Economia Comerțului, Turismului și Servicii [612926]

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Economia Comerțului, Turismului și Servicii

Lucrare de licență

Analiza comparativă a fluxurilor turistice din România și
Spania

Absolvent: [anonimizat],
Prof. univ. dr. Marinela GHEREȘ
2019

2
CUPRINS

CUPRINS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 2
Lista tabelelor și figurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 3
Introd ucere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 4
Capitolul I. Forme de turism practicate în România și Spania ………………………….. ……………………. 6
1.1. Aspecte conceptuale ale turismului ………………………….. ………………………….. ………………………. 6
1.2. Forme de turism ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 7
1.3. Turismul în România ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 9
1.4. Turismul în Spania ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 10
1.5. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 12
Capitolul II. Oportunități și bariere în România și Spania ………………………….. ……………………….. 15
2.1. Aspecte conceptuale privind oportunitățile și barierele unei țări ………………………….. ………….. 15
2.2 Oportunități și bariere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 16
2.3 Analiza SWOT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 17
Capitolul III. C irculația turistică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 21
3.1. Aspecte conceptuale ale circulației turistice ………………………….. ………………………….. …………….. 21
3.2. Circulația turistică în România ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 24
3.3. Analiza comparativă a circulației turistice în România și Spania ………………………….. …………. 26
Capitolul 4. Valorificarea experiențelor pozitive din turismul spaniol în activitatea de turism în
România ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 29
4.1. Experiența Spaniei în dezvoltarea turismului ………………………….. ………………………….. …………. 29
4.2. Analiza a două zone a turismului spaniol ………………………….. ………………………….. ………………… 32
4.2.1. Turismul pe litoral ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 33
4.2.2 Turismul montan ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 34
4.3. Strategii care ar putea fi preluate din turismul spaniol în turismul românesc …………………… 34
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 37
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 39

3
Lista tabelelor și figurilor

Tabele :
Tabel 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 13
Evoluția numărului de locuri ocupate în unitățile de cazare
Tabel 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 19
Analiza SWOT a turismului spaniol și turismul românesc
Tabel 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 26
Sosiri ale turiștilor străini în România
Tabel 4 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 27
Numărul de înnoptări pe o durată de 3 ani

Figuri:
Figură 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 27
Numărul de înnoptări pe o durată de 3 ani
Figură 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 30
Apariția cererii în turism
Figură 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 32
Sosirile turiștilor pe zone

4
Introducere

Lucrarea prezintă evoluția turismului în ultimii ani, urmată de o analiză comparativă a
turismului românesc și turismului spaniol. Am ales această temă deoarece am vizitat atât România,
cât și Spania, iar acest lucru m -a ajutat să îmi fac o imagine comparativă cu privire la modul de
organizar e a ambelor țări. Consider că România are potențial turistic foarte mare datorită
multiplelor atracții turistice pe care țara noastră le deține, iar Spania ne oferă o imagine clară despre
cum am putea profit a la maxim de acest potențial , prin adoptarea un or strategii de dezvoltare a
turismului.
Datorită poziției pe care Spania o ocupă în topul mondial în ceea ce privește turismul, fiind
a treia cea mai vizitată țară din lume, pot spune că turismul spaniol reprezintă un model de urmat
pentru toate țările în curs de dezvoltare, în special pentru România.
Spania este din ce în ce mai accesibilă. Principalele motive sunt: bilete de avion ieftine,
obiective turistice de top, cazare ieftină, oferte speciale, orașe vechi și plaje cu vederi superbe. De
asemenea, i nfrastructura este un factor care influențează în mod direct circulația turistică, deci
datorită faptului că infrastructura Spaniei este bine dezvoltată turismul spaniol are un avantaj față
de alte țări.
România este o țară frumoasă, cu castele și peisaje impresionante, orașe medievale, o istorie
bogată, cu obiceiuri și tradiții de sute de ani și cu un potențial turistic mare. Turismul românesc
este într -o continuă creștere și de aceea trebuie valorificat prin promovare și prin strategii adecvate
deoarece acest sector poate influența într -o mare măsură economia țării , prin cheltuielile turiștilor
străini.
De asemenea am prezentat câteva date statistice comparative, între turismul românesc și
turismul spaniol, privind număr ul de turiști din ambele țări , pentru a ne crea o idee asupra poziției
pe care o ocupăm față de a treia cea mai vizitată țară din lume.
În ultima parte a lucrării prezint experiențele pozitive din turismul spaniol și strategiile
adoptate de aceștia pentru dezvoltarea turismului. De asemenea, am ales câteva strategii pe care
România le -ar putea implementa din sistemul de dezvoltare a turismului din Spania și care ar putea

5
ajuta la dezvoltarea turismului românesc. În finalul lucrării am prezentat concluziile la care am
ajuns.

6
Capitolul I. Forme de turism practicate în România și Spania

1.1. Aspecte conceptuale ale turismului

De zeci de ani, turismul este într -o continuă creștere și diversificare, astfel încât a ajuns să
fie unul dintre sectoarele economice care evoluează cu cea mai mare rapiditate din lume. Astăzi,
vânzările din turism au ajuns să egaleze sau chiar să depășească vânzările cu petrolul, automobile
sau produsele ali mentare. Expansiunea turismului este benefică din multe puncte de vedere pentru
economie și forța de muncă dintr -o țară, acest lucru ducând la creșterea economiei și la crearea de
locuri de muncă în diverse domenii cum ar fi construcții, agricultură, telecomunicați și ospitaliere.
Termenul „ turism” este preluat din termenul englez „ tour” sau „ to make a tour” apărut
în Anglia în 1700, acest termen fiind preluat de la francezi de către englezi. Acest termen derivă
din limba greacă și latină, respectiv „tournos” și „turnus”, care înseamnă călătorie.
Conform Dictionnaire Touristique International (1969) o definiție a turismului ar fi: „
Turismul reprezenită ansamblul de măsuri puse în aplicare pentru organizarea și desfășurarea
unor călătorii de agrement sau în alte scopuri, realizate fie prin intermediul unor organiziții,
societăți sau agenții specializate, fie pe cont propriu, pe o durată limitată de timp, precum și
industria care concură la satisfacerea nevoilor turiștilor.”1
Din această definiție putem deduce că turismul cuprinde toate elementele și activit ățile care
alcătuiesc o călătorie( rezervare, cazare, vizite, achiziționarea de echipamente sau suveniruri,
transport, etc) planificată cu scopul recreării sau afacerilor, dar care nu depășește o perioadă mai
mare de un an.
Persoana care călătorește cu sc opul de a -și satisface anumite nevoi a primit denumirea de
„turist”. Turistul este acea persoană care călătorește în afara reședinței obișnuite, cu scopul de a -și
satisface anumite nevoi( odihnă,descoperirea unor locuri și tradiții noi,etc), pe o perioadă de maxim
1 an, dar care nu primește nici un fel de renumerație în schimbul acestei călătorii.
În funcție de comportamentul turistului putem distinge:

1 Maria Oroian, Marinela Ghereș, Economia și managementul turismului , Editura Casa cărții de știință, pag. 12 -14

7
a. Turistul sedentar : este acel turist care caută să se relaxeze la plajă și care caută
locuri de cazare cu prețuri medii deoarece veniturile sale sunt reduse.
b. Turistul sedentar -mobil: această formă de turism de diferențiază de forma
anterioară prin faptul că acest turist îm bină turismul de odihnă cu cel de
descoperire.
c. Turistul itinerant: turiști de aici caută să evadeze din viața lor obișnuită și
vizitează tot ce este de vizitat dintr -o zonă deoarece sunt atrași de tradiții,
obiceiuri, fotografi, suveniruri, etc.
d. Turistul n omad: este cel mai interesat de natură și localnici. De obicei este tânăr,
dar are un nivel de pregătire ridicat.

