptomele diareei: crampe, dureri abdominale, balonare, greață, scăderea a petitului,
senzație imperioasă (urgentă) de defecație (a avea scaun), scaune cu sânge, cu mucus sau cu
alimente nedigerate, deshidratare, incontinență fecală (pierderea involuntară de materii fecale),
dureri sau arsuri rectale, flatulență (eliminare de gaz e pe cale anală), febră, frisoane, obosela
amețeli, sincopă (leșin), simptome asemănătoare gripei, dureri musculare, creșterea frecvenței
cardiace (tahicardie), scurtarea respirației sau creșterea frecvenței respirațiilor (tahipnee),
slăbiciune, scădere în greutate.

17
(Long S. et all, 2012)

I.4. Igiena – Principalele tipuri de probleme de igienă buco – dentară apărute la pacienții în
tratament orthodontic
I.4.1. Afectarea glandelor salivare
Glandele salivare secretă saliva care are rol în digestia bucală. Ele sunt mici – palatine,
labiale, bucale, linguale și mari – parotid e, submandibulare, sublinguale. (Rogozea L., 2004)
Glandele salivare au rolu l de a secreta saliva, implicată î n procesul de formare a bolului
alimentar, dige stia pregastrică prin interm ediul amilazei salivare, protecția ș i lubrefierea mucoasei
bucale, excreția unor compuși și formarea plă cii bacteriene. (Stăniceanu F., 2004)

I.4.1.1. Xerostomia sau sindromul de gură uscată

Imag. nr. 2 – Xerostomia
(sursa: https://www.oralscience.com/en/protocols/xerostomia/)
Secreția salivară normală este de 0,3 – 0,5 ml/min pentru saliva nestimulată și 1 -2ml/ min
pentru saliva stimulată. În cazurile în care se suspectează scăderea secreției salivare sau în cazurile
de car ii rampante, se recomandă detectarea ratei secreției sa livare. (Adams BK , et all, 2003)
Xerostomia a fost definită și introdusă pentru prima dată în literatura de specialitate de
către dr. Charles Hutchinson în 1898, pe baza unor semne decelate la pacienții în vârstă la vremea
aceea: lipsa filmului salivar din cavitatea bucală, mucoase uscate și frecvent lezate, cheilite
angulare, glosite, multiple carii cu precădere la nivel cervical, parodontite și candidoze, greutate

18
în vorbire, în formarea și înghițirea bolului alimentar, toate ducând la o stare generală de disconfort
a acelor pacienți . (Ursache M. et all, 2006)
Acest sindrom se poate datora unor factori psihogeni, opririi administrării de hormoni
deficienței de folați, fier, pirodixină sau reacției de hipersensibilitate la materialele utilizate pentru
protezele dentare. S -au raportat cazur i după administrarea de Clonazepam. Au fost descrise cazuri
de „gura arsa” cauzate de captopril, lisinopril, enalapril. Mecanismul de producere este neclar, dar
poate fi o manifesta re subclinică a lichenului plan. (Atkinson JC et all, 2005)
Problemele lega te de malocluzie pot duce la sindromul de gură uscată, fiind o problem
legată de închiderea cavității bucale.

I.4.1.2. Sialoreea
Salivația excesivă sau sialoreea este adesea considerată deranjantă. Salivarea poate fi
cauzată fie de creșterea nivelului de salivă care nu poate fi compensat prin înghițire, fie prin
înghițirea neregulată, anormală,care nu poate reduce nivelul de salivă. (Atkinson JC et all, 2005)
Saliva re prezintă produsul de secreție al celor trei glande majore, parotidă, sublinguală și
submandibulară precum și a altor minore, cu activitate scăzută.
La nivelul cavității orale, saliva ajută la desfășurarea în condiții nomale a tuturor proceselor
și ajută la menținerea sănătă ții și integrității mucoaselor.
Astfel, în timpul masticației, există o producție crescută de salivă menită să formeze bolul
alimentar ce va lua apoi calea faringelui, esofagului pentru c a la final să ajungă în stomac.
De asemenea, saliva ajută la autocurățirea cavității bucale, p rin fluxul contiuu și constant.
Sialoreea sau hipersalivația, în schimb, este o modificare a fluxului normal salivar,
caracterizat printr -o cantitate secretată excesivă, ce depășește necesarul.
(Adams BK , et all, 2003)
Cauzele sialoreei pot fi multiple și includ:

19
– Protezele dentare noi sau cele care nu sunt fixate corespunzator
– Boala de reflux gastroesofagian – apare atunci când cantitatea de conținut gastric care
reflueaza în esofag este peste limitele normale, determinând apariția simptomelor (senzația de
arsură în piept, refluarea conținutului gastric în cavitatea bucală, fără efort de vomă, dificultate
și/sau durere la înghitirea bolusului alimentar, durere toracică noncardiacă, simptome pulmonare
– tuse, astm, pneumonie de aspirație, răgușeală, halitoză – respirație urâ t mirositoare, sughiț cronic,
senzație „nod î n gat”, eroziuni dentare).
– Afecțiuni (infecț ii, leziuni) la nivelul gurii sau faringelui
– Anumite medicamente (antipsihotice, anticonvul sivante)
– Stomatita (inflamaț ia mucoasei bucale)
(Bucur A. et all, 2009)

I.4.2. Afectarea mucoasei bucale
Aparatele dentare pot cauza diverse afecțiuni localizate la nivelul cavității bucale.
I.4.2.1. Ulcerațiile
Ulcerația este o pierdere de substanța (sau defect al mucoasei) cu întreruperea întregului
epiteliu și a corionului mucoasei. Mărimea lor poate varia de la câțiva mm la peste 1cm diametru.
(McBride , 2000)
Fundul (sau podeaua) ulcerației este compus din țesut conjunctiv și fibrină cu un infiltrat
de polimorfonucleare. Poate avea un aspect proliferativ granular sau un aspect gălbui – purulent
sau alb gălbui. Țesuturile vecine pot avea o colorație normală sau congestiv eritematoasă.

20

Imag. nr. 3 Ulcerațiile
(sursa: https://draristide.r o/ulceratiile -bucale -recurente/)
Consistența unei ulcerații este variabila. Ulcerațiile cronice din cauza infiltratului
inflamator din baza pot avea o consistența mai crescută. Ulcerațiile maligne sunt indurate, iar baza
lor este prost delimitată spre prof unzime. Multe ulcerații insă, nu au consistență modificată fiind
suple, elastice.
(Țovar u Ș. et all, 2008)
Cauzele ulcerațiilor orale sunt diverse, ele fiind extrem de frecvente, cele mai multe fiind
rezultatul traumelor mecanice, infecțiilor sau sunt localizări orale ale unor afecțiuni imunologice
generale (ulcerația aftoasa), afecțiuni dermatologice intrinseci (pemfigus, lupus eritematos); mai
pot avea și cauze iatrogene. (Stolnicu S., 2005 )
Aceste ulcerații, clinic sunt de dimensiuni mari, izolate, s ituate pe marginile limbii și au un
halou alb leucokeratozic; vindecarea acestora realizându -se în luni, chiar ani, în ciuda terapiei
variate la care sunt supuse (medicamente, chirurgie cu laser). (Matson KL et all, 2003)

I.4.2.2. Leziuni ale mucoasei bucale
Stomatita este o inflamație ce apare la nivelul cavității bucale și afectează atâ t mucoasa
obrajilor, gingiile, limba, dar și cerul gurii.
Cauzele țin în mare parte de igiena cavităț ii bucale, de diverse ars uri provocate de alimente
sau băuturi pre a fierbinți, candidoză bucală, infecții herpetice, reacț ii secundare la diverse
medicamente, alergii sau substanțe toxice, iritative, dar ș i boli generale cum ar fi: lichen plan,

