Sistem de e -Learning cu elemente multimedia Marina Amalia Marinescu COORDONATOR ȘTIINȚIFIC S.l.dr.ing. Anca Udriștoiu Iulie 2016 CRAIOVA „Învățătura… [612944]
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE AUTOMATICĂ, CALCULATOARE ȘI
ELECTRONICĂ
DEPARTAMENTUL DE CALCULATOARE ȘI TEHNOLOGIA
INFORMAȚIEI
PROIECT DE DIPLOMĂ
Marina Amalia Marinescu
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
S.l.dr.ing. Anca Udriștoiu
Iulie 2 016
CRAIOVA
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE AUTOMATICĂ, CALCULATOARE ȘI
ELECTRONICĂ
DEPARTAMENTUL DE CALCULATOARE ȘI TEHNOLOGIA
INFORMAȚIEI
Sistem de e -Learning cu elemente multimedia
Marina Amalia Marinescu
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
S.l.dr.ing. Anca Udriștoiu
Iulie 2016
CRAIOVA
„Învățătura este o comoară care își urmează stăpânul pretutindeni .”
Proverb popular
DECLARAȚIE DE ORIGINALITATE
Subsemnatul MARINA AMALIA MARINESCU, student ă la specializarea CALCU LATOARE din cadrul
Facult ății de Automatică, Calculatoare și Electronică a Universit ății din Craiova, certific prin prezenta
că am luat la cunoșt ință de cele prezentate mai jos și că î mi asum, în acest context, originalita tea
proiectului meu de licență :
cu titlul SISTEM DE E-LEARNING CU ELEMENTE MULTIMEDIA ,
coordonată de S.L.DR.ING. ANCA UDRIȘTOIU ,
prezentată în sesiunea IULIE 2016 .
La elaborarea proiectului de licență, se consideră plagiat una dintre următoarele acțiuni:
reproducerea exactă a cuvintelo r unui alt autor, dintr -o altă lucrare, în limba română sau prin
traducere dintr -o altă limbă, dacă se omit ghilimele și referința precisă,
redarea cu alte cuvinte, reformularea prin cuvinte proprii sau rezumarea ideilor din alte
lucrări , dacă nu se indic ă sursa bibliografică,
prezentarea unor date experimentale obținute sau a unor aplicații realizate de alți autori fără
menționarea corectă a acestor surse,
însușirea totală sau parțială a unei lucrări în care regulile de mai sus sunt respectate, dar care
are alt autor.
Pentru evitarea acest or situații neplăcute se recomandă:
plasarea într e ghilimele a citatelor directe și indicarea referinței într -o listă corespunzătoare la
sfărșitul lucrării,
indicarea în text a reformulării unei idei, opinii sau teor ii și corespunzător în lista de referințe
a sursei originale de la care s -a făcut preluarea,
precizarea sursei de la care s -au preluat date experimentale, descrieri tehnice, figuri, imagini,
statistici, tabele et caetera ,
precizarea referințelor poate fi omisă dacă se folosesc informații sau teorii arhicunoscute, a
căror paternitate este unanim cunoscută și acceptată.
Data , Semnătura candidat: [anonimizat] ,
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
Facultatea de Automatică, Calculatoare și Electronică
Departam entul de Calculatoare și Tehnologia Informației
Aprobat la data de
…………………
Șef de departament,
Prof. dr. ing.
Marius BREZOVAN
PROIECTUL DE DIPLOMĂ
Numele și prenumele student: [anonimizat]/ -ei:
Marinescu Marina Amalia
Enunțul temei:
Sistem de e -Learning cu elemente multimedia
Tema are la bază o aplicație web ce prezintă învatarea la
distanta prin metode interactive.
Datele de pornire:
Platformele e -Learn ing au fost dezvoltate pentru a crea
metode de învatare/predare mult mai interactive, ceea ce duce
la o dezvoltare intelectuală usoară ș i simplă.
Conținutul proiectului :
În introducerea proiectului sunt prezentate mai complex
motivul si tema, apoi cateva detalii despre Sistemele e –
Learning, dar si prezentarea cuprinsului proiecului cat si
mediile de dezvoltare folosite.
Material grafic obligatoriu:
În cadrul prezentării proiectului se vor intalni grafice ce ajuta
la întelegerea mult mai bine a proiectului, dar si a
functionalităților aplicate.
Consultații:
Lunare
Conducătorul științific
(titlul, nume și prenume, semnătura):
Șef lucrări dr. ing. Anca Udriștoiu
Data eliberării temei :
01.12.2015
Termenul estimat de predare a
proiectului :
08.06.2016
Data predării proiectului de către
student și semnătura acestuia:
UNIVERSITATE A DIN CRAIOVA
Facultatea de Automatică, Calculatoare și Electronică
Departamentul de Calculatoare și Tehnologia Informației
REFERATUL CONDUCĂTORULUI ȘTIINȚIFIC
Numele și prenumele candida tului/ -ei: Marinescu Marina Amalia
Specializarea: Calculatoare (cu predare în Limba Română)
Titlul proiectului : Sistem de e -learning cu elemente multimedia
Locația în care s -a realizat practica de
documentare (se bifează una sau mai
multe din opțiunile din dreapta): În facultate □
În producție □
În cercetar e □
Altă locație: [se detaliază ]
În urma analizei lucrării candidatului au fost constatate următoarele:
Nivelul documentării Insuficient
□ Satisfăcător
□ Bine
□ Foarte bine
□
Tipul proiectului Cercetare
□ Proiectare
□ Realizare
practică □ Altul
[se detaliază ]
Aparatul matematic utilizat Simplu
□ Mediu
□ Complex
□ Absent
□
Utilitate Contract de
cercetare □ Cercetare
internă □ Utilare
□ Altul
[se detaliază ]
Redactarea lucrării Insuficient
□ Satisfăcător
□ Bine
□ Foarte bine
□
Partea grafică, des ene Insuficient ă
□ Satisfăcătoare
□ Bună
□ Foarte bună
□
Realizarea
practică Contribuția autorului Insuficientă
□ Satisfăcătoare
□ Mare
□ Foarte mare
□
Complexitatea
temei Simplă
□ Medie
□ Mare
□ Complexă
□
Analiza cerințelor Insuficient
□ Satisfăcăt or
□ Bine
□ Foarte bine
□
Arhitectura Simplă
□ Medie
□ Mare
□ Complexă
□
Întocmirea
specificațiilor Insuficientă
□ Satisfăcătoare
□ Bună
□ Foarte bună
□
funcționale
Implementarea Insuficientă
□ Satisfăcătoare
□ Bună
□ Foarte bună
□
Testarea Insuficientă
□ Satisfăcătoare
□ Bună
□ Foarte bună
□
Funcționarea Da
□ Parțială
□ Nu
□
Rezultate experimentale Experiment propriu
□ Preluare din bibliografie
□
Bibliografie Cărți
Reviste
Articole
Referințe web
Comentarii
și
observații
În conc luzie, se propune:
ADMITEREA PROIECTULUI
□ RESPINGEREA PROIECTULUI
□
Data, Semnătura conducătorului științific,
REZUMATUL PROIECTULUI
Etimologic, termenul educație, provine din limba latină, care prin tr aducerea lui “e”
obținem “din” și a lui “duco -eve” obținem “a scoate”. Înț elesul original al expresie e -duco(a
scoate din ) capată un sens derivat “a scoat e” pe copil din starea de natură , a îndruma, a
calăuzi. În sens mai larg educația este o activitate umană alcatuită dintr -o multitudine de
influențe si acțiuni exercitate conștient, organizat și sistem atic de societate pentru a pregă ti
omul pentru viață , pentru cea socială indeosebi.
Cu trecerea timpului metod ele de predare au evoluat plecând de la cele realizate intr -o
sală (față în față) până la platformele de învățământ online. Cu privire la aceste platformele
mai trebuie lucrat la interacționarea profesorului cu studentul/elevul, dar si la metodele de
instruire fiind cu mult diferite de cele clasice. În sistemul de invățământ clasic, profesorul
poate observa mult mai bine reacția studentului/elevului, își poate da seama mult mai repede
de înt eresul acestui a acordat mate riei, prin interacțiune continuă . În me diul online este mult
mai dificil să se realizeze acest aspect , având nevoie de multe dotă ri multime dia. De aceea
introducerea de câ t mai multe elemente multimedia, fac ca o platformă de învățământ online
să fie mult mai interactivă si atractivă atâ t pentr u studenți/elevi cât si pentru profesori.
Acest proiect are la bază o aplica ție web ce pune în evidenț ă sistemele e -Learning prin
creare unei platforme de învățământ online, având și câteva elemente multimedia, folositoare
creării unui spa țiu de predare cât mai interactiv și atractiv. Aplicația urmărește generarea de
beneficii pe termen lung prin oferirea unui program de formare continuă, ajută la dez voltarea
programelor educaționale, dar și stocarea și distribuirea materialelor pentru învățare. Este un
sistem destinat studenților, oferindu -le posibilitatea de a viz uliza materialele de curs,
descărca, dar si încă rcarea temelor asignate de către profesor. Acest sistem de învățare este
mult mai modern, flexibil, dar și eficient .
Elementele multimedia integr ate în sistemul e -Learning se referă la text, audio,
elemente grafice(prin asta se înț elege o varietate de ilustraț ii inclusiv graficele, cum ar fi i
desene, diagrame, fotografii ș i grafi ca de miș care și anume animație ș i video), video utilizate
pentru a pr ezenta conț inutul, dar si metodele de in struire. Studiile au arătat că elementele
grafice pot îmbunătaț i învățarea. Secretul este să afisezi ilustratii care s ă coincidă cu mesajul
pe ca re vrei să il transmiț i. Imaginile adă ugate pentru a amuza sau a dramat iza nu doar
îmbunătățesc învă țarea, dar și ajută la deprinde rea învață rii.
MULȚUMIRI
Mulțumesc în special coordonatorului stiințific S.l.dr.ing. Udriștoiu Anca, pentru sprijinul
acordat în vederea realizării acestui proiect de diplomă.
De asemenea mulțu mesc cadrelor didactice din acestă instituție pentru suportul acordat și
cunoștintele oferite pe toată perioada celor patru ani de studiu.
Nu în ultimul rând mulțumesc familiei, prientenilor, dar si colegilor pentru sprijinul moral
acordat atât pe perioad a realizarii acestui proiect cât si în toți anii de studiu.
