PROGRAMUL DE STUDIU : AFACERI INTERNAȚIONALE [612898]

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU : AFACERI INTERNAȚIONALE
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ID

Avizat Data
Semnătură coordonator

ASPECTE STATISTICO ECONOMICE PRIVIND
ACTIVITATEA BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE

Coordona tor științific:
Conf .univ.dr. MOISE -ȚIȚEI ADINA

Absolvent: [anonimizat]
2018

1
CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………………… 2

CAPITOLUL I
Analiza statistico economică a activității bancare………….. ………………………… 3
1.1 Analiza statistico economică – instrument de conducere și îmbunătățire a performanțe lor… 3
1.2 Situațiile financiare prezentate în instituțiile de credit ………………………………… 4
1.3 Optimizarea activității bancare prin corelarea operațiilor active cu cele passive. ……… 8

CAPITOLUL al II-lea
Banca Comercială Română instituție de credit reprezentativă pe piața românească… 11
2.1 Istoricul băncii BCR…………………………………………………………………….. 11
2.2 BCR – Misiune. Principii. Strategie. …………………………………………………… 14
2.3 Grupul și s tructura de conducere a B ăncii Comerciale Române ……………………….. 18

CAPITOLUL al III-lea
Studiu de caz privind situați ile financiare anuale ale BCR……………………… ………… 22
3.1 Elemente din cadrul bilanțului ………………………………………………………….. 22
3.1.1 Evoluția activelor…………………………………………………………………. 22
3.1.2 Evoluția datoriilor si capitalurilor proprii………………………………………… 24
3.2 Elemente din cardul contului de profit si pierdere……………………………………… 26
3.2.1 Evoluția veniturilor……………………………………………………………….. 26
3.2.2 Evoluția cheltuielilor……………………………………………………………… 28
3.2.3 Dinamica rezultatului net…………………………………………………………. 30
3.3 Indicatorii economico -financiari………………………………………………………… 32
3.4 Note explicative la situațiile financiare anuale .. ……………………………………….. 35

CONCLUZII…… ………………………………………………………………………… 37

BIBLIOGRAFIE…… ……………………………………………………………………. 38

2
INTRODUCERE

Analiza statistico economică ajută la identificarea activității satisf ăcătoare sau
nesatisfăcătoare a întreprinderii și la stabilirea măsurilor ce vor fi luate și care vor influența
rezultatele în viitor. Prin cunoașterea curentă și previzională a activității agenților economici, a
rezultatelor interne și a cauzelor care le -au generat, analiza contribuie la cunoașterea continuă
a eficienței utilizării resurselor umane, materiale și financiare.
Deoarece obiectivul principal al unei întreprinderi îl constituie maximizarea valorii
patrimoniului, eficiența cu care a fost folosit capitalul investit constituie o biectivul central al
diagnosticului financiar .
Tema aleasă este “ Aspecte statistico economice privind activitatea Băncii Comerciale
Române ”, iar această alegere s -a bazat pe importanța unei bune analize în cadrul unei instituții
bancare în România și consecințele lipsei unei astfel de analize.
Lucrarea este structurata pe trei capitole astfel:
Primul capitol prezintă elementele teoretice p rivind analiza financiară în cadrul general
dar și la întreprinderi.
În capitolul al doilea este prezentată întreprinderea aleasă și anum e Banca Comercială
Română – BCR , alături de istoricul acesteia, conducere , serviciile și caracteristicile sale.
În ulti mul și cel de -al treilea capitol vor fi prezentate elementele analizei statistice , prin
intermediul situațiilor financiare ale băncii din ultimii ani urmând ca lucrarea să se încheie cu
concluziile la care s -a ajuns privind și analizând activitatea băncii.