21
eritem polimorf, lupus eritematos sistemic etc.
Frecvența este crescută deoar ece apare la orice vârsta, indiferent de sex ș i devine o
probl ema iritantă mai ales la copii mici, care nu au capacitat ea de a spune ce î i deranjează .
Semnele și simptomele variaza în funcție de cauza ce determină apariția inflamației: de
exemplu poate apă rea roșeaț a daca este vorba de arsuri provocate de substanț e toxice sau iritative,
placarde albicioase în cazul candidozei, dar și sub formă de eroziuni daca este vorba de stomatita
angulara.
Intervine și durerea, uneori însotita de senzație de arsură , edem sau uscaciunea zonei, mai
ales la comisura buzelor.
(Stolnicu S., 2005)
În funcție de cauzele ce duc la apariția afecțiunii se împarte în două tipuri:
1. Stomatita aftoasă, ce se manifestă prin senzație de furnicătură î n int eriorul gurii, apoi
apare senzația de arsură care precede evoluția ulcerațiilor, însoțită de dificultăți de deglutiție și
respirație urât mirositoare dacă igiena gurii nu este corec t efectuată .
De menționat este faptul că acest timp de stomatită nu este contagioasă și apare cu
precădere la copii și adolescenț ii între 10 – 20 de ani.
2. Stomatita herpetică este transmisă adesea de virusul herpeti c la persoanele
imunodepresive ș i se man ifestă prin febră, ulcerații, gingii umflate și roșii și uneori o
hipersalivație, fiind foarte cont agioasă .
(Țovaru Ș, et all, 2008)
Alte cauze incriminate :
– țesutul uscat din cauza respiraț iei orale;
– probleme dentare;
– mușcă turi accidentale la nivelul obrajilor;
– leziuni provocate de aparatele dentare;
– sensibilitate crescută la anumite alimente și fructe cum ar fi: brâ nza, alunele, ouale,
cafeaua, ciocol ata, căpș unile, portocalele;

22
– afecț iuni digestive ca boala celiaca;
– un sistem imunitar foarte slă bit;
– deficit de vitamine: B12, acid folic, Fe ș i zinc;
– infecți i fungice cum ar fi Candida Albicans;
– gingivite repetate;
– stresul ș i problemele cotidiene;
– radiațiile î n urma radioterapiei;
– mestecatul tutunului sau alte vicii.
(Stolnicu S., 2005)
Indiferent de tipu l stomatitei, simptomele sunt ușor de observat de către majoritatea
pacienți lor, motiv pentru care trebuie să nu se amane vizita l a un medic specialist pentru a î ncepe
tratamentul înca din faza incipientă, iar perioada de vindecare să fie cât mai rapidă, fără eventuale
complicaț ii.
Afta bucală este o afecțiune care provoacă mici ulcerații dureroase în cavitatea bucală, de
obicei în interiorul buzei, pe obraji sau limbă.
Aftele bucale sunt cele mai raspandite afecț iuni ale mucoasei orale, afectează 20 -50% din
populaț ie, sexul feminin fiind cel m ai afectat. De cele mai multe ori acestea sun t ignorate de
pacient. Trebuie știut faptul că aftele recidivante necesită tratament ș i pot reprezenta semna le ale
unor afecț iuni generale.
Ca factori favorizanț i putem enumera: alimentele (alune, ciocolata, nuc i etc.), factori
microbieni (î n special clasa streptococilor), virusurile (herpetic tip 6, citomegalovi rus), asocierea
cu anumite afecț iuni generale (deficit vitamina B, acid folic, fier, maladia Behcet, maladia Crohn,
sindrom Sweet, neutropenia ciclică, s indrom de inflamaț ie a cartilajelor.
(Țovaru Ș , et all, 2008)
Herpesul este cel mai frecvent produs de virusul herpetic de tip 1. Este o erupție veziculară
ulcerativă însoțită de alterarea stării generale: febră , cefalee, adenopatie. Eruptia se vindeca în 7-
10 zile dar virusul rămane inactiv î n organi sm. Reactivarea acestuia apare î n cazul unor factor i

23
declansatori cum ar fi: radiaț ii UV, frig, diferite alimente, ciclul menstrual, traumatisme, extracț ii,
vaccinari, stres sau scăderea imunităț ii. (Tovaru S., 1999)

I.4.3. Afectarea mucoasei gingivale
I.4.3.1. Hipertrofia gingivală

Imag. nr.4 – Hipertrofia gingivală
Hipertrofiile gingivale se definesc ca fiind o creștere în volum a gingiilor de cauze diferite.
Ele sunt relativ frecvent întâlnite producând tulburări funcționale și estetice, de intensitate
variabilă. Volumul, culoarea și consistența lor sunt diferite, î n funcție de structură lor histologică.
Leziunile moi și variabile, ușor sângerânde, tumefiate, trădează un caracter inflamator, în timp ce
hipertrofiile de consistență fe rmă au o structură fibroasă. (Tovaru S., 1999)
Hipertrofia gingivală poate determina : dificultăți de vorbire, de masticație, de erupție
dentară, tulburări de natură estetică.
Astfel, în hiperplazia gingivală mărirea de volum constatată clinic denotă o creștere a
numărului de celule conjunctive (în special fibroblaști) și a numărului de fibre de colagen, în timp
ce hipertrofia gingivală este în esență produsă prin edem intracelu lar și intercelul ar.
(Capizzi RL ., et all, 2000)
Se va instrui cu atenție pacientul asupra unei metode de periaj individualizate, care să
răspundă cât mai adecvat nevoi lor care rezultă din statusul să u dentar, ținând cont de
particularitățile de formă, dimensiune, relief și poziție a dinților, de plasarea lor pe arcadă, de
prezența eventuală a unor lucrări protetice. Se va insista asupra necesității efectuării periajului de

24
minimum 2 ori pe zi, pe o du rată de cel puțin 5 minute (acesta este timpul necesar fluorului din
pastele de dinți actuale pentru a se lega de hidroxiapatita din stratul superficial de smalț); va fi
indicată și utilizarea mijloacelor suplimentare de igienizare, care să prevină acumula rea de placă
interdentară: periuțe interdentare, dușul bucal sau firul de mătase (dental floss), indicat a fi folosit
o dată pe zi, seara. Utilizarea de ape de gură cu agenți care inhibă formarea plăcii (clorhexid in)
este extrem de benefică . (Ștețiu A. A., 2008)

I.4.3.2. Hiperplazia gingivală
Creșterea în volum se manifestă la început fără durere, apoi apare o hiperplazie a papilei
interdentare ce se extinde spre marginile gingivale orale și vestibulare. Hiperplazia este mult mai
severă în regiunile anter ioare al e maxilarului și mandibulei. (Ștețiu A. A., 2008)
Ulcerațiilor orale pot fi de cauză diversă, fiind extrem de frecvente, cele mai multe fiind
rezultatul traumelor mecanice, infecțiilor sau sunt localizări orale ale unor afecțiuni imunologice
generale (ulcerația aftoasă), afecțiuni dermatologice intrinseci ( pemfigus, lupus eritematos).
(Maertens J . Et all, 2005)
În mare parte, igiena orală corespunzătoare este suficientă pentru a avea o gingie sănătoasă.
Gingivita este cea mai frecventă și cea mai comună reacție inflamatorie a gingiei și este
cauzată de bacteriile de pe suprafața dintelui și invazia microorgani smelor din șanțul gingival.
(Ștețiu A. A., 2008)
Întotdeauna, hiperplazia implică marginea gingivală cu ex tindere în papila interdentar ă.
Leziunea poate implica și spațiile proximale, și poate deveni într -atât de extinsă încât dinții sunt
deplasați și coroana lor acoperită.
(Ștețiu A. A., 2008)