CUPRINS
1. INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 14
1.1 SCOPUL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 14
1.2 MOTIVAȚIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 14
2. CONCEPTE E -LEARNING ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 15
2.1 EDUCAȚIA LA DISTANȚĂ . SCURT IST ORIC ………………………….. ………………………….. …………. 15
2.2 EDUCAȚIA LA DISTANȚĂ . DEFINIRE ………………………….. ………………………….. …………………. 16
2.3 TIPURI DE EDUCAȚIE LA DISTANȚĂ ………………………….. ………………………….. ………………….. 17
2.3.1 Educație la distanță prin corespondență ………………………….. ………………………….. ………. 17
2.3.2 Educație prin radio ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 18
2.3.3 Educație prin televiziun e ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 18
2.3.4 Educație la distanță prin Internet ………………………….. ………………………….. ………………… 18
2.4 INSTRUMENTELE EDUCAȚIEI LA DISTANȚ Ă ………………………….. ………………………….. ……….. 19
2.5 E-LEARNING . CADRUL CONCEPTUAL ………………………….. ………………………….. ……………….. 19
2.5.1 Sistemul e -Learning. Definire ………………………….. ………………………….. ……………………… 20
2.5.2 Sistemele e -Learni ng în zilele noastre ………………………….. ………………………….. ………….. 22
2.6 AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE EDUC AȚIEI ONLINE ………………………….. …………………….. 22
2.7 DEZVOTAREA COMPETENȚELOR PRIN E -LEARNING ………………………….. ………………………… 23
2.7.1 E-Learning este o opțiune bună când. … ………………………….. ………………………….. ……….. 23
2.8 COMPONENTELE SISTEMEL OR E-LEARNING ………………………….. ………………………….. ………. 24
2.8.1 Sistemele e -Learning sincrone și asincrone ………………………….. ………………………….. …… 25
2.8.2 Calitatea sistemelelor e -Learning ………………………….. ………………………….. ………………… 26
2.9 ALEGEREA UNEI SOLUȚII E-LEARNING ………………………….. ………………………….. …………….. 27
2.9.1 Cheia alegerii unei soluții e -Learning ………………………….. ………………………….. ………….. 27
2.9.2 Indicatorii sistemului e -Learning ………………………….. ………………………….. …………………. 28
3. PREZENTAREA TEHNOLOG IILOR FOLOSITE ………………………….. ………………………… 29
3.1 SISTEME DE GESTIUNE AL BAZEL OR DE DATE (SGBD) ………………………….. …………………….. 29
3.1.1 Istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 29
3.2 BAZE DE DATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 30
3.2.1 Concepte utilizate în modelararea bazelor de date ………………………….. …………………….. 31
3.2.2 SQL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 32
3.2.3 MySQL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 34
3.2.4 PHP ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 35
3.3 HTML ȘI CSS ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 37
3.3.1 HTML ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 37
3.3.2 Avantajele și dezavantajele HTML ………………………….. ………………………….. ………………. 38
3.3.3 CSS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 39
3.4 APACHE WEB SERVER ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 41
3.4.1 Istoria ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 41
4. PREZENTAREA APLICAȚI EI WEB ………………………….. ………………………….. ………………… 43
4.1 INFORMAȚII GENERALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 43
4.2 CREAREA TABELELOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 44
4.3 STRUCTURA BAZEI DE DA TE ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 47
4.4 AUTENTIFICAREA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 48
4.5 STRUCTURA APLICAȚIEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 52
4.5.1 Utilizatorul Profesor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 52
4.5.2 Utilizatorul Student ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 57
5. CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 59
6. BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 60
7. CD / DVD ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 61
LISTA FIGURILOR
Figura 2. Ce este e -Learning? …………………………………………………………………………………. …….. ……….20
Figura 2 .1 Indicatori principali ai sistemului e -Learning ……………………………………………… ……… …….28
Figura 3 .2 PHP………………………………………………………………………………. ………………………. ……….. …..37
Figura 4.1 Structura Bazei de Date …………………………………………………………………………… ………. …….44
Figura 4.2 Baza de date………………. …………………….. ………………………………………………….. ……….. …….47
Figura 4.3 Autentificare ………………………………………………………………………………………….. ……….. ……48
Figura 4.4 Autentificare Stu dent……………………………………………………………………………… ……….. …….48
Figura 4.5 Autentificare Profesor …………………………………………………………………………… ………. ………49
Figura 4.6 Autentificare Incorectă ………………………………………………………………………… ……….. ……….49
Figura 4.7 autentificare Incorectă2 …………………………………………………………………… ………….. …………51
Figura 4.8 Diagrama de activitatate pentru autentificare ………………………………………… ……… …………..51
Figura 4.9 Profesor Pagină Principală …………………………………………………… …………… ……… ……………52
Figura 4.10 Profesor ………………………………………………………………………………………. ………… ……………53
Figura 4.11 Editare Cursuri ………………………………. …………………………………… ……….. ……………………..54
Figura 4.12 Adăugare curs …………………………………………………………………… ……….. ……………………….54
Figura 4.13 Editare Profil ……………………………………………………………………… ……………………………….55
Figura 4.14 Schimbare Parolă ………………………………………………………………….. ……….. ……………………55
Figura 4.15 Editare Informații Personale ………………………………. ……………………. ……….. ………………….56
Figura 4.16 Vizualizare Capitole ……………………………………………………………….. ………. …………………..56
Figura 4.17 Student ……………………………. ……………………………………………………… ………… ……………….57
Figura 4.18 Editare Informații Personale …………………………………………………………… ………. …………….57
Figura 4.19 Schimbare Parolă …………………………………………………………………………. ……….. …………….58
LISTA TABELELOR
Tabel 2.1 Activități……………………………………………………………………………… ………….. ……………………26
Tabel 3.1 Tipuri de date SQL…………….. ………………………………………………………. ……… …………………. 34
1. INTRODUCERE
1.1 Scopul
Scopul acestui proiect este de a oferi posibilitatea studenț ilor/elevilor de a învața de la
distanță , printr -o platformă de învățământ online. Acest proiect ajută în același timp și profesorii.
Datorită interacțiunii scăzute dintre profesor și student/elev, profesorii întâmpină dificultăți în predare,
dar cu ajutorul elementelor mu ltimedia integ rate ș i dezvoltate în această aplicatie, totul o să fie mult
mai usor. Acest sistem încearcă să se ridice la standardele sistemele clasice de învățământ, dar ajută și
profesorii facându -le viața mai uș oară prin înlocui rea materialelor de curs, a că rților cu furnizarea
unor documente onli ne oferite într -o ordine secvenț ială pentru o asimilare proprie de către
studenți/elevi . Furnizarea se realizează prin noile tehnologii ale informaț iei și comunicației, în special
prin Internet.
Un avantaj major oferit de sistemele de e -Learning este creare de rețele de învățare și
posibilitatea de a oferi cursanților o gamă largă de surse de informație și exemple. Distanța este un
motiv puternic ce a influențat la crearea platformelor de învățământ online. În sistemele cla sice de
învățămănt, distanța este un aspect ce nu poate fi evitat, aceste a având loc intr -o instituție, î n
comparație cu si stemul e -Learning care are loc î ntr-o locație virtuală . Pentru a deveni mult mai
asemă nătoare sistemului clasic de în vățământ, dar ș i interactiv, aplicația web va avea integrat imagini
atractive, video -uri, dar si monitorizarea activității participanților.
1.2 Motivația
Încă de când am facut prima dată cunoștință cu materia Baze de Date, m -a fascinat, făcându –
mi să imi doresc sa aflu cât m ai multe informații. De aceea am vrut ca proiectul final, încheierea unui
capitol foarte important din viața mea, să pornească de la implementarea unei baze de date , sau să
dezvolt o aplicație care să integreze bazele de date . M-am documentat și am hotără t să dezvolt o
aplicație web care are o bază de date integrată, dar trebuia să mă hotărasc la o temă. M -am
documentat si am dat din întâmplare peste termenul “e-Learning”. Căutând definiția am descoperit că
este un cuvănt care nu se poate defini printr -o simpla definiție ci este un subiect foarte amplu . Am
hotărât să adaug și elementele multimedia deoarece sunt două subiecte care au foarte multe legături.
Pe lângă toate acestea este o oportunitate foarte bună de a invăța noi tehnologii de dezvoltate, dar
realizarea acestui proiect fiind o provocare.
15
2. CONCEP TE E -LEARNING
2.1 Educația la distanță . Scurt istoric
Educația la distanță nu este un fenomen [1] nou în câmpul educațional, ci reprezintă o
modalitate de predare și învățare cunoscută și practicată de cel p uțin o sută de ani. Înainte de apariția
și folosirea în masă a noilor tehnologii ale informației și comunicării, cadrele didactice foloseau
materialul tipărit și serviciile poștale pentru ceea ce se numea educație prin corespondență. Încă din
anul 1910, un studiu dedicat unei instituții de instruire la distanță, ne da măsura a ceea ce se petrecea
în Statele Unite ale Americii și Canada : “Nu mai puțin de 1600 de persoane sunt antrenate în activități
de instruire de către Școala Internațională prin Coresponde nță, a cărei misiune principală este de a
pătrunde în masa eterogenă a umanității pentru a descoperi, direcționa ș i convinge indivizii de
beneficiile educației. Nu cunosc o altă inovație printre metodele existente mai revoluținară și mai
radicală decât ace asta. Avem de -a face aici cu o instituție care cheltuiește anual peste două milioane
de dolari pentru a crea o cerere de educație ”.
Demersul cercetării [2] asupra educației la distanță este departe de a clarifica problemele
conturate de această formă de pr edare -învățare mereu în expansiune. Oricum, noile tehnologii ale
informației și comunicării au dat o mână de ajutor instituțiilor de învățământ superior în concentrarea
asupra scopului esențial al instruirii. Realitatea ne indică o cerere masivă de cursuri în tehnologia
învățământului deschis și la distanță, grefată pe o nevoie tot mai mare de educație continuă. Problema
care se pune în aceste condiții este aceea de a crește eficiența programelor existente și proiectarea
altora, pe baza unei teorii pedagogi ce a educației la distanță care să susțină practica la toate nivelele.
Cu treizeci de ani în urmă [3], educația pe tot parcursul vieții putea fi privită ca o opțiune
pentru o vârstă cu mai mult timp liber. Acum a devenit o necesitate. Ofertele de educație și pregătire
au devenit segmentate și diversificate, în acord cu variatele cereri ale consumatorilor care plătesc
pentru module educative ajustate pe propriile nevoi. Educația la distanță este doar o expresie a acestei
noi orientări spre consumator a diver selor instituții de pregătire. Acumularea de credite și transferul,
modularizarea cursurilor sunt părți ale aceleiași transformări de structură a procesului de învățământ.
16
2.2 Educația la distanță. Definire
Educația este considerată în zilele noastre a fii condiția de supraviețuire și dezvoltare a
societății moderne. În domeniul tehnologiei informaționale, semnificația termenului educație este în
raport proporțional cu dezoltarea tehnologică a societății. Evoluția tehnologiei, informației, dar și
dezvolt area sistemului de comunicații aduce noi abordări și tehnici de învățare. De când cu
dezvoltarea tehnologiei și a inovărilor în domeniul învățământului la distanță, disponibilitatea acestui
mod de școlarizar e crește drastic . Un număr destul de mare de școl i tradiționale alcătuiesc programele
sale în formă de învățământ la distanță, iar multe școli s -au dezvoltat numai prin intermediul
conceptului de învățământ la distanță.
Educația la distanță este un sistem de învățare ce se bazează pe elemente multimedi a și
permite uneia sau mai multor persoane să se dezvolte din punct de vedere intelectual pornind de la un
calculator propriu. Elementele multimedia pot combina text, grafică plană sau spațială, video, imagine
si chiar animație. În educația la distanță ele mentul principal este calculatorul, dar ș i Internetul.
