Specializarea: Geografie [613029]

Universitatea din București
Facultatea de Geografie
Specializarea: Geografie
Studenți:
Anghel Steluța
Baltă Mihaela
Barbălată David
Belciug Patricia
Ionel Andreea
București,
2020

Contents

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 3
1.Hazardul natural: Seceta ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 5
2.Vulnerabilitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 6
3.Riscul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 8
4.Dezastre din trecut ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 10
5.Managementul riscului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 12
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 13
Biblio grafie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 14

Introducere

Australia este cel mai mic continent, însă cea mai mare țară de pe Pământ, fiind
situată în emisfera sudică, între oceanele Pacific și Indian(Figura nr.1). Capitala Australiei
este Canberra și este situată în cadrul Australiei în Sud -Est între Sydney și Me lbourne, două
centre economice și culturale importante. (WDL Ride, 1998)

Figura nr. 1 Localizarea Australiei (https://www.bbc.com/news/world -asia-15674351 )
Australia a fost numită „Cel mai vechi continent”, „Ultimul dintre ținuturi” și „Ultima
frontieră”; deși nesatisfăcătoare aceste descrieri, ele se datorează vârstei impresionante a
continentului. Astfel, majoritatea rocilor care au pus bazele formelor terestre australiene s -au
format în perioada precambriană și paleozoică , adică cu aproximativ 4,6 miliarde până la 252
milioane de ani în urmă. Totodată, Australia eeste ultimul dintre pământuri, deoarece a fost
ultimul continent, în afară de Antarctica, care a fost explorat de europeni. (WDL Ride, 1998)
Principalele caracteristici ale Australiei sunt izolarea sa globală, relieful de altitudini
mici și ariditatea unei mari părți din suprafața sa. Izolarea continentului față de celelalte
explică o mare parte din singularitatea veiții sale vegetale și animale. Vegetația Australiei
este alcătuită din sute de copaci de eucalipt (Eucalyptus )(Figura nr.2) , salcâmi (Acacia
pycnantha) și alte specii de plante, în timp ce fauna este reprezentată în principal de
canguri (Macropodidae) și urși koala (Phascolarcto s cinereus). (WDL Ride, 1998)

Figura nr. 2 Eucalipt (https://www.romaniatv.net/aur -in-copaci -eucaliptul -australian -capteaza -aurul -din-sol-si-
il-acumuleaza -in-frunze_104566.html)

Totodată, în largul coastei de Est a Queensland este prezentă cea mai mare masă de
corali din lume și una dintre cele mai importa nte atracții turistice din lume, nu mindu -se Great
Barrier Reef(Figura nr. 3). (WDL Ride, 1998)

Figura nr. 3 Great Barrier Reef ( https ://www.voanews.com/east -asia-pacific/australias -great -barrier –
reef-faces -more -mass -bleaching )

Australia are o formă federală de guvernare, cu un guvern național pentru
Commonwealth -ul Australiei și guvernele individuale de stat ( cele din Noua Țara Galilo r de
Sud , Victoria , Queensland , Australia de Sud , Australia de Vest și Tasmania ). Fiecare stat
are o constituție, iar guvernul său exercită un grad limitat de suveranitate. Există, de
asemenea, două teritorii interne: Teritoriul de Nord , înființat ca teritoriu autonom, în 1978, și
Teritoriul Capitalei Australiei (inclusiv orașul Canberra), care a atins statutul de auto –
guvernare în 1988. (WDL Ride, 1998)
Având în vedere că am menționat acest lucru, trebuie să știm semnific ația anumitor
concepte pentru a înțelege mai bine cum un risc natural este gestionat în Australia. Astfel,
hazardul este definit ca fiind o amenințare care are potențialul de a provoca pierderi de viață,
vătămări, daune materiale, perturbări socio -economic e sau degradarea mediului, în timp ce
vulnerabilitatea reprezintă acele condiții geografice care cresc sensibilitatea unei comunități
la un pericol sau la impactul unui eveniment de pericol. Pe de altă parte, riscul este
probabilitatea ca un eveniment de pericol să provoace consecințe dăunătoare, cum ar fi
pierderi de vieți sau leziuni, iar dezastrul este un eveniment de pericol major care provoacă
perturbări răspândite pentru o comunitate sau regiune, cu pierd eri demografice, economice și
/sau de mediu se mnificative și cu care comunitatea afectată nu poate face față în mod adecvat
fără ajutor extern. (The Geographer Online)
Toate aceste concepte ne sunt de folos în înțelegerea hazardului natural care
predomină în Australia, și anume seceta (Figura nr. 4) , precum și cum este gestionat acesta în
această țară.

