Departamenul operații multinaționale, studii strategice și de securitate -București, 2017 – Ciulinaru Gabriela Programul de studii universitare de… [613015]

ROMÂNIA NECLASIFICAT
MINISTERUL APĂ RĂRII NAȚIONALE Exemplar nr
UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I” .

Facultatea de securitate și apărare
Departamenul operații multinaționale, studii strategice și de securitate

-București, 2017 –

Ciulinaru Gabriela

Programul de studii universitare de licență
Securitate și Apărare

Tema: ABORDĂRI PRIVIND SISTEMUL SECURITĂȚII
NAȚIONALE ÎN ROMÂNIA DUPĂ ANUL 1990

Conducător științific
Col. prof. univ. dr. Repez Filofteia

NECLA SIFICAT

2 din 68

Pagină albă

NECLA SIFICAT

3 din 68
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………… 5

Capitolul 1: REFORMA SIST EMULUI DE SECURITATE – UN
PROCES POLITIC ………………………….. ………………………….. …………………….. 9
1.1. Importanța reformei Sistemului de Securitate ………………………….. ……….. 9
1.2. Principiile reformei Sistemului de Securitate ………………………….. ………. 14

Capitolul 2: SECURITATEA NAȚ IONALĂ – UN IMPERATIV
AL STATUL UI ROMÂN ………………………….. ………………………….. …………… 19
2.1. Scurt istoric al conceptului de securitate națion ală în România ………….. 19
2.2. Valori și interese naționale de securitate ………………………….. …………….. 28
2.3. Riscuri, amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale ……… 31

Capitolul 3: SIST EMUL NAȚ IONAL DE SECURITATE ÎN
ROMÂNIA POST RĂZBOI -RECE ………………………….. ………………………… 35
3.1. Considerații privind Sistemul Național de Apărare ………………………….. . 35
3.2. Instituții și structuri cu atribuții în asigurarea securității naționale ………. 39
3.3. Reforma Sistemului Securității Naționale ………………………….. …………… 43

CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 49

BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………. 53

LISTA ABREVIERILOR ȘI ACRONIMELOR ………………………….. ………. 57

LISTA ANEXELOR ………………………….. ………………………….. …………………. 59

NECLA SIFICAT

4 din 68

Pagină albă

NECLA SIFICAT

5 din 68
INTRODUCERE

Schimbările ce s -au produs în România la sfârșitul de secol (sfârșitul
Războiului Rece și prăbușirea sistemelor politice comuniste) s-au răsfrâ ns asupra
Sistemului Național de Securitate. Aceste schimbări au avut ca impact
determinarea statelor să elaboreze noi strategii de securitate națională prin care să
fie relatat „modul în care un stat asigură apărarea și securitatea statului și a
cetățenilor săi ”1, precum și modul în care sunt promovate interesele naționale. În
România , aceste evenimente, au transformat sistemul securității naționale de la
acea vreme, într-un sistem bazat pe valorile și standardele democrației, un sistem
capabil să asigure respectarea drepturilor și l ibertăților omului
Înainte de anul 1990, securitatea națională era sinonimă cu integritatea
teritorială a României, principalele două obiective de securitate fiind prezervarea
integrității și suveranității țării și, respectiv, asigurarea stabilității socia le prin
acordarea drepturilor fundamentale cetățenești și adoptarea unor măsuri în scopul
îmbunătățirii vieții cotidiene2.
Așa cum este precizat în documentele oficiale, securitatea națională
reprezintă condiția fundamentală de funcționare a unui stat, ast fel că sistemul
securității naționale reprezintă integrarea organizatorică a instituțiilor și
autorităților competente, asigurate financiar, material și tehnic, precum și
totalitatea actelor normative specifice, în scopul menținerii integrității statului, a
protecției populației, a respectării drepturil or cetățenilor, al protejării m ediului
înconjurător, precum și al asigurării stării de legalitate și stabilitate prin utilizarea
instrumentelor politice, economice, diplomatice, dar și militare3.
Sistemul sec urității naționale mai poate fi definit ca ansamblul conceptelor,
strategiilor, politicilor și procedurilor, mijloacelor, reglementărilor și structurilor

1 Iulian Fota, Ce este o strategie națională de apărare sau securitate? , disponibil online pe site -ul
http://www.euractiv.ro, accesat la data 20.02.2017.
2 Bogdan Sgârcitu, De la „M `Aider” la „Mayday”, Impactul globaliză rii asupra securității naționale , Editura
Tritonic, București, 2007, p. 134.
3 Mihăiță Niculescu -Ciocan, Managementul structurilor specializate din domeniul securității naționale , Editura Ars
Docendi – Universitatea din București, București, 2009, p. 27.

NECLA SIFICAT

6 din 68 administrative ale statului, precum și ansamblul instituțiilor societății, care au rolul
de a realiza, proteja și a promova interesele naționale4.
Acesta constituie un mecanism de interacțiune a componentelor pe care le
include, bazat pe interesele naționale și valorile societății, menit să asigure
realizarea obiectivelor strategice ale țării determinate d e direcțiile politicii de
securitate națională5.
Securitatea națională a României promovează protecția și apărarea valorilor
și intereselor naț ionale. Valorile naționale sunt elemente de natură spirituală,
culturală și materială ce definesc identit atea rom ânească; constituie premisele pe
baza cărora se construiește și se dezvoltă sistemul democratic de organizare și
funcționare a societății, atât prin intermediul instituțiilor si organizațiilor
guvernamentale și neguvernamentale, cât și prin acțiune civică6.
În urma aderării la Alianța Nord -Atlantică (29 martie 2004) și la Uniunea
Europeană ( 1 ianuarie 2007), România acționează într -un spațiu de securitate bazat
pe valori, interese și obiective comune. Responsabilitățile nu se mai limite ază la
politici care asigură apărarea teritoriului națion al ori la diplomația preventivă , ci și
la politi ca care promovează ofensiv interesele României și care sprijină stabilitatea
globală în orice regiune în care cele două organizații au misiuni.
Interesată în întărirea sec urității, țara noastră, participă a lături de alte state
europene la nenumeroase c onsilii și comisii pentru a accelera procesul de
constituire a viitorului sistem de securitate general -europeană. Astfel, România
continuă să colaboreze activ cu instituțiile și organizațiile europen e, euro -atlantice
și mondiale ( Uniunea Europeană, Consiliul Europei, Organizația pentru Securitate
și Cooperare în Europa, Alianța Nord -Atlantică , Organizația Națiunilor Unite) în
veder ea asigurării unei baze solide î mplinirii aspir ației sale la pace și prosperi tate,
a integrării în perspe ctivă în acele organizații viabile din care , încă, nu face parte.

4 Ibidem , p. 27.
5 Ibidem , p. 27.
6 Strategia națională de securitate a României, România Europeană, România Euroatlantică:pentru o viață mai
bună într -o țară democratică, mai sigură și prosperă , București, 2007, p. 7.

NECLA SIFICAT

7 din 68 Securitatea națională se realizează în conformitate cu legile în vigoare și cu
obligațiile asumate de România prin convențiile și tr atatele internaționale la care
este parte.
Organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale sunt: Serviciul
Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și
Pază, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Aface rilor Interne și Mini sterul
Justiției prin structuri interne specializate.
Una din prioritățile fundamentale ale statului român o reprezintă activitatea
sistemul ui securității naționale . Asigurarea securității naționale presupune
garantarea integrității te ritoriale, suveranității și independenții statului. Securitatea
națională denotă capacitatea statului d e apărare atât a teritoriului câ t și a populației
de pe acest teritoriu.
Este important ca fiecare persoană, care locuiește în România, să cunoască
cât m ai bine aspecte privind securitatea națională și să contribuie la menținerea ei ,
deoarece aceasta urmărește să asigure exercitarea deplină a drepturilor și
libertăților cetățenești, asumarea conștientă a responsabilităților, perfecționarea
capacității de d ecizie și de acțiune a statului, afirmarea României ca membru activ
al comunității internaționale. Practic, securitatea națională se adresează cetățenilor
români, dar și a celor care trăiesc, muncesc sau se află temporar în România.
Fiind studentă la Facul tatea de Securitate și Apărare, am îndatorirea morală
să contribui la realizarea se curității naționale din România. Personal apreciez că
securitatea națională se definește prin capacitatea unui stat de a -și apăra unitatea
statală, integritatea teritorială, independența și suveranitatea națională, ordinea
constituțională și sistemul propriu de valori.
Lucrarea de față prezintă sistemul securității naționale în România,
analizând evoluția acestui sistem din anul 1990 până în prezent. Am ales această
perioadă, deoarece după evenimentele petrecute în decembrie anul 1989, sistemul
securității a avut o perioadă de transformare, fapt evidențiat cu ajutorul Strategiilor
de Securitate Națională , elaborate în această perioadă, precum și cu ajutorul

NECLA SIFICAT

8 din 68 Strategiei Național e de Apărare (2015) , dar și cu alte documente oficiale ale
statului.
Scopul acestei lucrări este acela de a evidenția importanța acestui sistem
pentru țara noastră. Importanță consacrată prin structurile din componența sa,
precum și prin realizarea obiecti velor impuse de către aceste instituții. De
asemenea, tot prin această lucrare, am încercat să raportez reforma sistemului de
securitate din țara noastră, la cea care a avut loc la nivel internațional.
Această lucrare este structurată în două capitole teor etice astfel : Capitolul I:
Reforma Sistemului de Securitate – un proces politic și Capitolul II: Securitatea
națională – imperativ al statului român. Și un a l 3-lea capitol care reprezintă partea
practică , realizată sub forma unui studiu de caz în care voi a naliza Sis temul
național de securităte în România post Război -Rece.
Primul obiectiv științific al lucrării de licență a fost cel de a evidenția faptul
că reforma sistemului de securitate este un proces politic, realizându -l prin
prezentarea importanței în consolidarea securității și a justiției, aceasta desfășurând
diverse acțiuni pentru îmbunătățirea sistemului de securitate.
Al doilea obiectiv științific al lucrării de licență a fost atins prin realizarea
celui de -al doilea capitol. În cadrul acestui ca pitol am început cu prezentarea
conceptului securității naționale, continuând cu prezentarea valorilor și intereselor
naționale din anul 1990 până în prezent și am finalizat acest capitol cu o analiză
asupra riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților la adresa securității naționale,
analiză realizată pe baza Strategiei Naționale de Apărare și a Strategiilor de
Securitate Națională din anul 1990 până în anul 2015.
Obiectiv ul al treilea ce se va constitui în partea practică a lucrării, a fost
îndeplinit prin realizarea celui de-al treilea capitol, pe parcursul căruia am
prezentat considerații privind sistemul securității naționale, continu ând cu
prezentarea instituțiilor și a structurilor cu atribuții în asigurarea securității
naționale, iar la final am î ncheiat cu o prezentare a reformei ce a avut loc la nivelul
sistemului securității naționale , prin prezentarea proceselor, p roblemelor, dar și
implicațiilor regionale ce au avut loc.

NECLA SIFICAT

9 din 68
Capitolul 1:
REFORMA SISTEMULUI DE SECURITATE –
UN PROCES POLITIC

Scop ul principal al acestui capitol este de a evide nția procesul politic al
Reformei Sistemului de Securitate la nivel internațional. Capitolul este structurat în
două subcapitole și are drep t prim obiectiv relatarea importanței acesteia. Acest
obiectiv este îndeplinit prin relatarea definiției, reforma fiind un proces de
transformare a sistemului de securitate, dar considerat ă a fi mai mult un proces
politic, ce se bazează pe respectarea drepturilor omului, a principiilor d emocratice,
respectarea acestora ar conduce la o bună guvernare. Tot pentru realizarea acestui
obiectiv am precizat actorii care iau parte la aceasta, precum și activitățile pe care
le desfășoară.
Un alt obiectiv reprezintă prezentarea principiilor de bază ale reformei.
Aceasta include o ga mă largă ce reușește să acopere toate aspectele politice și
tehnice de securitate, dar și multe alte aspecte, cum ar fi cele legislative, diverse
campanii de informare a publicului, precum și dezvoltarea infrastructurii, astfel că
principiile de bază ale a cesteia are în centrul activității omul, mai exact, aceasta se
axează în principal pe respectarea drepturilor și libertăților umane.

1.1. Importanța reformei Sistemului de Securitate
Reforma Sistemului de Securitate (RSS) reprezintă procesul de transfoma re
a sistemului de securitate al unei țări, astfel încât ace asta să poată oferi, treptat, atât
persoan elor, cât și statului, siguranța și respectarea drepturilor omului, principiile
democrației și o bună guvernare7. Ace asta mai este considerat ă a fi un pro ces
politic aflat în centrul relațiilor dintr -o țară. Pentru a fi condus la nivel național,
necesită un angajament politic de conducere, o cooperare -instituțională și o
participare mai activă a părților interesate pentru a ajunge la un consens.