1.2. Forme de turism

Turismul se împarte în două forme:
• turism intern;
• turism internațional.
Turismul intern este practicat de rezidenții unei țări care călătoresc în propria țară.
Turismul internațional este practicat de rezidenții unei țări care vizitează alte țări și care primesc
termenul de „ călător internațional”. Atunci când călătoria prez intă interes pentru turism, termenul
folosit pentru persoana care călătorește este „vizitator”. Organizația Mondială a Turismului
definește „vizitatorul internațional” ca fiind: „ orice persoană care vizitează o țară, alta decât cea
în care acesta își are reședința sa obișnuită, pentru o perioadă care să nu depășească 12 luni și al
cărei motiv principal al vizitei este altul decât cel de a exercita o activitate renumerată în țara
vizitată”.
Deci, putem spune că o călătorie aparține turismului internațional dacă îndeplinește 3
condiții:
• durata călătoriei să nu depășească 12 luni consecutive;
• scopul călătoriei să fie altul decât cel de a fi renumerat în schimbul unei activități din țara
vizitată;
• țara unde se călătorește să fie alta de cât țara unde călătorul își are reședința.

8
De asemenea există o serie de călători care nu pot fi incluși în categoria vizitatorilor
internaționali:
➢ imigranți și persoanele însoțitoare lor;
➢ persoanele cunoscute ca „ lucrători la graniță”;
➢ diplomații, person alul consular, membrii forțelor armate și persoanele care îi însoțesc;
➢ persoanele care tranzitează o țară( pasagerii aflați în tranzit aerian, aflați în așteptare
într-un terminal sau pasagerii unor nave care nu primesc autorizație să se debarce).
Turismul poate fi clasificat după mai multe criterii. Un prim criteriu este cel al motivației
turiștilor:
• turismul de odihnă;
• turismul de agrement;
• turismul cultural;
• turismul de afaceri;
• turismul religios;
• turismul de tratament;
• turismul de cumpărături.
Turismul de odihnă , exact cum îi spune și denumirea este practicat de persoanele care
doresc să se odihnească și să se recreeze. Turismul de agrement este practicat cu scopul de a vizita
minunile naturii, de a descoperi locuri și a interacționa cu oameni noi. Turismul cultural este
practicat de persoanele care caută să își satisfacă nevoi de ordin intelectual, iar aceste nevoi sunt
satisfăcute prin vizitarea monumentelor istorice, muzeelor, expoziții, centre culturale, etc. Turism ul
de afaceri este foarte importan t deoarece acesta se desfășoară în tot timpul anului și chiar de mai
multe ori pe an, acest lucru fiind foarte avantajos pentru industria serviciilor. Turismul religios este
practicat de persoanele care caută să își satisf acă nevoi de ordin sufletesc, iar acest lucru se face
prin pelerinaje, prin vizitarea mănăstirilor, bisericilor și locurilor sfinte. Turismul de tratament este
practicat de obicei în urma sfatului prescpriptoriilor, aceștia recomandând anumite locuri care sunt
cunoscute pentru tratamente în scopuri medicale.
Un alt criteriu de clasificare a turismului este după gradul de mobilitate:
• turismul de sejur;
• turismul itinerant;
• turismul de tranzit.

9
În funcție de modul de organizare distingem: turismul organizat, turismul neorganizat și
turismul mixt.
O altă clasificare a turismului ar fi după vârsta participanților:
• turism pentru preșcolari;
• turism pentru elevi;
• turism pentru tineret;
• turism pentru adulți;
• turism pentru v ârstnici.

1.3. Turismul în România

În secolul XIX s -a încercat organizarea unei activități turistice printr -o inițiativă privată din
partea unor organizații, cluburi, societăți, etc. Aceste asociații s-au axat pe: construirea de cabane
și case de adăpost în munți; amenajări de drum uri, poteci și marcaje; organizarea de cursuri de schi,
publicarea de monografii turistice, ghiduri, hărți, etc. În anii 1960 -1970, România a dezvoltat
infrastructuri turistice, în special pe litoralul Mării Negre, urmând ca în 1971 să înființeze și
Minist erul Turismului, minister care coordona organizațiile specializate în turism și toate
activitățile ce țineau de această ramură.
În acea perioadă România a devenit o alegere mai ieftină pentru turiștii străini, în
comparație cu Grecia și Spania. Datorită co ndițiilor rele în anii următori apare o decădere a
activității turistice . Serviciile oferite de România erau sub standardele serviciilor din alte țări, iar
acest lucru a făcut ca turiștii străini să considere România ca o destinație putin atrăgătoare.
Trep tat s-a conștientizat importanța turismului în economia unei țări și au început să creeze
strategii pentru dezvoltarea turismului românesc.
După perioada comunistă numărul turiștilor care au sosit în România a crescut la 1,6
milioane, jumătate din ei având scopuri turistice, iar cealaltă jumătate fiind reporteri, organizații de
caritate, etc . Cealaltă jumătate care nu vizita România pentru scopuri turistice, o făceau din interes
pentru perioada comunistă și pentru revoluția din 1989.
În anii 1990 turis mul românesc începe să se dezvolte din nou deoarece Guvernul a înțeles
importanța turismului în economia unei țări și cât de benefic poate fi acest domeniu dacă este
exploatat. Dezvoltarea a început în turismul rural, Guvernul permițând localnicilor să pr imească

10
turiști în propriile case. După această inițiativă dezvoltarea turismului stagnează din nou,
continuându -se abia în 1993 când Guvernul va reforma programul de dezvoltare turistică. Cea mai
atractivă formă de turism pentru Guvern a fost turismul rur al și de aceea s -a pus accentul pe aceasta,
în special regiunile montane, Marea Neagră și Delta Dunării.
În anul următor Asociația Națională a Turismului Rural, Ecologic și Cultural creează un
program prin care se promovează turismul rural. În anii următor i s-au dezvoltat mai multe elemente
ce influențează turismul, printre care infrastructura și promovarea turismului românesc.
În perioada 2007 -2026 se urmărește dezvoltarea turismului românesc cât mai mult cu
scopul de a crește economia națională . Benefici ile pe care dezvoltarea turismului le poate aduce
României sunt:
• Creșterea calității vieții;
• Crearea mai multor locuri de muncă;
• Atragerea de noi investiții în turism;
• Atragerea turiștilor străini.
Prin Programul Masterplan urmărește:
➢ Dezvoltarea tu rismului de sănătate;
➢ Dezvoltarea domeniului schiabil;
➢ Dezvoltarea infrastructurii turistice;
➢ Dezvoltarea turismului românesc astfel încât să poată concura și pe plan
internațional.

1.4.Turismul în Spania

Spania este o țară foarte atractivă pentru turiști din toată lumea datorită plajelor frumoase, a
climatului plăcut, a patrimoniului cultural , datorită gastronomiei și datorită multor altor elemente
care fac parte din potențialul turistic . Conform raportului din 2017 a Organizației Turismului
Mondial, Spania este a treia cea mai vizitată țară din lume, având în 2016 75 de milioane de turiști
străini. Din acest punct de vedere Spania este întrecută doar de Franța și Statele Unite . Turismul
joacă un rol foarte important pentru această țară deoarece reprezintă 10% din PNB. Hotelurile
spaniole dețin un procent de 5,2% din capacitatea mondială, iar acest procent poate fi d epășit dacă