3
CAPITOLUL I
ANALIZA STATIS TICO ECONOMICĂ A ACTIVITĂȚ II BANCARE

1.1 Analiza statistico economică – instrument de conducere și îmbunătățire a
performanțe lor

Necesitatea și utilitatea analizei statistico economic e – financiare rezultă din teoriile
enunțate de multi specialiști de -a lungul timpului, care conchid asupra faptului că acesta
trebuie să dea răspunsuri la întrebări referitoare la modalitatea de apreciere a structurii
activelor și pasivelor, la modalitatea prin care se asigură echilibrul financiar, la eficiența
folosirii resurselor economice și financiare.
Orice analist încearcă să dea răspunsuri la astfel de întrebări, ținând sea ma de scopul
final al analizei, ca și de inerentele limite ale acesteia. Acest e informații trebuie să se
regăsească în orice studiu de fezabilitate sau de evaluare a unei bănci sau a unei întreprinderi
în general.
Pentru a cunoaște fenomenul economic, analiza financiară apare ca o metodă de
cunoaștere, cu ajutorul căreia se descompu ne fenomenul în părțile sale componente. Prin acest
procedeu folosit în aproape, dacă nu în toate, domeniile cunoașterii umane, se pune în evidență
fenomenul studiat, relațiile cauzale, părțile cauzale, părțile componente, legile ce stau la baza
formării ș i dezvoltării, care vor sta la baza formării și dezvoltării, care vor sta la baza luarii
deciziilor asupra activității viitoare.
În gestiunea firmelor și a băncilor, în mod special, analiza financiară reprezintă un
instrument indispensabil în luarea deciziilor la nivel micro, cât și la nivel macroeconomic.
Realizarea oricărei funcțiuni a unei firme presupune examinarea tuturor deciziilor
manageriale. Oricare dintre aceste îndatoriri se realizează prin anumite tipuri de analiză.

4
1.2 Situațiile financiare prezentate în instituțiile de credit

Începând cu data de 1 ianuarie 2012, instituțiile de credit sunt obligate să țină
contabilitatea potrivit Legii nr.82/1991, republicată, ale IFRS, ale legilor emise de Banca
Națională a României dar și ale celorlalte indicații legale aplicabile.
Potrivit reglementărilor Băncii Naționale a României se stabilesc reguli pe care instituțiile
de credit trebuie să le îndeplinească în vederea evidențierii operațiunilor economico -financiare
în baza tratamentelor contabile prevăzute de IFRS, elaborarea, aprobarea, auditarea, depunerea
și publicarea situațiilor financiare anuale individuale, planul de conturi și conținutul conturilor,
tabelul concordanț elor dintre conturile di n planul de conturi prevăzut de Reglementările
contabile și cel prevăzut de reglementările emise de Banca Națională a României pentru
punerea în aplicarea a ordinului, de asemenea și prevederi referitoare la documentele,
formularele, registrele de contabilitate și normele de întocmire și utilizarea lor.
Reglementări le contabile reprezintă acele reglementări contabile potrivite cu directivele
europene, aplicabile instituțiilor de credit, instituțiilor financiare nebancare și Fondului de
garantare a depozitelor în sistemul bancar, conform Ordinului nr.13/2008, cu modificările și
completările ulterioare, ale Băncii Naționale a României.
Conform legii, odată cu începerea exercițiului financiar al anului 2012, toate instituțiile de
credit sun t obligate să întocmească și să publice situațiile financiare anule individuale conform
IFRS, în moneda națională adică LEU sau RON, și în limba română. Elementele exprimate în
valută sunt convertite în moneda națională conform regulilor precizate de Regle mentările
contabile.
Situațiile financiare individuale se trimit în format electro nic și se depun în formă letrică
la Direcția de supraveghere din Banca Națională a României, la termenul 4assive 44 de
normele metodologice privind întocmirea și utilizarea lor.
Ca să întocmească situațiile financiare anule individuale, instituțiile de credit folose sc
data recunoașterii/derecunoaș terii în/din bilanț a activelor financiare, fie data tranzacției, fie
data decontării, conform politicilor și metodelor de contabilizare premise de persoanele care
sigură administrarea și/sau conducerea instituțiilor de credit.
“Pentru raportarea instrumentelor financiare deținute în vederea tranzacționării și a
instrumentel or financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere,

