CAPITOLUL I – NOȚIUNI DE BAZĂ ………………………….. ………………………….. …………………….. 7 1.1. Obiectivul… [612938]

5
CUPRINS
CAPITOLUL I – NOȚIUNI DE BAZĂ ………………………….. ………………………….. …………………….. 7
1.1. Obiectivul măsurătorilor topografice ………………………….. ………………………….. ………………….. 7
1.2. Importanța lucrărilor topografice ………………………….. ………………………….. ……………………….. 8
1.3. Rolul lucrărilor topografice în domeniul construcțiilor ………………………….. ………………………. 8
CAPITOLUL II – REȚELE DE RIDICARE PLANIMETRICE ………………………….. …………… 10
2.1. Rețele de sprijin geodezice specifice lucrărilor de topografie ………………………….. ……………. 10
2.2. Marcarea punctelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 12
2.3. Semnalizarea punctelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 14
2.4. Drumuiri planimetrice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 17
2.5. Drumuire sprijinită la capete pe puncte de coordonate cunoscute și laturi cu orientări cunoscute
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 19
CAPITOLUL III – SISTEME ȘI METODE DE POZIȚIONARE GNSS ………………………….. . 25
3.1. Sistemele de poziționare GNSS ………………………….. ………………………….. ………………………… 25
3.2. Metode de poziționare GNSS ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 27
3.3. Avantajele tehnologiilor de măsurare satelitară ………………………….. ………………………….. ….. 28
3.4. Rețeaua Națională de Stații GNSS Permanente ………………………….. ………………………….. ….. 29
CAPITOLUL IV – DESCRIEREA APARATURII ȘI A PROGRAMELOR UTIL IZATE … 31
4.1. Prezentarea stației totale folosite – South NTS 360 ………………………….. ………………………… 31
4.2. Prezentare GPS Rover V30 – Receptor GNSS cu dublă frecvenț ă ………………………….. ……. 32
4.3. Prezentarea softurilor de prelucrare a datelor ………………………….. ………………………….. …….. 33
V. STUDIU DE CAZ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 37
5.1 Scopul și localizarea lucrării ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 37
5.2 Întocmirea rețelei de sprijin ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 39
5. 3Descrierea topografică a punctelor noi ………………………….. ………………………….. ……………….. 42
5.4 Efectuarea măsurătorilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 48
5.5 Prelucrarea măsurătorilor topografice ………………………….. ………………………….. …………….. 49
5.6 Întocmirea documentației ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 70
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 86
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 87

6
Lista figurilor
Nr. fi gură Denumirea Pagina
Figura 2.1 Rețeaua de triangulație 12
Figura 2.2 Marcarea cu țăruși din lemn și țăruși metalici 14
Figura 2.3 Bornarea punctelor topografice și bo rnarea la subsol 14
Figura 2.4 Semnalizar ea cu jaloane 15
Figura 2.5 Semnalizarea cu baliză la sol 16
Figura 2.6 Semnalizarea cu piramidă la sol 16
Figura 2.7 Semnalizarea cu balize în pom 16
Figura 2.8 Semnalizarea cu pilastru 17
Figura 2.9 Drumuire sprijinită la capete pe puncte de coordon ate
cunoscute 17
Figura 2.10 Drumuire sprijinită la capete pe puncte de coordonate
cunoscute și orientări 18
Figura 2.11 Drumuire cu punct nodal 18
Figura 2.12 Drumuire în vânt 18
Figura 2.13 Drumuire întinsă 19
Figura 2.14 Drumuire în circuit închis 19
Figura 2.15 Drumuire sprijinită la capete pe puncte de coordonate
cunoscute și orientări 20
Figura 2.16 Trasarea indirectă a distanțelor 20
Figura 3.1 Poziționare absolută și relativă 26
Figura 3.2 Rețeaua Geodezică Națională (GPS) 30
Figura 4.1 Stația totală South NTS 360 32
Figura 4.2 Modelul GPS Rover V30 33
Figura 4.3 Software Tecs Transfer 34
Figura 4.4 Software TransDat 34

7

CAPITOLUL I – NOȚIUNI DE BAZĂ

1.1. Obiectivul măsurătorilor topografice
Măsurarea și reprezentarea pe plan a formei Pământului a constituit o preocupare pentru
om din cele mai vechi timpuri. Pe măsură ce cunoștințele omului s -au amplificat, iar s ocietatea a
trecut pe trepte superioare de dezvoltare, măsurătorile terestre au început să capete o importanță
sporită pentru tot mai numeroase domenii ale activității umane.
O ramură a științelor măsurătorilor terestre o constituie topografia.
Fără știința măsurătorilor terestre, care cuprinde o totalitate de acțiuni cu metode pr oprii
disciplinelor componente (ast ronomie geodezică, cartografie, fotogrametrie, geodezie, grav i-
metrie, topografie etc.), executate în vederea determinării și reprezentării pe plan a formei și d i-
mensiunilor Pământului.
În același timp însă, topografia mai are o direcție importantă de activ itate: transpunerea
pe teren a lucrărilor inginerești proiectate. Materializarea pe teren a lucrărilor proiectate (proie c-
tarea de drumuri, delimitarea de tarlale și parcele, trasarea construcțiilor și a lucrărilor de
îmbunătățiri funciare etc.) se realizea ză cu instrumente și metode topografice.
Prin urmare, topografia are de rezolvat două grupe de mari probleme:
 Efectuarea de măsurători și calcule pentru obținerea bazei topografice a unui
teritoriu.
 Transpunerea pe teren a proiectelor tehnice realizate pe baza planurilor și a
hărților.
Preocupările acestei științe rezultă din însăși etimologia denumirii sale, care provine din
alăturarea a două cuvinte grecești: topos= loc și graphein= descriere.
Topografia rezolvă problemele care îi revin din știința măsură torilor terestre în strânsă legătură
cu celelalte discipline componente cu care are numeroase instrumente și metode de lucru c o-
mune.

8
1.2. Importanța lucrărilor topografice

Lucrările de topografie aplicată sunt necesare aproape în toate ramurile economie i
naționale astfel:
 În agricultură, pentru lucrări de organizare a teritoriului și de ameliorare a unor suprafețe
prin: amenajări de albii, desecări, irigări etc.;
 În industria hidroenergetică sunt necesare lucrări topografice pentru determinarea
amplasame ntului barajelor și hidrocentralelor, a suprafețelor inundate de lacurile de acumulare, a
capacității lacurilor etc.;
 Pentru drumurile de comunicație (dumuri, căi ferate) – lucrările topografice intervin atât
la alegerea celor mai economice trasee, cât și la amplasarea corespunzătoare a stațiilor și
nodurilor de cale ferată precum și a construcțiilor care deservesc materialul rulant;
 În industria extractivă (cărbuni, minereuri) – pentru determinarea planurilor de
străpungere a rocilor (galerii, tuneluri), p entru determinarea poziției și mărimii stratului de
zăcăminte, a amplasării și instalațiilor de suprafață etc.;

1.3. Rolul lucrărilor topografice în domeniul construcțiilor
De la prima reprezentare topografică a unui teritoriu și până astăzi s -au scurs c inci milenii în care
topografia a avut o evoluție continuă. Dat fiind puternicul său caracter aplicativ, în m omentul de
față nu se poate concepe, practic nici o lucrare de construcții, cadastru, etc. care să nu fie însoțită
de masurători topografice. Mai m ult, diferite alte activități economice și sociale impun cun o-
așterea teritoriului din punct de vedere al poziției, formei, mărimii și al detaliilor, care pot fi na t-
urale (munți, ape, păduri etc.) sau artificiale ( drumuri, clădiri, construcții h idrotehnice etc. ).
Toate acestea presupun măsurarea și reprezentarea suprafețelor de teren sub formă de planuri
topografice sau hărți, care redau la scară redusă atăt imaginea din ansamblu cât și elementele
componente ale teritoriului considerat, cu o precizie cores punzătoare ce rințelor.
De asemenea, aplicarea pe teren a construcțiilor proiectate de orice tip și urmărirea în
timp a deformațiilor unor construcții hidrotehnice, industriale sau civile de mare importanță i m-
pun realizarea de măsurători și calcule topograf ice.

9
Prin caracterul său aplicativ, topografia și -s creat metode speciale de măsurare, calcule și
reprezentare, în funcție de domeniul vizat, astfel că în momentul de față are ramuri specifice, ca
de exemplu: topografie pentru lucrări hidrotehnice, topogra fie cadastrală, topografie minieră,
pentru construcții, silvică, etc.
În concluzie, lucrările topografice permit schimbul, vânzarea sau transmiterea prin
moștenire a proprietățiilor funciare, organizarea și echiparea suprafețelor urbane, agricole și si l-
vice, realizarea și urmărirea în timp a construcțiilor, deschiderea și dezvoltarea exploatărilor
miniere, inventarierea, utilizarea și protecția apelor și multe altele, care atestă importanța sa ec o-
nomică.
Din punct de vedere tehnic și științific, topografia contribuie continuu la îmbunătățirea
metodelor de măsurare, a calculului matematic, cu care operează din plin și a mai multor dom e-
nii ale cunoașterii.
Metodele și instrumentele folosite în lucrările topografice speciale duc la o diferențiere a
acestora faț ă de lucrările clasice conducând la o nouă ramură a măsurătorilor terestre care are un
obiect proriu “topografia specială” sau “geodezia aplicată”.
În topografie se deosebesc patru mari activități;
a. Lucrările topografice pentru înocmirea proiectelor – care sunt strâns legate de
scopul tehnic urmărit;
b. Pregătirea topografică a proiectelor (proiectarea tehnico -topografică);
c. Lucrările topografică pentru trasarea pe teren a proiectelor;
d. Lucrările topografice în timpul exploatării obiectivelor proiectate pentru ur mări-
rea comportării în timp a acestora;
Pornind de la aceste patru mari activități lucrările topografice implică trei faze mari:
 Determinarea coordonatelor X, Y, H a unor serii de puncte topografice, care servesc la
întocmirea materialului grafic necesar proiectării, care fac obiectul problemei topografice d i-
recte;
 Executarea obiectivelor tehnice care necesită aplicarea pe teren a preoiectelor și lucrărilor
de trasare în timpul execuției – fac obiectul problemei topografice inverse;
 Îmbinarea problemei top ografice directe și a problemei topografice inverse face obiectul
măsurării de deformații și urmărirea comportării în timp a obiectivelor realizate;
Toate aceste trei faze fac obiectul a trei cursuri distincte:

10
 Ridicări topografice speciale;
 Topografie in ginerească;
 Măsurarea topografică a deplasărilor și deformațiilor construcțiilor;

CAPITOLUL II – REȚELE DE RIDICARE PLANIMETRICE

2.1. Rețele de sprijin geodezice specifice lucrărilor de topografie
Rețeaua geodezică este formată din acele puncte, a căr or coordonate sunt cunoscute, într –
un sistem unitar de referință, aflate pe suprafața pe care se efectuează ridicarea. Se poate clasifica
în :
A. Rețea de triangulație – reprezintă o metodă de determinare a coordonatelor x, y în
planul de proiecție sau coordo natelor B,L pe elipsoidul de referință. Metoda nivelmentului
trigonometric și metoda nivelmentului geometric se pot aplica pentru determinarea cotelor
punctelor de triangulație. Rețeaua geodezică de triangulație este formată din 8745 puncte de
ordinul I, I I, III si IV.
B. Rețea geodezică de nivelment – constituie determinările altimetrice a lucrărilor de
geodezie. În țara noastră, are o lungime de 6620 km și este formată din 6400 de reperi.
C. Rețeaua gavimetrică – este alcătuită din puncte în care se determină accelerația
gravitațională și altitudinea cu o precizie ridicată, iar coordonatele sunt determinate orientativ.
În țara noastră sunt utilizate măsurătorile efectuate în sistemul rețelei geodezice de stat.

Rețeaua de triangulație geodezică de stat
Rețeaua Geodezică de stat sau Rețeaua de Triangulație reprezintă rețeaua depuncte de
sprijin ce formează baza tuturor ridicărilor planimetrice.
“Aceasta se compune dintr -o rețea complexă de triunghiuri, care acoperă întreaga supr a-
față a țării noastre. Este concepută ierarhizat, iar punctele sunt astfel:
– ordinul superior format din punctele de ordinul I și II;
– ordinul inferior format din punctele de ordinul III și IV;

11
– rețeaua de îndesire de ordinal V, ale cărei puncte au fost determinate prin triangulație,
trilaterație, poligonometrie și intersecții. ”1
Privite prin prisma ridicărilor, punctele rețelei geodezice, obținute prin triangulații, asi g-
ură rețeaua de sprijin geodezică pentru desfășurarea metodelor de ridicare în plan (topografice,
fotogrametrice, even tual prin orice alte metode) pentru orice suprafețe sau exigențe. Totodată
rețelele geodezice pot servi și scopurilor știintifice, legate de forma și dimensiunile globului
pământesc.

Figura 2.1. Rețeaua de triangulație

În funcție de distanța dintre p uncte, de precizia măsurătorilor și calculelor, punctele ce
formează Rețeaua Geodezică se clasifica astfel :
– Ordinul I , având punctele ( vârfurile triunghiurilor ) situate la 20 -60 km, în medie 30
km;
– Ordinul II, vârfurile de triunghiuri sunt interca late în Ordinul I și la distanțe intre 10 -20
km, în medie 15 km;
– Ordinul III, punctele sunt dispuse în interiorul triunghiurilor de Ordinul II , la distanțe
de 5-10 km, în medie 7 km;
– Ordinul IV, cuprinde puncte situate în interiorul triunghiurilor de Ordinul III și sunt si t-
uate la distanța medie de 3 km;
– Ordinul V, sunt punctele intercalate în triunghiuri de Ordinul IV la distanța medie de 1,5
km.

1Manea, R., 2013, p .91

12
O primă caracteristică a acestor rețele, este aceea că fiecare din ele (mai puțin cea de o r-
din I), completează pe cea de ordin superior. A doua caracteristică este aceea ca rețelele de
ordinul I se determină primele, apoi din acestea cele de ordinul II, cele de ordinul III se dete r-
mină din ordinele I și II, cele de ordinul IV se determină din ordinele I ,II și III și în sfârșit, cele
de ordinul V, din toate ordinele precedente.
Întocmirea rețelei de triangulație se face inițial pe un plan sau o hartă la scări mici
(1:25.000 – 1:50.000), iar apoi în teren prin parcurgerea traseului respectiv. În amplasar ea pun c-
telor de triangulație se ține cont de următoarele criterii:
– legăturile dintre puncte să ducă la figuri geometrice simple (triunghiuri sau patrulatere)
astfel încât prin gruparea lor să determine forme diferite de rețele (poligon sau punct
central, l anțuri de triunghiuri, patrulatere sau dublă diagonală, lanțuri de patrulatere);
– rețeaua să acopere în totalitate zona care trebuie ridicată;
– punctele rețelei să fie uniform distribuite, respectiv densitatea să fie aceiași;
– punctele rețelei să fie staționa bile și cu vizibilitate între acestea;
– triunghiurile rețelei să fie geometric echilibrate, iar dacă acest lucru nu este posibil în
toate situațiile atunci unghiurile nu trebuie să fie mai mici de 30g.

2.2. Marcarea punctelor
Marcarea este operația de fi xare a mărcilor topografice la suprafața solului sau zidăria
construcțiilor, în scopul materializării permanente a punctelor topografice. Marcarea punctelor se
face în mod diferențiat după importanța și destinația acestora.
Punctelor topografice marcate li se vor determina coordonatele și vor fi utilizate la d e-
terminarea altor puncte sau vor fi utilizate în ridicările ulterioare.
Marcarea punctelor se poate face cu caracter provizoriu sau permanent.
Marcarea provizorie
Această marcare este de scurtă du rată, între 2 – 4 ani și se face cu:
 țăruși din lemn (stejar, carpen, ulm), cu secțiunea pătratică sau rotundă de 4 -6 cm. La pa r-
tea superioară a țărușului se bate un cui care marchează punctul matematic. Cu țărușii din lemn
se realizează marcarea provizorie a punctelor de drumuire și a punctelor de detaliu mai i m-
portante situate în extravilan;

13
 țăruși din fier, se folosesc pentru marcarea punctelor din intravilan. Au diametru de 1,5 –
3 cm și lungimea de 15 – 25 cm;
 stâlpi din lemn cu diametrul de 10 cm și lu ngimea de 1 -1,25 m. Se materializează pun c-
tele care necesită o durabilitate mai mare;

Figura 2.2. Marcarea cu țăruși din lemn și țăruși metalici

Marcarea permanentă
Marcarea permanentă mai este denumită și bornarea punctelor. Reprezintă o material iza-
re de lungă durată a punctelor topografice și se face prin borne.
Bornele se confecționează din beton sau beton armat sub forma unui trunchi de pir amidă
cu secțiune pătrată.
Marcarea punctelor se poate face prin borne fără martori sau prin borne cu martori, care
constă în materializarea lui și în subsol. Bonele au dimensiuni de 15 / 20 / 70 cm în te renurile
normale.

14

Figura 2.3. Bornarea punctelor topografice și bornarea la subsol

“La bornarea punctelor trebuie să se respecte următoarele condiții :
– reperul de subsol și cel de la sol să fie pe acceași verticală cu o abatere maximă de 10
mm. Verticalitatea se poate asigura cu dispozitivul optic de centrare de la instrumentele de
măsurare, asezat pe trepied deasupra gropii săpate pentru bornare sau cu firu cu plumb;
– între marca de subsol și bornă să se aseze un strat semnalizator de cărămidă pisată gros
de cca. 10 cm, pentru a proteja marca din subsol în momentul reconstituirii punctului în cazul în
care borna de la sol a fost distrusă. ”2

2.3. Semnal izarea punctelor
În vederea vizării de la depărtare, punctele marcate la sol trebuie semnalizate prin i n-
stalarea semnalelor deasupra acestora.
Semnalizarea se poate face astfel:
– provizorie : prin semnale portabile (jaloane) pentru punctele de drumuire afl ate la
distanțe mai mici de 300 m;
– permanentă : prin semnale de tip baliză la sol, piramidă la sol și pilastru, pentru punctele
aflate la distanțe mai mari de 300 m;

2Manea, R., 2013, p. 95

15

Figura 2.4. Semnalizarea cu jaloane

Semnalizarea provizorie este folosită numai pe par cursul masuratorilor, operatie realiz a-
tă cu jalonul de lemn sau metalic (secțiune patrată, hexagonală, triunghiulară, sau circulară cu
diagonala de 3 -5 cm), lungime 2 m, vopsit alternativ alb/rosu, la partea inferioară ascutit pentru a
permite asezarea cor ecta pe punctul măsurat;
Semnalizarea permanentă
Balize la sol (figura 2.5) – sunt construite din lemn de esenta moale, de preferinta brad
sau țeavă metalică de lungime 3 – 7 m. Pentru a fi vizibil de la distanță, la partea superioară se
monteaza perpendi cular una pe alta, patru scânduri vopsite în negru si alb. Montajul pe vertic ala
se realizeaza cu o cutie de circa 0,80 m adâncime, ce se îngroapa lânga borna. Un astfel de
semnal poate avea înaltime de pâna la 6 metri. Fiind un semnal excentric baliza se fixează pe d i-
recția nord cu o excentricitate de 40 – 60 m.

