Regenerarea Urbană În Orașul Post Industrial (1) [613021]

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM „ION MINCU”
FACULTATEA DE ARHITECTURĂ
Specializarea Arhitectură

REGENERAREA URBANĂ ÎN ORAȘUL POST –
INDUSTRIAL

ABSOLVENT: [anonimizat]. Dr. Arh. Toader POPESCU

București
2020

1

Cuprins
INTRODUCERE ………………………………………………………………………………………………………………….. 2
CAPITOLUL I – SHRINKING CITIES. SITUA ȚIA ORAȘ ELOR ÎN CONTRAC ȚIE …………… 7
I.1 Ce este un shrinking city? …………………………………………………………………………………………. 7
I.2 O analiz ă de ansamblu a ora șelor în contrac ție ………………………………………………………….. 9
I.3 Cauzele fenomenului shrinking cities ………………………………………………………………………. 13
CAPITOLUL 2 – REGENERAREA URBANĂ …………………………………………………………………….. 16
II.1 Conceptul de regenerare urban ă ……………………………………………………………………………. 16
II.2 Cultura ca mijloc de realizare a regenerarii urbane ……………………………………………….. 18
II.2.1 Programul Capitală Culturală European ă …………………………………………………………… 21
II.2.2 Centre culturale ………………………………………………………………………………………………….. 23
II.2.3 Arta și cultura in spa țiul public …………………………………………………………………………… 23
II.3 Educația ca motor de regenerare ……………………………………………………………………………. 24
II.4 Regenerarea orașelor aflate in țări post – socialiste …………………………………………………. 25
II.4.1 Strategiile de regenerare ale orașului Dresda ……………………………………………………….. 26
Concluzii ……………………………………………………………………………………………………………………… 27
CAPITOLUL 3 – TURNU M ĂGURELE – DECLINUL URBAN ȘI APARI ȚIA NEVOII UNOR
POLITICI URBANE DE REGENERARE …………………………………………………………………………… 29
III.1 Contextul românesc ……………………………………………………………………………………………… 29
III.2 Turnu Mă gurele – Shrinking City ………………………………………………………………………… 31
III.3 Metode de cercetare – Analiza SWOT ………………………………………………………………….. 41
III.3.1 Prezentarea analizei SWOT ……………………………………………………………………………….. 41
III.3.2 Analiza SWOT aplicată orașului Turnu Măgurele ……………………………………………… 42
III.4 Turnu Măgurele – Regenerarea urbană ………………………………………………………………… 45
Concluzii ……………………………………………………………………………………………………………………… 49
CONCLUZII ………………………………………………………………………………………………………………………. 52
TEORETICE – Răspuns la întrebarea de cercetare ………………………………………………………. 52
APLICABILE – Relația cu proiectul ……………………………………………………………………………. 53

2
INTRODUCERE

Încă din cele mai vechi timpuri oamenii s -au grupat in așezări pentru a supraviețui. De –
a lungul istoriei, aceste grupări au evoluat și au atins un număr din ce in ce mai mare de locuitori.
In anul 2007, pentru prima data in istorie, majoritatea populației globului locuia in orașe.
Aceasta situație este un rezultat direct al creșterii rapide a populației orașelor mari (majoritatea
cu o populație de peste 10 milioane de persoane), dar și a orașelor mici și mijlocii. În contextul
general de creștere a urbanizării, în Europa, unde orașele sunt printre cele mai vechi din lume,
astăzi, mai mult de 60% din populație trăiește in orașe cu o populație mai mare de 50 000 de persoane. În Romania, la 1 ianuarie 2019, in mediul urban, in cele 320 de municipii și orașe
locuiau 10,45 milioane de persoane – 53,8% din populație ( www.insse.ro/cms , consultat la
data de 09.01.2020). Revoluția Industriala schimba radical imaginea orașului. La 100 de ani
după boom -ul industrial și creșterea demografica fără precedent a orașelor, pe măsura ce
industria începe sa piardă din anvergur ă, orașele dezvoltate in jurul acesteia intra într-un
accentuat declin economic care, in consecința, duce la o degradare a mediului de viață.
Motivul pentru care am ales sa cercetez mai in amănunt problema declinului orașelor ce
suferă economic și social in urma contracției este experiența mea personala in a cest context. Ca
in multe alte situații, parcursul vieții noastre este influențat de context. Am copilărit in Județul
Teleorman într-o perioada în care efectele treceri de la regimul comunist la cel democratic încep
sa se facă simțite . Concomitent cu acest fenomen, industria începe sa se degradeze, iar populația
începe sa se confrunte cu problema șomajului . Multe persoane încep să facă naveta spre
București , sau chiar aleg sa se mute. Populația scade semnificativ, iar grupele de vârstă care
aleg sa nu se mai întoarcă sunt în special cele tinere. Orașul teleormănean are un aer destul de
trist, plictisitor.
Nu exista oportunități de petrecere a timpului liber și nimeni nu se preocupa de
organizarea unor activități extra -curriculare dedic ate tinerilor. Toți cei care doreau sa studieze
un instrument, sa ia cursuri de pictura, sculptura, sa se pregătească pentru o admitere, sa facă
sport de performanta erau nevoiți sa urmeze aceste cursuri în București . În dorința de a face
cursuri de vioara , începând cu clasa a doua m -am înscris la cursurile unei scoli gimnaziale de
muzica și arte din București unde mergeam în fiecare weekend. Situația mea nu era nicidecum
singura. De -a lungul anilor am cunoscut mult e persoane tinere care după scoală merge au la
diverse cursuri în București , indicând o nevoie a populației care nu este îndeplinit ă.

3
Educația este și ea una dintre probleme. Datorita situației economice la nivelul județului ,
dar și a calității traiului, personalul educațional foarte bine pregătit nu este atras sa lucreze în
aceasta zona. Foarte mulți tineri aleg sa facă liceul în București pentru a beneficia de o educație
mai buna. Doar un procent relativ scăzut al absolvenți lor de liceu din județ aleg sa urmeze o
facultate. Acest lucru se datorează atât situației economice, cat și a slabei pregătiri academice.
Cei care totuși termina o facultate nu găsesc prea multe motive pentru a se întoarce .
Tema generala abordata în cadrul cercetării este cea a regenerării urbane în orașele
dezindustrializate, în contracție economică și demografica.
Întrebarea de cercetare la care își propune sa răspunde aceasta lucrare este: Este viabila
o strategie de regenerare urbana bazata pe e ducație și cultura în cazul orașului Turnu
Măgurele ?
Scopul este identificarea unor modalități de regenerare a orașului Turnu Măgurele,
realizare a unei coeziuni sociale, educare a locuitorilor, în special a tinerilor, pe subiectul
renașterii orașului – relevare a potențialului neexploatat și a oportunitățil or de dezvoltare ce ar
avea ca rezultat o renaștere economica și urbana. Obiectivele lucrării sunt înțelegerea cauzelor
ce duc la contracția urbana (Shrinking Cities), identificarea simptomelor unui Shrinking City,
analiza statisticilor legate de evoluția economic ă, demografic ă, educațională și cultural ă în
cazul orașului Turnu Măgurele ce permite identificarea clar ă a vulnerabilităților și a punctelor
tari, înțelegerea conceptului de regenerare urban ă, identificarea unui plan de regenerare
aplicabil cazului în studiu cat și extragerea unor concluzii ce motivează intervenția detaliat ă în
proiectul de diplom ă.
Ipotezele de lucru de la care se plecă sunt acelea c ă orașele post – industriale se confrunt ă
cu: scăderi majore ale populației , creșterea șomajului , dificultăți economice, migrație , scăderea
gradului de educare, abandonarea funcțiunilor culturale, astfel fiind necesare masuri de
revital izare, regenerare pe toate aceste paliere. Astfel, implicarea administrației procesul
regenerare este cruciala – ei pot dezvolta politici ș i strategii de regenerare .
Prin studiul teoriei legate de modurile prin care se poate realiza o strategie de regene rare
se succes, dar și a diverselor strategii de regenerare ale altor oase in declin, se are în vedere
identificarea unor soluții pentru municipiul Turnu Măgurele . În cadrul analizei strategiilor de
regenerare se pune accentul pe cele ce au la baza cultura și educația, și cum influențează acestea
economia, ocuparea forței de munc ă, creșterea pieței imobiliare, interesul investitorilor externi,
dar ș i migrația populației tinere.

4
Primul capitol discuta fenomenul de contracție urbana, care, deși nu este nou, apare în
prim plan în ultimele cinci decenii sub denumirea de Shrinking Cities. Termenul își are originea
in limba engleza, de la verbul „to shrink” care în traducere înseamnă „ a se micșora”, „a se
contracta”, „a se împuțina” și se refera la contracția orașelor din punct de vedere demografic,
economic, social și cultural. Acest fenomen apare în a doua jumătate a secolului XX în Anglia
și SUA. La începutul anilor `90 procesul se stabilizează, dar odată cu căderea Blocului Sovietic
apar noi orașe în proces de micșorare, în tranziție postcomunista care, și astăzi, se confrunta cu
disfuncții majore.
Simptomele unui Shrinking City se manifesta cantitativ și calitativ cuprinzând mai
multe aspecte: contracție socio -culturala – dispariția dotărilor (teatru, cinema, Sali de sport etc.),
relații slăbite ale comunității; contracție fizica – străzi, case, spatii abandonate, demolări mia
frecvente decât construcțiile; contracție economica – lipsa de locuri de munca, valori imobiliare
în scădere; contracție demografica – reprezintă indicatorul global, ce contorizează scăderile de
populație dintr -o anumita perioada. (Păun, 2013)
În perioada ce urmează Revoluției Industriale , urbanizarea se face în general în jurul
industriei, cele mai mari centre urbane depinzând economic de aceasta. După Cel De -Al Doilea
Război Mondial , industria fordista intra într-un declin ireversibil, ce se finalizează cu
falimentul. Dezindustrializarea afectează Statele Uni te și Europa de Vest mult mai devreme fata
de Europa de Est, unde comunismul întreține artificial o industrie ce nu este foarte benefica din
punct de vedere economic. În toate tarile postcomuniste, industria a fost principala sursa
economica și localizarea acesteia a însemnat o polarizare clara la nivelul teritoriului, având un
efect decisiv asupra creșterii urbane și regionale.
Astfel apare nevoia dezvoltării unor strategii ce ajuta la stabilizarea economie, a pieței
de munca și care sa utilizeze, pe cat posibil, resursele deja disponibile în cadrul orașului .
Regresul economic și demografic nu este o sentința finala, ci o oportunitate de schimbare si
adaptare la noi tendințe economice ce prezinta numeroase avantaje.
In acest sens un concept cheie in cadrul tezei este cel al regenerării urbane, a importan ței
acesteia și a modului în care acesta poate să fie implementată , în funcție de necesitățile
comunității și a oportunităților pe care locul le oferă. Regenerarea urbană apare ca o necesitate
în urma schimbărilor suferite la nivel economic, social și structural de către oraș. Apare
necesitatea dezvoltării unor strategii, unui plan de regenerare. România dispune de un plan de
regenerare urbană cat și strategii regionale. Acestuia i se adaugă Proiecte de Dezvoltare
Regional ă și Urban ă în Uniunea Europeană , cat și strategiile europene.

5
Termenul de regenerare, conform DEX, înseamnă „ Înnoire”, „ Înviorare”, „ Reface re a
unui țesut sau a unui organ”, „ Refacere după distrugere totală sau parțială”, „ Revenire la viață
nouă”. Conform definiției date de publicația The Guardian in 2001 regenerare urbana reprezintă
încercarea de a contracara declinul unei așezări urbane p rin rezolvarea problemelor structurale,
fizice, dar, cu atât mai important, a celor economice, prin investiții publice menite sa atragă investitori privați. (The Guardian, 2001)
Ultimul capitol al lucrării își propune sa identifice cea mai buna strategie de regenerare
urbana aplicabila orașului Turnu Măgurele . Prin analiza datelor statistice disponibile legate de
depopularea, dezindustrializarea și destructurarea urbana se urmărește încadrarea orașului în
categ oria de Shrinking City, pentru ca, mai departe, s ă se poată face referința la modurile în
care acestea au fost revitalizate.
În procesul de cercetare a soluțiilor optime de acțiune în cadrul localității Turnu
Măgurele, metoda aleasă este cea a analizei SWOT. Analiza SWOT reprezintă o tehnic ă ce
ajută la conștientizarea tuturor factorilor care pot influenta o decizie. Ea are obiectivul de a
descoperii soluții și strategii prin asumarea slăbiciunilor și amenințărilor și a exploatării
punctelor tari, cat și a oportunităților.( www.businessnewsdaily.com/4245 -swot -analysis.html ,
consultat la data de 28.09.2019), acest lucru fiind crucial în dezvoltarea unei strategii de
regenerare.
Punctul final al acestui capitol discuta posibilitățile de regenerare urbana pe care le are
la îndemână Turnu Măgurele, ținând cont de cercetările anterioare desfășurate pe acest subiect.
Se formulează o viziune prospectivă și se identific ă cea mai bun ă soluție aplicabila, din punctul
meu de vedere, municipiului, punâ ndu-se accentul pe regenerarea prin educație ș i cultura.
Cercetările în legate de Shrinking City sunt în strânsă legătură cu cele legate de
regenerare urbana. Acest lucru este de altfel foarte fires c având în vedere faptul ca orice oraș
încearcă sa contracareze o scădere a calității vieții, a spațiului urban. Una dintre lucrările de baza în cadrul cercetării este lucrarea Ilincăi Păun Constantinescu, Shrinking cities in Romania:
o abordare contempora na a contracției și declinului urban care discuta declinul postindustrial
al orașelor românești. În acesta lucrare sunt analizate cazuri relevante temei, ce au ca scop
identificarea simptomelor cel mai vizibile: abandonarea funcțiunilor culturale, locuințe părăsite,
depopulare, creșterea foarte mare a șomajului, declinul educației cat și lipsa coeziunii sociale.
De asemenea, lucrarea încearcă sa identifice soluții locale prin consultarea unor persoane sau organizații ce încerca regenerarea orașului în studiu( Ion Barbu – Valea Jiului, Organizația
URBANIUM – Turnu Măgurele). O alta sursa importanta de documentare a fenomenului de

6
Shrinking Cities este studiul întreprins de Philipp Oswalt, atât în Statele Unite, cat și în Europa
de Vest și de Est.
Pentru studiul temei regenerării urbane principala sursa o constituie publicația lunara
Urban Studies ce discuta toate problemele cu care se confrunta orașul , discutând destul de
amplu pe tema regenerării. Prezinta strategii, eficienta acestora , diferențele dintre eficienta
acestora in diferite contexte geografice, economice, sociale și culturale.
Pentru a susține ipoteza conform căreia educația este un actor vital în regenerarea
urbană am folosit ca referința articolul lui Koza k Marcian , Intellectual Capital as a Key Factor
of Socio – Economic Development of Regions and Countries cat și lucrarea lui Manuel
Fernández -Esquinas, The Role of Universities in Urban Regeneration: Reframing the
Analytical Approach, European Planning Studies . Acestea susțin ideea conform căreia know –
how ul este cheia unui oraș de succes. O populație foarte bine pregătită atrage investitori, astfel
realizându -se o creștere economică prin crearea mai multor locuri de muncă. Aceasta creștere
se face simțită în toate planur ile. În momentul de față economia bazată pe cunoaștere
(knowledge based economy) face parte din strategia economică europeană.
Beatriz Garcia, în articolul Cultural Policy and Urban Regeneration in Western
European Cities: Lessons from Experience, Prospects for the Future (Garcia, 2004) discuta
utilizarea politicilor culturale ca metode de regenerare urbana a orașelor. Lucrarea urmărește
evoluția politicilor culturale europene înainte și după inițierea programului de Capitala
Culturala Europeana, analizează cazurile orașelor care au reușit sa se reinventeze prin activități culturale și evenimente.
Astfel, prin aceasta lucrare și prin proiectul de diploma doresc sa adresez problema
contrac ției urbane – Shrinking Cities, sa identific modurile in care aceasta se manifestă , care
sunt modurile prin care se poate regenera o zona urbana dezafectata și care sunt cele mai bune
strategii pentru Turnu Măgurele .

7

CAPITOLUL I – SHRINKING CITIES. SITUAȚ IA ORA ȘELOR ÎN
CONTRAC ȚIE
Orașele aflate în contracție reprezintă una dintre cele mai importante probleme urbane în ultimii
50 de ani. Dezindustrializarea, sub urbanizarea, schimbările politice duc la depopularea orașelor, la
scăderi economice și apariția unor disfuncții urbane. În acest capitol se încearcă formularea unu răspuns
la întrebările: Ce reprezintă un oraș în contracție? , Care sunt orașele care s-au confruntat c u acesta
problema și cum au reușit sa ii atenueze efectele? și Care sunt masurile ce trebuie luate în aceasta
situație ?.