I.4.4. Modificări dentare de structură și culoare

25

Imag. nr. 5 – Modificări dentare de structura și culoare
Decolorarea dentară poate să fie extrinsecă, ceea ce înseamnă că apare la suprafața dinților,
la smalț și se poate manifesta prin pete albicioase, până la pete galbene și maro, cât și intrinsecă.
În cazul decolorării intrinseci, aceasta apare în urma unei modificări în structura dintelui, adică în
dentină. Dinți afectați de decolorarea intrinsecă capătă o nuanță gri, dar pot fi și gălbui.
Cauze ale decolorării:
– unele alimente și băuturi: cafea, ceai, vinuri, cartofi, cireșe, af ine ( pot cauza pete
extrinseci)
– fumatul sau tutunul de mestecat
– igiena dentară precară, ceea ce înseamnă că placa bacteriană nu este îndepărtată corect și
poate provoca pete pe dinți
– anumite boli pot afecta smalțul și dentina, ducând duce la decolor area dinților
– lucrări dentare: unele proceduri stomatologice care necesită anumite materiale dentare,
cum ar fi restaurările cu amalgam de argint, pot produce o colorare gri -negru la dinți
– genetica: unele persoane pot avea dinți mai galbeni, fapt care se datorează moștenirii
genetice
– factori i de mediu: excesul de fluor din surse de mediu, cum ar fi nivelul ridicat de fluor
în apa de băut sau de la utilizarea excesivă a pastelor de dinți cu fluor pot provoca decolorarea
dinților.
(Maertens J. Et all, 2005)

26

I.4.4.1. Tartrul dentar

Imag. nr. 6 – Tartru dentar
Tartrul dentar reprezintă un depozit dur, ca lcifiat ce se depune pe suprafețele dentare,
îndeosebi pe feț ele interioare ale incisivilor inferiori, pe faț a dinspre obraz a molarilor superiori,
precum și în regiunile în care dinții nu se pot curăța corespunzător (dinți înghesuiț i, res pectiv cei
pe care nu se mestecă din pricina unor dureri). De a semenea, tartrul dentar se regăseste ș i pe
lucrările dentare – coroane, punț i sau plombe. (Stăniceanu F., 2001)
Inițial, tartrul dentar are culoare alb-gălbui, dar în timp se colorează spre brun -cenușiu cu
pigmenții din alimentație (proveniți î n special din cafea, cola, ceaiuri, tutun).
Tartrul începe să se depună de la o vârstă fr agedă, chiar de la 9 ani, din momentul în care
apar dinții definitivi .
Cauzele acumulă rii sale nu sunt deplin elucidate, dar cel mai des incriminat factor este
igiena bucală defectuoasă. La ora actuală există numeroase teorii în această privință, însă nici una
nu oferă explicația completă . Un lucru este însă cert: dezvoltarea tartrului presupune preexistența
plăcii bacteriene pe suprafețele dentare, ale că rui elem ente se calcifică în timp, ducâ nd la formarea
depozitului dur. De asemenea, alături de igi ena deficitară, î n procesul de acu mulare a tartrului mai
participă și alț i factori , precum modificarea cantitativă sș calitativă a salivei, poziția dinț ilor pe
arcada , lucrările dentare incorecte și alimentația. Astfel, este importantă atât compoziția, cât și
consistența alimentelor. Cele bogate în fosfați și azotaț i (spanac, fasole, mazare) prod uc prin
eliminarea amoniacului și ureei (care se face și prin salivă ) o cr eștere a pH -ului salivar, favorizând
precipitarea să rurilor minerale, deci formarea tartru lui.

27
Dietele cu al imente moi, rafinate nu solicită destul aparatul mastica tor, eliminâ nd astfel
autocurațirea, mecanism ce se realizează pe suprafața dinț ilor cu ajut orul musculaturii aflate în
mișcare.
(Bică A., 2017)
Tartrul este un factor f avorizant pentru bolile parodonțiului, afecțiuni ale țesuturilor care
asigură menținerea dintelui în os. Prezența acestui depozit, alături de placa bacteriană ce acoperă
suprafaț a sa, determină î n timp inflamarea gingiei, cu diminuarea suportului osos, dec i implicit
mobilizarea și pierderea dintelui afectat.
Tartrul se poate îndeparta de că tre med icul dentist/igienist/asistenta medical, printr -o
procedu ră numită detartraj, urmată de periaj profesional ș i instrucțiuni referitoare la menț inerea
unei igiene or ale corecte.
Persoanelor care prezinta acumulari pronuntate de tartru se recomanda repetarea
procedeului de igienizare de doua ori pe an.
Pacienții aflați în tratament ortodontic au acumulări de tartru frecvent, deoarece nu reușesc
să se igienizeze corec t, consumă alimente și băuturi care favorizează depunerile de tartru și de
aceea au ca indicație igienizări la un interval de 2 -3 luni.
Mulți pacienți au tendința de a refuza detartrajul, din teama de a nu favoriza astfel apariția
cariei dentare în regiun ile unde se înlatură tartrul, idee de altfel gresita.

I.4.4.2. Demineralizări dentare

Imag. nr. 7 – Demineralizări dentare

28
Igiena precară, tehnicile de periaj defectuoase, precum și anumite schimbări profunde la
nivelul organismului, dar și o alimentație mai puțin echilibrată pot duce la deteriorarea danturii
prin modificarea acidității de la nivelul cavității orale.
Acizii demineralizează dantura dizolvând calciul, fosforul etc. Această erodare a smalțului
dinților duce la formarea cariilor. S uprafața demineralizată devine în timp poroasă și mult mai
aderentă, fiind un loc propice pentru bacteriile care cauzează cariile dentare.
(Axell T ., 2006)
Cu alte cuvinte, demineralizarea smalțului înseamnă un început de carie. Adesea, ca urmare
a pierde rii netezimii inițiale, suprafața dintelui capătă o pigmentare extrem de inestetică, pe care
pacientul nu o poate îndepărta prin periaj. În plus, dinții devin extrem de sensibili la diverși stimuli:
cald, rece, atingere; periajul poate deveni o activitate dureroasă, iar pacientul poate fi tentat să
perieze superficial, ceea ce este de obicei fatal pentru dantură. În momentul când dantura
demineralizată și hipersensibilizată nu are parte de o igienă riguroasă, apar carii severe care
afectează toți dinții, ia r tratamentul devine problematic. Pacientul trebuie să înțeleagă că aceste
afecțiuni apar pe fondul unei infecții care poate ușor scăpa de sub control dacă igiena orală este
neglijată.
Copii sunt cei mai predispuși la demineralizări dentare, deoarece nu se spală pe dinți,
consumă alimente care favorizează apariția cariilor, cum ar fi ciocolata, bomboanele, jeleurile etc.,
dar și băuri acidulate și dulci precum Fanta, Coca -cola, etc. Desigur consumul acestor alimente nu
ar fi o asa mare problemă daca igiena ar fi una exemplară.
(Coutris O., 2016)

I.4.5. Halena
Halena (halitoza) este o afecțiune frecventă a cavității orale, cunoscută în mod obișnuit ca
respirație urât mirositoare. Deși nu este o problemă medical gravă, respirația urât mirositoare ne
poate afecta comportamentul social, poate provoca stres emotional și chiar scăderea respectului de
sine. (Regezi JA et all, 2007)
Halena definește respirația cu miros neplăcut, iar ca simtome pe lân gă respirația neplăcută ,
pot să apară gura uscată, modificări ale gustului, limba încărcată . (Ursache M. et all, 2006)

29
Menținerea sănătăț ii orale poate ajuta la r educerea sau eliminarea respirației urâ t
mirositoare.
Chiar dacă este o afecțiune cu care se confruntă milioane de oameni din întreaga lume,
respirația urât mirositoare poate fi o problem jenantă și un subiect delicat, greu de abordat.
Cauze :
– alimentația
– consumul de suplimente
– fumatul
– problemele dentare
– xerostomia
– infecțiile parodontale
– igiena orală
– aparatele dentare
– proteze dentare
– probleme medicale
Persoanele care poartă aparate dentare trebuie să acorde o atenție deosebită igienei orale.
Resturile de mâncare pot ramâne blocate între dinți și aparatele dentare, cauzând astfel mirosuri
neplăcute.
De aceea se recomandă o igienă orală riguroasă, periajul dentar r egulat, periajul limbii și a
obrajilor, folosirea aței dentare, a dușului bucal și a apei de gură reducând riscul de dezvoltare a
bacteriilor , renunțarea la tutun, alcool și nu în ultimul rând se recomandă igienizări la 2 – 3 luni
pentru a îndepărta din timp placa bacteriană depusă.