Ian Mugridge definește educația la distanță ca fiind : o form ă de învățământ în care există o
separare normală între profesor ș i cursant, altfel spus, de la cuvintele scrise, la cele printate, de la
televizor, radio, computer, până la conferințe si teleconferințe, toate sunt în cele din urmă folosite
drept o conexiune, un pod am putea spune, pentru a umple un gol fizic . Studenții pot învăța în timpul
liber și, î ntr-un loc la l ibera alegere(la serviciu, acasă sau la centrul de învățare). Tehnologia este un
element critic cu privire la educația la distanță. Totuș i nu toate programele de educație la distanță sunt
deschise, de exemplu Universitatea British Co lumbia. Studenții care doresc să ia parte la prog ramul
de educație la distanță în urma cărui pri mesc o diplomă universitară, trebuie să îndeplineasca
condițiile de admitere(care sunt destul de pretențioase) impuse de Universitate.
Pentru învățământul uni versitar, cel puț in jumătate din program trebuie să se fac ă în ins tituție,
și anume prin campus, î n clase, față în față. Astfel studenții care locuiesc în afara provinciei, sau în
țări străine nu pot obține diploma învățând de la distanță. În cazul în care o instituție este deliberat
selectivă cu studenti i sai, are mai multă flexibilitate cu privire la tehnologia folosită în educația la
distanță. Pot, de exemplu, să cear ă toți studenții care doresc să ia parte la programul de educație la
distanță, un calculator.
Sintetizând putem spune că educația la d istanță este alcătuită dintr -o multitudine de tehnologii
sau modalități (audio, video, calculator) diferite de procurare a instrucției, ce p resupune îndepărtarea
fizică a protagoniștilor(profesor, student/elev), care resimt acest proces ca o experiență spec ifică de
predare/învățare, î ncercăndu -se înlocuirea acestei absențe fizice printr -o serie de strategii ce
stimulează interacțiunea dintre profesor –student, student -conținut, student -student.
17
Elementele ce definesc educația la distanță sunt:
Separare a profesorului de stu dent/elev pe toată durata procesului de educare ;
Folosirea diverselor elemente de mass -media pentru a ajuta profesorul să mențină aceași
legăt ură strânsă cu studentul/elevul ;
Folosirea elementelor multimedia pentru a face învățarea mult mai plăcută, atractivă sau
interactivă.
2.3 Tipuri de educație la distanță
Educaț ia la distanță este impărțită î n:
Educa ție prin corespondență;
Educație prin radio;
Educație prin televiziune;
Educație prin Internet .
Educația la distanță nu este un fenomen no u în sistemul educațional, ci reprezintă o
modalitate de predare și învățare cunoscută și practicată de cel puțin o sută de ani.
2.3.1 Educație la distanță prin corespondență
Înainte de apariția și folosirea în masa a noilor tehnol ogii ale informației si comuni cării,
educatorii foloseau mate rialul tipărit și serviciile poș tale pentru ceea ce se numea educație prin
coresp ondență. Înca din 1910, un studiu [4] dedicat unei ins titutii de instruire la distanță ne da masura
a ceea c e se petrecea în Statele Unite ș i Can ada: " Nu mai putin de 1600 de per soane sunt antrenate în
activități de instruire de către Scoala Internaț ional ă prin Corespondență, a cărei misiune principală
este de a pătrunde în masa eterogenă a umanităț ii pent ru a descoperi, direcționa ș i convinge indivizii
de beneficiile educației. Nu cunosc o altă i novatie printre meto dele existente mai revolutionară și mai
radicală decât aceasta. A vem de -a face aici cu o instituție care cheltuiește anual peste două milioane
de dolari pentru a crea o cerere de educaț ie.".Această metotdă de educație se mai practică și î n zilele
nostre, materialele pentru învățare fiind trimise în format electronic pe CD/DVD, stick USB, dichetă
sau chiar prin poșta elec tronică .
18
2.3.2 Educație prin radio
Înainte se folosea destul de mult acest tip de educație, dar în zilele noastre acest mijloc de
predare a educației este folosit în alte scopuri, cum ar fii divertisment, muzică, mass -media, dar și
informare. La sugestia lui Dimitrie Gusti [5], în calitate de președinte al Societăț ii Române de
Radiodifuziune, s -au organizat începând cu 1930 două conferinț e prin r adio pentru clasele inferioare
și super ioare. Fară îndoială, radioul ș i-a avut perioada lui de predominanță pozi tivă în perimetrul
instrucției ș i educați ei scolare de tip informal.
2.3.3 Educați e prin televiziune
Educația prin televiziune, preia la un moment dat, de la carte/manual și presă, multiple sarcini
de stocare si transfer a informației aflate într -o adevarată exploz ie. Prin mijloacele sale ample ș i
variate si bene ficiind de avantajul fa miliarităț ii, televiziunea co ntribuie la informarea culturală , dar
poate fi utilizat ă și pentru educaț ie, menținându -se ca alternativă pedagogică în centrul de interes al
educatorilor din 1945 [6](când Universitatea de Stat din Iowa obține prima licență) și până spre
mijlocul deceniului al optulea. Cercetările au demonstrat că rezultatele obținute prin televiziunea
scolară nu sunt inferioare celor obținute prin învățământul tradițional.
Distincția care se impune este între :
A. emisiunile TV cu caracter educa țional general, care urmăresc obi ective instructive prin
influența educativă difuză și
B. emisiunile proiectate ș i realizate în funcție de programe de tip școlar, ca formă alternativă de
învățământ, ce beneficiază de avantajele specifice educaț iei la distanță : un profesor poate
conduce situații de înv ățare pentru un numar mai mare de elevi; s unt prezentate elevilor
realități inaccesibile observaț iei directe; atractivitatea materialelor pri n îmbinarea imaginii cu
sunetul .
2.3.4 Educație la distanță prin Internet
Acest tip de educație se află î ntr-o continuă evoluție datorită tehnologiei. Cursurile sunt
stocate pe un calculator intr -o formă specifică, iar un program special permite cursanților să vizulizeze
cursurile. Materialele de curs sunt pre zentate într -o formă m ultimedia și anume text, pdf, word, video,
imagine, sunet, dar și î n mod hyperlink , un model structural în care accesul la alte informații se face
prin legături multiple de la o singură pagină.
19
Aceste tipuri de materiale de curs în format electronic au următoarele avantaje :
Costuri reduse ;
Flexibilitate pentru student ș i anume ce porțiune d e curs să fie imprimată;
Integrarea mai multor medii de învățare text, grafică, animație , imagini.
2.4 Instrumentele educaț iei la distanță
Putem spune că toate elementele care fac parte din educația la distanță joacă un rol mai mult
sau mai puțin important în atingerea scopurilor, aceștia punându -și amprenta în modul unic al lor.
Aceste instrumente sunt :
Resurse umane :
Studen ții(cu motivația și capacitatea lor) ;
Instruc torul, care trebuie să dezvolte o întelegere a caracteristicilor și a nevoilor studenților,
acesta trebuind să -si adapteze stilul de predare încât să mulțumească toți cursanții;
Administratorii ;
Personalul (cel care se ocup ă cu înregistrarea studenților, i mparțirea materialelor de curs );
Suportul tehnologic – acesta se referă la te hnologiile folosite î n vederea realizării platformei pe care
se desfașoară instruirea.
2.5 E-Learning. Cadrul conceptual
Societatea zilelor [7] noastre este caracterizată printr -o dezv oltare multilaterală, implicân d
reforme pe plan cultural, soci al, politic, tehnologic. Într -un astfel de mediu în continuă schimbare,
resursa umană a unui stat este capitalul cel mai valoros, plus valoarea adusă de resursa umană, avănd
o legătură dependent de nivelul de educație, astfel o autentică societate a cunoașterii este o societate a
învățării continue. Societatea cunoașterii – aceasta fiind denumirea generic dată societății de astăzi,
facănd refer ire la faptul că accesul la informație, precum ș i prel ucrarea informațiilor obținute, este
neîngrădit, accentuat, fiind prin tehnolo giile existente la ora actuală ș i, în principal, prin extindere a
Internetului(world wide web).
20
2.5.1 Sistemul e -Learning. Definire
Ce este e -Learning?
Figur a 2. Ce este e -Learning?
Dezvoltarea exponențială [8] cunoscută de tehnologia informației ș i comunicațiilor în ultima
decadă a condus la înregistrarea unei adevărate revoluții în domeniul instruirii asistate de calculator.
Pe fondul schimbărilor rapide și a progresului tehnologic înregistrat, precum și pe fondul tendinței de
globalizare a educaț iei universitare și el iminare a granițelor dintre stu denți, noi perspective s -au
deschis pentru practica educațională. Astfel, practica educațională a fost completată cu metode
moderne de predare -învățare -evaluare, metode specifice societății informațional e. Până acum câțiva
ani, educați a avea un drum destul de drept ș i anume cadrele didactice predau lecțiile/cursurile, într -o
sală din tr-o instituție plină cu studenți /elevi.
Interacționarea cadrului didactic cu elevii era evidentă datorită prezenței fizice , dar acum
educația a evoluat, peisajul de învățare s -a schimbat, s -a îmbunătățit. În esentă e -Learning este o
uneltă educațională bazată pe un dispozitiv, fie el calculator sau dispozitiv mobil, care permite oricui
să învețe la orice oră sau în orice loc. În zilele noastre platormele de e -Learning sunt livrate prin
intermediul Internetului , cu toate că în trecut a fost livrat utilizând varii metode bazate pe calculator,
de exemplu cd -rom sau dischetă.
În sens larg, prin elearning (sau e-learning) se înț elege[9] totalitatea situațiilor educationale în
care se utilizează semnificativ mijl oacele tehnologiei informației și comuniă rii. Termenul, preluat din
literatura anglo -saxonă, a fost extins de la sensul primar, etimologic, de învățare prin mijloace
electr onice, acoperind acum aria de intersecție a acțiunilor educative cu mijloacele informatice
moderne.
21
Definit astfel, mai mult ca e -education, aria semantică a conceptu lui e-learning interferează cu
și se suprapune indefinit variabil pe o multitudine de te rmeni ce surprind varietatea experientelor
didactice ce pot beneficia de suport tehnologic: instruire asistată/ mediată de calculator, digital/
mobile/ online learning/ education sau instruire prin multimedia. Sub denumi rea de software didactic/
educaț ional, o gamă largă de materiale electronice (pe suport digital/ multimedia) sunt dezvoltate
pentru a simplifica procesul de educație: hărți, dicționare, enciclo pedii, filme didactice, prezentă ri în
diverse formate, carti (e -books), teste, tutoriale, simulă ri, softwar e ce formează abilități, software de
exersare sau jocuri didactice. C alculatorul ș i materialele electronice/ multimedia sunt utilizate ca
suport în predare, învățare, evaluare sau ca mijloc de comunicare (pentru realizarea unor sarcini
individuale) .
În sens restrâns [10], e-Learning reprezintă un tip de educație la distanță, ca experiență
planificată de predare -învățare organizată de o instituție ce furnizează mediat mater iale într -o ordine
secventială ș i logica pentru a fi asimilate de studenți în manieră proprie. Medierea se realizează prin
noile tehnologii ale informației ș i comunicarii, în special prin Internet. Internetul constituie atât
mediul de distribuție al materialelor, cât si canalul de comunicare între actorii implicați. Funcțional
deoca mdată doar la n ivelul învațământului superior ș i în educația adulților, sistemul de instruire prin
Internet replică ș i adapteaz ă componentele deme rsului didactic traditional/ față -în-față: planificare,
conținut specific ș i met odologie, interacț iune, suport și evaluare.