Figura 2.5. Semnalizarea cu baliză la sol

Piramide la sol sau piramide cu poduri (Figura 2.6) . Acest tip de semnal se folosește în
cazul în care vizele între puncte străbat trasee ce întâlnesc obstacole, se impune realizarea unor
construcții mai înalte, cu poduri. Piramidele sunt semnalizări centrice, montarea piramidei
trebuie să se facă astfel ca picioarele ei să îi ofere semnalului înâlțime și stabilitate.

16
Balize în pom (Figura 2.7) – semnal izări centrice sau excentrice. Pentru a spori înâltimea
semnalului se folosește înaltimea unui arbore situat în apropierea bornei. Fixarea se face pe r a-
murile arborelui, iar adierile de vânt pot constitui prilej de instabilitate a semnalului.
Semnalele c u pilastru se montează pe acoperișurile cladirilor sau pe terase (Figura 2.8).
Pentru o astfel de materializare, pilaștrii ce vor servi atât la semnalizare cât și la materializare, se
pot construi din beton, caramida sau lemn, obtiunea finala fiind determi nata de conditiile spec i-
fice fiecarei situatii în parte. Sunt semnale centrice și staționabile.

Figura 2.6. S emnalizarea cu piramidă la sol Figura 2.7. Semnalizarea cu balize în pom

Figura 2.8. Semnalizarea cu pilastru

Un semnal trebuie să î ndeplinească următoarele condiții:
– să contrasteze cu mediul înconjurător, pentru a putea fi vizibil de la o distanță mare;

17
– să fie stabil și solid în condiții de vănt puternic;
– să fie simetric din orice parte ar fi vizat

2.4. Drumuiri planimetrice

“Drumu irea este o metodă de îndesire a rețelei geodezice în vederea determinării coo r-
donatelor punctelor de detaliu din teren.
Drumuirea planimetrică este o linie poligonală frântă, în care poziția reciprocă a pun c-
telor este determinată prin măsurarea distanțel or dintre punctele de frângere și prin măsurarea
unghiurilor în punctele de frângere ale traseului poligonal.”3
În funcție de elementele de constrângere de care se dispune în teren, dar și a obiectivelor
topografice care trebuie ridicate se pot face următo arele clasificări ale drumuirilor:
 În funcție de numărul punctelor de sprijin :
 Drumuire sprijinită la capete pe puncte de coordonate cunoscute – se identifică pe
teren 2 puncte de coordonate cunoscute, dispuse unul la un capăt și unul la celălalt capăt.

Figura 2.9. Drumuire sprijinită la capete pe puncte de coordonate cunoscute

 Drumuire sprijinită la capete pe puncte de coordonate cunoscute și orientări – se
identifică pe teren 4 puncte de coordonate cunoscute.

3Manea, R., 2013, p. 153

18

Figura 2.10. Drumuire sprijin ită la capete pe puncte de coordonate cunoscute și orientări

 Drumuire cu punct nodal – este formată din 2 puncte de coordonate cunoscute la
capătul fiecărei drumuiri (minim 3 drumuiri) și un punct de sprijin pentru viza din punctul nodal.

Figur a 2.11. Drumuire cu punct nodal

 Drumuire în vânt – este formată dintr -un punct sau două de coordonate cunoscute aflate
la unul din capetele drumuirii.

Figura 2.12. Drumuire în vânt

19
B. În funcție de traseul polygonal

 Drumuiri întinse – se pornește di n două puncte de coordonate cunoscute și se oprește pe
două puncte de coordonate cunoscute.

Figura 2.13. Drumuire întinsă

 Drumuire în circuit închis – se pornește din minim două puncte de coordonate c u-
noscute și se închide traseul pe aceleași dou ă puncte.

Figura 2.14. Drumuire în circuit închis

2.5. Drumuire sprijinită la capete pe puncte de coordonate cunoscute și
laturi cu orientări cunoscute

20
Compensarea prin metoda clasică
A (X,Y)X
n-1
BYN
N
B=1 (X,Y,H)1-2l0
1
2-3
1-2yl1
22N
N
3
2-3y3-4yN
324
3
n-144
N
CYn
C=n (X,Y,H)
n-1,nyn-1N
n
YD (X,Y)

Figura 2.15. Drumuire spij inită la capete pe puncte de coordonate cunoscute și laturi cu orientări c u-
noscute

“Elemente măsurate pe teren:
 ωi – unghiurile orizontale

i – media unghiurilor de pantă
 li – lungimile înclinate medii ale laturilor de drumuire

i ijdijl
ijijhj

Figura 2.16. Trasarea indirectă a distanțelor

Etape de calcul:
I – Calculul distanțelor orizontale și a diferențelor de nivel

21

ij ij ijij ij ij
tg d hl d
 
 cos
1. Calculul orientărilor
a) Calculul orientărilor laturilor de sprijin
ABAB
xyarctgΔΔ
AB

CDCD
xyarctgΔΔ
CD

b) Calculul orientărilor provizorii ale laturilor de drumuire

gn
ing
n n ng
n n ngg
n200 ΘΘ200ωΘΘ200ωΘΘ200ωΘΘ200ωΘΘ
1i 011 2 12 1 21 0 1


  

c) Calculul neînchiderii pe orientări
nn
ig
i n n j e n vv e  
) 200 (
10

√ , unde: c= aproximația de citire a aparatului
n= numărul de stații
dacă , se calculează corecția:
d) Calculul corecției unitare
ncqΘ
Θ
, unde n= numărul de stații
e) Calculul orientărilor definitive

22

ΘΘ 1 1Θ 2 2Θ 1 1
ΘΘ1 ΘΘ2ΘΘΘΘ
nqq nqq
n nn n

  ) (

CONTROL: compensat = calculat din coord onate

2. Calculul coordonatelor relative
a) Calculul coordonatelor relative provizorii

 
  
i ij ijn n n n n
d xd xd xd x
coscoscoscos
, ,, ,, ,
1 1 12 32 321 21 21
Θ δΘ δΘ δ
 
  
i ij ijn n n n n
d ys d ysdsd
sin, ,, ,, ,
1 1 12 32 321 21 21
inΘ δinΘ yδinΘ yδ
BC h iBC y iBC x i
H chY cyX cx


'''


b) Calculul corecțiilor de închidere pe coordonate
Rezultă corecțiile de închidere pe coordonate:




ij B C hij B C yij B C x
h H H cy YY cx X X c


Corecția totală: √
Toleranța este:

23
( √
), pentru intravilan și terenuri cu panta < 5g
( √
), pentru extravilan și terenuri cu panta > 5g
√
Se verifică dacă : c T și
c) Calculul corecțiilor unitare


m mmdckm mmdckm mmdck
ijh
hijy
yijx
x
///



d) Calculul coordonatelor relative compensate


x ij x xnn x xx xx x
c d k qd k qd k qd k q
ijn n ,,,
***
,,,
13221
13221


y ij y ynn y yy yy y
c d k qd k qd k qd k q
ijn n ,,,
***
,,,
13221
13221



h ij h hnn h hh hh h
cd k qdk qdk qdk q
ijn n ,13,22,1
***
,13,22,1

24

 
  
B C x i ijx nn nnxx
X Xcx xq x xq x xq x x
n n
',,,
, ,, ,, ,

13221
1 132 3221 21
 
  
B C y i ijy n n n nyy
Y Ycy yq y yq y yq y y
n n
''''
,,,
, ,, ,, ,

13221
1 132 3221 21
 
  
B C h i ijh n n n nhh
H Hch hq h hq h hq h h
n n
''''
,,,
, ,, ,, ,

13221
1 132 3221 21

3. Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire
n n n n x X Xx X Xx X X
,,,
1 132 2 321 1 2
 

n n n n y Y Yy Y Yy Y Y
,,,
1 132 2 321 1 2
 


n n n n h H Hh H Hh H H
,,,
1 132 2 321 1 2
 


Acest mod de abordare conduce la modificarea geometriei traseului prin compensarea o-
rientărilor. Unghi urile și orientările din punctele de sprijin influențează cu imprecizia lor tot ca l-
culul de compensare.”4

4 Onose, D., note de curs, pp. 120 -124

25

CAPITOLUL III – SISTEME ȘI METODE DE POZIȚIONARE GNSS

3.1. Sistemele de poziționare GNSS
Sistemele GNSS (Global Navigation Satellite Systems) sunt s isteme de poziționare trid i-
mensională bazate pe măsurători cu ajutorul semnalelor radio transmise de sateliții unor si steme
de poziționare globală: NAVSTAR -GPS (SUA), GLONASS (Rusia), GALILEO (viitor sistem
European). În urma prelucrării observațiilor GNSS rezultă poziția stației în coordonate carteziene
(X,Y,Z) sau elipsoidale (latitudine, longitudine și cotă elipsoidală). Pentru utilizatori există două
moduri de a accesa serviciile de poziționare GPS și anume: Serviciul de Poziționare Standard
(Standard P ositioning Service – SPS) și Serviciul de Poziționare Precisă (Precise Positioning
Service – PPS). SPS se bazează pe codul C/A (Course/Acquisition) numai pe frecvența L1, iar
PPS se bazează pe codul P (Precise Code) transmis pe ambele frecvențe L1 și L2.
Sistemul GPS este conceput din trei segmente principale:
 segmentul spațial;
 segmentul de control;
 segmentul utilizator.
Segmentul spațial este compus din 24 de sateliți dispuși pe 6 plane orbitale cu înclinația
de 55ș și înălțimea de circa 20200 km, astfel încât din orice punct de pe suprafața Pământului să
fie vizibili minim 4 sateliți.
Segmentul de control este compus din 4 stații de monitorizare și una de control, care
înregistrează continuu semnalele de la toți sateliții vizibili. Datele înregi strate într -un interval de
15 minute sunt transmise, centralizate la stația centrala din Colorado Springs (SUA) unde sunt
prelucrate și calculate efemeridele (liste de coordonate care definesc pozițiile orbitelor sateliților
la diferiți timpi) sateliților și parametrii corecțiilor ceasurilor sateliților. Datele prel ucrate sunt
transmise la trei din cele patru stații de monitorizare care le transfera o data pe zi sateliților.
Datele înregistrate de sateliți, sunt preconizate pentru 14 zile și transmise de că tre aceștia în
mesajul de navigație, precizia lor deteriorându -se gradual.