I.5. Rolul asistentului medical în îngrijirea pacie nților în tratament orthodontic care au
probleme buco – dentare sau de alimentație
Asistenta medicală are rolul de a recunoaște principalele semne și simptome pe care le

30
poate acuza pacientul din momentul în care se prezintă fie ca urgență medicală stomatologică fie
ca și programare în cadrul clinicii:
– durere: unde?, de când?, care este caracterul ei?
– momentul când s -au declanșat aceste simptome
– administrare de medicamente noi in ultima perioadă?
– fumător?, consumator de alcool?
– respirație urât mirositoare
– gust neplăcut
– modificarea parților moi: obraz umflat
– modificarea aspectului normal al gingiilor
– afectarea capacității de a se alimenta, de a dormi datorită durerii, leziunile dureroase pot
afecta alimentarea și hidratarea adecvată, ducând la deshidratare și deficite nutriționa le.
Toate acestea facilitează comunicarea medicului cu pacientul și înlesnesc desfășurarea unui
act medical corect.
(Burlibașa M. et all, 2000)
Principalele atribuții și responsabilități ale unei asistente medicale în cadrul pacienților în
tratament orto dontic care au probleme buco – dentare sau de alimentație sunt :
– îndepărtarea plăcii microbiene, a depozitelor moi de pe suprafețele dentare accesibile și
zonele gingivale adiacente; stimularea circulației, vascularizării, keratinizării normale a gingie i și
creșterea tonusului funcțional.
– informarea și educarea pacienților asupra importanței respectării unei igiene orale
adecvată și corect realizată, aceasta implicând perierea dinților (instruirea in ceea ce privește
tehnica corectă și principale mișcă ri ce trebuiesc efectuate cu periuța de dinți, periajul gingivo –
dentar se realizează cu perii de dinți obișnuite, acționate manual), curățarea acestora cu ață dentară
și folosirea unei ape de gură antiseptică zilnic (fără conținut de alcool). Periajul dinț ilor se va face
cu atenție sporita pentru a nu scăpa periuța si a provoca alte leziuni bucale.
Recomandarea medicului.

31
– spălarea cavității bucale cu o suspensie antifungică / badijonarea cavității bucale cu
substanță antiseptică.
– aplicarea de gel antis eptic pe zonele ulcerative.
– clătirea regulată a gurii de 3 -4 ori pe zi cu soluție de bicarbonat de sodiu pentru creșterea
pH-ului bucal
– educarea consumului crescut de lichide, dar la temperatura camerei pe tot parcursul
prezenței iritațiilor și ulcerațiilor de la nivel bucal, atât ziua cât și noaptea. De asemenea să evite
să bea apă la temperaturi extreme (foarte caldă sau foarte rece).
– evitarea consumului de băuturi carbogazoase, pe cele cu îndulcitori, dar și pe cele cu
zahăr.
– evitarea bău turile cu cofeină, deoarece cofeina poate usca mucoasa bucală
– informarea pacientului cu privire la suptul bomboanelor fără zahăr(preferabil acre) pentru
a stimula secreția salivară(la pacienții cu xerostomie).
– evitarea alimentelor condimentate până l a vindecarea leziunilor(în cazul pacienților cu
ulcerații).
– educarea pacientului în importanța și necesitatea consultului medical periodic.
– educarea pacientului în prezentarea de urgență la medic în cazul agravării semnelor și
simptomelor, în cazul în care acestea nu se remit sub tratament, sau când simptomatologia devine
recurentă(reapariția simptomelor).
(Clojoara C ., 2000)

32
II. Partea Specială

II.1. Scopul cercet ării
Studiul efectuat are ca scop identificarea problemelor de alimentație si de igienă car pot
apare la pacienții aflați în tratament ortodontoc.
Importanța cunoa șterii acestor probleme constă în a avea o abordare optimă și precisă a
tratamentului și a ulter ioarelor manifestări nedorite.
Astfel, putem preveni și pregăti pacientul asupra ulterioarelor complicații.

II.2. Obiectivele cercetării
Obiectivele acestui studiu au fost de stabilit efectele negative diverse ale alimentației și
igienei orale al paci enții care urmează tratament ortodontoc.
Pornind de la datele din literatura de specilitate, ca și leziuni caracteristice ale cavității
orale puse în relație cu tratamentul ortodontic am urmărit :
– afectarea glandelor salivare
– afectarea mucoasei obrajilor și buzeor
– afectarea papilei gingivale
– modificări dentare de structură și culoare
– halena
În ceea ace privește alimentația, am urmărit:
– afectarea echilibrului nutrițional
– variații ale greutății
– afectarea masticației și malocluzia
– afectarea proceselor de digestie
– carențele nutriționale

33
II.3. Ipotezele cercetării
O alimentație sănătoasă înseamnă consumarea diferitelor alimente care aparțin grupurilor
alimentare de bază : proteine, ouă, legume, pește, cereale, glucide, lipide etc.
Deși pare simplu, nu este întotdeauna ușor să se stabilească și să se respecte un regim
alimentar adecvat fiecărui individ, în funcție de necesar. Uneori consumăm mai mult dintr -un
singur grup a limentar și se evită consumarea altora sau se optează pentru comoditate în defavo area
calității, astfel creându -se dezechlibre nutriționale care în timp vor duce la probleme de sănătate.
Dacă nu reușim să avem o dietă echilibrată atunci când nu avem nici o restricție alimentară,
este cu mult mai greu atunci când vorbim despre un tratament ortodontic care ne împiedică să
consumăm alimentele cu aceeași ușurință cu care o făceam înainte, iar cand vorbim de copii situația
este și mai dificilă.
Cavitatea bucală este un prim segment important al materiei care se confruntă permanent
cu nenumărați factori de influență negativă, cum ar fi substanțe alergizante, alimentare,
medicamentoase, produse de igienă, materiale și substanțe de natură stomatolog ică, aparte dentare
și proteze mobile.
Acești factori crează reacții alergice sau inflamatorii, care apar fie sub materializarea locală
a unor conflicte imunitare generale, fie ca și reacții locale de contact.

II.4. Material și metodă
4.a. Descrierea lotului de cercetare
Respondenții studiului au fost 83 de pacienți, din orașul Brașov, cu vârste începând de la
12 ani, dintre care : 33 copii (12 -18 ani), 15 b ăieți, 18 fete ; adulți (18 -50ani) dintre care 35 de gen
feminin și 15 de gen masculin, care s -au prezentat la clinica dentară “City -Center” în perioada
1.11.2017 – 1.05.2018.
Investigațiile s -au efectuat pe:
A. Grupe de vârstă :
– 12-18 ani (33 pacienți astfel : 18 fete, 15 băieți)

34
– 18-30 ani (19 pacienți, astefl : 10 pacienți gen feminin, 9 pacienț i gen masculin)
– 30-40 ani (20 pacienți astfel : 11 pacienți gen feminin, 9 pacienți gen masculin)
– 40-50 ani ( 11 pacienți astfel: 6 pacienți gen feminin, 5 pacienți gen masculin)
B. În funcție de problemele de igienă și alimentație .