7 Manualul OECD DAC privind Reforma Sis temului de Securitate , Editra OECD, 2007, p. 20.

NECLA SIFICAT

10 din 68 RSS se ref eră la toți actorii statali și non -statali implicați în domeniul
supravegherii, gestionării și furnizării securității, și subliniază legăturile dintre
rolurile, responsabilitățile și acțiunile lor. Aceasta implică și supravegherea,
gestionarea și furnizare a justiției, deoarece securitatea și justiți a sunt într -o strânsă
legătură.
Asigurarea securității și a justiției reprezintă o condiție fundam entală în
înțelegerea reformei. A ceste două con cepte sunt definite în Manualul OECD DAC
privind Reforma Sistemulu i de Securitate ca reprezentând totalitatea instituțiilor,
grupurilor, organizațiilor și persoanelor fizice care au un interes în asigurarea
securității și a justiției
Conform acestui manual , sistemul de securitate include8:
– actorii de bază a securității – forțele armate, poliția, jandarmeria, forțele
paramilitare, gărzile președintelui, serviciile de informații și de securitate (atât cele
militare, cât și cele civile), autoritățile vamale, unitățile locale de securitate (forțele
de apărare civilă, garda naț ională, miliții);
– organismel e de conducere și supraveghere – executivul, organismele
consult ative naționale de securitate, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul
Afacerilor I nterne , Ministerul de E xterne, autoritățile tradiționale: organ ismele de
gestiun e financiară (Ministerul F inanțelor, unități de audit, etc.) și organismele
societății civile;
– justiția și rolul legii – Ministerul J ustiției, î nchisorile, serviciile de
investigare și urmărire penală, comisiii le pentru drepturile omului și avocatul
poporul ui din Uniunea Europeană, și obi șnuitele instituții tradiționale de justiție;
– forțe de securitate non -statutare: armate de eliberare, armate de gherilă,
companii de securitate private, milițiile partidelor politice.
RSS joacă un rol important în consolidar ea securității și a justiției ; am
materiali zat acest aspect prin figura de mai jos ( figura nr. 19):

8 Ibidem , p. 22.
9 Ibidem , p. 22.

NECLA SIFICAT

11 din 68
RSS
Baza angajamentului SSR trebuie să fie facilitată prin stimularea
sprijinului politic pentru aceastaConsolidarea securității și a justiției
Guvernarea democratică a actorilor
de securitate și justiție și instituții ,
incluzând actorii non -statali ,
politicile de gestiune și practicile
acestoraEficientizarea securității ,
justiției și alte instituții / actori ,
inclusiv societățile civile /
actorii non -statali
Baza angajamentului SSR trebuie să fie
fundamentată prin stimularea sprijinului
politic pentru aceasta
Figura nr.1: Importanța Reformei Sistemului de Securitate în consolidarea
securității și a justiției

Importanța reformei SS este demonstrată prin acțiunile pe care le desfășoară,
mai exact aceasta îmbunătățește capacitatea sistemului de securitate pentru a
asigura securitatea statului și securitatea umană .
Un sistem de securitate ineficient și inexplicabil, nu poate efectua în mod
credibil misiunile în apărarea națională, de aplicare a legii sau de asistență publică,
reprezentând chiar o amenințare atât a statului, cât și a populației . De asemenea,
prin această reformă se obține o utilizare mai eficientă a resur selor publice în
sistemul de securitate (un sistem de securitate ineficient irosește resursele publice,
deturnează fondurile esențiale de la alte servicii publice și există posibilitatea de a
împovăra statul cu datorii inutile); reduce oportunitățile de corupție prin
îmbu nătățirea supravegherii și a profesionalismului (un sistem de securitate
ineficient și inexplicabil încurajează practicile de corupție care subminează buna

NECLA SIFICAT

12 din 68 guvernare între sectorul public și cel privat, cu consecințe negative pentru
dezvoltarea economică, socială și politică).10
Aceasta mai protejează independența profesională a personalului de
securitate, astfel încât să poată îndeplini în mod eficient misiunile lor legitime (un
sistem de securitate inexplicabil este vulnerabil la interferențe din partea
politicienilor civili, care poate forța personalul de securitate să efectueze acte
ilegale în temeiul legislați ei naționale și internaționale sau să manipuleze forțele de
securitate în competiția lor pentru puterea p olitică); ridică standardele profesionale
și consolidează responsabilitatea, reduce abuzul populației (un sistem de securitate
ineficient și inexplicabil privind abuzurilor puterii sale se datorează personalului de
securitate incompetent sau din cauza actelor de interes personal, politic sau
corpo ratiste); promovarea , inclusiv asigurarea securității și a egalității de șanse în
cadrul sistemului de securitate (un sistem de securitate care nu reusește să
recunoască diferitele nevoi de securitate ale bărbaților, femeilor, băieților și fetelor
din toat e mediile sociale, etnice și religioase este discriminator și nu poate asigura
în mod eficient securitatea întregii populației); previne conflictul prin promovarea
unității și neutralității politice, egalității și profesionalismului în interiorul
sistemulu i de securitate (un sistem de securitate ineficient și inexplicabil poate
interveni în politică, de obicei, promovând interesele unei elite puternice asupra
intereselor publice și, adesea, promovând conflicte violente); prevede apărarea
țării, în același t imp contribuind la pacea și securitatea internațională (un sistem de
securitate ineficient și inexplicabil, reprezintă o amenințare pentru alte state, fie
prin adăpostirea elementelor criminale sau politice, potențial ostile, fie prin el
însuși, cedând la un conflict violent)11.
Această reformă abordează patru dimensiuni12: dimensiunea politică,
dimensiunea economică, dimensiunea socială și dimensiunea instituțională.

10 Manualul DCAF , Security Sector Reform, Applying the principles of good governance to the security sector ,
2015 , p. 4., disponibil online pe www.dcaf.ch, accesat la data de 02.02.2017 .
11 Ibidem , p. 4.
12 Wulf Herbert, Security Sector Reform in Developing and Transitional Countries Revisited , p. 344, disponibil
online pe site -ul http://www.berghof -foundation.org, accesat la data de 10.01.2017.

NECLA SIFICAT

13 din 68 Dimen siunea politică are drep t rol principal în acest domeniu de a realizara
buna guvernare , capacitatea societății civile ( de exem plu: mass-media, ONG -urile,
cercetătorii, publicul larg) de a facili ta dezbateri privind prioritățile securității,
precum și controlul civil asupra forțelor de securitate.
Dimensiunea economică presupune alocarea res urselor necesare. Omul are
nevoie de resurse financiare și materiale pentru sectorul de securitate. A locarea
suficientă a acestora reprezintă o condiție nec esară pentru o bună funcționare; u n
sector de securitate subfinanțat nu poate a sigura securitatea po pulației. P rin
urmare, această reformă include identificarea nevoilor și a obiectivelor cheie,
prioritizarea alocării resurselor, asigurarea utilizării, eficace și eficien t, resurselor.
Dimensiunea socială presupune garantarea efectivă a securității cetățe nilor.
Prima sarcină în acest domeniu este de a garanta securitatea internă și externă a
populației. Această dimensiune nu se referă la securitatea asigurată de către armată,
ci, mai degrabă, la asigurarea securității populației de la atacurile de toate ti purile
asupra vieții, sănătății sau a proprietății.
Dimensiunea instituțională reprezintă structura sistemului de securitate și
separarea instituțională a diferitelor forțe și instituții. Acest concept nu reprezintă o
scuză pentru ca un stat să nu poată a vea forțe de poliție militarizate sau un rol
intern important pentru forțele armate.
Aceste patru dimensiuni subliniază, în linii mari, modul în care R SS se poate
înțelege. Aceasta nu trebuie să fie înțeleasă ca o reformă tehnică sau instituțională
a secur ității sau/ sectorul justiției de securitate, ci ca un program de democratizare,
precum și o dezvoltare a securității.
În literatura de specialitate reforma Sistemului de Securitate este un domeniu
relativ nou , de dezvoltare a cooperării. În trecut, aceas tă reformă a reprezentat
apanajul agențiilor care activau în domeniul apărării teritoriale (programe de
asistență militară sau programe de asistență în poliție); în prezent s-a încercat
evitarea unui angaja ment cu actorii de securitate.

NECLA SIFICAT

14 din 68 1.2. Principiile Reformei Sistemului de Securitate
Obiectivul principal privind reforma sistemului securității îl reprezintă
creșterea capacităților țărilor partenere de a face față provocărilor din securitate și
justiție, într -o manieră compatibilă cu normele dem ocratice și principiile de
guvernare a statului de drept, altfel spus , reforma ajută la crearea unui mediu sigur,
propice al evoluțiilor politice, economice și sociale, prin reducerea violenței armate
și a criminalității13.
Actorii s -au concentrat pe sprij inirea țărilor partenere prin realizarea a patru
obiective generale14: stabilirea unei guvernări eficiente, responsabilă în
supravegherea sistemului de securitate ; îmbunătățirea furnizării serviciilor de
securitate și justiție ; dezvoltarea conducerii locale și a dreptului de proprietate al
procesului de reformă ; furnizarea serviciilor durabile de securitate și justiție.
Reforma Sistemului de Securitate include o gamă largă ce acoperă toate
aspectele politice și tehnice de securitate, inclusiv, printre altele , inițiative
legislative, elaborarea politicilor, campanii de informare a publicului, gestionarea
și consolidarea capacității administrative, dezvoltarea infrastructurii, și o mai bună
pregătire, cât și echipamente.
Progra mul reformei se concentrează , potr ivit manualului, pe o serie de
aspecte, pe care le evidențiem mai jos:
– procesele care afectează modul în care fun cționează întregul sistem
(exemplu: e laborarea politicilor de securitate națională, reforma legislativă, etc.);
– un anumit punct sau nivel al guvernului în cad rul securității naționale
(exemplu: n ațional, subnațional, municipal, provincial, urban sau furnizarea de
securitate din mediul rural, etc.);
– un domeniu al politicii de securitate sau dispoziție ( exemplu: reforma
apărării, reforma pen ală, etc.);
– rolul unei instituții în cadrul sectorului de securitate ( exemplu: poliția, o
comisie parlamentară, etc.).

13 Manualul OECD DAC privind R eforma Sistemului de Securitate , Editura OECD, 2007, p. 23.
14 Ibidem, p. 21.

NECLA SIFICAT

15 din 68 Cele șase principii de bază pentru realizarea reformei Sistemului de
Securi tate sunt redate în continuare .
Primul principiu sublinieaz ă faptul că a oamenii reprezintă centrul activității,
se asigură drepturile și libertățile cetățenești și încearcă reducerea acțiunile din
domeniul violenței armat e și în domeniul criminalității .
Al doilea principiu derivă din primul și are la bază respect area normelor
democratice și a principiilor drepturilor umane și a statului de drept, căutând în
acest scop să asigure măsuri pentru prevenirea viole nței armate și a criminalității .
Cel de -al treilea principiu prevede că această reformă este văzută ca un
cadru de structură cu privire la modul în care sunt abordate diverse probleme de
securitate cu care se confruntă statele și populația acestora, prin intermediul unor
politici integrate de dezvoltare și de securitate, dar și printr -o mai atentă
supraveghere civilă .
Al patrulea principiu este cel potrivit căruia reforma este fondată pe activități
cu strategii militare, pe baza unei evaluări a unei game largi de nevoi de securitate
și jus tiție a oamenilor și a statului.
Al cincilea principiu ne arată că aceast a dezvoltă aderarea la principiile de
bază ale guvernanței, cum ar fi transpa rența și asigurarea răspunderii .
Ultimul principiu (al șaselea) este cel conform căruia are loc implementarea
unor procese și politici care au drept scop de a spori instituțional și capacitatea
umană de care este nevoie pentru ca politica de securitate să funcționeze în mod
eficient.
Reforma SS aplică aceste principii într -o gamă foarte largă de activități,
câteva exemple de astfel de implicații sunt reda te în figura nr. 215.

15 Manualul DCAF , Security Sector Reform, Applying the principles of good governance to the security sector ,
2015, p. 3.

NECLA SIFICAT

16 din 68
De
exemplu :
De
exemplu :
De
exemplu :- Consolidarea bazei juridice pentru supremația civilă , controlul
democratic și neutralitatea politică a sectorului de securitate ;
– Îmbunătățirea continuă a cadrului legislativ pentru furnizarea de
securitate atât actorilor statali , cât și non -statali , incluzând separarea
misiunilor interne de securitate , cu cele externe , transparența elaborării
politicii securității naționale și supravegherea formală a securității publice ,
comericală și privată ;
– Perfectionarea auditului prin intermediul unor mecanisme de control
parlamentar , independente și judiciare ;
– Asigurarea independenței politice și financiare pentru instituțiile de
supraveghere , precum și întărirea acestora ;
– Sensibilizarea opiniei publice și întărirea acestora cu privire la bunele
practici ale reformei , și îmbunătățirea capacității și accesului pentru
implicarea publicului și un control prin intermediul societății civile și
mass -media ;
– Îmbunătățirea continuă a cadrului pentru interagenții în domeniul
cooperării securității internaționale și regionale .
– Schimbarea structurii organizatorice pentru îmbunătățirea controlului și
gestionării furnizării de servicii ;
– Perfecționarea sistemului de control intern de supraveghere din cadrul
instituțiilor din domeniul securității , inclusiv regulamentele interne , codurile de
conduită , procesele de reclamații și standarde disciplinare , etc.
– Asigurarea transparenței în normele și reglementările de luare a deciziei ;
– Promovarea egalității de șanse și de reprezentare la toate nivelurile de
organizare ;
– Îmbunătățirea modului în care furnizorii de securitate publice sau private se
angajează în furnizarea de securitate ;
– Creșterea standardelor de management și administrare profesională în
domeniul resurselor umane și financiare , inclusiv eficiențe bazate pe merit de
recruțare , promoții și beneficii .
– Creșterea standardelor profesionalizării de prestare a serviciilor și
îmbunătățirea supravegherii , și a responsabilităților asigurării securității ;
– Îmbunătățirea normelor și a procedurilor de bună conduită pentru actorii din
sectorul de securitate statali și non -statali , bazate pe respectarea statului de drept
și a drepturilor omului ;
– Îmbunătățirea angajamentului între sectorul de securitate public și inclusiv
accesul publicului la mecanisme de informare , raportare și reclamații ;
– Promovarea unei atitudini de orientare spre servicii și de abordare a furnizării
securității ;
– Asigurarea de formare corespunzătoare , experiență și echipamente pentru
personalul de securitate ;
– Asigurarea suportului organizatoric , managerial și administrativ eficient pentru
personalul de securitate ;
– Asigurarea accesului egalității la securitate și justiție tuturor sectoarelor
populației .Figura nr. 2: Responsabilitățile și eficiența Reformei S istemului de Securitate

NECLA SIFICAT

17 din 68 La finalul primului capitol concluzionăm următoarele :
Reforma Sist emului de Securitate reprezintă un proces politic ce are drept
scop să asigure sigur anța și respectarea dreptului omului, principiile democrației și
o bună guvernare. Prin reformă se reusește să se îndeplinească scopul prin
cooperare -instituțională, dar și prin implicarea părților interesate pentru a ajunge la
un consens.
Reforma joacă un rol important în consolidarea securității și a justiției prin
eficientizarea securității, justiției și altor instituții, actor i, inclusiv societatea civilă
sau actorii non -statali, dar și prin guvernarea democr atică a actorilor de securitate
și justiție și instituții, incluzând actorii non -statali, politicile de gestiune precum și
practicile acestora. De asemenea, prin a ceasta se desfășoară activități pentru
îndeplinirea tuturor obiectivelor, atât la nivel strategic, cât și organizațional și
instituționa l.