Tehnologia a evoluat atât de mult încât decalajul geogra fic este legat de folosirea uneltelor ce
te fac să te simți ca și cum ai fii în interiorul unei săli de clasă reală. E -learning oferă posibilitatea de a
partaja materialele în toate ti purile de formate cum ar fii video, slide show, documente de tip word sau
pdf.
Există o multitudine de sisteme de e -Learning [11] (astfel cunoscute și sub denumirea de
“Learning Management Systems ” sau LMSs ca prescurtare) și me tode ce permit utilizatorulu i să fie
livrate cursurile. Cu unealta potrivită, varii procese pot fi automatizate, cum ar fii marcarea testelor
sau crearea conținutului de îmbinare. E -Learning oferă cursanților posibil itatea de a îmbina acestă
metodă de dobândire a cunoștințelor cu sti lul lor de viață, oferind u-i și celei mai ocupate person e
șansa de a învăța și de a putea deține o calificarea si o carieră.
Unele dintre cele mai importante dezvoltări ale educației au avut loc încă de la lansarea
Internetului. În zilele noastre studenț ii/elevii sunt foarte bine experimentați în folosirea dispozitivelor
electronice, aplicații lor, mass -media, dar ș i în navigarea pe Internet, a stfel participarea ș i
autentificarea la un curs a devenit o afacere foarte simplă.
22
2.5.2 Sistemele e -Learning în zilele noastre
Odată cu introducerea Internetului dar ș i a dispozitivelor electronice spre sfârș itul secolului
al-XX-lea, platformele de educație online și metodele de livrare au evoluat. Primul MAC, a
determinat oamenii sa îsi ac hiziționeze propriile calculato arele pentru a le folosi acas ă, facând mai
ușor să învețe și să se documenteze despre anumite subiecte . Apoi în următorul deceniu, mediile
vituale de învățare au început cu adevărat să conducă, cu oamenii care câștigă accesul la o informație
online si opor tunități online.
La începutul anilor 1990, câteva ș coli au introdus cursurile online, facând ca internetul să
aducă educația la persoanele care înainte nu aveau acces din punct de vedere geografic, sau
posibilitatea de a face parte dintr -un colegiu sau d intr-o universitate . Progresele tehnologice, au ajutat
de asemenea stabilirea educ ației online, pri n costurile reduse, astfel aducâ nd educația la un public mai
larg.
2.6 Avantajele și dezavantajele educației online
Fie că ești un profesor de liceu, care cauț i să atragi elevii prin metode mai interactive, sau o
person ă dintr -o corporație angajată să proiectezi programele de training, pachetele e -learning vor fi i
întotdeauna folositoare ș i oferă benficii care fac procesele de creare sau livrare mai ușoare și f ără griji.
Avantaje :
Fară bariere sau restricții ;
Interactive;
Costuri reduse;
Izolare;
Foarte bune pentru persoanele care au probleme de sănătate;
Dezavantaje :
Nu orice curs, din orice domeniu, poate fi livrat prin intermediul calculatorului. Anumite
domenii solicit ă o mai profundă implicare umană ș i personală pentru a atinge deziderate de
ordin emoțional sau pentru a stimula munca în echipă;
Pregătirea bazat ă pe Internet solicită, de asem enea mult timp pentru implementare, dezvoltare
tehnologică și preg ătirea specialiștilor în domeniu, din echipa de “construire ” a unui curs
făcând parte persoane specializate în web design și design instrucțional ;
23
Lipsa unor r esurse tehnologice performante și a unor conexiuni optime la rețea, de joasă
performanță, în ce ea ce privește sunetul și imaginile video și chiar a unor grafice extensive.
Cu toate acestea www(word wide web) este o rețea care deschide largi posibilități de pregătire în
orice domeniu și pentru oricine dispune de conexiune la Internet. Acest mijloc mo dern de difuzare
mondială a informației, asigură legături între comunități virtuale care ignoră granițele lumii.
2.7 Dezvotarea competențelor prin e -Learning
Ce tipuri de competențe se pot dezvolta prin intermediul e -Learning?
Un program de formarea a unei pe rsoane are ca scop dezvoltarea diferitelor tipur i de aptitudini , cum
ar fii:
Competențe cognitive care pot implica cunoștințe și înțelegere(de exemplu înțelegerea
conceptelor ștințifice), urmând instrucțiunile (aptitudini procedurale) precum si aplicarea
metodelor în situații noi de a rezolva probleme(gândire sau aptitudini mentale);
Competențe interpersonale(de exemplu aptitudini care implică ascultare activă, prezentarea,
negocierea);
Competențe psihomotorii implică achi ziționarea de percepții fizice ș i miscări;
Majoritatea cursurilor e -Learning sunt dezvoltate pentru a construi abilități cognitive și domeniul
cognitiv este cel mai potrivit pentru sistemele e -Learning. În cadrul domeniului cognitiv, abilitățile de
gândire pot necesita mai mult e activități de e-Learning interactive, deoarece acele activități se invață
mult mai ușor prin practică.
2.7.1 E-Learning este o opțiune bună când….
Există o cantitate semnificativă de conținut, care urmează a fi livrat la un număr destul de
mare de studenți/elevi;
Stude nții/elevii provin din locuri geografice imprăștiate;
Studenții/elevii au mobilitate limitată;
Studenții/elevii au timp limitat de oferit educației;
Studenții/elevii nu au abilități efective de ascultare și citire;
Studenții/elevii posedă abilitați minime în folosirea calculatorului și Internetului;
24
Studenții/elevii sunt foarte motivați să învețe și să aprecieze, procedând în ritmul lor;
Conținutul trebuie folosit pentru diferite grupuri de studenți/elevi în viitor;
Programul de formare urmărește să constru iască mai ales abilități cognitive decât abilități
psihomotorii;
Este o nevoie de a colecta și urmarii data.
2.8 Componentele sistemelor e -Learning
În sistemele e -Learning sunt combinate o mutitudine de componente:
a) Conținutul e -Learning ;
b) Învățare colaborativă ;
c) Clasă virtuală;
a) Conținutul e -Learning conține:
Resurse simple de învățare : reprezintă resursele non -interactive cum ar fii
documentele, prezentările Power Point, fișierele audio sau video. Aceste resurse sunt
non-interactive, deoarece studentul/elevul po ate asculta , citi sau vizualiza conținutul
fără a face o altă acțiune ;
Lecții interactive : acestea pot include text, grafică, animații, audio, vi deo și
interacționare î n sensul de întrebări și răspunsuri ;
Simulări/teste electronice : sunt forme extreme de i nteractivitate a sistemelor e –
Learning ;
Ajutoare de locuri de muncă.
b) Învățarea colaborativă
Activitățile colaborative variază de la discuții și schimbu l de cunoștințe pentru a lucra
împreună intr -un proiect comun. Softurile sociale, cum ar fii chat -uri, f orumuri de discuții și blog -uri,
sunt folosite în colaborarea pe Internet în rândul studenților/elevilor.
25
c) Clasa virtuală
Clasa virtuală este o meto dă instrucțională foarte similară cu clasa tradițională unde au loc
cursurile, fiind in totalitate condusă de cadru l didactic.
O clasă virtuală este un eveniment e -Learning unde un cadru didactic predă în timp real, la
distanță, pentru un grup de studenți/elevi care utilizează o combinație de materiale(de exmplu
prezentări Power Point, audio, video). Este de asemenea numită și învățare sincronă. Această metodă
necesită cel mai mic volum de efort pantru a conve rti materialele(dar cadrele didactice tot trebuie să le
pregătească).
2.8.1 Sistemele e -Learning sincrone și asincrone
Activitățile e -Learning sunt:
A. Sincrone;
B. Asincrone.
A. Activități sincrone
Evenimentele sincrone au loc în timp real. Comunicarea sincronă dintre două persoane,
necesită ca ambele să fie prezente la un anumit timp. Exemple de activități sincrone sunt discuțiile pe
chat sau conferințele video sau audio.
B. Activități asincrone
Evenimentele asincrone sunt independente de timp. Un curs cu ritm auto este un exemplu de
activitate asincronă intr -un sistem e -Learning, deoarece învățarea prin intermediul Internetului are loc
la orice oră și timp. Mesajele p rin poșta electronică sau discuțiile de pe forumuri sunt exemple de
unelte de comunicare asincronă.
26
Tabel 2.1 Activi țăți
Flexibilitatea tehnologiei Intern et crează zone gri în jurul conc eptelor de asi ncron și sincron. De
exemplu conferințele video sau aud io pot fi înregistrate ș i apoi utilizate de studenții/elevii care nu pot
participa la conferință în momnentul respectiv.
2.8.2 Calitatea sistemelelor e -Learning
Calitatea unui curs dintr -o platformă e -Learning este îmbunătățită de :
Conținut centrat pe student/e lev: programa educației onl ine ar trebui să fie relevantă ș i
specifică nevoilor, rolurilor și responsabilităților studenților/elevilor în viața profesională;
Granularitate: conținutul educaț iei online ar trebui segmentat pentru a facilita asimilarea
cunoș tințelor noi și pentru a permite programul flexibil al timpului de învățare;
Conținut de îmbinare: metode instrucționale și tehnici ar trebui folosite creativ pentru a
dezvolta cuplarea și motivarea experinței de învățare;
Interactivitatea: interacțiunea f recventă a studentului/elevului este necesară pentru a susține
atenția și a promova învățarea
personalizarea: cursurile în ritm auto ar trebui modificate pentru a evidenția interesele și
nevoile studentului/elevului; în cursurile predate de cadrele didacti ce, acestea ar trebui să
urmărească progresul ș i performanța studenților/elevilor individual.
Activitate Sincronă Activitate Asincronă
Chat si IM Mesajele prin intermediul poștei
electronice
Conferințe video/audio Site-uri de discuții
Aplicaț ii de partajare Bloguri
Table interactive ce imită tabla
dintr -o clasă reală Wikipedia
27
2.9 Alegerea unei soluții e -Learning
Sistemul e -Learning este o soluție de business, fiind mai mult decât un tip nou de educație și
formare la distanță, reprezen tând o opțiune de succes pentru instituțiile care oferă cursuri de
formare/specializare online.La un studiu de fezabilitate [12] în vederea implementării unei sistem de
eLearning, comparația între diversele soluții de pe piață poate fi făcută printr -o serie de indicatori
definitorii pentru un sistem de formare la distanță:
scală – numărul participanților implicați într -o activitate de învățare pe o durată determinată;
include și distanța dintre participanți, acoperită de sistem;
percepție – calitatea tehnică a materialelor primite de participanți (de la realism grafic, la
rezoluție);
simetrie – gradul în care se poate focaliza atenția pe fiecare participant (invers proporțională
cu mărimea clasei);
interactivitate – durata de timp minimă în care se poate obți ne un răspuns într -o interacțiune;
mijloace – evantaiul de mijloace/ instrumente de lucru de care dispun participanții pentru
învățare și comunicare;
control din partea cursantului – gradul în care cursantul poate fi activ, poate colabora cu alți
cursanți sau cu profesorii pentru atingerea obiectivelor de învățare;
capacitatea de integrare – posibilitatea de a prezenta informații în diverse moduri și din
diverse surse;
costuri – cheltuielile unui cursant pentru atingerea unui set stabilit de obiective;
timp – nivelul de control al timpului necesar unui cursant pentru a atinge un obiectiv de
învățare (posibilitatea parcurgerii conținutului în ritm propriu);
flexibilitate – ușurința cu care se pot aduce ameliorări pe parcursul programului.