11
se ia în considerare și celelalte forme de cazare puse la dispoziția turiștilor ( pensiuni, moteluri,
apartamente de închiriat și alte unități sau locuri amenajate special pentru turism).
În anul 1989 Spania a întâmpinat prima scădere din punct de vedere al turismului, procentul
vizitelor a scăzut cu 0,2% față de anul 1988, iar din punct de vedere a turiștilor care se cazau peste
noapte procentul a scăzut cu 11% față de anul precedent.
Cei mai mulți turiști străini care aleg să viziteze această țară provin din Marea Britanie și
Germania. Destinațiile cele mai vizitate sunt : Madrid, Barcelona, Valencia, Mallorca, Ibiza,
Santander, etc.
Cea mai mare concentrație de turiști este în sezonul de vară cu un procentaj de aproximativ
44,7%, urmată de se zonul de primăvară cu un procent de 22,2% . Perioada de toamnă înregistrează
un flux de turiști de aproximativ 18,8%, iar pe ultimul loc se află sezonul de iarnă cu un procent de
doar 14,3%.
Turismul pe litoral este foarte dezvoltat în această țară deoare ce Spania deține mai multe
orașe cu ieșire la mare și cu plaje frumoase . Climatul țării este de asemenea un avantaj deoarece
este un climat mult mai cald față de alte țări europene, pe timpul verii înregistrându -se +40 ⸰ C. De –
a lungul timpului , datorită turiștilor atrași de zonele cu ieșire la mare din Spania, economia zonelor
respective a crescut , crescând în același timp și oferta în turism . Astfel, în zone precum Valencia,
Malaga, Mallorca, Ibiza, etc, au apărut treptat numeroase hoteluri, res taurante și alte unități de
cazare, turismul devenind principala sursă de venit și principala sursă de creare a locurilor de
muncă.
Spania a dezvoltat și zonele în care clima este mai rece decât în restul țării, un exemplu este
nordul Spaniei unde întâlni m climat puțin mai rece. Cu toate acestea turiștii sunt foarte atrași și de
aceste zone deoarece peisajele de munte sunt superbe. O zonă foarte frumoasă este Castro Urdiales,
zonă în apropierea orașului Bilbao, aici peisajul montan se îmbină cu plaje frumoase și cu marea
superbă.
În ultimii ani a crescut și interesul pentru turismul cultural al acestei țări. Turismul cultural
s-a dezvoltat deoarece Spania deține numeroase orașe unice, monumente fascinante și o cultură
foarte interesantă, toate aceste fii nd foarte atrăgătoare pentru mulți turiști în căutare de cunoaștere.
Gastronomia țării este de asemenea foarte apreciată, aceasta având câteva preparate
specifice și foarte cunoscute, cum ar fi: gazpacho, paella, jamon iberico,cocido madrileno, etc.

12
Un alt tip de turism, nu la fel de practicat ca celelalte tipuri, este turismul practicat pentru
fotbal. Spania este o țară foarte cunoscută și apreciată din acest punct de vedere, deținând 2 echipe
celebre de fotbal, Real Madrid și FC Barcelona. Turiștii pa sionați de fotbal vizitează această țară
cu scopul de a vedea aceste echipe sau meciuri.

1.5. Concluzii

România are toate formele de relief și peisajele românești ar putea concura cu peisajele oricărei
țări. Cu toate acestea România nu este o țară așa vizitată ca alte țări, turiștii nu se înghesuie să ne
viziteze. Deși turismul românesc s -a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, acesta încă întâmpină
multe obstacole cum ar fi legislația, lipsa forței de muncă, infrastructura și alte probleme care îi
determină pe unii investitori să evite țara și pe turiști îi determină să aleagă alte destinații , mai
dezvoltate din aceste puncte de vedere.
Legislația poate fi un obstacol deoarece aceasta nu îți facilitează întotdeauna lucrurile pentru a
crea sau dezvolta o afacere, uneori dându -ți impresia că vrea chiar să te împiedice. Însă, de câțiva
ani, s -a încercat motivare a turismului prin scăderea cotei de TVA pentru a cest sector. Conform
articolului 291 și 292 din Codul Fiscal cota TVA a fost redusă la 5% pentru diverse bunuri și
prestări de servicii( muzee, cazare în sectorul hotelier, etc) , cu scopul de a reduce și tarifele
practicate în turism, astfel turiștii să beneficieze de prețuri mai reduse. Dar, unii comercianți nu au
scăzut prețurile pentru a -i motiva pe turiști, ci au practicat aceleași prețuri și au păstrat ei cota
redusă din preț.
Infrastructura reprezint ă de asemenea o mare problemă pentru turismul românesc deoarece
acestea sunt în strânsă legătură, iar România stă foarte prost la acest capitol. Cu toate că
infrastructura aproape din toată România este la un nivel foarte scăzut avem un drum cu care ne
putem mândri și care a fost apreciat și de străini, acest drum este Transfăgărășan. Dacă am avea
drumuri mai multe precum Transfăgărășean sigur ar crește mai mult vizitele în turismul românesc
și ar evolua mai mult acest sector.
Lipsa forței de muncă este o problemă foarte mare de care proprietarii unităților de cazare
se plâng tot mai des deoarece foarte mulți români pleacă în străinătate să muncească, iar cei care
rămân sunt puțini și mulți sunt fără experiență, lipsa experienței poate deteriora calitatea e xperienței
finale . De aceea multe unități de cazare nu funcționează la capacitate maximă, iar acest lucru

13
reprezintă o pierdere foarte mare pentru prestatorii de servicii . O soluție pe care unii din proprietarii
unităților de cazare și alimentație au găsit -o este aceea de a aduce muncitori din alte țări, țări care
nu sunt foarte dezvoltate.
Turismul românesc este încă în dezvoltare și sperăm ca pe viitor să atragem cât mai mulți
turiști deoarece avem cu ce să ne mândrim și avem multe atracții care valorifi cate adecvat pot
atrage mulți turiști.
Turismul spaniol este foarte dezvoltat și contribuie la economia țării. Spania a știut să atragă
turiști devenind astfel a treia cea mai vizitată țară din lume. Țara are succes deoarece spanioli știu
să valorifice cee a ce au , știu să găsească soluții și știu ce rol important are turismul în economia
țări.
În continuare voi prezenta un tabel cu date statistice, pentru Spania și România, privind
numărul locurilor ocupate de turiști pe o durată de 10 ani. Conform Eurosta t datele sunt
următoarele:

Tabel 1.1. Evoluția numărului de locuri ocupate în unitățile de cazare

Anul Spania România
2007 3.116.941 287.158
2008 3.156.053 283.701
2009 3.237.810 294.210
2010 3.301.576 302.755
2011 3.390.704 311.698
2012 3.414.798 278.503
2013 3.437.362 303.236
2014 3.482.983 308.997
2015 3.526.937 325.841
2016 3.515.810 326.098
2017 3.558.650 338.791
Tabel 1

14
Tabelul prezintă situația celor două țări pentru care se face comparația, Spania și
România, pe o perioadă de 10 ani, din 2007 până în 2017. La prima vedere se vede clar o
diferență uriașă deoarece Spania înregistrează valori de 7 cifre, în timp ce România înregistrează
valori de 6 cifre. Există și alte diferențe, cum ar fi evol uția celor două țări. În Spania se observă o
evoluție relativ în creștere, având o singură scădere în anul 2016, urmată de o nouă creștere în
anul următor, pe când în România observăm două scăderi și creșteri relativ mici în comparație cu
turismul spaniol .
În concluzie România ar putea învăța din modul de desfășurare a turismului spaniol și ar
putea prelua și pune în practică anumite strategii cu scopul de a dezvolta turismul românesc.