NECLA SIFICAT

18 din 68

Pagină albă

NECLA SIFICAT

19 din 68
Capitolul 2 :
SECURITATEA NAȚIONALĂ – UN IMPERATIV
AL STATUL UI ROMÂN

Termenul „ securitate ” provine din latinescul „securitas/ securitatis” ; a intrat
în vocabularul curent al comunit ății interna tionale după anul 1945 și se impune la
mijlocul anilor 1970. E timologia conceptului de securitate își are rădăcinile în
Imperiul Roman, în perioada domniei împăratului Hostilian (anul 250 d.Hr. ), unde
zeița Securitas semnific a protecția și bunăstarea imper iului înțeleasă ca „libertate
în fața amenințăr ii”.16
Conceptul „securitate” est e un concept foarte discutabil ș i constestabil,
întâlnit în toate domeniile de activitate (politic, cult ural, economic, financiar etc.)
și la toate nivelurile de existe nță (indi vidual, colectiv, zonal , internaținonal ).
Conform Dicționarului Explicativ Român, securitatea este definită ca fiind:
„faptul de a fi la adăpost de orice pericol; sentimentul de încredere și de liniște pe
care îl dă cuiva absența oricărui pericol ”17.
Concep tul „securitate națională ” conform definițiilor de mai sus, reprezintă
posibilitatea unui stat de a realiza, cu ajutorul insituțiilor din ansamblul sistemului
de securitate, protejarea tuturor cetățenilor săi.
Obiectivul științific general al acestui capit ol îl reprezintă prezentarea unor
evoluți i privind aspecte le teoretice ale securit ății național e a României (definiție,
scurt istoric, provocări la adresa securității naționale) .
2.1. Scurt istoric al conceptului de securitate națională în Român ia
Evenimente , precum sfârșitul Războiului Rece, trecerea de la un regim
politic comunist la un regim politic democratic, aderarea țării noastre la
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și la Uniunea Europeană, atacurile

16 Securitatea.. , accesat online pe www.cpcs.ro , la data 1 9.11.2015.
17 Dicționarul explicativ român online , disponibil onlice pe https://dexonline.ro, accesat la data de 30.10.2015.

NECLA SIFICAT

20 din 68 teroriste etc., au condus la schimbări majore în evoluția conceptului de securitate
națională în România.
Existența mai multor definiții date conceputului de securitate națională
(prezentate în anexa nr.1) subliniază faptul că acest subiect nu a fost clarificat, din
diferite motive, un astfel de motiv poate fi considerat multitudinea valorilor și
intereselor oamenilor, care sunt în opoziție deseori, concretizate în discuții le pe
tema securității naționale, securității internaționale și securității individuale.
Barry Buzan consideră că securitatea este „ un concept incomplet
dezvoltat ”18. Această premisă pleacă de la faptul că „ ideea s -a dovedit a fi prea
complicată pentru a -i atrage pe analiști, fiind de aceea ne glijată în favoarea unor
concep te mai tratabile ”19, o altă idee poate fi con siderată faptul că „ neglijarea
securității constă în întinder ea reală a suprapunerii dintre actori și conceptul de
putere, în condițiile unor confruntări acute ”20. Un alt motiv pentru care securitatea
a fost insuficient dezvoltată constă în „ natura diferite lor revolte împotriva
ortodoxismului realist de până la sfârșitul anilor 1970 ”21.
Tot Barry Buzan definește securitatea națională ca fiind un concept cu o
aplicare doar limitată la stat, fie că relația dintre stat și națiune este mai complexă
decât cea suge rată de modelul simplu de națiune -stat22.
Una dintre cele mai complexe definiții ale securității naționale este formulată
de Michael N. Loow , care apreciază că aceasta conține două dimensiuni: politică
de apărare tradițională a unei națiuni și acțiunile ne militare ale statului pentru
asigurarea supraviețuirii întregii sale capacității ca entitate politică în vederea
exercitării influenței și îndeplinirii obiect ivelor sale interne și externe23.
Din definițiile analizate am desprins că s ecuritatea națională re prezintă
expresia supremă a interesului național și se reflectă în menținerea statului național
suveran, independent, unitar, indivizibi l, de drept .

18 Barry Buzan, Popoarele, statele și teama, Editura Cartier, București, an 2000, p.17.
19 Ibidem , p.17.
20 Ibidem , p.17.
21 Ibidem, p.18.
22 Ibidem , p. 81.
23 Dorinel -Ioan Moldovan, Perspective asupra securității , articol disponibil pe site -ul Departamentului Regional de
Studii pentru Managementul Resurselor de Apărare http://www.dresmara.ro, accesat la data 15.11.2015.

NECLA SIFICAT

21 din 68 Asigurarea și menținerea securității naționale facilitează dezvoltarea unei
economii dinamice, viabile, pe rformante, precum și asigurarea prosperității
societății pe ansamblul acesteia, dezvoltarea valorilor naționale, afirmarea
patrimoniului cultural și a vieții spirituale în plan universal, menținerea sănătății
fizice și morale a populației, protecția mediul ui înconjurător, confirmarea
posibiltăților statului pe ansamblul acestuia, ca f actor de stabilitate în regiune.
Definirea conceptului de securitate națională a devenit de interes pe plan
național, cu deosebire după anul 1990, când se remarcă o nouă etapă în analiza
securității naționale, în care conceptul securității capătă treptat înțelesul real, iar
subiectele despre acest concept devi n o preocupare principală, pentru diverse
instituții, specialiști etc .
O primă definire a conceptului de securitatea nați onală după căderea
regimului comunist a fost prezentată prin Legea nr. 51/1991 privind securitatea
națională a României24.
Potrivit articolului 1 din acest act normativ , prin securitatea na țională , se
înțelege „starea de legalitate, de echilibru și de stab ilitate socială, economică și
politică necesară existenței și dezvoltării statului național român ca stat suveran,
unitar, independent și indivizibil, menținerii ordinii de drept, precum și a
climatului de exercitare neîngradită a drepturilor, libertăților și îndatoririlor
fundamentale ale cetățenilor, potrivit principiilor și normelor democra tice
statornicite prin Constituț ie”.
Legea menționează că este important ca fiecare persoană, care locuiește în
România, să participe la menținerea securității națion ale. Obiectivul urmărit prin
menținerea securității naționale este multiplu: exercitarea deplină a drepturilor și
libertăților cetățenești, asumarea conștientă a responsabilităților, perfecționarea
capacității de decizie și de acțiune a statului , afirmarea României ca membru activ
al comunității internaționale.
Alt document care a adus în atenție conceptul de securitate națională după
anul 1989 a fost Concepția Integrată privind Securitatea Națională a României ,

24 Publicată în Mo nitorul Oficial nr. 163/ 7 august 1991.

NECLA SIFICAT

22 din 68 elaborată sub egida Ministerului Apărării Na ționale și Ministerul Afacerilor
Externe. Acest document a fost discutat și adoptat în aprilie 1994 de Consiliu
Suprem de Apărare a Țării, apoi înaintat Parlamentului pentru aprobare.
Documentul definea s ecuritatea națională ca fiind un „sistem integrator al
domeniilor politic, diplomatic, economico -financiar, militar, siguranță națională,
ordine publică, cultural, științifico -tehnic, social, moral, umanitar și ecologic, care
cuprinde măsurile și acțiunile întreprinse în aceste domenii, destinate să asigure
un mod optim de menținere și consolidare a statului, apărarea și promovarea
intereselor naționale fundamentale ”25.
În accepțiunea autorilor acestui document , principalul risc la adresa
securității naționale a României îl reprezintă fenomenele de instabili tate care
jalonează trecerea de la vechea la noua ordine de securitate europeană și
internațională, al căror impact intern era amplificat de starea de tranziție a socității
românești26.
Chiar dacă a cest document nu a f ost aprobat de Parlament, acesta consti tuie
o bază teoretică importantă în definire a conceptului de securitate naț ională.
Umătorul document elaborat a fost Strategia de Securitate Națională a
României – Document cadru (anul 1996) care, însă, a rămas în stadiu de proiect.
La data de 23 iunie 199 9, Parlamentul României adoptă prima strategie
denumită Strategie de Securitate Națională a României – Stabilitate democratică,
dezvoltare economică durabilă și integritate euroatlantică .
La elaborarea acestui proiect au fost avute în vedere prevederile art. 5 din
O.G. nr. 52/1998 privind planificarea apărării naționale a României27 care
stabilitea următorul conținut al Strategiei de securitate națională: evaluarea
mediului internațional de securitate, definirea intereselor și obiectivelor proprii de
secur itate, identificarea factorilor de risc din mediul intern și internațional,
direcțiile de acțiune pentru asigurarea securității naționale a României28.

25 Eugen Bădălan, Securitatea României. Actualitate și perspectivă – Un punct de vedere, Editura Militară,
București, 2001, p. 44.
26 Dan Constanti n Mâță, Securitatea națională. Concept. Reglementare. Mijloace de ocro tie.Editura Hamangiu,
București, 2016, p. 19.
27 Monitorul Oficial nr. 302 din 18 august 1998.
28 Dan Constantin Mâță, op. cit. , p. 21.

NECLA SIFICAT

23 din 68 Prin acest document securitatea națională a fost definită ca reprezentând
„ansamblul proceselor acțiunil or și măsurilor de natură politică, economico –
financiară, apărare prin care se garantează drepturile și libertățile fundamentale
ale cetățenilor, apărarea statului național român, suveran și independent, unitar și
indivizibil, consolidarea ordinii de drept și a instituțiilor democratice, protejarea
și promovarea intereselor României ”.
Scopul acestei strategii îl repre zintă apărarea valorilor naționale, a
intereselor și drepturile fundamentale. Pentru prima oară printre interesele
naționale era enunțat și s prijinirea legăturii cu românii din afara granițelor țării.
Strategia de securitate națională apărută ulterior a fost adoptată de către
Parlament ul României prin Hotărâr ea nr. 36 din 18 decembrie 2001 și a fost
denumită Strategia de Securitate Națională a României. Garantarea democrației și
a libertăților fundamentale, dezvoltare economică și socială susținută și durabilă,
aderare la Organizația Tratatului Nord -Atlantic și integrare în Uniunea
Europeană. Este o strategie care a fost redactată sub impactul șocului de la 11
septembrie 2001.
Această Strategie are structura prevăzută de Legea nr. 63/2000, respectiv:
1. Definirea intereselor naționale de securitate; 2. Obiectivele politicii de securitate
națională; 3. Mediul internațional de securi tate; 4. Factorii de risc la adresa
securității României; 5. Direcții de acțiune în politica de securitate națională.
Potrivit acestui document , securitate națională, la vremea respectivă, era
caracterizată „ de suficiente vulnerabilități, în mai toate dome niile de manifestare
ale mediului economic și social, precum și ale mediului natural de existență a
societății românești ”29.
Cartea Albă a Securității și Apărării Naționale din anul 2004, reprezintă un
alt document important în definirea conceptului de secu ritate națională. Prin

29 Strategia de securitate națională a României – Garantarea democrației și a libertăților fundamentale, dezvoltare
economi că și socială susținută și durabilă, aderare la NATO și integrare în Uniunea Europeană , București, 2001,
p. 3.