I.1 Ce este un shrinking city ?
În istoria dezvoltării urbane, orașele au fost gândite pentru a face fat ă creșterii . În
contextul în care creșterea este văzută ca o calitate a unui oraș sănătos, micșorarea acestuia este
văzută ca un semn negativ. Totuși , în prezent, un număr semnificativ de orașe atât din S.U.A
cat și Europa și Asia se confrunt ă cu o scădere a populației , cu o contracție economica, modul
de planificare necesitând schimbări semnificative pentru a face fata acestor probleme.
Acest fenomen își primește numele în urma cu aproximativ 30 de ani, în Germania , în
cadrul cercetărilor efectuate de Haussermann și Siebel asupra dezindustrializării regiuni Ruhr.
Studiile lor legate de colapsul industriei cărbunelui și otelului în acesta zona, extrem de prospere
intre anii 1960- 1970, identifica criza structurala legata de productivitatea scăzută, schimbarea
tehnologiei cat și apariția competiției globale, dar și dau startul unor alte cercetări pe acesta
tema. În contextul căderii Cortinei de Fier, fostele tari comuniste se confrunta cu problema
trecerii la o economie de piață , au provocarea de a prinde din urma societățile vestice, în același
timp, fiind nevoite sa investească in infrastructura cat și sa facă fata pierderii locurilo r de munca
și dezindustrializării. Statele Unite se confrunta cu migrația populației și a afacerilor spre
suburbii, abandonând centrele orașelor . Populația rămasa este, de obicei, cea cu venitul cel mai
scăzut . Astfel, apar mari probleme sociale ș i economi ce.
Pe fondul acestor probleme apar numeroase studii ce dezvolta tema Shrinking Cities,
fiecare oferind o definiție a termenului.
In cadrul cercetării pentru Shrinking cities Project ,Philipp Oswalt definește fenomenul
prin intermediul unor studii de caz ce pun in evidenta cauzele și simptomele și necesitatea unor
schimbări în planificarea urbana.

8
Studiile desfășurate în cadrul Universității Berkeley se afirma ca Shrinking Cities
reprezintă o zona urbana care se confrunta cu un declin demografic, transformări economice și
semne ale unei crize structurale.
În aceiași ordine de idei, Robert Kaltenrunner definește shrinkage -ul ca fiind o decădere
ce cuprinde toate aspectele vieții urbane.
Contracția urbana / s hrinkage – ul este transformarea urban ă caracterizata de numărul
în scădere al locuitorilor. Scăderea populației este un indicator al unui Shrinking City, aceasta
fiind o consecință a macro proceselor economice, sistemul social și politic, iar uneori chiar și
dezastrele naturale. Declinul demografic este de multe ori începutul problemelor cu care se
confrunt ă multe Shrinking Cities, cum sunt: îmbătrânirea populației , emigrarea populației
calificate, educate, infrastructura sub utili zată sau părăsirea locuinț elor.(Rink, 2010)
In lucrarea Cities Regrowing Smaller, Thorsten Wiechman definește ca Shrinking City
o arie urban ă funcțională cu o populație de minim 5000 de locuitori, ce s -a confruntat cu o
scădere de populație remarcabila în ultimii 5 ani, sau se confrunta cu transformări economice,
sociale, culturale, simptome ale unei crize structurale.(Wiechman, 2013)
Un shrinking city reprezintă un oraș cu o densitate a populației ridicata, cu minim 10
000 de locuitori care s -a confruntat cu pierderi masive de populație pe o perioada mai mare de
doi ani, trece printr -un proces de transformare și prezinta simptome ale unei crize structurale
(Olsen, 2013)
Punctele comune ale acestor definiții sunt reprezentate de dezvoltarea economic ă
neunif ormă influențată de dezindustrializare dar și scăderea demografic ă – migrația populației
însoțită de scăderea natalității.
O definiție care include toate aspectele la care face referință termenul este cea data de
către Ilinca Păun -Constantinescu in lucrar ea de doctorat „Shrinking cities in Româ nia: o
abordare contemporană a contracției și declinului urban”:
Shrinking Cities este un fenomen ce se manifesta cantitativ și calitativ și cuprinde
următoarele aspecte:
1) Contracție socio – cultural ă: dispariția dotărilor(teatru, cinema, Sali de sport
etc.), relații slăbite ale comunității ;
2) Contracția fizica: străzi , case, spatii abandonate; demolări mai frecvente
decât construcțiile ;

9
3) Contracție economica: lipsa de locuri de munca, valori imobiliare în scădere;
4) Contracție demografic ă: reprezintă indicatorul global, ce contorizează
scăderile de populație dintr -o anumita perioada. ( Păun , 2013,pg.22)

Fenomenul de Shinking City nu este unul nou. Căderea Imperiului Roman, războaiele,
catastrofele naturale au provocat de -a lungul timpului masive scăderi ale populatei in unele
regiuni. În acele vremuri orașele reușeau să se recupereze, în timp ce astăzi procesul este
constant. La 100 de ani de la Revoluția Industriala, după boom -ul industrial și creșterea
demografica fără precedent a orașelor , pe măsură ce industria începe sa moar ă, orașele pierd
treptat din populație . Acest fenomen este întâlnit în a doua jumătate a secolului XX în Anglia
și SUA. La începutul anilor `90 procesul se stabilizează, dar odată cu căderea Blocului Sovietic
apar noi orașe în proces de micșorare în Rusia, Ucraina, Romania. Războiul , accidentele
chimice, nucleare, accidentele nat urale – cutremure, tsunami, alunecări de teren, erupții
vulcanice produc schimbări masive în depopularea orașelor . Acestor cauze se alătura și
scăderea natalității și, în consecință, îmbătrânirea populației . De asemenea, se produc schimbări
economice; productivitatea creste, în timp ce numărul angajaților scade. Poluarea marilor centre
urbane cat și costurile de trai ridicate determina migrația către zonele suburbane și, în
consecință naveta intre locul de munca ș i casa.

I.2 O analiza de an samblu a orașelor în contracție
Începutul studiilor teoretice legate de shrinking cities sunt inițial locale și încep în
perioada postmodernista când începe procesul de dezindustrializare. Acest fenomen se
întâmplă în exteriorul blocului comunist mai devreme cu aproximativ 20 -30 de ani. Ignorând
tendințele de orientare către industria terțiară a tarilor vestice, blocul comunist continua sa își
bazeze economi a în jurul producției industriale.
Astfel, o reluare a studiilor pe aceasta tema începe în anii 2000. Fenomenul de
contracție , deși poate prezenta aceleași simptome, poate avea cauze diferite în funcție de
contextul geografic, social sau politic. Conform datelor de la recensăminte se observa faptul ca
majoritatea orașelor au atins numărul maxim al populației în anul 1989. Urmează o scădere
medie a orașelor din Europa ca număr al populatei cu aproximativ 20%. În Romania, intre 1989
și 2012, din 320 de orașe 62 dintre acestea suferă o scădere a populației de mai mult de
30%.(insse.ro)

10
Subiectul devine popular sub numele de Shrinking Citie s datori tă Shrinking City Project
un proiect de natura cultural ă desfă șurat de Philipp Oswalt in parteneriat cu statul german între
2002- 2008. Acesta aducea în discuție problema apusului industriei și a problemelor economice
și sociale declanșate.
În lucrarea Shrinking Cities: International Rese arch , Philipp Oswalt discuta cauzele,
modurile in care se manifesta, oportunitățile pe care le oferă , modurile în care o planificare
eficient pot ajuta, cat și care sunt consecințele unei planificări greșit direcționate .
Modul în care Oswalt privește fenomenul de declin al populației și al activității
economice, scoate în evidenta excesul de spațiu cat și de clădiri , practic creșterea pe care o
implica fenomenul de shrinking. În multe situații extinderea la periferie continuă , existând astfel
un num ăr mai restrâns de activități desfășurate pe o arie mai extinsă – sprowl. Termenul de
shrinkage in accepțiunea lui Oswalt face referire la încheierea procesului de creștere ce a
început odată cu Revoluția Industriala, acum 200 de ani, ducând la creșterea destul de constanta
a populației , a economiei ș i a orașelor din tarile industrializate.
Astfel, planificarea urbana s- a făcut in ultimii 200 de ani având ca principal factor
creșterea. Astăzi , aceasta abordare trebuie schimbata. Populația tarilor industrializate începe să
scadă, procesul de urbanizare și-a atins punctul maxim, și deși economia creste din ce în ce mai
mulți oameni își pierd locurile de munca. Mulți se îndreaptă către centre urbane mai prospere.
Astfel, o contracție într-un loc reprezintă o creștere în altul ( ex. București – aduna toata
populația ce nu î și găsește locuri de munc ă în altă parte), aceste doua fenomene desfășurând u-
se în paralel. (Garcia, 2004)
Ca și procesul de creștere, contracția implica un proces de transformare oarecum limitat.
Unele orașe vor fi total abandonate, altele vor găsi o modalitate de a se stabiliza sau poate chiar
cresc. Procesul de contracție nu este unul negativ din toate punctele de ve dere. El reprezintă
oportunitatea de reconsiderarea a modului in care se face planificarea urbana, o revoluționare a
politicilor, ducând astfel la o noua direcție sociala.
Motto -ul „shrinkage as a new potential” utilizat masiv în discursuri politice cat și în
presa duce cu gândul la realizarea unui nou nucleu urban , un oraș compact. Totuși , politicile
urbane adoptate cat și zonele în care se investesc bani duc la o extinder e fizica, orizontala a
orașului . Rezultatul seamănă cu cazul orașului Detroit unde 80% din populație locuiește în
suburbii, iar mari parți ale orașului au fost demolate ș i transformate în spatii verzi.

11
Shrinkage -ul este la început un fenomen negativ. Prim ul semn al acestuia este scăderea
populației care migrează către zone mai prospere. De obicei, populația care se muta este cea
tânără, fiind mult mai mobila.
Fenomenul de shrinking cities este rezultatul unor procese de transformare, ce diferă de
la caza la caz. Printre cele mai importante sunt: dezindustrializarea, suburbanizarea , schimbările
post – socialiste și îmbătrânirea populației .(Oswalt, 2005)
Suburba nizare: Detroit, Michigan, S.U.A.
Orașul Detroit este un exemplu al contracției datorate suburbanizării . Orașul a pierdut
aproximativ un milion de locuitori, echivalentul a 50% din populația totală . Unul dintre
principalele motive ce cauzează acest fenomen este rasismul. Creșterea suburbiilor duce la
segregarea populației de culoare de cea alba, cea săracă de cea bogata, urbană și suburbană ,
rezultând cel mai segregat oraș american.
Situația duce la mari conflicte sociale, demolări în masa, scăderea calită ții vieții urbane
cat și a gradului de educare.
Recent, se încearcă regenerarea centrului prin construirea de cazinouri, restaurante,
cluburi, lanțuri de magazine, arene sportive cat și locuințe de lux. Totuși , deși centrul este
dedicat populației bogate, in cartierele învecinate încă se practica demolări în masa, iar
populația scade de la an la an.
Dezindustrilizarea : Manchester ( – 44.9% intre 1930- 2002), Liverpool (- 48.5% între
1930- 2002) (Oswalt, 2005)
După zeci de ani de declin, orașele Manchester și Liverpool au devenit cunoscute
datorita succesului regenerării urbane. Proiectele de regenerare a centrelor prin intermediul unor
clădiri emblematice și creșterea preturilor locuințelor , ambele orașe dau un exemplu de
revitalizare al unui Shrinking City.
Aceste transformări incredibile ale acestor orașe au avut la baza subcultura muzicala și
au utilizat clădirile abandonate existente. Dezvoltarea a fost susținută prin realizarea unor
proiecte co – fondate de către autoritățile publice ș i investitori privați.
Dezindustrializarea a lăsat in urma o nesiguranț ă social ă cat și un patrimoniu construit.
În prezent acesta găzduiește activități economice cu o durata de viată limitata (ex. call center –
uri), c e nu oferă nici siguranț ă nici salarii foarte bune.

12
Astfel, deși revitalizarea centrelor este un succes, cartierele periferice încă se confrunt ă
cu insecuritatea social ă, sărăcia, abandonarea locuințelor și a funcțiunilor publice pentru care
nu mai exista fonduri de întreținere .
Post – socialismul: Ivanovo, Rusia ( -6.8% intre 1990- 2002)
Industria textil ă situat ă la nord -vest fat ă de Moscova și structurile sale economice se
prăbușesc odată cu socialismul și Uniunea Sovietica, producția textil ă reduc ându-se la o
cincime. Concomitent natalitatea scade dramatic după 1989, durata de viată scăzând
semnificativ. Populaț ia tânără cu o educație mai buna părăsește Ivanovo in căutarea de locuri
de munca mai bine plătite .
Modernizarea sovietică a fost incomplet ă, comunități întregi rămânând fără
infrastructura de baza, iar foarte multe șantiere rămân abandonate. Planificarea centralizata a
fost înlocuita de intervențiile punctuale, acestea pierzând din vedere favorizarea ansamblului
urban.
În Ivanovo, globalizarea este sinonima cu decăderea rețelei economice locale,
tehnologiile utilizate local fiind depășite comparativ cu standardele de producție contemporane.
Liniile de producție sunt demontate, aeroportul este închis , se revine la un stil d e viată bazat pe
agricultura la scara mica. Practici premoderne și postsocialiste se suprapun și creează un nou
stil de viată . Comunitatea se afla intre influentele globalizării – cultura pop, stilul de viată vestic,
și tradiția ce rămâne în continuare anc orata în viața de zi cu zi. Odată cu dezindustrializarea,
fabrica nu mai influențează cultura și viața publica locala, conexiunile ce legau înainte
societatea dezlegând u-se. Producția contemporana este mult mai individualista, ducând la
dispariția coeziunii la nivelul fabricii. (Oswalt, 2002- 2006)
Cultura ce ia naștere î ntr-un Shrinking City
În contextul acestor orașe se dezvolta destul de frecvent subculturi specifice. Un
exemplu important îl reprezintă genurile de muzica ce se nasc în acest context urban. Muzica
tehno ia naștere în Detroit, iar foarte multa din muzica punk, techno și house a Marii Britanii
provine din Manchester sau Sheffield începând cu anii `70. Acest lucru este esențial în
regenerarea unui oraș . Este greu de imaginat Manchester ul fără scena sa muzical ă ce a
transformat zona industrial ă într-un prolific centru cultural.(Binns, 2014)
Un lucru comun tuturor orașelor in contracție este retragerea oamenilor în spațiul privat
și abandonarea clădirilor care, în timp, devin ținta vanda lismului, făcând orașele sa para
amenințătoare .

13
Astfel, prin analiza unor orașe în contracție ce au la baza diferite cauze, se încearcă să
se identifice punctele comune în care acestea suferă, și cum pot fi aceste probleme rezolvate
prin noi politici și strategii urbane. De asemenea, se analizează modul in care strategiile prost
concepute dau greș in regenerarea urbana.