15
Capitolul II. Oportunități și bariere în România și Spania

2.1. Aspecte conceptuale privind oportunitățile și barierele unei țări

Conștientizarea barierelor și descoperirea oportunităților existente într -o țară pot fi de mare
folos atunci când se dorește crearea unei propuneri de strategie în turism. O barieră este mai aproape
de a fi rezolvată atunci când se știe de existența ei, decât dacă este ignorată sau necunoscută. O
oportunitate descoperită și exploatată poate duce la creșterea economiei și dezvoltarea turismului.
De-a lun gul anilor turismul s -a tot dezvoltat , în unele țări mai mult, în altele mai puțin,
astfel ajungând ca turismul să joace un rol foarte important în economia mondială. Unele țări au
profitat la maxim de potențialul turistic existent, altele au profitat mai puțin sau nu au știut să
profite, iar altele au reușit să își creeze singure imaginea profitând doar de câteva elemente. Un
exemplu de destinație foarte vizitată și apreciată este Dubai. Zona unde acum se află acest oraș în
trecut era doar deșert, dar au știut să profite de oportunitățile întâlnite și au creat o adevărată
destinație pentru turism, în special pentru turismul de afaceri. Deci, pe lân gă descoperirea
oportunităților este foarte important și să știm cum să profităm de ele.
Analiza SWOT este foarte folosit ă deoarece prezintă punctele tari, punctele slabe,
oportunitățile și amenințările unei organizații.
Punctele tari reprezintă totalita tea factorilor pozitivi dintr -o organizație, cu care organizația
se poate mândri și diferenția față de celelalte organizații.
Punctele slabe reprezintă totalitatea factorilor care influențează activitatea într -un mod mai
puțin pozitiv, dar care se pot îmb unătății.
Oportunitățile sunt acele ocazii favorabile de care organizația poate profita.
Amenințările au un impact negativ în activitatea organizației și pot produce pierderi uriașe
dacă nu sunt remediate.
În urma unei analize SWOT organizațiile își pot da seama care sunt punctele lor tari, puncte
prin care se pot diferenția de concurenți și care sunt punctele lor slabe și pe care pot să le
îmbunătățească. De asemenea în urma unei analize SWOT oportunitățile pot fi descoperite,
conțientizate și pot fi ex ploatate, iar amenințările pot fi eliminate sau se poate încerca căutarea unor
soluții.

16

2.2 Oportunități și bariere

Statul joacă un rol important în dezvoltarea și promovarea turismului unei țări, dar implicarea
lui depinde de anumite condiții specifice fiecărei țări. Aceste condiții determină gradul de
intervenție a statului în turism prin:
• Importanța acordată de guvern turismului;
• Dezvoltarea sectorului privat;
• Sistemul politico -economic;
• Nivelul de dezvoltare socio -economică;
• Dimensiunea gene rală și caracteristicile turismului.
Din experiențele internaționale ale guvernelor altor țări putem prelua următoarele măsuri de
sprijinire a truismului românesc:
• Definirea clară a strategiei generale care poate fi adoptată;
• Evaluarea nevoilor existente în cadrul unităților de cazare și alte obiective de baza
materială turistică;
• Supravegherea și coordonarea cercetărilor din domeniul turismului;
• Crearea unor programe de formare și perfecționare profesionale a cadrelor necesare
turismului;
• Reglem entarea și controlul tuturor activităților din industria turismului pentru a asigura
o bună desfășurare;
• Desfășurarea campaniilor de promovare a turismului unei țări.
Deci statul poate pune bariere sau poate crea oportunități pentru dezvoltarea turi smului. Statul
spaniol se implică în dezvoltarea turismului și acest lucru se vede deoarece sunt într -o continuă
creștere a numărului de turiști care vizitează țara și creșterea cheltuielilor făcute de aceștia care
duce la dezvolatarea economiei naționale. Conform secretarului general al Consiliului de Turism
din Spania, statul adoptă strategia de a crește cheltuielile turiștilor străini , astfel crescând și
economia țări.
Statul român nu este la fel de implicat ca și cel spaniol în dezvoltarea turismului, dar
încearcă și el să adopte anumite strategii cu privire la acest lucru. Recent s -a creat un filmuleț de

17
prezentare a locurilor de vizitat din România, filmuleț tradus î n mai multe limbi, prin care se
încearcă atragerea de turiști străini.
Turismul atrage multiple avantaje pentru țări, dar de asemenea atrage și câteva dezavantaje.
Câteva dezavantaje ale turismului pot fi:
• Poluarea mediului;
• Risipa de apă și energie;
• Dete riorarea mediilor, etc.
Poluarea mediului este un dezavantaj deoarece unii turiști poluează anumite zone prin
nerespectarea regulilor de curățenie, aruncând gunoaie acolo unde nu ar trebui. Un alt dezavantaj
produs de turism este cel a risipei apei și ener giei deoarece prin schimbarea lenjeriilor,prosoapelor,
etc se utilizează cantități uriașe de apă și energie. Turismul deteriorează anumite medii prin
construcții cât mai multe și mai mari, fără să se țină cont că natura este esențială, prin dispariția
locurilor „ virgine” care odată cu descoperirea lor se ajunge la supravizitarea acestor, urmată de
distrugerea sau deteriorarea.
Cu toate că turismul prezintă și anumite dezavantaje, oportunitățile oferite de această industrie
sunt mult mai multe:
• Crează locu ri de muncă, ceea ce duce la creșterea bunăstării și la creșterea puterii de
cumpărare;
• Cheltuielile cu turismul aduc un aport uriaș în economia unei țări;
• Ajută și alte sectoare să se dezvolte, câteva exemple pot fi industriile de transport și
industriile de construcții;
• Ajută la dezvoltarea mai multor zone dintr -o țară.

2.3 Analiza SWOT

În continuare vom prezenta prin comparație, într -un tabel, punctele tari, punctele slabe,
oportunitățile și amenințările din turismul spaniol și turismul românesc. În urma acestui tabel vom
analiza puțin aceste informații și vom trage concluziile necesare.

18
Tabel 2.1 Analiza SWOT a turismului spaniol și turismul românesc

Spania România
Puncte tari -peisaje frumoase;
-zone de litoral;
-zone de munte;
-infrastructură;
-insule;
-patrimoniu cultural;
-gastronomie specifică;
-turism religios;
– „ fiestas” ;
-promovarea;
-forța de muncă.
– peisaje frumoase ;
– zonă litoral;
-zone de munte;
-preparate tradiționale;
-monumente istorice;
-turism religios;
-tradiții;
-festivaluri

Puncte slabe -disputele din politică care
afectează turismul;
-aglomerația din centrele
orașelor și de pe litoral;
-poluarea.
-infrastructura;
-lipsa forței de muncă;
-promovarea;
-lipsa unor strategii pentru
anumite zone cu potențial.

Oportunități -statul adoptă strategii pentru
dezvoltarea turismului și crează
un cadru adecvat;
-mediu prielnic pentru afaceri și
investiții.
-există potențial turistic;

Amenințări -concurența;
-atacuri teroriste; -concurența;
-dispariția tradițiilor;
-dispariția unor elemente din
cadrul natural și alte cadre.