NECLA SIFICAT

24 din 68 Hotărârea nr. 10 /2004, Parlamentul reunit în ședință comună , a aprobat documentul
intitulat Cartea albă a securității și apărării naționale a Guvernului României.30
Conținutul acestui document a fost influențat de faptul că la sfârșit ul lunii
martie a acelui an România a devenit membră NATO. Astfel, acest document
cuprinde: 1. Politica de securitate a României; 2. Politica de apărare;
3. Componenta apărării și sistemului securității naționale; 4. Compone nta politicii
externe a sistemului securității naționale; 5. Sistemul național de control al
armamentelor și al exporturilor strategice; 6. Securitatea internă; 7. Ordine publică
și siguranță naționale; 8. Componenta justiției a sistemului securității nați onale;
9. Componentele industriale, de cercetare, de infrastructură și comunicații ale
sistemului de securitate naționale; 10. Perspectivele de dezvoltare ale României și
ale reformei sectorului de securitate.
Alt moment important în evo luția conceptului de securitate națională l -a
reprezentat cea de -a treia Strategie de Securitate națională, denumită Strategia de
Securitate Națională a României -România Europeană, România Euroatlantică:
pentru o viață mai bună într -o țară democratică, mai sigură și prosperă, adoptată
prin Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr.62 din 17 aprilie 2006
(publicată în anul 2007).
Acest document dezbate următoarele aspecte : 1. Premisele unui proiect
naționalist, îndrăzneț și pragmatic; 2. Un viitor sigur și prosper pentru români:
căile construcției; 3. Prioritățile participării active la construcția securității
internaționale: promovarea democrației, lupta împotriva terorismului internațional
și combaterea proliferării armelor de distrugere în masă; 4. Construirea noii
identități europene și euroatlantice a României; 5. Realizarea securității și
stabilității regionale într -o nouă paradigmă; 6. România – vector dinamic al
securității și prosperității în regiunea Mării Negre; 7. Securitatea internă – într-o
abordare sistemică și cuprinzătoare; 8. Reperele bunei guvernări: administrație
publică profesionistă și eficientă; justiție democratică; cambeterea corupției;
9. Creșterea competitivității și a caracterului performant al economi ei;

30 Dan Constanțin Mâță, op. cit. , p. 24.

NECLA SIFICAT

25 din 68 10. Modernizarea instituțiilor care au responsabilități în domeniul securității
naționale; 11. Dezvoltarea infrastructurii și sporire a gradului de protecție a
acestei a; 12. Resurse și responsabilități .
În acest document, securitatea națională este înțeleasă ca factor cumulativ și
de convergență transpartinică , care „urmărește să asigure starea de normalitate
democratică la care aspiră societatea – cetățenii, comunitățile și statul – pe baza
efoturilor ce vizează deplina inst aurare a legalității, făurirea prosperității
economice, echilibrul social și stabilitatea politică ”31. Potrivit acestei strategii,
„securitatea națională se realizează în cadrul ordinii democratice prin:
exercitarea deplină a drepturilor și libertăților cet ățenești; asumarea conștientă a
responsabilităților; perfecționarea capacității de decizie și de acțiune a statului;
afirmarea României ca membru activ al comunității internaționale ”32.
Securitatea națională se adresea ză cetățenilor români și a celor care trăiesc,
muncesc sau se află temporar în România.
Baza pe care se întemeiază s ecuritatea națională o constituie: respectarea
legii țării și a Constituției, respectarea tratatel or la care țara este parte, respectarea
normel or generale admise de dreptul int ernațional.
Securitatea naționa lă, potrivit acestei strategii, „reprezintă condiția
fundamentală a existenței națiunii și a statului român și un obiectiv fundamental al
guvernării; este un drept imprescriptibil care derivă din suveranitatea deplină a
poporului, se fundamentează pe ordinea constituțională și se înfăptuiește în
contextul construcției europene, cooperării euroatlantice și al evoluțiilor globale”.
Ultimul document care are ca subiect central securitatea națională este
Strategia Națională de A părare a Țării pentru perioada 2015 – 2019 – O Românie
Puternică în Europa și în Lume33, aprobată prin Hotărârea Parlamentului
nr. 33/2015.
Acest document cuprinde: 1. Definirea intereselor și obiectivelor naționale
de securitate; 2. Evaluarea mediului internațional de securitate; 3. Amenințări,

31 Strategia națională de securitate a României, România Europeană, România Euroatlantică:pentru o viață mai
bună într -o țară democratică, mai sigură și prosperă , București, 2007, p. 3.
32 Ibidem , p. 3.
33 Publicată în Monitorul Oficial nr. 450/23 iunie 2015.

NECLA SIFICAT

26 din 68 riscuri și vulnerabilități; 4. Direcții de acțiune și principalele modalități pentru
asigurarea securității naționale a României.
Introducerea conceptului de securitate națională extinsă repre zintă un aspect
important în evoluția post -decembristă a conceptului de securitate națională.
Securitatea națională se fundamentează pe democrația constituțională și pe
respectul mutual dintre cetățeni și stat. Prin conceptul de securitate națională
extins ă, domeniile cuprinse prin conceptul de securitate națională extinsă sunt:
apărare, ordine publică, activitatea de informații și contrainformații, securitate,
educație, sănătate, economic, energetic, financiar, mediu și infrastructuri critice.
Documentul precizează că ne aflăm la 10 ani de la aderarea României la
Organizația Tratatului Nord -Atlantic și de 8 ani de la intrarea în Uniunea
Europeană ca membru cu drepturi depline și că „ o Românie puternică este un stat
care contribuie la menținerea securității colective și la promovarea democrației și
libertății .”
Din analiza documentelor naționale care au ca element c entral securitatea
națională, am remarcat că, î n evoluția conceptului de securitate națională se
evidențiază transformarea acesteia de la asigu rarea securității naționale proprii la
asigurarea securității naționale colectivă (definită prin starea relațiilor dintre state,
creată prin luarea pe cale de tratat a unor măsuri de apărare comună împotriva unei
agresiuni34).
Evoluția conceptului de securit ate națională după anul 1989 pe plan
națtional, așa cum este evidențiat în strategiile de securitate națională, este
reprez entă schematic astfel ( figura nr.335):

34 Gabriel Oprea, Ilie Botoș, Vasile Bogdan , Sistemul de răspuns la terorism, Editura Militară, Bucureșt i, 2014,
p. 19.
35 Realizare proprie.

NECLA SIFICAT

27 din 68
Contribuie la menținerea securității colective și la
promovarea democrației și libertățiiAsigură prin eforturi proprii și prin
cooperare cu aliații și parteneriiSecuritatea este marcată de actualitate , de
realitățile din societatea românească și din
lumeDezvoltă și promovează propriile valori
culturale și spirituale Figura nr.3 : Evoluția conceptului de securitate națională în Româ nia

Din cercetarea -documentarea efectuată am desprins că d ocument ul în care se
regăsesc informații privind concepția și conținutul societății naționale a României
este Strategia de Se curitate Națională a României.
Toate Strategiile de Securitate Național ă fac referire la termenul de națiune,
fiind considerată „ valoarea supremă, elementul central în jurul căruia gravitează
toate eforturile noastre de înfăptuire a securității ”36.

36 Mihai Anton, Abordări sociologice ale valorilor și securității naționale , Editura Universității Naționale de
Apărare „Carol I”, București, 2007, p. 11.

NECLA SIFICAT

28 din 68 În Strategia Națională de Apărare din 2015 se precizeaz ă că „a asigura
securit atea cetățenilor începe cu a -i respecta la ei acasă, a le proteja drepturile și
libertățile în țară și în străinătate, a pune efectiv instituțiile în serviciul
cetățeanului, așa cum le este menirea, și continuă cu o dimensiune cât se poate de
practică – a le oferi securitate în comunitățile lor, precum și garanții juridice și
protecție diplomatică în afara granițelor ”37.

2.2. Valori și interese naționale de securitate
În urma aderării la Alianța Nord -Atlantică (29 martie 2004) și la Uniunea
Europeană (1 ian uarie 2007), România acționează într -un spațiu de securitate bazat
pe valori și interese comune. Responsabilitățile nu se mai limitează la politici care
asigură apărarea teritoriului național ori la diplomația preventivă, ci și la politicile
care promovea ză interesele României în plan extern și care sprijină stabilitatea
globală în orice regiune în care NATO are misiuni.
Potrivit Strategiei de s ecuritatea națională din anul 2007, valorile naționale
reprezintă „elemente de natură spirituală, culturală și m aterială ce definesc
identitatea românească ”38.
Statul rom ân promovează, încă din anul 198 9, atât valorile naționale, cât și
valorile statelor vecine, acestea fiind: demnitatea, coeziunea civică și statul de
drept, democrația constituțională și statul de dr ept, integritatea statală și teritorială
a României.
În actuala Strategie Națională de Apărare a Țării (2015) , pentru promovarea
valori lor naționale , sunt precizate o serie de principii care trebuiesc urmărite și
anume: continuitatea – România își dorește construirea unui viitor în comunitatea
europeană și euroatlantică ; predictibilitatea – elaborarea și implementarea
politicilor de securitate națională la nivel intern, dar și pe plan extern ; legalitatea –
presupune îndeplinirea obligațiilor asumate de sta tul român pentru asigurarea și
garantarea apărării țării, dar și a drepturilor fundamentale ale cetățenilor ;

37 Strategia Națională de Apărare a României , 2015, p. 3.
38 Strategia Națională de Securitate a României , 2007, p. 8.

NECLA SIFICAT

29 din 68 proporționalitatea – adecvarea mijloacelor de acțiune necesare asigurării securității
naționale la obiectivele stabilite și resursele alocate.
La f el ca și valorile, interesele naționale ale României trebuie să se
sincronizeze cu interesele naționale ale statelor vecine .
Statul român ține cont atât de interesele sale, dar și de interesele statelor
vecine. Acestea urmăresc „ promovarea, protejarea și apărarea, prin mijloace
legitime, a valorilor naționale (elemente de natură spirituală, culturală și
materială ce definesc identitatea românească) prin care națiunea română își
garantează existența și identitatea, pe baza cărora își construiește viitorul ș i în
temeiul cărora se integrează în comunitatea europeană și euroatlantică și
participă la procesul de globalizare ”39.
Interesele naționale se află într -o strânsă legătură atât cu valorile cât și cu
obiectivele naționale. În graficul realizat mai jos (figura nr.440), am evi dențiat
legătura dintre acestea.
Se exprimă prinSe traduc prin
Interese naționaleValori naționaleObiective naționaleStatul trebuie să le
îndeplinească
Figura nr.4: Legătura dintre in teresele, valorile și obiectivele naționale

39 Filofteia Repez, Aspecte politice ale securității României , Editura Agora, Călărași, 2010, p. 33.
40 Realizare prop rie.

NECLA SIFICAT

30 din 68 Obiectivele securității naționale sunt asigurate prin acțiunea concentrică a
patru factori: promovare a și protejarea drepturilor omului în interiorul comunității
(securitatea individuală ); menținerea păcii și stabilității în interiorul granițelor
comunității respective de state ( securitatea colectivă ); protejarea împotriva
agresiuni externe ( apărarea cole ctivă ); promovarea activă a stabilității în zone de
conflict sau potențial conflictogene ( promovarea stabilității )41
Odată cu trecerea anilor, interesele naționale s -au modificat în funcție de
evenimentele care au avut loc în mediul internațional (a nexa nr .2).
În prezent , potrivit Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada
2015 -2019, interesele naționale ale României sunt: garantarea caracterului
național, a suveranității, independenței, unității și indivizibilității statului; apărarea
ntegrit ății și inalienabilității teritoriale a țării; apărarea și consolidarea democrației
constituționale și a statului de drept; protejarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale t uturor cetățenilor și garantarea siguranței lor; garantarea
dreptului la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității etnice, culturale
lingvistice și religioase persoanelor aparținând minorităților naționale;
valorificarea resurselor și a poziționării geo -strategice ale țării noastre în vederea
atingerii nivelului de bună stare la ca re cetățenii sunt îndreptățiți; reducerea
decalajelor de dezvoltare și reconstrucția marilor sisteme publice; asigurarea
ireversibiiității apartenenței l a sistemul de apărare colectivă transatlantic;
consolidarea uniunii europene și participarea activă la procesele de integrare în
interiorul acesteia.
Aceste interese naționale sunt promovate și concretizate în obiective
naționale de securitate, din pe rspectivă internă și externă (a nexa nr.3).
Prin obiectivele naționale de securitate se urmăresc : consolidarea profilului
României în NATO și Uniunea Europeană, prin contribuții atât conceptuale, cât și
operaționale; respectarea principiilor și valoilor fundametale ale Uniuni Europene;
consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, inclusiv în domeniu l economic și
comercial; asigurarea securității în regiunea Mării Negre ; aprofundarea cooperării

41 Viorel Mihăilă, Identitatea națională, identitate europeană, S imboluri și confruntări , Editura Militară, București,
2009, pp. 55 -56.

NECLA SIFICAT

31 din 68 cu statele vecine și cu cele din flancul estic al NATO; intensificarea cooperării
regionale, inclusiv în domeniul apărării; european al Republicii Moldova;
promovarea intereselor politice, economice și de securitate în regiuni de relevanta
strategica pentru țara noastră42.
Atingerea obiectivelor naționale de securitate presupune un proiect de teză
pe termen lung, asumate de toată clasa politică, care înseamnă c onsensul național
în acord cu inte resele naționale de securitate.