I.3 C auzele fenomenului shrinking cities
Casele goale, străzi părăsite, locuri virane in mijlocul orașelor , clădiri publice părăsite ,
o infrastructura moarta – acesta sunt consecințele restrângerii orașelor . În acest moment putem
distinge trei cauze majore ale acestui fenomen:
1) Schimbări economice: dezindustrializarea, relocarea industriei și
serviciilor(ex. Manchester)
2) Schimbări structurale: Suburbanizarea, migrația populației (Detroit)
3) Schimbări politice: Colapsul regimului socialist ( Romania, Rusia)
4) Schimbări Economice/Structurale/ Politice – unde toți acești facto ri
contribuie în egala măsură la acest fenomen ex. Germania de Est ( Păun –
Constantinescu, 2013)
Schimbările de natura economica sunt frecvent la nivel European. Foarte mult state
europene se dezvolt ă în ultimii 200 de ani având la bază industria. Orașele au fost concepute în
acest scop, iar tendința de creștere economică cat și socială a dus la extinderea fizica a acestora.
Odată ce procesul de producte nu mai este profitabil daca funcționează într-o societate
dezvoltata, unde forța de mu nca este scump ă, încep problemele. Parcurile industriale rămân
niște ruine in oraș , populația suferă din punct de vedere economic, infrastructura – dezvoltata
pentru a face fata tranzacționării bunurilor este prea extinsa pentru a putea fi întreținută din
contribuțiile unei populații în declin. De aici apare degradarea spațiului public și dispariția
dimensiunii sociale a orașului .
Multe dintre orașele americane dispuse în jurul Marilor Lacuri, și nu numai, suferă
extrem de tare în urma dezindustrializării , regiunea fiind cunoscută sub numele de Rust Belt.
Ca și în Europa, consecințele sunt dramatice pentru economie, societate și imagina orașului .
Specifica Statelor Unite este totuși suburba nizarea. În căutarea unu mediu ferit de
poluarea aerului, de zgomotul și aglomerația orașului , apare suburbia. Imense cartere
rezidențiale, deservite de supermarketuri, mall -uri, scoli etc. atrag populația cu un venit mediu

14
și mare din oraș, ducând la o degenerare rapida a orașului , atât din punct de vedere economic
și social. Marcanta este situația orașului Detroit care în urma dezindustrializării și a
suburbaniz ării ajunge sa aibă ce mai mare rata a criminalității din Statele Unite.
Printre cele mai dramatice schimbări corelate cu fenomenul de shrinkage se produc în
tarile postsocialiste. Regimul comunist este bazat pe o economie centralizata, neexistând
proprietatea privata. Momentul trecerii la o economie de piață este destul de dificil având în
vedere ca multe dintre fabricile și întreprinderile de stat nu mai funcționează atunci când sunt
privatizate. Industrializarea tarilor comuniste se face în forte multe cazuri forțat, materia prima
necesara nefiind întotdeauna ușor accesibila, în consecinț ă nu mai sunt profitabi le.
Pentru a susține din punct de vedere economic un oraș este nevoie de capital. Acesta
trebuie sa provină de la nivel local, chiar daca pentru a încuraja o creștere este posibila alocarea
de fonduri dintr -un mediu extern. Scopul este producerea unor bunuri ce au o piață de desfacere,
in scopul acumulării de capital și creșterea numărului locurilor de mu nca. Cum o mare parte
din procesul de producție se muta în Lumea a Treia, datorita costurilor reduse ale forței de
muncă, multe dintre societățile care se bazau pe funcționarea acestuia își pierd principala sursa
economica. În acest context declinul economic este însoțit de exodul populației . Daca o
populație scade arunci orașul devine mai puțin atractiv pentru investitori.
Un fenomen de s întâlnit în orașele în contracție este reticenta populației în a face
investiții în locuințe . Pe fondul declinului, toată lumea se așteapt ă ca acest fenomen sa continue
sa ia amploare, investițiile într-o proprietate nefăcând sens. Astfel, se produce un declin mai
rapid. Multe orașe in contracție au decis sa demoleze surplusul de locuințe existent. Un exemplu
în acest sens este orașul Leipzig unde 20 000 de locuințe au fost demolate.
Apare, astfel, nevoia de regândire a strategiilor de planificare urbana. Acestea nu mai
trebuie sa fie orientate în jurul creșterii , ci mai degrabă pe dezvoltarea unui centru revitalizat,
mai atractiv, compact, ce oferă servicii mai eficiente și are o populație permanenta ce locuiește
în proximitatea centrului. Reckien și Martinez Fernandez (2011) identifica o oportunitate în
renașterea orașelor sub o forma mai verde, mai prietenoasa cu locuitorii fata de orașul industrial.
Este extrem de important în cadrul planificării sa se tina cont de rata natalității și cea a
mortalității, dar și a migrației, ele influențând foarte tare modul în care un oraș evoluează în
timp și care sunt nevoile acelei societăți .

15
Concluzii
La baza orașelor contemporane ce își micșorează dimensiunile fizice și sociale, stau de
cele mai multe ori schimbările economice, schimbările sociale sau schimbările politice, acestea
existând uneori ș i împreun ă.
Acestea au ca și consecințe contracția socio – cultural ă, manifestat ă prin dispariția
dotărilor precum teatre, cinematografe, săli de sport, contracția fizica – abandonarea străzilor,
a locuințelor , demolări masive, contracția economica – lipsa locurilor de mu ncă, scăderea pieței
imobiliare, cat și contracția social ă / scăderea demografica determinata de l ipsa locurilor de
munc ă și calitatea în scădere a mediului urban.
În termeni academici, fenomenul de contracție urbană este denumit Shrinking Cities,
acestea făcând de cele mai multe ori referire la fostele centre industriale sau la orașe ce suferă
în urma suburbanizării .
Foarte multe dintre orașele industrializate au fost monoindustriale, ele crescând ca
dimensiune fizica, dar și demografic datorita acesteia. Atunci când aceasta industrie
falimentează , tot sistemul urban intra in colaps. În aceasta situație , autoritățile publice sunt
nevoite sa gestioneze problema și sa genereze o strategie de renaștere sociala și economica prin
adoptarea unor politici de regenerare urbana.
Suburbanizarea apare pentru prima data în Statele Unite, unde populați a cu venturi mari
și medii se mută la periferia marilor orașe pentru a evita poluarea aerului cat și cea fonica. Ca
rezultat, în suburbii apar scoli, zone comerciale și funcțiuni culturale, iar în orașe aceste
funcțiuni sunt abandonate. De regula, populația cea mai săracă rămâne în oraș. Pe fondul acestor
fenomene, în aceste orașe scade calitatea vieții, apar probleme sociale și foarte mari probleme
economice.
Fenomenul Shrinking Cities deși reprezintă o problema la nivel global, poate reprezenta
o oportunitate de transformare a orașului in unul mai orientat spre social, dar și spre mediu. Prin
dezvoltarea unor strategii de regenerare ce valorifica potențialul local, și pot aduce schimbări
semnificative la nivel urban.

16

CAPITOLUL 2 – REGENERAREA URBANĂ
Acest capitol discuta conceptul de regenerare urbana și politicile care pot fi adoptate de
administrația locala in acest sens. În condițiile în care politicile sunt strâns legate de contextul în care
acestea vor fi implementate, în acest capitol se vor folosi diverse exemple de regenerare ce găsesc soluții
adaptate contextului. De asemenea, se analizează mai în profunzime strategiile de regenerare prin
educație și cultura și impactul acestora la nivelul societății .

II.1 Conceptul de regenerare urban ă
Definirea termenului de regenerare urbana și ce fel de intervenții și politici urbane
implica este destul de greu de definit. Totuși , term enul a fost utilizat pentru a face referință la
îmbunătățirile aduse zonelor dezafectate și este, în linii mari, sinonim cu termeni precum
revitalizare urbana , renaștere urbana ș i reînnoire urbana.( De Magalhaes, 2015)
Ideea conform căreia zonele urbane au nevoie de regenerare vine din înțelegerea
cauzelor declinului economic, social sau cauzat de mediul in care acesta a apare. De la începutul
utilizării acestui termen în anii `70, regenerarea urbana a făcut tranziția de la o politica în sine
la a avea o serie de politici proprii ce urmăresc creșterea activității economice, restaurarea
coeziunilor și incluziunii sociale, restabilirea calității mediului urban în care aceste elemente s –
au deteriorat. (Couch, 2003)
Regenerarea urbană își propune sa adreseze problemele unui oraș pe toate planurile care
îl constituie. Una dintre cele mai cunoscute definiții ale termenului este :
Regenerarea urbana presupune o viziune ș i acțiune comprehensiva ce duc la rezolvarea
problemelor urbane ș i care caută îmbunătățirea acestuia pe plan economic, fizic, social cat și
a mediului urban ce a suferit schimbări . (Roberts, 2000)
Noțiunea de regenerare urbana se bazează pe faptul ca problemele economice și sociale
nu sunt independente de spațiul fizic al orașului, iar caracterul locului poate determina natura
problemelor. Un alt element al acestui termen este declinul – fizic, social sau economic, care
nu se poate contracara de la sine, ci necesita acțiuni clare din partea autorităților locale, forțele
piețe i nefiind suficiente pentru a produce regenerarea sau transformarea. Plecând de la aceste
idei, o alta definiție a regenerării urbane poate fi:
Procesul la scara larga de adaptare a mediului construit , cu intervenții variabile ca ș i
cantitate din partea statului. ( Jones, 2013)

17
Cele mai comune probleme cărora se adresează politicile de regenerare urbana sunt cele
legate de deteriorarea sociala, economica cat și fizica a orașelor , sau a unor parți ale orașelor
post-industriale din Europa și America de Nor d. Aceste disfuncții sunt cauzate de schimbările
produse în secolul XX în ceea ce privește industria tradițională , aceste lăsând în urmă stare
economic ă precar ă, probleme legate de creșterea ratei șomajului , dar și zone abandonate. În
același timp, fenomenul de suburbanizare duce la scăderea populației și a aportului de taxe la
bugetul orașului și, în consecință, la declinul economic ș i fizic la centrelor orașelor .
Motivul pentru care regener area urban ă este destul de dificil de realizat est e datorit ă
faptului ca implementarea politicilor depinde de foarte mult de ramurile administrative care
trebuie sa se coordoneze pentru a putea realiza un țel comun, trebuie s ă aibă continuitate
indiferent de schimbările politice , dar poate la fel de impo rtant, trebuie susținută de domeniul
privat.
Astăzi , politicile de regenerare urbana tind sa targeteze nu doar partea fizica, care deși
rămâne o componenta importanta, vine in urma stimulării creșterii economice, a scăderii
inegalității sociale și a creșteri i coeziunii sociale. Mai recent, în discuții apar sustenabilitatea și
schimbările climatice ca obiective ale politicilor de regenerare.
În anii după Cel De -al Doilea Război Mondial se observa o creștere a suburbanizării , un
fenomen ce este frecven t întâlnit în familiile cu venit mare și mediu care pentru a evita
zgomotul, poluarea, aglomerația și traficul supra aglomerat părăsesc orașele. Acest fenomen
este frecvent încurajat prin politicile de planificare zonala și regionala ce încurajează investi ții
importante în zone periferice marilor așezări urbane.
Acest fenomen este destul de des întâlnit și în cazul zonelor comerciale. Datorita
costurilor foarte ridicate ale chiriilor și a terenurilor în zonele urbane, centrale, forte multe
unități comerciale își muta sediile la periferie. Mari centre comerciale apar în jurul autostrăzilor
sau drumurilor importante, fi ind ușor accesibile cu mașina.
În plus, schimbările economice la nivel global contribuie la declinul orașelor .
Fenomenul este în mare parte concentrat în jurul orașelor ce au crescut în jurul unei industrii
precum cea a otelului, constructoare de mașini , industria chimica cat si cea textila. Aceste
industrii încep sa sufere foarte tare datorita competiției la nivel global. Mare parte a proceselor
industriale s -au mutat acum in Orient, costurile forței de munc ă fiind mult mai scăzute, aducând
astfel un profit mai ridicat. Ca rezultat, orașele industriale Europene suferă de o rata imensa a

18
șomajului și un semnificativ declin economic în aceasta perioada de tranziție către o era post
industriala.
Astăzi , într-o competiție pentru supremație economica, multe orașe recurg la afișarea
potențialului cultural, uman cat și cel fizic al orașului – orașe istorice, poziție geografica etc.
pentru a atrage atenția asupra valorii sale. Aceasta cursa are ca miza atragerea investitorilor din
sectorul privat, creșterea turismului și a atracțiilor culturale. În acest proces, planificarea urbana
se bazează forte mult pe cultura , e a fiind văzută ca un factor important în prevenirea declinului
urban, iar de către investitorii privați ca un element ce poate creste valoarea investițiilor
imobiliare și dezvoltarea globala a orașului . Mai mult, investițiile in cultura susținute de cele
în promovare și facilitarea accesibilității , pot atrage un număr important de turiști. Turismul
reprezintă o metoda foarte des întâlnita pentru a da un boost economiei locale.(Yelinek, 2009)

II.2 C ultura ca mijloc de realizare a regenerării urbane
În ultimii 30 de ani, efortul către transformarea orașelor industriale in orașe orientate
spre o economie bazata pe servicii a fost însoțit de creșterea interesului pentru utilizarea culturii
ca mijloc de regenerare. Principiul arts – led regeneration a luat naștere în Statele Unite în anii
`70-`80, ș i a fost dezvoltat în Europa în orașe precum Glasgow, Barcelona și Bilbao .
Deși orașele au avut întotdeauna funcțiuni culturale, luând in considerare evoluția
societății în secolul XX spre o economie bazata pe servicii, cultura este pusa în centrul
dezvoltării urbane . Astfel, ideea conform căreia cultura este arta, o parte a patrimoniului, este
înlocuită de cea ce declar ă cultura o important a sursa economică . Introducerea politicilor urbane
culturale a fost și încă este destul de dificil ă. Printre primele persoane care dau startul discuțiilor
pe acest subiect sunt Bianchini și Parkinson, in anul 1993, studiind orașe Vest Europene și
argumentând avantajele implementării unor politici culturale în strategie de regenerare urbana.
Franco Bianchini adresează problemele legate de poziționarea în oraș a funcțiunilor
culturale ( posib ilitatea gentrific ării), fezabilitatea economică , cat și dileme legate de investiții
în evenimente efemere precum festivalurile, sau permanente ce necesit ă o infrastructur ă
proprie. El susține abordarea planificării culturale – cultural planning, înțeleasă ca alternativ ă
la politicile culturale clasice ce definesc cultura ca art ă ( cultural policies – still mainly based
on aesthetic definitions of culture as art ).(Bianchini, 1999)
În contrast, planificarea culturala se referea l a un spectru mai larg de activit ăți culturale
ce pot fi valorificate, acestea fiind văzute ca resurse culturale:

19
• arta ș i media;
• cultura tinerilor, a minorităților etnice, festivaluri și sărbători locale;
• patrimoniul tangibil și intangibil, ce include arhe ologia, gastronomia, istoria locala,
dialecte și ritualuri;
• imaginea local ă creat ă prin intermediul unor reportaje televizate, stereotipuri,
glume, reprezentări ale orașului in literatura, filme, arta etc., mituri și legende;
• mediul natural și construit;
• calitatea și diversitatea locurilor unde oamenii socializează, incluzând piețele,
barurile, restaurantele, cluburile ș i cafenelele;
• instituții locale dedicate inovației științifice , incluzând Universitățile și centrele
private de cercetare;
• varietatea produselor locale, a meșteșugurilor locale. (Bianchini, 1999)
Pentru a înțelege modul în care se implementează strategiile de regenerare urbana prin
cultura, și cum au evoluat acestea, în continuare vor fi analizate mai multe orașe care, aflate în
plin declin economic și socia l, își doresc renașterea prin cultura.
La începutul secolului XXI, fenomenul de Shrinking Cities este foarte răspândit în
Europa. Acesta se produce atât în Vestul Europei, în zonele cu aglomerări industriale în declin,
în zonele foarte puțin populate din nordul Europei, cat și în așezările rurale din zona sudica a
continentului, puternic afectate de migrația populației și scăderea natalității . Totuși , statele
afectate cel mai puternic de acest fenomen sunt cele ex socialiste situate în Europa Centrala și
de Est, acestea fiind într-un regres industrial și demografic începând cu schimbările politice din
1990.
În ultimele trei decenii, într-un proces ce este larg denumit „ economie creativa”, ideile
și calitățile artistice adu c o schimbare în metoda de planificare și dezvoltare urbana; se face
trecerea de la o economie Fordista (bazata pe producție ) la una ce pune mare valoare pe
creativitate.
În era globalizării, activitățile din domeniul creativ – modă , film, televiziune, teatru,
muzi că, dans, arte vizuale, design, arhitectur ă, publicitate, publicație , multimedia cat și
tehnologia informației – au contribuit masiv la dezvoltarea economica, a legăturilor sociale