19
-posibilitatea de a exista în
viitor un dezechilibru din cauza
tensiunilor politice.
Tabel 2
Din tabelul de mai sus putem observa, la punctele tari, că ambele țări au potențial turistic
ridicat. Atât Spania, cât și România dețin numeroase peisaje frumoase care sunt adevărate atracții
pentru turiștii străini. Zonele de munte și litoral sunt zonele cheie ale turismului din ambele țări,
dar aici deja apar mici diferențe deoarece Spania deține mai multe plaje decât România, clima este
mai bună și satisfația turiștilor per total este mai ridicată în Spania, decât în România. Alte
asemănări care sunt con siderate puncte tari sunt gastronomiile țărilor, fiecare având preparate
specifice și produse tradiționale autentice. Turismul religios este de asemenea o asemănare
deoarece găsim multiple mănăstiri, biserici și alte elemente ce țin de religie în ambele ță ri.
„Fiestele” sunt un fel de evenimente specifice Spaniei și sunt organizate adevărate petreceri sub
diferite teme( la tomatina -lupta cu roșii, lupta taurilor, etc). Și România s poate mândri cu câteva
festivaluri care atrag mulți turiști, aceste fiind: r enumitul Untold, Neversee, Electric Castle, etc.
Primele diferențe apar la infrastructură, aceasta fiind una dezvoltată în Spania, iar în
România aceasta reprezintă un punct slab. Promovarea face și ea diferența deoarece Spania este
promovată intens, pe câ nd România are doar câteva tentative. Forța de muncă este de asemenea un
element de diferență deoarece în timp ce muncitorii de la noi pleacă din țară, în Spania găsim
muncitori din toate colțutile lumii, iar acest lucru influențează direct activitatea tur ismului.
Ca puncte slabe întâlnim în Spania disputele politice, poluarea și aglomerația. Disputele
politice sunt un punct slab deoarece turismul a fost pe punctul să paralizeze în momentul în care
Barcelona și restul Spaniei aveau un conflict. Aceste tensiunii continue pot afecta turismul într -un
mod negativ. Poluarea este de asemenea un punct slab deoarece în această țară poluarea este mai
mare decât în România, uneori statul adoptând chiar și reguli stricte privind circulația mașinilor
care polueză o rașele. Ultimul punct slab pe care îl voi prezenta la această țară este aglomerația.
Aceasta este o problemă deoarece aglomerația este stresantă, iar turiștii sunt în căutare de liniște și
relaxare. Punctele slabe ale României ar mai putea fi și lipsa unor strategii mai clare care să ajute
dezvoltarea turismului și lipsa implicării mai mari a statului.

20
Oportunitățile pe care le -am observat ale Spaniei sunt implicarea statului și mediile
prielnice pentru afaceri , iar pentru România potențialul turistic poat e fi o oportunitate deoarece țara
noastră are potențial în a atrage mulți turiști.
Atât în Spania, cât și în România am considerat o amenințare ca fiind concurența. Pentru
Spania concurența poate veni chiar de la vecinii săi francezi sau de la alte țări care oferă pachete
turistice la prețuri mai atractive pentru turiști. O altă amenințare pentru turismul spaniol poate fi un
atac terorist deoarece acesta afectează turismul prin scădere vzitelor datorită fricii. De asemenea
tensiunile politici pot fi o ame nințare pentru turism. Avem un exemplu concret de la tensiunea
dintre Barcelona și restul țări, când Barcelona dorea să devină un stat independent și promitea
oprirea tutoror turiștilor.
Pentru România dispariția tradițiilor poate reprezenta o amenințare deoarece tot mai mulți
tineri sunt dezinteresați de păstrarea acestor tradiții, tradiții care prezintă interes pentru turiștii
străini. De asemenea dispariția unor elemente din cadrul natural sau alte elemente care atrag turiști
pot fi o problemă. De exem plu dispariția Mocăniței din Vișeu de Sus poate semnifica dispariția
turismului din orașul Vișeu.
În concluzie putem lua modelul spaniol de dezvoltare turistică și să îl aplicăm în dezvoltarea
turismului românesc. Metodele pe care România ar putea să le i mplementeze în turism sunt:
promovarea mai intensă, infrastructură mai bună, crearea unui mediu adecvat și avantajos pentru
turism și crearea unui cadru prielnic pentru atragerea investițiilor străine.
Putem învăța și din punctele slabe ale Spaniei prin l uarea unor măsuri care să împiedice
creșterea poluării pe viitor.

21
Capitolul III. Circulația turistică

3.1. Aspecte conceptuale ale circulației turistice

Componenta esețială pentru crearea unei oferte este potențialul turistic și reprezintă
elementul fără de care dezvoltarea turismului ar fi imposibilă. Potențialul turistic, prin elementele
și factorii săi, reprezintă principalul motiv pentru care apare cir culația turistică dintr -o țară, oraș,
zonă, etc. Conștientizarea și evaluarea corectă a potențialului turistic permite dezvoltarea
turismului unei zone prin adoptarea unor strategii adecvate.
Atracția turistică este primul element care atrage un turist în a vizita o anumită destinație.
De aceea o destinație prezintă interes în măsura în care deține elemente de atracție.
Intensificarea călătoriilor, atât pe plan intern, cât și internațional, au determinat specialiștii
să evalueze dimensiunile și efectele ac estei creșteri, creând astfel un sistem unitar de înregistrare
și urmărire a circulației turistice.
Principalele metode de urmărire a circulației turistice sunt:
• Controlul la frontieră;
• Înregistrarea în unitățile de cazare;
• Sondaje în rândul turiștilor;
Indicatorii circulației turistice redau cererea reală sub diferite aspecte, redau cererea
potențială și chiar și cererea -ofertă. Câțiva indicatori ai circulației turistice sunt:
• Numărul de turiști;
• Numărul înnoptărilor;
• Durata medie a sejurului;
• Densitatea circulației turistice;
• Preferințele relative a turismului;
• Încasările/cheltuielile aferente circulației turistice, etc.
Statisticile oferă informații esențiale pentru luarea unor decizii optime și pentru dezvoltarea
turismului pentru că ajută în evaluarea fluxurilor turistice existente și anticiparea celor din viitor.
Pentru ca rezultatele să fie de folos trebuie folosite metode de observare care să ofere informații
utile cu privire la activitățile din turism.

22
Observațiile directe reprezintă principalele instrumente pentru cercetarea turismului.
Exemple de instrumente pentru cercatarea turismului sunt: recensămintele, inventarele, sondaje,
etc.
Informațiile obținute cu ajutorul instrumentelor sunt cantitat ive și calitative și permit
crearea unor statistici ale turismului pe plan intern, dar și pe plan internațional. În urma acestor
statistici se pot lua deciziile corecte. Cele mai utilizate sunt:
• Statisticile sosirilor/plecărilor la frontieră;
• Înregistrarea în unitățile de cazare;
• Recensăminte;
• Sondaje;
• Alte statistici.
Statisticile sosirilor/plecărilor la frontieră sunt folosite pe scară largă în statistica turismului
internațional. La frontieră se înregistrează toate trecerile prin aceste puncte, iar aceste înregistrări
oferă informații cantitative despre numărul intrăr ilor și ieșirilor, durata sejurului, scopul vizitei,
țara de origine a turistului, mijlocul de transport utilizat, etc. Dezavantajul acestei metode este acela
că nu doar turiștii tranzitează frontierele, ci și vizitatorii de o zi, ceea ce poate oferi mici erori.
O metodă mai eficientă și mai ușor de utilizat este cea de înregistrare în unitățile de cazare
a turiștilor. Informațiile sunt extrase din evidențele unităților de cazare și au avantajele că acestea
sunt mai complete deoarece se referă la cererea ci rculației turistice, la ofertă, la turismul intern și
internațional.
Dezavantajele acestei metode sunt:
• Nu surprinde în totalitate circulația turistică deoarece se omite cazarea la rude,
prieteni, în corturi, rulote, etc;
• Nu oferă informații riguroase cu p rivire la numărul turiștilor, etc.
Sondajele oferă doar anumite estimări ale circulației turistice sau ale cheltuielilor efectuate
de turiști, dar poate oferi aprecieri importante despre aspectele calitative ale circulației turistice.
Dezavantajele acestei metode sunt:
• Costuri ridicate;
• Erori de eșantionare;
• Organizarea poate fi complicată;
• Interpretarea rezultatelor poate fi greșită.

