2019 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT SPECIALIZAREA DREPT LUCRARE DE DISERTAȚIE Coordonator științific, Conf. Univ. Dr. Anișoara Băbălău… [613012]

2019 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA DREPT

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific,
Conf. Univ. Dr. Anișoara Băbălău

Absolvent: [anonimizat]

2019 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA DREPT

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi

Coordonator științific,
Conf. Univ. Dr. Anișoara Băbălău

Absolvent: [anonimizat], Simina Diana -Roxana, masterand: [anonimizat] , Facultatea de Drept, declar prin prezenta că lucrarea de disertație cu
titlul Atribuțiile de control ale Curții de Conturi este scrisă de mine și nu a mai fost
prezentată niciodată la o altă specializare , facultate sau instituție de învățământ
superior din țară sau străinătate. De asemenea, declar că studiul de literatură prezentat
în lucrare este rezultatul propriei mele activități, iar sursele de informare consultate
sunt indicate în lucrare.

Craiov a,
Data,
………………..

Masterand: [anonimizat] 1
CAPITOLUL 1: Curtea de C onturi ………………………….. ……………………… 3
1.1.Noțiuni generale ………………………….. ………………………….. ………………. 3
1.2. Cadrul legal de funcționare și misiunea Curții de Conturi …………….. 5
1.3. Structura organizatorică ………………………….. ………………………….. …… 7
1.4. Numirea și statutul personalului Curții de Conturi ……………………….. 9
1.5. Atribuții de raportare, avizare și alte competențe ……………………….. 14
CAPITOLUL 2: Activitatea de control a Curții de Conturi …………….. 19
2.1. Comp entența Curții de Conturi ………………………….. ……………………. 19
2.2. Atribuțiile de control ………………………….. ………………………….. ……… 23
2.3. Certificarea conturilor ………………………….. ………………………….. ……. 27
2.4. Actele Curții de Conturi ………………………….. ………………………….. …. 29
CAPITOLUL 3: Studiu de caz. Rezultatele acțiunii de control
desfășurate la nivelul județului Hunedoara în anul 2017 ………………………….. … 32
3.1. Prezentare generală ………………………….. ………………………….. ……….. 32
3.2. Obiectivele urmărite și principalele constatări rezultate din acțiu nile
deaudit/control desfășurate la nivelul unităților administrativ -teritoriale ………… 35
3.3. Concluzii și recomandări ………………………….. ………………………….. . 48
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 52
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 54
Tratate, cărți ………………………….. ………………………….. ……………………….. 54

Legislație în domeniu ………………………….. ………………………….. …………… 54
Site-uri web ………………………….. ………………………….. ………………………… 55

Atribuțiile de control al e Curții de Conturi Simina Diana -Roxana
1
Introducere
Un element esențial în reforma administrației publice din România este
necesitatea îmbunătățirii controlului financi ar public, a responsabilității și
probității. Acest lucru este deosebit de important în scopul creșterii eficienței
globale, al eficacității economiei românești, limitării risipei resurselor publice și
posibilităților de fraudă și corupție. Curtea de Contu ri a României, asemeni tuturor
Instituțiilor Supreme de Audit, are de jucat un rol -cheie în acest proces de reformă.
Curtea de Conturi a României are de înfruntat multe provocări, atât de ordin
intern, cât și extern, și aceasta într -un context de instabili tate legislativă.
Misiunea Curții constă în exercitarea funcției de control asupra modului
de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului
și ale sectorului public, punând la dispoziția Parlamentului, autorităților și
instituțiilor publice și contribuabililor rapoarte privind utilizarea și administrarea
performantă a acestora în condiții de economicitate, eficiență și eficacitate.
Prin servicii de calitate în domeniul controlului și auditului public extern,
în vederea ob ținerii și furnizării de informații reale și obiective privind legalitatea,
eficiența și transparența utilizării fondurilor publice și a celor reprezentând
finanțări externe, se urmărește promovarea responsabilității, a corectitudinii și a
celor mai bune p ractici în operațiunile efectuate în legătură cu fondurile publice.
Curtea de Conturi a României este una dintre instituțiile fundamentale ale
statului de drept care se bucură de independență financiară, funcțională,
organizatorică și operațională în confo rmitate cu recomandările Declarației de la
Lima privind liniile directoare de control al finanțelor publice. Activitatea acesteia
se desfățoară în mod autonom, prin proceduri de audit public extern prevăzute în
standardele proprii de audit elaborate în con formitate cu standardele de audit
internaționale. Asemenea instituțiilor similare din noile state membre ale Uniunii
Europene, Curții de Conturi îi revine un rol cheie privind creșterea
responsabilității în utilizarea și administrarea fondurilor publice, i nclusiv a

Atribuțiile de control al e Curții de Conturi Simina Diana -Roxana
2
fondurilor alocate României de Uniunea Europeană și de alte instituții financiare
internaționale, la combaterea risipei și a fraudei și la instaurarea unui climat ferm
de respectare riguroasă a disciplinei financiare, potrivit principiilor bunei gestiuni
financiare. Se urmărește eliminarea erorilor și neregularităților și ameliorarea
modului de gestionare a banului public.
Valorile promovate sunt respectarea supremației Constituției și a legii,
independența, obiectivitatea, profesionalismul, respo nsabilitatea, integritatea,
transparența, imparțialitatea, echidistanța politică și eficiența.
Astfel, se observă cu ușurință importanța acestei instituții fundamentale și
mai ales a controlul efectuat de către aceasta în vederea păstrării legalității. Ace st
lucru m -a determinat la alegrea acestei teme, în cele din urmă realizând lucrarea
“Atribuțiile de control ale Curții de Conturi ”.
Prezenta lucrare este structurată în trei capitole, după cum urmează:
Capitolul 1, intitulat Curtea de Conturi , oferă infor mații generale despre
istoria acestei instituții, despre modul de organizare, precum detalii despre o serie
de atrbituții importante, cum ar fi cea de avizare.
Cel de -al doilea capitol se regăsește sub numele de Activitatea de control
a Curții de Conturi , această activitate fiind reprezentativă Curții, ba chiar fiind
scopul înfițării acesteia. În acest capitol se va putea observa modul în care se
produce această activitate de control, dar și actele care se întocmesc în urma
acestuia.
În cele din urmă, capit olul 3 reprezintă un studiu de caz, după cum rezultă
și din denumirea acestuia Studiu de caz. Rezultatele acțiunii de control
desfășurate la nivelul județului Hunedoara în anul 2017 . Acesta se bazeaz ă pe
raportul Curții de Conturi privind finanțele publice locale pa anul 2017 la nivelul
județulu Hunedoara.
Finalul lucrării aduce câteva concluzii cu privire la importanța existenței
Curții de Conturi, precum și a realizării acțiunilor de control de către aceasta.

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 1
3
CAPITOLUL 1: Curtea de Conturi
1.1.Noțiuni ge nerale
Curtea de Conturi este o instituție de control și jurisdictie. Prin "Legea
pentru înființarea Curții de Conturi" din 24 ianuarie 1864 a fos t instituită în
România o Înaltă Curte de Conturi cu sediul în București, ca organism
independent de jurisdict ie și ca organ auxiliar al Reprezentantei Naționale, cu
sarcina de a pregati lucrarile controlului legislativ asupra finanțelor publice.
Competenta Curții de Conturi a fost amplificată prin legile din 8 martie
1874 și din ianuarie 1895. Constituția din 19 23 supune controlului preventiv al
Curții de Conturi deciziile ordonatorilor principali de alocatii bugetare.
Prevederile constituționale au fost dizolvate în 1929 peintr -o Lege de reorganizare
a Curții de Conturi, lege care a suferit modificari în anii 19 32 și 1933.
La 30 noiembrie 1948, prin Decretul -Lege 352/1948 Curtea de Conturi, a
fost desființată iar competențele sale au fost preluate de organisme nou create în
cadrul Statului totalitar.
Necesitatea reînfințarii Curții de Conturi a aparut dupa dece mbrie 1989 în
condițiile reinstaurării statului de drept în România. Constituția din 1991,
(art.139) și Legea nr.94 din 19921 reprezintă cadrul juridic de desfașurare a
activitații Curții de Conturi a României.
Prima Curtea de Conturi a fost înființată în România , prin Legea din 24
ianuarie 1864. Existența ei a fost menționată și prin Constituția din 1866 în
articolul 116, care prevede că, “ pentru toată România este o singură Curte de
Conturi 1“.
În Legea nr. 149 din 31 iulie 1929 pune în aplicare preved erile articolului
115 din Constituția din anul 1973 conform căreia: “ Controlul preventiv și cel de
gestiune a tuturor veniturilor și cheltuielilor statului se va exercita de Curtea de

1 V. Prisacaru, Tratat de drept administrativ roman , Editura Lum ina Lex, Bucuresti, 1993, p.362;

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 1
4
Conturi, care supune în fiecare an Adunării deputaților raportul genera l
rezumând conturile de gestiune al bugetului trecut, semnalând totodată neregulile
săvârșite de miniștrii în aplicarea bugetului. ”
Instaurarea regimului comunist în România a dus la abrogarea Legii
nr.149/1929 prin Decretul nr. 352 din 1 decembrie 1948 .
Curtea de Conturi a fost reintrodusă în sistemul administrativ al țării prin
dispozițiile art. 139 din Constituție României din anul 1991. Potrivit acestui
articol: “ Curtea de Conturi exercită control asupra modului de formare, de
administrare și de înt rebuințare a resurselor financiare ale statului și al
sectorului public. În condițiile legii, curtea exercită atribuții jurisdicționale.2”
În Legea nr. 94/1992 în forma inițială, Curtea de Conturi era calificată
ca fiind “ organul suprem de control financ iar și de jurisdicție în domeniul
financiar ”.
În opinia Colegiului jurisdicțional al Curții de Conturi și al Guvernului s –
a susținut că semnificația termenului de organ suprem este aceea de unic, care cu
referire la activitatea de jurisdicție, are în veder e jurisdicția financiară.
În noua Constituție a României, art. 140 , alin.1 se modifică și se
completează astfel, referitor la Curtea de Conturi: “ Curtea de Conturi exercită
control asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a
resurselor financiare ale statului și al sectorului public. În condițiile legii
organice, litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi se soluționează de
instanțele judecătorești specializate.”
Potrivit statutului, Curtea de Conturi poate fi calificat ă ca o autoritate
administrativă autonomă3, nefiind în subordinea în sensul dreptului administrativ,
a nici unei alte autorități a statului; ea îndeplinește o funcție complexă, de control
și de jurisdicție, care îi conferă un grad ridicat de autonomie în d omeniul său de
activitate.

22 Constituția României, art 140 alin (1 );
3 Legea nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și
completările ulterioare. , art 1, alin (3);

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 1
5
Ca autoritate de control, Curtea de Conturi este un organ al Parlamentului
pentru exercitarea controlului general asupra gestiunii bugetului public național
din exercițiului bugetar expirat, deci a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor
sociale de stat și a bugetului local.
Curtea de Conturi poate colabora cu organele internaționale de profil și
poate exercita, în numele lor, control asupra gestiunii fondurilor puse la dispoziția
României dacă prin tratate, convenții sau alte înțelegeri internaționale se stabilește
această competență.
1.2. Cadrul legal de funcționare și misiunea Curții de Conturi
În ceea ce privește cadrul legal în baza căruia Curtea de Conturi a
României își desfășoară activitatea, se regăsesc reglementări în Constituție și în
legea cadru, respectiv Legea nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții
de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, Constituția României stabilește prin articolul 140 următoarele:
“(1) Curtea d e Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de
administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale
sectorului public. În condițiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea
Curții de Conturi se soluționează d e instanțele judecătorești specializate.
(2) Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra
conturilor de gestiune ale bugetului public național din exercițiul bugetar expirat,
cuprinzând și neregulile constatate.
(3) La cererea Camerei De putaților sau a Senatului, Curtea de Conturi
controlează modul de gestionare a resurselor publice și raportează despre cele
constatate.”4.
In con formitate cu prevederile Constituției ș i ale Legii nr. 94/1992 privind
organizarea și funcț ionare a Curtii de Co nturi, republicată, cu modificările și
completă rile ulterioare, atribuțiile instituției sunt urmatoarele:

4 Constituția României, art. 140 alin. (1), (2), (3);

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 1
6
 gestionarea și utilizarea corectă și performanța fondurilor publice;
 protejarea intereselor fina nciare ale statului roman și ale Comunităț ii
Europene;
 consolidarea capacității instituționale ca instituț ie independentă,
profesională ș i credibilă de control ș i audit public extern al fondurilor
publice;
 asigurarea armonizării cu standardele internaționale adoptate de
Organizaț ia Internațională a Instituț iilor Supreme de Audit
(INTOSAI) ș i cu Liniile Directoare Europene de implementare a
acestora;
 implementarea cadrului legislativ armonizat î n domen iul auditului
public extern, pe măsura evoluț iei bunei practici internationale.
În vederea îndeplinirii mandatu lui său, Curtea de Conturi exercită funcț ia
de control asupra modul ui de formare, de administrare și de întrebuinț are a
resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, furnizâ nd Parla mentului
respectiv, unităților administrativ -teritoria le rap oarte privind utilizarea și
administrarea acestora, î n conformitate cu principiile legalității, regularității,
economicității, eficienței și eficacităț ii5.
Curtea de Conturi își desfășoară activitatea specifi că în mod aut onom,
efectuând î n baza atribuț iilor conferite de lege trei tipuri de activităț i de audit
public extern:
– audit financiar – în cadrul că ruia se veri fică dacă situațiile financiare
sunt prezentate sub toate aspectele semnificativ e, în conformitate cu
cadrul general de raportare financiară apl icabil, dacă oferă o imagine
fidelă și corectă , sunt complete, reale și conforme cu legile și
reglementările în vigoare, furnizându -se în acest sens o opinie;
– audit de conformitate – în cadrul că ruia se verifi că dacă tranzacț iile
financiare respectă preved erile legale ș i regulile administrative;

5 Legea nr.94/1992 privind organizarea și funcțion area Curții de Conturi, republicată, cu modificările și
completările ulterioare , art. 21;

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 1
7
– audit al performantei – în cadrul că ruia se evalue ază independent
modul î n care o entitate, un program, un proiect, un proces, o activitate
sau o operațiune funcționează din punct de vedere al economicității,
eficie nței și eficacităț ii.
Totodată , conform prevederilor legale, Curtea d e Conturi desfășoară
acțiuni de verificare a modului de ducere la îndeplinire a mă surilor dispuse prin
decizii, acț iuni de documentare precum ș i audit public extern al fondurilor
comunit are, prin misiunile efectuate de că tre personalul din Autoritatea de Audit.
1.3. Structura organizatorică
Curtea de Conturi este instituția supremă de control financiar ulterior
extern în domeniul financiar. Ea funcționează independent pe lângă Parlamentul
României. În activitatea desfășurată ea trebuie să respecte dispozițiile prevăzute
în Constituție și în celălalte legi ale țării. În unitățile administrativ -teritoriale
funcțiile Curții de Conturi se exercită prin camerele de conturi județene.
Rolul Curți i de Conturieste să contribuie la buna gestiune financiară a
fondurilor publice și a patrimoniului public, să furnizeze Parlamentului și
respectiv autorităților publice deliberative ale unităților administrativ -teritoriale
rapoarte privind utilizarea acest ora în conformitate cu principiile legalității,
regularității, economicității, eficienței și eficacității.6
Curtea de Conturi exercită controale asupra modului de formare, de
întrebunțare și de administrare a resurselor financiare ale statului și ale secto rului
public, precum și asupra modului de gestionare a patrimoniului public și privat al
statului și al unităților administrativ -teritoriale.7
În exercitarea rolului său Curtea de Conturi efectuează auditul financiar
extern și auditul performanței în secto rul public precum și alte acțiuni specifice
de audit. De asemenea Curtea de Conturi pe lângă atribuțiile de audit are și
atribuții de raportare, consultare, avizare și informare publică.

6 Vasile Tabără, -“Controlul financiar în administrația publică locală”, Ed. Univ. Lucian Blaga, Sibiu, 2006, p. 257.
7 D.D.Șaguna -“Drept financiar și fiscal”, Ed. All Beck, București, 2003, p. 211.

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 1
8
Sub aspect structural – instituțional, Curtea de conturi se compune din:
Secția de Control financiar ulterior si camerele de conturi județene , respectiv a
municipiului Bucureș ti. Curtea de conturi are un Secretariat general8.
Membrii Curț ii de Contu ri sunt consilieri de conturi, în număr de 18.
Aceștia alcă tuiesc plenul Curții de Conturi.
Conducerea Curț ii de Conturi se exercită de că tre plen, de comitetu l de
conducere, de președintele și vicepreședintii Curț ii, care sunt consilieri de conturi.
La ședintele plenului Curț ii de Conturi pot partc ipa secretarul general,
precum și, în calitate de invitaț i, specialis ști cu înaltă pregătire î n diferite domenii
de activitate ce intră în competența Curț ii.
Președintele Curții de Conturi conduce ședintele plenului. În lipsa
președintelui, un vicepreședinte va prezida ș edintele.
Preșe dintele Curții de Conturi ș i ceilalti mem bri ai acesteia sunt
independenți î n exercit area atribuțiilor și în luarea deciziilor ș i respecta rea
principiilor conducerii colective, publicității și transparenț ei.
Departamentele sunt Conduse de cătr e un consilie r de conturi, care
îndeplinește și funcția de ș ef de d epartament, numit de plenul Curț ii.
În cadru l departamentului pot fi organiz ate direcții, servicii, birouri ș i
compartimente de specialitate9.
Camerele de Conturi județene și a municipiului București su nt conduse de
către un director și un director adjunct. Î n structura camerelor de conturi județene
pot funcționa servicii ș i birouri.
Structura organizatorică a Curții de Conturi, statutul de funcții, numărul
de posturi de conducere și de execuție, domenii le de activitate și atribuț iile
departamentelor, ale s ecretariatului general, precum ș i ale celorlalte struc turi se
stabilesc de plenul Curț ii de Conturi.
Personalul de control financiar î ncadrat la Curtea de Conturi dobândeș te
calitatea de a uditor public extern. Pe această funcție pot fi î ncadrate persoane cu

8 Legea nr.94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicata prin Legea nr.217/2008.
9 Legea nr.94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republi cata prin Legea nr.217/2008.

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 1
9
studii superioare economice, jurid ice și altă specialitate, necesare desfășurării
activității Curț ii de Conturi.
Coordonarea activitățiilor desfășurate în cadrul departamentelor ș i al
camerelor de con turi județene si a municipiului București se realizează de către
consilierii de conturi și diectorii camerelor de conturi, în condițiile normelor și
procedurilor stabilite de plenul Curții de Conturi.10
În vederea îndeplinirii unor obligații în domeniu l auditului extern, ce revin
României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, este organizată și
funcționează Autoritatea de audit pentru fondurile nerambursabile de preaderare
acordate României de Uniunea Europeană prin programele PHARE, ISPA și
SAPARD, pentru fondurile stucturale și de coeziune, pentru Fondul European de
Garantare în Agricultură, pentru Fondul European pentru Agricultură și
dezvoltare Rurală, pentru Fondul European pentru Pescuit, precum și pentru
fondurile ce vor fi acordate în perioada postaderare, denumită în continuare
Autoritatea de Audit, care are atrubiții și proceduri de lucru proprii11.
1.4. Numirea și statutul personalului Curții de Conturi
(1). Membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea
comisiilor permanente pentru buget, finanțe și bănci ale celor două Camere,
pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.
(2). Curtea de Conturi se înnoiește cu o treime de consilierii de conturi
numiți de Parlament, din 3 în 3 ani, începând cu d ata expirării mandatului
actualilor consilieri de conturi în funcție.
(3). Consilierii de conturi în funcție numiți de Parlament își vor continua
până la expirarea mandatului.
(4). Înainte de a începe să își exercite mandatul, membrii Curții de Conturi
depun următorul jurământ în fața președinților celor două Camere ale

10 Legea nr.94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicata prin Legea nr.217/200 8,
Art.12, alin 1.
11 Legea nr.94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicata prin Legea nr .217/2008,
Art.14.

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 1
10
Parlamentului: jur să respect Constituția și celelalte legi ale țării, să apăr
interesele României, ordinea de drept, drepturile și libertățile fundamentale ale
cetățenilor, să -mi îndeplines c cu onoare, conștiință și fără părtinire atribuțiile
ce-mi revin ca membru al Curții de Conturi. Așa să -mi ajute Dumnezeu!
(5). Pe perioada exercitării mandatului, consilierii de conturi pot fi
revocați din funcțiile în care au fost numiți numai în cazuri le și în condițiile
prezentei legi.
(6). Posturile de consilieri de conturi devenite vacante pot fi ocupate doar
pentru perioada rămasă până la expirarea mandatului celui a cărui activitate a
înacetat.12
Prin Legea de revizuire a Constituției, nr. 429/2003 , dispozițiile privind
numirea consilierilor de conturi au fost modificate; astfel, aceștia sunt numiți de
Parlament pentru un mandat de 9 ani (anterior era de 6 ani), care poate fi prelungit
sau reînnoit. Membrii curții de Conturi sunt independenți în exe rcitarea
mandatului lor și inamovibili pe toată durata acestuia. Prin aceste prevederi s -a
realizat aplicarea aceluiași regim ca cel al judecătorilor Curții Constituționale,
textul cuprinzând însă dispoziții numai cu privire la organul competent să
efectue ze numirea și durata mandatului, iar modalitățiile și condițiile care
trebuiesc îndeplinite pentru numirea sunt cele prevăzute de lege organică. Se
prevede, de asemenea, că și în cazul curții Constituționale, regula înoirii unei
treimi a consilierilor de c onturi din trei în trei ani. Articolul 104 din Legea
nr.94/1992, modificat prin Legea nr. 217/2008 prevede că numirea membri lor
Curții se face ”la propunerea comisiilor permanente pentru buget, finanțe și bănci
ale celor două camera” . De asemenea, se preve de că “Dintre consilierii de conturi,
Parlamentul numește președinții și vicepeședinții Curții de Conturi și ai Autorității
de Audit”13.
Dispozițiile art. 140 alin. (6) din Constituția revizuită se referă la
revocarea membrilor Curții de Conturi: care se po ate dispune numai de către

12 Legea nr.94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicata prin Legea nr.217/2008.
13 I.Muraru, E.S. Tănăsescu, Constituția României , Editura”C.H. Beck”,București, 2008, pagi. 1360.

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 1
11
autoritatea care I -a numit, și anume Parlamentul, iar cazurile și condițiile revocării
sunt cele prevăzute de lege.
Conform articolului 105:
(1). Dintre consilierii de conturi, Parlamentul numește președinții și
vicepreședinții C urții de Conturi și ai Autorității de Audit.
(2). Pentru a fi numiți consilieri de conturi, se cere îndeplinirea
următoarelor condiții: studii superioare economice sau juridice, vechime de
minimum 10 ani în specialitatea studiilor absolvite și pregătire pr ofesională
temeinică.
Conform artcolului 105/1:
(1). În subordinea președinților și a vicepreședinților Curții de Conturi,
precum și ai Autorității de Audit se organizează și funcționează câte un cabinet,
care să încadreze cu personal contractual.
(2). St ructura și numărul personalului de la cabinetele respective se
stabilesc de plenul Curții de Conturi.
Conform articolului 107:
(1).Membrii Curții de Conturi sunt independenți în exercitarea
mandatului lor și inamovabili pe toată durata acestuia. Aceștia su nt demnitari de
stat și sunt supuși incompatibilităților prevăzute de lege pentru judecători.
(2). Se interzice membrilor Curții de Conturi să facă parte din partide
politice sau să desfășoare activități publice cu caracter politic.
(3). Membrilor Curții d e Conturi le este interzisă exercitarea, direct sau
prin persoane interpuse, a activităților de comerți, participarea la administrarea
ori conducerea unor societăți comerciale sau civile. Ei nu pot fi experți sau arbitri
desemnați de parte într -un arbitraj .
(4). Persoanele care au îndeplinit funcția de consilier de conturi pe durata
unui mandat complet beneficiază, la data pensionării, de pensie de serviciu, în
cuantumul prevăzut de lege pentru magistrați14.

14 Legea nr.94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicata prin Legea nr.217/2008.

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 1
12
Conform artcolului 108:
Membrii Curții de Conturi sunt obligați:
a). să își îndeplinească funcția încredințată, cu imparțialitate și cu
respectarea Constituției;
b). să păstreze secretul delibetatorilor și al voturilor și să nu ia
poziție publică sau sădea consultații în problema de competența Curții de
Conturi;
c). să își exprime votul afirmativ sau negativ în adoptarea actelor
Curții de conturi, abținerea de la vot nefiind permisă. În cazul de vot negativ,
acesta treebuie motivat în scris;
d). să comunice în scris președintelui curții orice situație care ar
putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercită;
e). să nu permită folosirea funcțiilor pe care le îndeplinesc în scop
de reclamă comercială sau propagandă de orice fel;
f). să se abțină de la orice activitate sau manifestare cont rare
independenței și demnității funcției lor.15
Încălcarea gravă a vreunuia din obligațiile prevăzute la alin. (1) atrage
revocarea din funcție a celor care au săvârșit -o.
Revocarea membrilor curții de Conturi se face de parlament, la propunerea
comisiilor de specialitate prevăzute la art.104 alin. (1) 16.
Conform articolului 111
(1). Auditorii publici externi sunt supuși incompatibilitățiilor prevăzute de
Codul etic al profesiei.
(2). Personalele care au îndeplinit funcția de controlor financiar sau
auditor public extern pe o durată de cel puțin 14 ani în cadrul Curții de Conturi
beneficiază la data pensionării de pensii de serviciu, în condițiile prevăzute de
lege pentru funcționarul public parlamentar.