2.3. Riscuri, amenințări și vulner abilități la adresa securității naționale
Conceptele de amenințare, risc și vulnerabilitate au fos t definite prin diverse
abordăr i doctrinare în domeniul s ecurității. Pentru demersul științific prezent vom
prezenta definițiile formulate în Stra tegia Național ă de Apărare a Ț ării p entru
perioada 2015 -2019.
Potrivit acestui document , amenințările reprezintă „ capacități, strategii,
inteții ori planuri ce pot af ecta valorile, intersele și obiectivele naționale de
securitate ”, riscurile reprezintă „ probabilitatea de manifestare a unui eveniment
incert, cu impact direct sau indirect asupra securității naționale ”, iar
vulnerabilitățiile sunt „ consecințe ale unor disfuncții ori deficiențe sistemice, care
pot fi exploatate sau pot contribui la materializarea unei amenințări sau a unui
risc”.
Amenințările la adresa securității naționale cu care se confruntă România
sunt: acțiunile destabilizatoare ; perpetuarea conflictelor înghețate din regiunea
Mării Negre și instabilitatea din Balcanii de Vest; distorsiunile de pe piețele
energetice; amenințările cibernetice; terorismul; proliferarea armelor de distrugere
în masă și a vectorilor purtători; acțiun ile informative ostile.
Riscuril e la adresa securității națioanle sunt: instabilitatea regională;
nerealizarea obiectivelor de dezvoltare ale României; riscuri de natură socială;
radicalizarea entităților extremiste; criminalitatea transfrontalieră; trafic area i legală
de armament convențional. Se mai identifică riscurile cu probabilitate redusă, dar

42 Strategia Națională de Apărare , 2015, p. 10.

NECLA SIFICAT

32 din 68 cu impact major: confruntări militare de joasă intensitate, dar persistente în timp,
fluxuri migratorii generate de catastrofe naturale, pandemii, dezastre ecol ogice.
Vulnerabilitățile care se manifestă la adresa securității naționa le sunt:
absorția fondurilor europene; utilizarea banului public; energie; infrastructură
critică; agricultură; protecția mediului; justiție; sănătate; educație și cercetare
științific ă; capabilitatea administrației centrale și locale de a implementa politicile
publice naționale și europene; corupția, gradul de sărăcie, declinul demografic,
migrația forței de muncă specializate, disparitățile socio -economice între regiuni și
județe, fr agilitatea spiritului și solidariții civice.
Analizând conținutul celor trei strategii de securitate națională (1999, 2001,
2006) și a strategiei naționale de apărare (2015) , am constat că la adresa securității
naționale se manifestă o serie de riscuri și amenințări , pe care le -am redat
schematic mai jos ( figura nr. 543).
Din analiza efectuată am desprins că s unt riscuri și amenințări la adresa
securității naționale a României care sunt prezentate în mai mu lte de două
documente, dar și faptul că în anul 2015 s-au constat riscuri și amenințări noi,
deosebit de importante, schematic riscurile și amenințările , pe care le -am
considerat de importanță majoră, sunt prezentate în anexa nr.4 . Sunt și a menințări
la adresa securității naționale, precum fluxul masiv de r efugiați, precizat e doar
într-o singură strategie ( Strategia Națională de Securitate din anul 2001 ).

43 Realizare proprie.

NECLA SIFICAT

33 din 68
 Posibile evoluții
negative în plan
subregional în domeniul
democratizării ,
respectării drepturilor
omului și al dezvoltării
economice ;
 Proliferarea armelor de
distrugere în masă a
tehnologiilor și
materialelor nucleare , a
armamentelor și
mijloacelor letale
neconvenționale ;
 Proliferarea și
dezvoltarea rețelelor
teroriste , a crimei
organizate
transnaționale , a
traficului legal de
persoane , droguri ,
armamente și muniție ,
de materiale radioactive
și strategice ;
 Migrația clandestină și
apariția unor fluxuri
masive de refugiați ;
 Acțiunile de incitare la
extremism , intoleranță ,
separatism sau
xenofobie ;
 Decalaje între nivelurile
de asigurare a securității
și gradul de stabilitate
ale statelor din
proximitatea României ;
 Limitarea accesului
statului român la unele
resurse și oportunități
regionale , importante
pentru realizarea
intereselor naționale . Terorismul internațional
structurat în rețele
transfronaliere ;
 Proliferarea armelor de
distrugere în masă ;
 Conflictele regionale ;
 Criminalitatea
transnațională
organizată ;
 Guvernarea ineficientă . Existența în plan
regional sau
subregional a unor
tensiuni și conflicte
militare ce se pot
extinde ;
 Proliferarea și
diseminarea
necontrolată a
tehnologiilor și
materialelor nuclare , a
mijloacelor de
distrugere în masă ;
 Prelungirea unor
dificultăți interne de
natură economică ,
financiară și socială ;
 Expansiunea rețelelor și
activităților teroriste și a
crimei organizate
transnaționale ;
 Deteriorarea mediului
ambiant ;
 Limitarea accesului la
resurse vitale pentru
populație și economie ;
 Acțiuni ce pot aduce
atingere statului român
și instituțiilor
democratice , care duc la
xenofobie , separatism ,
intoleranță și conflicte
etnice și religioase . Acțiunile
destabilizatoare ;
 Perpetuarea conflictelor
înghețate din regiunea
Mării Negre și
instabilitatea din
Balcanii de Vest ;
 Distorsiunile de pe
piețele energetice ;
 Amenințările
cibernetice ;
 Terorismul ;
 Proliferarea armelor de
distrugere în masă și a
vectorilor purtători ;
 Acțiunile informative
ostile .Figura nr.5 : Riscurile și amenin țările la adresa securit ății național e a României

NECLA SIFICAT

34 din 68 La finalul celui de -al doilea capitol , concluzionăm următoarele:
Securitatea națională a României reflectă capacitatea națiuni i române de a-și
promova și urmări valorile și interesele naționale.
Odată cu trecerea anilor, la adresa securității naționale a României au apărut
noi provocări care prin materializare generează insecuritate.
În actualul mediu de securitate, caracterizat prin complexitate, dinamism,
transformări și incertitudine , aceste provocări sunt percepute în România din
perspectiva unei țări membre a Organizației Tratatului Atla nticului de Nord și a
Uniunii Europene.
După anul 1989 , au avut loc numeroase dezbaterii legate de securitatea
națională , pentru a puncta valorile și interesele naționale, dar și riscuri,
amenințările și vulnerabi litățile la adresa securității naționale.
Cele mai importante documente, în care sunt precizate riscurile, amenințările
și vulnerabilitățile la adresa securității naționale a României sunt: Strategi a de
Securitate Națională a României – Stabilitate democratică, dezvoltare economică
durabilă și int egritate euroatlantică , din anul 1999; Strategia de Securitate
Națională a României . Garantarea democrației ș i a libertăților fundamentale,
dezvoltare economică și socială susținută și durabilă, aderare la Organizația
Tratatului Nord -Atlantic și integrare în Uniunea Europeană , din anul 2001;
Strategia de Securitate Națională a României – România Europeană, România
Euroatlantică: pentru o viață mai bună într -o țară democratică, mai sigură și
prosperă , din anul 2007; Strategia Națională de Apărare a Țării pent ru perioada
2015 – 2019 – O Românie Puternică în Europa și în Lume , din anul 2015.

NECLA SIFICAT

35 din 68
Capitolul 3 :
SISTEMUL NAȚIONAL DE SECURITATE
ÎN ROMÂNIA POST RĂZBOI -RECE

Obiectivul principal al acestui capitol este acela de a prezenta structura
sistemului sec urității din România. Vo m prezenta anumite considerații privind
sistemul național de apărare, instituțiile din cadrul acestuia, dar și reforma care a
avut loc la nivelul sistemului.
În cadrul primului subcapitol am evidențiat necesitatea acestui sistem,
reprezentând o condiție fundamentală pentru o bună guvernare și pentru garantarea
libertății și prosperității individului. În cadrul celui de -al doilea subcapitol am
evidențiat instituțiile și structurile din cadrul sistemul securității naționale, precum
și rolul acestora în realizarea securității. În cel de -al treilea subcapitol am prezentat
reforma ce are loc la nivelul sistemului securității naționale, precum și cum poate fi
realizat obiectului acestei reforme în viziunea S trategiei Naționale de Apărare din
anul 2015.
3.1. Considerații privin d sistemul național de apărare
După anul 1989, Sistemul Național de Securitate (SNS) a devenit un sistem
de tip democratic, aceasta fiind o condiție fundamentală pentru o bună guvernare și
pentru garantare a drepturilor și libertăților cetățenilor.
Pentru prim a dată, SNS a fost definit în Strategia Națională de Securitate din
anul 2001 ca fiind „ ansamblul reglementărilor, instituțiilor și mijloacelor care au
rolul de a realiza, proteja și afirma interesele f undamentale ale României … este
instrumentul prin care se realizează securitatea .”44
Ghidul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2015 -2019,
definește SNS ca fiind „ ansamblul organelor legislative, executive, judecătorești,

44 Strategia de securitate națională a României – Garantarea democrației și a libertăților fundamentale, dezvoltare
economică și socială susținută și durabilă, aderare la NATO și integrare în Uniunea Europeană , București, 2001,
p. 1.

NECLA SIFICAT

36 din 68 al instituț iilor, organismelor economice, organizațiilor neguvernamentale și
cetățenilor care, potrivit legii ori liber consimțit, își asumă obligații sau manifestă
preocupări și inițiative civice în legătură cu realizarea, protejarea ori afirmarea
valorilor și inter eselor de securitate ”45.
Tot acest ansamblu își îndeplinește rolul prin resurse și mijloace de natură
diversă politice, diplomatice, economice, sociale, militare, etc., dar și prin
cooperare cu statele și organi zațiile de securitate din spațiul european, e uroatlantic
și internațional.
România este un stat democratic și prin intermediul organelor din SNS,
asigură respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor, realizându -se astfel o
conexiune între cele trei elemente: stat democratic, cetățeni, SNS (reprezentată
schematic în figura nr. 646).
Stat democraticCetățeni
Sistemul securității
naționaleNecesitatea autorităților
publiceAsigură drepturile și
libertățile

Figura nr.6 : Legătura st atul democratic -cetățean -sistemul național de securitate

45 Ghidul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2015 -2019, București , 2015, p. 10.
46 Realizare proprie.

NECLA SIFICAT

37 din 68 Sistemul național de securitate s e află într -o continuă modernizare pentru a
reuși t să răspundă și să r eacționeze adecvat situațiilor diverse apărute în mediul de
securitate. În prezent, arhitectura SNS este u rmătoarea ( redată în figura nr. 747):

Figura nr.7 : Strucutra actuală a Sistemului Național de Securitate

47 Ghidul Strateg iei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2015 -2019 , București, 2015, p . 15.

NECLA SIFICAT

38 din 68 Această arhitectură dispune de mecanisme și ins trumente necesare pentru
armonizarea și clas ificarea liniilor de cooperare. C ooperarea inter -institutională are
la bază protocoale care vizează domeniile instituțiilor beneficiare, situații
punctuale și situații limitate temporal.
Potrivit Ghidul ui Strate giei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada
2015 -2019, prin legislația națională se asigură colaborarea între Serviciul Rom ân
de Informații ( SRI), Serviciul de Informații Externe ( SIE), Ministerul Afacerilor
Interne (MAI) , Ministerul Afacerilor Exter ne (MAE), Ministerul Justiției (MJ),
Ministerul Public, Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de
Afaceri (MRCRMA), Direcția Generală a Vămilor, organele administrației publice .
Toate aceste instituții au obligația de a -și acorda reciproc sprijin pentru
îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege.48
Un a lt exemplu se referă la cooperarea inter -instituțională a Sistemului
Național de Prevenire și Combatere a Terorismului, al sistemului național de
securitate cibernetic ă (Centrul Național d e Răspuns la Inci dente de Securitate
Cibernetică , CERT -RO); Consiliul Operativ pentru Securitate Cibernetică (COSC),
al Centrului Național de Conducere a Acțiunilor de Ordine Publică (CNCAOP), al
Grupului Interministerial Strategic pentru prevenirea și com baterea
macrocriminalității, Centrului Național Militar de Comandă (CNMC), al Grupului
Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat
(GIRMIFS).
În ceea ce priveșt e cooperarea internațională a S SN, aceasta are la bază
colaborare a efectivă și eficientă în cadrul mecanismelor și formatelor de cooperare
internațională, deoarece „securitatea națională nu poate fi asigurată individual de
către nici un stat noile provocări ale mediului de securitate impunând colaborarea
efectivă și efi cientă în cadrul mecanismelor și formate lor de cooperare
internațional ă”49.
Actualul mediu de securitate se caracterizează prin „complexitate și
dinamism ca urmare a regândirii posturii strategice și militare a unor state,

48 Ibidem , p. 18.
49 Strategia Națională de Apărare a României , București, 2015, p. 6.

NECLA SIFICAT

39 din 68 precum și a interdependențelor po litice, economice și tehnologice produse de
fenomenul globalizării ”50.
În acest sens se impune extinderea și consolidarea parteneriatelor strategice
și a relațiilor de coop erare cu actorii internaționali.