26
Segmentul utilizator format în principal dintr -o gamă destul de largă de receptoare și
tehnici diferite de măsurare și prelucrare, rămâne segmentul cu implicațiile cele mai mari în ac-
tivitatea geodezică.
Sistemele GPS realizează în principal determinarea informațiilor legate de poziția, viteza
și momentul de timp, ale unui receptor static sau în mișcare, situat pe suprafața terestră sau în
apropierea acesteia. Principiile de determ inare ale acestor parametri sunt bine cunoscute azi, b a-
zându -se în principal pe măsuratori de pseudodistanțe cu ajutorul codurilor modulate pe se m-
nalul satelitar, al fazei undelor purtătoare sau a variației acestor marimi (măsurători Do ppler).
Determinarea poziției unui punct se poate face:
a) în mod absolut (“single point positioning – SPP”) – poziționarea fiind referită la ce n-
trul de masă al Pamântului;
b) în mod relativ (“relative positioning”) – poziția determinată fiind referită la un alt
punct ales arb itrar.

Figura 3.1. Poziționare absolută și relativ

27
Principalele surse de erori care afectează precizia determinării coordonatelor relative în
modul static sunt: erorile în poziția sateliților, refracția î n ionosferă și troposferă, eroarea de ceas
a satelitului și receptorului, erori datorate procedeelor de măsurare. Pe lângă factorii prezentați
rezultatele pot fi afectate și de variații mari ale parametrilor atmosferici locali. Măr irea preciziei
și scădere a costului măsurătorilor este posibilă pe baza unor algoritmi care să elimine efectul
acestor factori.

3.2. Metode de poziționare GNSS

Măsurătorile GNSS, în geodezie sau ridicări topografice, se pot executa prin două metode
principale, care în funcție de situație, de aparatură, etc. au fiecare diferite variante:
Metoda statică care presupune măsurători cu una sau mai multe receproare GNSS, a m-
plasate pe punctele care urmează să fie determinate și care sunt staționate simultan, o peri oadă
mai lungă de ti mp, demunită sesiune de observații. Durata acesteia este stabilită în funcție de
lungimea laturilor, numărului de sateliți utilizabili, de geometria segmentului spațial obser vabil,
evaluată de PDOP (Position Dilution of Precision), precum și de precizia de determinate a pun c-
telor noi ale rețelei.
Metoda cinematică presupune măsurători cu două sau mai multe receptoare, din care
unul amplasat pe un punct cu coordonate cunoscute (base) și restul receptoarelor sunt în mișcare
continuă sau cu staționări foarte scurte.
La efectuarea unor măsurători cinematicestop and go, receptorul care staționează este
amplasat pe un punct cunoscut și urmărește continuu sateliți înregistrând date brute. Un alt rece p-
tor este amplasat într -un punct ce urmează a fi dedeterminat iar în modul static colectează i n-
formații timp de 2 -10 minute, dupa care se mută roverul în modul cinematic și se trece la punctul
următor. Roverul este în modul cinematic când este în mișcare și în modul static când colectează
date.
În funcție de metoda de măsurare (achiziție a datelor), coordonatele se pot obține prin
post- procesare sau în timp real, situație în care coordonatele sunt disponibile în teren.

28
Metoda de măsurare în timp real RTK – utilizează o legătură de transmitere a datelor
radio pentru a transmite datele de la satelit, de la bază la mobil. Astfel este posibilă calcularea
coordonatelor și afișarea acestora în timp real, în timpul desfășurării măsurătorilor. Metoda RTK
este folosită pentru aplicații similare metodei cinematice.
Prescurtare a de RTK provine de la cinematic în timp real. În acest mod de efectuare a o b-
servațiilor, unreceptor servește ca stație de referința montat pe un trepied iar celălalt rece ptor este
perceput ca un rover. Spre deosebire de observațiile cinematice post -proces are, măsurătorile
RTK folosesc o legătură de comunicație între bază și rover. Folosind un modem radio, receptorul
bază transmite măsurătorile și locația către receptorul rover, care la rândul lui cu ajutorul pr o-
priilor informații și a datelor pe care trans mite furnizează în timp real informația căutată.
Configurarea receptorului – poate fi configurat astfel încât să colectezeinformații pentru
RTK sau pentru post -procesare:
 stație bază ce colectează informații și le salvează în memoria sa internă;
 stație bază RTK colectează informatii, determină corecțiile diferențiale și transmite în
timp real aceste informații către controler;
 Un rover RTK strânge informații și acceptă corecții de la stația bază RTK pentru a calc u-
la poziția sa relativă.
 Un rover ce a cționează ca un receptor pentru a retransmite către stația bază RTK măsur a-
tori către alte receptoare rover.

3.3. Avantajele tehnologiilor de măsurare satelitară

Principalele avantaje pe care le prezintă tehnologiile de măsurare satelitare în raport c u
tehnologiile clasice – terestre sunt:
 nu necesită vizibilități între punctele rețelei de observații. Este necesar numai să existe
vizibilitate între punctul staționat și sateliții observați, la elevații de regulă peste 15ș;
 observațiile satelitare se po t efectua aproape în orice condiții meteo, iar influența ace s-
tora în rezultatele obținute este redusă;

29
 precizie instrumentală milimetrică plus o eroare variabilă de la 1 la 2 ppm din distanța
dintre puncte;
 productivitate marită, rezultând costuri sc ăzute;
 măsurători în orice condiții de vreme (ceața, ploaie, timp noros, zi/noapte);
 capabile de măsurători tridimensionale.

Unul dintre marile avantaje ale acestei tehnologii este reprezentat de faptul că se pot co n-
cepe rețele foarte bine adaptate la cerințele de trasare, a caror configurație nu trebuie să respecte
criteriile clasice de proiectare. Întrucât măsurătorile GPS depind într -o măsură foarte mică de
distanță, se pot realiza rețele de sprijin cu puncte puține (distanța între puncte de 3 – 5 km), o
densitate ceva mai mare de puncte fiindnecesară în zona obiectivului de trasat.
Configurația geometrică a rețelei geodezice nu mai este atât de critică, ca și în cazul reț e-
lelor terestre de triangulație sau trilaterație. Parametrii care influențea za proiectarea observațiilor
satelitare sunt:

– configurația punctelor de observație;
– configurația sateliților observați;
– numărul și tipul receptoarelor utilizate;
– aspecte economice (timp optim de deplasare, numărul autovehiculelor diponibile,
număr operatori).

3.4. Rețeaua Națională de Stații GNSS Permanente
În ultimul deceniu rețelele geodezice de sprijin au fost modernizate în majoritatea țărilor
europene, inclusiv în România, prin tehnologia GNSS (Global Navigation Satellite Sy stem). Pe
teritoriile naționale au fost proiectate și executate rețele de stații permenente. Aceste stații sunt
multifuncționale și servesc atât scopurilor geodezice, dar și navigației tereste, fl uviale, maritime
și aeriene. În aceste stații sunt înregistrate în permanen ță semnale de la sateliții sistemelor GNSS,
asigurându -se o precizie de poziționare 3D foarte ridicată. O parte din aceste stații permanente

30
(5 pe teritorul României) sunt incluse în rețeaua continentală europeană, astfel încât să fie asi g-
urată o rețea ge odezică de sprijin la nivel continental de precizie foarte ridicată. Prima stație
GNSS permanentă (BUCU) a fost instalată în 1999 în cadrul Facultății de Geodezie – UTCB cu
sprijinul Agenției Federale de Cartografie și Geodezie (BKG), Germania.
Rețeaua națională de stații GNSS permanente (RN – SGP) cuprinde un număr de 73 stații
ce au cunoscut o modernizare continuă. Sistemul global de poziționare (GPS) a revolutionat
tehnologia măsurătorilor terestre, ducând la schimbarea radicală a criteriilor cunoscut e de proie c-
tare a rețelelor de trasare clasice.