15Legea nr.94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicata prin Legea
nr.217/2008. art.108, alin.(1).
16 Legea nr.94/1992, privind organizarea și fu ncționarea Curții de Conturi, republicata prin Legea nr.217/2008. ,
art. 108,alin (2).

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 1
13
Conform articolului 111/1
(1). Personalul de specialit ate al Curții de Conturi, inclusiv cel cu funcții
de conducere, este supus mobilității în cadrul aceleași categorii profesionale,
prin modificarea raporturilor de serviciu. Mobilitatea se realizează pentru
eficientizarea activității Curții de Conturi și în interesul personalului acesteia,
pentru dezvoltarea carierei profesionale.
(2). Mobilitatea personalului Curții de Conturi se realizează conform
Statului auditorului public extern, aprobat în condițiile prezentei legi.
(3). Deciziile care vizează mobilita tea personalului Curții de Conturi sunt
luate prin hotărâri ale plenului Curții de Conturi.
(4). Auditorii publici externi se pot constitui într -o asociație profesională,
având ca scop promovarea și dezvoltarea auditului public extern, perfecționarea
pregă tirii profesionale, creșterea prestigiului profesiei, precum și asigurarea
cooperării cu alte organisme similare din țară și din străinătate.
Conform articolului 112
Auditorii publici externi se bucură de stabilitate .
Conform articolului 114
De la data tr imiterii în judecată penală, membrii Curții de Conturi și
auditorii publici externi sunt suspendați de drept din funcțiile lor. În caz de
condamnare definitivă, ei sunt demiși de drept, iar în caz de achitare,
suspendarea încetează .
Conform articolului 115
Personalul cu funcții de conducere este numit de plenul Curții de Conturi,
iar celelalte categorii de personal, de președintele Curții.
Conform articolului 116
(1). Mandatul de membru al Curții de Conturi încetează în următoarele
situații:
a). la expirar ea termenului pentru care a fost numit sau în caz de
demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de demitere de drept ori de deces;
b). în situațiile de incomăpatibilitate sau de imposibilitate a

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 1
14
exercitării funcției mai mult de 6 luni consecutive;
c). în cazul revocării din funcție.
(2). După încetarea mandatului, în condițiile legii, consilierii de conturi
au dreptul să revină în postul ocupat anterior, dacă numirea lor la Curtea de
Conturi s -a făcut de pe un post dintr -o instituție publică.
(3). Pe perioada în care postul este rezolvat, acesta poate fi ocupat numai
prin contract de muncăp pe durata determinată .
Conform articolului 121
Răspunderea disciplinară a auditorilor publici externi, condițiile și
procedura de aplicare a acesteia se stabilesc prin Codul etic al profesiei, aprobat
de plenul Curții de Conturi17.
1.5. Atribuții de raportare, avizare și alte competențe
Curtea de Conturi elaborează Raportul Public anual pe care îl înaintează
Parlamentului, conform dispozițiilor constituționale18.
“Cur tea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra
conturilor de gestiune ale bugetului public național din exercițiul bugetar expirat,
cuprinzând și neregulile constatate”19.
Elaborarea acestui raport trebuie realizate în termen de 6 luni de la
primirea conturilor anuale de execuție a bugetelor publice de la organele
competente să le întocmească și obligate să i le transmită20.
Rapoartele anuale referitoare la finanțele publice locale sunt înaintate de
către camerele de conturi județene autoritățil or publice deliberative ale unităților
administrativ -teritoriale .21
Raportul public anual cuprinde:
 observațiile Curții de Conturi asupra conturilor de execuție

17 Legea nr.94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicata prin Legea nr.217/2008.
18 Cristina Oneț, Dreptul Finanțelor Publice, Editura ”Lum ina Lex”, București, 2005, pag . 323.
19 Art.140. alin. (2) din Constituție.
20 Cristina Oneț, Dreptul Finanțelor Publice , Editura ”Lu mina Lex”, București, 2005, pag . 323.
21 Legea nr.94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicata prin Legea nr.217/2008 ,
art. 89, alin (2).

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 1
15
bugetelor supuse controlului său;
 concluziile degajate din controalele dispuse de Camera Deputaț ilor
sau de Senat sau efectuate la regii autonome, societăți comerciale cu
capital integral sau majoritar de stat și la celelalte persoane juridice
supuse controlului Curții;
 încălcările de lege constatate și măsurile de tragere la răspundere
luate;
 alte aspecte pe care Curtea le consideră necesare;
Rapoartele anuale referitoare la finanțele publice locale sunt înaintate de
către camerele de conturi județene autorităților publice deliberative ale unităților
administrativ -teritoriale.
Curtea de Conturi poat e înainta Parlamentului sau, prin camerele de
conturi județene, autorităților publice deliberative ale unităților administrativ –
teritoriale rapoarte pe domeniile în care este competentă, ori de câte ori consideră
necesar.
Curtea de Conturi avizează:
a. la cer erea Senatului sau a Camerei Deputaților proiectul bugetului
de stat și proiectele de lege în domeniul finanțelor și al contabilității
publice sau prin aplicarea cărora ar rezulta diminuare a veniturilor
sau o majorare a cheltuielilor aprobate prin legea b ugetară;
b. înființarea de către Guvern sau ministere a unor organe de
specialitate în sub ordinea lor22.
Tebuie subliniat că, prin av izele sale, Curtea de Conturi îș i exprimă opinia
asupra proiectelor unor acte normative, car acterul avizelor fiind consultativ , în
sensul că sunt necesare, dar pentru a putea fi adoptat un proiect de acte normativ
nu este obligatorie opinia exprimată de Curte.
În cazul prevăzut la art. 92 lit.a), avizul se dă de către plenul Curții de
Conturi, la cererea Senatului sau a Camerei D eputaților, iar în lipsa acestei cereri

22 Cristina Oneț, Dreptul Finanțelor Publice, Editura ”Lum ina Lex”, București, 2005, pag. 324.

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 1
16
Curtea se autosesizează. Pentru adoptarea unui act normativ nu este necesar să
țină cont de opinia exprimată de Curte, dar plenul Curții de conturi este obligat să
emită acest aviz.
Doctrina afirmă că răspunderea pen tru aprobarea unor acte normative
contrare avizului Curții es te politică, dacă se are în veder e Parlamentul sau
Guvernul, și financiară sau penală, dacă în discuție sunt conducătorii ministerelor,
ca ordonatori principali de credite23.
În îndeplinirea atrib uțiilor pe care i le conferă legea, Curtea de Conturi
mai are următoarele atribuții:
 să evalueze activitatea de control financiar propriu și de audit intern a
persoanelor juridice controlate prevăzute la art. 18;
 să solicite organelor de control financiar, fiscal inclusiv de inspecție
bancară ale Băncii Naționale a României, verificarea, cu prioritate, a
unor obiective în cadrul atribuțiilor lor legale;
 să ceară și să utilizeze, pentru exercitarea funcțiilor sale de control și
de audit, rapoartele celorlalt e organisme cu atribuții de control
financiar, financiar audit intern și inspecție bancară;
 să ceară unor instituții specializate ale statului, ori de câte ori este
necesar să efectueze verificări de specialitate care să contribuie la
clarificarea unor con statări.
Persoanele juridice supuse controlului Curții de conturi sunt obligate să
transmite acesteia, până la sfârșitul trimestrului I pentru anul precedent, raportul
privind desfășurarea și realizarea programului de audit intern24.
Curtea de Conturi va de zvolta colaborare cu structurile de audit intern de
la nivelul persoanelor juridice, în vederea asigurării complementarității și a
creșterii eficienței activității de audit25.

23 Dan Drosu Șaguna, Dan Șova, Drept financiar public , Ediția 2, Editura “ C.H.Beck”, București, 2007, pag . 354
24 Lege a nr.94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicata prin Legea nr.217/2008,
art. 93, alin (2).
25 Legea nr.94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicata prin Legea nr.217/2008 ,
art. 93, alin (3).

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 1
17
În baza constatărilor sale, Curtea de Conturi stabilește:
a. suspendarea aplicării m ăsurilor care contravin reglementărilor legale
din domeniul financiar, contabil și fiscal;
b. blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constată
utilizarea nelegală sau ineficientă a acestora;
c. înlăturarea neregurilor constatate în activitatea financiar -contabilă
sau fiscală controlată26.
Curtea de Conturi cere celor în drept suspendarea din funcție, în condițiile
legii, a persoanelor acuzate de săvârșirea de fapte cauzatoare de prejudicii
importante sau a unor abateri grave cu caracter financia r, constatate în urma
controalelor sau a auditurilor efectuate, până la soluționarea definitivă a cauzelor
în care sunt implicate27.
Conform art. 140 alin. (3) din Constituție, la cererea camerei deputaților
sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează mo dul de gestionare a resurselor
publice și raportează despre cele constatate. Cu toate că în legea organică a Curții
se prevede că aceasta decide în mod autonom asupra programului său de
activitate, Parlamentul poate solicita efectuarea unor controale, urm ând a I se
înainta rapoartele cuprinzând neregulile constatate. Referitor la aceste rapoarte,
din analiza dispozițiilor art.140 alin. (3) cât siart.65 din Constituție, care
reglementează ședințele Camerelor Parlamentului, se observă că în prezent nu mai
există obligația pentru Parlament de a se întruni în ședință comună pentru a analiza
raportul anual al Curții de Conturi, obligație prevăzută anterior în Constituția la
art. 62 alin. (2) lit. f). Apreciem că lipsa unei prevederi exprese poate fi suplinită
de precizări în cuprinsul regulamentului ședințelor comune ale Camerelor, situație
permisă de dispozițiilor art. 65 alin. (2) lit. k) din Constituție.
“Îndeplinirea altor atribuții care, potrivit Constituției sau regulamentului,
se exercită în ședință comună ”28.

26 Dan Drosu Șaguna, Dan Șova, Drept financiar public , Ediția 2, Editura “C.H.Beck”, București, 2007, pagi. 355.
27 Legea nr.94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicata prin Legea nr.217/2008 ,
art. 96.
28 Art. 65alin. (2) lit. k) . din Constituție

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 1
18
Analiza raportului anual asupra conturilor de gestiune este impusă de
atingerea scopului controlului parlamentar asupra administrației publice prin
intermediul Curții de Conturi, cu atât mai mult cu cât raportul se publică ulterior
în Monitorul Oficial și este avut în vedere la aprobarea descărcării de gestiune a
Guvernului.
Deoarece, în prezent Curtea nu are și atribuții jurisdicționale, rapoartele
referitoare numai la constatarea neregulilor, fără prevederi privind modul de
soluționare a constatărilor , ceea ce nu oferă o imagine completă a implicațiilor de
natură financiară a acestora29.

29 I.Muraru, E.S. Tănăsescu, Constituția României , Editura”C .H. Beck”, București, 2008, pag . 1359

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 2
19
CAPITOLUL 2: Activitatea de control a Curții de
Conturi
2.1. Compentența Curții de Conturi
Curtea de Conturi este o autoritate publică, de sorginte constituțională,
care funcționează pe lângă Parlamentul României, învestită cu exercitarea
controlului asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a
resurselor financiare ale statului și sectorului public30.
Curtea de Conturi poate exercita auditul performan ței asupra gestiunii
bugetului general consolidat, precum și a oricăror fonduri publice.
Activitatea de audit extern exercitată de Curtea de Conturi se desfășoară
cu respectarea normelor proprii, adoptate pe baza standardelor de audit
internaționale genera l acceptate.
Prin constatările și recomandările sale, auditul performanței urmărește
diminuarea costurilor, sporirea eficienței utilizării resurselor și îndeplinirea
obiectivelor propuse.31
Legea prevede Competența Curții de Conturi de a putea înainta
Parla mentului sau, prin camerele de conturi județene, autorităților publice
deliberative ale colectivitățiilor locale, rapoarte pe domeniile în care este
competentă, ori de câte ori este necesar.
Alte competențe conferite de lege Curții de conturi sunt cele de avizare.
Potrivit articolului 92 din Legea nr. 94/1992, republicată, Curtea de
Conturi avizează:
a. la cererea senatului sau a Camerei Deputaților, proiectul bugetului
de stat și proiecte de lege în domeniul finanțelor și al contabilității
publice sau prin ap licarea cărora ar rezulta o diminuare a veniturilor
sau o majorare a cheltuielilor aprobată prin legea bugetară;

30 Emil Bălan, Drept Financiar ,Ediția 4, Editura ”C.H. BECK”,Bucureșt, 2007, pag. 343.
31 Legea nr.94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicata prin Legea nr.217/2008 ,
art.16, alin. (2), (3), (4) .