20
(construirea unei comunități ) și la crearea unor locuri publice în cadrul orașului . În contextul în
care creația este încurajată , se dezvoltă spatii urbane care sa primească aceste produse.
Astfel, acestea devin parte din stilul de viața al rezidenților, atrag în special populația
tânără ș i educata ce reprezint o parte esențiala în creșterea economica a oricărui oraș .
Începând cu anii `70 cultura și politicile urbane orientate spre cultura încep să facă parte
din planurile de regenerare urbana ale orașelor , ajutând tranziția la un oraș postindustrial .
Totuși , dezvoltarea urbană bazat ă pe cultur ă și creativitate este un proces ce poate prezenta
probleme la nivel economic, social, fizic și cultural atunci când nu se tine cont de nevoile și
dorințele locuitorilor, fenomenul de gentrificare fiind o amenințare pentru populația
locala.(Aber, 20)
Foarte multe orașe adopta o strategie de regenerare prin cultura. Printre primele tari în
care aceasta se dezvolt ă este Mare Britanie . Una dintre primele și intens industrializate tari,
Marea Britanie suferă masiv în urma dezindustrializării , a mutării producției in Lumea a Treia.
Birmingham a fost unul dintre orașele dezvoltate în jurul industriei ( industria
mașinilor, a prelucră rii oțelului cat ș i a producției de energie electrice) intre anii 1950- 1960,
65% din populație lucrând în acest domeniu, co mparativ cu media națională de 39%. Intre 1970 –
1980, declinul industrial duce la pierderea a 29% dintre locurile de munc ă ale orașului . Cu
scopul de a se reinventa, in anii `90 administrația investește într-un centru de întâlniri, într-o
sala de spectacole, o sala multifuncțională dedicata atât evenimentelor artistice cat și sportive,
toate fiind realizate de arhitecți star. Strategia lor de regenerare a inclus revitalizarea spațiului
public prin injectarea unui element cultural la nivelul acestuia. Contribuțiile administrației in
regenerarea orașului fac o diferența importanta în evoluția acestui a, el devenind un important
centru cultural.
Unul dintre cele mai importante orașe europene care își găsește noua viață prin
investițiile în zona cultural ă în urma colapsului industrial din perioada recesiunii ( anii `70 –
`80) este Glasgow. Orașul reușește sa obțină rezultate substanțiale din industria creativa prin
investiții în spatii de expunere, în reclame care sa încurajeze consumul artelor, dar și prin
organizarea de festivaluri. Eforturile de renaștere prin cultura a orașului Glasgow culminează
cu alegere a acestuia drept Capitala Europeana a Culturii în anul 1990, fiind primul oraș care
folosește evenimentul ca o oportunitate de regenerare urbana. În ultimele decenii
competitivitatea intre diversele centre culturale urbane creste. Multe orașe își doresc sa fie
gazde ale unor evenimente precum Capitala Culturala Europeana, campionate sportive, Jocuri

21
Olimpice, festivaluri și concursuri , acestea aduc ând importante fonduri orașelor , facilitând
regenerarea.
Barcelona este în acest moment una dintre cele mai populare destinații turistice, iar
atracțiile sale sunt aproape în unanimitate de factura culturala. Cultura joaca un rol esențial în
strategia orașului , ca un motor al regenerării urbane. Primul pas în acest scop îl constituie
alegerea Barcelonei ca oraș gazda a Jocurilor Olimpice din anul 1992. Acest eveniment începe
o serie de masuri de regenerare prin cultura care continua sa crească și astăzi . Treptat, de -a
lungul anilor se revitalizează centru gotic al orașului , s-a construit un oraș de arta contemporana,
s-a deschis un centru dedicat artei contemporane și s-au or ganizat numeroase evenimente
culturale și festivaluri. Foarte multe funcțiuni culturale renasc în fostele zone industriale.
Districtul Poblenou era cunoscut ca fiind „motorul industrial al Spaniei”. Astăzi este centrul
industriilor high – tech, incluzând clădiri precum La Farinera Mill și Techological Center of
Catalonia.
II.2.1 Programul Capital ă Cultural ă Europeană
Programul de Capitală Cultural ă Europeana a fot inițiat in cadrul Uniunii Europene în
anul 1985, luând forma actuala în anul 1999. Aceasta inițiativă caută sa sublinieze potențialul
cultural al unui oraș european, ajutându- l să se dezvolte și să se popularizeze în acest sens.
Programul are ca scop recunoașterea eforturilor în sfera culturala și aduce o creștere a
investițiilor economice în domeniul evenimentelor culturale ce vor fi desfășurate în oraș în anul
respectiv.
Primul oraș european care a participat la acest program a fost Atena, urmat de Florența ,
Amsterdam, Berlin și Paris. O importanta schimbare a apărut în anul 1990 când a fost ales ca
și capitala orașul Glasgow, acesta nefiind cunoscut ca un centru cultural internațional . Acesta
a fost și primul oraș ales ce se confrunta cu mari probleme economice datorate declinului
industrial. Scopul acestei alege ri era încurajarea regenerării prin cultură a economiei și a
structurii fizice. Impactul asupra orașului Glasgow al programului este masiv. În anii după
eveniment turismul cultural în Glasgow creste cu aproximativ 88% la nivel intern, și cu 25% la
nivel internațional. Astfel, Glasgow da startul alegerii unor orașe ce au nevoie de ajutor în ceea
ce privește regenerarea urbana, folosind cultura ca mijloc de realizare a acesteia.
Foarte multe orașe beneficiază la nivel urban de o regenerare la scara larga în urma
alegerii ca și Capitală Culturală European ă. Rotterdam reușește în urma acestuia sa se pună pe
harta culturală a Europei prin construirea unui muzeu, ajungând sa depășească ca atractivitate

22
orașe precu m Glasgow sau Antwerpen . Totuși , exista și cazuri în care dozarea resurselor
financiare nu a fost gândită astfel încât sa facă schimbări permanente la nivel urban. Acesta este
cazul orașului Tessaloniki (1997) unde investițiile în infrastructura culturală nu duc la creșterea
popularității orașului sau a numărului evenimentelor culturale și nici nu duce la o creștere
economica.(Binns, 2014)
Sibiul a fost primul oraș Capital ă Cultural ă Europeană din Romania, în anul 2007, anul
în care Romania semnează tratatul de aderare la Uniunea Europeana. Alegerea orașului a fost
făcută în anul 2004, Sibiul fiind primul oraș ales dintr -o tara ce nu făcea parte în acel moment
din Uniune.
De-a lungul celor 3 ani de la alegere se fac investiții in readucerea la viată a spiritului
orașului , afectat de perioada comunista și de rata destul de scăzută de turiști. Investiți de
aproximativ 50 milioane de euro a ajutat la reabilitarea centrului istoric, cu piețele centrale,
străzile , pasajele și scările. S -a moderniz at iluminatul public, iar cablurile electrice au fost
trecute în subteran. Au fost reabilitate numeroase fațade, acoperișuri cat și Aeroportul
International. Totodată s-au investit bani în achiziționarea echipamentelor – cortul Pavilion
2007, doua scene, gradene, un pian ce permit desfășurarea activităților culturale publice, dar ș i
în renovarea sălilor de spectacol existente.( www.mediafax.ro /social/ euprimar -sibiul- la-12 –
ani-de- când – a- fost- capitala -culturii -europene)
Evenimentele au atras în anul 2007 un număr foarte mare de turiști ( se estimează
aproximativ 1 milion de turiști). Acestea au schimbat modul în care instituțiile culturale își
desfășoară activitatea, ei înțelegând ca activitățile culturale trebuie acum sa se mute în strada,
transformând orașul într-un organism viu și atractiv. Un eveniment ce anul atrage vizitatori și
implica populația autohtona este Festivalul International de Teatru de la Sibiu (FITS), fiind cel
mai mare festival dedicat artei spectacolu lui din Europa. Astfel, cultura primește încrederea
comunității ca fiind un motor de regenerare urbana. Printre atracțiile mai noi ale orașului se
numără cele gastronomice, precum Târgul de Crăciun .
Turismul în orașul Sibiu în anul 2018 era de patru ori mai mare ca în 2001, putând fi
remarcata o tendință de creștere. Administrația încurajează dezvoltarea culturala, alocând
pentru aceasta 10% din bugetul local anul. Deci, putem spune c ă desemnarea orașului Sibiu
Capital ă Cultura lă Europeană a fost un real succes în sensul în care ajuta la regenerarea
urbană .(edusoft.ro/sibiu -prima -capitala- culturala -europeana -din-estul -europei)

23
Astfel, programul de Capital ă Culturală European ă poate însemna o șansă uriașă pentru
dezvoltarea unui oraș, dar doar daca investițiile sunt sustenabil e și continuă sa atrag ă turiști și
după încheierea anului.
II.2.2 Centre culturale
Printre cele mai populare politici urbane ce țin de sfera cultural ă sunt legate de realizarea
unor centre culturale de tipul cinematografelor, muzeelor, teatrelor, galeriilor, sălilor de
spectacol etc. printre cele mai mari avantaje ale acestor centre îl constituie posibilitatea de
funcționare pe timpul nopții , încurajân d dezvoltarea barurilor, restaurantelor și a altor centre
dedicate timpului liber. Alte activități economice ce sunt susținute prin investițiile in centrele
culturale sunt librăriile , galeriile, magazine de muzica, magazine de moda și altele de acest tip.
Exista foarte multe exemple care susțin acest tip de regenerare urbana. Centrul cultural
din Dublin este unul dintre cele mai reprezentative exemple. Aici, zona denumita The Temple
Bar, născuta în locul unei zone industriale dezafectate, devine centrul cultural al orașului . Apar
foarte mult restaurante, pub- uri, magazine ce însoțesc activitățile culturale.
Un alt caz foarte populare este fosta zona industriala dedicata producției de textile din
Manchester, care în urma abandonului devine un loc perfect pentru studiourile artiștilor ce sunt
atrași de chiriile mult mai scăzute în comparație cu restul orașului .
Un alt caz de succes este cel al Cartierului Cultural al orașului Viena care include muzee
de arta contemporana, galerii, un centru dedicat dansului, doua săli de spectacol, un teatru și
clădiri mai mici ce găzduiesc un număr variat de expoziții .
II.2.3 Arta și cultura în spațiul public
În dezvoltarea politicilor urbane de regenerare curente se tine foarte mult cont de
impactul pe care îl pot avea evenimentele desfășurate la nivelul străzii , cum sunt spre exemplu
târgurile de mâncare, spectacolele de muzica și teatru la nivelul străzii , arta stradala, proiecții
de film. Acestea au potențialul de a creste numărul inițiativelor de dezvoltare fizica, economica
și culturala.
Conform studiilor, arta este un instrument de dezvoltarea coeziunii sociale, a
sentimentului de apartenenta la o anumita cultura a locului, promovează incluziunea sociala și
poate cel mai important, reprezintă un mijloc de educare ce poate fi însoțit de programe
educaționale .

24
Integrarea culturii în designul urban este astăzi realizata prin proiecte care sunt in sine
atracții. Prin calitățile arhitecturale, aceste intervenții atrag turiștii către funcțiuni le culturale –
muzee, săli de concerte, centre comerciale. Acesta este cazul orașului Bilbao, care prin proiectul
lui Frank Gehry pentru Muzeul Guggenheim, reușește revitalizarea unei zone urbane
dezafectate și creste semnificativ turismul în oraș .
Un alt aspect ce poate deveni un atu este conservarea patrimoniul cultural, a centrelor
vechi ale orașelor . Pe lângă evidenta val oare pentru turism, centrele vechi pot creste valoarea
imobiliară a proprietăților din vecinătate, astfel contribuind la o creștere a calității spațiului
urban și a economiei locale. Protecția patrimoniului este pe lista tuturor administrațiilor publice
datorita beneficiilor acestuia la nivel social : creșterea sentimentului de apartenentă și mândrie ,
astfel încurajând u-se conservarea și investițiile .

II.3 E duca ția ca motor de regenerare
Viziunea tradițională asupra regenerării urbane începe sa se extindă spre a include
acțiuni ce duc la îmbunătățiri la nivelul mediilor social, economic și fizic în diferite arii din oraș
ce se confrunta cu numeroase lipsuri, spre a crea comunități sustenabile și a creste calitatea
vieții.
Rolul unităților de învățământ , în special cel universitar , în cadrul regenerării urbane
poate sa fie unul central. Unitățile educaționale au un impac t major asupra infrastructurii,
crescând cererea pentru locuințe și anumite servicii, încurajând dezvoltarea imobiliara,
defuncționalizarea infrastructurii existente. Apare necesitatea unor spatii in care sa se
desfășoare activități legat de mediul educați onal și cultural, precum scoli, campusuri, centre
sportive, scoli de arte cat și parcuri tehnologice, institute de cercetare. De asemenea, centrele
educaționale atrag funcțiuni recreative și culturale în zona, numărul celor ce o frecventează
crescând . (Marcin, 2013)
În ceea ce privește resursele umane, pregătirea și specializarea populației permite
generarea de absolvenți în domenii strategice de dezvoltare, forță de munc ă calificat ă, cat și
creste influxul de persoane educate în societate. A cest lucru duce la o dinamic ă a populației
prin intermediul schimbărilor demografice și a mobilității sociale și spațiale .
Din punct de vedere economic, universitățile și școlile specializate pot aduce inovații ce
cresc potențialul de transfer al know – how – ului, a atrageri de investitori, creșterea numărului
de afaceri ce se bazează pe o educație superioar ă, dar și cel de posibilitatea de se crea clustere

25
de afaceri. Revitalizarea economiei este astfel obținută prin generarea unor surse de venit,
revitalizarea producției locale, crearea de noi afaceri care sa răspundă necesităților centrului
educațional și atragerea afacerilor ce au nevoie de oameni specializați .
Un alt aspect benefic al educației într – o soci etate contemporana consta în implicarea
sociala pe care o generează. Cunoașterea într-un anumit domeniu poate aduce un avantaj în
dezvoltarea unor politici locale, cat și în rezolvarea unor probleme sociale precum: educația
speciala, abandonul școlar , sărăcia, lipsa unei perspective de viitor, nutriția sau educația
sanitar ă, dar și în consolidarea conexiunilor sociale. Instituțiile educaționale cresc interesul
populației de a se implica în problemele locale, încurajează participativitatea și susțin crearea
unor rețele de relaționare – comunități . (Fernández -Esquinas, 2014)

II.4 R egenerarea ora șelor aflate în țări post – socialiste
O situație special ă este reprezentat ă de orașele din Germania. În urma împărțirii
teritoriului Germaniei în urma Celui De -Al Doilea Război Mondial Germania se afla în situație
unica în care Germania de Vest este condusa de un regim democratic, iar Germania de Est face
parte din blocul sovietic, comunist. Pana în anul 1989, c ele doua părți funcționează independent
una de cealaltă, dezvoltarea fiind extrem de diferita. Reunificarea aduce împreună o latura
dezvoltata, adaptata economiei capitaliste și una care vine dint -un regim totalitar unde
economia de piață nu exista. Mare p arte a economiei Germaniei de Est era bazata pe industrie.
Pe fondul reducerii activității industriale Germania de est este în regres economic și demografic.
Administrațiile locale și regionale încearcă sa pună în mișcare strategii de regenerare urbana
care sa readucă la viată aceste zone.
Dresda este localizat în partea de Sud a fos tei Germanii de Est. După unificarea celor
doua Germanii Dresda devin e capitala statului federal Saxonia . Orașul , contrar așteptărilor
inițiale din anii `90, nu are o creștere atât de spectaculoasa ci, ca tot restul Germaniei de Est
suferă un soc sistemic ce se manifesta prin căderea economiei conduse de stat duce la un declin
economic, regres industrial ș i rate foarte ridicate ale șomajului . Dat orita migrației populației , a
scăderii natalității, orașul a pierdut 60.000 din cei 500.000 de locuitori in decursul deceniului
1989- 1999, în special în zona centrală unde politicile de locuire comuniste au lăsat în urma
cartiere rezidentele cu condiții de locuire foarte proaste.
În perioada ce urmează schimbării regimului, în oraș se începe construcția unor centre
comerciale de mari dimensiuni cat și a unor clădiri dedicate ospitalității – hoteluri. Au fost
începute lucrări de reabilitare a centrului istoric, de construcție unor noi locuințe, cat și a unor

26
zone de birouri. Totuși , contrar eforturilor, criza locuințelor din oraș era mult prea mare . Astfel,
în paralel cu construcți a de locuințe din oraș, începe un proces masiv de suburbanizare.
Paradoxal, migrația populației în afara orașului coincide cu boom -ul locuințelor . Rezultatul este
un surplus de locuințe . Mai mult de 20% dintre acestea nu erau locuite la începutul anilor 2000.
În termeni economici, orașul se recuperea ză încet după colapsul industriei. Având
susținerea statului, la mijlocul anilor `90, se stabilește o industrie high -tech foarte competitiva,
făcând din Dresda un centru similar Silicon Valley. Astăzi , 45% din producția industriala a
orașului provine din acest sector . Acesta producție se afla într-o relație strânsă cu Universitățile
Tehnice cat și cu Institutele de Cercetare.
Începutul mileniului aduce creșteri ale populatei și ale natalității pentru prima data din
anii `80. Popularea orașului este încă neuniforma, zona centrala prezentând zone foarte populate
în vecinătatea unor zone abandonate.
Astăzi , orașul Dresda are o performanta economica semnificativ mai ridicata fata de alte
orașe din Germania de Est. Exista orașe precum Potsdam, Jena , Erfurt care au un potențial de
creștere in domeniul cercetării și al culturii, dar și orașe în care contracți a se accentuează. În
termeni economici și demografici Dresda reprezintă un pol de creștere într-o regiune în
contracție .
II.4.1 Strategiile de regenerare ale ora șului Dresda
Dezvoltarea strategica a orașului după reunificare se desfășoară în trei parți: faza de
creștere (1990- 1995), restructurare urbana (1996- 2000), ș i reurbanizare ( după anul 2002).
Faza 1 – recuperarea centrului is toric și a siluetei baroce a acestuia ce a fost pierduta
după Al Doilea Război Mondial
– Reabilitarea centrului orașului ce datează de la sfârșitul secolului XIX si începutul
secolului XX;
– Se investesc resurse importante în realizarea locuințelor , estimându -se creșteri
demografice semnificative; planificarea pentru scenariul în care populația va migra spre
Dresda.
Faza 2 – în contextul general de scădere a populatei orașului , administrația regionala
decide incorporarea zonelor suburbane ale orașului Dresda în granițele orașului , mărind atât
suprafața cat ș i numărul locuitorilor.