Figura 3.2. Rețeaua Geodezică Națională (GPS)

“Pentru a putea beneficia de serviciile ROMPOS, utilizatorii trebuie să beneficieze de un
receptor GNSS și acces în teren prin mijloace GSM/ GPRS.
În func ție de cerințele utilizatorului, ROMPOS poate oferi unul dintre cele 3 tipuri de
servicii:

31
 ROMPOS DGPS – necesită un receptor GNSS cu o frecvență și acces la internet în
teren, oferind poziționare cinematică în timp real cu precizii de 0.5 – 1 m;
 ROMPOS RTK – necesită un receptor GNSS cu dublă frecvență (una în funcție de
distanță, până la cea mai apropiată stație de referință) și acces la internet în teren, oferind
pozitionare cinematică în timp real cu precizii cinematice;
 ROMPOS GEO – necesită un receptor cu simplă sau dublă frecvență ale cărui
măsurători vor fi corectate în mod post – procesare la RNS – GP, oferind precizii de
poziționare < 2 cm”.5

CAPITOLUL IV – DESCRIEREA APARATURII ȘI A
PROGRAMELOR UTILIZATE

4.1. Prezentarea stației totale folosite – South NTS 360

Figura 4.1. – Stația totala South NTS – 360

5 Olteanu, V., note de curs

32
Stația totala South NTS -360 are o precizie unghiulara de 5”, raza maximă de masurare a
distanțelor de 5 km, dispune de programe de măsurare complete cu funcții pentru înregistrarea
datelor și s etarea pararametrilor.
Instrumentul e dotat cu un program de gestiune a memoriei care permite înregistrarea
coordonatelor și masurătorilor a 3400 de puncte sau doar coordonatele a 10000 de puncte. Prin
intermediul software -ului de colectare automată a da telor se pot înregistra măsuratorile și coo r-
donatele automat, transferand aceste date între instrument și computer pentru a realiza planul
digital al zonei măsurate.

4.2. Prezentare GPS Rover V30 – Receptor GNSS cu dublă
frecvență

Figura 4.2. – Modul G PS Rover V30

Modulul GPS Rover V30 este un echipament de ultima generație ce executa măsuratori
satelitare atăt în modul static căt și în modul RTK cu o precizie de determinare a coordonatelor
de +/ – 2.5 mm în modul static și +/1cm în modul RTK. Numar d e canale 220.

33
Recepționeaza semnalale următorilor sateliț :
-GPS simultan L1 C/A,L2 E,L2 C,L5
-Glonass simultan L1 C/A,L1 P,L2 C/A(Glonass M),L2 P
-SBAS simultan L1 C/A,L5
-Giove -A : simultan L1 BOC,E5A,E5B,E5AltBOC1
-Giove -B : simultan L1 CBOC,E5A,E5B,E5 AltBOC1

4.3. Prezentarea softurilor de prelucrare a datelor

4.3.1. Tecs Transfer, TransDat
Tecs Transfer este un program de descărcare a datelor rezultate în urma măsuratorilor
(măsuratori, coordonate, coduri) ce se include în pachetul stației totale.

Figura 4.3. – Software Tecs Transfer

34
Modulul GPS descarcă în computer datele măsurate într -un fișier de tip .txt ce este
prelucrat cu programul TransDat, ce transformă coordonatele din sistem ETRS 89 în sistem St e-
reografic 1970

Figura 4.4. – Software TransDat

4.3.2. AutoCAD

Automatical Computer Aided Design (proiectare asistată pe calculator) – este cel mai
răspândit mediu de grafică și proiectare asistată de calculator. El este utilizat în proiectarea
planurilor în două dimensiuni (2D) și mai pu țin trei dimensiuni (3D), fiind dezvoltat și come r-
cializat de Autodesk. Cu toate că inițial a fost creat pentru ca să ruleze pe platforme ca Unix,
Macintosh, s -a renunțat la dezvoltarea acestora în favoarea sistemului de operare Windows.
Programul este utilizat de proiectanți și desenatori din orice domeniu (mecanic, ele c-
tromecanic, electronic, construcții, sisteme flexibile de fabricație) utilizat, deci, de cei ce c o-
munică prin desenul tehnic. AutoCAD reduce substanțial munca de rutină în proiectare, a ccel-
erând munca repetitivă și facilitând actualizarea desenelor.

35
Lucrul în AutoCAD presupune executarea succesivă de comenzi specific. Sistemul A u-
toCAD este pregătit pentru apelul unei comenzi numai dacă în ultima linie a ferestrei de comenzi
este afișat prompt -ul Command.
Majoritatea comenzilor AutoCAD au associate obțiuni de lucru. Obțiunile unei comenzi
fie îi particularizează modul de execuție, fie stabilesc valorile unor parametric necesari execuției
și care ulterior vor rămâne valori implicite.
Sistemul nativ de fișiere este cel de tip dwg, precum și cel dwf (Drawing Exchange Fo r-
mat), extreme de larg răspândite.
Una dintre caracteristicile ce au făcut faimoasă această aplicație, pe lângă prețul co m-
parativ mic la data lansării cu alte softuri simila re, a fost posibilitatea de ambientare și autom a-
tizare a proceselor.

4.3.3. TopoLT

TopoLT este un program ce conține unelte pentru aplicații 2D sau 3D și o serie de facil i-
tăți de configurare a elementelor desenate, utile pentru realizarea de planuri to pografice sau c a-
dastrale, a modelului tridimensional al terenului și a curbelor de nivel, calcularea volumelor de
săpătură și umplutură, la georeferențierea imaginilor raster, cât și la printarea automată.
Programul TopoLT constituie un ajutor pentru cei ce realizează planuri topografice sau
cadastrale în format digital.
Facilitățile oferite de acest program sunt:
 raportează direct în desenul CAD fișierul de coordonate, raportează direct coordonatele
din stația totală sau transmite coordonate din desen c ătre stația totală, la raportare, textele
punctelor pot fi obtimizate astfel încat să nu existe suprapuneri între ele sau suprapuneri
față de celelalte entități aflate în apropierea punctului;
 codurile punctelor sunt traduse conform fișierului de interpret are a codurilor definit de
utilizator;
 pot fi calculate coordonatele punctelor radiate (puncte polare) inclusiv cu posibilitatea
importului de măsurători de la majoritatea staților totale cunoscute;

36
 se pot face selecții ale punctelor după cod sau se pot mo difica codurile punctelor;
 se poate crea tabele de coordonate pentru punctele selectate, inclusiv tabel separat pentru
punctele de stație;
 se poate desena automat caroiajul;

Configurarea programului a fost gândită astfel încât să asigure o cât mai larg ă gamă de
situații.

4.3.4. Microsoft Office – Excel

Programul Excel face parte din pachetul Office, acesta este un procesor de calcul tab elar.
Acesta conține foi de lucru în care putem realiza diagrame, operații cu baze de date și pos ibilități
de progr amare de aplicații.
Aplicația Excel oferă facilități de utilizare a foilor de lucru în calcule matematice și
statistice, evidența financiar – contabilă, probleme de optimizare, precum și utilizarea i n-
formațiilor de tip text, desene sau grafice.

37
V. STUDIU DE CAZ

5.1 Scopul și localizarea lucrării
S-au efectuat măsurători topografice în vederea reabilitării unor clădiri situate în Sectorul
1 al Municipiului București, strada Milcov, Nr. 5, ajutând la actualizarea informațiilor cada strale.
Primul pas efectuat în acest scop, a fost acela de a ne alege o echipă formată din două pe r-
soane, care să se deplaseze prima dată la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliară Sectorul 1,
București pentru a culege toate informațiile ne cesare la identificarea corectă a terenului. S -au
preluat de la oficiu planurile topografice, extrasul de carte funciară alaturi de actele necesare a c-
tualizării informațiilor cadastrale.Planurile topografice conțin punctele de sprijin cu coord onate
cunoscu te, ce pot fi folosite la întocmirea rețelei de sprijin.
Următorul pas a fost deplasarea în teren, recunoașterea acestuia conform planurilor top o-
grafice, delimitarea perimetrului suprafeței si identificarea tuturor punctelor caracteristice. Am
analizat imobilul și terenul, ne -am orientat spre locurile unde se pot amplasa țarușii metalici,
bornele ce vor marca punctele de sprijin din reațeaua de drumuire și am verificat vizibilitatea î n-
tre punctele de stație ce urmează a fi trasate.
În teren nu au putut fi identificate punctele vechi ce urmau a fi puncte de sprijin în realiz a-
rea rețelei de drumuire, am decis să creăm patru puncte noi folosind un receptor GNSS. Ma r-
carea punctelor de drumuire se realizează de regulă cu țăruși de fier în localitați și țăruși din lemn
în afara localităților.
Pentru a realiza măsurătorile ce stau la baza întocmirii planului de situație a fost nevoie
de:
 O stație totală, cu care am măsurat punctele rețelei de sprijin si totodata punctele de d e-
taliu
 Un GPS ce ne ajutat în determinarea coordonatelor punctelor de sprijin ale drumuirii
 Trepiedul pe care a fost monatată stația totala
 Prismă
 Ruletă
 Țarușii, marker -ul permanent și ciocanul au fost folosite pentru marcarea în teren a pun c-
telor noi de stați e.