Figura nr. 4 Seceta din Australia (https://pursuit.unimelb.edu.au/articles/when -will-australia -s-drought –
break)

1.Hazardul natural: Seceta

Seceta este un hazard climatic cu o perioda lungă de instalare și este caracterizată prin
scăderea precipitațiilor sub nivelul mediu , prin micșorarea debitului râurilor și a rezervelor
subterane de apă care determină un deficit mare de umezeală în aer și în sol cu efecte directe
asupra mediului și în primul rând asupra culturilor agricole. (Britannica R. E., 2020)
Din punct de vedere al magnitudinii, l a scară globală terenurile supuse deșertificării
ocupă o pîtrime din totalul suprafeței de uscat a Terrei și afect ează circa 1 miliard de locuitori
din cele peste 110 state ale lumii atinse de secetă (deșertificare), dintre care și țara noastră.
(Cristina Humă, 2004)
Majoritatea zonelor terestre de pe Pământ reprezintă uneori o formă de se cetă.
Indiferent dacă seceta este permanentă, ca în deșerturi și în alte zone uscate sau mai
temporare, ca în alte medii în timpul perioadelor neobișnuite de secetă stagnantă. (Rafferty)
Condițiile specifice secetei (deșertific ării)(Figura nr.1.1 ) caracterizeză cea mai mare
parte din Africa ( țările Sahelului,Africa de Sud,Africa de Est),Asia(Asia de Sud -Est, Asia de
Sud, Afghanistan, Java,Filipine),Australia și America(nord -estul Braziliei,El Salvador,
Guatemala, Haiti, Canada) precum și unele țări din Europa. (Cristina Humă, 2004)

Figura nr. 1.1 Localizarea secetei (https://cdn.britannica.com/52/190352 -004-9788ABC3/Infographic –
droughts -locations -drought -episodes -history.jpg)

Privind frecvența și probabilitatea de manifestare, d atorită schimbărilor climatice, a
influențelor antropice , fenomenul de secetă este întâlnit anual și începe să se extindă din ce
în ce mai mult, frecvența sa este anuală și a început să devină o problemă pentru mediu,
agricultură și vegetație, iar probabilitatea de a fi secetă este ridicat pentru că fenomenul
începe să apară din ce în ce mai des și se extinde pe aproape toată suprafața Terrei. (Cristina
Humă, 2004)

2.Vulnerabilitate

În Austra lia, după mijlocul secolului al XIX -lea creșterea populației a fost văzută ca
un indice al succesului economic , însă acest lucru s -a schimbat în momentul în care, în anii
1850, mii de chinezi au venit în Australia pentru a lucra pe plantațiile de zahăr din
Queensland. Acest lucru a stârnit temeri de concurență a forței de muncă și a influențat
creșterea sentimentului naționalist. Răspunzând afluxului de imigranți chinezi, Legea privind
restricția imigrației din 1901 (politica „Australia Albă”) (Figura nr. 2.1 ) avea drept scop
excluderea tuturor persoanelor care nu aveau origine b ritanică sau europeană din țară .
Această lege a fost concepută pentru a preveni diluarea moșten irii anglo -celtice a Australiei –
adică pentru a susține noțiunea de omogenitate formată do ar dintr -o populație „albă”. În
conformitate cu această legislație, migranții care doreau să se stabilească în Australia au fost
obligați să treacă un test de dictare care a fost administrat în engleză sau în limba europeană.
În consecință, acest lucru a f ăcut extrem de dificil pentru migranții asiatici, iar până la
sfârșitul anilor 40, oamenii de origine asiatică au constituit doar aproximativ 0,21 la sută din
întreaga populație australiană. Deși politica era atât improductivă cât și discriminatorie,
aceas ta a fost făcută mai atractivă prin amestecarea sentimentelor imperiale și naționaliste
care proclamau „capacități de populație” între 100 și 500 de milioane în „spațiile goale vaste”
din Australia. (Robert Terence Lange, 1998)