2.9.1 Cheia alegerii unei soluții e -Learning
Alegerea unei soluții e -Learni ng este cu siguranță o sarcină complexă ce implică nivele
diferite ale companiei și este dife rită de la caz la caz. Răspunsul dat de diferite compani, care în mare
parte deja folosesc un sistem e -Leaning pentru instruirea personalului, au arătat o concentrație de
elemente legate la aspectele generale ale calității și serviciul furnizorului, cum ar fii competență 82%,
nivelul și calitatea îngrijirii clientului 63%, bună referință și testimonial.
28
Criteria cea mai decisivă pare a fii mai puțin legată de tipul ofertei decât de percepția că alegerea
facută este solidă, sigură și accesibilă.
Sistemul de management al învățării rămâne centrul învățării online și de și a înregistrat
îmbunătățiri decisive în toate sistemele, totuși se găsesc greșeli în legătură cu navigația. Există de
asemenea un interes remarcabil pentru prezența unei versiuni de platformă pentru mobil, care evident
colectează din ce în ce mai mult in teres pentru răspândire recentă a tabletelor, telefoanelor inteligente,
în domeniu profesional.
2.9.2 Indicatorii sistemului e-Learning
Pentru a alege o soluție între educarea clasică ce are loc în instituții, cadrul didactic fiind
prezent, ș i implementarea un ui sistem e -Learning , se face pe baza unor criterii bine definite. Fiecare
instituție își poate alege, în funcție de aceste criterii, tipul de educație la distanță care i se potrivește
cel mai bine.
Pentru a demonstra fezabilitatea unui sistem e -Learning, se calculează punctajul acordat
fiecărui indicator, prezentați în secțiun tea 2.9 , iar dacă suma acestor puncte depășește nota 20, atunci
sistemul este într -adevăr considerabil. Evoluția sistemului online a atras după sine și posibilitatea de a
efectua curs uri pe Internet și de a obține în urma unei testări, o diplomă recunoscută la nivel național
sau internațional. În România, acest model de educație, platformele online, nu sunt foarte cunoscute
ca în țările dezvoltate, dar există o tendință de evoluție.
Figura 2.1 Indicatori principali ai sistemului e -Learning
29
3. PREZENTAREA TEHNOLOGIILOR FOLOSITE
3.1 Sisteme de gestiune al bazelor de date(SGBD)
3.1.1 Istoric
Evoluția metodelor și tehnicilor de organizare a datelor a fost determinată de necesitatea de a
avea un acces cât mai rapid și mai ușor la un volum din ce în ce mai mare de informații precum și de
perfecționare a echipamentelor de culegere, memora re, transmitere și prelucrare a datelor. Există
afirmații conform cărora sistemul de baze de date își are rădăcin ile în anii '60, în proiectul de
aselenizare Apollo. Deoarece pe atunci nu exista un a stfel de sistem, North American Aviation
(actualmente Rockwell International) a dezvoltat, în calit ate de principal colaborator la proiect, un
pachet de programe cunoscut sub numele GUAM(Generalized Upda te Access Method), care se baza
pe date organizate în mod ierarhic. Modelul de date ierarhic își are originea în acest proiect.
La mijlocul anilor 1960, un pas înapoi s -a facut prin elabor area sitemului IMS (Information
Management System), de către IBM în colaborare cu NAA, por nind de la sistemul GUAM. Pasul
înapoi se datoreaza faptului că manipularea ierarhiilor de date a fost restrânsă la organizarea
secvențială a datelor (o cerință dictată de piața la acel moment). In a ceeași perioada General Electric
a dezvoltat sistem ul IDS (Integrated Data Store), c onducător de proiect: Charles Bachmann. Proiectul
a condus la modelul de date rețea (numele se datorează ca și în modelul precedent, mo dului de
organizare a datelor).
În acea perioadă se căuta eficientizarea manipulării datelo r și se încerca stabilirea unor
standarde. În 1965 CODASYL (the Conference On Data SYstems Languages) care reunise
reprezentanți ai guvernului USA și reprezentanți ai lumii afacer ilor și comerțului, a reușit să
stabilească un grup de lucru (care a avut inițial numele List Proc essing Task Force) cunoscut din 1967
sub numele Data Base Task Group(DBTG). Sarcina acestui grup era să stabilească specificații cu rol
de standarde pentru un mediu care ar permi te crearea de baze de date și manipularea datelor.
Conceptul de bază de date s -a definit în 1969 cu ocazia prezentării primului proiect de raport
CODASYL (r aportul final s -a prezentat în 1971). Ideea pr incipală în organizarea datelor se baza pe
existența a trei componente de bază:
Schema de reț ea- care reprezenta organizarea lo gică a întregii baze de date;
Subschema – care reprezenta o parte a bazei de date așa cum este văzută de utilizator sau de
programele de aplicație;
30
Un limbaj de gestionare a datelor – care definea caracteristicile datelor.
Pentru standardizare, s -au propus trei limbaje:
Un limbaj de definire a datelor(LDD) la nivel de schem ă;
Un limbaj ajutător la nivel de subschemă ;
Un limbaj de manipulare a datelor(LMD).
În 1978 E. F. Codd de la IBM Research Laboratory a elaborat o lucrare care a avut o influență
covârșitoare în dezvoltarea bazelor d e date. Lucrarea vorbea despre modelul de date relațional. De aici
încolo s -au proiectat multe sisteme dintre care menț ionăm System R dezvoltat la IBMS San Jose
research Laboratory din California, la sfârșitul anilor ‘70. Acest proiect a dus la:
Dezvoltarea unui limbaj structurat de interogare(numit SQL) care de atunci a devenit un
standard pentru sistemele rela ționale ;
Producere în anii ‘80 de sisteme com erciale arhicunoscute dintre care menționăm : DB2 și
SQL/DS de la IBM și ORACLE de la ORACLE Corporat ion.
Alte exemple de sisteme rela țional e: INGRES de la Relational Technology Inc., Informi x de
la Informix Software Inc., Sybase de la Sybase Inc.. Dintre sistemele relaționale pentru
microcalculatoare enumerăm aici : Paaradox și sBase IV de la Borland, Access de la Microsoft,
FoxPro și Rbase de la Microrim. Toate acestea constituie generația a doua de SGBD.
3.2 Baze de date
Definire : O bază de date reprezintă u n ansamblu de date integrat, anume structurat și dotat cu
o descriere a acestei structuri. O bază de date poate fi definită ca o mulțime de date ce modelează un
univers. Acest univers este format din obiecte legate între ele. Ca o concluzie, o baz ă de date conține
toate informaț iile necesare despre obiectele ce intervin într -o mulțime de aplicații și tehnicile de
prelucrare corespunzătoare.
Arhitectura bazei de date evidențiază componentele acestora și a fost standardizată
internațional. O astfel de arhit ectură generală conține următoarele componenete:
baza de date în care se memorează colecția de date ;
sistemul de gestiune al bazei de date, care este un ansamblu soft(programe) care realizeaz ă
gestiunea și prelucrarea complexă a datelor ;
31
un set de procedur i manuale și automate, precum și reglementările administrative, destinate
unei bune funcționări a întregului sistem;
un dicționar al bazei de date(metabaza de date), ce conține informații despre date, structura
acestora și elemnte de descriere a semanticii ;
mijloace hard utilizate;
personalul implicat, detaliat pe categorii de utilizatori : finali, de specialitate, analiști
programatori, gestionari operatori.
Arhitectura bazei de date dă o imagine despre modul general de organizare și funcționare a ei.
Compo nenetele bazei de date pot fi structurate pe trei nivele, în funcție de clasa utilizatorilor
implicați:
nivelul logic : este dat de viziunea programatorului de aplicații, care realizează programele de
aplicații, pentru manipularea datelor și structura logic ă corespunzătoare descrierii datelor
aplicațiilor. În cadrul nivelului logic, se lucrează cu anumite părți ale bazei de date, care
poartă denumirea de vederi. Vederile sunt descrise prin subscheme în sublimbaje ale
limbajului de descriere a datelor. De ase menea, utilizatorii pot să primească răspunsuri la
diferitele cereri formulate prin intermediul limbajului de prelucrare a datelor ce sunt specifice
struc turilor virtuale date de vederi ;
nivelul conceptual(global) : este dat de viziunea administratorului ba zei de date, care
realizeză structura conceptuală(schema) corespunzătoare descrierii bazei de date și
administrează componentele bazei de date prin manipularea datelor ;
nivelul fizic : este dat de viziunea inginerului de sistem care realizează structura fiz ică
corespunzătoare descrierii datelor pe suport fizic(periferic).
3.2.1 Concepte utilizate în modelararea bazelor de date
O bază de date poate fi definită [13] ca o mulțime de date ce modelează un univers, format din
obiecte legate între ele. Obiectele de acel ași tip constituie o entitate, iar legătura între două entități
definește o relație(asociere). Entitățile și relațiile au anumite caracteristici(atribute) . Cele trei concepte
de bază enumerate au fost introduse în literatura de specialitate odată cu apariț ia bazelor de date.
Aceste concepte sunt legate între ele : o entitate are mai multe atribute, iar atributelor li se asociaz ă o
mulțime de valori.
32
Entitate : prin entitate se înțelege un obiect concret sau abstract reprezentat prin proprietățile
sale. Astfe l, o entitate poate fi : persoan ă, loc, concept, activitate, evenimet care este semnificativ
pentru ceea ce se modelează.
Relație : între date există diverse legături, relatii. Între datele ce aparțin acetor tipuri de entități
pot exista două tipuri de legă turi:
Prima se definește prin însăși apartenența datelor la entitate;
A doua categorie o constituie legăturile dintr e entitățile de același tip sau de tipuri diferite.
Prin urmare, prin relație se poate înțelege o comunicare între două sau mai multe entită ți.
După cum se poate observa, cardinalitatea depinde de elemente le care corespund fiecărui
element dintr -o entitate în cealaltă entitate, dupa cum urmează :
(1:1) – în cazul fiecărui element din prima entitate îi corespunde cel mai mult un element din a
doua entitate și reciproc;
(1:n)- în cazul fiecărui element al primei entități îi pot corespunde mai multe elemente din a
doua entitate, dar fiecărui element din a doua entitate îi corespunde cel mult un element din prima
entitate. Această structură este de tip arborescent ;
(n:n)- fiecărui element din prima entitate îi corespund mai multe elemente din a doua entitate
și reciproc. Această structură este de tip rețea.
Atribut : orice proprietate a unui obiect poate fi exprimată printr -o pereche de
forma(ATR IBUT, VALOARE). Entitatea se poate exprima prin mai multe proprietăți, deci mai multe
perechi(ATRIBUT, VALOARE), atributul reprezentând o proprietate descriptivă a unei entități sau a
unei relații.
3.2.2 SQL
Limbajul de gestiune a bazelor de date SQL(Structure d Query Language ), ajută la
comunicarea cu o bază de date fiind de asemenea un standard ANSI(American Standard National
Institute) . Declarațiile realizate prin intermediul SQL ajută la manipularea datelor dintr -o bază de
date, putându -se realiza de exempl u editări, afișări, stergeri, inserări.