38

Figura 5.1 Strada Milcov

39

5.2 Întocmirea rețelei de sprijin

În orice ridicare topografică avem nevoie de existența unei rețele de sprijin geodezică.
Rețeaua geodezică este formată din acele puncte, a căror coordonate sunt cunoscute în tr-un si s-
tem un itar de referință, ( în cazul nostru sistemul de referință este sistemul STREREOGRAFIC
1970) , aflat pe suprafața pe care se efectuează ridicarea. Pentru realizarea rețelei de sprijin am
folosit un numar de patru puncte determinate cu ajutor ul tehnologiei GNSS, marcată si semnal i-
zată la sol, astfel s -au format două laturi de orientări cunoscute. Punctele rețelei de sprijin proie c-
tate sunt materializate cu țăruși din fier. Pentru fiecare punct nou marcat s -a întocmit o schiță de
reperaj și o decriere topografică.
În ridicarea topografică a detaliilor planimetrice s -a utilizat metoda cinematică, în
timp real (RTK). Pentru realizarea metodelor cinematice în timp real s -a utilizat stația de refe r-
ință permanentă București (BUCU), de la serviciul ROMPOS.
Determinarea coordonatelor punctelor de sprijin ale drumuirii a fost facută cu r ecep-
torul GNSS – model GPS Rover V30 – dublă frecvență, având o precizie de determinare a coo r-
donat elor de +/ – 2.5 mm în modelul static și +/ – 1 cm în modul RTK, și un numar de 220 de
canale.
La îndesirea rețelei geodezice în vederea determinării coordonatelor punctelor de d e-
taliu, realizată pentru ridicarea topografică, am ales drumu irea planimetrică sprijinită la capete pe
puncte de coordonate cunoscute.
În cazul nostru drumuirea planimetrică sprijinită la capete este compusă din 24 de
stații, dintre care patru sunt cunoscute ( S1, S2, S23 si S24 – puncte ale căror c oordonate au fost
masurate cu receptorul GNSS). Pentru orientare a fost folosit punctul S1, iar pentru închiderea
unghiulară punctul S24, astfel S2 -S1 și S23 – S24 au fost laturile de sprijin pentru drumuire.
Pentru alegerea punctelor de drumuire ale aplasa manetului s -au respectat următoarele criterii:
 Amplasarea acestora în locuri ferite de distrugere, având ca scop instalarea cu
ușurință a instrumentelor topografice

40
 Asigurarea vizibilității între punctele de drumuire alăturate, pentru a se putea
efectua mă surarea distanțelor și a unghiurilor, fară dificultate.
 Punctele de drumuire au fost proiectate în apropierea detaliilor ce au urmat a fi
ridicate, astfel încat laturile și punctele drumuirii să fie ușor accesibile.
După marcarea punctel or de drumuire, cu țăruși metalici, s -a trecut la efectuarea
măsurătorilor cu stația totală South NTS 360, plecând de pe punctele determinate anterior cu r e-
ceptorul GNSS.
În fiecare stație de drumuire s -au măsurat direcții unghiulare o rizontale, distanțe si
unghiuri verticale. Ca și modalitate de măsurare s -a staționat în fiecare punct din rețea, atât nou
cât și vechi (cunoscut) urmărindu -se vizarea și măsurarea tuturor punctelor din rețea și t otodată
de a asigura vize reciproce între d oua puncte.

41

42
5. 3Descrierea topografică a punctelor noi
Descrierea topografică a punctelor noi marcate și semnalizate în teren, servește la
idenificarea ușoară a acestora în caz de dispari ție sau deplasare la reconst ituirea punctului pe b a-
za marcării din sol. Ea furnizează informații despre:
 Date tehnice care cuprind: numărul punctului, date despre tipul materializării, coordo n-
atele punctului
 Schița de reperaj are scopul de a indica precis poziția punctului în raport cu d etaliile c a-
racteristice cele mai apropiate
 Reperajul punctului se face masurând minim trei distanțe de la punctul nou la d etalii
permanente, cum ar fi: construcții, colțuri de gard, pomi, stâlpi, canale de v izitare. D e-
taliile față de care se reprezintă punctul, trebuie sa fie ușor de găsit pe teren și precis ind i-
cate pe schița de reperaj.
 Descrierea în cuvinte: conține date despre localizarea punctului si indicarea căilor de a c-
ces către punct.

43

44

45

46

47

48

5.4 Efec tuarea măsurătorilor
Drumuirea sprijinită la capete s -a efectuat plecând de pe punctual vechi S2 cu orie ntare
pe punctul S1, determinate cu tehnologii GNSS, parcurgând 23 de stații materializate în teren
prin picheți metalici și marker permanent.
Primul pas în această etapă a fost instalarea trepiedului deasupra punctului S2, mo n-
tarea stației pe acesta , realizând apoi operațiile de calare, centrare și punerea la punct a lunetei.
A urmat crearea unui JOB nou și introducerea de la tastatură a punctelor determinate cu
tehnologii GNSS în memoria aparatului, astfel drumuirea pleacă orientată de pe punctul S2 pe
celălalt punct cunoscut al primei laturi de sprijin S1. Am introdus înalțimea aparatului și a
prismei și am măsurat punctul de orientar e, iar apoi punctul de stație nou S3. S -au salvat r e-
zultatele, dupa care au fost măsurate celelalte puncte de detaliu observabile din stația curentă.
Următorul pas a fost mutarea aparatului în stația S3, și reluarea operațiilor de calare,
centrare și punere la punct a lunetei, și realizarea setărilor necesare pentru începerea lucrului.
Am vizat înapoi spre punctul de stație S2, iar apoi am efectuat măsurători asupra următorului
punct de stație deja materializat, S4, măsurând direcțiile unghiulare ori zontale, direcțiile verticale
și distanțele. După salvarea rezultatelor am măsurat din același punct de stație, punctele radiate
de detaliu observabile din stația S3.
M-am poziționat cu aparatul în punctul de stație S4, realizănd operațiil e de calare,
centrare și punere la punct a lunetei, dupa care am efectuat setările necesare pentru începerea l u-
crului. Am vizat înapoi către punctul de stație S3, urmând efectuarea măsurătorilor în următorul
punct de stație deja materializat S5, măsurând d irecții unghiulare orizontale, direcții vertical si
distanțe. S -au măsurat totodată punctele radiate de detaliu observabile din stația S4.
Coordonatele măsurate în timpul unei drumuiri orientate în sistemul planimetric
național St ereografic 1970 sunt c oordonate absolute, dar necompensate în același sistem de pr o-
iecție.
Etapele mai sus enumerate s -au repetat până când stația a fost poziționată pe punctul
S22, or ientată pe punctul anterior S21, și s -au determinat coordonatele punctului S23, punct ce a
fost determinat cu ajutorul tehnologiei geodezice satelitare.

49
Ultimul pas a constat în staționarea pe punctul S23, orientarea pe punctul S22, masur a-
rea punctului S24, punct determinat de asemena cu ajutorul tehnologiei geodezice satelitare
având coordonate absolute în Stereo ’70.
Coordonatele punctelor noi S3,S4, S5, S6,…,S22, s -au determinat prin metoda dr u-
muirii sprijinite la capete pe puncte de coordonate cunoscute și laturi de orientări cunoscute.
Măsurătorile pentru punctele de stație cât și pentru punctele de detaliu au fost efect uate
simultan. Punctele de detaliu ce stau la baza întocmirii planurilor cadastrale necesare sunt:
colțuri de construcții, limite de proprietate, margini de drum, spții verzi, canale de apă și can a-
lizare, stalpi de electricitate si iluminat pulic, conducte de alimentare cu gaze naturale. Fiecare
punct de detaliu măsurat este identificat printr -un cod ce ajută la interpretarea măsurătorilor mai
ușor și bine înțeles la automatizarea red actării planurilor.
Au fost stocate în memoria interna a stației totale South NTS 360 toate informațiile r e-
feritoare la direcții unghiulare orizontale, unghiuri verticale, distanțe înclinate și distanțe red use,
diferențe de nivel, precum și co ordonatele punctelor de stație și punctelor de detaliu .

5.5 Prelucrarea măsurătorilor topografice
5.a Descărcarea datelor și realizarea planurilor
Următorul pas important în etapa de întocmire a documentație cadastrale este “etapa de
birou” și descarcarea din stație a datelor de teren și prelucrarea acestora.
Descărcarea din stație a datelor de teren s -a realizat cu programul Sokkia Link, acestea
fiind scrise într -un fișier text.
După descarcarea datelor din ter en, a urmat etapa raportării punctelor în programul A u-
toCAD. Acestea au fost introduse cu ajutorul programului TopoLT prin comanda raportare pun c-
te.

50

Figura 5.2. Raportarea punctelor in Autocad

Următorul pas a fost stabilirea scării planului , dimensiunea simbolurilor și a textului.
Cu ajutorul schiței realizate în teren și a punctelor raportate în Autocad m -am apucat de r e-
alizarea contururilor clădirilor. Am creat layere pentru fiecare obiect.

Figura 5.3. Creare layere in Autocad

Prin unirea tuturor punctelor ce aparțin aceleași entitați s -a obținut un contur a im o-
bilelor și definirea acestora.
După definirea conturului s -a realizat un DXF ce a trebuit încarcat în eterra pentru a
observa dacă acesta are sau nu sup rapuneri si pentru a putea identifica vecinii acestora.

51

Figura 5.4 Incarare in Eterra
Am stabilit limitele și am descarcat din eterra vecinii imobilului. DXF -ul exportat din
eterra a fost încaract în Autocad și definit planul de amplasament și delimitar e al im obilelor.
Am adaugat la acesta caroiajul cu ajutorul programului TopoLT. Am scris legenda, am
creat cartușul în care am specificat numele proiectului, scara la care a fost realizată l ucrarea,
data, numele executorului și numele persoanei c e a verificat lucrarea, adresa și n umele ben e-
ficiarului.
După realizarea Planului de Amplasament și Delimitare (PAD) a fost creat cu pr o-
gramul TopoLT, tabelul de coordonate și totodată calculate suprafața și perimetrul imobil u-
lui. Acestea au fos t realizate cu comanda TabCoo (creează tabel coordonate) și comanda
ARR (calculează, înregistrează și creează tabel pentru o suprafață).
Pentru a putea realiza documentația necesară actualizării informaților cadastrale ale
imobilelor a fost nevo ie de actualizarea datelor proprietarului și a acestora în eterra. Intr o-
ducerea corectă a suprafeței rezultată în urma măsurătorilor, importarea conturului s uprafeței
imobilului, numărul cadastral, observațiile privind împrejmuirea imobilului și datele pro prie-
tarului.