Figura nr. 2.1 Politica „Australia Albă ”( https://www.britannica.com/event/White -Australia -Policy)

Fluxul masiv de migranți în anii postbelici a marcat o schimbare culturală importantă
de la o societate britanică monoculturală la una dintre cele mai multiculturale societăți din
lume. Din 1945 până în 1960, populația Australiei aproape că s -a dublat, de la 7 milioane la
13 milioane (Figura nr. 2.2) , în medie o creștere anuală de 2,7 la sută pe an. Până în 1961, 8 la
sută din populație nu era de origine britanică, cele mai mari grupuri d e migranți fiind de
italieni, germani, greci și polonezi. (Robert Terence Lange, 1998)

Figura nr. 2.2 Evoluția numărului de locuitori în Australia între 1960 –
2015(https://data.worldbank.org/ indicator/SP.POP.TOTL?locations=AU)

În Figura nr. 2.2 se poate observa, totodată, faptul că numărul de locuitori din
Australia a fost în permanentă creștere între anii 1960 și 2015, ajungând de la peste 10
milioane de locuitori în anul 1960 la peste 24 m ilioane de locuitori în anul 2015.
Imigrația postbelică a dovedit un impuls economic și și -a atins scopul intenționat de a
crește semnificativ dimensiunea populației din Australia. În 2011, Biroul australian de
statistică a estimat că populația rezidentă e ste mai mare de 22 de milioane de persoane,
aproximativ o pătrime dintre ei fiind născuți peste mări. Deși mulți noi migranți au suferit
înstrăinare și discrimi nare, în ansamblu, acesta a fost unul dintre cele mai reușite și pozitive
capitole din istoria A ustraliei și a marcat începutul unui nou mod de a trăi. Australienii au
început să aprecieze beneficiile unei societăți multiculturale și diversitatea oferită de
migranții din aproximativ 200 de țări diferite. (Robert Terence Lange, 1998)
Cu toate acestea, z onele aride și semiarid e extinse din Australia de Vest , Teritoriul de
Nord și Australia de Sud sunt cunoscute ca fiind nelocuite. (Robert Terence Lange, 1998)

Figura nr. 2.3 Zonele aride din Australia (https://earth.google.com/web/search/south+sea/@ –
26.78567272,135.67705756, -479.1346344a,3225250.67423165d,35y,0.76148496h,11.95803449t, –
0r/data=CigiJgokCU -Tsb7WVEdAEeKEBuceIUZAGUAOTuWRuU9AIRjwq4dBJ0xA)

Reputația mondială consac rată a Australiei a fost multă vreme aceea a unei țări bogate
subpopulate predispuse la dezastre naturale, economia sa depinzând în mare măsură de
agricultură și de investiții străine. Grâul, carnea de vită, mielul, produsele lactate și o serie de
culturi irigate au devenit de asemenea importante, însă importanța cheie a agriculturii și
pășunilor nu a fost contestată. Totuși, această imagine a fost spulberată de creșterea
producției și a serviciilor și mai ales de evoluțiile spectaculoase ale exploatării de minerale
după cel de -al doilea război mondial . Guvernele australiene au dovedit de obicei o pronunțată
disponibilitate de a interveni în economie, dar, în general, economia a fost dominată de
interese străine -mai întâi de cele ale Regatului Unit , a poi d e Statele Unite și Japonia , și mai
recent de către corporații multinaționale gigant.