3.2. Instituții și structuri cu atribuți i în asigurarea securității naționale
Pe plan național, funcționează instituții și structuri cu atribuții și competențe
în asigurarea securității naționale, apărarea țării și a valorilor, intereselor și
obiectivelor de securitate.
Vom prezenta, în continua re, aceste instituții și structuri cu precizări din
Ghidul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2015 -2019 și din
actel e normative relevante pentru fiecare dintre acestea.
Președintele României prin Departamentul Securității Naționale,
îndeplinește atribuțiile investite prin Constituție în domeniul apărării și securității
naționale. Potrivit prevederilor constituționale (art.92), președintele este
comandantul forțelor armate și îndeplinește funcția de președinte al Consiliului
Suprem de Ap ărare a Țării.
Departamentul Securității Naționale reprezintă structura specializată din
cadrul Administrației Prezidențiale și are ca scop asigurarea îndeplinirii de către
Președintele României a atribuțiilor conferite de Constituție în domeniul apărării și
securității naționale. Acest document are ca principală responsabilitate să asigure
atât suportul decizional, cât și expertiza necesară Președintelui României pentru
elaborarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării, coordonează procesul de
implementar e a ace steia și evaluarea rezultatelor. De asemenea, d esfășoară
activități în strânsă colaborare cu celelalte structuri de specialitate din cadrul
Administrației Prezidențiale, cu ministerele și instituțiile cu atribuții în domeniul
apărării țării și secur ității naționale, cu organizațiile internaționale, dar și cu cele
nonguvernament ale, cu mediul academic, cu institute și experți din țară și din
străinătate ; prezintă Președintelui României propuneri destinate coordonării unitare

50 Ibidem , p. 11.

NECLA SIFICAT

40 din 68 a activităților care prive sc apărarea țării și securitatea națională, participarea la
menținerea securității internaționale și la apărarea colectivă în sistemele de alianță
militară, precum și la acțiuni de menținere sau de restabilire a păcii.51
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) conform Legii nr. 415 din 10
iulie 2002 reprezintă autoritatea administrativă autonomă, învestită prin Constituție
cu atribuții în organizarea și coordonarea activităților care privesc apărarea și
siguranța națională.
Conform Legii nr.39/1990, aces ta a fost înființat în scopul organizării și
coordonării activitităților care privesc apărarea țării și siguranța statului atât în timp
de pace cât și în timp de război.
Activitatea sa este supusă examinării și verificării parlamentare. Anual, nu
mai târzi u de primul semestru al anului următor, precum și la cererea comisiilor
permanente de specialitate ale Parlamentului sau ori de câte ori se consideră
necesar, Consiliul Suprem de Apărare a Țării prezintă, în ședința comună a
Camerei Deputaților și Senatulu i, rapoarte asupra activității desfășurate .52
Potrivit Legii nr . 415 din 10 iulie 2002 privind organizarea și funcționarea
Consiliului Suprem de Apărare a Țării53, art. 5, P reședintele României îndeplinește
funcția de președinte al Consili ului Suprem de Apăr area a Țării, Primul -ministru al
Guvernului României îndeplinește funcția de vicepreședinte, iar membrii CSAT
sunt: ministrul apărării naționale, ministrul de interne, ministrul afacerilor externe,
ministrul justiției, ministrul industriei și resurselor, m inistrul finanțelor publice,
directorul Serviciului Român de Informații, directorul Serviciului de Informații
Externe, șeful Statului Major General și conslerul prezidențial pentru securitatea
națională. Secretarul CSAT este numit de către Președintele Rom âniei și are rang
de consilier de stat în cadrul Administrației Prezidențiale.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) este organul de specialitate care,
conform legii, desfășoară activități în domeniul apărării și securității naționale, prin

51 Reponsabilitățile Departamentului Securității Naționale , disponib il online pe www.presidency.ro, accesat la data
05.01.2017.
52 Reponsabilitățile Consiliului Suprem de Apărare a Țării , disponibil online pe www.presidency.ro, accesat la data
05.01.2017.
53 Publicată în Monitorul Oficial nr. 494/10 iulie 2002.

NECLA SIFICAT

41 din 68 diverse structur i. Pentru a -și duce la îndeplinirea activităților, colaborează cu
celelalte ministere și organe ale administrației publice centrale de specialitate.
Potrivit a rt.22 din Legea nr.346 din 21 iulie 2006 privind organizarea și
funcționarea Ministerului Apărăr ii Naționale , structura de forțe a armatei cuprinde
următoarele categorii de forțe: forțele terestre, foarțele aeriene și forțele navale,
precum și alte forțe. Conform art. 26 , atribuțiile și competențele forțelor armate se
stabilesc prin ordine ale minist rului apărării sau ale șefului Statului Major General,
atunci când acesta este împuternicit de ministru.
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) , prin structurile specializate aplică,
potrivit competențelor, măsuri de menținere, asigurare și restabilire a ordi nii și
liniștii publice, a siguranței cetățeanului, de prevenire și combatere a criminalității
organizate, a fenomenului infracțional și a actelor de corupție, și de identificare și
contracarare a acțiunilor elementelor care atentează la viața, libertatea, sănătatea și
integritatea persoanelor, a proprietății private și publice, precum și a altor interese
legitime ale comunității.54
Ministerul Justiției reprezintă organul din sistemul securității naționale cu
personalitate judiciară, fiind în subordinea Guv ernului acesta contribuie la buna
funcționare a sistemului judiciar și la asigurarea condițiilor înfăptuirii justiției ca
serviciu public, apărarea ordinii de drept și a drepturilor și libertăților cetățenești.
Parlamentul , exercită funcția de control pri n intermediul comisiilor abilitate,
potrivit legii, și în condițiile stabilite prin cadrul normativ privind organizarea și
funcționarea entităților din SNS55.
Serviciul Român de Informații (SRI) reprezintă serviciul specializat în
domeniul informațiilor pr ivind securitatea din interiorul statului. Activitatea
acestuia este organizată și coordonată de către CSAT și supusă controlului
parlamentar. Misiunea principală a SRI de a proteja valorile democratice și a
promova intereselor naționale ale României și al e aliaților săi pentru realizarea
securității naționale, asigurarea respectării drepturilor și libertăților cetățenilor și
apărarea statului de drept. În acest scop, SRI și -a orientat activitatea pe anumite

54 Ghidul Str ategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2015 -2019, București, 2015, p.16.
55 Ibidem , p.15.

NECLA SIFICAT

42 din 68 direcții și anume: protecției , adică protejarea v alorilor democratice ale României, a
siguranței cetățenilor, a securității economice și a secretelor de stat; prevenire și
combaterea acțiunilor de spionaj, a terorismului și a criminalității organizate
transfrontaliere care, prin natură și amploare, afect ează securitatea națională;
promovarea intereselor de securitate ale României și ale aliaților săi, într -un
context geostrategic fluid al statelor, corporații lor și amenințărilor asimetrice56.
Serviciul de Informații Externe (SIE) reprezintă organul de stat specializat în
domeniul informațiilor privind securitate din mediul internațional. La fel ca SRI,
activitatea SIE este organizată și coordonată de către CSAT și supusă controlului
parlamentar. Ca parte a sistemului de securitate națională , SIE își îndepli nește
misiunea prin: culegerea de informații relevante pentru securitatea națională a
României, informații care asigură baza de decizie pentru autoritățile statului;
avertizarea timpurie asupra riscurilor și amenințărilor, precum și întocmirea de
evaluări strategice ale mediului internațional de securitate; desfășurarea de
operațiuni pentru apărarea și promovarea intereselor României57.
Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) reprezintă organul central de
specialitate ce organizează, conduce, desfășoară , controlează și coordonează
activitățile în domeniul telecomunicațiilor speciale pentru autoritățile publice din
România și pentru alți utilizatori58. STS are în componența sa o structură militară
prin care face parte din sistemul național de securitate. T ot acesta este
administratorul Sistemului Național Unic pentru Apeluri de Urgență , ce are drept
scop principal furnizarea către cetățeni a serviciului de urgență 112, prin preluarea
apelurilor de urgență de la cetățeni și t ransmiterea acestora către agenț iile
specializate de intervenție în vederea asigurării unei reacții imediate și unitare
pentru soluționarea urgențelor59.
Serviciul de Protecție și Pază (SPP) este organul de stat cu atribuții în
domeniul siguranței naționale. Acesta este specializat în asi gurarea protecției
demnitarilor români, a demnitarilor străini pe timpul șederii lor în România, a

56 Misiunea Serviciului Român de Informații , disponibil online pe www.sri.ro, accesat la data 21.11.2016.
57 Misiunea Serviciului de Informații Externe , disponibil online pe www.sie.ro, accesat la data 21.11.2016.
58 Ghidul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2015 -2019 , București, 2015, p.17.
59 Ibidem .

NECLA SIFICAT

43 din 68 familiilor acestora, în limitele competențelor legale, precum și în asigurarea pazei
sediilor de lucru și a reședințelor acestora, potrivit hotărârilor Consi liului Suprem
de Apărare a Țării60. SPP colaborează cu Ministerul Apărării Naționale, Ministerul
Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe,
Serviciul de Telecomunicații Speciale, precum și alde ministere și structuri ale
administrației publice centrale și locale, pentru a îndeplini minisiunile stabilite de
lege.
Comunitatea Națională de Informații funcționează în cadrul CSAT și
reprezintă rețeaua funcțională a autorităților publice din sistemul securității
naționale b azată pe unitatea de scop, obiective și strategie, asigurată prin
informațiile furnizate de următoarele structuri, denumite și compotente ale CNI:
Serviciul Român de Informații; Serviciul de Informații Externe; Direcția generală
de informații a apărării; D epartamentul de Informații și Protecție Internă61.

3.3. Reforma Sistemului Securității Naționale
După sfârșitul Războiului Rece, dar și după anul 1989, România a început
un proces profund de modernizare a sistemului securității naționale, ajung ându -se
astfel la perfecționarea instituțiilor de securitate prin determinarea acestora să
lucreze eficient și responsabil, precum și pentru a îndeplini criteriile de aderare la
NATO sau UE, dar și prin intrarea instituțiilor de securiate sub controlul arm atei,
înființarea SRI și elaborarea legii privind siguranța națională.
Argumentele principale ale reformei au fost: modificarea viziunii asupra
securității naționale; necesitatea restructurării organelor de specialitate, a
mijloacelor și metodelor folosit e; apariția unor noi amenințări, riscuri și
vulnerabilități.
În urma cercetării științifice efectuate am identificat mai multe etape ale
reformei SNS redate în figura nr. 862.

60 Activitatea Serviciului de Protecție și Pază , disponibil online pe www.spp.ro, ac cesat la data 25.11.2016.
61 Ghidul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2015 -2019 , București, 2015 , p.18.
62 Marian, Zulean, Reforma sistemului de securitate în România (1989 -2004) , Editura Universitatea Națională de
Apărare „Carol I”, Bu curești, 2005, pp. 13 -16.

NECLA SIFICAT

44 din 68
Adoptarea Constituției
Înființarea Consiliului Suprem de Apărare
a Țării
Înființarea Colegiului Național de Apărare
Îmbunătățirea procesului de planificare a
apărării și sistemul de educație milita r
Aderarea României la NATO și UE
Elaborarea Strategiei de Securitate
Națională
Rescrierea legilor naționale
Elaborarea Strategiei Naționale de Apărare
Figura nr.8 : Etapele reformei sistemului securită ții naționale

Prima etapă a reformei este considerată a fi perioada dintre anii
1989 -1992, deoarece după Revoluția din anul 1989 au avut loc așa numitele
„măsuri revoluționare” care au constat în de -comunizarea și reducerea forțelor

NECLA SIFICAT

45 din 68 armate. Tot în această etapă au avut loc numeroase dezbateri ce a avut ca rezultat
adoptarea Constituției României prin care erau subliniate principiile democratice
de guvernare, drepturile și libertățile cetățenești, precum și instituțiile statului, dar
și înființarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
A doua etapă a avut loc în perioada anilor 1992 -1997 și a fost marcată de
dorința României de integrare în NATO, dorință ce a influențat stabilirea
controlului civil și profesionalizarea armate i. În această etapă a fost înființat
Colegiul Național de Apărare ce a avut ca scop principal pregătirea de experți civili
în domeniul securității.
Înființarea Colegiului Național de Apărare a fost percepută de societatea
civilă ca o contribuție majoră la integrarea organică a instituției militare în sistemul
social și politic al statului de drept. Până în acest moment au absolvit cursurile
Colegiuluii Național de Apărare un număr de 3609 de cursanți, din care 50 străini,
din care membre ale NATO sau parte nere, iar raportul dintre numărul de cursanți
proveniți din structuri militare și cel al celor proveniți din societatea civilă, s -a
modificat de la o serie la alta în favoarea creșterii celor din urmă63.
Următoarea etapă a fost în perioada 1997 -2000 când au fost aduse
îmbunătățiri substanțiale procesului de planificare a apărării și sistemului de
educație militară. Summit -ul de la Washington (1999) a reprezentat un factor
important, prin acesta fiind propus ă pregătirea statelor pentru aderare la NATO pe
baza unui plan anual.
În cea de -a patra etapă , perioada 2000 -2007 , a fost marcat de cele mai multe
evenimente. România a îndeplinit criteriile de aderare la NATO și UE, acestea
reprezentând stimuli importanți pentru a accelera reforma sistemului de securitate.
Tot în această etapă a fost elaborată Strategia de Securitate Națională (2007).
Actuala etapă (2007 -prezent) au fost inițiate procese de transformare, cum ar
fi rescrierea legilor naționale , de exemplu Legea nr. 51 din 1991 privind securitatea
n ațională a României, republicată în anul 2014 , a fost elaborată și Strategia
Națională de Apărare (2015).

63 Istoric Colegiul Național de Apărare , disponibil online pe www.cnap.unap.ro, accesat la data de 15.01.2017.

NECLA SIFICAT

46 din 68 Obiectivul reformării SNS, în viziunea SNAp 2015, poate fi atins prin
următoarele : revizuirea cadrului legislativ într -un mod integrat, clar și unitar,
circum scris și exigențelor partenerilor euro -atlantici, care șă asigure, pe termen
mediu și lung, toate premisele necesare îndeplinirii obiectivelor naționale de
securitate ale României; consolidarea unui cadru instituțional clar definit prin
eficientizarea mana gementului tipar suplu, flexibil, profesionist și responsabil în
fața autorităților civile legitime (pentru eliminarea oricărui posibil abuz împotriva
drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățeanului); asimilarea în legislația
națională a responsa bilităților și competențelor conferite de către CSAT
autorităților administrației publice și instituțiilor cu atribuții în domeniul securității
naționale în vederea recunoașterii/ validării rolului acestora și responsabilizării lor
din perspectiva implemen tării măsurilor adoptate de CSAT64.
Fenomenele geopolitice, precum și globalizarea, au adus și încă mai aduc
provocări și riscuri sistemului de securitate națională, pentru a reusi să le
contracareze, instituțiile din cadrul sistmeului de securitate au nevo ie de o
legislație flexibilă care să le permit îndeplinirea oricărei misiuni fără încărcarea
altor drepturi.
Modificarea legislației reprezin tă un demers important, adoptarea unui astfel
de pachet de legi ar duce la îndeplinirea unor obiective ale politi cii de securitate, ar
reduce amenințările și vulnerabilitățile cu care se confrună statul.
La finalul ultimului capitol evidențiem următoarele:
După evenimentele petrecute la sfârșitul anului 1989, SNS a devenit un
sistem de tip democratic, acesta aflându -se într -o continuă modernizare pentru a
reuși să răspundă tuturor amenințărilor la adresa securității naționale.
Instituțiile și structurile din țara noastră cu atribuții și competențe în
asigurarea securității naționale, precum și a apărării țării și a v alorilor, intereselor
și obiectivelor de securitate, sunt: Președintele României, Departamentul
Securității Naționale, CSAT, MApN, MAI, Ministerul Justiției, Parlamentul, SRI,
SIE, STS, SPP, Comunitatea Națională de Informații.