52

Figura 5.5. Actualizarea documentatiei cadastrale in Eterra

5.b Compensarea măsurătorilor prin metoda clasică
Inventar de coorodnate:
Nr. Punct X(m) Y(m)
S1 330275.625 583240.276
S2 330235.202 583305.170
S23 330282.782 583391. 654
S24 330303.814 583407.300
Tabel 5.6 Inventar de coorodnate

Calculul și compensarea măsurătorilor drumuirii implică parcurgerea următoarelor etape:
a. Calculul orientărilor între puncte de coordonate cunoscute:
Din aceste calcule rezultă valorile orientărilor între puncte de coordonate cunoscute,
adică orientarea de plecare și cea de închidere. Fiind valori calculate din coordonate, acestea vor
fi considerate în etapa de compensare, valori juste, neafectate de erori.

53
 Orientarea de plecare :

 Orientarea de închidere:

b. Calculul distanțelor laturilor de sprijin
√

√

c. Calculul orientărilor provizorii între punctele de d rumuire
Unghi Valoare
ω S2 198.5529
ω S3 172.2107

54
ω S4 181.9341
ω S5 117.8458
ω S6 103.3270
ω S7 105.6460
ω S8 193.2186
ω S9 186.7100
ω S10 121.2571
ω S11 120.7364
ω S12 37.2592
ω S13 125.6056
ω S14 195.7764
ω S15 150.8087
ω S16 18.8616
ω S17 97.0537
ω S18 178.6408
ω S19 138.1073
ω S20 100.4706
ω S21 190.0933
ω S22 99.9703
ω S23 76.0877
Tabel 5.7 Valoare unghiulara

g

g

55

– 200= 167.8090g

56

d. Calculul erorii, toleranței și corecției orientării de drumuire
Valorile orientărilor obținute anterior, fiind calculate cu ajutorul unghiurilor măsurate sunt
afectate de erori. Se poate calcula eroarea pe orientări, ca diferența între valoarea
entării calculate inițial și valoarea din relațiile anterioare .

Toleranța: √

c= aproximația de citire a aparatului
n= numarul de stații de drumuire = 22
Corecția tot ală:

Corecția unitară:

e. Calculul orientărilor definitive ale laturilor de drumuire
Calculul orientărilor definitive se face pro nind de la orientările provizorii la care se aplică
corecția pentru .

57

f. Calculul distanțelor reduse la orizont

Deoarece distanțele măsurate ințial sunt înclinate, acestea trebuiesc reduse la orizont și de
aceea avem nevoie de unghiuri verticale.

58

59

60

61

62

g. Calculul coordonatelor provizorii
Calculul coordonatelor provizorii ale punctelor noi se calculează cu ajutorul punctelor
vechi și orientărilor dintre punctele noi și punctele vechi.

63

64

h. Calculul erorii și corecției coordonat elor relative
Valoarile calculate la punctul anterior sunt valori eronate care provin din măsurători.

∑

65
∑

Erorile pe x si y trebuie să se înscrie în toleranță:

√

√
0.003217455 pentru intravilan și terenuri cu pantă mai
mică de 5.

i. Calculu l coordonatelor relative compensate

66

∑

∑

67

∑
∑

68
∑
∑

j. Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire
Pentru calculul coordonatelor absolute X și Y ale punctelor de drumuire S3, S4, S5,
S6,S7, S8, S9, S10, S11, S12, S13, S14, S15, S16, S17, S18, S19, S20, S21, S22, se v -a începe
de la coo rdonatele X și Y ale punctului cunoscut S2.

69

70

La finalizarea calculelor, coordonatele punc tului S23 calculat trebuie să fie egal cu coo r-
donatele din rețeaua de spriji n.
5.6 Întocmirea documentației
Conform noului Regulament de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și
carte funciară aprobat prin Ordinul dir ectorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Pu b-
licitate Imobiliară nr. 700/09.07.2014, documentația cadastrală de actualizare a i nformațiilor c u-
prinde:
a. Borderou;
b. Dovada achitării tarifului, dacă este cazul;
c. Formulare tipizate de cereri și declar ații;
d. Certificatul fiscal, după caz;
e. Copiile actelor de identitate ale proprietarilor și ale altor titluri de drepturi reale persoane
fizice sau certificatul constatator, pentru persoanele juridice;
f. Copia extrasului de carte funciara, dupa caz;
g. Originalul sau copia legalizată a actelor în temeiul carora se solicita inscrierea;
h. Inventarul de coordonate al punctelor de statie si al punctelor radiate;
i. Calculul analitic al suprafetelor;
j. Memoriu tehnic;
k. Planul de amplasament si delimitare;
l. Releveele constructiil or, dupa caz;
În cazul prezentării lucrării de licență, vom analiza doar partea tehnica a conținutului doc u-
mentației și anume punctele: h, i, j, k si l.
La data de 4 ianuarie 2016, Ordinului directorului general al Agenției Naționale de C adas-
tru și Publicitate Imobiliară nr. 700/09.07.2014 a fost modificat prin scoaterea unor elemente din
documentația cadastrală și anume: Fișa imobilului și Planul de încadrare în zonă.
Inventarul de coordonate al punctelor de stație și al puncte lor radiate cuprinde tabele cu
informații privind coordonatele punctelor de stație și carnetul de teren. Aceste coordonate sunt
exprimate în metri sunt în sistem Stereografic 1970.

71
Memoriul tehnic reprezintă informații despre tipul lucrării, adr esa imobilului și operați u-
nile topo – cadastrale efectuate.
Cea mai importantă piesă a unui dosar o reprezintă “Planul de amplasament și delim itare”
a imobilului, PAD -ul, deoarece acesta cuprinde informații cu privire la teren.

72
ANEXA NR. 1.29 la regulament
Nr. de înregistrare/data……………../…………..

BORDEROU
 Adresa imobilului: UAT:
Adresă imobil
Nr. CF/
Nr. cad. (IE) Localitate Strada Număr Bloc Scara Etaj Ap.
– – – – – – –

 Proprietari:
Denumire CUI

 Persoană autorizată:
Nume
(denumire PJA) Prenume CNP/CUI
– – – – – – – – – – – – – – –

 Număr pagini documentație: …….
 Numarul de ordine al documentației din registrul de evidență a lucrărilor:
 Conținutul docu mentației:
□ borderou;
□ dovada achitării tarifului;
□ formularele tipizate de cereri și declarații;
□ certificat fiscal;

73
□ copii ale actelor de identitate ale proprietarilor persoane fizice sau copii ale
certificatelor
de înmatriculare, în cazul persoanelor jurid ice;
□ copie a extrasului de carte funciară, după caz;
□ originalul sau copia legalizată a actelor în temeiul cărora se solicită înscr i-
erea;
□ memoriu tehnic;
□ plan de amplasament și delimitare;
□ releveele construcțiilor;
Serviciu achitat cu chitanța nr. Data Suma Cod serviciu

Semnătura și ștampila

74

ANEXA NR. 1.31 la regulament
OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBI LIARĂ
BIROUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

CERERE DE RECEPȚIE ȘI ÎNSCRIERE

Subsemnatul(a) …………………………… …… domiciliat(a) in …………………,
Str…………………………. , Nr…………………,legitimat (a) cu CI/BI seria ………………………
nr……………………. CNP ……………………………………………….. ……, tel./fax.:
…………………………….; e -mail:……………………………………… prin mandatarul ………………………….. ,
conform contract/angajament nr…………………., data ……………………………….. …., pentru înregi s-
trarea documentației la OCPI și vă rog să dispuneți:

I. OBIECTUL RECEPȚIEI:
 – prima înscriere
 – actualizare informații cadastrale:
 – înscriere/radiere construcții
 – modificarea limitei de proprietate
 – modificarea supra feței imobilului
 – actualizare categorii de folosință/destinații
 – repoziționare
 – alte informații tehnice cu privire la imobil
 – documentația de identificare a amplasamentului imobilului situat pe un alt UAT
 – documentație de atribuire număr cadastral
 – documentație pentru dezlipire/alipire teren
 – documentație de prima înregistrare UI
 – documentație pentru apartamentare
 – documentație pentru dezlipire/alipire UI
 – documentație pentru reapartamentare
 – documentație pentru mansardar e
 – documentație pentru descrierea dezmembrămintelor dreptului de proprietate
 – documentație pentru reconstituirea cărții funciare pierdute, distruse sau sustrase
II. OBIECTUL ÎNSCRIERII:
-intabularea*………………………………………………………………………………
-înscrierea provi zorie ** ……..…………………………………………………………………
 – notarea *** ………………………………………………………………………………..
 – radierea **** ……………………………………………………………………………
IMOBILUL: UAT: …………….

Adresă imobil Nr. CF/

75
Localitate Strada Număr Bloc Scara Etaj Ap. Nr. cad (IE)
– – – –

ACTUL JURIDIC care justifică cererea, anexat în original sau în copie legalizată :
Solicit comunicarea răspunsului:
□ prin poștă
□ la sediul biroului teritorial
□ fax nr…………………….

Proprietar Semnătura și ștam pila

76
ANEXA NR. 1.32 la regulament

OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ ……………
BIROUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ …………..