3.Riscul

Seceta din Australia a afectat culturile agricole și suprafețe vaste de pășune, în urma
sezoanelor succesive de temperaturi peste medie. Seceta a redus producț ia Australiei la cel
mai scăzut nivel dintr -un deceniu, fermierii fiind nevoiți să planteze în soluri foarte
uscate (Figura nr. 3.1) (Simon Scarr) .

Figura nr. 3.1 Soluri uscate din Australia(https://www.theguardian.com/comment isfree/2019/nov/07/it -has-
been -heart -wrenching -australian -farmers -on-living -with-drought)

Severitatea secetei a dus astfel la stres financiar, având un impact negativ asupra
sănătății fermierilor și bunăstării fermierilor, deoarece acestea au nevoie ades ea să ia decizii
dure care pot afecta bunăstarea vacilor lor, angajarea echipei lor agricole și viitorul activității
lor. (Dairy) Ceilalți angajați din sectorul agricol sunt afectați datorită rezultatelor slabe în
ocuparea forț ei de muncă, într -o economie locală afectată de secetă. (CSRM CASS, 2018)
Aproape 40% din fermieri au raportat că seceta a redus producția de proprietăți până
la cel mai scăzut moment (33,1%) sau au eliminat -o complet (3,4%), ia r 32,1% au declarat că

producția s -a redus substanțial. Restul de 7,8% din fermieri nu s -au confruntat cu efectele
severe ale secetei sau prea puțin producția agricolă a fost afectată.
De asemenea, întreprinderile dependente de agricultură, cum ar fi furn izorii de utilaje
agricole, furnizorii de semințe sau îngrășăminte, precum și agenții de stoc și de combustibil
au suferit efecte directe ale secetei. Condițiile uscate pot reduce capacitatea fermierilor de
lapte de a cultiva furaje și pot afecta, totodată , disponibilitatea și costul cumpărat în furaje.
(Dairy Australia) Seceta poate epuiza și depozitele de apă pentru animale și alte utilizări ale
fermelor. Efectele indirecte ale secetei intervin asupra economiilor locale, resp ectiv asupra
veniturilor, care apoi reduc cheltuielile de consum în economia locală. (Bussiness Law)
Consumatorii se confruntă cu prețurile ridicate din supermarketuri, precum la
produsele din miel, carne de vită și lactate și cerealele care au crescut cu 14%, 7% și 6% în
ultimele 12 luni. (The Australian)

Figura nr. 3.2 Peisaj din Australia (https://australiaanddroughts.weebly.com/the -effects -of-
droughts.html)

Seceta a ajuns până la rădăcinile unor copaci de dimensiuni mari, încât aceștia s -au
uscat(Figura nr. 3.3). Deși vegetația adânc înrădăcinată poate accesa umiditatea până la
niveluri de aproximativ 6 metri, zonele sunt prea uscate de prea mult timp, iar efectele devin
vizibile. (Simon Scarr)

Figura nr. 3.3 Copac uscat (https://www.reuters.com/article/us -australia -drought -impact -graphic/farming –
impact -of-australias -worst -drought -in-living -memory -idUSKBN1KR060)

Valurile de căldură și seceta au alimentat incend ii(Figura nr. 3.4) mai mari și mai
frecvente unele părți din Australia. Peste 25% de copaci de pe 7000 hecatre de pădure din
Australia de Vest au ars după seceta și valurile de căldură din 2010 -2011. (Pepper, 2015)

Figura nr . 3.4 Pădure afectată de incendii (https://theanswersandiego.com/news/science/fires -set-stage -for-
irreversible -forest -losses -in-australia)

Seceta are impact și asupra oamenilor și animalelor, întrucât alimentele și apa sunt
reduse, iar fauna sălbatică are acces la resurse puține. Astfel, din nevoia de a -și părăsi
habitatul în căutarea hranei și a apei, fauna sălbatică intră în contact cu medii necunoscute și
se expun riscului siguranței lor. (RSPCAQLD)