Câteva dintre sistemele de management relațional al bazelor de date sunt : Oracle, Sybase,
Microsoft SQL Server, Access și Ingres. Multe sisteme de baze de date folosesc în general SQL,
multe dintre ele având propri ile proprietăți de extensie adiționale, care sunt folosite adesea doar în
33
sistemul lor. Totuși comenzile standard SQL, cum ar fii “SELECT”, “INSERT”, “DELETE” și
“CREATE” pot fi folosite pentru a realiza aproape orice se dorește pe baza de date
Elemente le limbajului SQL [14]:
Clauze, fiind componente ale intrucțiunilor și interogărilor ;
Expresii, al căror efect este producerea de valori scalare sau tabele;
Predicate , pot specifica condiții care sunt evaluate de SQL conform logicii ternare sau
booleene, în scopul limitării efectelor intrucțiunilor, sau pentru a influența cursul
programului;
Interogările, au ca scop regăsirea datelor după criterii specifice ;
Instrucțiunile, pot avea un efect persistent asupra datelor sau structurii datelor, sau pot
contr ola tranzactiile, conexiunile sau cursul programului.
Tipuri de date SQL
Sistemul de gestiune al datelor de baze conține 13 tipuri de date principale, pentru a fi folisite
în limbajul SQL.
Tip de date Dimensiune de stocare Desc riere
BINARY 1 octet pentru fi ecare caracter Se poate stoca orice tip de data
BIT 1 byte Valori binare
TEXT 1 caracter pe bype 0 până la 255 caractere
BYTE 1 byte 0 ≤ n ≤ 255
COUNTER 4 bytes Un număr întreg care se mărește
cu o unitate pentru fiecare
înregistrare nou introdusă în
tabel
SHORT 2 bytes -32,768 ≤ n ≤ 32,767
LONG 4 bytes – 2,147,483,648 ≤ n ≤
2,147,483,647
34
GUID 128 bits Un număr de identificare unic
folosit în apelul procedurilor
memorate pe server .
LONGBINARY După caz 0 până la 1.2 gigabytes
LONGTEXT 1 caracter/by te 0 până la 1.2 gigabytes
DATETIME 8 bytes O oră sau o dată calendaristică
DOUBLE 8 bytes Un real n în virgulă mob ilă cu
dublă precizie
Tabel 3.1 Tipuri de date SQL
3.2.3 MySQL
MySQL este un sistem de gestiune a bazelor de date relaționale13, produs de compania
suedeza MySQL AB și distribuit sub Licența Publică Generală GNU . Este cel mai popular
SGBD open -source la ora actuală, fiind o componentă cheie a stivei LAMP (Linux , Apache ,
MySQL, PHP).
Deși este folosit foarte des împreună cu limbajul de programare PHP , cu MySQL se pot construi
aplicații în orice limbaj major. Exist ă multe scheme API disponibile pentru MySQL ce permit scrierea
aplicațiilor în numeroase limbaje de programare pentru accesarea bazelor de date MySQL, cum ar fi:
C, C++, C#, Java, Perl, PHP, Python sau FreeBasic, fiecare dintre acestea folosind un tip spec ific API.
O interfață de tip ODBC denumită MyODBC permit e altor limbaje de programare care folosesc
această interfață, să interacționeze cu bazele de date MySQL cum ar fi ASP sau Visual Basic. În
sprijinul acestor limbaje de programare, unele companii prod uc componente de tip COM/COM+ sau
.NET (pentru Windows) prin intermediul cărora respectivele limbaje să poată folosi acest SGBD mult
mai ușor decât prin intermediul sistemului ODBC. Aceste componente pot fi gratuite (ca de exemplu
MyVBQL) sau comerciale.
35
Caracteristicile cele mai important e ale MySQL sunt:
Este un sistem ra țional – stocheaz ă informații în mai multe tabele , creând real ații între ele,
fiind mai ușor de accesat ;
Open -source – poate fi folosit de oricine deore ște și are nevoie de el ;
Rapid și d e încredere .
3.2.4 PHP
Internetul a intrat deja în al treilea stadiu de dezvoltare, iar noțiuni și facilități precum site -uri
web dinamice și interactive au devenit atributele esențiale ale oricărei afaceri online de succes
implicând comerț electronic. Un studi u al Ayberatlas cu privire la comerțul prin intermediul
Internetului relevă faptul că activitățile de vânzări online au cel mai mare potențial de dezvoltare din
întreg sectorul economic.
Principalul a vantaj al unui site dinamic față de un site static est e ușurința în administrare.
Adăugare a sau modificarea de conținut este foarte simplă datorită faptului că acest conținut este stocat
într-o bază d e date sau în fișiere text, ast fel încât cei care se ocupă de conținut nu au nevoie să posede
cunoștințe de HT ML, CSS, JavaScript sau alte tehnologii specifice domeniului “web design” utilizate
intens la construire paginilor de prezentare. De asemenea, dac ă trebuie să schimbăm logo -ul pent ru
fiecare pagină a site -ului, este de ajuns să facem modificarea într -un fișier în loc să luăm fiecare
pagină în parte, să o modificăm și să o uploadăm înapoi pe server.
Dezvoltarea explozivă a limbajului PHP din ultimii ani este în cea mai mare parte datorată
ușurinței cu care aceasta lucrează cu bazele de date în Internet. Di n multitudinea de s oluții de
dezvoltare de site -uri, PHP oferă programatorului o multitudine de funcț ii predefinite pentr u lucrul cu
bazele de date în Internet. Aceasta înseamnă că în cadrul PHP putem executa toate operațiunile
aferente comenzilor SQL.
PHP este un limbaj de programare pe parte de server(în engleză side -server) care poate,
printre altele, să interacționeze cu o bază de date pentru a afișa sau a modifica informațiile di n ea. Mai
exact, serverul știe s ă furnizeze browser -ului clientului doar pagini HTML. Paginile HTML pot fi deja
pe server sau create tot acolo de către alte aplicații la cererea server -ului de web, fiind apoi servite ca
HTML browser -ului clientului. Acesta aduce dinamică unei pagini web, fiind unul dintre cele mai
importante l imbaje de programare web open -source și server -side.
36
PHP a început în 1994 [15] ca o extensie a limbajului server -side Perl și apoi de o serie de
CGI-uri compilate de către Rasmus Lerdor f, pentru a genera un curriculum vitae și pentru a urmări
numărul de vizitatori ai unui site. Apoi a evoluat în PHP/FI 2.0, dar proiectul open -source a început să
ia aploare după ce Zeev Suraki și Andi Gutmans, de la Technion au lansat o nouă versiune a
interpretorului PHP în vara anului 1998, această versiune primind nume le de PHP 3.0.
PHP-ul este unul dintre cele mai folosite limbaje de programare server -side, conform unui
studi u efectuat de Netcraft în aprilie 2002, apărând pe 9 din cele 37 milioane de domenii de cercetate
în studiu. De asemenea, există un grafic al cr eșterii folosirii PHP -ului pe site -ul oficial. Popularitatea
de care se bucură acest limbaj de programare de datorează următoarelor caracteristici :
Familiaritatea : sintaxa limbajului este foarte ușoară combinând sintaxele unora dintre cele
mai populare lim baje Perl sau C ;
Simplitatea : sintaxa limbajului este destul de liberă. Nu este nevoie de includere de biblioteci
sau de directive de compilare, codul PHP inclus într -un document executându -se între
marcajele speciale ;
Eficiență : PHP -ul se folosește de mec anisme de alocare a resurselor, foarte necesare unui
mediu multi -user, așa cum este Web -ul;
Securitate : PHP -ul pune la dispoziția programatorului un set flexibil și eficient de măsuri de
siguranță;
Flexibilitate : fiind apărut din necesitatea dezv oltării W eb-ului, PHP a fost modularizat pentru
a ține pasul cu dezvoltarea diferitelor tehnologii. Nefiind leg at de un anumit server web, PHP –
ul a fost integrat pentru numeroasele servere web existente: Apache, IIS sau Zeus;
Gratuitate : este probabil cea mai impor tantă caracteristică a PHP -ului. Dezvoltarea PHP -ului
sub licența open -source a determinat adaptarea rapidă la nevoile web -ului, eficientizarea și
securizarea codului.
PHP este simplu de utilizat, fiind un limbaj de programare structurat, ca și C, Perl sa u
începând de la versiune 5 chiar Java, sintaxa limbajului fiind o combinație a celor trei. Datorită
modularității sale poate fi folosit și pentru a dezvolta aplicații de sine stătătoare, de exemplu
combinație cu PHP -GTK sau poate fi folosit ca Perl sau Py thon în linia de comandă. Probabil una
dintre cele mai importante facilități ale limbajului este co nlucrarea cu majoritatea bazelor de date
realaționale, de la PostgreSQL și până la Oracle, trecănd prin MS SQL Server, MySQL sau DB2.
37
Php poate rula pe majo ritatea sistemelor de operare de la UNIX, Linux, Windows sau Mac
OS și poate interacționa cu majoritatea serverelor web. Codul php este interpretat de serverul WEB și
generează un cod HTML care va fi văzut de utilizator(clientului browserului fiindu -i transmis numai
cod HTML).
Figura 3.2 PHP
3.3 HTML și CSS
3.3.1 HTML
HTML (HyperText Markup Language ) este un limbaj de marcare utilizat pentru crearea paginilor
web ce pot fi afișate într -un browser (sau navigator). Scopul HTML este mai degr abă prezentare a
informațiilor, paragrafe, fonturi sau tabele, decât descrierea semanticii documentului.
HTML este o formă de marcare orientată către pre zentarea documentelor text pe o singură
pagină, utilizând un software de redare specializat, numit agent utilizator HTML, cel mai bun
exemplu de astfel de software fiind browserul web. HTML furnizează mijloacele prin care conținutul
unui document poate fi adnotat cu diverse tipuri de metadate și indicații de redare. CLIENTUL TRIMITE CERERE
SERVERULUI
SERVER APACHE PHP BAZA DE DATE
ALTE MODULE
APACHE BROWSER
38
Indicațiile de redare pot varia de la decorațiuni minore ale textului, cum ar fi specificarea faptului că
un anumit cuvânt trebuie subliniat sau că o imagine trebuie introdusă, până la scripturi sofisticate,
hărți de imagini și formulare. Metadatele pot include info rmații despre titlul și auto rul documentului,
informații structurale despre cum este împărțit d ocumentul în diferite segmente, paragrafe, liste, titluri
și informații cruciale care permit ca documentul să poată fi legat de alte documente pentru a forma
astfel hiperlink -uri (sau web -ul).
HTML este un format text proiectat pentru a putea fi citit și editat de oameni utili zând un editor de
text simplu. Totuși scrierea și modificarea paginilor în acest fel solicită cunoștințe solide de HTML și
este consumatoare de timp. Editoarele grafic e (de tip WYSIWYG) cum ar fi Macromedia
Dreamweaver, Adobe GoLive sau Microsoft Fro ntPage permit ca paginile web să fie tratate
asemănător cu documetele Word. HTML se poate genera direct utilizând tehnologii de codare din
partea serverului cum ar fi PHP, JSP sau ASP. Multe aplicații ca sistemele de gestionar e a
conținutului, wiki -uri și forumuri web generează pagini HTML.