23
Multitudinea de metode de culegere a informațiilor și indicatorilor circulației turistice crește
gradul de dificultate în compararea datelor și face imposibilă însumarea lor mecanică .
Indicatorii circulației turistice se împart în indicatori direcți ( din surse de înregistrare) și
indicatori indirecți ( cantitativi sau valorici, simpli sau agregați, globali sau parțiali, etc) . Există 4
tipuri de indicator i:2
• Indicatori ai cererii reale și potențiale;
• Indicatori ai ofertei turistice;
• Indicatori ai relației cerere -ofertă;
• Indicatori ai rezultatelor econ omice și sociale directe și indirecte.
Dintre cele patru tipuri, indicatorii cererii reale și potențiale joacă un rol aparte în turism
deoarece exprimă cererea reală sub diferite aspecte și cea potențială.
Statisticile UNWTO asupra persoanelor cu venituri peste medie ne arată că aceștia au
posibilitate mai mare de a călători decât persoanele cu venituri mici, deci ei vor beneficia mai
frecvent de pachete turistice. Deci, veniturile influențează în mod direct evoluția circulației
turistice. O creștere a ven iturilor produce o creștere a circulației turistice, iar o scădere a veniturilor
produce o scădere a circulației turistice. De aceea, în criza din 2008 -2009 s -a produs o scădere a
circulației turistice la nivel mondial, datele arâtând scădere de la 917 mil ioane în 2018 la 882
milioane în 2019.
Veniturile influențează circulația turistică prin:
• Creșterea sau scăderea numărului de turiști;
• Creșterea/scăderea cheltuielilor efectuate;
• Durata medie a sejurului;
• Distanța călătoriei;
• Frecvența călătoriilor;
• Modul de cazare, etc.

2 Rodica Minciu, Economia Turismului , Ediția a III -a revăzută și adăugată, Editura Uranus, București, 2005. Pag. 96

24
3.2. Circulația turistică în România

Turismul românesc se focusează pe istoria și peisajele naturale pe care țara noastră le
deține. După industria comerțului , industria turismului este a doua cea mai importantă ramură a
economiei naționale. Turismul românesc este într -o continuă dezvoltare și prezintă potențial de
extindere.
România stă foarte bine la capitolul potențial turistic deoarece deține numeroase atracții
turistice:
• Rezervații naturale;
• Tradiții și obiceiuri;
• Elemente etnografice;
• Stațiuni balneoclimatice;
• Obiective istorice și culturale.
Toate aceste atracții contribuie la evoluția circulației turistice a România.
Românii sunt motivați să călătorească și să își viziteze țara pr in mai multe strategii pe care
statul a început să le implementeze:
• Promovarea destinațiilor turistice;
• Stabilirea zilelor libere de la stat astfel încât românii să poată călători;
• Oferirea de vouchere de vacanță din partea angajaților.
Promovarea este un factor cheie în dezvoltarea turismului unei țări deoarece prin promovare
unii potențiali turiști pot fi atrași spre destinațiile promovate și astfel circulația turistică poate crește
semnificativ . Anul acesta statul a încercat să promoveze România ca desti nație turistică prin crearea
unui filmuleț cu atracțile țării noastre și prin traducerea filmulețului în mai multe limbi, astfel încât
să fie atrași și turiștii străini. Nu știm însă dacă acest filmuleț a avut succes în rândul străinilor sau
nu.
Statul aplică și startegia de a crea mini -vacanțe atunci când românii au zile libere pentru ai
motiva să viziteze țara. Astfel românii pot primi și unele zile de legătură libere, aceste zile pot face
legătura între două sărbători sau pot face legătura într e o sărbătoare și o zi liberă dată de stat.
Voucherele de vacanță sunt de asemenea un impuls dat angajaților cu scopul de ai determina
să călătorească . Din cauza imposibilitat ății acestora de a schimba voucherele cu bani , aceștia
preferă să le consume, dec ât să le irosească.

25
Mai departe vom crea un tabel cu date preluate de la Intitutul Național de Statistică privind
numărul sosirilor turiștilor străini în România , pe o durată de 3 ani , din diferite țări și din diferite
continente :

Tabel 3.2.1. Sosiri ale turiștilor străini în România
Anul 2016
(mii) Anul 2017
(mii) Anul 2018
(mii)
Austria 142 139 148
Belgia 65 71 71
Bulgaria 1527 1603 1600
Cipru 12 17 18
Danemarca 20 24 23
Estonia 6 7 8
Franta 201 220 231
Finlanda 9 12 15
Germania 466 479 489
Grecia 91 96 101
Irlanda 26 30 32
Italia 425 460 468
Luxemburg 2 2 2
Letonia 11 13 11
Lituania 19 18 16
Malta 3 3 3
Olanda 89 94 97
Polonia 302 311 314
Portugalia 38 48 53
Regatul Unit 180 213 216
Republica Ceha 67 68 69
Slovacia 75 70 69
Slovenia 14 14 15

26
Spania 103 122 129
Suedia 42 49 50
Ungaria 1562 1454 1491
Croatia 28 30 31
Belarus 54 73 79
Serbia 427 507 543
Macedonia 30 32 33
Muntenegru 4 4 5
Republica Moldova 1918 2052 2330
Turcia 327 357 397
Ucraina 1055 1208 1466
Africa 32 36 39
Egipt 8 8 8
SUA 176 201 199
Asia 402 482 531
Tabel 3
Din acest tabel se poate observa că cei mai mulți turiști străini care vin în România provin
din țările vecine ( Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina) sau din țări apropiate (Italia,
Turci, Serbia și Germani) .

3.3. Analiza comparativă a c irculați ei turistic e în România și Spania

Ciculația turistică a România diferă foarte mult de circulația turistică a Spaniei. Spania este
o țară mai dezvoltată decât România, iar acest lucru are o contribuție în atragerea turiștilor. De
asemenea turismul spaniol oferă o ofertă mult mai diversificată deoarece deține mai multe zone cu
potențial turistic.În timp ce România deține doar o zonă cu litoral, Spania deține mai multe
deoarece este peninsulă și deține și câteva insule ceea ce poate fi un avan taj.
În continuare vom prelua date statistice privind numărul de înnoptări timp de 3 ani și vom
face o analiză comparativă a circulației turistice spaniole și circulația turistică românească.

27
Tabel 3. 3.1 Numărul de înnoptări pe o durată de 3 ani
Anul Spania România
2015 422.226.376 23.445.286
2016 454.957.250 25.274.649
2017 471.199.729 26.915.573
Tabel 4
Sursa: Eurostat

Din informațiile statistice din tabelul de mai sus putem observa că diferențele dintre
numărul înnoptărilor din Spania și numărul înnoptărilor din România sunt foarte mari. În timp ce
numărul de înnoptări ale turismului spaniol depășe ște în toți cei 3 ani 400.000.000, numărul de
înnoptări din România nu reușește să depășească pragul de 27.000.000. Totuși evoluția atât a
numărului de înnoptări ale turismului spaniol, cât și evoluția numărului de înnoptări ale t urismului
românesc sunt într -o continuă creștere.
În continuare vom transpune aceste date într -un grafic:

Grafic 3.3.1

Figură 1
422.226.376454.957.250471.199.729
23.445.286 25.274.649 26.915.573
050.000.000100.000.000150.000.000200.000.000250.000.000300.000.000350.000.000400.000.000450.000.000500.000.000
2015 2016 2017
Spania România

28
Din acest grafic se poate observa cu ușurință diferențele dintre circulația turismului spaniol
și circulația turismului românesc. Mai putem observa că numărul de înnoptări ai turiștilor spanioli
a crescut în cei 3 ani cu mai mult decât numărul total de înnoptări a turiștilor din România, creșterea
fiind de 48.973.353 de înnoptări, pe când î n România este de doar 3.470.287 de înnoptări.
Diferențele sunt uriașe și de aceea putem spune că turismul spaniol poate fi luat ca exemplu în
dezvoltarea turismului românesc.