4.b. Descrierea instrumentului de cercetare
Pentru realizarea obiectivelor acestui studiu fiecare pacient a fost investigat prin metoda
interviului direct unde s -a urmarit :
A. Motivele prezentării :
– control
– sângerări gingivale
– mobilitate dentară
– migrarea dinților în plan orizontal cu apariția spațiilor interdentare
– gust neplăcut în cavitatea bucală
– senzație de tensiune localizată la nivelul gingiei
– senzații dureroase de forme și intensități variabile
– răni cauzate de aparatul dentar
– durere ATM
– arsură în gingie
– durere acută pulsatilă (abces parodontal)
– durere lancinantă pulpitică (pulpita retrogradă)
B. Antecedente personale
– genreale
– locale

35
C. Stare generală actuală
D. Examenul subiectiv
– cu datele relatate de către pacient
E. Examenul obiectiv
– inspecția
– palparea
– percuția
Examenul obiectiv cuprinde:
1.Examinarea extraorală care evaluează:
– paloarea tegumentelor
– examinarea buzelor
– prezența eventualelor fistule
– prezența edemului
– prezența ganglionilor măriți în volum și dureroși
– starea articulației temporo -mandibulare (ATM)
2.Examinarea intraorală urmărește:
– prezențe leziunilor mucoasei orale
– existența fracturilor dentare
– aspectul orificiului canalului Steno n
– localizarea și aspectul edemului
– prezența dinților cariați
– verificarea obturații lor voluminoase, vechi mai ales corectitudinea confecționării
coroanelor de înveliș, a punților
– prezența fistulelor și cicatricilor

36
– gradul mobilității dentare și a migrărilor, malpoziții
– apariția unor dureri în ax sau transversale la percuție
– starea parodonțiului apical și marginal
– determinarea ocluziei dentare în plan vertical, static și dinamic
O altă investigație folosită a fost metoda chestionarului , care este prezentat în Anexa 1 .
Chestionarul a urmărit :
– obiceiuri alimentare
– probleme asociate alimentației, digestiei
– dezechilibre nutriționale
– carențe nutriționale
– obiceiuri de igienă orală
– probleme asociate igienei orale precare

4.c. Proceduri de colectare, analiză și prelucrare a datelor
Culegerea datelor s -a rea lizat în perioada noiembrie 2017 – mai 2018 , iar prelucrarea
datelor s -a realiza t în perioada mai -iunie 2018 .
În urma centralizării ș i prelucră rii răspunsurilor s-au operat 83 de chestionare .
Rezultatele au fost exprimate cu ajutorul graficelor și tabelelor.

37
II.5 Rezultate și discuții
5.a. Rezultatele cercetării

A. Caracterizarea lotului de studiu
A.1. Lotul de studiu este format din 8 3 de pacienți, dintre care 45 (54,22 %) au fost de gen
feminin și 38 (45,78 %) de gen masculin. Acești pacienți s -au prezentat la clinica City -Center, în
perioada Noiembrie 2017 – Mai 2018. Cele două loturi sunt apropiate din punct de vedere al
genului, cu o ușoară înclina ție spre genul feminin, fapt care este evidențiat în populația generală.

Fig. nr . 1 – Numărul total de pacienți luați în studiu în funcție de gen

54.22%
45.78%Genul
femei
bărbați

38
A.2. Vârsta pacienților luați în studiu
Analizând repartiția pacienților în funcție de vârstă, avem pacienți cu vârste cuprinse între
12-18 ani , 33 de pacienți, dintre care 18 fete și 15 băieți; 18-30 ani, 19 pacienți, 10 femei și 9
bărbați ; 30-40 ani, 20 pecienți, dintre care 11 femei și 9 bărbați; 40 -50 ani, 11 pacienți, 6 femei și
5 bărbați. Numărul mare al pacienților cu vârsta cuprinsă între 12 -18 ani arată că tot mai multi
copiii necesită tratament ortodontic, dar și că părinții sunt mult mai informați și deschiși la acest
tip de tratament.

Fig. nr. 2 – Repartiția pacienților în funcție de vârstă

A.3. Proveniența pacienților
Al treilea aspect abordat în cadrul studiului se referă la mediul de provenință al pacienților ,
astfel din cei 83, 61 proveneau din mediul rural, dintre care 36 femei și 25 bărbați, i ar 19 proveneau
din mediul rural, dintre care 9 femei și 13 bărbați. Numărul mai mare al pacienților din mediul
rural se poate explica prin faptul că majoritatea populației trăiește în mediul rural, dar și prin faptul
că acest studiu s -a efectuat într -un cabinet din mediul rural. 33
1920
1118
1011
615
9 9
5
05101520253035
12-18 ani 18-30 ani 30-40 ani 40-50 aniÎn funcție de vârstă
total femei bărbați

39

Fig. 3 – Repartiția pacienților în funcție de mediul de proveniență

B. Rezultatele cercetării
B.1. Tratamentului ortodontc
Din cei 83 de pacienți aflați în studiu, 29 se aflau în tratament de mai puțin de 6 luni, dintre
care 16 femei și 13 bărbați ; 15 se af lau în tratament între 6 luni și 1 an, dintre care 8 femei și 7
bărbați ; 17 se aflau în tratament de peste 1 an, dintre care 10 femei și 7 bărbați ; 22 se aflau în
tratament de peste 1 an jumătate, dintre care 11 femei și 11 băr bați.

Fig. 4 – perioada tratamentului ortodontic 61
2236
925
13
010203040506070
urban ruralMediu de proveniență
total femei bărbați
29
151722
16
8101113
7 711
05101520253035
< 6 luni 6 luni – 1 an > 1 an > 1 an jum.Perioada
total femei bărbați

40
B.2. Modificări de apetit
Dintr -un total de 83 de persoane, 10 au observat modificări ale apetitului în sensul
consumului mai mare de alimente, dint re care 3 femei și 7 bărbați; 49 au observat modificări ale
apetitului scăzut, dintre care 36 femei și 13 bărbați; 19 dintre ei consumă alimente în mod n ormal,
dintre care 5 femei și 14 bărbați; iar 5 dintre ei au declarat c ă nu au obeservat dacă a apărut o
modificare a apeti tului, dintre care 1 femeie și 4 bărbați.

Fig. 5 – Modificări ale apetitului

B.3. Numărul de mese pe zi
Din 83 de participanți la studiu, 23 dintre ei aveau 2 mese principale și 2 gustări,
dintre care 15 femei și 8 bărbați; 20 dintre ai aveau 3 mese principale, dintre care 5 femei și 15
bărbați; 18 dintre ei aveau 3 mese principale și o gustare, dintre care 8 femei și 10 bărbați; și 22
dintre ei aveau 3 mese principale și 2 gustări, dintre care 17 femei și 5 bărbați. 1049
19
5336
5
1713 14
4
0102030405060
apetit crescut apetit scăzut apetit normal nicio modificareApetit
total femei bărbați

41

Fig. 6 – Numărul de mese pe zi

B.4. Modificări ale greutății
Dintr-un total de 83 de pacienți, 38 au scăzut în greutate până în 5 kg, dintre care 24 femei
și 14 bărbați; 15 au scăzut în greutate peste 10 kg, dintre care 13 femei și 2 bărbați; 16 au cr escut
în greutate, dintre care 4 fe mei și 12 bărbați; iar 14 dintre ei nu au s uferit nicio modificare, dintre
care 4 femei și 10 bărbați.

Fig. 7 – Modificare grutății corporale 23
20
1822
15
5817
815
10
5
0510152025
2m, 2 g 3m 3m, 1g 3m,2gMese/zi
total femei bărbați
38
15161424
13
4 414
21210
0510152025303540
sub 5kg peste 10kg creștere kg nicio modificareModificarea greutății
total femei Series 3

42
B.5. Consumul de fructe și legume
Din 83 de pacienți, 14 consumau zilnic fructe și legume crude, dintre care 11 femei și 3
bărbați; 18 consumau zilnic fructe și legume fierte, dintr e care 12 femei și 6 bărbați; 38 consumau
rar legume și fructe, dintre care 18 femei și 20 bărbați; iar 13 nu consumau fructe și leg ume, dintre
care 4 femei și 9 bărbați.