3.3.2 Avantajele și dezavantajele HTML
Avantaje
Principalul avantaj care poate fi semnalat cu usurintă este pretul uneori extrem de acce sibil
pentru orice serviciu de creare site HTML. Fiind vorba despre un limbaj pe care 95% dintre
programatori îl cunosc în cele mai mici detalii, serviciile de acest gen sunt oferite de majoritatea
firmelor de web design și freelanceri care pot dezvolta un site perfect functional dar destul de limitat
la nivelul functionalităților. Prețurile pornesc de la aproximativ 100 de euro și pot creste in funcț ie de
numărul paginilor sau complexitatea layout -ului, de regulă fiind vorba despre un calcul al numărului
de ore petrecute în vederea scrierii codului sursă.
Dincolo de pret, discutăm despre un site care, în mare masură, este caracterizat de simplitate
și bun gust, mai ales dacă ne raportăm la proiectele dezvoltate de programatori care detin cunoștințe
temein ice în acest domeniu. Simplitatea se rezumă la structura site -ului, interfața grafică și codul
sursă, acesta din urmă, dacă este scris corect, ajutâ nd la obținerea unei viteze de încarcăre a site-ului
extrem de ridicate cât și la o indexare facilă din part ea motoarelor de că utare.
Dezavantaje
Principalul dezavantaj pentru orice site construit cu ajutorul limbajului HTML este însuși
lipsa unei complexităț i de moment sau a p osibilității de îmbunătăț ire ulterioar ă a soluției. Astfel, veți
fi întotdeauna limi tați la un site static asupra căruia modifică rile aduse vor avea efect doar la capitolul
estetic sau asa -zis des ign, cum este cunoscută interfață pe care utilizatorul o ved e în momentul în care
39
navighează pe un site construit în HTML. Totuși, dacă doriț i un site de prezentare simplu, far ă a fi
nevoiți să le oferiți vizitatorilor functionalităț i avansate, HTML -ul este u n limbaj perfect si extrem de
ușor de utilizat de că tre u n programator. În alte condiții, veți fi î n postura de a nu putea implementa
functio nalităț i avansate, drept pentru care un update consistent se va ma terializa prin schimbarea
totală a platformei ș i trecerea la un li mbaj de programare mai complex și î n acel ași timp permisiv.
Functionalităț ile unui site sunt dintre cele mai diversif icate, însa site -urile HTML putem
spune că nu le deț in. Ne refer im la panoul de administrare atâ t de util unui proprietar care dorește o
manageriere rapidă a conț inutului, la colabo rarea dintre site și o bază de date capabil ă să stocheze
diverse informaț ii precu m conturi de utilizatori sau articole de blog, imposibili tatea de a genera un
modul de că utare în site a diverselor informații, cât si absența unei funcții de î nregistrare/logare a
vizitatorilor.
Dacă ar fi să punem în balanță aceste date și să alegem un s ite optim pentru necesităț ile curente ale
unui proprietar de site, cu siguranță am înlocui site -urile statice, create î n HTML, cu site -uri real izate
pe platforme permisive, aș a cum sunt cele realizate pe CMS -uri prec um WordPress ș i Joomla.
Diferențele de f unctionalități sunt uriașe, în timp ce preț urile sunt similare, motive pentru care
eforturile financiare pentru a beneficia de un site de calitate sunt insesizabile.
3.3.3 CSS
CSS(Cascading Style Sheets) este un standard pentru formatarea elementelor un ui doc ument
HTML. Stilurile se pot atașa elementelor HTML prin intermediul unor fișiere externe sau în cadrul
documentului, prin elementul <style> și/sau atributul style. CSS se poate utiliza și pentru formatarea
elementelor XHTML, XML și SVGL. Fisierul CSS(c ascading style sheet – foi de stil în cascada) va
permite separarea continutului (X)HTML de stilul de afisare i n pagina. Ca de obicei, utilizaț i codul
(X)HTML pentru ar anjarea continutului î n pagina, î nsa toat ă prezentarea (font uri, culori, fundaluri,
borduri) se realizează din fișierul CSS. În acest moment, puteț i folosi CSS -urile în două moduri, ș i
anume interne sau externe.
Stilurile interne
Aceasa metodă permite plasarea codului CSS î n interiorul fiec ărei pagini html, î ntre tagurile
<head> </hea d>
Acest lucru se face ca î n exemplul ce urmeaza:
<head><title>titlu pagina</title>
<style type="text/css">Aici se definesc stilurile CSS</style></head>
40
Folosind această metodă (stilurile interne), fiecare fisier (X)HTML v a conț ine codul CSS folosit la
stiliz are. Asta înseamn ă că atunci c ând dorim să facem o schimbare de stil (marimea fontului, culoare )
va trebui s ă facem modificarea în toate paginile ce conț in acel stil.
Stilurile externe
Un fișier CSS extern poate fi realizat cu orice editor simplu de text (Notepad, Wordpad) sau cu
editoare avansate gen Dreamweaver. Fișierul CSS nu conține sub nici o form ă cod (X)HTML, doar
cod CSS. Fisierul trebie salvat cu extensia .css. Inserarea fișierului extern în paginile (X)HTML se
face foarte usor, prin plasarea u nui link (legatură) în secțiunea <head> </head> a fiecărei pagini pe
care dorim să folosim stilul respectiv.
De exemplu:
(X)HTML: <link rel="stylesheet" type="text/css" href="Calea catre fisierul.css" />
sau puteti folosi metoda de import dupa cum u rmeaza:
<style type="text/css">@import url( Calea catre fisierul.css )</style>
Oricare dintre metode este buna si se obtine plasand unul dintre codurile de mai sus in
sectiunea <head> </head> a paginii, dupa cum exemplificam mai jos:
<head > <title> titlu pagina </title>
<link rel="stylesheet" typ e="text/css" href="stil.css" /> </head>
sau
<head> <title> titlu pagina </title>
<style type="text/css"> @import url( Cale a catre fisierul.css ) </style> </head>
Avantajele care fac ca aceast ă metodă să fie m ai bună sunt :
Flexibilitate;
Întreținere mai ușoară ;
Diensiuni reduse ale paginilor;
41
3.4 Apache Web Server
Apache este principalul tip de server folosit pe Internet la ora actuală, constituind o
componentă cheie a infrastructurii acestuia. Cea mai importantă caracteristică a unui server web este
de traduce a unui URL într -un nume de fisier și apoi să -l trimita in apoi prin Internet, sau într -un nume
de program, apoi să ruleze programul și să transmită date le de iesire către calculatorul sursa.
Apache este un server web foarte complex, în principal dato rită numeroaselor facilități pe care le
oferă: fiabilitate (fiind un program open -source, este pe rmanent testat si îmbunătățit), rapiditate,
consum mic de resurse hardware, multitasking, virtual hosts, securitate sporită, rulează pe diferite
platforme, ușor de configurat.
Apache HTTP Server este un web server pentru sisteme ca si Unix, Microsoft Windows,
Novell Net Ware și alte sisteme de operare . Apache este remarcabil pentru ca joacă un rol cheie în
cresterea in itială a In ternetului din lumea intreagă . Când a fost pentru prima data eliberat, Apache a
fost singura sursă alternativă viabilă la Netscape Communications Co rporation web server( în mod
curent cunoscut ca și Sun Java System Web Server). De atunci a evolu at la rivalul Unix – servere web
în termeni de funcționalitate și performanță. Din Aprilie 1996 Apache a fost cel mai popular server
HTTP din intreaga lume a internetului, servind ca platformă de referință împotriva careia alte server
web sunt intenționate și apreciate; ca și în Ianuarie 2007, Apache a servit la 60% din toate website –
urile. Apache continuă să fie cel mai popular server web care este utilizat. Apache este dezvoltat și
menținut de o comunitate deschisă de dezvoltatori de aplicații sub auspicii le Fundatiei Apache
Software. Eliberată sub licența Apache, serverul Apache HTTP este un program gratis.
3.4.1 Istoria
Prima versiune a web serverului Apache a fost creeată de Robert McCool, care a fost serios
implicat în Centru National pentru Supercomputing A pplications web server, cunoscut simplu ca si
NCSA HTTPd . Când Rob a parasit NCSA la mijlocul anului 1994 a lăsat o varietate de modele
pentru a îmbunătăți circulatia prin email. Rob McCool nu a fost singur în eforturile sale. Mulți alți
dezvoltatori de a plicații au ajutat la formarea ori ginalului "Apache Group": Brian Behlendorf, Roy T.
Fielding, Rob Hartill, David Robinson, Cliff Skolnick, Randy Terbush, Robert S. Thau, Andrew
Wilso n, Eric Hagberg, Frank Peters, și Nicolas Pioch. FAQ afirmă pe site-ul of icial al proiectului:
“Numele Apache a fost ales din res pect pentru Tribul nativ indian American al apașilor“, bine
cunoscut pentru îndeman ările superioare în strategia lor și inepuizabilă anduranță . Cea mai raspandit ă
interpretare este aceea că numele provine din faptul că atunci când a apărut la î nceputul anulu i 1995,
web serverul a constat î ntr-un set de patches la codul de bază al NCSA HTTPd 1.3 ș i de aceea a fost
"a patchy" server .Aceasta a fost explicaț ia inițială a website -ului acestui proiect.
42
Versiunea 2 a serverului Ap ache a fost o rescriere substanț ială din codul Apache 1.x, cu o mare
concentrare asupra ulterioarei modulaț ii și dezvoltarea unei rețele portabile ,Apache
Portable Runtime. Partea centrală din Apache 2.x are ma i multe intensificări majore față de Apache
1.x . Acestea include filetarea UNIX, suport mai bun pentru platforme non -UNIX , (cum ar fi
Microsoft Windows), un nou Apache API, si suport IPv6 . Prima eliber are a Apache 2 a fost în Martie
2000 cu prima dispon ibilitate generală în Mai 2002.
43
4. PREZENTAREA APLICAȚIEI WEB
4.1 Informații generale
Această aplicație este o platformă de educație online, care încearcă să calce pe urmele
educației clasice. Aplicația este realizată pe serverul Apache, descr is în secțiunea anterioară. Această
platformă online conține elemente multimedia pentru a ajute studentul/elevul să perceapă cât mai ușor
informațiile. La baza acestei aplicații se afla o baza de date creată în MySQL, pentru a memora toate
modificările ce se fac în aplicație. Platforma conține două pagini importante, total diferite, și anume:
pagina profesorului și pagina cursantului/studentului.
Paginile sunt diferite, deoarece acești utilizatori sunt diferiți, avănd posibilitatea de a acționa
diferit as upra platfomei. Profesorul are posibilitatea de a adăuga, edita, dar și a șterge un curs, față de
student care are posibilitatea doar de a vizualiza. Cursurile pentru a deveni tot mai interactive, pot fi
încărcate în diferite tipuri și anume : video, audio text, sau prezentare Power Point. Platforma con ține
și un chat local care nu memorează mesajele fiind doar un pentru cei care sunt autentificați și vor să
anunțe ceva.