29
Capitolul 4. Valorificarea experiențelor pozitive din turismul spaniol
în activitatea de turism în România

4.1. Experiența Spaniei în dezvoltarea turismului

Dezvoltarea turismului de realizează prin planificare, găsirea unor soluții, acțiuni și prin
alocarea resurselor necesare dezvoltării. În momentul a ctual cererea turistică este foarte mare , iar
de aceea se caută în fiecare an noi avantaje și soluții în turism. În continuare vom prezenta o figură
care surprinde modul în care apare cererea turistică :3
Fig. 4.1. Apariția cererii în turism

3 Marinela Ghereș, Sidonia Culda, Turism Rural , Editura Risoprint, Cluj -Napoca, 2000, pag. 132
Dorința de a călători
Culegerea informațiilor și formarea
imaginii
Alegerea între diferite variante și
adoptarea deciziei propriu -zise

30

Figură 2
Observăm din figura de mai sus că cererea apare în momentul în care apare o nevoie sau o
dorință, în cazul nostru dorința de a călători. În continuare potențialul turist se informează și alege
după preferințe variantele potrivite pentru el. Călătoria urmează a fi pregătită, iar mai apoi turistul
călătorește, acumulează o anumită experiență, iar la final poate evalua gradul de satisfacție pe care
călătoria i -a oferit -o.
Spania ocupă locul 3 pe plan mondial din punct de vedere al vizitelor , iar de aici ne putem
da seama că experiențele acestei țări sunt în mare parte pozitive, experiențe care pot fi luate ca
exemplu pentru turismul altor țări.
Din punct de vedere ec onomic, turismul joacă un rol foarte important în economia țării
deoarece acesta aduce venituri foarte mari , reprezentând un procent de 11% din PIB – ul țării.
Turismul spaniol a întâmpinat și scăderi în numărul vizitelor, dar au găsit soluții pentru o
bună desfășurare în continuare a activității turistice. Aceste scăderi au apărut din cauza:
concurenților cu oferte mai atractive pentru turiști, deteriorarea serviciilor turismului și scăderea
cererii datorită condițiilor climatice mai favorabile din Europa de nord.
Spania, a găsit soluțiile pentru aceste scăderi, în mare parte, prin orientarea ei spre piețe
noi, cum ar fi Olanda, țară care nu poate concura cu puterea de cumpărare a Marii Britanie și
Germania. De asemenea, statul este interesat de piața euro peană deoarece această piață are potențial
mare și standardele de calitate nu sunt exagerate.
Pregătirea călătoriei
Efectuarea călătoriei și evaluarea
experienței acumulate

31
Timp de câteva decenii turismul spaniol s -a axat pe turismul „soare, mare și plajă” deoarece
clima țării este mai ridicată decât în alte țări și foarte potrivită pentru acest tip de turism. În timpul
verii temperaturile depășesc 40 grade celsius, dar chiar și la început de toamnă clima Spaniei este
potrivită pentru plajă.
Avantajul Spaniei este acela că deține numeroase plaje datorită faptului că este peninsulă.
În zonele de coastă ale Spaniei turismul este foarte dezvoltat și întâlnim numeroase unități de
cazare( de la hoteluri până la apartamente de închiriat sau cazare la localnici), numeroase
restaurante și unități de alimentație și numeroase magazi ne care susțin turismul de cumpărături. O
zonă foarte cunoscută și apreciată de turiști este Valencia.
Cea mai vizitată zonă din Spania este Cata luña, având și orașul Barcelona care este un oraș
foarte atractiv pentru turiștii străini. În Barcelona potenț ialul turistic este foarte mare deoarece
orașul are numeroase puncte de atracții cum ar fi:
• La Sagrada Familia ;
• Parcul Guell ;
• La Pedrera ;
• Stadionul Camp Nou, etc.
Următoarele zone foarte vizitate sunt Insulele Baleare și Canare. Aceste insule prezintă
interes în special pentru persoanele în căutare de distracție.
În partea de Nord a Spaniei întâlnim temperaturi mai reduse. Aici predomină turismul rural,
iar turiștii sunt atrași de evenimentele specifice Spaniei organizate și de atracțiile natu rale ale zonei.
Un eveniment care prezintă interes turistic la nivel internațional este San Fermin. Principala
activitate a acestui eveniment este fuga în fața a 6 tauri pe un circuit stabilit.

32
În continuare vom prezenta un grafic cu sosirile tur iștilor în diferite zone din Spania:

Grafic 4.1. Sosirile turiștilor pe zone

Figură 3
Sursa:Ministerul de industrie, energie și turism Spania

4.2. Analiza a două zone a turismului spaniol

Spania deține multe experiențe în dezvoltarea turismului și în găsire soluțiilor pentru
anumite probleme. De asemenea find în top 3 din punct de vedere a numărului turiștilor, putem
spune că turismul spaniol poate fi un model pentru celelalte țări în curs de dezv oltare.
În continuare vom analiza 2 tipuri de turism din Spania, acestea find:
• Turismul pe litoral ;
• Turismul montan;

051015202530
Cataluna Insulele
CanareInsulele
BaleareAndalucia Zona Valencia Madrid Restul zonelorSosirile turiștilor pe zone
Sosirile turiștilor pe zone

33
4.2.1. Turismul pe litoral

Turismul pe litoral( plajă, soare, mare) cuprinde activitățile turistice care au legătură cu
odihna pe plaje și care implică următorii factori:
– Mare;
– Soare;
– Căldură.
Acest tip de turism se întâlnește în zonele de coastă, unde se găsesc plaje și temperaturile
variază între 25 -40 grade celsius. În aceste zone se întâlnesc numeroase hoteluri și alte unități de
cazare și numeroase activități de agrement. Turismul pe litoral atrage cel mai mare număr de
vizitatori, deci e cel mai important sector din turism care aduce cel mai mare venit economiei țări.
În general în turismul pe litoral întâlnim o circu lație turistică masivă, acest lucru putând să
afecteze calitatea servciilor oferite și satisfacția finală a turiștilor.
Apariția turismului pe litoralul Spaniei a apărut în secolul XIII, prin recomandările
prescriptorilor pentru persoanele care aveau anum ite probleme de sănătate și pentru cei care locuiau
în orașe agitate și poluate. Salinitatea apei, razele soarelui și peisajul de mare are proprietăți de
recreere, odihnă și de vindecare pentru anumite boli.
În secolul XIX, datorită industrializării, dator ită dezvoltării tehnologiei și transportului,
plajele au devenit un punct de atracție foarte mare pentru turiștii din întreaga Europa.
În anii 1960 zona mediteraneană devine cunoscută în rândul turiștilor din întreaga lume,
astfel apare și turimul în masă .
Factorii care au ajutat la dezvoltarea turismului pe litoral sunt:
– Dezvoltarea industriei comunicațiilor;
– Dorința de a experimenta și a cunoaște locuri noi;
– Nevoia de relaxare și de escapada a vieții cotidiene.
Datorită numărului mare de turiști, în sezonul estival se pot produce unele dezechilibre,
cum sunt blocajele în trafic care pot fi pe o durată foarte lungă de timp ceea ce duce la stres și
aglomerația și zgomotul care pot distruge ideea de relaxare și odihnă. Cauzele numărului mare de
turiști î n sezonul estival sunt: clima și vacanțele școlarilor și angajaților.

34
Spania deține multiple plaje frumoase, iar clima este una bună. Insulele Canare au cel mai
mare avantaj deoarece clima de aici nu variază foarte mult și de aceea turștii se pot bucura de zile
călduroase tot timpul anului.
Turismul pe litoralul spaniol este în continuă creștere și acesta va aduce în continuare un
aport mare economiei naționale.