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 2
20
b. înființarea de către Guvern sau ministere a unor organe de
specialitate, în subordinea lor. Acest control prealabil al Curții de
Conturi dă sub sanță prevederilor constituționale art. 116 alin. (2).
În cadrul competențelor prevăzute la art.16, Curtea de Conturi își
desfășoară atribuțiile specifice asupra următoarelor domenii:
a. formarea și utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului
asigurărilor sociale de stat și ale bugetelor unităților administrativ –
teritoriale, precum și mișcarea fondurilor între aceste bugete;
b. constituirea și utilizarea celorlalte fonduri publice componente ale
bugetului general consolidat;
c. formarea și gestionarea da toriei publice și situația garanțiilor
guvernamentale pentru credite interne și externe;
d. utilizarea alocațiilor bugetare pentru investiții, a subvențiilor și
transferurilor și a altor forme de sprijin financiar din partea statului
sau a unităților administ rativ-teritoriale;
e. e). constituirea, administrarea și utilizarea fondurilor publice de
către autoritățile administrative autonome și de către instituțiile
publice înființate prin lege, precum și de organismele autonome de
asigurări sociale ale statului;
f. situația evoluția și modul de administrare a patrimoniului public si
privat al statului și al unităților administrativ -teritoriale de către
instituțiile publice, regiile autonome, companiile și societățile
naționale, precum și concesionarea sau închirierea d e bunuri care fac
parte din proprietatea publică;
g. constituirea, utilizarea și gestionarea resurselor financiare privind
protecția mediului, îmbunătățirea calității condițiilor de viață și de
muncă;
h. alte domenii în care, prin lege, s -a stabilit competența C urții32.

32 Legea nr.94/1992, republicata prin Legea nr.217/2008, art. 17

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 2
21
Raporturile jurudice supuse controlului financiar sunt analizate sub două
aspecte:
– aspectul juridic care vizează legalitatea raporturilor juridice în cele trei
ipoteze: al încheierii, modificării și încetării lor;
– aspectul economic care urmărește r espectarea principiilor de
economicitate, eficacitate și eficiență în realizarea operațiunilor
economice33.
Pe linie internațională Curtea de Conturi are competența de a participa la
activitatea organismelor internaționale de specialitate și să devină membr u al
acestora, precum și de a colabora cu organismele internaționale de profil, putând
exercita, în numele lor, controlul asupra gestionării fondurilor puse la dispoziția
României, dacă prin tratate, convenții sau alte înțelegeri internaționale se
stabileș te această competență34.
De asemenea obiecotul controlului pot fi și alte domenii în care, prin lege,
s-a stabilit competența Curții.
Pot forma subiect al controlului Curții de Conturi în cadrul competențelor
prevăzute la art.16, Curtea de Conturi își desf ășoară activitățile specifice asupra
următoarelor categorii de entități publice:
a. statul și unitățile administrativ -teritoriale, în calitate de persoane
juridice de drept public, cu serviciile și instituțiile lor publice,
autonome sau neautonome;
b. Banca Nați onală a României;
c. regiile autonome;
d. societățile comerciale la care statul, unitățile administrativ
teritoriale, instituțiile publice sau regiile Autonome dețin, singure
sau împreună, integral sau mai mult de jumătate din capitalul social;
e. organismele auton ome de asigurări sociale sau de altă natură, care

33 Vasile Tabără, Controlul financiar în administrați publică locală , Editura Universității “Lucian Blaga”, Sibiu,
2006, pag .261.
34 Emil Bălan, Drept Financiar ,Ediția 4, Editura ”C.H. BECK”,Bucureșt, 2007, pag .345.

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 2
22
gestionează bunuri, valori sau fonduri, într -un regim legal
obligatoriu, în condițiile în care prin lege sau prin statutele lor se
prevede acest lucru35.
Curtea de Conturi poate hotărî desfășurarea activităț ilor stabilite de lege
și la alte persoane decât cele prevăzute la art.18, care:
a. benefiaciază de garanții guvernamentale pentru credite, de subvenții
sau alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unităților
administrativ -teritoriale, a altor instituții publice;
b. administrează, în temeiul unui contract de concesiune sau de
închiriere, bunuri aparținând domeniului public sau privat al statului
ori al unităților administrativ -teritoriale;
c. administrează și/sau utilizează fonduri publice, în sensul prezentei
legi, verificările urmând a se efectua numai în legătura cu legalitatea
administrării și/sau utilizării acestor fonduri.36
Specializarea funcțională și delimitarea atribuțiilor ce revin diferitelor
categorii de autorități publice, cerință constitu țională ce derivă din rigorile
principiului separării puterilor în stat, face ca în competența Curții de Conturi să
intre controlul financiar asupra statului, unităților administrativ -teritoriale, în
calitate de persoane juridice de drept public, cu servic iile și instituțiile lor publice,
autonome sau nu, adică a sectorului public, restul subvențiilor făcând obiect de
control al Ministerului Economiei și Finanțelor37.
Controlul execuției bugetelor Camerei Deputaților, Senatului,
Administrației Prezidențiale, Guvernului, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curții
Constituționale, Consiliul Legislativ și Avocatul Poporului se exercită exclusiv
de către Curtea de Conturi.
Controlul Bugetului Curții de Conturi se exercită de către o comisie

35 Legea nr.94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicata prin Legea nr.217/2008,
art.18.
36 Legea nr.94/1992, privind or ganizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicata prin Legea nr.217/2008 ,
art.19 .
37 Emil Bălan, Drept Financiar ,Ediția 4, Editura ”C.H. BECK”,Bucureșt, 2007, pag . 347.

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 2
23
instituită în acest scop de cele două Camere ale Parlamentului.
Curtea de Conturi supune Parlamentului spre aprobare execuția bugetului
propus în prima sesiune a fiecărui an, cu avizul comisiei parlamentare constituită
în acest scop38.
Curtea de Conturi are competența să verif ice și să analizeze legalitatea
concesionării sau închirierii de bunuri proprietate publică39.
2.2. Atribuțiile de control
Prin Legea de organizare și funcționare sunt stabilite atribuțiile de control,
obiectivele și persoanele care sunt supuse controlului obligatoriu al Curții de
Conturi. Atribuțiile de control se exercită asupra modului de formare, de
administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale sectorului public,
precum și a modului de gestionare a patrimoniului public și privat al statulu i și
al unităților administrativ –teritoriale, de către persoanele juridice de drept
public, urmărindu -se concordanța dintre starea reală constatată de controlorii
financiari și situația prescrisă de lege, precum și realizarea unei ” activități de
cenzurare a unor operațiuni care, dacă ar fi săvârșite, prin ele însele sau pe cale
de consecință, ar duce la încălcarea legii”40. Din atribuțiile Curții de Conturi se
desprinde fără echivoc importanța acestui instituții a statului de drept în
prevenirea și identifi carea fraudei și corupției41. Această formă de control are și o
sarcină pedagogică pentru că formează, consolidează și dezvoltă deontologia
profesională a celor ce desfășoară activități legate de gestionarea banului public42.
Curtea de Conturi efectuează aud itul financiar asupra următoarelor conturi
de execuție:
a. contul general anual de execuție a bugetului de stat;
b. contul anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat;

38 Legea nr.94/1992, republicata prin Legea nr.217/2008, art.20.
39 Emanuel Albu, Drept administrativ , Editura fundației ”România de Mâine” ,București, 2008, pag .112.
40 D.D.Șaguna, Drept financiar și fiscal, editura “Oscar print”, București, 1994, pag .338.
41 I.A. Szabo – Prevenirea și identificarea fraudei și corupției, Revista Controlul economic financiar nr.7/2003,
pag.20-21.

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 2
24
c. conturile anuale de execuție a fondurilor speciale;
d. conturile anuale de execuți e a bugetelor locale, ale municipiului
București, ale județelor, ale sectoarelor municipiului București, ale
municipiilor, ale orșelor și comunelor;
e. contul anual de execuție a bugetului Trezoreriei Statului;
f. conturile anuale de execuție a bugetelor institu țiilor publice
autonome;
g. conturile anuale de execuție a bugetelor instituțiilor publice finanțate
integral sau parțial de la bugetul de stat, de la bugetul asigurărilor
sociale de stat, de la bugetele locale și de la bugetele fondurilor
speciale, după caz;
h. conturile anuale de execuție a bugetelor instituțiilor publice finanțate
integral din venituri proprii;
i. contul general actual al datoriei publice a statului;
j. conturile anuale de execuție a bugetului fondurilor externe
nerambursabile;
k. alte conturi de execu ție a unor bugete prevăzute de lege.43
Controlul conturilor anuale de execuție și descărcarea de gestiune este
numai de competența Curții de Conturi. Orice decizie a activității executive
privind descărcarea de gestiune este provizorie44.
Curtea de Conturi p rin verificarea conturilor constată dacă:45
– conturile supuse controlului său sunt exacte și conforme cu realitatea și
dacă inventarierea patrimoniului public a fost făcută la temenele și în
condițiile stabilite de lege;
– veniturile statului unităților admini strativ -teritoriale, asigurărilor sociale

43 Legea nr.94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicata prin Legea nr.217/2008 ,
art.22 .
44Mircea Boulescu, „Curtea de Conturi” – tradiție si actualitate, Editura „Expert Consult”, B ucurești, 1993,
pag.102.
45 Legea nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată în M. Of. Nr.116 din
16.03.2000, art. 25; Norme de control financiar ulterrior extern și de valorificarea a constatărilor aprobate de Plenul
Curții de Conturi prin Hotărârea nr. 33 din 27.02.2003, pct.22.

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 2
25
de stat și ale instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din venituri
proprii au fost legal stabilite și încasate la termenele prevăzute de lege;
– cheltuielile au fost angajate, lichidate, ordonanțate, pl ătite și înregistrate
conform reglementărilor legale și în concordanță cu prevederile legii
bugetare;
– modificările aduse prevederilor inițiale ale bugetelor sunt autorizate și dacă
s-au făcut în condițiile legii;
– subvențiile și alocațiile pentru investiți i s-au acordat de la buget sau din
fonduri speciale, în condițiile legii, și/sau utilizat conform destinațiilor
stabilite;
– contractarea și utilizarea împrumuturilor de stat, rambursarea ratelor
scadente ale acestora și plata dobânzilor aferente s -au făcut în condițiile
legii;
– creanțele și obligațiile statului și ale unităților administrativ -teritoriale sunt
îndreptățite sau garantate, iar activele sunt protejate conform legii.46
Curtea de Conturi are competența să stabilească limitele valorice minime
de la c are conturile prevăzute la art. 22 sunt supuse controlului său în fiecare
exercițiu bugetar, astfel încât în termenul legal de prescripție să se asigure
verificarea tuturor conturilor.47
În exercitarea atribuțiilor prevăzute anterior, Curtea de Conturi, în baza
programului propriu de control, verifică, pe parcursul exercițiului bugetar și la
finele acestuia:
a. conturile gestiunilor publice de bani, alte valori și de bunuri
materiale publice;
b. conturile execuției de casă a bugetelor publice;
c. conturile de execuți e ale subvențiilor și alocațiile bugetare pentru
investiții acordate altor beneficiari decât instituțiile publice;

46 Vasile Tabără, Controlul financiar în administrați publică locală , Editura Universității “Lucian Blaga”, Sibiu,
2006, pag .264.
Legea nr.94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicata prin Legea nr.217/2008 , art.
24.

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 2
26
d. bilanțurile și conturile de execuție ale ordonatorilor de credite
bugetare și ale administratorilor care gestionează fondurile ce se
supun re gimului bugetului public;
e. conturile operațiunilor referitoare la datoria publică48.
Conform articolului 26 din Legea nr.94/1992, privind organizarea și
funcționarea Curții de Conturi, republicata prin Legea nr.217/2008:
(1) Curtea de Conturi efectuează audi tul performanței utilizării resurselor
financiare ale statului și ale sectorului public.
(2) Curtea de Conturi efectuează o evaluare independentă asupra
economicității, eficienței și eficacității cu care o entitate public[, un program, un
proiect, un proce s sau o activitate utilizează resursele publice alocate pentru
îndeplinirea obiectivelor stabilite.
(3) Auditul performanței se poate efectua atât la finalul, cât și pe
parcursul desfășurării proiectelor, programelor, proceselor sau activităților.
(4) Activitatea de audit al performanței se desfășoară în conformitate cu
metodologia proprie, adoptată pe baza standardelor de audit INTOSAI și a celor
mai bune practici în domeniu, și se finalizează prin elaborarea unui raport de
audit.
(5) Prin constatările și recomandările făcute, auditul performanței trebuie
să conducă la diminuarea costului resurselor sau la sporirea rezultatelor49.
Prin verificările sale la persoanele prevăzute la art.18 și 19, Curtea de
Conturi urmărește, în principal:
a. exactitatea și realit atea situațiilor financiare, așa cum sunt stabilite
în reglementările contabile în vigoare;
b. evaluarea sistemelor de management și control la autoritățile cu
sarcini privind urmărirea obligațiilor financiare către bugete dau
către alte fonduri publice stab ilite prin lege, ale persoanelor juridice
sau fizice;

48 Emil Bălan, Drept Financiar ,Ediția 4, Editura ”C.H. BECK”,Bucureșt, 2007, pag . 349.

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 2
27
c. utilizarea fondurilor alocate de buget sau din alte fonduri speciale,
conform destinației stabilite;
d. calitatea gestiunii economico -financiare;
e. economicitatea, eficacitatea și eficiența utilizării fondur ilor
publice50.
Curtea de Conturi exercită controlul cu privire la:
1. respectarea de către autorități cu atribuții în domeniul privatizării a
metodelor și procedurilor de privatizare, prevăzute de lege, precum și
asupra modului în care acestea au asigurat res pectarea clauzelor
contractuale stabilite prin contractele de privatizare.
2. respectarea dispozițiilor legale privind modul de administrare și
întrebuințare a resurselor financiare rezultate din acțiunile de
privatizare51.
Prin legea organică republicată și m odificată, art. 27 alin. (3), prevede
exercitarea controlului în cazurile prevăzute la alin.(2), indiferent de momentul în
care s -a desfășurat procesul de privatizare prin vânzarea acțiunilor deținute de stat
la societățile comerciale, până la clarificarea tuturor aspectelor.
Obiectivele controalelor Curții de Conturi dispuse de Camera Deputaților
sau de Senat ori dispuse de Curtea se stabilesc de acestea prin hotărârea și se aduc
la cunoștința celor interesați.
2.3. Certificarea conturilor
Curtea de Cont uri certifică acuratețea și veridicitatea datelor din conturile
de execuție verificate.
Nici-o altă autoritate nu se poate pronunța asupra datelor înscrise în
conturile de execuție, decât provizoriu.52

50 Legea nr.94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicata prin Legea nr.217/2008,
art. 27, alin (1).
51 Dan Drosu Șaguna, Dan Șova, Drept financiar public , Ediția 2, Editura “C.H.Beck”,București, 2007, pag . 315 .
52 Legea nr.94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicata prin Legea nr.217/2008 ,
art. 29 .