DECLARAȚIE

Subsemnatul(a), ………………………….. domiciliat(a) în …………………., Str. ……………..,
nr…………, Jud. ………….. , legitimat (a) cu CI/BI seria ………….. nr……………, CNP ……………………. ,
prin prezenta declar pe propria răspundere, în calitate de pr oprietar/posesor/persoană
interesată al imobilului situat
în………………………………………………………………………………………………….., sub sancțiunile
prevăzute de Codul penal, cu privire la falsul în declarații, că:
a) am indicat persoanei autorizate limitele imobilului, în vederea întocmirii documentației
cadastrale;
b) am fost informat(ă) și solicit înscrierea în evidențele de cadastru și carte funciară a
suprafeței rezultate din măsurători de …………………… , comunicată de persoana
autorizată;
c) am fost informat(ă) și sunt de acord cu poziționarea incertă a imobilului și a
consecințelor ce decurg din acest lucru;
d) am adus la cunoștiința tuturor proprietarilor informațiile mai sus menționate, aceștia
fiind de aco rd cu întocmirea documentației și înregistrarea ei la OCPI
e) imobilul nu se află în litigiu / se află în litigiu – cu imobilul ID …………., nr. dosar………., i n-
stanța……….. obiect……………
Îmi asum întreaga răspundere pentru punerea la d ispoziția persoanei autorizate
a următoarelor acte doveditoare ale dreptului de
proprietate:………………………………………………………………………………………………….. …….în
vederea identificării limitelor bunului imobil măsurat, pentru executarea documentației
cadastrale, participând la măsurătoare.
Data : ……………….
Proprietar Semnătura și ștampila

…………………………………… ……………………………

77
INVENTAR DE COORDONATE – PUNCTE DE STAȚIE
X[m] Y[m]
S1 330275.625 583240.276
S2 330235.202 583305.170
S3 330207.796 583347.018
S4 330183.701 583361.940
S5 330149.736 583399.698
S6 330169.614 583431.614
S7 330223.025 583401.979
S8 330232.249 583415.628
S9 330250.144 583449.353
S10 330282.462 583487.990
S11 330250.800 583540.774
S12 330265.747 583558.349
S13 330263.344 583538.337
S14 330281.892 583527.892
S15 330290.392 583521.974
S16 330313.698 583526.326
S17 330294.514 583516.317
S18 330306.986 583494.893
S19 330318.615 583434.970
S20 330346.520 583422.945
S21 330333.511 583392.133
S22 330319.195 583369.048
S23 330282.782 583391.654
S24 330303.814 583407.300

78
COORDONATE PUNCTE RADIATE
Pct. N (m) E (m)
900 330331.433 583536.490
901 330324.804 583546.802
902 330289.934 583524.432
903 330283.314 583534.564
904 330282.859 583535.576
905 330278.532 583542.527
906 330272.227 583551.608
907 330265.239 583562.362
908 330263.412 583564.961
909 330244.736 583553.602
910 330222.131 583540.262
911 330229.811 583527.984
912 330247.010 583537.911
913 330272.646 583491.946
914 330260.899 583484.463
915 330262.387 583481.936
916 330262.261 583480.867
917 330243.885 583448.956
918 330240.220 583447.734
919 330239.172 583446.159
920 330229.786 583430.565
921 330231.669 583427.106
922 330222.144 583409.862

79
923 330216.326 583413.343
924 330215.738 583411.411
925 330208.141 583415.370
926 330189.185 583426.393
927 330169.185 583437.420
928 330167.244 583438.539
929 330160.855 583434.580
930 330134.848 583449.556
931 330123.648 583455.125
932 330125.982 583445.855
933 330136.667 583422.647
934 330142.726 583409.430
935 330146.096 583402.351
936 330149.884 583394.331
937 330160.702 583371.019
938 330171.415 583352.958
939 330183.731 583336.578
940 330201.438 583315.438
941 330224.407 583300.629
942 330253.960 583282.163
943 330269.493 583274.257
944 330271.089 583272.451
945 330289.739 583261.164
946 330295.125 583270.548
947 330296.674 583274.470

80
948 330298.380 583275.702
949 330310.137 583295.495
950 330313.410 583302.369
951 330293.246 583313.757
952 330293.044 583313.408
953 330287.278 583316.296
954 330315.473 583365.896
955 330319.777 583363.208
956 330321.133 583364.281
957 330324.755 583368.883
958 330326.83 3 583372.494
959 330355.991 583423.171
960 330364.509 583435.110
961 330350.621 583431.377
962 330325.895 583469.197
963 330323.184 583473.091
964 330328.411 583488.845
965 330327.040 583490.592
966 330329.839 583492.498
967 330329.293 583493.361
968 330330.306 583494.086
969 330329.215 583495.761
970 330328.151 583495.046
971 330325.592 583499.229
972 330322.845 583499.992

81
973 330311.054 583503.819
974 330307.835 583508.165
975 330302.091 583505.183
976 330296.574 583514.050
S (1Cc)= 301 88.26 mp P=1119.741 m

82
M E M O R I U T E H N I C

1. Adresa imobilului :Municipiul Bucuresti, Sector 1, Strada Milcov, Nr. 5
2. Tipul lucrării : Actualizarea informatiilor cadastrale
3. Prezentarea situației din teren : Terenul măsurat este neîmprejmuit si se află în intravilanul
localitații.
4. Operațiuni topo -cadastrale efectuate :
4.1 Lucrări preliminare:
 Documentarea și analizarea datelor de teren și birou constând în stabilirea conținutului
actelor juridice, a planurilor, a sistemului de coordonate și a punctelor retțelei de sprijin e x-
istente.
 Realizarea anteproiectului pentru ridicări topografice, constând în stabilirea variantelor de
realizare a lucrării, schema rețelei de sprijin, zonarea suprafețelor de ridicat.
 Recunoașterea terenului, pentru identif icarea suprafețelor de ridicat, pentru verificarea
posibilitații de aplicare în teren a anteproiectului, identificarea pozițiilor punctelor de sprijin
existente în rețea și alegerea principială a pozițiilor punctelor noi ale rețelei de ridicare.
 S-au stabi lit metodele de lucru, urmărindu -se adaptarea la condițiile concrete de acces la
lucrările de ridicat.
4.2 Lucrări de teren
 Măsurătorile au fost executate cu echipament topografic de precizie (stație totăla, receptor
GPS). Punctele radiate au fost luate p e conturul și ampriza lucărilor existente, în vederea d e-
terminării analitice a suprafețelor ocupate. Sistemul de proiecție folosit este Stereografic 1970.
 Pentru racordarea ridicării topografice la sistem, s -au executat măsurători GNSS utilizând
stațiile f ixe din reteaua Rompos. Transcalcul din sistemul de referință ETRS in sistem de pr o-
iecție Stereografic 1970 s -a executat cu aplicațiile programului TransDat..

83
4.3 Lucrări de birou:
 Prelucrarea datelor de teren s -a realizat automatizat, cu ajutorul progra melor de calcul
și grafică specializate, atât pentru calculul analitic al suprafețelor, cât și pentru realizarea grafică
a planurilor.
4.4. Puncte geodezice de sprijin vechi si noi folosite / stație permanentă
 Receptorul GNSS s -a conectat la stația permane ntă BUCU din sistemul național Rompos fo l-
osind conexiune GPRS.

Data intocmirii : Intocmit,
Aprilie 2020 Diaconu Elena -Alina

84
ANEXA PAD

85

PIZ

86
CONCLUZII

În cadrul lucrărilor topografice pentru actualizarea documentațiilor cadastrale, se r e-
alizează planuri topografice întocmite în cadrul unei rețele de sprijin planimetrice sau altim etrice,
ce va asigura aplicarea în teren a proiectelor. Alegerea metodei de întocmire a planurilor top o-
grafice diferă în funcție de obiectivele ce trebuiesc atins e și de scopurile urmărite în elab orarea
lucrării. În cazul municipiilor și a orașelor mari se recomandă ridicări topografice în teren pentru
întocmirea planurilor topografice la scările 1:1000 sau 1:500.
În cazul ridicărilor topografice est e necesară abordarea uneia dintre metodele princ ipale,
cum ar fi: triangulația, intersecția sau drumuirea care ne ajută să stabilim poziția în plan a unui
număr de puncte, considerate puncte de sprijin necesare determinării poziției planim etrice sau
altime trice a deteliilor prin aplicarea unor metode secundare cum ar fi radierea.
Pentru executarea măsurătorilor de teren am ales să utilizez stația toatală, deoarece asi g-
ură măsurarea cu precizie a unghiurilor și a distanțelor, precum și înregist rarea acestora în m e-
moria internă a apratului, ceea ce a dus la un randament bun în activitatea de teren, dar și de
birou.
În vederea întocmirii documentației cadastrală necesară actualizării informaților în Ca r-
tea Funciară, am respectat norme le tehnice aflate în vigoare, conform Regulamentului aprobat
prin Ordinul 700/2014 de directorul general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate
Imobiliară.
Studiul de caz a urmărit respectarea normelor tehnice, prezentarea în deta liu a lucrării
de teren, descărcarea și prelucrarea informațiilor preluate din teren, descrierea aparaturii și i n-
strumentelor moderene folosite ( stația toatală, tehnologia GNSS ), programele folosite pentru
descărcarea fișierelor de măsurători, programel e speciale de calcul, de desen și reda ctare ( Aut o-
CAD, Office ).
Documentația cadastrală întocmită a fost depusă la Oficiul de Cadastru și P ublicitate
Imobiliară București

87
BIBLIOGRAFIE

1 Manea, R. 2013 Topografie, Ediția a II -a,
revizuită, Editura Nouă,
București
2 Onose, D. 2004 Topografie, Editura Matrix
Rom, București
3 Manea, R., Iordan, D., Călin,
M. 2009 Ghid de rezolvare a
problemelor de topografie,
Editura Nouă, București
4 Moldoveanu, C. 2002 Geodezie, Editura Matrix
Rom, București
5 Olteanu, V. 2014 Tehnologii Geodezice Spațiale
– note de curs
6 www.tpi.com.ro s.a. Sokkia – SRX – Series
7 www.landsurveyorsunited.com s.a. Manual de utilizare pentru
Sokkia Link
8 www.altus -ps.com s.a. APS – 3