5
în bilanț și în contul de profit sau pierdere, se va utiliza convenția “prețului murdar ”, respectiv
veniturile din dobânzi și din dividende , precum și cheltuielile cu dobânzile aferente
instrumentelor financiare deținute în vederea tranzacționării și instrumentelor financiare
desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere se raportează în cadrul
postului de câștiguri/pierderi din aceste categorii de instrumente.”1
“Informațiile referitoare la contul de profit sau pierdere, precum și cele privind variația
diverselor elemente din bilanț au în vedere sumele înregistrate în conturile de cheltuieli și
venituri, respectiv operațiunile efectuate de la în ceputul exercițiului financiar, până la data de
referință pentru raportare inclusiv . Aceeași abordare se aplică și în cazul informațiilor care,
potrivit prezentelor norme metodologice, se referă la o anumită perioadă.”2
La emiterea situațiilor financiare individuale se folosesc portofolii.
Portofoliile contabile sunt instrumente financiare agregate după reguli de evaluare.
“Agregările nu includ investițiile în filiale, asocieri în participație și entități asociate ,
soldurile de încasat la vedere clasificate ca “numerar și solduri de numerar la bănci centrale ”,
precum și instrumentele financiare clasificate ca “deținute în vederea vânzării ” prezentate la
elementele “active imobilizate și grupuri destinate cedării, c lasificate drept deținute în vederea
vânzării ” și “datoriile incluse în grupuri destinate cedării, clasificate drept deținute în vederea
vânzării.”3
În cazul activelor financiare, se utilizează următoarele portofolii contabile conforme cu
IFRS:
(a) active financiare deți nute în vederea tranzacționării;
(b) active financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau
pierdere;
I active financiare disponibile în vederea vânzării;
(d) împrumuturi și creanțe;
I investiții p ăstrate până la scadență.

1 Ordinul BNR nr. 6/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea situațiilor financiare
2 Ordinul BNR nr. 6/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea situațiilor financiare
3 Ordinul BNR nr. 6/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea situațiilor financiare

6
Instituțiile de credit autorizate de Banca Națională a României care nu au reușit să
desfășoare activitate de la data înființării instituției și până la sfârșitul perioadei de raportare,
nu vor întocmi situații financiare individuale, ci vor depune la Direcția de Supraveghere din
cadrul Băncii Naționale a României o declarație pe proprie răspundere, din care să rezulte
acest lucru, și să includă toate datele legate de instituția de credit respectivă :
 -denumirea completă (c onform certificatului de înregistrare);
 -adresa sediului, precum și numărul de telefon al conducătorului instituției de
credit;
 -numărul de înregistrare la registrul comerțului;
 -codul unic de înregistrare;
 -capitalul social.
Situațiile financiare anuale individuale întocmite de instituțiile de credit dar și declarațiile
instituțiilor care nu au desfășurat activitate, se depun la Banca Națională a României în termen
de 130 de zile calendaristice de la încheierea exercițiului financiar.
În cazul în care termenul de depunere a situațiilor financiare sfârșește cu o zi nelucratoare,
acestea se vor depune cel târziu până în prima zi nelucratoare ulterioară acesteia.
“Raportarea contabilă anuală este semnată de persoanele în drept, cuprinzând și numele în
clar ale acestora.
Calitatea persoanei care a întocmit raportarea contabilă anuală se completează astfel:
– directorul economic, contabilul -șef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească
această funcție, potrivit legii;
– persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Experților
Contabili și Contabililor Autorizați din România.
Raportarea contabilă anuală se semnează și de către administratorul sau persoana care are
obligația gestionării instituției de credit.”4
Situațiile financiare anuale în instituțiile de credit cuprind:
 -bilanț;
 -cont de profit și pierdere;