Fig. nr. 8 – Consumul de fructe și legume

B.6. Modificări de tranzit intestinal
Modificările de tranzit se datorează poblemelor de masticație, care duc la o alimentație
necorespunzătoare. Formarea bolului alimentar începe din cavitatea bucală și dacă nu se produ ce
masticația corectă , digestia are de suferit și astfel apar problemele de tranzit.
Din totalul de 83 pacienți luați în studiu, 47 prezentau constip ație, dintre care 23 femei și
24 bărbați; 9 prezentau diaree, 5 femei și 4 bărbați; 22 preze ntau tranzit l ent, dintre care 14 femei
și 8 bărbați; iar 5 nu prezentau modificări de tranzit, dintre care 3 femei și 2 bărbați. 141838
13111218
43620
9
0510152025303540
zilnic f+l crude zilnic f+l fierte rar f+l deloc f+lFructe și legume
total femei bărbați

43

Fig. nr. 9 – Modificări de tranzit intestinal

B.7. Probleme apărute după consumul de alimente
Din cauza alimentației nesănătoase și a problemelor de ocluzie, după consumul de
alimente, pacienții pot manifesta diverse. Astfel, din 83 de participanți la studiu, 52 sufereau de
balonare, dintre care 29 femei și 23 bărbați; 18 sufereau de grață, a rsuri intestinale, dintre care 10
femei și 8 bărbați; 9 sufereau de zgomote intestinale, dintre care 3 femei și 6 bărbați; iar 4 nu
prezentau nicio modificare, dintre care 3 femei si un bărbat.

Fig. nr. 10 – Modificări apărute după consumul de alimente 47
922
523
514
324
48
2
01020304050
constipație diaree tranzit lent nicio modif.Modificări tranzit
total femei bărbați
52
18
9
429
10
3 323
86
1
0102030405060
balonare greață, arsuri zgomote intestin. nicio problemăDupă consumul de alimente
total femei bărbați

44
B.8. Manifestări diverse apărute în ultima perioadă
Următorul grafic evidențiază probleme apărute recent în viața pacienților din studiu. Altfel,
din 83 de pacienți, 28 prezentau dureri de cap și migrene, dint re care 19 femei și 9 bărbați; 10
prezentau li potimii (amețeli), dintre care 7 femei și 3 bărbați; 45 prezentau tulburări diges tive,
dintre care 19 femei și 26 bărbați; toți pacienții aflați în studiu au avut probleme, așadar la varianta
”nu am probleme” avem zero.

Fig. nr. 11 – Probleme de sănăt ate apărute în ultima perioadă

B.9. Diagnostic recent
În urma unor investigații recente, unii dintre pacienții aflați în studiu au fost diagnosticați
cu probleme la nivelul tractului digestiv. Din 83 de pacienți, 36 au fost diagnosticați cu gastrită,
dintre care 20 femei și 16 bărbați; 15 au fost diagnosticați cu duodenită, dint re care 9 femei și 6
bărbați; 23 au fost diagnosticați cu intestin iri tabil, dintre care 13 femei și 10 bărbați ; iar 9 pacienți
nu au primit niciun diagnostic, dintre care 3 femei și 6 bărbați. 28
1045
019
719
09
326
0
05101520253035404550
durere cap, migrenă lipotimii tulburări digestive nicio problemaÎn ultima perioadă
total femei bărbați

45

Fig. nr. 12 – Diagnostic recent

B.10. Ultimul set de analize
Ultimul set de analize arată că pacienții din studiu suferă de diferite caren te apărute în
ultima perioadă. Din 83 de pacienți, 34 aveau carență de vit amine, dintre care 13 femei și 2 1
bărbați; tot 24 aveau carență de minerale, dintre care 15 femei și 9 bărbați; 2 1 aveau carență de
calciu, dintre care 1 5 femei și 6 bărbați; iar 4 nu aveau nicio problemă, dintre care 2 femei și 2
bărbați.

Fig. nr. 13 – Carențe dobândite la ultimul set de analize 36
1523
920
913
316
610
6
0510152025303540
gastrită duodenită intestin iritabl nu am problemeDiagnostic
total femei bărbați
34
24
21
41315 15
221
9
6
2
0510152025303540
carență vitamine carență minerale carență calciu fară problemeCarențe
total femei bărbați

46
B.11. Probleme legate de carențele apărute recent
Carențele de vitamine, minerale, calciu apărute în ultima perioadă se manifestă prin mai
multe simptome.
Astfel, din 83 de pacienți, 38 dintre ei acuzau oboseală, dintre care 19 femei și 19 bărbați;
27 acuzau probleme de concentrare, dintre care 15 femei și 12 bărbați; 14 acuzau insomnii , dintre
care 9 femei și 5 bărbați; iar 4 nu acuzau nicio problemă, dintre care 2 femei și 2 bărbați.

Fig. nr. 14 – Simptome apărute în urma carențelor depistate

B.12. Frecvența igienizărilor
Frecvența programărilor la igienizări indică gradul de igienă buco -dentară al pacienților și
preocuparea acestora pentru trevenirea eventualelor probleme legate de sănă tatea dinților.
Astfel, din 83 de pacienți aflați în studiu, 16 dintre ei mergeau la igienizări la 2 -3 luni,
dintre care 11 femei și 5 bărbați; 34 dintre ei la 6 luni, dintre care 23 femei și 11 bărbați; 23 dintre
ei la 1 an, dintre care 7 femei și 16 băr bați; iar 10 dintre ei nu au mers niciodată, dintre care 4 femei
și 6 bărbați. 38
27
14
419
15
9
219
12
5
2
0510152025303540
oboseală prob. concentrare insomnii fără problemeSimptome
total femei bărbați

47

Fig. n r. 15 – Frecvența igienizărilor

B.13. Probleme legate de afectarea mucoasei bucale
Problemele legate de afectarea mucoasei bucale sunt multiple, dar le -am scos în evidență
pe cele mai frecvent întâlnite.
Din 83 de pacienți, 30 au suferit de afte, dintre care 15 femei și 15 bărbați; 20 dintre ei au
suferit răni ale părților noi, dintre c are 13 femei și 7 bărbați; 20 dintre ei au avut dureri , dintre care
12 femei și 8 bărbați; iar 13 dintre ei au avut stomatite, dintre care 5 femei și 8 bărbați.

Fig. nr. 16 – Probleme apărute la nivelul cavității bucale 1634
23
101123
7
4 51116
6
0510152025303540
ig. 2-3 luni ig. 6 luni ig. 1 an ig. niciodatăIgienizări
total femei băbați
30
20 20
1315
1312
515
78
5
05101520253035
afte răni părți moi dureri stomatiteCavitatea bucală
total femei bărbați

48
B.14. Dureri la nivelul dințilo r
Durerile la nivelul dinților pot fi cauza mai multor probleme, însă în acest studiu s -au
urmărit durerile cauzate de forța aparatului dentar asupra dinților, dar și eventualele carii apărute
în timpul tratamentului din cauza igienei buco -dentare precare .
Astfel, din 83 de pacienți, 36 acuzau dureri de dinți de mai multe ori pe zi, cintre care 20
de femei și 16 bărbați; 24 acuzau dureri o dată pe zi, dintre care 15 femei și 9 bărbați; 20 dintre ei
nu acuzau dureri în fiecare zi, dintre care 9 femei și 11 bărbați; iar 3 dintre ei nu acuzau dureri,
dintre care 1 femeie și 2 bărbați.

Fig. nr. 17 – Durerea de dinți

B.15. Sângerările gingivale
Sângerarea gingivală este o afecțiune des întâlnită și trebuie tratată cu seriozitate.
Din 83 de pacienți participanți la studiu, 35 acuzau sângerări gingivale de mai multe ori pe
zi, dintre care 20 femei și 15 bărbați; 23 acuzau sângerări gingivale o dată pe zi, dintre care 11
femei și 12 bărbați; 17 nu acuzau sângerări gingivale zilnice, dintre care 8 femei și 9 bărbați; iar 8
dintre ei nu acuzau deloc sângerări gingivale, dintre care 6 femei și 2 bărbați. 36
24
20
320
15
9
116
911
2
0510152025303540
de mai mule ori/zi o dată pe/zi nu în fiecare zi niciodatăDurere de dinți
total femei bărbați

49

Fig. nr. 18 – Sângerări gingivale

B.16. Creșterea gingiei
Creșterea gingiei este o afecțiune des întâlnită la pacienții în tratament ortodontic , din cauza
periajului incorect.
Din 83 de pacienți intrați în studiu, 28 dintre ei aveau gingia crescută la acrada superioară,
dintre care 15 femei și 13 bărbați; 36 dintre ei aveau gingia crescută la arcada inferioară, dintre
care care 18 femei și 18 bă rbați; 15 dintre ei aveau ging ia crescută la ambele arcade , dintre care 9
femei și 6 bărbați; 4 dintre ei nu au probleme de creștere a gingiei, dintre care 3 femei și 1 bărbați.