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 2
28
Curtea de conturi exercită auditarea la sediu sau la fa ța locului.
Auditorii publici externi desemnați să auditeze conturile, precum și
celelalte activități pentru care Curtea de Conturi are competență întocmesc
rapoarte în care prezintă constatările și concluziile, formulează recomandări cu
privire la măsuril e ce urmează a fi luate și își exprimă opinia față de acestea, cu
respectarea procedurilor proprii, stabilite prin regulamentul aprobat conform
prevederilor art.12 alin. (2).
În cazul în care conturile prezentate nu întrunesc condițiile care să facă
posibi lă verificarea lor, auditorii publici externi le restituie titularilor acestora ,
fixând termen pentru completarea sau refacerea lor, după caz. Dacă titularii
conturilor nu se conformează acestei măsuri, completarea sau refacerea conturilor
se face pe chel tuiala acestora de către un expert contabil numit de Curtea de
Conturi53.
Activitatea de valorificare a rapoartelor de audit se face potrivit
regulamentului aprobat conform prevederilor art. 12 alin. (2).
În situația în care se constată regularitatea cont urilor, se emite certificatul
de conformitate și se comunică entității auditate.
În situațiile în care se constată existența unor abateri de la legalitate și
regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunică
conducerii entității pub lice auditate această stare de fapt. Stabilirea întinderii
prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia devin obligație
a conduce ri entității auditate.
În situațiile în care în rapoartele de audit se constată existența unor fapte
pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii penale,
conducătorul departamentului sesizează organele în drept pentru asigurarea
valorificării constatării și informează entitatea auditată.
Atunci când se constată imposibilitatea întocmiri i unui raport de audit, se
dispune entității auditate completarea și/sau refacerea conturilor verificate.

53 Legea nr.9 4/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicata prin Legea nr.217/2008 ,
art. 30.

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 2
29
Certificarea contului verificat nu constituie temei pentru exonerarea de
răspundere juridică.
Entitatea auditată poate face obiecții scrise la constat ările din rapoartele
întocmite de auditorii publici externi, în termen de 15 zile de la data primirii
acestora. Obiecțiile formulate se depun la sediul instituției din care face parte
auditorul public extern și vor fi avute în vedere la valorificarea const atărilor.54
Pentru motive întemeiate, în termen de un an de la data la care s -a certificat
contul verificat, procedura examinării contului poate fi redeschisă.55
În situația în care, în urma verificărilor efectuate pe parcursul execuției
bugetului la persoan ele juridice prevăzute la art. 18 și19, rezultă fapte prin care
au fost constatate prejudicii sau abateri cu caracter financiar, valorificarea
constatărilor se face potrivit prevederilor art. 31.
2.4. Actele Curții de Conturi
Abaterile și deficiențele co nstatate ca urmare a controlului financiar
ulterior sunt consemnate în următoarele tipuri de acte de control financiar:
a). În cazul verificării conturilor anuale de execuție bugetară :
 raport de control intermediar;
 raport de control.
b). În cazul acțiunil or de control efectuate pe parcursul execuției bugetare
la instituțiile publice și la celelalte persoane juridice care fac obiectul controlului
financiar exercitat de Curtea de Conturi a României, inclusiv la instituțiile publice
a căror finanțare se asigu ră din veniturile extrabugetare, se întocmesc:
 proces verbal de constatare;
 notă unilaterală.
Atât în cazul acțiu nilor de control desfășurate pe parcursul execuției
bugetare, cât și în cazul celor desfășurate la sfârșitul execuției bugetare, în funcție

54 Legea nr.94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicata prin Legea nr.217/2008 ,
art. 34.
55 Legea nr.94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicata prin Legea nr.217/2008 ,
art. 35.

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 2
30
de anumite situații concrete întâlnite pe parcursul derulării activității de control,
se4 întocmesc:
 note de constat are;
 proces -verbal de constatare și sancționare a contravențiilor.
Raportul de control, este întocmit de controlorii financiari, aceștia sunt
desemnați să verifice conturile de execuție bugetară, fiind semnat doar de către
aceștia. În raport se înscriu obi ectivele verificate, atunci când sunt constatate
nereguli, ce impun aplicarea unor măsuri abateri financiar -contabile, prejudicii,
fapte care potrivit legii penale constituie infracțiuni, acestea vor fi consemnate în
rapoarte de control intermediare, fiind semnate de controlorii financiari și de
reprezentanții persoanei fizice controlate. în acest raport, controlorii financiari
prezintă constatările și concluziile cu privire la obiectivele ce intră în atribuțiile
Curții de Conturi, formulând propuneri pentr u măsurile ce vor fi luate în legătură
cu situația conturilor.
Procesul verbal de constatare, se întocmește când se constată nereguli, ce
impun aplicarea unor măsuri ce au caracter de abateri cu caracter finaciar. Acesta
este înaintat procurorului ce presu pune sesizarea organului de urmărire penală, în
funcție de gravitatea gaptelor și a efectelor, aceste procese pot fi încheiate până
când se finalizează controlul și poate fi valorificat în regim de urgență. Procesul
verbal se semnează de către controlorii financiari și de către reprezentanții
persoanei fizice controlate.
Procesele verbale de constatare se întocmesc atunci când organele de
control ale Curții de Conturi, împreună cu cele efectuate de alte instituții
competente în domeniu (Ministerul Finanțel or, Ministerul Muncii și Solidarității
Sociale, Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate ș.a.) au constat obligații de
plată suplimentare față de cele care au fost declarate de contribuabilul respectiv
sau față de cele stabilite anterior de organul de con trol competent. Aceste
controale se realizează doar la agenții economici cu capital integral sau majoritar
privat, împreună cu instituțiile ce se ocupă de colectarea veniturilor bugetare.

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 2
31
Nota unilaterală56 este întocmită în cazul controalelor efectuate pe
parcursul execuției bugetare, dar și în cazul controalelor efectuate la celelalte
persoane juridice ce este prevăzută a fi verificată când nu sunt constatate nereguli.
Aceasta este semnată de contolorii financiari, iar toate exemplarele sunt preluate
de or ganele de control.
Nota de constatare57 este întocmită în momentul în care Curtea de conturi
constată fapte pentru care răspunderea juridică nu este reținută la persoana
juridică, ci răspunderea se referă la o altă persoană. Nota de constatare se
înserează anexă la raportul de control. Controlul asupra celeilalte persoane
juridice se va efectua de către structura Curții de Conturi în a cărei competență de
verificare se află aceasta. Această botă este semnată de către controlorii financiari
și reprezentanții persoanei juridice controlate.
Procesul verbal de constatare a contravențiilor se constituie de către
controlorii financiari atunci când se constată fapte, definite de lege contravenții.
Procesul se înregistrează în registrul de intrare -ieșire a coresponde nței,
depunătorul primind o dovadă. Dosarul cauzei este trimis la Judecătoria din raza
teritorială de unde a fost săvârșită contravenția58.
Procesul verbal de constatare a abaterilor se elaborează de organele de
control atunci când sunt prezente fapte precu m: nu sunt prezentate la termen
conturile ce trebuie verificate de Curtea de Conturi, nu sunt îndeplinite măsurile
dispuse prin decizii emise și definitive, sunt prezente încălcări de lege etc.
Pe raza unui teritoriu, Camerele județene de conturi înainteaz ă obligatoriu
autorităților publice locale rapoarte cu privire la finanțele publice locale, acestea
pot fi înaintate ori de câte ori este necesar.

56 Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și
valorificarea actelor rezultate din aceste activități din 04 .11.2010 , art. 123, 124;
57 Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și
valorificarea actelor rezultate din aceste activități din 04.11.2010 , art. 125, art. 126 și art. 127;
58 Regulamentul privind or ganizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și
valorificarea actelor rezultate din aceste activități din 04.11.2010 , art. 128, art. 129;

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 3

32
CAPITOLUL 3: Studiu de caz. Rezultatele acțiunii
de control desfășurate la nivelul județului Hunedoara în
anul 201759
3.1. Prezentare generală
Conform prevederilor art. 140 din Constituția României din noiembrie
1991, republicată în Monitorul Oficial nr. 767/31.10.2003, Curtea de Conturi
exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de întreb uințare
a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public.
În condițiile legii organice de funcționare nr. 94/1992, republicată,
activitatea Curții de Conturi a României se desfășoară în mod autonom, atât la
nivel central cât și local, prin cam erele de conturi județene. Rezultatele activității
Curții de Conturi sunt consemnate în raportul public anual, înaintat Parlamentului
și în rapoartele publice anuale privind finanțele publice locale, înaintate
autorităților publice deliberative ale unități lor administrativ teritoriale, de către
camerele de conturi județene.
Prin prezentarea rapoartelor publice după aprobarea acestora de către
Plenul Curții de Conturi a României pe site -ul instituției, rezultatele verificărilor
efectuate precum și măsuriledi spuse sau recomandările formulate devin accesibile
și altor părți interesate – public, massmedia, aceasta contribuind la sporirea
transparenței modului de utilizare a fondurilor publice.
Observațiile camerelor de conturi județene asupra conturilor de execu ție a
bugetelor locale supuse controlului său, concluziile rezultate din controlul
efectuat, precum și recomandările formulate și măsurile dispuse prin deciziile
emise trebuie să fie punct de reper în materie de execuție a bugetului, contribuind,
astfel, l a îmbunătățirea managementului financiar și a modului de implementare
a bugetelor unităților administrativ -teritoriale.