4 Ordinul nr. 3/2015 pentru modificarea și completarea Nor melor metodologice privind întocmirea raportării
contabile anuale pentru necesități de informații ale Ministerului Finanțelor Publice, aplicabile instituțiilor de
credit, aprobate prin Ordinul Băncii Naționale a României nr. 1/2013

7
 -situația fluxurilor de trezorerie;
 -notele explicative;
Bilanțul este situația financiară care trebuie să prezinte în mod sincer poziția financiară a
unei instituții de credit. Structura bilanțului cuprinde informații privind:
 -activele;
 -datoriile;
 -capitalul propriu;
Sub aspect conceptual, bilanțul poate fi definit ca o prezentare a utilizărilor și
resurselor de care dispune o entitate patrimonială la un moment dat.
Din punct de vedere tehnic, bilanțul este completat pe baza soldurilor debitoare sau
creditoare ale conturilor preluate din balanța de verificare a conturilor întocmită la finele
perioadei pentru care se completează bilanțul.
Activele unei instituții de credit sunt reprezentate de numerar care d eține monede
naționale și bancnote dar și cele străine cu care se fac plăți, solduri de numerar la bănci
centrale care includ solduri de primit de la băncile centrale , alte depozite la vedere, alte active
și active imobilizate.
Contul de profit și pierdere este situația financiară care trebuie să prezinte în mod
sincer performanțele unei instituții de credit. Structurile contului de profit și pierdere direct
legate de evaluarea performanțelor sunt:
 -veniturile;
 -cheltuielile;
 -profitul/pierderea;
Situația fluxurilor de trezorerie analizează variația trezoreriei așa cum contul de profit și
pierdere explică formarea rezultatului. Ea constituie un indicator cheie ce permite aprecierea
solvabilitatiii pe termen scurt și măsurarea necesarului de finanțe pe termen lung.
Informațiile referitoare la fluxurile de numerar ale unei întreprinderi permit utilizatorilor
de situații financiare:
 -să evalueze capacitatea întreprinderii de a genera numerar și echivalente de numerar;
 -să determine nevoile sale de a utiliza acele fluxuri de numerar;
 -să prevadă momentul și siguranța concretizării acestor fluxuri de numerar.

8
Situația fluxurilor de trezorerie trebuie să prezinte intrările și ieșirile de numerar ale
exercițiului, clasificate în:
• fluxuri generate de activitatea de exploatare,
• fluxuri generate de activitatea de investiții,
• fluxuri generate de activitatea de finanțare.
Notele expl icative la situațiile financiare anuale sunt documente explicative care
ajută să se înțeleagă mai bine bilanțul, contul de profit și pierdere, situația fluxurilor de
trezorerie, fiind și un instrument complementar acestora.

1.3 OPTIMIZAREA ACTIVIT ĂȚII BANCARE PRIN
CORELAREA OPER AȚIUNILOR ACTIVE CU CELE PASIVE

În general, managementul î ntreg ului portofoliu al unei instituț ii financiare poate f i
numit managementul activelor ș i pasivelor.
Managementul activelor și pasivelor (MAP) reprezintă o parte integrantă a procesului
de gestiune în cadrul unei societăți bancare sau instituț ii fina nciare. Managementul activelor ș i
pasivelor este apreciat, în general, ca o componentă pe termen scurt a pro cesului complex de
gestiune punâ nd accentul pe managementul bilanț ului co ntabil de zi cu zi sau săptămână cu
săptămână, în vederea realiză rii obiectivelor financiare pe durată scurtă .
Obiectivele MAP constau în creș terea veniturilor bancare din plasamente, coroborat cu
scăderea costurilor surselor atrase, în condiț iile menținerii unui risc acceptabil și respectării
reglementărilor î n vigoare cu pr ivire la adecvarea capitalului și lichiditatea bă ncii.
Managementul activelor ș i pasiv elor pune accentul pe marja netă de dobandă a
instituț iei financiare, care se exprimă ca diferența între dobânda încasată din investițiile și
dobânda plătită pentru sursele atrase.
Marja netă de dobândă exprimată procentual reprezintă un indicator de comparație
între instituț iile financiare:
 MND (%) = (Dobânda încasată – Dobânda plătită )*100/ Active purtătoare de
dobândă