27
– Apare programul federal Stadtumbau Ost ( City Restructuring Est) ce încurajează
stabilizarea pieței locuințelor prin investiții ale statului în cartiere rezidențiale amplasat e
în zonele disfuncționale ale orașului ;
– Noul plan strategic al orașului (2001) – Integrated City Development Concept) nu mai
este orientat spre creștere ci pe modelul orașului european compact ce are un centru
urban atractiv, utilizează cat mai puțin teren ș i are o populație stabila;
– Se reduce construcția de locuințe ;
– Zonele neutilizate ale orașului vor fi transformate în spatii verzi.
Faza 3 – în ultima perioada orașul ceste cu aproxi mativ 25 000 de locuitori, în contextul
general de scădere a populației din zona
– Procesul de suburbanizare se transforma in unul de regenerare
– Orașul are o creștere economica de 6% anual ceea ce demonstrează faptul ca acesta a
avut succes în construirea unor industrii locale competitive în special în domenii precum
microelectronica , tehnologia informației și biotehnologiei. Totuși , creșterea numărului
de locuri de munca în sectorul high – tech nu a fost suficient pentru a contrabalansa
pierderea continua d e joburi în sectoarele mai tradiționale ale industriei, rezultând într-
o creștere disproporționat ă a economiei în raport cu locurile de munc ă.
– În urma regenerării centrului orașului și centrului istoric, ce devin mult mai atractive,
locuințele din zona sunt ocupate într-un procent foarte mare. Astfel, de la punctul de
plecare în care centrul era abandonat, el devine iarăși o zona cu o densitate ridicata a
populației .
Dresda are o creștere economica semnificativă după anii `90. Politicile și strategiile
urbane reușesc sa îl mențină în poziția de pol de creștere , însă exista în continuare zone
dezvoltate, dense, prospere ce se învecinează cu unele disfuncționale din punc t de vedere
economi c și social. Astăzi orașul nu planifica nici pentru creștere, nici pentru contracție . El are
ca scop flexibilitatea în fata schimbărilor.(Wiechmann, 2007)

Concluzii
Regenerarea urbana se poate realiza prin intermediul unor politici variate, ce depind de
specificul local, atât punctele slabe cat și cele tari. Strategiile de regenerare urbana urmăresc
bunăstarea generala a orașului și a locuitorilor acestuia, acest lucr u implicând stabilitatea

28
economica, siguranța si coeziunea sociala, dar si calitatea mediului înconjurător. În funcție de
nevoile și oportunitățile orașului politicele pot sa vizeze: dezvoltarea turismului și a
infrastructurii ospitaliere, dezvoltarea culturala, crearea unui c entru educațional sau creșterea
pieței imobiliare.
Printre cele mai populare strategii de regenerare urbana sunt cele educaționale și
culturale. Ele au potențialul de a valorifica patrimo niul industrial prin reconver sia acestuia, de
a readuce viața urban ă la nivelul străzii , de a creste turismul cultural, dar si de a crea o
comunitate.
Diferitele argumente și situații expuse în acest capitol pot însumate într-o serie de lecții
cheie. Dezv oltatorii politicilor culturale și ce proiectează orașele pot beneficia de acestea în
cazurile în care se propun dezvoltări urbane majore, fie ca acestea sunt evenimente culturale
sau clădiri emblematice.
• Este critica planificarea în prealabil a capitalului investit cat și schemele construcțiilor
pentru a se asigura sustenabilitatea ș i acoperirea costurile pe termen lung ;
• Trebuie sa se asigure participarea tuturor nivelurilor societății in luarea deciziilor,
evitând astfel o abordar e a problemei de tip top- down;
• Trebuie sa se înțeleagă faptul ca investițiile culturale nu sunt dedicate importului
creațiilor externe, ci mai degrabă facilitează creația și producția sustenabila de cultura
locala, pentru consumul local și chiar pentru exportul cultural;
• Investițiile culturale sunt menite aducerii oamenilor ș i comunităților împreună
• Investițiile culturale trebuie recunoscute nu numai pentru impactul lor cultural ci și cel
economic ș i regenerativ. (Garcia, 2004)

29
CAPITOLUL 3 – TURNU M ĂGURELE – DECLINUL URBAN ȘI APARI ȚIA
NEVOII UNOR POLITICI URBANE DE REGENERARE
Prin intermediul unui studiu la nivel național , regional, județean , dar în special local – Turnu
Măgurele, al statisticilor de evoluție demografica, al natalității, al structurii pe categorii de vârsta, nivelul
educației, participării în cadrul evenimentelor culturale, ocuparea locurilor de munca și stadiul
economiei se încearcă înțelegerea cauzele declinului urban și încadrarea orașului în categoria de
Shrinking City, în baza datelor teoretice din primul capitol al lucrării .
Pentru a identifica cea mai buna metoda de acțiune în contextul orașului Turnu Măgurele am
ales ca metoda de cercetare analiza SWOT, aceasta scoțând în evidenta punctele tari, punctele slabe,
oportunitățile ș i amenințările.
În a doua parte a capitolului se discuta despre modul în care se poate realiza regenerarea urbana
în acest context urban, având ca baza teoretica studiul reali zat în al doile a capitol al acestei lucrări .
Teoria regenerării urbane, cat și exemplele externe vor reprezenta punctul de plecare al unei strategii
viabile pentru Turnu Măgurele .

III.1 Contextul românesc
Industrializarea în Romania începe în secolul al XIX -lea, procesul fiind în prima faza
destul de lent. Momentul în care industria românească începe sa ia amploare este în perioada
regimului comunist. Romania preia modelul de modernizare marxist, ce are ca scop
industrializarea forțată . Accentul este pus pe industria grea, industria chimica, petrol și gaze,
strategia fiind identica celei sovietice de la începutul anilor `30 ce urma modelul Revoluției
Industriale din Occident.
Planul de stat lansat la 24 decembrie 1948 urmărea realizarea a cinci obiective:
dezvoltarea extensivă, autarhia economică, planul central și planificarea, investiții masive în
industria grea în dauna c elei de consum și sovietizarea industriei românești . Politicile angajate
în acest sens constau în colectarea resurselor din ramurile profitabile ale economiei (agricultură, industrie ușoară , etc.) și investirea lor în constituirea unei industrii de tip sovietic. De altfel,
resursele limitate impuneau menținerea unui nivel de salarizare extrem de scăzut. În plus,
raționalizarea, cartelele, lipsurile în aprovizionarea cu bunuri de consum au fost permanente între anii 1948 ș i 1953.
În primii ani ai comu nismulu i, Romania Socialist ă se afla sub influenta economic ă a
U.R.S.S. Obținerea de materii prime era destul complicata, iar o mare parte din profitul obținut
mergea către achitarea datoriilor de război și cheltuieli legate de Războiul Rece. Foarte prezente

30
intre anii 1945- 1946 erau Sovromurile, companii mixte sovietice și romanești , ce funcționau
spre profitul U.R.S.S. . Planul de modernizare adoptat în anul 1948 nu atinge parametrii propuși .
El este considerat un eșec, deși se înregistrează creșteri în anumite ramuri ale industriei. Totuși ,
societatea în anul 1950 era foarte puțin dezvoltata, înapoiata fata de Occident, încă bazata pe o
economie agrara destul de puțin eficient ă.
Declinul economic determina U.R.S.S. sa reactiveze Consiliul de Ajutor Eco nomic
Reciproc, ce presupune specializarea economiilor statelor membre pe diverse ramuri. După
1958, regimul comunist de la București își dorește independenta economica fata de Moscova,
industrializarea devenind astfel singura cale de supraviețuire a econo miei romanești. Simbolul
începerii industrializării este Combinatul Siderurgic de la Galați . În anii `70 industrializarea
continua fără a tine cont de indicatorii economici reali, existând un deficit economic.
Pe termen scurt, acest permanent "salt înaint e" în domeniul economic s -a resimțit pozitiv
pe plan social: debușee pentru forța de muncă, urbanizarea localităților, o bunăstare relativă. Pe
termen lung, s -a dovedit însă o politică falimentară, care a provocat specializarea industrială a
unor regiuni î ntregi, fără a oferi alternative, ca Valea Jiului, de exemplu, distrugerea accentuată
a mediului (Copa Mică, Baia Mare) și depopularea satelor.
Autoritățile au investit în trei domenii: industria grea (siderurgie, construcții de mașini,
aeronautică, indust rie extractivă și industrie chimică); infrastructură: Canalul Dunăre – Marea
Neagră, Canalul Poarta Albă – Midia – Năvodari; proiecte cu caracter mai mult propagandistic
decât economic: Canalul București – Dunăre și transformarea Capitalei în port la Dunăre,
Centrul Civic și Casa Poporului, transformarea satelor în orașe agro- industriale.
Administrării defectuoase a investițiilor industriale i s -au adăugat datorii externe
împovărătoare (11 miliarde de dolari în 1983) și o severă criză de energie. După 1980, economia
românească producea mărfuri scumpe și de calitate slabă. În plus, efortul uriaș din ultimul
deceniu al regimului de a rambursa datoria externă a uzat tehnologic principalele ramuri
economice și a actualizat l ipsa de resurse.
Calitatea slabă a produselor românești a reorientat în anii '80 exporturile în țările
membre C.A.E.R., într -un procent de 57% în 1985. Legăturile comerciale cu Moscova, atât de
mult blamate în anii '60, au revenit în forță în anii '80. S -a permis exclusiv "dezvoltarea
legăturilor directe dintre întreprinderi", un lucru evitat după 1958.
Eforturile administrativ -birocratice, permanenta reorganizare si rotire a cadrelor la toate
nivelurile puterii, accentuarea izolării economice și a stalinis mului nu au fost capabile să

31
rezolve problema performantelor economice tot mai slabe. În 1989, deși România anunța
rambursarea datoriei externe, criza economică devenise acută în toate sectoarele economiei.
Produsele industriale aveau tot mai puțin acces p e piețele occidentale, organismele financiare
internaționale evitau România, iar Ceaușescu a renunțat la clauza națiunii celei mai favorizate
în schimburile cu Statele Unite.

III.2 Turnu Măgurele – Shrinking City
Turnu Măgurele este Sistematizarea comunistă a avut un impact major asupra
urbanisticii localității, iar înființarea Combinatului de Îngrășăminte Chimice (1962) a
transformat orașul într- unul industrial. Urbanizarea forțată a făcut ca populația orașului să
crească subst anțial pentru ca în 1992 să se ajungă la aproape 37.000 de locuitori.
(www.wikipedia.org/wiki/Turnu_Măgurele , consultat la data de 15.02.2020 )
Căderea comunismului și implicit închiderea centrel or industriale, restrângerea
extracției de petrol și gaze naturale în regiune, cat și micșorarea numărului de persoane ce
lucrează în producția agricola duc la o scădere economica importanta. O mare parte a populației
județului și implicit a municipiului T urnu Măgurele migrează spre centre urbane mai dezvoltate
(o mare parte se îndreaptă spre București), dar și în străinătate – Spania, Italia, Germania, Marea
Britanie etc.. Situația economica a populatei se reflecta în cadrul spațiului public: funcțiuni
culturale abandonate (case de cultura, cinematografe, teatre), degradarea parcurilor, lipsa de conexiune la nivel social.
Pentru a înțelege contextul local și a găsi soluții trebuie analizate datele legate de
creșterea sau scăderea populației , de rata migrației , structura populației pe grupe de vârstă , care
sunt principalele surse de venit, care este situația social ă cat ș i rata de educare.
Ca multe alte zone ce suferă în urma dezindustrializării și schimbării regimului politic,
Județul Teleorman suferă pierderi semnificative ale populației datorita migrației interne spre
zone cu o economie mai dezvoltata, în princip al spre Capitala, migrației externe, dar și a scăderii
sporului natural. Numărul de locuitori ai județului scade de la 483 840 în 1992 la 368 713 în
2019, deci cu aproximativ 23.8% (Anexa 1).
Populația Municipiului Turnu Măgurele manifesta o tendință de creștere pana în anul
1992, daca ne raportam la recensământul din anul 1977, similar tendinței nivelului de creștere
la nivelul urbanului județean . În intervalul 1992- 2002 populația municipiului scade mai
accentuat decât cea urbana in general , cu o diferența de pe peste 4% ( -18,6% comparativ cu –

32
14,2%). Trendul mai accentuat negativ al dinamicii populației se menține in Turnu Măgurele
în perioada 2002- 2011, ultimul recensământ relevând scăderi drastice ale populației , cu 26% la
nivelul municipiului și cu 20% la nivelul urbanului județean, fata de recensământul din 2002.
(Direcția Județean ă de Statistic ă Teleorman, Fisa localității 2000 -2010).(Fig. 1, DSJ
Teleorman) În ceea ce privește evoluția populației în Turnu Măgurele – se preconizează faptul
că populația totală a zonei urmează un trend descrescător cu un volum de 7551 persoane până
în 2025, ceea ce reprezintă o scădere de 26,6%.

Fig. 1 , Numărul locuitorilor din Jud. Teleorman, Date: DSJ TR
Datorita evoluției descendente a populației municipiului, densitatea populației în
perioada 2002- 2010 a cunoscut același ritm, ajungând de la 288 locuitori/km² în anul 2002, la
259 locuitori/ km² în 2010.
Prin analiza pe sexe și categorii de vârstă a evoluției populației intre anii 2000 ș i 2010
se observa o îmbătrânire a populației , prin diminuarea populației tinere și creșterea numărului
persoanelor cu vârste peste 55 ani.
418649487394510488 516222 518943
483840
436025
380123368713
0100000200000300000400000500000600000
1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011 2019Num ărullocuitori lor din Jud. Teleorman
Numar locuitori

33
Fig. 2, Evoluția populației pe grupe de vârstă la nivelul Jud. Teleorman, Date: DSJ TR

Fig.3, Evoluția populației pe grupe mari de vârstă intre 2000 – 2010, Date: PUG 2011 Turnu Măgurele

În ceea ce privește migrația internă în 2011, „soldul schimbărilor de domiciliu, denumita
și migrație netă a plasat regiunea Sud Muntenia pe locul 5, cu o migrație netă negativă datorată
faptului că numărul persoanelor care au plecat cu domiciliul din regiunea Sud Muntenia a fost
mai mare cu 2.194 de persoane decât numărul persoanelor care au venit cu domiciliu.”(Planul 050000100000150000200000250000300000
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018Evoluția populației pe grupe mari de varstă la nivelul Jud.
Teleorman
0-14 15-59 > 60
15.874.3
1012.474.8
12.8
01020304050607080
0-14 ani 15-64 ani peste 65 anuEvoluția populației pe grupe mari de varstă intre 2000- 2010
în Turnu Măgurele
2000 2010

34
de Dezvoltare Regionala 2014- 2020, Regiunea Sud- Muntenia) Această situație este cauzată de
migrația negativă înregistrată la nivelul județu lui Teleorman, respectiv (- 843) persoane.
Regiunea Sud- Muntenia a fost, de asemenea, afectată de fenomenul de migrație externă,
ocupând la nivelul lui 2011 locul 7 între cele opt regiuni de dezvoltare, în ceea ce privește
numărul de emigranți, cu un procent de 6% (1.107 de persoane) din totalul emigranților de la
nivel național . (Institutul National de Statistica)
În ceea ce privește migrația populației la nivelul municipiului Turnu Măgurele, din
graficele de mai jos se poate constata că numărul persoanelo r care și -au ales ca mediu de
rezidență această unitate administrativ -teritorială a scăzut în perioada 2007 -2011, în timp ce
numărul plecărilor a fost relativ constant înregistrând un vârf la nivelul anului 2009.
Fig.4, Schimbări de reședinț ă in perioada 2007-2011 în Turnu Măgurele , Date: PUG 2011 Turnu Măgurele
Descreșterea demografică cauzată de scăderea natalității, dar și de migrația populației
tinere și a forței de muncă calificate către București sau străinătate, au determinat încadrarea
municipiului Turnu Măgurele mai degrabă în rândul orașelor mici decât al celor mijlocii.
Îmbătrânirea populatei este una dintre problemele majore ale societății contemporane.
Natalitatea este în scădere , iar sporul natural este negativ. La nivel național , intre 2014- 2017,
se înregistrează scăderi în rândul populației intre 0 -14 ani însoțite de creșteri pe segmentu l de
vârstă 15 -59 și peste 60.
Acest fenomen se remarca și la nivel județean, unde datele DJS Teleorman înregistrate
intre 2002- 2018 arata o scădere major ă a populației sub 15 ani, cu o diferența de aproximativ 348
223
185
116143530549576
504
445
0100200300400500600700
2007 2008 2009 2010 2011Schimbări de resedintă in perioada 2007- 2011 in Turnu
Măgurele
Stabiliri de resedinta in localitate Parasiri de resedinta in localitate

35
100 000 de persoane. De asemenea, ca și în statisticile naționale , populația intre 15 -59 ani și
peste 60 ani creste, dar nu atât de mult cu scade cea intre 0- 14 ani. ( Fig.2 )
Scăderea natalității este un fenomen cu care se confrunta aproape tot globul, natalitatea
la nivel mondial scăzând cu aproximativ 4% din anul 2000 pana în 2018.( Fig.5) În consecință ,
populația școlară scade. În funcție de grasul de dezvoltare al unui oraș numărul copiilor ce sunt
înscriși în procesul de învățământ au performante mai bune sau mai slabe. În comunitățile
dezavantajate, ce se confrunta cu lipsa locurilor de munca, cu probleme sociale, abandonul
școlar timpuriu este foarte întâlnit, iar calitatea învățământului scade în aceste contexte sociale.