4.Dezastre din trecut

Din cauza climatului semi -arid specific Australiei, seceta a fost dintotdeauna o
problemă majoră în această regiune. Primele înregistrări meteorologice datează din anii 1860
și statistic vorbind, o secetă severă lovește Australia o dată la 18 ani. Se poate sp une că în
ultimii 200 de ani acest fenomen a crescut în intensitate odată cu trecerea timpului, astfel că
în perioada 2003 -2012 nu a existat niciun an care să nu fie marcat de secetă. Un alt interval
de timp recent în care seceta să fie o problemă an de an este 2017 -2020. Cauza acestor
evenimente este tendința de scădere a cantității de precipitații care a început în 1994.
(Wikipedia, 2019)

Data Locația Pagube
1803 New South Wales Culturi afectate
1809 -1811 New South Wales
1813 -1815 New South Wales
1826 -1829 NSW Secarea Lacului George și a
râului Darling.
1829 Australia de V Terminarea resurselor de apă
1835, 1838 NSW, Australia de V Secetă în Northam și York
1838 -1839 Australia de S și V

1839 Australia de S (Golful
Spencer)
1846 Centrul și Nordul Australiei
de S Această regiune a devenit un
deșert arid
1849 Sydney
1850 NSW Pierderea turmelor de oi
1864 -1866 Victoria, Australia de S,
NSW, Queensland, Australia
de V Incendii de vegetație
1877 Întreaga regiune a fost
afectată, dar în special
Queensland și Australia de V Uscarea multor arbori
endemici, a mlaștinilor și
pierderea culturilor
1880 -1886 Victoria, NSW, Queensland,
Australia de S
1888 Victoria, NSW, Queensland,
Australia de S și V,
Tasmania. În NSW s-a înregistrat cel
mai arid an, în Queensland au
dispărut multe tufărișuri și
multe animane au pierit, în
Australia de V multe turme
de oi au murit
1897 Queensland
1901 -1903 NSW, Australia de V Pierderea culturilor de grâu,
secarea râului Darling timp
de un an în zona Bourke,
reducerea numărului de oi de
la 106 la 54 milioane și a
numărului de vaci cu 40%
1911 -1915 Pierderea culturilor de grâu
1918 -1920 Queensland, NSW, Australia
de S, de VTeritoriul din N,
Victoria, Tasmania
1937 -1947 Întreg teri toriul australian Condiții de secetă prelungite
Anii 1960 Seceta a început în centrul
Australiei, dar s -a răspândit
în tot teritoriul, inclusiv în
Tasmania Incendii în Tasmania care au
cauzat moartea a 62 de
oameni și pierderea a 1400 de
locuințe
1982 -1983 Victoria, SE Australiei Furtuni de praf în Victoria,
incendii în SE Australiei care
au cauzat moartea a 75 de
oameni
Anii 1990 Queensland (cea mai aspră
secetă înregistrată vreodată) Pierderea a jumătate din
culturile de grâu, orz și
bumbac, reducerea debitelor
multor râuri, în unele regiuni
nu s-au înregistrat precipitații
timp de 5 ani.
Figura nr. 4.1 Perioadele d e secetă din istoria
Australiei (https://en.wikipedia.org/wiki/Drought_in_Australia )

Figura nr. 4.1 reprezintă un tabel cu toate perioadele de secetă din istoria Australiei,
localizarea ace stora și pagubele produse. Astfel, se poate observa faptul că din anul 1800 și
până în prezent, Australia s -a confruntat cu numeroase perioade de secetă. Spunem despre
anul 1800 deoarece de atunci avem date privind seceta din Australia, însă cu siguranță
aceasta și -a făcut simțită prezența și înainte de anul 1800. Consider că seceta din Australia se
accentuează din ce în ce mai mult. Privind datele, observăm că până în anii 1960, seceta
afecta agricultura, vegetația și fauna. Acest lucru este destul de grav , însă începând cu anii
1960 lucrurile devin din ce în ce mai grave deoarece seceta începe să aibă co nsecințe și
asupra populației. Din anii 1960 până în anii 1990 seceta din Australia a determiant decesul a
peste 100 de oam eni prin intermediul incendiilor pe care aceasta le -a produs.
Cea mai gravă secetă din istoria Australiei este considerată a fi seceta majoră din
1982 -1983, când precipita țiile în zone extinse și timp de zece/unsprezece luni au înr egistrat
cele mai mici valori. Până la sfârșitul lunii febru arie 1983 , în întreaga zon ă a estu lui
Australiei era instaalată seceta . Pierderile totale cauzate de secetă au fost estimate de
guvernul australi an să depășească 3.000 milioane dolari; iar estimările pierderilor din sud –
estul Australiei au depășit 1.200 milioane dolari. Ploile abundente înregistrate în martie 1983
au redus semnificativ întinderea secetei în estul Australiei. Ploile abundente din april ie au
scăzut și mai mult suprafața secetei, iar ploile record ale lunii mai au lăsat doar resturi mici
împrăștiate la sfârșitul toamnei 1983. (Australian Bureau of Statistics)