9
Principalul obiectiv al managementul ui activelor ș i pasivelor est e acela de a controla
marja netă de dobândă .
Acest control poate fi de natură defensivă sau ofensivă .
În cazul unui MAP defensiv, scopul este de a face ca MND să depindă cât mai puțin de
modificările ratelor dobânzilor pe piață . Din contră, î n cazul unui MAP ofensiv, scopul este de
a mă ri MND prin s chimbări î n str uctura portofoliului de investiț ii financia re a instituț iilor
financia re. Atât MAP defensiv cât și MAP ofensiv sunt influențate de sensibilitățile activelor
și pasivelor existente în portofoliul instituției față de schimbările ratelor dobâ nzii pe piață .
Gradul de anticipare și de cunoaștere ale eventualelor schimbări viitoar e de rată a
dobânzii pe piață este diferită pentru cele două tipuri de MAP. Astfel, succesul unui MAP
ofensiv depinde de abilitatea ș i cap acitatea de a previziona schimbările ratelor pe piață . În
cazul MAP defensiv, scopul fiind ca portofoliul de active și pasive existent să depindă cât mai
puțin de variațiile ratelor dobânzii, schimbările de pe piață (creștere sau descreștere)
influențează mai puțin această strategie.
Schimbările neanticipate în nivelul ratei dobânzii și compoziț ia pasivel or bancare pot
ridica sau coborî î n mod semnificativ profitul ba ncar deoarece cheltuiala cu dobânda poate
crește sau scade mai mult decât venitul din dobândă. Aceste schimbări pun î n peri col și poziția
băncii față de riscul de dobândă . Asupra riscului ratei dobânzii, managerii iși concentrează
atenția î n mod deosebit, deoarece fluctuația ratei dobânzii pune în pericol atât câștigurile cât și
întregul portofoliu bancar (active, pasive, capitalul propriu).
Variațiile mari ale ratei dobânz ii, potențate de inflație ș i conju nctura economică, pot
influența î n mod drastic costurile, rambursările și valoarea activelor bancare. Băncile care dau
împrumuturi cu rata dobânzii fixă și susțin aceste î mprumuturi prin depoz ite pe termen scurt
cu rata do bânzii fluctuantă, au î n mod cert rezultate dezastruoase, fiind condamnate la
faliment.
Situația ideală ar fi ca fiecărei categorii de activ să -i corespundă un pasiv cu aceleaș i
caracteristici din punct de vedere al valorii, volatilității ș i duratei. Această situație în mod real
nu există, î n schimb, se poate crea printr -o corelare (echil ibrare) a resurselor și plasamentelor
băncii de către managementul bă ncii.
O bancă care își asumă un risc mic al dobânzii va fi insensibilă la modificările ratei
dobâ nzii.