Fig. nr. 19 – Creșterea gingiei în volum 35
23
17
820
11
8615
12
9
2
0510152025303540
de mai multe ori/zi o dată/zi nu în fiecare zi niciodatăSângerări gingivale
total femei bărbați
2836
15
41518
9
31318
6
1
0510152025303540
arcada sup. arcada inf. ambele arcade delocGingie crescută
total femei bărbați

50
B.17. Modificări de culoare ale dinților
Frecvent apar modificări modificări de culoare a dinților la pacienții aflați în tratament
ortodontic, din cauza problemelor de igiena buco -dentar ă.
Dintr -un total de 83 de pacienți, 46 dintre ei au avut modificări de culoare ale dinților, la
arcada superioară, dintre care 23 femei și 23 bărbați; 22 dintre ei au avut modificări de culoare ale
dinților la arcada inferioară, dintre care 12 femei și 10 bă rbați; 10 dintre ei au avut modificări la
ambele arcade , dintre care 7 femei și 3 bărbați; 5 dintre ei nu au avut probleme, dintre care 3 femei
și 2 bărbați.

Fig. nr. – 20 Modificări de culoare a le dinților

B.18. Modificări de structură ale dinților
Modificările de structură ale dinților apar la pacienții care au probleme grave de igienă, la
care nicio metoda clasică de curățare a dinților nu ii mai poate ajuta. Pentru aceaste probleme se
fac remineralizări, în cabinetul stomatologic de către un spec ialist.
Dintre cei 83 de participanți la studiu, 37 aveau modificări de structură ale dinților la arcada
superioară, dintre care 20 femei și 17 bărbați; 34 dintre ei la arcada inferioară, dintre care 18 femei
și 16 bărbați; 8 doar la ambele arcade aveau modificări de structură, di ntre care 5 femei și 3 bărbați;
4 dintre ei nu aveau nicio modificare de structură, dintre care 2 femei și 2 bărbați; 46
22
10
523
12
7
2.823
10
3 2
01020304050
arcada sup. arcada inf. ambele arcade delocModificări de culoare
total femei bărbați

51

Fig. nr. – 21 Modificări de structură ale dinților

5.b. Limitele cercetării
Aceste este un studiu în care, fiecare pacient a completat un chestionar împreună, iar fișa
medicală a fost completată împreună cu un medic specializat, datele fiind folosite în scopul unor
programe de tratament cât mai individualizate și specializate, numărul foarte mic de pacie nți
analizați și perioada de timp restrânsă nu ne permit realizarea unei generalizări în acest sens .
Studiul poate fi considerat doar un studiu pilot de testare a metodologiei de culegere a
datelor care necesită o dezvoltare ulterioară.

5.c. Deschiderile și valoarea cercetării
Această cercetare este importantă deoarece, în urma acest studiu, s -a verificat posibilita tea
de a culege date privind consecințele nedorite a le tratamentului ortodontic , știind faptul că o bună
informare asu pra consecințelor acestui tip de tratament va ajut a la corectarea problemelor de
alimentație și igienă buco -dentară.

37
34
8
42018
5
21716
32
0510152025303540
arcada sup. arcada inf. ambele arcade delocModificări de structură
total femei bărbați

52
III. Concluzii
Pacienții aflați în tratament ortodontic au suferit modificări vizibile la nivelul alimentației
și digestiei. Apetitul scăzut apare la mai mult de jumătate din pacienții aflați în acest studiu.
Toți pacienți au suferit modificări ale greutății, unii major e, alții minore, balanța
înclinându -se spre cele majore. Treisferturi dintre ei au scăzut în greutate, suferind modificări de
până la 10 kg.
Din cauza problemelor de ocluzie, au apărut și probleme de digestie, majoritatea dintre ei
acuzând modificări ale tranzitului intestinal, o gravă și reală problemă întlnită la majoritatea
pacienților fiind constipația.
O altă problemă legată de alimentație este balonarea, care ocupă un loc fruntaș printre
problme apărute după consumul de alimente.
Cel mai întălnit diagnostic în rândul pacienților care acuză probleme digestive, este
gastrita.
Alimentația necorespunzătoare, aportul scăzut de nutrienți, duce la carențe de vitamine,
minerale și calciu, care modifică starea fiziologică a pacientului, c reându -i dureri de cap, tulburări
digestive , probleme de concentrare, acestea afectează atât adultul, dar mai ales copilul, care este
în creștere.
Cel mai des simptom întâlnit este oboseala.
Pacienții fac igienizări o dată la 6 luni, fiind varianta f avorită de raspuns, deși nu este și
cea corectă din punct de vedere igienic. Igienizările cu aparatul dentar se fac la 2 -3 luni, după caz,
pentru a evita problemele ulterioare.
Mai mult de jumătate din pacienți susțin că culoarea dinților le -a fost modif icată, o dată cu
tratamentul ortodontic.
Cea mai comună afecțiune a mucoasei bucale este afta.
Modificarea structurii dinților, sau demineralizărarea dintelui, este o problemă des întalnită
mai ales în răndul copiilor și tinerilor, care cu toate efortu rile cadrelor specializate, nu reușesc să
se igienizeze corespunzător și nu respectă indicațiile primite.

53
Hipertrofia gingivală apare cel mai des la pacienți, la nivelul arcadei inferioare.

54
BIBLIOGRAFIE

1. Milton B. Asbell; Che rry Hill; N. J. (August 1990) A brief history of orthodontics . American
Journal of Orthodontics and Dentofacial Orthopedics. 98 (2): 176 –183. doi:10.1016/0889 –
5406(90)70012 -2.
2. Borzab adi-Farahani A. (October 2009) An insight into four ort hodontic treatme nt need indices .
Progress in Orthodontics . 12 (2): 132 –142. doi:10.1016/j.pio.2011.06.001. PMID 22074838.
3. Pt in plus Jose ph G. McCarthy (February 2009) Development of Craniofacial Orthodontics as
a Subspecialty at New York University Medical Center . Seminars in Orthodontics. 15 (4): 221 –
224. doi:10.1053/j.sodo.2009.07.003.
4. Borzabadi -Farahani, Ali An Overview of Selected Orthodontic Treatment Need Indices : In
Naretto, Silvano. Principles in Contem porary Orthodontics. In Tech, 2011, pp. 215–236.
doi:1 0.5772/19735. ISBN 978 -953-307-687-4.
5. Academia Româna Dictionarul explicativ al limbii romane , Univers Enciclopedic, 2016
6. Anthony Will iam Alimente care iti pot schimba viata in bine. Recupereaza -ti sanatatea
personala si a celor dragi cu ajutorul puterilor vindecatoare ascun se ale fructelor si legu melor,
Brașov, Editura Ade var di vin, 2017, ISBN: 9786067560220
7. Gritschneder Kathrin Alimentația sănătoasă , Editura Univers Enciclopedic , 2016
8. Jon Gabriel Vizualizare pentru scădere în greutate , Editura ACT și Politon, 2016
9. Atkin son JC, Grisius M, Massey W. Salivary hypofunction and xerostomia: diagnosis and
treatment , Dent Clin North Am, 2005, pg.68 -69
10. Soames JV, Southam JC. Oral Pathology , 4th Edition, Oxford University Press, Oxford, 2005,
pg.512 -515
11. Adam s BK, Al Attia HM, Parkar S. Salivary gland scintigraphy in Sjögren’s syndrome: are
quan¬titative indices the answer? , Nucl Med Commun. Vol.20, No.2, 2003, pg.129 -146
12. Ursache Ma ria, Gradinaru Irina, Nech ifor M, Cherciu -Ciubotaru B. : Implicații ale xerostomiei
în dishomeostazia orală , Rev. Medico -chirurgical, 2006