5.Managementul riscului

Două dintre măsurile luate de autoritățile din Australia pentru a combate pe cât se
poate seceta sunt încurajarea producătorilor primari să adopte măsuri pentru minimalizarea
pagubelor rezultate din variațiile climatice prin educarea acestora în acest sens ș i oferirea de
suport financiar și m enținerea și protejarea resurselor agricole și de mediu sub autoritatea
guvernului. (David H. White, 1995)
Nu doar autoritățile încearcă să facă ceva în privința secetei din Australia, ci și
oamenii, care p entru a combate câteva din efectele negative ale secetei oamenii utilizează
îngrășăminte pentru a face ca solul să rețină mai multă apă. Din păcate, însă, această metodă
nu este valabilă pentru zonele în care nu plouă deloc mai mult de un an de zile. Pe de altă
parte, au apărut organizații, precum Fermieri pentru Decizii Climatice, care militează pentru
diminuarea emisiilor p oluante și implicit a efectelor încălzirii globale. (Vivien Thomson,
2019)
Totodată, s eceta a impus adoptarea unor măsuri de criză. Astfel în orașe apa a început
a fi regularizată, pentru a economisi cât mai mult resursele limitate. De asemenea, s -a investit
în studii pentru crearea unei centrale care poate desaliniza apa mărilor și oceanel or. Oamenii
au tendința de a economisi resursele de apă și de a privi acest element al naturii ca pe un
lucru neprețuit, extravagant, având în vedere că traversează perioade în care lipsa apei este
acută. (Turner, 2016)

Conclu zii

Australia este un continent din Emisfera Sudică a Pământului și din cauza acestui fapt
și a condițiilor climatice determinate de acest fapt, seceta este ca un virus în interiorul unui
corp uman, respect iv în „corpul ” Australiei. Aceasta este mereu acolo, însă își face simțită
prezența deseori. Pentru a descrie cel mai bine situația din Australia, putem folosi doar patru
terme ni: HAZARD (amenințare care are potențialul de a provoca pierderi de vi ață, v ătămări,
daune materiale, perturbări socio -economice sau degradarea mediului ),
VULNERABILITATE (condiții geografice care cresc sensibilitatea unei comunități la un
pericol sau la imp actul unui eveniment de pericol), RISC ( probabilitatea ca un eveniment de
pericol să provoace consecințe dăunătoare ) și DEZASTRU ( eveniment de pericol major care
provoacă perturbări răspândite pentru o comunitate sau regiune, cu pierderi demografice,
economice și /sau de mediu semnificative ). Toate aceste lucruri au fost simțite de către
populația Australiei; o populație care din anul 1960 până în prezent a fost într -o continuă
creștere datorită, în principal, imigranților și mai puțin ratei natalității. Scopul imigrării
oamen ilor în Australia era de a lucra în agricultură. Aceasta reprezintă pentru Australia unul
dintre p rincipalele domenii din care oamenii își câștigă existența, dar care, în același timp,
este cel mai afectat de un dezastru: seceta. Seceta este o stare extremă din punct de vedere
climatic, ce se caracterizează prin faptul c ă o anumită regiune suferă din cauza lipsei de
precipitații și, implicit, de apă, și din cauza temperaturilor foarte ridicate. Acestea determină
uneori caniculă sau, mai grav, incendii. Cea mai mare perioadă de secetă din istoria Australiei
este considera tă a fi perioada din 1982 -1983 . Atunci, seceta a afectat SE Australiei și s -a
manifestat prin furtuni de praf și incendii ce au cauzat moartea a 75 de oameni. Având în
vedere faptul că seceta este un dezastru natural, consider că dezastrele natur ale sunt mai greu
de gestionat față de cele provocate de oameni. Astfel, privind modul în care oamenii și
autoritățile din Australia gestionează seceta, cea mai importantă măsură luată în acest sens
este educarea oamenilor și pregătirea lor, atât din punct de vedere fizic, cât și psihic.
Oamenilor nu le rămâne, deci, decât să consume mai puțină apă și să încerce să își ajute
culturile prin utilizarea de îngrășăminte care fac ca solul să mențină apa cât mai mult timp.