Fig.5, Rata natalității la Nivel Mondial, Date: www.indexmundi.com/BirthRate,consultat la data de 26.03.2020
Scăderea populației totale, corelată cu efectivele reduse de populație tânără 0 -14 ani,
susține nece sitatea luării unor măsuri care să impulsioneze creșterea natalității (facilități privind
locuirea și facilități de ordin socio -economic acordate tinerelor familii, stimularea încadrării în
muncă a tinerilor, creșterea cantitativă și calitativă a serviciilor oferite familiilor tinere) precum și măsuri pentru creșterea și d ezvoltarea pieței muncii, asigurarea formării și pregătirii forței de
muncă (inclusiv conversie profesională).
Populația școlară după anul 1989 este în continua scădere, urmărind panta descendenta
a natalității. În anul școlar 2002/2003 au fost înscriși în sistemul educațional teleormănean
70 716 de copii, iar în anul 2018/2019 44 310 de copii. Scăderea treptata indica faptul ca in
decursul a șaptesprezece ani ș colari , populația școlară aproape ca s- a înjumătățit. (Fig.6) 0510152025
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2011 2012 2013 2014 2016 2017 2018Rata natalitații la nivel mondial
Rata natalitatii

36

Fig. 6, Populația școlară în Jud. Teleorman, Date: DSJ Teleorman
Pentru a înțelege cum a evoluat structura pe niveluri educaționale a populației școlare ,
am analizat datele începând cu anul 2002/2003. Se observa cea mai mare parte a populației
școlare termina cicl ul primar și gimnazial, numărul scăzând ușor pana în 2011/2012 și crescând
pana în 2018/2019. Persoanele ce au absolvit liceul cresc semnificativ ca număr din 2002/2003
pana în 2011/2012, apoi scăzând ușor. Numărul persoanelor care termina liceul (aprox. 18,22%
în 2002/2003 și 23,47% în 2018/2019) în Județul Teleorman este aproape de doua ori mai mic
fata de cei ce termina ciclul gimnazial. Dintre aceia care nu frecventează liceul aprox. 5.42% în
2002/2003 și 1.38% în 2018/2019 sunt înscriși în învățământul profesional, 1,31% în 2002/2003
și 2.85% în 2018/2019 dintre cei ce termina liceul urmează cursuri postliceale, și doar 1,33%
în 2002/2003 ș i 1.58% în 2018/2019 se orientează către învățământul superior. (Fig. 7) 70716 70933688516584062905612255840756899 5601154472 5353351892 5134549488475764605744310
01000020000300004000050000600007000080000Popula ția scolar ă in Jud. Teleorman
Populatia scolara

37

Fig. 7, Evoluția populației școlare , pe niveluri de educație între 2002/2003 – 2018/2018, Date: DSJ Teleorman
La nivel național în anul 2017, din 3 579 000 de persoane, 47% au absolvit ciclul primar
și gimnazial , 18% au terminat liceul, 15% au ieșit din sistemul preșcolar ,15% au absolvit o
facultate, 3% o scoală postliceal ă sau de maiștri și doar 2% au terminat o școală
profesională .(Fig.8)
Comparativ cu media națională , Județul Teleorman are o rata similara (48%) a
absolvenților de școală primara și gimnaziala, 18% absolvenți ai ciclului liceal, 15% preșcolari ,
13% în învățământul superior, 2% postliceal și de maiștri și 1% în învățământul
profesional. (Fig. 9) 0102030405060Evoluția populației scolare, pe niveluri de educatie
între 2002/2003 -2018/2019
Prescolar Primar si gimnazial Liceal
Profesional Postliceal si de maistri Superior

38

Fig. 8, Învățămâ ntul pe nivel de educație la nivel național în anul 2017, Date: Breviar Statistic, INSSE 2018

Fig. 9, Învățământul pe nivel de educație la nivelul Jud. Teleorman în anul 2017, Date: DSJ Teleorman
Aceste date sunt influențate de accesul la educație și situația economica a tinerilor. De
foarte multe ori învățământul liceal nu este disponibil în mediul rural, multe d intre licee fiind
localizate in orașe. Astfel, exista foarte multe persoane care nu își permit naveta zilnica, ce nu
este asigura ta de unitățile de învățământ , iar uneori sunt nevoiți sa abandoneze din cauza
situației familiale și a nevoii unei alte surse de venit in cadrul acesteia. Prescolar
15%
Primar si gimnazial
47%Liceal
18%Profesional
2%Postliceal si de
maistri
3%Superior
15%Învățământul pe nivel de educatie
la nivel național în anul 2017 ( 3 579 mii de pers.)
Prescolar Primar si gimnazial Liceal Profesional Postliceal si de maistri Superior
Prescolar
15%
Primar si gimnazial
48%Liceal
21%Profesional
1%Postliceal si de
maistri
2%Superior
13%Învățamântul pe nivel de educație
la nivelul Jud. Teleorman în anul 2017 (46 mii de pers.)
Prescolar Primar si gimnazial Liceal Profesional Postliceal si de maistri Superior

39
Accesul la învățământul superior este cu atât mai dificil din punct de vedere economic.
Adăugând aspectului economic, schimbările care au avut loc în domeniul educației în ultimi 10
ani, noile reglementari legislative și procesul continuu de restructurare a sistemului național de
educație au influenț at numărul de persoane implicat în fiecare grad de educație .
Multe dintre centrele de reconversie profesionala, dar și școlile profesionale, postliceale
și de maiștri oferă cursuri și calificări care nu mai sunt căutate în momentul de fata pe piață
muncii , oferind puține oportunități în momentul absolvirii .
Astfel, se poate spune ca rata de educare a populației și nivelul acesteia depinde foarte
tare de starea economica a localităților, de locurile de munca disponibile și cat de bine sunt
acestea plătite .
Administrația public ă este responsabil ă pentru asigurarea unui mediu educațional
atractiv și accesibil, educația fiind una dintre cele mai bune șanse pentru regenerarea urbana.
Înțelegerea importantei educației tine de modul în care aceasta este perceputa în
societate și cat de atractiv este procesul educațional pentru tineri. Județul Teleorman suferă
profund de pe urma lipsei evenimentelor culturale. Singurele locuri în județ unde se mai susțin
ocazional evenimente culturale su nt în orașul reședință , și în câteva alte centre urbane puțin mai
mari, doar in cadrul școlilor . Casele de cultura nu mai găzduiesc nici un fel de eveniment, multe
dintre ele fiind într-un stadiu avansat de degradare. Cum majoritatea orașelor teleormănene
suferă în urma dezindustrializării, primele semne fizice de degradare la nivelul localităților se
observa în domeniul cultural , ele fiind de regula primele funcțiuni abandonate din lipsa
fondurilor.
În Turnu Măgurele, în perioada socialista, funcționau doua cinematografe și Casa de
Cultura. Momentan, unul dintre cinematografe a fost demolat, Cinematograful Flacăra
găzduiește bătrânii dornici sa petreacă timp împreună , Casa de cultura este într-un stadiu
avansat de degener are, iar singurele activități culturale extrașcolare se desfășoară în clădirea
alocata de către administrația publica Clubului Copiilor, neadaptata unei funcțiuni educaționale
și/sau culturale.
Conform statisticilor județene , printre cele mai populare activități culturale se mersul la
biblioteca publica ( în anul 2017 – 9539 pers., numărul fiind in scădere de la an la an), urmat
de activitatea muzeelor ( în anul 2017 – 762 pers.), mai apoi auditarea concertelor și/sau a
spectacolelor ( în anul 2017 – 230 pers.), iar pe ultimul loc se clasează cinematografele (în anul
2017 – 90 pers.).

40
O altă caracteristică a municipiului este caracterul industrial al acestuia, orașul fiind
construit în jurul Combinatului Chimic denumit ulterior SC DONAU CHEM SRL. După 1989,
industria locală a fost confruntată cu valuri de disponibilizări, punând mii de persoane în situația de a suporta dezavantajul dependenței industriale a așezării urbane, respectiv în imposibilitatea de a găsi locuri noi de muncă. Criza economică actuală a determinat un declin industrial general,
efectele făcând u-se simțite și la nivelul municipiului.
În anul 2011, 62% din salariații ocupați în unitățile economice erau angajați în industrie.
Diagrama distribuțiilor salariaților în industrie din anul 2011, indica faptul ca 90% dintre
angajați lucrează fie în industria chimica fie în cea textila. Odată cu închiderea combinatului
chimic în 2018, cele 36.19% ce lucrează în industria chimica își pierd locul de munca. (Fig.10)

Fig.10, Distribuția salariaților în industrie, PUG 2011 Turnu Măgurele
Cu toate acestea, industria deține încă un rol de bază în economia locală și județeană,
impulsionând apariția și dezvoltarea unei categorii noi de servicii, și anume acelea cu un anume grad de specializare, așa cum sunt serviciile de consultanță și management, logistică și transport, ITC, proiectare, inovare etc. Totuși , aceste noi categorii de servicii sunt mult prea
puțin dezvoltate pentru a susține economic localitatea.
Potențialul agricol al municipiului Turnu Măgurele nu este suficient exploatat în
condițiile în care cifra de afaceri obținută de aceasta activitate reprezenta în 2010 dar 1,3% din
cifra de afaceri totala a municipiului, iar salariații din domeniu însumau 0,7% din totalul
salariaților.
5%
52%
0%
1%
1%
36%
0%
1%
3%
1%
0%Distribușia salariatilor în industrie in 2011
Industria alimentara
Industria textila
Industria lemnului
Industria mobilei
Industria hartiei
Industria chimica
Industria constructiilor metalice

41
Prin raportare la următoarea perioadă de programare, în Strategia de dezvoltare durabilă
a județului Teleorman 2010- 2020 se subliniază faptul că „amplasarea geografică a județului
aduce anumite particularități. Astfel, în timp ce apro pierea de București are avantajul accesului
la o infrastructură instituțională și socială dezvoltată, pe termen lung aceasta determină totodată
accentuarea unor probleme demografice la nivelul județului , prin migrația unui segment
important al populației și implicit al forței de muncă în afara granițelor județului Teleorman.
Decalajul accentuat între dezvoltarea socio -economică a celor două entități administrative –
județul Teleorman și municipiul București – are așadar , sub anumite aspecte, valențe negative
pentru județ . În cadrul aceluiași document de planificare strategică se mai menționează faptul
că „În ceea ce privește migrarea forței de muncă în afara tarii, principalele destinații sunt în
special țări ale Uniuni i Europene.
În ciuda vecinătății, Bulgaria nu reprezintă o destinație constantă a forței de muncă, ci
mai degrabă o destinație locală pentru micul trafic de frontieră.

III.3 Metode de cercetare – Analiza SWOT
Eficienta unui sistem se măsoară în capacitatea si acestuia de a înțelege și a se adapta la
mediul înconjurător , iar eficienta managementului presupune planificare, organizare, control,
proceduri de lucru ș i o legislație adecvata.
Analiza SWOT a fost gândită ca instrument managerial ce colectează și organizează
informația permițând managerilor sa acționeze, sa apere și sa promoveze obiectivele
organizației în atingerea obiectivele organizației cu mai multe reușite și constituie cea mai
importanta tehnica manageriala pentru înțelegerea poziț iei strategice a unei organizații.
III.3.1 Prezentarea analizei SWOT
S – STRENGHTS/ PUNCTE TARI – definesc valorile pozitive și condiționările interne
care pot constitui surse pentru succesul organizației in atingerea obiectivului managerial. În
analiza SWOT punctele tari sunt diferite atât ca valori, cat și drept factori interni care creează
valorile.
W – WEEKNESSES / PUNCTE SLABE sau zone de vulnerabilitate – elemente ce pot
împiedica atingerea obiectiv elor. Din punct de vedere al managementului, un punct de
slăbiciune reprezintă un element ce poate împiedică îndeplinirea obiectivelor.

42
O – OPPORTUNITIES / OPORTUNITATILE sau căile prin care pot fi influențate
interesele organizației . De asemenea, oportun itățile sunt tendințe generale prezente in mediul
extern.
T – THREATS / AMENINTARI la adresa creșterii organizației respective, aspecte
negative ce apar din supraexploatarea resurselor organizației , ori limitările care sunt impuse
organizației din partea unui mediu extern aflat în schimbare. Pot fi reprezentate de riscuri
permanente sau tranzitorii.
Analiza SWOT are ca obiectiv recomandarea unor strategii care sa asigure o cat mai
buna aliniere intre mediul intern ș i cel extern.
III.3.2 Analiza SWOT aplicat ă oraș ului Turnu M ăgurele
S – STRENGHTS/ PUNCTE TARI
• Relația determinanta intre cadrul natural și construit, perceperea și evidențierea
avantajelor potențial e ale acestei relații pe termen scurt, mediu, lung și în favoarea
dezvoltării durabile;
• Conservarea informațiilor privind organizarea urbana și aspectele multiple ale vieții
comunitare în ansamblul ei (documente, obiecte, tradiții, evenimente);
• Conservarea morfologei urbane relevante, specifica modului de construire în timp a
localității (trăsăt urile planului predeterminat, sistem parcelar, rețea stradala ierarhizata
geometrizata, organizare spațială, repere, caracteristici de omogenitate si coerenta
zonala);
• Valoarea diferențiată pe zone și/sau fronturi a volumetriei și plasticii arhitecturale, a
valorii compoziționale a unor clădiri , a decorațiilor ce denota succesiuni stilistice bine
definite în timp și sistemelor constructive relevante;
• Creșterea populației în vârstă de muncă de la 74,3% în 2000 la 74,8% în 2010;
• Sectorul terțiar era predominant ca număr de salariați (51%), urmat de sectorul secundar
(47%);
• Rata ș omajului în 2011, atât în municipiu, cât ș i în urban județ , avea valori sub mediile
naționale , pentru mediul urban ;
• Municipiul deține încă o importantă resur să de capital uman și posibilități crescute de
formare profesională tehnică.