10
Fluctuațiile ratei dobânzii modifică valoarea de piață a unei bănci dacă managementu l
nu elaborează strategii î n vederea reducer ii impactului. Riscul ratei dobânzii depinzând de
această volatilitate a ratelor dobânzii. Toate bă ncile dispun de un manageme nt al activelor și
pasivelor care evaluează în mod regulat riscul ratei dobâ nzii.
Politicile elaborate de manageme ntul activelor -pasivelor vizează nevoia de fonduri,
venituri din afara dobâ nzilor pentru acop erirea cheltuielilor indirecte ș i de asemenea
monitorizarea resurselor lichide.
În funcț ie de caracteristicile cash -flow-ului pasivel or și activelor unei bănci,
schimbările în ratele dobânzii pot crește sau scădea veniturile nete din dobânzi și valoarea de
piață a activelor ș i pasivelor.
Băncile au făcut față î n ultimii ani la presiuni asupra câștigului lor atât din partea ratei
dobâ nzii cât și din partea concurenț ei exercitate de celelalte instituț ii financiare, ca urmare a
unor tehnici de apărare împotriva riscului ratei dobânzii care au fost introduse în politica
băncii.
Printre ele se află managementul discrepanț ei activ -pasiv (GAP) și calculul duratei
(DGAP) care îi ajută pe manageri să echilibreze rata dobân zii aferentă activelor cu rata
dobânzii aferente pasivelor precum ș i durata activelor cu dur ata pasivelor. Riscul ratei
dobâ nzii nu este singurul risc pentru banca că reia aceasta trebuie să facă față î n viitor. Banca
trebuie să se confrunte și cu riscurile modificăr ilor valorilor activelor, pasivelor și capitalului,
datorită procesului inflaționist, trebuind să găsească căi de soluț ionare a lor pentru a asigura
supravieț uirea băncii în condițiile unei piețe în continuă modificare.
Managementul discrepanț ei activ -pasiv (GAP) p resupune o monitorizare continuă a
fiecărei părți a bilanțului contabil al băncii divizat î n grupuri de elemen te (indiferent de
vechime) al că ror flux d e lichidităț i este flu ctuant (nefluctuant) la fluctuațiile ratei dobâ nzii pe
termen s curt.

11
CAPITOLUL AL II-LEA

BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ INSTITUȚIE DE CREDIT
REPREZENTATIVĂ PE PIAȚA ROMÂNEASCĂ

Banca Comercială Română (BCR), membră a Erste Group, este cel mai important grup
financiar din România, incluzând operațiunile de bancă universală (retail, corporate &
investement ba nking, trezorerie și piețe de capital), precum și societățile de profil de pe piața
leasingului, pensiilor private și a băncilor de locuințe. BCR se situeaz ă pe locul 1 în România
în cee ce privește activele (peste 15 mld EUR), pe primul loc după numărul de client și pe
primul loc pe segmentele de economisire și creditare. BCR este cel mai valoros brand
financiar din România, după nivelul de încredere al clienților și după numărul celor care
consideră banca BC R principala instituție de credit cu care doresc să facă ba nking.
BCR oferă o gamă completă de produse și servicii fianciare prin intermediul unei rețele
de 22 de centre de afaceri și 23 de birouri mobile dedicate companiilor și 509 de unități retail
localizate în majoritatea orașelor din întreaga țara cu peste 10.000 de locuitori. BCR este
instituția de credit numărul 1 din România pe piața tranzacțiilor bancare, clienții beneficiind de
cea mai mare rețea națională de ATM – aproape 2.100 de bancomate și POS – 13.500 de
terminale pentru plată cu cardul la comercianți, dar și servicii complete de Internet banking,
Mobile Banking, Phone banking și E -commerce.

2.1 Istoricul băncii BCR

În anul 1990 se înființează Banca Comercială Română prin preluarea activităților
comerciale ale Băncii Naționale a României. Opt ani mai târziu BCR își deschide o filială la
Chișinău, în Republica Moldova, iar la un an diferență fuzionează prin absorbție cu Bancorex.
În următorii ani, în 2001 BCR Leasing se lansează pe piața românească, precum și în
2003 când are loc privatizarea BCR, prin vânzarea pachetului de acțiuni către BERD și IFC.
“În anul 2004 BCR instalează Automate de Schimb Valutar (ASV), iar în 2005 se înființează
BCR Asigurări de viață. Banca austriacă Erste Bank în 2006 finalizează achiziționarea Băncii