59 http://www.curteadeconturi.ro/ , accesat în data 14.03.2019;

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 3

33
Recomandările formulate de Curtea de Conturi și măsurile dispuse prin
deciziile emise de aceasta pentru înlăturarea abaterilor de la pre vederile legale și
normative în vigoare, a neregulilor și deficiențelor identificate de auditorii publici
externi, trebuie să constituie, pentru autoritățile și instituțiile administrației
publice, instrumente prin care să -și îmbunătățească activitatea de administrare a
resurselor financiare ale sectorului public, să crească performanța utilizării
acestora și să aducă un plus de valoare în ceea ce privește managementul financiar.
În cadrul activităților specifice, la nivel teritorial, camerele de conturi
județene efectuează trei tipuri de audit: auditul financiar, auditul performanței și
auditul de conformitate (control tematic) vizând în principal următoarele
obiective:
 exactitatea și realitatea datelor reflectate în situațiile financiare;
 evaluarea sisteme lor de management și control intern;
 utilizarea conform destinației stabilite a fondurilor alocate
bugetelor;
 calitatea gestiunii economico – financiare;
 economicitatea, eficacitatea și eficiența utiliz ării fondurilor publice.
În acest context, Camera de C onturi Hunedoara și -a desfășurat activitatea
potrivit competențelor prevăzute în Constituția României, în Legea nr. 94/1992,
republicată, în normele și regulamentele Curții de Conturi a României, în
Programul de activitate aprobat prin Hotărârea Plenului C urții de Conturi nr.
305/10.08.2017, exercitând funcția de audit/control asupra modului de formare,
administrare și întrebuințare a resurselor financiare ale statului și sectorului
public, precum și asupra modului de administrare a patrimoniului public și privat
al statului și al unităților administrativ – teritoriale, de către instituțiile publice,
regiile autonome, companiile și societățile naționale.
Obiectivul principal al activității desfășurate de Camera de Conturi
Hunedoara în anul 2018 l -a constitui t furnizarea de informații reale și
independente cu privire la respectarea legalității, regularității și utilizarea cu

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 3

34
Figura 3.1. Structura bugetelor componente ale bugetului general consolidat al unităților administrativ -teritoriale economicitate, eficiență și eficacitate a resurselor material și financiare ale
unităților administrativ – teritoriale, pentru exercițiul bugetar al anului 2017.
Rezultatele Camerei de Conturi Hunedoara, pe această linie sunt
prezentate sintetic, în acest raport, întocmit în conformitate cu prevederile art. 38,
alin. (2) din Legea nr. 94/1992 și care, potrivit acelorași reglementări legale
urmează a fi transmis unităților administrativteritoriale.
În baza programului de activitate pe anul 2018, aprobat prin Hotărârea
Plenului Curții de Conturi a României, Camera de Conturi a județului Hunedoara
și-a desfășurat activitatea având în vedere toa te etapele procesului bugetar
respectiv elaborarea și aprobarea bugetelor, modificarea, execuția și raportarea
acestora, la nivelul tuturor unităților administrativ teritoriale cuprinse în program.
Bugetele locale reprezintă, în fapt, mijlocul prin care au toritățile
administrației publice locale stabilesc nivelul, opțiunile și prioritățile în finanțarea
acțiunilor lor economice, sociale, culturale sau a serviciilor publice.
Bugetele reprezintă totodată cadrul legal obligatoriu prin intermediul
cărora și -au desfășurat activitatea unitățile administrativ -teritoriale și instituțiile
din subordinea acestora.
Resursele unităților administrativ -teritoriale sunt gestionate prin
intermediul bugetelor componente ale bugetului general centralizat al unităților
admini strativ -teritorial e, respectiv60:

60 Legea nr. 273/2006 p rivind finanțele publice locale , cu modificările și completările ulterioare ; bugetele instituțiilor și
activităților publice finanțate
integral sau parțial din venituri
proprii
bugetele împrumuturilor
externe și interne contractate de
autoritățile administrației
publice locale
bugetele fondurilor externe
nerambursabile bugetele locale ale comunelor, orașelor,
municipiilor, județelor

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 3

35
3.2. Obiectivele urmărite și princi palele constatări rezultate din
acțiunile deaudit/control de sfășurate la nivelul unităților
administrativ -teritoriale
Urmare celor 26 de misiuni de audit financiar efectuate în a nul 2018 la
unități administrativ teritoriale, au fost consemnate în actele de control încheiate
abateri de la legalitate și regularitate, grupate în funcție de principalele obiective
din RODAS, după cum urmează:
I. a) Elaborarea și fundamentarea proiectul ui de buget pe anul 2016,
precum și autorizarea, legalitatea și necesitatea modificărilor aduse bugetului
aprobat
Urmare misiunilor de audit financiar efectuate, referitor la elaborarea și
aprobarea bugetelor locale, în condiții de echilibru bugetar, la te rmenele și potrivit
prevederilor legale, s -au constatat nereguli financiar contabile privind disciplina
bugetară la Centrul Cultural și de Creație
Simeria, după cum urmează:
 nu a fost aprobat programul minimal și sumele necesare realizării
acestuia aferent e contractului de management ale managerului
centrului, nefiind întocmite acte adițional la acest contract;
 în bugetul de venituri și cheltuieli al instituției pe anul 2017 nu a fost
aprobat un titlu de cheltuieli distinct pentru Calendarul activităților
cultural – artistice;
I. b) Exactitatea și realitatea datelor reflectate în situațiile financiare
Cu privire la acest obiectiv au fost constatate nereguli financiar contabile
cu impact asupra situațiilor financiare ale entității constând în denaturări ale
soldurilor conturilor precum și cazuri în care înregistrările în conturile contabile
nu sunt conforme cu normele de reglementare, acestea nefiind corecte și complete,
cu impact asupra prezentării unei imagini fidele a poziției financiare precum și a
perform anței financiare și rezultatului patrimonial și care au condus la
reprezentarea nereală a contului de execuție, cuantificate la valoarea totală

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 3

36
estimată de 134.865 mii lei și 52.029 mii lei nereguli financiare fără efect asupra
situațiilor financiare ale entităților verificate, dar care prezintă încălcări ale
reglementărilor legale în vigoare.
Principalele abateri constatate, pe categorii, se prezintă succint, astfel:
 Abateri privind organizarea și conducerea contabilității în conformitate cu
prevederile le gale:
 au fost menținute în mod nejustificat în categoria mijloacelor
fixe, bunuri, în valoare de 348 mii lei, care nu mai îndeplinesc
condițiile legale pentru a fi încadrate în această categorie, în
cazul UATM Deva, UATM Vulcan, UATC Brănișca și UATC
Topli ța;
 UATC Bulzeștii de Sus, UATC Cerbăl și UATO Aninoasa nu
utilizează contul 411 „Clienți” în vederea înregistrării facturilor
emise reprezentând redevențe/chirii aferente contractelor de
închiriere/concesiune/arendare încheiate cu persoane fizice și
jurid ice;
 nu au fost constituite provizioane în valoare de 2.925 mii lei
aferente drepturilor salariale câștigate în instanță de către
cadrele didactice, care urmează a fi plătite în exercițiile
financiare ulterioare, la UATM Deva, UATM Vulcan, UATO
Aninoasa, U ATO Uricani și UATC Toplița;
 Abateri privind înregistrarea eronată a cheltuielilor cu amortizarea
activelor fixe corporale
 în cazul Unității de Asistență Medico -Socială Baia de Criș s -a
constatat faptul că a fost calculată și înregistrată în mod eronat, în
evidența contabilă, amortizarea în valoare de 416 mii lei, aferentă
unui bun care aparține domeniului public al UATC Baia de Criș;
 Abateri privind organizarea și ținerea la zi a evidenței patrimoniului care
au determinat denaturarea situației activelor en tităților verificate:

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 3

37
 menținerea nejustificată în evidența contabilă a UATJ Hunedoara,
UATM Vulcan, UATO Simeria și UATO Uricani a unor titluri de
participare în valoare e 1.319 mii lei, deținute în capitalul social al
unor societăți comerciale pentru care s-a dispus radierea din
registrul comerțului;
 înregistrarea eronată în fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul
privat al UATO Călan a unui bun de domeniul public, în valoare de
1.411 mii lei;
 efectuarea unor corecturi contabile asupra conturilor de acti ve fixe
și capitaluri ale UATJ Hunedoara în valoare de 117.004 mii lei, fără
a avea la bază documente justificative, legal întocmite;
 nu au fost evidențiate în conturi de active fixe obiective de investiții
în valoare de 33.482 mii lei, deși acestea erau f inalizate și
recepționate, în cazul UATM Deva, UATM Vulcan, UATO
Uricani, UATC Bucureșci, UATC Cerbăl și UATC Vața de Jos;
 în cazul UATM Petroșani nu a fost înregistrată în contabilitate
valoarea de 1.917 mii lei, reprezentând obiectivul de investiții „Sal ă
de sport Școala Gimnazială Avram Stanca”;
 -la nivelul UATM Orăștie, UATC Blăjeni și UATC Rîu de Mori nu
au fost evaluate și pe cale de consecință nu au fost înregistrate în
evidența contabilă, bunuri în valoare de 9.020 mii lei, reprezentând
terenuri și construcții deținute de aceste unități administrativ
teritoriale;
 Abateri cu privire la neconcordanța între datele existente în evidențele
tehnico operativă și cele din contabilitate:
 în evidența contabilă a UATC Bucureșci nu sunt înregistrate creanțe
reprezentând taxa de salubrizare în valoare de 6 mii lei, deși acestea
se regăsesc în evidența tehnico operativă la finele anului 2017;
 la UATO Uricani datele înscrise în registrul de casă nu corespund în

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 3

38
totalitate cu cele din evidența financiar contabilă.
 Abateri privind reflectarea reală și exactă a operațiunilor financiar
contabile în bilanțurile contabile și conturile anuale de execuție bugetară:
 UATM Petroșani a menținut în mod nejustificat, în soldul contului
4611 „Debitori diverși”, suma de 754 mii lei reprezentând obligații
exonerate la plată;
 UATJ Hunedoara nu a întocmit conform prevederilor legale a
formularul „Anexa nr. 12 – Contul de execuție a bugetului instituției
publice – Venituri”, nepreluând datele din soldul contului 464
„Creanțe ale bugetulu i local”, reprezentând drepturi constatate din
anii precedenți, în valoare de 1.487 mii lei.
I. c) Organizarea, implementarea și menținerea sistemelor de
management și control intern (inclusiv audit intern) la entitățile auditate
 Cu privire la controlul in tern managerial s -a consemnat, în cazul UATO
Aninoasa, faptul că nu au fost luate măsuri de organizare și implementare
în totalitate a acestuia;
 În ceea ce privește auditul public intern au fost consemnate abateri privind:
 neorganizarea activității de audi t public intern conform prevederilor
legale în vigoare în cazul UATC Bucuresci, UATC Bulzeștii de
Sus, UATC Cerbăl, UATC Rîu de Mori și UATC Toplița;
 în cazul UATO Aninoasa, nu au fost efectuate misiuni de audit
public intern în vederea auditării obiective lor obligatorii a se
efectua odată la 3 ani;
 Cu privire la controlul financiar preventiv propriu s -a constatat, în cazul
UATO Uricani, faptul că nu au fost supuse vizei de control financiar
preventiv propriu toate operațiunile asupra cărora este obligatori e
exercitarea acestuia.
I. d) Modul de stabilire, evidențiere și urmărire a încasării veniturilor
bugetare, în cuantumul și la termenele stabilite de lege

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 3

39
În cadrul acestui obiectiv au fost constatate abateri de la legalitate și
regularitate concretizate î n venituri suplimentare cu accesoriile aferente pentru
neplata la termen a acestora, estimate în sumă totală de 1.721 mii lei, prejudicii în
sumă de 20 mii lei și nereguli financiar contabile în sumă de 174 mii lei,
exemplificând astfel:
 Abateri cu privire la nerespectarea prevederilor legale privind acordarea
scutirilor și facilităților la plata impozitelor și taxelor locale:
 au fost acordate facilități fiscale unor persoane fizice și juridice fără
existența cererilor întocmite de acestea și a documentelor
justificative valabile la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior,
determinând diminuarea veniturilor bugetului local al UATC
Brănișca, cu suma de 46 mii lei;
 au fost acordate facilități fiscale persoanelor care domiciliază pe
raza UATC Bucureșci, f ără ca acestea să fie aprobate prin hotărâre
de consiliu local, determinându -se o diminuare a veniturilor
bugetului local cu suma de 92 mii lei;
 Abateri cu privire la modul de stabilire a impozitului pe clădiri și teren
aparținând persoanelor fizice și jur idice, urmare interpretării eronate a
prevederilor Codului Fiscal, rezultând o subdimensionare a veniturilor bugetului
local în sumă de 17 mii lei, au fost constatate în cazul UATC Blăjeni și UATM
Orăștie;
 Abateri cu privire la nestabilirea taxei pentru cl ădirile proprietate publică a
unităților administrativ teritoriale închiriate unor persoane juridice, în sumă
de 4 mii lei, au fost constatate la UATC Blăjeni și UATC Cerbăl;
 Abateri cu privire la neregularizarea taxelor de autorizare a lucrărilor de
const rucții finalizate, au fost constatate la UATM Orăștie, rezultând
venituri suplimentare în sumă de 6 mii lei;
 UATC Cerbăl nu a înregistrat, urmărit și încasat taxa specială de salubrizare
în cazul tuturor persoanelor fizice și juridice de pe raza comunei, r ezultând

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 3

40
o diminuare a veniturilor bugetului local cu suma de 5 mii lei. Aceeași
abatere s -a constatat și în cazul UATC Vața de Jos, valoarea veniturilor
suplimentare constatate, reprezentând taxă de salubrizare, fiind de 41 mii
lei;
 UATC Cerbăl nu a înreg istrat, urmărit și încasat venituri proprii din
concesionarea/închirierea/arendarea/vânzare bunuri, în sumă de 11 mii lei;
 în cazul UATC Lunca Cernii De Jos s -a constatat neurmărirea realizării
veniturilor care decurg din contractul de administrare al fond ului forestier
încheiat cu Regia Publică Ocolul Silvic Ținutul Pădurenilor, rezultând
venituri suplimentare în sumă de 513 mii lei;
 Nu au fost stabilite, înregistrate, urmărite și încasate venituri ale bugetelor
locale datorate de operatorii de rețele de c omunicații electronice autorizați,
precum și de deținătorii de elemente suport de infrastructură pentru
comunicațiile electronice aflate pe proprietatea publică și privată a UATM
Deva, UATM Vulcan și UATO Călan, determinându -se subdimensionarea
veniturilor acestora cu suma de 118 mii lei;
 Neînregistrarea în evidențele fiscale și contabile, neurmărirea și
neîncasarea amenzilor contravenționale în valoare de 30 mii lei s -a
constatat în cazul UATC Blăjeni;
 Nu fost constatate și consemnate abateri referitoare l a nedepunerea în
termen a încasărilor din impozite și taxe locale la unitățile de trezorerie
fiind stabilite penalități de întârziere aferente în valoare totală de 17 mii lei
la UATO Uricani și UATC Vața de Jos;
 În cazul UATC Cerbăl s -a constatat scăderea din evidențele fiscale fără a
avea la bază documente justificative a sumei de 21 mii lei, reprezentând
impozit pe mijloacele de transport;
 Au fost menținute în mod nejustificat, în evidența contabilă și fiscală,
creanțe ale bugetului local în sumă de 153 m ii lei, ale unor agenți economici
radiați din evidențele Registrului Comerțului, la UATO Aninoasa.