Bibliografie

Australiaan Ddroughts . (fără an). Preluat pe Mai 18, 2020, de pe
https://australiaanddroughts.weebly.com:
https://australiaanddroughts.weebly.com/the -effects -of-droughts.html)
Australian Bureau of Statistics . (fără an). Preluat pe Mai 22, 2020, de pe
https://www.abs.gov.au:
https://www.abs.gov.au/AUSSTATS/abs@.nsf/lookup/1301.0Feature%20Article1519
88
BBC News . (fără an). Preluat pe Mai 19, 2020, de pe https://www.bbc.com:
https://www.bbc.com/news/world -asia-15674351
Brita nnica, R. E. (2020, Aprilie 23). ENCYCLOPÆDIA BRITANNICA . Preluat pe Mai 19,
2020, de pe https://www.britannica.com: https://www.britannica.com/science/drought
Britannica, T. E. (2020, Mai 12). ENCYCLOPÆDIA BRITANNICA . Preluat pe Mai 15, 2020,
de pe https: //www.britannica.com: https://www.britannica.com/event/White –
Australia -Policy
Bussiness Law . (fără an). Preluat pe Mai 18, 2020, de pe https://businesslaw.curtin.edu.au:
https://businesslaw.curtin.edu.au/wp -content/uploads/sites/5/2016/05/AJLE -v12n1 –
Edward s-1.pdf)
Cristina Humă, D. C. (2004). ASPECTE PRIVIND SECETA, ARIDIZAREA,
DEȘERTIFICAREA . Revista "Calitatea vieții" , pg. 113 -121.
CSRM CASS . (2018). Preluat pe Mai 19, 2020, de pe https://csrm.cass.anu.edu.au:
https://csrm.cass.anu.edu.au/research/public ations/social -and-economic -impacts –
drought)
Dairy . (fără an). Preluat pe Mai 19, 2020, de pe https://www.dairy.com.au:
https://www.dairy.com.au/dairy -matters/you -ask-we-answer/how -does-drought –
affect -farmers
Dairy Australia . (fără an). Preluat pe Mai 19, 2 020, de pe https://www.dairy.com.au:
https://www.dairy.com.au/dairy -matters/you -ask-we-answer/how -does-drought –
affect -farmers
Data World Bank . (fără an). Preluat pe Mai 19, 2020, de pe https://data.worldbank.org:
https://data.worldbank.org/indicator/SP.POP .TOTL?locations=AU
David H. White, B. O. (1995, Iunie 10). Digital Commons . Preluat pe Mai 20, 2020, de pe
https://digitalcommons.unl.edu:
https://digitalcommons.unl.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=1091&context=droughtne
tnews