55

13. Bucur Alexandru, Carlos Navarro Vila, John Lowry, Julio Acero Compediu de chirurgie oro
– maxilo – facial , volumul 2, Bucuresti, 2009
14. McBride David R. Management of Aphthous Ulcers , Lynn Community Health Center, Lynn,
Massachusetts , Am Fam Physician , 2000 , Jul 1;62(1):149 -154.
15. Matson KL, Miller SE. Tooth discoloration after treatment withlinezolid , Pharmacotherapy,
2003, pg.210 -216
16. Stolnicu Simona Patologie orală , Târgu Mureș, Editura University Press, 2005
17. Țovaru Serba, Țovaru Mihaela, Costache Mariana, Demarossi Federica Medicină și patologie
orala , volumul I, București, Editura Med Publishing , 2008, pg. 32 -28
18. Țovaru Șerban Patologie medicală stomatologică , București, Editura Cerma, 1999, pg.41 -45
19. Capizzi RL, Oster W . Chemoprotective and radioprotective effects of amifostine : an update of
clinical trials, 2000, pg.68 -71
20. Sirbu S., Nicolau Gh., Nastase C. Aspecte structurale ale organelor și țesuturilor cavităț ii
bucale , Editura Vector, 2007, ISBN: 9789975967198
21. Ștețiu Andreea Angela Boala parodontală – de la etiologie la program de dispensarizare
clinică , Sibiu, Editura , ULBS , 2008, pg.55 -57
22. Maerte ns J, Vrebos M, Boogaerts M. Assessing risk factors for systemic fungal infections Eur
J Cancer Care, 2005, pg.55
22. Stăniceanu Florica Elemente de patologie orală , București, Editura Medicală, 2001, pg.17 -19
24. Bică Adel aida, Bică Florin, Barbu Adrian Igiena orală pe înțelesul copiilor ,Editura EVS Viată
și sănătate , 2017
25. Axell T. Oral white lesions with special reference to precancerous related lesions, Ed. Oral
Patology Medical, Sweden, 2006
26. Coutris Olivier Medic ina dentara ș i Antroposofia , București , Univers Enciclopedic, 2016
27. Guntne r E. Afecțiunile mucoasei cavității orale – diagnostic și tratament , Ed. Medițina Mosk,
2000, pg.111 -113

56
28. Regezi JA, Sciubba JJ, Jordan RCK. Oral Pathology: Clinical Pathologic Correlations , 5th
Edition Saunder, 2007, p.81, 119 -125
29. Schaupp H, Wohnaut H Disturbances of taste from oral disinfectants , 2003
30. Rotaru Ilie Creșterea și producția de carne de suine , Chișinău, Prinț – Caro, 2013. p.203
31. Darmon Nicole, Vieux Florent Nutrient profiles discriminate between foods according to their
contribution to nutritionally adequate diets: a validation study using linear programming and the
SAIN – LIM system . In: AJCN, 2009. [online] [accesat 14 martie 2018]. Disponibil:
http://ajcn.nutrition.org/content/89/4/1227.full.pdf+html.
32. Bratu D. Aparatul dento -maxilar. Date de morfologie funcțională clinică , Timișoara , Ed.
Helicon, 1997
33. Edw ard Hartley Angle The Dental Cosmos , Vol. 52: March, 1910, Repu blish May 7, 2017
34. Tardif Alain Un stomac sănătos, o viață sănătoasă , Ed. Prestige, F ebruarie 2018
35. Rogozea Liliana, Oglindă Tatiana Îngrijirea pacienților , Brașov , Romprint, 2004
36. Doyle John Anesthesia for otolaryngologic surgery . Cambri dge: Cambridge University Press,
2013, pp. 282 –287.
37. uPont, HL (17 e.n.) Acute infectious diar rhea in immunocompetent adults , The New England
journal of medicine. 370 (16): 1532 –40.
38. Sarah Long, Lar ry Pickering, Charles G. Principles and practice of pediatric infectious
diseases (ed. 4th) . Edinburgh: Elsevier Saunders, 2012, p. 96.
39. Lencu Monica, Armean Petru Constipatia cronica , București, Editura Coresi, 2001
40. Bili c Mihaela Sănă tatea are gust , Carte de nutriț ie pentru familie , București, Editura Cartea
verde, 2016
40. Clojoara Carmen Reabilitarea orală a pacienților . Principii de bază în investigarea,
diagnosticul și stabilirea planului de tratament, Editura University Press, 2000, pg.vi -3
41. Burlibașa Mihai , Dobrovolschi Oleg , Dinca Marilena Ghid practic pentru asistentele de
medicină dentară , București, Editura Didactică și Pedagogică , 2000, pg. 33(1): 1 -13.

57
Anexe
Anexa nr. 1 – Chestionar
Chestionar privind starea de nutri ție și igienă buco -dentară la pacienții în tratament ortodontic
1. Sexul dumneavostra este:
a) Feminin
b) Masculin
2. Categoria de vârstă în care vă încadrați este:
a) 12 -18 ani
b) 18 -30 ani
c) 30 -40 ani
d) 40 -50 ani
3. Mediul din care proveniți este :
a) Urban
b) Rural
4. De cât timp sunteți în tratament ortodontic?
a) Sub 6 luni
b) 6 luni – 1 an
c) Peste 1 an
d) Peste 1 an jumătate
5. De când sunteți în tratament ortodontic, ați observat modificări ale apetitului?
a) Mănânc mai mult
b) Mănânc mai puțin
c) Mănânc normal
d) Nu prezint modificări

58
6. Câte mese aveți pe z i?
a) 2 mese principale, 2 gustări
b) 3 mese principale
c) 3 mese principale, 1 gustare
d) 3 mese principale, 2 gustări
7. De când sunteți în tratament ortodontic:
a) Am scăzut în greutate până la 5kg
b) Am scăzut în greutate peste 10kg
c) Am crescut în greutate
d) Nicio modificare în greutate
8. De când sunteți în tratament ortodontic:
a) Consum zilnic fructe și legume crude
b) Consum zilnic fructe și legume fierte
c) Consum rar fructe și legume
d) Nu consum fructe și legume
9. Aveți modificări de tranzit intestinal?
a) Da, constipaț ie
b) Da, diaree
c) Da, tranzit lent
d) Nu prezint modificări
10. Frecvent după consumul de alimente prezint?
a) Balonare
b) Greață, arsuri stomacale
c) Zgomote intestinale

59
d) Nu am probleme
11. În ultima perioadă suferiți de :
a) Dureri de cap și migrene
b) Lipotimii (amețeli)
c) Tulburări digestive
d) Nu am probleme
12. Recent am fost diagnosticat cu :
a) Gastrit ă
a) Duodenită
b) Intestin iritabil
c) Nu am probleme
13. La ultimul set de analize am aflat că sufăr de:
a) Carență de vitamine
b) Carență de minerale
c) Carență de calciu
d) Nu am probleme
14. În ultima perioadă :
a) Vă simțiți obosiți/tă
b) Aveți probleme de concentare
c) Suferiți de insomnii
d) Nu am problem
15. Mergeți la igienizări?
a) La 2-3 luni
b) La 6 luni

60
c) La 1 an
d) Niciodată
16. La nivelul cavității bucale aveți sau ați avut:
a) Afte
b) Răni ale părților moi
c) Dureri
d) Stomatite
17. Există dinți care dor?
a) De mai multe ori pe zi
b) O dată pe zi
c) Nu în fiecare zi
d) Niciodată
18. Există sângerări gingivale?
a) De mai multe ori pe zi
b) O data pe zi
c) Nu în fiecare zi
d) Niciodată
19. Gingia este crescută în volum și roșie?
a) La arcada superioară
b) La arcada inferioară
c) La ambele arcade
d) Deloc
20. Există modificări de culoare ale dinților?
a) La arcada superioară

61
b) La arcada inferioară
c) La ambele arcade
d) Deloc
21. Există modificări de structură ale dinților?
a) La arcada superioară
b) La arcada inferioară
c) La ambele arcade
d) Deloc