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 3

41
 Abateri cu privire la nevirarea de către instituțiile subordonate a cotei părți
din chiria încasată aferentă unor bunuri din domeniul public al unităților
administrative teritoriale s -au constatat în cazul UATO Călan, fiind
diminuate veniturile nefiscale ale entității cu suma de 147 mii lei;
 Abateri cu privire la activitatea de inspecție fiscală au fost constatate în
cazul UATM Orăștie și UATC Toplița, care pr in compartimentul de
specialitate, nu au efectuat verificări la contribuabili persoane fizice și
juridice, nefiind întocmit și aprobat un program lunar, trimestrial și anual
de inspecție fiscală;
 Abateri cu privire la păgubirea bugetului local prin pierder i patrimoniale
provenite din neurmărirea veniturilor în termenele legale de prescripție:
 în cazul UATC Bulzeștii de Sus și UATC Toplița nu au fost aplicate
măsuri de executare silită în vederea recuperării creanțelor,
termenul de prescripție a dreptului de a cere excutare silită fiind
depășit, determinându -se astfel prejudicierea bugetului local cu
suma de 20 mii lei;
 Nestabilirea și nevirarea cotei de 0,5 % aplicată asupra valorii lucrărilor
executate și autorizate, datorată Inspectoratului de Stat în Cons trucții, s -a
constatat în cazul UATO Călan, fiind stabilite venituri suplimentare în
valoare de 5 mii lei.
I. e) Calitatea gestiunii economico -financiare;
Urmare misiunilor de audit financiar efectuate până la data de 23.11.2017
la nivelul unităților admin istrativ -teritoriale, au fost constatate abateri de la
legalitate și regularitate, care au determinat efectuarea unor plăți nelegale în sumă
totală de 11.287 mii lei, a unor nereguli financiar contabile în sumă de 16.606 mii
lei, respectiv care au condus l a identificarea de venituri suplimentare în sumă de
48 mii lei, după cum urmează:
 Abateri privind modul de efectuare a operațiunii de inventariere și a
valorificării rezultatelor acesteia:

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 3

42
 nu a fost efectuată inventarierea tuturor elementelor de natura
activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, nefiind inventariate
imobilizările corporale în curs de execuție, creanțele și datoriile, nu
au fost întocmite liste separate pe categorii de bunuri la UATJ
Hunedoara, UATM Deva, UATM Petroșani, UATO Aninoasa,
UATO Simeria, UATO Uricani, UATC Bulzeștii de Sus, UATC
Cerbăl, UATC Vața de Jos;
 Abateri privind neefectuarea reevaluării elementelor patrimoniale de natura
construcțiilor și terenurilor au fost consemnate în actele de control încheiate
la UATM Deva, UATM Vulcan, UATC Bulzeștii de Sus, UATC Lunca
Cernii de Jos și UATC Toplița;
 Abateri privind angajarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor de personal au
fost constatate la UATC Vața de Jos care a efectuat cheltuieli de personal
nelegale, în sumă de 1.191 mii lei, reprezentând stimulente cu ocazia unor
sărbători religioase, drepturi pentru menținerea sănătății și securității
muncii și prime de vacanță;
 Abateri privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor
materiale:
 au fost acceptate la pl ată accize, în valoare de 31 mii lei, aferente
gazului metan furnizat unor unități de învățământ din cadrul UATM
Deva, UATM Vulcan, UATO Călan și UATO Uricani, deși acestea
sunt scutite conform legii, de la plata acestora;
 decontarea serviciilor de salubri zare ale UATO Simeria s -a efectuat
în baza unor tarife la care au fost adăugate și acceptate la plată cote
și contribuții, respectiv cotele angajatorului pentru contribuții
sociale, cote de cheltuieli directe, cote de profit, contrar
prevederilor legale în vigoare, determinându -se prejudicierea
bugetului local al entității cu suma de 295 mii lei;
 UATC Bucureșci a aprobat și acceptat la plată tarife pentru

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 3

43
colectarea, transportul și neutralizarea deșeurilor menajere care au
fost majorate fără a se respecta p revederile legale în vigoare,
bugetul instituției fiind prejudiciat cu suma de 23 mii lei;
 în cazul UATM Deva și UATC Vața de Jos s -a constatat faptul că,
înregistrarea consumului de carburanți s -a efectuat fără ca acesta să
fie determinat conform normelor legale care reglementează acest
domeniu;
 Abateri privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor
bugetare cu nerespectarea prevederilor legale au fost constatate și consemnate,
după cum urmează:
 UATC Blăjeni a achiziționat servicii în v aloare de 7 mii lei,
reprezentând asistență tehnica pentru testarea, modificare,
adaptarea și configurarea aplicațiilor existente de raportări
periodice astfel încât acestea sa fie compatibile și funcționale
potrivit mediului informatic al beneficiarului, scrierea de programe
urmând indicațiile utilizatorului pentru verificarea și corelarea
datelor specifice activității buget – contabilitate și pentru
asigurarea interfeței bugettrezorerie -raportări periodice, în
condițiile în care, în evidențele contabile a le entității nu se
 regăsec înregistrate niciun fel de aplicații informatice, nici înainte
de încheierea contractului nici în timpul derulării acestuia;
 în cazul UATC Blăjeni a fost constatată decontarea nelegală a unor
servicii mass media în valoare de 9 m ii lei, reprezentând publicarea
unor articole de presă și știri al căror conținut nu reprezintă
informații de interes public pentru care se impune comunicarea din
oficiu;
 UATM Deva a achitat o amendă în valoare de 3 mii lei aplicată de
Agenția Națională pentru Achiziții Publice, fără a recupera
contravaloarea acesteia de la personale care se fac răspunzătoare

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 3

44
pentru această sancțiune, contrar prevederilor legale. O constatare
similară s -a consemnat și în actele de control încheiate la UATC
Toplița, fiind de contată nejustificat o amendă în valoare de 1 mie
lei aplicată de Garda de Mediu;
 au fost acordate burse în valoare de 10 mii lei, elevilor Colegiului
Național de Informatică Carmen Sylva din Petroșani (ordonator
terțiar al UATM Petroșani) fără a fi respec tate criteriile generale de
acordare ale acestora;
 UATO Călan a efectuat cheltuieli nelegale în valoare de 317 mii
lei, reprezentând servicii de pază decontate pentru obiectivul Parc
Industrial Călan, deși acesta este administrat de către operatorul
econom ic Parc Industrial Călan SRL;
 UATO Simeria a achitat utilități în valoare de 63 mii lei pentru
obiectivul Parc de Afaceri Simeria, fără a lua măsuri de recuperare
ale acestora de la administratorul obiectivului, respectiv Agenția de
Dezvoltare Economico So cială Hunedoara;
 Abateri privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata unor lucrări de
investiții fără contraprestație:
 în cazul UATO Călan s -a constatat decontarea unor lucrări
neexecutate în valoare de 25 mii lei la obiectivului de investiții
„Ame najare terenuri tenis în incinta Bazei Sportive Oraș Călan”,
fiind decontate nejustificat cantități suplimentare de materiale;
 tot la UATO Călan a fost constatată decontarea unor lucrări
neexecutate, constând din materialul achiziționat (beton), manopera
și transportul acestuia, în valoare de 13 mii lei, la obiectivul de
investiții „Amenajare 2 terenuri de tenis la Liceul Ovid Densușianu
Călan și generală Călan”;
 UATO Uricani a decontat lucrări neexecutate în sumă de 4 mii lei,
la obiectivul de investiții „ Reabilitare clădire unde funcționează

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 3

45
școala și grădinița Câmpu lui Neag”;
 Abateri privind alocarea și utilizarea subvențiilor, transferurilor și a altor
forme de sprijin financiar din partea UAT:
 UATJ Hunedoara, a alocat și plătit sume din bugetul local ( 4.416
mii lei) către Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Serviciul
Județean de Ocrotire al Animalelor fără Stăpân” pentru finanțarea
și realizarea investițiilor aferente serviciului de ecarisaj fără a fi
respectate prevederile legale în vigoare privin d inițierea,
fundamentarea, promovarea și aprobarea investițiilor publice, a
legislației privind achizițiile publice de lucrări, bunuri și servicii,
acestea fiind cuprinse în patrimoniul asociației, cu toate că doar
investițiile realizate din fondurile pro prii ale operatorilor rămân în
proprietatea acestora;
 Abateri privind scoaterea din funcțiune a activelor corporale,
concesionarea/închirierea bunurilor proprietate publică și concesionarea
serviciilor publice:
 UATO Aninoasa a procedat la scoaterea din evi dență a unor
mijloace fixe în valoare de 572 mii lei, fără a întocmi documente
justificative în vederea casării acestora;
 UATO Aninoasa nu a stabilit, înregistrat, urmărit și încasat
penalități de
 întârziere pentru neplata la termen a chiriei/redevenței af erente
contractelor încheiate cu diverși beneficiari, în valoare de 12 mii
lei;
 UATO Simeria nu facturat, înregistrat, urmărit și încasat redevența
datorată de concesionarul serviciului public de salubrizare, fiind
stabilite venituri suplimentare în valoar e de 36 mii lei.

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 3

46
II. Audit de conformitate (control)61
La nivelul administrației publice locale s -au desfășurat conform
programului de control/audit aprobat pentru anul 2018 un număr de 6 (șase)
misiuni de control dintre care:
 o misiune la un ordonator te rțiar de credite, având ca obiectiv
controlul privind legalitatea atribuirii unor c ontracte de prestări
servicii ( Sanatoriul de PneumoftiziologieGeoagiu);
 patru (4) la unități administrativ teritoriale, având ca obiectiv
controlul legalității contractării sau garantării, precum și a utilizării
și rambursă rii finanțărilor rambursabile ( UATMHunedoara, UATC
Băcia, UATC Ilia și UATC Teliucu Inferior);
 o misiune de control având ca obiectiv reverificarea unor aspecte
cuprinse în actele de audit întocmite ca urma re analizei efectuate de
către Comisia de soluționare a contestațiilor (UATM Orăștie).
II.1 Urmare acțiunii de control efectuate la ordonatorul terțiar de credite
Sanatoriul de Pneumoftiziologie Geoagiu s -a constatat o abatere în cadrul
obiectivului de con trol „Calitatea gestiunii economici financiare” referitoare la
efectuarea inventarierii patrimoniului, operațiune care s -a realizat fără a fi
respectate în totalitate prevederile legale în vigoare.
II.2 Urmare celor 4 (patru) acțiuni de control privind leg alitatea
contractării sau garantării, precum și a utilizării și rambursării finanțărilor
rambursabile efectuate la UATM Hunedoara, UATC Băcia, UATC Ilia și UATC
Teliucu Inferior au fost constatate următoarele:
a) Rambursarea împrumuturilor și plata dobânzi lor, comisioanelor și a
costurilor aferente
 UATM Hunedoara a procedat la achitarea lunară a ratelor în euro
prevăzute în contractul de furnizare produse în sistem leasing

61 http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/Rapoarte_Locale_2017/HUNEDOARA/Raport.pdf , accesat în data
16.03.2019;

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 3

47
financiar la un curs Ron/Euro din data emiterii facturii de către
locator, contrar pr evederilor contractuale, conform cărora, sumele în
euro prevăzute în scadențar trebuiau achitate la cursul valutar
Ron/Euro din ziua plății, determinându -se prejudicierea bugetului
instituției cu suma de 25 mii lei.
b) Înregistrarea si raportarea datoriei publice
 UATC Băcia a utilizat în mod eronat contul 518 „Dobânzi” în
vederea evidențierii dobânzilor aferente creditului contractat, cu
ajutorul acestui cont ținându -se evidența dobânzilor de plătit
aferente împrumuturilor contractate pe termen scurt, și nu a celor
pe termen lung, așa cum prevăd normelor metodologice în vigoare;
 UATC Ilia nu conduce evidența analitică a instrumentelor datoriei
publice locale, contrar prevederilor legale;
 UATC Ilia nu a evidențiat în Registrul datoriei publice, din punct
de v edere informativ, în ordine cronologică, situația tuturor
obligațiilor financiare provenind din finanțări rambursabile
angajate;
 nu a fost emisă o Hotărâre a Consiliului Local Ilia cu privire la
desemnarea/înlocuirea, după caz, a persoanei care tine eviden ța
Registrului de evidență a datoriei publice și a Registrului de
evidență a garanțiilor locale.
Punctul de vedere al entităților verificate în ceea ce privește abaterile
consemnate în actele de control/audit:
 reprezentanții entităților verificate au preze ntat în general puncte de
vedere pertinente față de constatările consemnate în actele de
control întocmite. Există și situații în care punctele de vedere ale
acestora nu sunt întemeiate legal, motivele invocate fiind lipsa de
personal sau/și necunoașterea prevederilor legale în domeniu;
 în anul 2018 au fost formulate obiecțiuni la actele întocmite, de