43
W – WEEKNESSES / PUNCTE SLABE
• Carente privind întreținerea și revitalizarea fondului construit;
• Relația funcțională insuficient evidențiată intre oraș și Dunăre ;
• Apariția unor construcții noi, neconforme cu cadrul construit general existent;
• Organizarea defectuoasă a rețelei de spatii și piețe publice, pietonale și/sau spatii
plantate cu rol determinant în coeziunea comunităților, dar și punctual, prin desfășurarea
unor activități sociale (sportive, cultural -artistice, evenimente, turism organizat, comerț
etc.);
• Inconsistența unor reglementări și a unui control unitar și ferm asupra dezvoltării
strategice a localității, raportat la protecția , conservarea și reabilitarea patrimoniului
construit;
• Scădere a volumului populației cu aproximativ 23% în perioada 1990- 2010;
• Populația municipiului scade mai accentuat decât populația urbană județeană , în
intervalul 1992 – 2002, cu o diferență de peste 4 puncte procent uale;
• Instalarea unui proces de îmbătrânire demografică, scăderea populației tinere cu între 0 –
14 ani ( -35% în ultimii 10 ani) ș i creșterea populației vârstnice (5,3%)
• Raportul de dependență după vârstă este mai mare comparativ cu al populației din
județul Teleorman, în 2010 fiind de 337‰;
• Inexistenta activităților culturale, a locurilor dedicate petrecerii timpului liber;
• Lipsa coeziunii sociale;
• Sporul anual al municipiului înregistrează în 2009 o valoare negativă ( -10,6‰), în
special pe seama emigrației ;
• Numărul de salariați scade cu 25,8% în anul 2010 comparativ cu anul 2002;
• Cele mai afectate ramuri ale economiei orașului în care s- au diminuat locurile de muncă
au fost industria, agricultura și serviciile, iar dintre servicii activitățile de intermedier i
financiare și asigurări aproape că au dispărut din peisajul economic local.
O – OPPORTUNITIES / OPORTUNITATILE

44
• Valorificarea potențialului cultural local printr -o politică adecvată de conservare
integrată;
• Implementarea în plan local a programelor pentr u turism, sport etc. La nivel supra
teritorial (transnațional, național , regional, județean ), susținute cu fonduri interne și/sau
europene;
• Punerea în valoare a potențialului cultural reprezentativ (caracteristici morfo –
funcționale urbanistice și arhitecturale, elemente decorative și stilistice deosebite,
folclor, artizanat, meșteșuguri , târguri, piețe periodice, evenimente specifice repetabile,
sărbători etc.);
• Educarea populației in spiritul coeziunii scoliile ;
• Organizarea de activități de educare non – formale, culturale si de petrecere a timpului
liber;
• Aplicarea politicilor de stimulare a ocupării;
• Atragerea de fonduri structurale pentru crearea de locuri de muncă și specializarea forței
de muncă;
• Existenta unor instituții guvernamentale și organizații neguvernamentale care se ocupă
de pregătirea profesională și reconversia forței de muncă, ex. Centrul Regional de
Formare Profesională a Adulților Teleorman (CRFPA);
• Colaborarea strânsă între populația zonei cu persoane emigr ate în străinătate și
înființarea de societăți cu capital mixt.
T – THREATS / AMENINTARI
• Dispariția progresivă a populației tinere, prin părăsirea țării sau migrare spre alte
localități, fie conservarea, fără susținere materială și morală, a populației îmbătrânite;
• Parcurgerea unei etape de declin socio -economic;
• Inserții de locuințe colective, cu distorsiuni urbanistice, regim de înălțime , compoziție
volumetrică, amplasament, formă, aspect, materiale, finisaje etc.;
• Utilizarea, fie și sporadică, a unor ma teriale noi de construcții , cu calități diferite de cele
tradiționale (scumpe, dificil de pus în operă sau costisitoare și greu de întreținut );

45
• Lipsa sau inconsistența unui control al dezvoltării, din deficiențe ale unor reglementări
urbanistice, birocrați a autorizării investițiilor, sau de accesare a fondurilor europene;
• Accentuarea declinului demografic;
• Diminuarea resurselor de muncă prin migrarea forței de muncă în străinătate;
• Creșterea șomajului; Scăderea numărului de salariați din industria prelucrătoare, cea
mai importantă ramură industrială a municipiului.

III.4 Turnu M ăgurele – Regenerarea urban ă
Inițiativele contemporane de regenerare pun accentul pe abordarea comprehensiva si
strategica care sa se adreseze simultan planului social, mediului și problemelor economice.
Procesul dezvoltării strategiilor trebuie sa permită implicarea tuturor parților pe care le privește
problema, fie ca ne referim la planificare, design, implementare, evaluare, și cel mai important,
finanțare . Totodată , lor trebuie sa le fie alocate fonduri din toate ramurile majore ale guvernului.
Un pas crucial in dezvoltarea strategiilor este consultarea comunității și implicarea membrilor
acesteia în planific are pentru a le afla nevoile și a discuta cum acestea vor fi adresate în politicile
propuse. O strategie care nu se potrivește dorințelor și nevoilor unei comunități are șanse mai
mici de reușită fata de o strategie care a fost dezvoltata în folosul comunității.
Multe dintre problemele pe care strategiile de regenerare urbana doresc sa le adreseze
se refera la șomaj , locurile de munca plătite foarte prost, îmbătrânirea populației , sistem
educațio nal slab, servicii publice și private inadecvate, un mediu fizic deteriorat cat și
excluziunea sociala.
Printre cele mai mari probleme ale județului în momentul acesta o constituie lipsa de
oportunități pentru populația tânără. Performanta sistemului educ ațional este foarte scăzută, dat
fiind faptul ca acesta zona nu este atractiva pentru cadrele didactice bine calificate. Acest lucru,
însoțit de lipsa de oportunități de culturalizare în afara scolii, a dificultăților financiare cu care
se confrunta părinț ii, iar uneori chiar cu lipsa implicării acestora în viată copilului (cazul
copiilor crescuți de către bunici, în timp ce părinții lucrează în străinătate) conduc la abandon
școlar sau la o pregătire insuficienta. Rata de promovabilitate a județului în anul 2019 a
Examenului de Bacalaureat 58.26% fata de media naționala de 63.78%(cea mai mica medie din ultimii 5 ani). (www.edupedu.ro/rezultate -bac-2019- rata-de-promovare -de-la-bacalaureat -este-
cea-mai-mica -din-ultimii -5-ani, consultat la data de 21.01.2020).

46
Orașul nu oferă oportunități de recreere dedicate tinerilor. Nu exista cinematografe,
teatre, cafenele, iar Cluburile și Palatele Copiilor sunt neatractive prin cursurile, activitățile și
spatiile in care se desfășoară. Ele sunt în același timp insuficie nte ca număr de locuri. Ceea ce
este absolut incredibil este faptul ca județul nu dispune de nici o librărie. Vânzarea cărților se
face, la scara foarte restrânsă – în special cărți pentru copii și literatura școlară, în magazine de
tip supermarket, la gră madă cu obiecte de decor și electrocasnice. Cultura și educația par sa fie
printre ultimele lucruri accesibile unui tânăr într-un oraș teleormănean, și cu atât mai puțin în
mediul rural.
Astfel, din ce în ce mai mulți părinți aleg sa își înscrie copii la licee din capitala pentru
a le oferi o educație mai buna și în consecința o șansa la un loc de munca mai bun. Cel mai
apropiat Centru Universitar este Bucureștiul. Într-un final, cei ce au dobândit o educație
superioara nu mai vad ca fiind o opțiune buna întoarcerea. Orașele de provincie nu sunt atractive
tinerilor – nu oferă funcțiuni de loisir atractive, nu exista locuri de munca, sistemul sanitar este
foarte slab, iar în cazul în care se dorește întemeierea unei familii, sistemul educațional este în
prezent mai puțin performat.
Populația ce rămâne este de cele mai multe ori lipsita de inițiative de regenerare,
contracția accentuându -i-se odată cu trecerea timpului. D in punctul meu de vedere, pe care
doresc sa îl susțin prin aceasta lucrare, educația tinerilor este esențială pentru a ridica nivelul de
trai, moralul și pentru formarea unei conștiințe sociale care în viitor sa investească în renașterea
orașelor în care au crescut.
Astfel, luând în considerare aceste simptome ale orașului Turnu Măgurele se poate
spune ca acesta este un Shrinking City. În această situa ție autoritățile locale trebuie sa dezvolte
o strategie de regenerare și sa implementeze politici care sa ajute stabilizarea scăderii populației ,
atragerea de investitori care sa creeze locuri de munca, determinarea populației tinere educate
sa revină in oraș. În continuare se urmărește identificarea unor strategii de regenerare urbana
care au adus rezultate fa vorabile în alte orașe în contracție .
Ca urmare a caracteristicilor generale identificate prin analiza SWOT, putem trasa o
viziune strategică de dezvoltare:
Turnu Măgurele va deveni un municipiu dunărean deschis către Europa, prin al cărui
port se desfăș oară schimburi comerciale importante, cu o economie diversificată și dezvoltată,
o destinație turistică atrăgătoare, un spațiu urban regenerat care va oferi locuitorilor și investitorilor servicii publice de calitate, un mediu cultural atractiv, cu sprijin ul unei

47
administrații moderne și a unei societăți civile puternice, într -un context marcat de relații
economico- sociale strânse și permanente cu partenerii transfrontalieri, prin utilizarea fondurilor
europene, guvernamentale ș i ale altor donori, și cu un mediu înconjurător curat și protejat.
Astfel se formează câteva direcții posibile de regenerare urbana:
• Valorificare potențialului turistic oferit de proximitatea Dunării cat și
existenta Cetății Turris, prin realizarea unei infrastructuri hoteliere. Aceasta
strategie urmărește transformarea orașului Turnu Măgurele într-o destinație de
weekend;
• Creșterea calității vieții socio -culturale a municipiului; Transformarea într-
un oraș cultural , loc de desfășurarea a unor festivaluri, organizarea de proiecții
urbane, evenimente culturale și educative;
• Crearea unui mediu academic performant , specializat pe un anumit domeniu,
ce poate aduce un aport economic prin know – how. Investitorii externi vor dori
sa își stabilească sedii în locurile în care exista personalul cel mai pregătit ;
• Exploatarea potențialului agricol și crearea unei industrii bazate pe producția
agricola;
• Dezvoltarea infrastructurii și serviciilor urbane de bază;
• Dezvoltarea și diversificarea economiei urbane;
• Eficientizarea și modernizarea actului administrativ;
• Protecția mediului și asigurarea unui peisaj urban atractiv;
• Dezvoltarea relațiilor de cooperare teritoriale.
Obiectivele de dezvoltare prevăzute la nivelul documentații lor ce stau la baza întocmirii
unui plan de regenerare urbana ce trebuie incluse in Planul Urbanistic General al municipiului
Turnu Măgurele sunt:
• Procesul de terțiarizare prin dezvoltarea serviciilor cu impact asupra polarizării
mai coerente a spațiului județean
• Dezvoltarea parteneriatelor firme -universități -centre de cercetare
• Redefinirea specificității și consolidarea competitivității industriei urbane

48
• Industria orașului traversează un proces intens de dezindustrializare care
redefinește specializarea industrială, unele ramuri sunt în creștere, altele au potențial de dezvoltare sau altele sunt în declin. Evoluțiile diferențiate ale ramurilor ind ustriale din perioada de tranziție fac ca numai unele din cele
existente la începutul procesului de restructurare să se mențină ca ramuri dominante și să contureze specializarea industrială urbană.
• Transformarea gospodăriilor țărănești în ferme agricole cu caracter comercial o
Potențialul agricol este insuficient valorificat datorită faptului că majoritatea exploatațiilor agricole au caracter de subzistență fiind necesară dezvoltarea diverselor tipuri de asociații care să acceseze fonduri europene în cadrul PAC.
Privit din punctul de vedere al apropierii de capitală, municipiul poate prezenta
atractivitate pentru noi afaceri și locuit din direcția capitalei. În același timp, apropierea de București influențează trendul demografic în mod negativ, impulsionând migrația tinerilor, aspect care trebuie contracarat de politici publice de factură socio -economică. Pentru ca acest
tip de atractivitate să fie pus în valoare, este necesară crearea premiselor necesare într -un
context urban și european:
• Investirea in educația tinerilor
• Creșterea atractivității spațiului urban
• Servicii și utilități publice ieftine și de calitate
• Mediu socio -cultural diversificat și dezvoltat
• Facilități și sprijin pentru mediul de afaceri
• Administrație eficientă și apropiată de cetățean
• Mediu înconjurător curat și atrac tiv
Strategiile de regenerare trebuie sa aibă in vedere necesitățile comunităților locale, ce
lipsuri și ce dorințe au aceștia. Consultarea populației autohtone este un pas crucial în demersul
de regenerare, deoarece recept ivitatea acestora la masurile luate poate face din proiect un succes
sau un eșec total. Prin interogarea unor locuitori ai municipiului Turnu Măgurele am identificat
ca dorința și necesitatea organizăr ii unor evenimente culturale, de petrecere a timpului liber.
Populația cea mai afectata de aceste lipsuri este cea tânără , care nu are oportunități de

49
socializare in afara scolii. De aceea, atunci când tinerilor li se oferă oportunitatea de a pleca
într-un oraș cu o viată sociala mai activa, aleg sa plece și sa nu se mai întoarcă .
Astfel, așa cum s -a decis în multe alte orașe ale lumii, în scopul păstrării populației
tinere ce are potențialul de a relansa economia urbana, dar și de a transforma orașul într-o
destinație culturala regionala, o strategie viabila este cea bazate pe cultura. Reactivarea
cinematografelor, a parcurilor, reluarea în posesie a spațiului public de către locuitori,
transformarea centrului într-un mediu prielnic socializării prin interme diul cafenelelor și
restaurantelor, reabilitarea patrimoniului, cat și valorificarea potențialului turistic oferit de
cetatea Turris pot reprezenta un punct de plecare în creșterea atractivității pentru investitori
externi.
În urma studiilor am constatat ca receptivitatea populației la regenerarea urbana prin
cultura depinde foarte mult de educarea și conștientizarea lor în prealabil legat de avantajele
economice pe care cultura le poate oferi. În foarte multe cazuri localitățile ce au nevoie de
regenerare se confrunta cu dificultăți economice, iar locuitorilor le vine greu sa accepte
investiții in cultura atunci când aceasta nu pare o prioritate atât de mare în comparație cu crearea
de locuri de munca. De aceea, consider ca o pri ma intervenție culturala sa fie dedicata în special
educării tinerilor, dar care sa ofere oportunități culturale tuturor, în scopul conștientizării
impactului social al acesteia.

Concluzii
Prin analiza statisticilor regionale, județene și locale am încercat identificarea unor
cauze ale degenerării orașului și încadrarea sa în tipologia unui Shrinking City. În baza teoriei
prezentate în cadrul primului capitol, legat de cauzele apariției unui Shrinking City,
caracteristicile acestora, se poate concluziona ca Turnu Măgurele este un Shrinking City.
Cauzele ce determină contracția sunt schimbările economice cauzate de
dezindustrializare, schimbările structurale ce consta în migrația interna – în special spre
București , dar ș i externa, și nu în ultimul rând schimbările politice cauzate de colapsul regimului
socialist.
Analiza ajunge la următoarele concluzii : populați a locala este în conti nua scădere
datorita migrației și scăderii natalității , populați a tânără scade semnificativ, din punct de vedere
economic municipiul se afla într-o situație dificila cauzata de închiderea combinatului chimic,
ca în multe alte orașe în contracție funcțiunile culturale sunt abandonate, calitatea educației

50
scade, numărul tinerilor ce termina liceul este jumătate din cel al absolvenților ciclului
gimnazial, iar numărul celor ce termina anual o facultate reprezintă mai puțin de 2% din totalul
populație i școlare . Orașul este destructurat, centrul este destul de părăsit , piața locuințelor este
în colaps cererea fiind extrem de mica. Apar locuințe părăsite sau în care se locuiește sezonier
la tot pasul – locuințele celor ce lucrează în străinătate , fenomen din ce în ce mai frecvent în
Romania.
Turnu Măgurele este fără îndoiala un Shrinking City, dar ca oricare alt oraș în contracție ,
nu este lipsit de oportunități de a se regenera făcând uz de punctele sale tari, oportunitățile , dar
ținând cont de punctele slabe, amenințările ce pot împiedică regenerarea. Având scopul de a
forma o viziune clara asupra acestora în contextul dat, am ales ca metoda de cercetare o analiza
S.W.O.T care sa fie utilizata ca baza în momentul în care se elaborează o strategie locala de
regenerare urbană .
Identificând punctele tari ș i cele slabe din interiorul sistemului urban, dar și
oportunitățile și amenințările exterioare, am identificat o serie de direcții ce pot fi urmate în
realizarea planului de regenerare ur bana. Acestea consta în valorificarea potențialului turistic,
creșterea calității vieții socio -culturale a municipiului, transformarea într-un oraș cultural,
crearea unui mediu academic performant, exploatarea potențialului agricol și crearea unei
industri i bazate pe producția agricola, dezvoltarea infrastructurii și serviciilor urbane de bază,
dezvoltarea și diversificarea economiei urbane, eficientizarea și modernizarea actului
administrativ, protecția mediului și asigurarea unui peisaj urban atractiv și dezvoltarea relațiilor
de cooperare teritoriale.
Ca rezultat al studiilor anterioare, am considerat ca cea mai potrivita strategie în
momentul de fata pentru municipiul Turnu Măgurele este cea a regenerării urbane prin educație
și cultura, aceasta dovedindu -se a fi una dintre cele mai eficiente transformări in cadrul fostelor
centre industriale. Educația și cultura cresc moralul societăților, creează coeziuni sociale, oferă
perspective de regenerare, ajuta la conștientizarea potenț ialului local de dezvoltare, cresc
atractivitatea și calitatea vieții în oraș și motivează populația tânără sa rămână și sa își
întemeieze o familie.
Zonele culturale din centrele orașelor , dar și școlile , centrele dedicate tinerilor atrag
după ele creșt eri ale pieței imobiliare, apariția de baruri, cafenele, restaurante, dar și magazine
de muzica, librarii, magazine de arta, putând chiar în unele cazuri sa încurajeze la dezvoltarea
unei comunități artistice. Astfel , cultura și educația reprezintă un prim pas foarte important în
renașterea unui oraș post – industrial.