12
Comerciale Române. Erste Bank a achiziționat 61,8825% din acțiunile BCR de la Guvernul
Român, BERD și IFC în urma achitării a 3,75 miliarde de Euro. ”5
În anii următori respectiv 2007, 2008 și 2009 BCR Administrare Fond de Pensii intră
pe piața românească și vinde operațiunile de asigurări către Vienna Insurance Group, urmează
ca BCR Banca pentru Locuințe să între pe piața românească și să adopte un program de
emitere de obligațiuni pe t ermen mediu -Medium Term Notes (MTN) – în valoare totală de 3
miliarde EUR.
BCR a marcat mai multe premiere pe piața bancară românească, printre care prima
premieră are loc în 1994 când BCR devine primul acceptator de carduri din România și
membru princi pal EUROPAY. În următorul an în 2005 BCR emite primele carduri de debit
din România sub siglă internațională , prima tranzacție la un ATM în România.
Cinci ani mai târziu BCR lansează primul credit de trezorerie pentru persoane fizice,
BCR fiind prima ba ncă din România care efectuează operațiuni cu titluri de valoare pe piața
secundară. În 2002 lansează primul credit ipotecar de pe piața bancară românească și în 2003
BCR devine prima banca românească furnizoare de credite ipotecare clienților retail și
corporate.
În anii 2005 și respectiv 2006, BCR permite utilizarea în rețeaua sa de POS și ATM a
cardurilor cu CHIP (smart -card), și lansează în premieră, prin Universitatea BCR, programul
de practică – STUDENT, care permite studenților efectuarea practici i în cadrul a șapte
sucursale BCR din București. De asemenea BCR este prima instituție bancară din România
care a lansat o rețea de birouri specializate la nivel national – “EU Office BCR” – dedicate
exclusive fondurilor europene. Banca Comercială Română, o prezență foarte activă pe piaț a
financiar ă românească, este organizată și își desfășoară activitatea in conformitate cu
prevederile L egii nr. 31/1990 privind societăț ile comerciale, completat ă de Legea nr 1 61/2003,
referitoare la unele mă suri pentru asig urarea transparenței în exercitarea demnităților publice,
a funcțiilor publice și î n mediul de afaceri, prevenirea și sancț ionar ea corupț iei.
“În calitatea sa de instituție bancară , activitatea BCR este reglementată și de Legea
Bancară nr 58/1998, de Norme le și prevederile Băncii Naționale a României. În anul 2003,
Legea Bancară a fost substanțial modificată și completată prin Legea 485/2003, prin

5 https://www.bcr.ro/ro/ despre -noi/istoric

13
implement area unor principii de guvernanță corporativă, stabi lindu -se as tfel cadrul legal
necesar separării fun cției de supraveghere de cea de conducere. ”6
Atât prevederile legale î n domeniul bancar, cât și cele interne, sunt incluse în Statutul
Băncii, aprobat de acționari in anul 2000, modificat ș i comple tat ulterior, care reglementează
desfășurarea activității, funcționarea și implicarea socială a acesteia.
Banca Comercială Română privește guvernanța corporativă ca tota litatea procedurilor
utilizate î n scopul defin irii managementului riscurilor ș i a controlului, prin:
 Stabilirea și comunicarea valorilor și obiectivelor Bă ncii;
 Urmărirea î ndeplinirii acestor obiective;
 Crearea cadrului necesar pentru implementarea în mod eficient a principiilor
guvernanței corporative și responsabilizarea organizaț iei;
 Creșterea valorii Bă ncii.
BCR pu ne accent pe comunicarea promptă și deschisă cu toate părțile implicate, astfel
că principala prioritat e a Băncii rămâ ne permanenta adap tare a practicilor de afaceri, în
scopul dezvoltării susținute, administrâ nd expune rile la risc printr -o guvernanță
corporativă crescută .
Guverna nța corporativă în BCR se bazeaza pe urmă toarele principii de politică
financi ară:
 Acces egal și imediat la informaț ii pentru toți acț ionarii ;
 Implicarea investitorilor în dezvoltarea bă ncii prin definirea drepturilor
acționarilor și a funcț iilor cheie;
 Raportarea transparentă ș i precisa , cu respectarea legilor și reglementărilor î n
vigoare.
Standardele ridicate de guvernanță corporativă la care BCR aderă au pu s bazele
comportamentului etic și implicării sociale din partea băncii, din dorința de a dezvolt a și
îmbunătăți comunicarea ș i de a apli ca un tratament egal tuturor acț ionarilo r. Ele promovează,
de asemenea, managementul de înaltă clasă, îmbunătățirea continuă a organizației si controlul,
care generează valoare și definesc drepturile și obligaț iile pentru fiecare parte implicată .