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 3

48
către 4 UAT -uri și, până la data prezentului raport, au fost
formulate 5 contestații împotriva deciziilor emise de camera de
conturi din care 1 a fost soluți onată, restul fiind în termen de
soluționare;
 totodată, în timpul acțiunilor de control/audit conducătorii
entităților au luat măsuri în vederea recuperării prejudiciilor și a
veniturilor suplimentare constatate de echipele de control precum și
pentru reme dierea neregulilor financiar – contabile constatate, astfel:
 au fost recuperate prejudicii în sumă de 79 mii lei;
 au fost încasate venituri suplimentare în sumă de 44 mii lei;
 au fost înlăturate, prin măsuri operative, 18 nereguli din activitate
financiarco ntabilă controlată, pentru acestea nemaifiind stabilite
măsuri prin decizii.
 în general, entitățile au în vedere recomandările anterioare ale
camerei de conturi, existând însă și abateri cum ar fi inventarierea
patrimoniului, neexercitarea activității de a udit public intern, care
se constată în mod continuu.
3.3. Concluzii și recomandări
Potrivit Programului de activitate pe anul 2018, Camera de Conturi
Hunedoara a efectuat, la entitățile locale, un număr de 32 acțiuni, din care: 26
misiuni de audit financ iar și 6 acțiuni de control. În afara acestora, au mai fost
efectuate un număr de 75 de acțiuni de verificare a modului de ducere la
îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii și 13 acțiuni de documentare.
Urmare misiunilor de audit/control desfășurate, au fost constatate abateri
de la legalitate și regularitate care au avut drept consecință nerealizarea unor
venituri cuvenite bugetelor locale, producerea de prejudicii, precum și reflectarea
în situațiile financiare anuale auditate a unei imagini nereale a patrimoniului
entităților locale.

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 3

49
În privința veniturilor bugetare s -a constatat lipsa de preocupare a
unităților administrative teritoriale în vederea stabilirii întregii mase impozabile
respectiv a identificării unor noi surse de venituri.
Lipsa de cla ritate sau caracterul interpretabil al unor acte normative au
avut un impact considerabil asupra legalității și a regularității cheltuielilor
efectuate, majoritatea abaterile constatate fiind rezultatul unui management
defectuos asupra fondurilor publice, dar și a necunoașterii sau cunoașterii
insuficiente de către ordonatorii de credite a reglementărilor legale în vigoare
privind formarea, administrarea, angajarea și utilizarea resurselor publice locale.
Analizând structura organizatorică a entităților aud itate/controlate s -a
constatat faptul că entitățile nu și -au creat suficiente pârghii de control, prin
organizarea și implementarea controlului intern managerial, auditului intern și
controlului financiar preventiv, în vederea eliminării tuturor erorilor s au
preîntâmpinării producerii unor prejudicii. Aceasta stare de fapt s -a produs fie ca
urmare a constrângerilor bugetare, fie a necunoașterii tuturor prevederilor legale.
Ca și în anii precedenți, s -a constatat faptul că nu există:
 compartimente sau persoa ne specializate în executare silită, fapt ce a dus la
neîncasarea veniturilor și stabilirea eronată a acestora în buget;
 compartimente de achiziții publice, fapt ce a dus la întocmirea planurilor
anuale de achiziții neconforme cu nevoile entității și nu au stat la baza
fundamentării cheltuielilor bugetare.
Raportul întocmit consemnează o serie de nereguli în realizarea veniturilor
bugetare, în angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor publice, cât
și în ceea ce privește situația unor elemen te patrimoniale, evidențiate sau nu în
contabilitate, reevaluate sau nereevaluate. Pentru înlăturarea acestora, prin
intermediul celor 13 decizii emise au fost dispuse măsuri privitoare în principal la
următoarele:
 întocmirea realistă, cu respectarea întoc mai a reglementărilor legale
și pe baza inventarierii masei impozabile a bugetelor de venituri și

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 3

50
cheltuieli;
 inventarierea și reevaluarea patrimoniului public și privat al statului
și al unităților administrativ – teritorial deținut de aceste entități, cu
referire mai ales la terenuri și construcții în vederea reflectării în
situațiile financiare a unei imagini reale și fidele a patrimoniului
acestora;
 implementarea controlului intern/managerial și utilizarea efectivă
în actul de management a rezultatelor și recomandărilor formulate
de aceste structuri;
 organizarea activității de audit public intern;
 organizarea activității de inspecție fiscală, activitate menită să
constate realitatea declarațiilor depuse de către contribuabilii
persoane fizice sau juridic e, precum și a modului de plată în termen
a creanțelor fiscale sau nefiscale ale bugetelor locale;
 stabilirea veniturilor suplimentare reprezentând fie venituri fiscale
rezultate din neaplicarea corespunzătoare a prevederilor codului
fiscal, fie venituri n efiscale respective chirii/redevențe aferente
contractelor de închiriere/concesiune precum și penalitățile
cuvenite bugetelor locale pentru neplata la termen, înregistrarea în
contabilitate, urmărirea și încasarea acestora;
 stabilirea întinderii prejudicii lor rezultate din efectuarea unor
cheltuieli de natura celor de personal, materiale și de capital fără a
fi respectate prevederile legale în vigoare, înregistrarea și
recuperarea integrală a acestora;
 informarea autorităților deliberative în legătură cu re zultatele
verificărilor și măsurile dispuse, în vederea urmăririi ducerii la
îndeplinire a acestora.
Pe lângă măsurile concrete dispuse, apreciem faptul că, autoritățile publice
locale pot lua și alte măsuri pentru înlăturarea neregulilor constatate sau pe ntru

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Capitolul 3

51
îmbunătățirea activității desfășurate din punct de vedere financiar contabil, între
care recomandăm:
 acordarea unei atenții sporite ducerii la îndeplinire a măsurilor
dispuse de Camera de Conturi Hunedoara, acestea fiind în toate
cazurile date în sens ul intrării în legalitate, prin încasarea tuturor
veniturilor la nivelul legal, recuperarea prejudiciilor create și
înlăturarea abaterilor în activitatea financiar – contabilă;
 utilizarea mai intensă a programelor informatice care să gestioneze
contractele de închiriere sau concesiune, care să calculeze în timp
real chiriile/redevențele precum și penalitățile cuvenite bugetelor
locale în funcție de data plății acestora;
 interconectarea calculatoarelor din primării, astfel încât ordonatorii
principali să urmă rească în timp real încasările din creanțe fiscale
sau nefiscale, în comparație cu drepturile constatate rezultate din
aplicarea Codului fiscal sau a contractelor în care primăriile sunt
parte;
 ridicarea nivelului de pregătire profesională a personalului, mai ales
în cazul unităților administrativ – teritoriale, având în vedere că
multe dintre notele de relații consemnează drept cauză a producerii
unor nereguli, necunoașterea sau interpretarea eronată a unor
reglementări legale;
 analizarea oportunității ofe rite de noul cadru legal privind
desfășurarea activității de audit public intern prin structuri
asociative la nivel județean.

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Simina Diana -Roxana

52
Concluzii
Curtea de Conturi oferă servicii de calitate în domeniul controlului și
auditului public extern, în vederea obținerii și furnizării de informații reale și
obiective privind legalitatea, eficiența și transparența utilizării fondurilor publice
și a celor reprezentând finanțări externe, urmărind promovarea responsabilității, a
corectitudinii și a celor mai bune practici în o perațiunile efectuate în legătură cu
fondurile publice.
Asigură îmbunătățirea continuă a mecanismelor de control și audit public
extern, prin Rapoartele întocmite sprijinind Parlamentul în realizarea atribuțiilor
sale constituționale. Urmăreste creșterea gradului de implementare a legislației în
domeniul cheltuirii banului public și promovarea, prin acțiunile sale, a unui nivel
ridicat de profesionalism, astfel încât auditul public extern din România să se
înscrie pe linia bunei practici europene și intern aționale.
Prin susținerea unui sistem de control și audit sănătos, eficient și credibil,
se urmarește creșterea impactului social al procesului de cheltuire a banului
public. Curții de Conturi îi revine un rol cheie privind creșterea responsabilității
în utilizarea și administrarea fondurilor publice, inclusiv a fondurilor alocate
României de Uniunea Europeană și de alte instituții financiare internaționale, la
combaterea risipei și a fraudei și la instaurarea unui climat ferm de respectare
riguroasă a disc iplinei financiare, potrivit principiilor bunei gestiuni financiare.
Curtea de Conturi urmareste eliminarea erorilor și neregularităților și
ameliorarea modului de gestionare a banului public.
Prin controlul său, Curtea de Conturi urmărește respectarea leg ii în
gestio¬narea mijloacelor materiale și bănești și analizează calitatea gestiunii
financiare din punct de vedere al economicității, eficienței și eficacității.
Pentru exercitarea funcției de control, Curtea de Conturi controlează:

Atribuțiile de control ale Curții de Conturi Simina Diana -Roxana

53
a. formarea și utilizare a resurselor bugetului de stat, ale bugetului
asigură rilor sociale de stat și ale bugetelor unităților administrativ –
teritoriale, precum și mișcarea fondurilor între aceste bugete;
b. constituirea, utilizarea și gestionarea fondurilor speciale și a
fondurilor de tezaur;
c. formarea și gestionarea datoriei publice și situația garanțiilor
guverna mentale pentru credite interne și externe;
d. utilizarea alocațiilor bugetare pentru investiții a subvențiil or și
transferu rilor și a altor forme de sprijin financiar din part ea statului
sau unități lor administrative -teritorial e;
e. constituirea, administrarea și utilizarea f ondurilor publice de către
autoritățile administrative autonome și de către instituțiile publice
înființate prin lege, precum și de organismele autonome de as igurări
sociale ale statului;
f. situația, evoluția și modul de administrar e a patrimoniului public și
privat al statului și al unităților administrativ -teritoriale de către
instituțiile publice, regiile autonome, companiile și societățile
naționale, precum ș i concesionarea sau închirierea de bunuri care fac
parte din proprietatea publică;
g. constituirea, utilizarea și gestionarea re surselor financiare privind
protecția calității condițiilor de viață și de muncă;
h. utilizarea fondurilor puse la dispoziția României de către Uniunea
Euro peană prin programul SAPARD și a cofînanțării aferente;
utilizarea fondurilor provenite din asist ența financiară acordată
Români ei de Uniunea Europeană și din alte surse de finanțare
internațională.

Criptomonedele, viitorul monetar? Simina Diana -Roxana

54
Bibliografie
Tratate, cărți
 V. Prisacaru, Tratat de drept administrativ roman , Editura Lum ina Lex,
Bucuresti, 1993;
 Vasile Tabără, “Controlul financiar în administrația publică locală ”, Ed.
Univ. Lucian Blaga, Sibiu, 2006;
 D.D.Șaguna, “ Drept financiar și fiscal ”, Ed. All Beck, București , 2003;
 I.Muraru, E.S. Tănăsescu, Constituția României , Editura”C.H. Beck”,
București, 2008 ;
 Cristina Oneț, Dreptul Finanțelor Publice, Editura ”Lum ina Lex”,
București, 2005;
 Dan Drosu Șaguna, Dan Șova, Drept financiar public , Ediția 2, Editura
“C.H.Beck” , București, 2007;
 Emil Bălan, Drept Financiar ,Ediția 4, Editura ”C.H. BECK”, București,
2007;
 Vasile Tabără, Controlul financiar în administrați publică locală , Editura
Universității “Lucian Blaga”, Sibiu, 2006 Emanuel Albu, Drept
administrativ , Editura fu ndației ”România de Mâine” , București, 2008;
 I.A. Szabo -Prevenirea și identificarea fraudei și corupției, Revista Controlul
economic financiar nr.7/2003;
 Mircea Boulescu, „Curtea de Conturi” –tradiție și actualitate, Editura
„Expert Consult”, București, 1993.
Legislație în domeniu
 Constituția României ;
 Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale , cu modificările și
completările ulterioare ;

Criptomonedele, viitorul monetar? Simina Diana -Roxana

55
 Legea nr.94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi,
republicata prin Legea nr.217/2008 ;
 Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice
Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste
activități din 04.11.2010 .
Site-uri web
 http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/Rapoarte_Locale_2017/HUNED
OARA/Raport.pdf ;
 http://www.curteadeconturi.ro ;
 http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/audit/indrumar_PlanMulti.pdf .