51

52
CONCLUZII

TEORETICE – Răspuns la întrebarea de cercetare
Prin intermediul acestei lucrări de cercetare se încearcă găsirea unui răspuns la
întrebarea Este viabila o strategie de regenerare urbana bazata pe educație și cultura în cazul
orașului Turnu Măgurele ?
Pentru a putea dezvolta o strategie ce are la baza o fundație teoretica, am analizat
fenomenul Shrinking Cities. Acest termen este utilizat pentru a desemna contracția social ă,
economic ă și fizică a orașelor . Principalele cauze pentru apariția acestuia sunt schimbările
economice – dezindustrializarea, relocarea industriei, schimbările structurale – suburbanizare,
migrația populației , schimbările politice – trecerea de la un regim socialist la unul democratic,
și toate schimbările pe care aceasta le implica. În condițiile în care orașele în contracție se
confrunta cu probleme precum scăderile demografice, creșterea șomajului , abandonare a unor
funcțiuni publice și locuințe , autoritățile publice trebuie sa găsească soluții pentru atenuarea
efectelor și a regenerarea zonelor afectate.
Regenerarea urbana este mijlocul prin care orașele în contracție încerc ă să contracareze
shrinkage -ul urba n. Dezvoltarea unor strategii care sa tina cont de context pot conduce la o
renaștere urbana. Strategiile de regenerare urbana se dezvolta la nivel european, național ,
regional, dar și local. Acestea sunt extrem de diverse, eficienta lor depinzând de mediul în care
se instituie. Ele au ca țintă dezvoltarea economic ă, coeziunea social ă, evitarea zonelor moarte
în interiorul orașului , prevenirea violentei, asigurarea unei anumite calități i a vieții în oraș.
Exista strategii care au ca target reconversia patrimoniului industrial, construirea de locuințe ,
demolarea unor zone dezafectate si înlocuirea acestora cu spatii verzi, dezvoltarea culturii sau
dezvoltarea educației în scopul dezvoltăr ii industriei bazate pe know – how.
Prin intermediul studiului statisticilor naționale , regionale, județene și cu precădere
locale – Turnu Măgurele se observa o scădere demografica semnificativa, scăderea natalității,
migrația interna cat și externa a populației , creșterea șomajului , scăderea semnificativa ( –
36.19%) a persanelor care lucrează in industrie, dar și scăderea calității vieții publice, a
numărului activităților culturale, cat și a modalităților de petrecere a timpului liber. Astfel,
ținând cont de cercetarea fenomenului Shrinking Cities, a felului în care se manifest ă, am
concluzionat ca orașul Turnu Măgurele este un oraș în contracție – Shrinking City .

53
Corelând datele extrase prin intermediul analizei SWOT aplicata cazului Turnu
Măgurele cu strategiile de regenerare analizate în capitolul al doilea se pot identifica mai multe
direcții posibile de regenerare. Acestea consta în valorificarea potențialului turistic, creșterea
calității vieții soc io-culturale a municipiului, transformarea într-un oraș cultural, crearea unui
mediu academic performant, exploatarea potențialului agricol și crearea unei industrii bazate
pe producția agricola, dezvoltarea infrastructurii și serviciilor urbane de bază, dezvoltarea și
diversificarea economiei urbane, eficientizarea și modernizarea actului administrativ, protecția
mediului și asigurarea unui peisaj urban atractiv și dezvoltarea relațiilo r de cooperare teritoriale.
Luând in considerare datele analizate la nivelul municipiului Turnu Măgurele, dar si
cercetările teoretice legate de regenerarea urbana se pot trage următoarele concluzii: primele
masuri ce trebuie adoptate la nivel local trebu ie sa aibă ca scop păstrarea populației tinere si
calificate la nivel local , îmbunătățirea calității vieții urbane, cat si crearea unor locuri de munca.
Ținând cont de faptul ca migrația populației tinere este datorata în mare parte de lipsa unei vieți
culturale și sociale, de lipsa funcțiunilor de loisir , de calitatea în continuă scădere a educației ,
de lipsa locurilor de munca și de faptul că un oraș trebuie s ă păstreze la nivel local cat mai mulți
tineri, strategia de regenerare trebuie să se adreseze acestor probleme. Intervențiile in plan
cultural si educațional poate atrage efecte pozitive in întregul sistem urban . O populație tânără,
educat ă, atrage afaceri ce caută forță de munc ă specializat ă. De asemenea, prin intermediul
funcțiunilor culturale și educaționale se creează un sentiment de apartenent ă și coeziune social ă
ce duce la implicarea populației în dezvoltarea orașului .

APLICABILE – Relația cu proiectul
Așa cum s- a decis în multe alte orașe ale lumii, în scopul păstrării populației tinere ce
are potențialul de a relansa economia urbana, dar și de a transforma orașul într -o destinație
culturala regionala, o strategie viabila este cea bazate pe cultura. Reactivarea cinematografelor, a parcurilor, reluarea în posesie a spațiului public de către locuitori, transformarea centrului într-un mediu prielnic socializării prin intermediul cafenelelor și restaurantelor, reabilitarea
patrimoniului, cat și valorificarea potențialului turistic oferit de cetatea Turris pot reprezenta un
punct de plecare în creșterea atractivității pentru investitori externi.
Prin studiile desfășurate la nivel local, prin consultarea administrației publice, cat si a
locuitorilor, am concluz ionat că una dintre problemele majore cu care se confruntă societatea,
în afara ș omajului , este lipsa de activități dedicate petrecerii timpului liber.

54
Dintre cele trei dotări culturale ale orașului – Cinematograful Flacăra, Cinematograful
Turris si Casa de Cultura, nu funcționează în prezent nici una dintre acestea. Spațiul public al
orașului este abandonat, iar coeziunea sociala se dispersează. Tinerii sunt cei mai afectați de
aceste lucruri deoarece ei sunt cei ce au nevoia cea mai mare de interacțiune si dezvoltare in
societate.
Clubul Copiilor Turnu Măgurele reprezintă o unitate de învățământ extra curricular,
unde se pot desfășura activități artistice, de dezvoltare personal ă sau petrecere a timpului liber.
În prezent clădirea alocat ă de primărie acestei funcțiuni este una istoric ă, construita în jurul
anului 1890, făcând parte din patrimoniul istoric al orașului . Starea fizică a clădiri este destul
de proast ă. Intervențiile de reabilitare au fost făcute superficial si fără a tine cont de valoarea
arhitectural ă a clădirii. Sălile pe care aceasta le oferă nu sunt adaptate tipurilor de activități ce
se desfășoară într-un centru dedicat tinerilor. O alta problem ă evidențiată directoarea instituției,
o constituie lipsa unor spat ii unde se pot tine cursuri de dans, cursuri de IT, limbi străine, chimie
si biologie aplicata etc. .
Având in vedere cercetarea desfășurată consider ca o strategie de regenerare prin cultur ă
si educație a orașului Turnu Măgurele este potrivita. Aceasta ar răspunde multor probleme cu
care societatea se confrunta momentan si poate reprezenta începutul unei renașterii post-
industriale a Orașului . Intervenția mea consta in revitalizarea si extinderea Clubului Copiilor
Turnu Măgurele.
Clădirea existenta va fi readus ă la forma sa originală , așa cum indica sursele istorice.
Păstrând compartimentarea istorica, parterul va găzdui o sala de audiție odată cu vestiare, cat și
săli individuale dedicate studiului instrumentelor muzicale. E xtinderea este dedicata
activităților pentru care clădirea existenta nu era adaptată – sala de dans, ateliere de pictura,
sculptura si fotografie, dar si săli de curs. O ramura a acesteia este dedicata nu doar celor ce iau
parte la cursurile oferite in cadrul clubului, ci întregii comun ități. Din dorința de a populariza
activitățile culturale si a le face vizibile din spațiul public, extinderea cuprinde o sala
multifuncțională, o cafenea, si o librărie. De asemenea, exista o zona dedicata proiecțiilor urbane – momentan în Turnu Măgurele exista o inițiativă a organizației URBANIUM ce
realizează periodic proiecții urbane, in spatii improvizate.
În urma studiilor am constatat ca receptivitatea populației la regenerarea urbana prin
cultura depinde foarte mult de educarea și conștientizarea lor în prealabil legat de avantajele
economice pe care cultura le poate oferi. În foarte multe cazuri localități le ce au nevoie de
regenerare se confrunta cu dificultăți economice, iar locuitorilor le vine greu sa accepte

55
investiții in cultura atunci când aceasta nu pare o prioritate atât de mare in comparație cu crearea
de locuri de munca. De aceea, consider ca o p rima intervenție culturala sa fie dedicata în special
educării tinerilor, dar care sa ofere oportunități culturale tuturor, în scopul conștientizării
impactului social al acesteia.
În consecință, consider ca o strategie de regenerare bazata pe cultura poa te sa fie foarte
eficienta în Turnu Măgurele. Pe aceasta decizie se bazează tema proiectului meu de diploma –
Revitalizarea și extinderea Clubului Copiilor Turnu Măgurele. Educația și cultura ca motoare
de regenerare urbana ce consta în oferirea unui spațiu dedicat activităților educaționale
extrașcolare – pictura, sculptura, muzica, fotografie, dans, programare, limbi străine etc., dar și
unor funcțiuni dedicate întregii comunități – librărie, sala de proiecții, proiecții urbane, cafenea.
Prin aceasta inte rvenție urmăresc reactivarea vieții sociale și culturale.

56
BIBLIOGRAFIE

Aber, Jasmin ; Audiroc, Ivonne; Cunningham -Sahot, Emmanuele; Fol, Sylvie; Martinez –
Fernandez, Cristina; Pallagst, Karina, The Future of Shrinking Cities: Problems, Patterns and
Strategies of Urban Transformation in a Global Context, Berkeley Institute of Urban and
Regio nal Development , Ed. Center for Global Metropolitan Studies, Institute of Urban and
Regional Development and the Shrinking Cities International Reserch Network, Monogr aph
Series, 2009
Baboș , Felicia -Ana, Regenerare urban ă prin cultur ă în Revista Transilvana de Științe
Administrative, Nr. 1(30), Cluj – Napoca, 2012, pp. 3- 20
Bianchini, Franco; Ghilordi, Lia, Thinking Culturally about place în Place Branding
and Public Diplomacy , Ed. Palgrave, Vol. 3, Nr. 4, 2007
Bianchini, Franco, Cultural Planning în Greed , Ed. C Social Town Planning, Routledge ,
Londra, 1999
Bianchini, Franco; Parkinson, M., Cultural policy and Urban Regeneration: The West
European Experience, Ed. Manchester University Press, Manchester, 1993
Binns, Luke, Capitalizing on culture: An evolution of culture – led urban regeneration
policy , Dublin, 2014
Bouzarovski, Stefan; Sykora, Ludik, Multiple Transformations: Conceptualizing the
Post-Communist Urban Transition, Urban Studies, Vol. 49, Nr. 1, 2012, pp.43- 60
Bunar, Nihool, Governance and Education: The Implementation of an Area – based
Development Initiative in Sweden, Urban Development, Urban Studies , Vol. 48, Nr. 13, 2011,
pp. 2849- 2864
Calantino, Andrea; Dixon, Tim, Urban R egeneration and Social Sustainability . Best
practice from European Cities, Ed. Wiley – Blockwell, 2011
Couch, Chris; Fraser, Charles, 2003, Introduction : The European context and
theoretical framework, Urban Regeneration in Europe , Ed. Blackwell, Oxford, 2003, pp 1- 16
De Magalhaes, Claudio, Urban Regeneration, International Encyclopedia of Social &
Behavioral Science 2nd Edition, 2015

57
Fernández -Esquinas, Manuel, The Role of Universities in Urban Regeneration:
Reframing the Analytical Approach, European Planning Studies , Ed. Routledge, Londra, 2014,
pp. 1462- 1483
Garcia, Beatrice, Cultural Policy and Urban Regeneration in Western European Cities:
Lessons from Experience in Local Economy, Vol. 19, Nr. 4, 2004, pp. 312- 326
Hall, Peter, Creative Cities and Economic Development , Urban Studies, Vol. 37, No.4,
2000, pp. 639- 649
Hutchinston, Ray, Encyclopedia of Urban Studies , Ed. Sage, U.S.A., 2010
Institutul Na țional de Statistic ă, Brevier statistic Romania in Cifre , 2018
Ivorschi, Rodica, Analiza SWOT – instrument managerial pentru eficientizarea
activitatii, Romanian Statistical Review, Nr. 5, 2012
Jones, Phil; Evens , James, Urban Regeneration in the UK , Ed. Sage, Londra, 2013
Lenna, Vereva; Trimerchi, Michele, For a culture of urban commons. Practices and
Policies,
Leslie, Debord; Rontisi, Norma M., Creativity and Place in the Evolution of a Cultural
Industry: The Case of Cirque du Soleil, Urban Studies, Vol. 48, Nr. 9, 2011, pp. 1771 – 1789
Litardi, Irene; Pastore, Lavinia, Does public art matter? A Socratic exploration în Arts
and Economics in the City, 20
Livingston, Mark; Munro, Maira, Student Impacts on Urban Neighborhoods : Policy
Approaches, Discourses and Dilemmas, Ur ban Studies, Vol. 49, Nr. 8, 2012, pp. 1679- 1694
Marcin, Kozak , Intellectual Capital as a Key Factor of Socio – Economic Development
of Regions and Countries , International Economic Conference of Sibiu 2013 Post Crisis
Economy: Challenges and Opportunitie s, IECS, 2013
Olsen, Aksel, Shrinking Cities: Fuzzy Concept or Useful Framework? Berkeley
Planning Journal, Development of City and Regional Planning, Ed. UC Berkeley, 2013
Oswalt, Philipp, Shrinking Cities: International Research , Vol. 1, Ed. Hatje Cout z
Verlog, Berlin, 2005

58
Oswalt, Philipp, Shrinking Cities: Interventions , Vol. 2, Ed. Hatje Coutz Verlog, Berlin,
2006
Oswalt, Philipp, The Shrinking Cities Project , Expozi ție în Berlin , 2002 – 2006
Păun – Constantinescu, Ilinca , Shrinking cities in Romania: o abordare contemporană
a contrac ției si declinului urban, DR, 2013
Păun – Constantinescu, Ilinca, Shrinking Cities in Romania: Research and Analysis –
Orașe rom ânești în declin: o cercetare critică. Vol. 1, Ed. MNAC, Bucure ști, 2019
Păun – Constantinescu, Ilinca, Shrinking Cities in Romania: Responses and
Interventions / Orașe romane ști în declin: reacț ii și interventii. Vol. 2, Ed. MNAC, Bucure ști,
2019 Porter, Libby; Show, Kate, Whose Urban Renaissance? An International Comparison
of Ur ban Regeneration Strategies , Ed. Routledge, 2009
Rink, Dieter, Shrink Smart. The Governance of Shrinkage within a European Context,
Shrink Smart Research Brief No. 1, Leipzig, 2010
Roberts, Peter; Sykes, Hugh, Urban Regeneration: A Handbook , Ed. Sage, Londra, 2000
Wiechmann, Thorsten , Conversion Strategies under Uncertainty in Post – Socialist
Shrinking cities: the example of Dresda in Eastern Germany, Ed. Shrinking Cities International
Research Network, The Future of Shrinking Cities, Berkeley, 2007
Wiechmann, Thorsten, Urban Shrinkage in a Spatial Perspective – Operationalization
of Shrinking Cities in Europe 1990 – 2010, AESOP -ACSP Joint Congress, Dublin, 15- 19 Iulie
2013
www. teleorman.insse.ro , consultant la data de 21.01.2020
www.insse.ro , consultat la data de 09.01.2020
www.mediafax.ro/ social/ euprimar -sibiul -la-12 -ani-de- cand – a- fost- capitala -culturii –
europene, consultat la data de 19.02.2020
www. wikipedia.org/wiki/Turnu_Măgurele, consultat la data de 15.02.2020
www.businessnewsdaily.com/4245 -swot -analysis.html , consultat la data de 28.09.2019

59
Yelinek, Aviel, Culture as a tool for Urban Regeneration , The Jerusalem Institute for
Israel Studies, 2009