Google Earth . (fără an). Prelu at pe Mai 17, 2020, de pe https://earth.google.com:
https://earth.google.com/web/search/south+sea/@ -26.78567272,135.67705756, –
479.1346344a,3225250.67423165d,35y,0.76148496h,11.95803449t, –
0r/data=CigiJgokCU –
Tsb7WVEdAEeKEBuceIUZAGUAOTuWRuU9AIRjwq4dBJ0xA
LARS ON, M. B. (2020, Ianuarie 18). The Answers . Preluat pe Mai 18, 2020, de pe
https://theanswersandiego.com: https://theanswersandiego.com/news/science/fires –
set-stage -for-irreversible -forest -losses -in-australia
Pepper, F. (2015, Decembrie 2). ABC Rural . Prel uat pe Mai 18, 2020, de pe
https://www.abc.net.au: https://www.abc.net.au/news/rural/2015 -12-01/trees -killed –
by-high-temperatures -and-low-rainfall/6991146
Pursuit Unimelb . (fără an). Preluat pe Mai 19, 2020, de pe https://pursuit.unimelb.edu.au:
https://pu rsuit.unimelb.edu.au/articles/when -will-australia -s-drought -break
Rafferty, J. P. (fără an). ENCYCLOPÆDIA BRITANNICA . Preluat pe Mai 15 , 2020, de pe
https://www.britannica.com: https://www.britannica.com/story/smothered -in-drought
Robert Terence Lange, M. R. (1998, August 5). ENCYCLOPÆDIA BRITANNICA . Preluat pe
Mai 15, 2020, de pe https://www.britannica.com:
https://www.britannica.com/place/Australia/Languages#ref228692
Romania TV . (fără an). Preluat pe Mai 19, 2020, de pe https://www.romaniatv.net:
https: //www.romaniatv.net/aur -in-copaci -eucaliptul -australian -capteaza -aurul -din-sol-
si-il-acumuleaza -in-frunze_104566.html
RSPCAQLD . (fără an). Preluat pe Mai 19, 2020, de pe https://www.rspcaqld.org:
https://www.rspcaqld.org.au/blog/wildlife -conservation/how -drought -affects -wildlife
Simon Scarr, J. W. (fără an). Reuters . Preluat pe Mai 19, 2020, de pe
https://www.reuters.com: https://www.reuters.com/article/us -australia -drought –
impact -graphic/farming -impact -of-australias -worst -drought -in-living -memory –
idUSKBN1K R060
The Australian . (fără an). Preluat pe Mai 18, 2020, de pe https://www.theaustralian.com.au:
https://www.theaustralian.com.au/subscribe/news/1/?sourceCode=TAWEB_WRE170
_a&dest=https%3A%2F%2Fwww.theaustralian.com.au%2Finquirer%2Fdroughtrava
ged-profits%2F news –
story%2F87d98346d9069b333ea7341799577361&memtype=anonymous&mode=pre
mium
The Geographer Online . (fără an). Preluat pe Mai 19, 2020, de pe
https://www.thegeographeronline.net: https://www.thegeographeronline.net/hazards –
and-disasters –risk-assessment -and-response.html

The Guardian . (fără an). Preluat pe Mai 19, 2020, de pe https://www.theguardian.com:
https://www.theguardian.com/commentisfree/2019/nov/07/it -has-been -heart –
wrenching -australian -farmers -on-living -with-drought
Turner, A. W. (2016). PACINST . Preluat pe Mai 20, 2020, de pe https://pacinst.org:
https://pacinst.org/wp -content/uploads/2016/02/Managing -Drought -Report -2016 -02-
23-FINAL -US-Letter.pdf
Vivien Thomson, J. H. (2019, Noiembrie 6). The Guardian . Preluat pe Mai 20, 2020, de pe
https://www.t heguardian.com:
https://www.theguardian.com/commentisfree/2019/nov/07/it -has-been -heart –
wrenching -australian -farmers -on-living -with-drought
VOA News . (fără an). Preluat pe Mai 19, 2020, de pe https://www.voanews.com:
https://www.voanews.com/east -asia-pacif ic/australias -great -barrier -reef-faces -more –
mass -bleaching
WDL Ride, M. R. (1998, August 5). ENCYCLOPÆDIA BRITANNICA . Preluat pe Mai 19,
2020, de pe https://www.britannica.com: https://www.britannica.com/place/Australia
Wikipedia . (2019, Noiembrie 18). Pre luat pe Mai 20, 2020, de pe https://en.wikipedia.org/:
https://en.wikipedia.org/wiki/Drought_in_Australia