Cadrele didactice au acces la :
Cursuri și capitole (adăugare, editare, ștergere)
Teme( adăugare și încărcare rezultate)
Asignare note
Vizualizarea Membrilor
Chat
Studenții au acces la:
Cursuri și capitole(doar vizualizare și descărcare)
Teme (descărcare și încărcare rezolvare temă)
Vizualizare note
Chat
44
Baza de date este punctul principal al acestei aplicații, acesta conținănd următoarele tabele:
Profesor
Student
Curs
Capitol curs
Temă
Notă temă
Figura 4.1 Structura bazei de date
4.2 Crearea tabelelor
Crearea tabelelor s -a realizat prin SQL și anume:
Crearea tabelului ce conține informațiil e despre profesor
CREATE TABLE `profesor` (
`IDprofesor` int(11) NOT NULL,
`numeLogin` varchar(50) NOT NULL,
`parola` varchar(30) NOT NULL,
`nume` varchar(20) DEFAULT NULL,
`prenume` varchar(30) DEFAULT NULL,
`email` varchar(50) DEFAULT NULL,
45
`adresa` varc har(200) DEFAULT NULL,
`descriere` varchar(300) DEFAULT NULL,
`pozaAtasata` blob
)
Acest tabel are cheie primară câmpul IDprofesor.
Crearea tabelului ce conține informatiile despre student/elev
CREATE TABLE `student` (
`IDstudent` int(11) NOT NULL,
`numeLogin` varchar(50) NOT NULL,
`parola` varchar(30) NOT NULL,
`nume` varchar(20) DEFAULT NULL,
`prenume` varchar(30) DEFAULT NULL,
`email` varchar(50) DEFAULT NULL,
`adresa` varchar(200) DEFAULT NULL,
`descriere` varchar(300) DEFAULT NULL,
`poza` longblob,
`anul` int(11) DEFAULT NULL
)
Acest tabel are cheie primară câmpul IDstudent.
Crearea tabelului ce conține informatiile despre curs
CREATE TABLE `curs` (
`IDcurs` int(11) NOT NULL,
`IDprofesor` int(11) DEFAULT NULL,
`denumire` v archar(100) DEFAULT NULL,
`prezentareGenerala` varchar(300) DEFAULT NULL,
`anul` int(11) DEFAULT NULL,
`semestrul` int(11) DEFAULT NULL
)
Acest tabel are setat cheia primar ă câmpul IDcurs, iar cheia externă IDprofesor deoarece intre tabelele
curs și profesor există relația 1-n.
46
Crearea tabelului ce conține informatiile despre capitolele cursurilor
CREATE TABLE `capitolcurs` (
`IDcapitol` int(11) NOT NULL,
`IDcurs` int(11) DEFAULT NULL,
`titlu` varchar(100) DEFAULT NULL,
`continut` mediumtext,
`fisierAtasat` varchar(1000) DEFAULT NULL
)
Cheia primară este IDcapitol, iar cheia externă este IDcurs, fiind relație de 1-n între tabelele Curs și
Capitol
Crearea tabelului membri curs
CREATE TABLE `membricurs` (
`IDcurs` int(11) NOT NULL,
`IDstu dent` int(11) NOT NULL,
`notaFinala` float DEFAULT NULL
)
Acest tabel este un rezultat al relației n-m între tabelele curs și student, având o cheie primară
compusă IDcurs + IDstudent și cheie externă IDcurs cu referință la tabelul curs si IDstudent cu
referință la tabelul Student.
Crearea tabelului temă
CREATE TABLE `tema` (
`IDtema` int(11) NOT NULL,
`IDcurs` int(11) NOT NULL,
`titlu` varchar(100) NOT NULL,
`enunt` varchar(10000) DEFAULT NULL,
`pondere` float DEFAULT NULL,
`dataCreare` dat e DEFAULT NULL,
`dataLimita` date DEFAULT NULL
)
47
Acest tabel are cheie primară câmpul IDtema și cheie externă IDcurs, cu referință la tabelul curs, fiind
o relație de 1-n între tabele.
Crearea tabelului notă temă
CREATE TABLE `notatema` (
`IDtema` int (11) NOT NULL,
`IDstudent` int(11) NOT NULL,
`nota` float DEFAULT NULL
)
Acest tabel este rezultatul realației n-m între tabelele temă și student, avănd o cheie primară compusă
din IDtema și IDstudent. Cheile externe sunt: IDtema cu referință la tabelu l temă și IDstudent cu
referință la tabelul student.
4.3 Struc tura bazei de date
Structura bazei de date este prezentată în următoarea diagramă.
Figura 4.2 Baza de date
48
Dupa crear e bazei de date și inserarea valorilor a urmat implementarea funcționalitați lor în
PHP, HTML și CSS.
4.4 Autentificarea
Deoarece avem două tipuri de utilizator i(student -cadru didactic), am ales ca în pagina
principală, utilizatorul să îsi aleaga pe ce autentificare trebuie să meargă dupa cum urmează în
următoarea imagine :
Figura 4.3 Pagina Principala;
După ce a ales, acesta este direcționat, în functie de ce a ales, pe cate o pagină nouă.
Autentificare student
Figura 4.4 Autentificare student
49
Autentificare profesor
Figura 4.5 Autentifica Profesor
Autentificare student ului sau a cadrului didactic se face prin intelermediul numelui de
autentificare și a parolei care se găsesc în baza de date și sunt introduse de către admin. Dupa ce
utilizatorul, indiferent de tipul acestuia, completează câmpurile și apasă butonul de aut entificare se va
verifica într -un fișier .php dacă valorile introduse corespund cu cele din baza de date. Dacă da,
utilizatorul intră în pagina principală, dacă nu se afișează un mesaj în care este atenționat că nu a
completat corect cămpurile. Există și p osibilitatea de a nu completa deloc câmpurile, dar se va afișa
un mesaj de eroare în care utilizatorul este atenționat.
Figura 4.6 Autentificare Incorect ă
50
În urmatoarea secvență de cod este prezentată autentificarea studentului.
<?php
include("dbconfig. php");
session_start();
if($_SERVER["REQUEST_METHOD"] == "POST")
{
// username and password received from loginform
$username=mysqli_real_escape_string($conn,$_POST['username']);
$password=mysqli_real_escape_string($conn,$_POST['password']);
$sql_query= "SELECT IDstudent FROM student WHERE numeLogin='$username' and
parola='$password'";
$result=mysqli_query($conn,$sql_query);
$row=mysqli_fetch_array($result,MYSQLI_ASSOC);
$count=mysqli_num_rows($result);
// If result matched $username and $password, table row must be 1 row
if($count==1){
$_SESSION['login_user']=$username;
header("location:studentHome \studentHome.php");
}
else{
print "<script type= \"text/javascript \">";
print "alert('Numele de autentificare sau parola nu sunt corecte')";
print "</script>";
}
}
?>
Prima dată se apelează fișierul dbconfig. php care conține logarea la baza de date, apoi se
verifică daca butonul de autentificare este apăsat. Dacă este apasat se iau valorile din form -ul de
autentificare cu ajutorul funcției mysq li_real_escape_string care primește 2 parametri, conexiunea și
valoarea numelui de autentificare sau parolei prin intermediu metodeo $_Post.
După aceea se face select din baza de date fie din tabela student fie profesor datele acestuia,
punându -se două co ndiții și anume numele de autentificare al utilizatorului din baza de date să
51
corespundă cu cel luat din form -ul de autentificare și parola din baza de date să corespundă cu parola
introdusă de la tastatură, cea luată cu metoda $_POST din form -ul de autent ificare.
Se verifică daca există un astfel de utilizator în baza de date, sau dacă numele sau parola au
fost completate și dacă da se intră în pagina principală a autentificatorului, dar dacă nu se afișează
mesajul de avertizare.
Figura 4.7 Autentificar e Incorectă 2
Figura 4.8 Diagramă de activitate pentru autentificare
52
4.5 Structura aplicației
Structura și funcționalitățile aceste aplicații web derivă din ro lurile utilizatorilor acesteia.
4.5.1 Utilizatorul Profesor
Acesta față de utilizatorul de tip student p osedă mai multe drepturi în această platformă online.
Figura 4.9 Profesor Pagină Principală
53
Utilizatorul profesor se referă la cadrul didactic, care după logare dobăndește următoarele facilități:
Figura 4.10 Profesor
Vizualizare/Editare/Adăug are/Ștergere, prin această opțiune, utilizatorul de tip profesor poate
să adauge, modifice cursurile din baza de date, acesta alegând daca să participe la un curs sau
nu. Pentru adăugare unui curs nou profesorul trebuie să completeze următoarele câmpuri :
denumire, an, semestru și prezentare generală. După apăsarea butonului de salvare se va
introduce un nou curs în baza de date cu valorile introduse de la tastatură.
54
Figura 4.11 Editare Cursuri
Figura 4.12 Adăugare Curs
55
Editare profil și modificare par olă.
Figura 4.13 Editare Profil
Figura 4.14 Schimbare Parolă
56
Figura 4.15 Editare Informații Personale
După ce se apasă pe un curs, o să apară denumirea cursului și prezentarea generală, apoi lista
de capitole. Profesorul, la fel ca la cursuri, poa te edita, șterge, dar și adăuga capitole.
Figura 4.16 Vizualizare Capitole
57
4.5.2 Utilizatorul Student
Utilizatorul student după autentificare are următoarele pozibilități:
Figura 4.17 Student
Editare profil și modificare parolă :
Figura 4.18 Editare Infor mații Personale
58
Figura 4.19 Schimbare Parolă
59
5. CONCLUZII
Dezvoltarea acestei aplicații, platformă online de învățare, a fost o adevărată provocare, mai
ales că a trebuit sa învăț noi tehnologii de dezvoltare, dar și în implementarea elemen telor multimedia,
care fac ca această platformă să fie diferită în felul ei, dar și să o facă mai interactivă si atractivă.
Educația la distanță a fost scopul acestei aplicații, ajutând studenții care nu pot ajunge la
cursuri, din varii motive, prin acces area acestei platforme online
La baza acestei platforme online de învățare este de asemenea e -Learning care îmbină
educația, căpatarea de noi cunoștințe într -o formă cât mai interactivă și anume prin mesaje
electronice, cursuri electronice câ t mai atract ive, cursuri sub fomă audio, video, prezentări Power
Point și imagini care să descrie ceea ce un curs prezintă , dar nu prin cuvinte.
Ca o concluzie finală, sper ca acestă aplicație care are la bază educația la distanță, să se
încadreze în standardele imp use.
60
6. BIBLIOGRAFIE
[1] https://1educat.wordpress.com/category/elearning/
[2] http://www.elearni ng.ro/educatia -la-distanta
[3]http://librarie.agata.ro/wpcontent/uploads/2013/02/EdituraAgata_OlimpiusIstrate_Educatia
_la_distanta_2000.pdf
[4] http://www.elearning -forum.ro/resurse/a 5-tipuri.html
[5]http://www.elearning -forum.ro/resurse/a5 -tipuri.html
[6]http://www.elearning -forum.ro/resurse/a5 -tipuri.html
[7]https://1educat.wordpress.com/category/elearning/
[8] http://www.racai.ro/media/Referatul1 -IulianaDobre.pdf
[9 ]http://www.elearning -forum.ro/resurse/a1 -elearning.html
[10] http://www.elearning -forum.ro/resurse/a1 -elearning.html
[11] http://www.1educat.ro/elearning/system/alegerea.html
[12] http://yamaho.eu/files/SC%20 -%20BD -gen.pd f
[13] https://ro.wikipedia.org/wiki/MySQL
[14] https://ro.wikipedia.org/wiki/PHP
61
7. CD / DVD
62
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Sistem de e -Learning cu elemente multimedia Marina Amalia Marinescu COORDONATOR ȘTIINȚIFIC S.l.dr.ing. Anca Udriștoiu Iulie 2016 CRAIOVA „Învățătura… [612944] (ID: 612944)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.