4.2.2 Turismul montan

Turismul montan se întâlnește în zone cu climă mai redusă. Aici predomin ă turismul rural,
iar potențialul turistic este constituit din peisajele spectaculoase montane și din activitățile și
evenimentele zonelor rurale. Asturias, Cantabria și Galicia sunt locuri renumite pentru frumusețea
montană pe care o dețin. Arhitecturile zonelor sunt impresionante, având posibilitatea de a vizita
foarte multe atracții turistice.
Asturias este o zonă foarte frumoasă, cunoscută atât pentru atracțiile sale, cât și pentru
producția de lapte care se vinde în toată țara. Deci, putem observa că au combinat activitățile
practicate și nu au ales să se axeze doar pe partea de turism ca alte zone din Spania, ci s -au dezvoltat
și din punct de vedere al sectorului de comerț.
În nordul Spaniei turismul se practică în tot timpul anului, iarna practicându -se sporturi de
iarnă precum schi. În timpul verii au loc diferite sărbători specifice Spaniei, carea trag foarte mulți
turiști. Un astfel de eveniment este sărbătoarea San Fermin, unde se organizează o adevărată
întrecere între oameni și tauri. Tauri sunt simbol al Spaniei, aici încă practicandu -se cunoscutele
coride cu tauri. Principala și cea mai așteptată activitate a acestei sărbători este alergarea în fața a
6 tauri pe un circuit prestabilit. Această întrecere este cunoscută la nivel intern ațional, deși în urma
ei s-au produs multe accidente și decese.

4.3. Strategii care ar putea fi preluate din turismul spaniol în turismul românesc

Spania a jucat un rol foarte important în procesul de dezvoltare și elaborare a
recomandărilor pentru a zonelor costiere din Uniunea Europeană, fiind de multe ori țara inițiatoare
a unor proiecte de dezvoltare. În anul 2002, Spania organiza primul forum u nde reprezențanții
statelor membre se reuneau cu scopul de găsi soluții și de a elabora strategii pentru dezvoltarea
turismului. Documentul european rezultat din această întâlnire formula o serie de obiective: „

35
Crearea unui echilibru între beneficiile dez voltării economiceproduse prin utilizarea zonelor de
coastă, beneficiile protecției și reabilitării acestor zone, a minimizării intervenț iilor umane și a
accesului public la zonele de coastă”.
Spania a implementat în anul 1988 o serie de mecanisme care au drept scop protejarea
zonelor costiere, principala referire făcându -se asupra condițiilor în cae se poate construi în această
zonă. Conform legii costiere din 1988, construcțiile în această zon ă se pot face doar la o distanță
de 100 -200 m de țărm.
Strategia Spaniei pentru sustenabilitatea zonei costiere este făcută print -o analiză a situației
existente cu ajutorul unui colectiv interdisciplinar și cercetători, cuprinzând 8 firme de consultanț ă.
Deoarece aceste analize sunt create în baza unor evidențe și cercetări de teren, găsirea unor soluții
și strategii este cu mult ușurată.
De asemenea și modul de organizare a strategiei ajută în dezvoltarea tursmului deoarece
răspunde provocărilor printr -o serie de acțiuni bine definite:
• Obiectivele strategice;
• Obiectivele specifice și inițiative;
• Măsuri și instrumente utilizate.
În primul rând România poate adopta sistemul de organizare a turismului spaniol deoarece
este unul foarte organizat și implemen tează strategii pe baza unor date și evidențe sigure, preluate
din cercetări de teren făcute de specialiști în domeniu.
Cercetările pe teren pot fi o strategie pentru dezvoltarea turismului românesc deoarece
acestea lipsesc la momentul actual, strategiile actuale fiind luate pe baza unor date ipotetice și de
multe ori aceste decizii sunt luate de persoane nespecializate sau fără consultarea acestora. Prin
mai multe cercetări de teren, datele vor fi mai exacte și se vor observa deficiențele turismului
român esc.
Din modelul spaniol putem observa că nu doar experiența în turism contează, ci și modul
de organizare și planificare. Deci, o altă strategie pe care România ar putea să o adopte din turismul
spaniol este organizarea mai bună și definirea clară a obiec tivelor care se doresc a fi atinse.
O altă strategie poate fi implementarea unor legi care să interzică construirea la o distanță
mică de țărm deoarece acest lucru influențează negativ calitatea turismul. Turismul românesc ar
trebui de asemenea să i -a în calcul mediul natural deoarece succes ul spaniol a arătat că dezvoltarea

36
turismului și protejarea mediului nu se află pe poziții opuse, acestea completându -se și formând
produsul turistic ideal.

37
Concluzii

Așadar, România poate deveni o destinație turistică care să atragă cât mai mulți turiști, atât
turiști din țara noastră, cât și turiști străini deoarece potențialul turistic este foarte mare, dar nu este
valorificat cum ar trebui. Dacă cei responsabili cu dezvoltarea turismului s -ar implica mai mult,
potențialul turistic ar fi valorificat mai bine și astfel sectorul turismului ar evolua într -un mod
pozitiv.
Dezvoltarea turismului românesc poate însemna dezvoltarea economiei României, astfel
România ar prezenta interes și ar atrage mai mulți investitori, ceea ce înseamnă o economie mai
înfloritoare.
De asemenea odată cu creșterea economiei țării prin dezvoltarea turismului ar crește și
puterea de cumpărare și bunăstarea românilor.
Această lucrare ne ar ată că un stat care se implică ajută la dezvoltarea unui sector, în cazul
de față statul spaniol, prin implicarea sa a ajutat în dezvoltarea turismului spaniol de -a lungul anilor,
astfel turimul ajungând să joacee un rol important în economia Spaniei.
Prin această temă abordată am vrut să arăt de ce turismul românesc ar putea evolua, de ce
nu evoluează în momentul actual și am vrut să arăt câteva moduri în care turismul românesc poate
evolua pe viitor. După cum se observă Spania este un exemplu datorită p oziției pe care o ocupă în
topul mondial, această poziției datorându -se promovării, implicării statului, organizării eficiente
prin cercetări bazate pe date reale și prin adoptarea de strategii adecvate pentru dezvoltarea
turismului.
Infrastructura trebui e îmbunătățită pentru a ușura circu lația și a îmbunătății experiența
finală a turistului. Forța de muncă trebuie atrasă, pregătită, motivată și apreciată pentru că
satisfacția clientului și calitatea serviciilor depind de acest lucru și fără acest element turismul nu
poate exista. O organizare eficientă duce la satisfacția clientului, ceea ce poate duce la dezvoltarea
turismului.
În concluzie statul român trebuie să se implice mai mult și mai bine în dezvoltarea
turismului românesc și în valorificarea pote nțialului turistic existent în țara noastră . Dezvoltarea
turismului din România poate fi făcută prin adoptarea unor strategii potrivite din modelele altor

38
țări, în cazul de față prin adoptarea modului de organizare, cercetare și strategii din turismul
spaniol.

39
Bibliografie

1. Codul fiscal român, actualizat la data de 14 mai 2019 , art. 291 – 292.
2. Culda, S. Și Ghereș, M.,(2000), Turism rural, Editura Risoprint, Cluj -Napoca
3. Minciu, R.,( 2005), Economia Turismului, Ediția a III -a revăzută și adăugată, Editura Uranus,
București
4. Oroian, M. Și Ghereș, M., Economia și managementul turismului, Editura Casa cărții de știință,
Cluj-Napoca.
5. Eurostat,(2018), Number of bed -places by NACE Rev.2 (I), Disponibil la:
https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&plugin=0&language=en&pcode=tin00182
6. Eurostat,(2018), Nights spent at tourist accommodation establishments by residents/non -residents ,
Disponibil la:
https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&plugin=0&pcode=tin00175&l
anguage =en
7. Institutul Național de Statistică ,(2019) , Sosiri ale vizitatorilor străini în România pe continente și
țări, Disponibil la: http://statistici.insse.ro:8077/tem po-online/#/pages/tables/insse -table
8. Organization Mundial del Turismo, El turismo: un fenomeno economico y social, Disponibil la:
https://www2.unwto.org/es/content/por -que-el-turismo
9. Portal Legislativ,(2017), Hotărâre nr. 558 din 4 august 2017, Disponibil la:
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/192301

40