64 Ghidul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2015 -2019, București, 2015, p.38.

NECLA SIFICAT

47 din 68 Reforma Sistemului de Secur itate Națională a avut ca scop modificarea
viziunii asupra securității, necesitatea restructurării ansamblului de instituții de
specialitate, precum și modul acestora de a acționa în combaterea amenințărilor,
riscurilor și vulnerabilităților.

NECLA SIFICAT

48 din 68

Pagină albă

NECLA SIFICAT

49 din 68 CONCLUZII

Sistemul Securității Naționale a trecut printr -un profund proces de
modernizare , reușind ca instituțiile din ansamblul său să ajungă la un nivel ridicat
din punct de vedere profesional, aduc ând noi mecanisme de dezvoltare și
modernizare.
În vederea dezvoltării continue a Sistemului Securității Naționale trebui e să
se țină cont de valorile statului, interesele acestuia , precum și de amenințările și
vulnerabilitățile la adresa statului român.
Lucrarea de față, denumită „ Abordări privind Sistemul Securității
Naționale în România după anul 1990” a fost structurată în trei capitole,
îndeplinind prin fiecare capitol obiectivele propuse.
Obiectivele primului capitol a fost de a evide nția importanța și principiile
reformei Sistemului de Securitate. Pentru îndeplinirea acestora am prezentat
definiția acestei reforme, considerată a fi un proces politic, importanța acesteia în
mediul de securitate, precum și principiile de bază.
Reforma Sistemului de Securitate reprezintă un proces politic ce are drept
scop transformarea sistemului de securitate a unui stat, având în vedere respectarea
drepturior omului, a statului și a principiilor democratice, ceea ce conduce la o
bună g uvernare.
Importanța acestei reforme se demonstrează prin acțiunile pe care aceasta le
desfășoară într -o gamă destul de extinsă, prezentând activități la nivel strategic,
organizațional și operațional. Câteva exemple de astfel de acțiuni sunt:
îmbunătăți rea capacități sistemului de securitate pentru a putea asigura securitatea
statului, dar și cea umană; utilizarea resurselor publice în sistemul securității
naționale mai eficiente; reducerea oportunităților de corupție; protejarea
independenței profesiona le a personalului de securitate etc.
În cel de -al doilea capitol am avut ca obiective să demonstrez importața
cunoașterii termenului de securitate, un concept de actualitate foarte discutabil și

NECLA SIFICAT

50 din 68 întâlnit în toate domeniile de activitate (politic, cultural , economic etc.) și la toate
nivelurile de existență (individual, colectiv, zonal, internațional).
Acest concept a devenit de interes la nivel național cu precădere după anul
1990, subiectele despre acest concept devenind o preocupare principală.
Securi tatea națională a fost definită prin mai multe documente oficiale, cum
ar fi: Legea nr. 51/1991 privind Securitatea națională a României, prin documentul
elaborat sub egida MAE și MApN „Concepția Integrată privind Securitatea
Națională a României” (1989). Acest concept a fost definit ulterior prin Strategia
de Securitate Națională a României – Stabilitate democratică, dezvoltare economică
durabilă și integritate euroatlantică (1991), prin Strategia de Securitate Națională a
României – Garantarea democrației ș i a libertăților fundamentale, dezvoltarea
economică și socială susținută și durabilă, aderarea la Organizația Tratatului Nord –
Atlantic și integrare în Uniunea Europeană (2001), prin Strategia de Securitate
Națională a României – România Europeană, România Euroatlantică: pentru o viață
mai bună într -o țară democratică, mai sigură și prosperă (2007) și prin Strategia
Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015 -2019 – O Românie Puternică în
Europa și în Lume.
Din analiza efectuată pe parcursul acestui c apitol, am constat că în prezent,
nu se mai discută despre conceptul de securitatea națională, ci despre securitatea
națională extinsă , un concept care vizează interesele care converg spre asigurarea
securității naționale în următoarele domeniile: apărare ; ordine publică ; activitatea
de informații, contrainformații și securitate; educație ; sănătate ; economic ;
energetic ; financiar ; mediu ; infrastructuri critice .
Prin menținerea s ecurit ății național e se contribuie la menținerea securității
regionale și intern aționale și la promovarea democrației ș i libertății.
Evidențierea valorilor și intereselor naționale de securitate a reprezentat un
alt obiectiv al acestui capitol. Acesta l -am considerat a fi un obiectiv destul de
important, deoarece în urma aderării la Organizația Tratatului Nord – Atlantic și la
Uniunea Europeană, România acționează într -un spațiu de securitate bazat pe

NECLA SIFICAT

51 din 68 valori și interese comune, astfel că acum se acționează pentru promovarea
intereselor României pe plan extern, ținându -se cont și de in teresele statelor vecine.
Riscurile, amenințările și vulnerabilitățile la adresa securității naționale
reprezintă ultimul obiectiv al acestui capitol.
La adresa securității naționale se manifestă o serie de riscuri, amenințări și
vulnerabilități ce pot afecta valorile, interesele și obiectivele naționale de
securitate.
În cel de -al treilea capitol am evidențiat ansamblul sistemului național de
securitate, rolul acestor organe legislative, executive, judecătorești, al instituțiilor,
organismelor economic e, organizațiilor neguvernamentale și ale cetățenilor, dar și
reforma sistemului securității naționale,
Pentru îndeplinirea obiectivelor acestui capitol am relatat rolul ansamblului
sistemului de securitate națională și anume că acesta reușește prin resu rse și
mijloace de natură diversă, dar și prin cooperare cu statele și organizațiile de
securitate din sptațiul european, euroatlantic și internațional să realizeze, protejeze
și să afirme valorile și interesee fundamentale ale României,
Un alt obiectiv a l acestui capitol a reprezentat relatarea instituțiilor și a
structuriloe din țara noastră cu atribuții competente în asigurarea securității
naționale, apărării țării și a valorilor, intereselor și obiectivelor de securitate.
Ultimul obiectiv al acestei lucrări a fost cel de a analiza Reforma Sistemului
de Securitate Națională, mai exact, argu mentele principale ale acesteia
(modificarea viziunii asupra securității naționale, necesitatea restructurării
ansamblului de instituții de specialitate, precum și m odul acestora de a acționa în
combaterea amenințărilor, riscurilor și vulnerabilităților), dar și etapele în care s -a
desfășurat aceasta.
În concluzie, consider că lucrarea de față și -a îndeplinit scopul și anume
acela de a analiza sistemul securității na ționale după 1990, îndeplinindu -și,
totodată, obiectivele, prin evidențierea procesului ce are loc la nivel sistemului,
prin evidențierea riscurilor, amenințărilor, vulnerabilităților, precum și a

NECLA SIFICAT

52 din 68 obiectivelor și intereselor naționale, dar și activitățile instituțiilor din ansamblul
sistemului naționale de securitate.

NECLA SIFICAT

53 din 68
BIBLIOGRAFIE

Acte normative :
*** Constituția României , București, 2003;
*** Legea 51/1991 privind securitatea national a a Romaniei, republicată în
Monitorul Ofic ial nr. 163 din 7 august 1991;
*** Ghidul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2015 –
2019, București , 2015;
*** Strategi a de Securitate Națională a României – Stabilitate democratică,
dezvoltare economică durabilă și integritate euroatlantică, București, 1999;
*** Strategia de Securitate Națională a României .Garantarea democrației
și a libertăților fu ndamentale, dezvoltare economică și socială susținută și
durabilă, aderare la Organizația Tratatului Nord -Atlantic și integrare în Uniunea
Europeană, București, 2001;
*** Strategia de Securitate Națională a României – România Europeană,
România Euroatlantic ă: pentru o viață mai bună într -o țară democratică, mai
sigură și prosperă , București, 2007;
*** Strategia Națională de Apăra re a Țării pentru perioada 2015 – 2019 – O
Românie Puternică în Europa și în Lume , București, 2015;
*** Strategia Națională de Apăr are – Pentru o Românie care garantează
securitatea și prosperitatea generațiilor viitoare , București, 2010;
*** Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică , Ministerul
Afacerilor Interne, România, 2015.

Lucrări de autor :
Anton, Mihai , Abordări sociologice ale valorilor și securității naționale,
Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2007;
Buzan, Barry, Popoarele, statele și teama, Editura Cartier, București , 2000 ;
Buzan, Barry, Waever, Ole, Jaap de Wilde, Securitatea un nou cadru de
analiză , Editura CA Publishing, 2010;

NECLA SIFICAT

54 din 68 Bădălan, Eugen, Securitatea României. Actualitate și perspectivă – Un punct
de vedere , Editura Militară, București, 2001;
Bădălan, Eugen ; Iulian, Berdială ;Vasile, Bogdan, Securitatea națională a
României , ediția a III-a revizuită și adăugită, Editura Centrului Tehnic -Editorial al
Armatei, București, 2009;
Berbeca, Veaceslav, Studii de securi tate, Editura Cavallioti, București, 2005;
Cearapin, Tudor, Securitatea și apărarea națională a României , Fundația
Revista Jandarmeriei, București, 2002;
Deac, Aron , Liviu ; Irimia, Ion,Securitatea României la Răscuce de Mil enii-
Aspecte politico -militare , Editura Academiei de Înalte Studii Militare, București,
2000;
Dolghin , Nicolae; Sarchinschi , Alexan dra; Dinu Mihai – Ștefan, Riscuri și
amenințări la adresa securității României, actualitate și perspective , Editura
Universității Naționale de Apărare, 2004;
Dumitru , Dinu, Securitatea națională a României în contextul existenței
unor conflicte înghețate cu caracter regional în zona eurasiei, Editura U niversității
Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2014 ;
Dungaciu, Dan ; Iuga, Vasile ; Stoian, Marius (coo rd.), Șapte teme
fundamentale pentru România 2014 , Editura RAO, București, 2014;
Dungaciu, Dan ;Cristea, Darie, Doctrice, Strategii, Politici. De la discrusul
geopolitic la operaționalizarea securității internaționale , Editura Institutului de
științe politi ce și relații internaționale, București, 2012;
Ene, George, Eminescu, securitatea și siguranța națională a României ,
Editura Eikon, Cluj -Napoca, 2014;
Ghica , Luciana , Alexandra; Zulea , Marian, Politica de securitate națională,
Concepte, instituții, procese , Editura Polirom, Iași, 2007;
Liteanu, Traian, Securitate și instituții , Editura Academiei Naționale de
Informații, București, 2004;
Maior, George -Cristian, Noul Aliat. Regândirea politicii de apărare a
României la începutul secolului XXI , Editura RAO, Bu curești, 2009;

NECLA SIFICAT

55 din 68 Marin, Ionel, Comunitatea de informații: soluția problemelor de securitate ,
Editura A.N.I., București, 2004;
Mâță, Constantin, Dan, Securitatea națională. Concept. Reglementare.
Mijloace de ocrotire, Editura Hamangiu, București, 2016 ;
Monac, Constantic, Parlamentul și securitatea națională , Regia Autonomă
„Monitorul Oficial”, București, 2006;
Moldovan, Dorinel -Ioan, Perspective asupra securității, articol publicat pe
site-ul Departamentului Regional de Studii pentru Managementul Resurselor de
Apărare, Brașov;
Moțiu, Emil -Ioan, Autoritățile administrative autonome din domeniul
siguranței naționale și al mediatizării informațiilor , Editura C.H. Beck, București,
2010;
Mureșan , Mircea și colectiv, Securitatea europeană la începutul mileniului
trei, Editura UNAp. „Carol I”, București, 2006;
Negrescu, Mihaela, Imaginea instituțiilor din sfera siguranței naționale.
Studiu de caz – Serviciul Român de Informații . Editura A.N.I., București, 2011.
Nicolae , Radu, Corupția și politicile anticorupție , Editura Polirom, Iași,
2010;
Niculescu -Ciocan, Mihăiță, Managementul structurilor specializate din
domeniul securității naționale , Editura Ars Docendi, 2009;
Oprea, Alexandru, Managementul crizelor, Rolul serviciilor secrete în
gestionarea acestora , Editura Cetat ea de Scaun, Târgoviște, 2008;
Oprea, Gabriela; Botoș, Ilie ; Bogdan, Vasile, Sistemul de răspuns la
terorism , Editura Militară, București, 2014;
Petrache , Costinel, Apărarea și securitatea națională în paradigma
integrării europene și euroatlantice, Refle cții conceptuale, volum Apărare și
securitate națională , Editura UNAp, 2006;
Popa, Daniela, Sistemul instituțional și securitatea națională în contextul
globalizării , Editura Militară, 2009;

NECLA SIFICAT

56 din 68 Repez, Filofteia, Aspecte politice ale securității României, Editura Agora,
Călărași , 2010;
Sabău, Ioan ; Siteanu, Eugen, Securitatea națională prin securitatea
colectivă , Editura CTEA, București, 2007;
Sgârcitu, Bogdan, De la „M `Aider” la „Mayday”, Impactul globalizării
asupra securității naționale , Editura Tritonic, B ucurești, 2007;
Tătaru, Gheorghe, Valențele conceptului de securitate , Editura UNAp.,
București, 2006;
Zulean, Marian, Reforma sistemului de securitate în România (1989 -2004) ,
Editura UNAp, București, 2005.
*** Manualul OECD DAC privind Reforma Sistemului de Securitate , Editra
OECD, 2007.

Pagini de Internet accesate :
www.arduph.ro
www.berghof -foundation.org
www.cpcs.ro
www.dcaf.ch
www.dexonline.ro
www.dresmara.ro
www.euractiv.ro
www.evz.ro
www.gândul.info
www.mediafax .ro
www.presidency.ro
www.sferapoliticii.ro
www.sri.ro
www.sie.ro
www.spp.ro

NECLA SIFICAT

57 din 68
LISTA ABREVIERILOR ȘI ACRONIMELO R

Abreviere
sau acronim Denumirea
Art. Articol
CERT -RO Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate
Cibernetică
CNCAOP Centrul Național de Conducere a Acțiunilor de Ordine
Publică
CNMC Centrul Național Militar de Comandă
COSC Consiliul Ope rativ pentru Securitate Cibernetică
CSAT Consiliul Suprem de Apărare a Țării
d. Hr. După Hristos
GIRMIFS Grupul Interministerial Român pentru Managementul
Integrat al Frontierei de Stat
MAE Ministerul Afacerilor Externe
MAI Ministerul Afacerilor Inter ne
MApN Ministerul Apărării Naționale
MJ Ministerul Justiției
MRCRMA Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Meidul
de Afaceri
NATO Organizația Tratatului Atlanticului de Nord
ONU Organizația Națiunilor Unite
RSS Reforma Sistemului de Secur itate
SIE Serviciul de Informații Externe
SNAp Strategia Națională de Apărare
SPP Serviciul de Protecție și Pază
SRI Serviciul Român de Informații

NECLA SIFICAT

58 din 68 SS Sistemul de Securitate
SSN Sistemul Securității Naționale
STS Serviciul de Telecomunicații S peciale
UE Uniunea Europeană

NECLA SIFICAT

59 din 68
LISTA ANEXELOR

Număr anexă Denumire anexă
Anexa nr.1 Definiții ale securității naționale
Anexa nr.2 Interesele naționale ale României prezentate în strategiile de
securi tate națio nală din anul 1999, 2001 și 2007
Anexa nr. 3 Obiectivele naționale de securitate din perspectivă internă și
externă
Anexa nr. 4 Riscuri și amenințări comune la adresa securității naționale
prevăzute în SSN (2007) și SNAp (2015)

NECLA SIFICAT

60 din 68

Pagină albă

NECLA SIFICAT

61 din 68 Anexa nr.1
Definiții ale securității naționale

Dumitru Dan , Securitatea
națională a României în contextul
existenței unor conflicte înghețate
cu caracter regional în zona
eurasiei , Editura UNAp , București ,
2014Securitatea în sine este o relativă absență a
războiului , combinată cu o relativă solidă
convingere , că nici un război care ar putea avea loc
nu s-ar termina cu o înfrângere .Ian Bellany
Securitatea națională este un concept mult
mai complex decât apârarea granițelor prin
mijloace militare , dar este necesat un cadru
conceptual și o metodologie rațională de evaluare
a mediului de securitate și identificare a
amenințărilor reale și a intereselor naționale în
acest context .Luciana Alexandra Ghică , Marian ZuleanSecuritatea națională reprezintă starea ,
concepția generală a statului român , în temeiul
căreia sunt definite , proiectate , promovate și
apărate interesele naționale prin intermediul
instituțiilor abilitate constituțional acestui scop ,
angajând vectorial , în modalități specifice fiecăreia
dintre ele , integralitatea resurselor disponibile la
un moment dat , spre a asigura prezervarea
intereselor naționale în condițiile înfruntării
oricărui tip de agresiune , pericol , amenințare , rist
sau provocare .Costinel PetracheSecuritatea națională este capacitatea unei
națiuni de a -și urmări cu succes interesele
naționale , cum le concepe ea , oriunde în lume .Penelope Hartland -Thunberg Dumitru Dan , Securitatea
națională a României în contextul
existenței unor conflicte înghețate
cu caracter regional în zona
eurasiei , Editura UNAp , București ,
2014
Ghica Luciana Alexandra , Zulean
Marian , Politica de securitate
națională , Concepte , instituții ,
procese , Editura Polirom , Iași,
2007 .Petrache Costinel , Apărarea și
securitatea națională în paradigma
integrării europene și euroatlantice ,
Reflecții conceptuale , volum
Apărare și securitate națională ,
Editura UNAp , 2006
Securitatea națională cuprinde politica de
apărare tradioțională a unei națiuni , precum și
acțiunile nemilitare ale unui stat , cu scopul de a
asigura supraviețuirea întregii sale capacități ca
entitate politică , în vederea exercitării influenței și
îndeplinirii obiectivelor sale interne și
internaționaleMircea Mureșan
Mureșan Mircea și colectiv ,
Securitatea europeană la începutul
mileniului trei , Editura UNAp .
Carol I , 2006 .

NECLA SIFICAT

62 din 68
Mureșan Mircea și colectiv , Securitatea
europeană la începutul mileniului trei ,
Editura UNAp . Carol I , 2006 .Securitatea națională este o problemă de
natură politică , strategia de securitate fiind impusă
de puterea politică și se bazează pe cinci
componente principale : politică , militară ,
economică , socială și componenta mediului
ambiant .Mircea Mureșan
Starea de securitate națională , la vremea
respectivă , era caracterizată de suficiente
vulnerabilități , în mai toate domeniile de
manifestare ale mediului economie și social ,
precum și ale mediului natural de existență a
societății românești .Strategia de Securitate Națională a RomânieiSistem integrator al domeniilor politic ,
diplomatic , economico -financiar , militar , siguranță
națională , ordine publică , cultural , științifico –
tehnic , social , moral , umanitar și ecologic , care
cuprinde măsurile și acțiunile întreprinse în aceste
domenii , destinate să asigure un mod optim de
menținere și consolidare a statului , apărarea și
promovarea intereselor naționale fundamentaleStrategia de Securitate Națională a României
Strategia de Securitate Națională a
României Stabilitate democratică ,
dezvoltare economicp durabilă și
integritate euroatlantic ă, București ,
1999 .
Strategia de Securitatrea Națională a
României , Garantarea democrației și a
libertăților fundamentale , dezvoltarea
economică și socială susținută și
durabilă , aderare la Organizația
Tratatului Nord -Atlantic și integrare în
Uniunea Europeană , București , 2001 .
Securitatea este condiția fundamentală a
existenței națiunii și a statului român și un obiectiv
fundametal al guvernării ; ea are ca domeniu de
referință valorile , interesele și obiectivele
naționale . Este un drept imprescriptibil care derivă
din suveranitatea deplină a poporului , se
fundamentează pe ordinea constituțională și se
înfăptuiește în contextul construcției europene ,
cooperării euroatlantice și al evoluțiilor globale .Strategie de Securitate Națională a României
Strategia de Securitate Națională a
României – România Europeană ,
România Euroatlantică : pentru o viață
mai bună într -o țară democratică , mai
sigură și prosperă , București , 2007
Sursă : Realizare proprie

NECLA SIFICAT

63 din 68 Anexa nr.2

Interesele naționale ale României prezentate în strategiile de securitate
națională din an ii 1999, 2001 și 2007
Garantarea și promovarea drepturilor și libertăților fundamentale și a siguranței cetățenilor
României ;
Consolidarea unui regim politic democratic , bazat pe respectare Constituției și supremația
legii;
Asigurarea existenței statului național român ,suveran și independent , unitar și indivizibil ;
Sprijinirea legăturilor cu românii din afara granițelor țării , pentru conservarea identității
lor;
Participarea României la asigurarea securității și stabilității în Europa .Strategia de Securitate Națională a României , Stabilitate democratică , dezvoltare
economică , durabilă și integrare euro -atlantică , București , 1999
Menținerea integrității , unității , suveranității și independeței statului român ;
Garantarea drepturilor și libertăților democratice fundamentale , asigurarea bunăstării ,
siguranței și protecției cetățenilor României ;
Dezvoltarea economică și socială a țării , în pas cu dezvoltarea contemporană . Reducerea
susținută a marilor decalaje care despart Românie de țările dezvoltate europene ;
Realizarea condițiilor pentru integrarea României ca membru al NATO și UE . România
trebuie să devină componentă , cu obligații și drepturi depline , a celor două organizații ,
singurele în măsură să îi garanteze un statut de independență și suveranitate și să îi permită o
dezvoltare economică , politică și socială similară țărilor democratice ;
Afirmarea identității naționale și promovarea acesteia ca parte a comunității de valori
democratice ; valorificarea și dezvoltarea patrimoniului cultural național și a capacității de
creație a poporului român ;
Protecția mediului înconjurător , a resurselor naturale , a calității factorilor de mediu , la
nivelul standardelor internaționale .Strategia de Securitate Națională a României – Garantarea democrației și a libertăților
fundamentale , dezvoltarea economică și socială susținută și durabilă , aderare la NATO și
integrare în Uniunea Europeană

NECLA SIFICAT

64 din 68
Integrarea reală și deplină în Uniunea Europeană ;
Asumarea responsabilă a calității de membru al Alianței Nord -Atlantice ;
Menținerea integrității , unității , suveranității , independenței și indivibilității statului
român , în condițiile specifice ale participării la construcția europeană ;
Dezvoltarea unei economii de piață competitive , dinamice și performante ;
Creșterea bunăstării cetățenilor , a nivelului de trai și de sănătate ale populației ;
Modernizarea radicală a sistemului de educație și valorificarea eficientă a potențialului
uman , științific și tehnologic ;
Afirmarea și protejarea culturii , indentității naționale și vieții spirituale ale românilor , în
condițiile create de cadrul unional european .Strategia de Securitate Națională a României – România Europeană , România
Euroatlantică : pentru o viață mai bună într -o țară democratică , mai sigură și prosperă ,
Președintele României , București , 2007
Sursă : Realizare proprie

NECLA SIFICAT

65 din 68 Anexa nr.3

Obiective naționale de securitate din perspectivă internă și externă

Consolidarea capacității
naționale de apărare menită să asigure
integritatea teritorială , suveranitatea și
independența României , precum și
securitatea poporului român ;
Promovarea și asigurarea
exercitării neîngrădite a drepturilor și
libertăților fundamentale ;
Buna funcționarea justiției și
asigurarea ordinii de drept ;
Înlăturarea deficiențelor care
afectează buna guvernanță , întărirea
capacității administrative , protejarea
procesului decizional față de /sau
acțiuni nelegitime și netransparențe
Asigurarea eficienței sistemelor
naționale de prevenire și gestionare a
situațiilor de criză , interne și externe ,
militare sau de natură civilă ;
Consolidarea securității și
protecției infrastructurilor critice
energetice , de transport și cibernetice ,
precum și a securității alimentare și a
mediului
Dezvoltarea capabilităților de
combatere a amenințărilor asimetrice ;
Asigurarea unui mediu
economic performant , dinamic și
competitiv , în plan investițional și
antreprenorial , precum și a stabilității
financiar bugetare a statului ;
Dezvoltarea consolidată ,
durabilă și adaptată schimbărilor
sociale a marilor sisteme
publice (sănătate , educație , protecție
socială );
Prevenirea reacțiilor și
tendințelor radicale sau extremiste ,
prin respectarea pluralismului în
societate și cultivarea toleranței la
nivelul societății civile ;
Promovarea identității
naționale , inclusiv prin prezervarea și
valorificarea patrimoniului cultural și
natural , precum și prin încurajarea
responsabilă a domeniilor de excelență . Obiective naționale de securitate din
perspectivă internă vizează :
Consolidarea profilului
României în NATO și Uniunea
Europeană , prin contribuții atât
conceptuale , cât și operaționale ;
Respectarea principiilor și
valoilor fundametale ale Uniuni
Europene ;
Consolidarea parteneriatului
strategic cu SUA , inclusiv în domeniul
economic și comercial ;
Asigurarea securității în
regiunea Mării Negre ;
Aprofundarea cooperării cu
statele vecine și cu cele din flancul
estic al NATO ;
Intensificarea cooperării
regionale , inclusiv în domeniul apărării
Susținerea parcursului european al
Republicii Moldova ;
Promovarea intereselor
politice , economice și de securitate în
regiuni de relevanta strategica pentru
țara noastră .Obiective naționale de securitate din
perspectivă externă vizează :

Sursă : Realizare proprie

NECLA SIFICAT

66 din 68

Pagină albă

NECLA SIFICAT

67 din 68 Anexa nr. 4

Riscuri și amenințări comune la adresa securității naționale
prevăzute în SSN (2007) și SNAp (2015)
Terorismul Proliferarea
armelor de
distrugere în
masăConflicte
regionaleAmenințări
ciberneticeAcțiuni
informative
ostileDistorsiunile de
pe piețele
energeticeCriminalitatea
transnațională
organizată1999 2001 2007 2015

Sursă : Realizare proprie

NECLA SIFICAT

68 din 68

Pagină albă