6 Analele B ăncii Comerciale Române, 2003

14
2.2 BCR – Misiune . Principii . Strategie .

Banca Comercială Română SA (BCR) este o societate pe acțiuni administrate în sistem
dualist ce funcț ionează ca o persoană juridică română, organizată și funcționând conform
legislației în vigoare, în special legislația privind societățile comerciale și legislația bancară, și
în conformitate cu Actul Constitutiv al băncii BCR, legal autorizată de Banca Națională a
României (“BNR”) ca instituție de credit română.
Banca BCR are sediul social în Municipiul București, pe Bulevardul Regina Elisabeta nr.5,
înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J40/90/1991, cod unic de înregistrare (C.U.I)
361757, și este parte componentă a Grupului Erste, format din bănci și companii de servi cii
financiare. În cadrul Băncii, guvernanț a corporativ ă atrage d upă sine un management activ și
responsabil, o excelentă judecată în afaceri, în interesul Băncii, o cooperare eficientă,
onestitate ș i transparen ță în comunicare, toate demonstrând un î nalt nivel de profesionalism.
Începâ nd tot cu anul 2003, BCR utilizeaz ă sisteme adecvate de control și audit intern,
pentru a -și ana liza, din punct de vedere operațional ș i financiar, obiectivele stabilite ș i a
demonstra corectitudinea, acuratețea și relevanța informaț iilor financiare.
Din acest an, funcțiile de control ș i audit intern sunt complet separate, Banca fiind
interesată să prezinte o evaluare echilibrată și inteligibilă a poziției sale pe piață, protejându -și
în același timp acționarii ș i activele.
Ca urmare, î n tim p ce controlul intern furnizează încredere î n inf ormațiile financiare
utilizate în afaceri, verifică și raportează în legătură cu riscurile majore, auditul inter n apare ca
o activitate complexă ce sprijină Banca î n atingerea obiect ivelor sale financiare, ameliorând
eficienț a proceselor de control, manage ment al riscului și guvernanța corporativă, favorizâ nd
astfel analiza, evaluarea, raportarea și propunerea măsurilor adecvate de îmbunătăț ire.
Prin intermediul unităț ii sale d e audit intern , Banca examinează sistemele de control
financiar și operaț ional privind respectarea legilor, reglementărilor și prevederilor de bună
practică, și evaluează operaț iunile economice prin prisma eficienței și eficacităț ii lor de a
atinge obiective prestabilit e.
În plus, ca urmare a cerințelor BNR în domeniul prevenirii spălării banilor și al
standardelor de cunoaștere a clientelei, BCR ș i-a reafirmat angajamentul de a îmbunătăț i
aceste proceduri prin elaborarea unei procedu ri proprii, ce include analiza și rap ortarea

15
tranzacțiilor suspecte ș i a posibilelor acte de terorism, în conformitate cu cerințele de
guvernanță corporativă .
Ca o consecință a schimbărilor intervenite î n cad rul legal privind prevenirea spălării
banilor și finanțării actelor de terorism, în 2 003, Banca a elaborat ș i implem entat o serie de noi
proceduri unitare în acest sens privind:
 Stabilirea identității clienț ilor;
 Raportarea tranzacțiilor suspecte, a operațiunilor cu numerar și a tranferurilor
internaționale ce depăș esc 10.000 EUR sau echiv alent;
 Păstrarea și arhivarea datelor ș i documentelor;
 Responsabili zarea personalului în domeniul prevenirii spălării banilor și a finanță rii
actelor de terorism;
 Monitorizarea implementă rii pro cedurilor privind prevenirea spălării banilor și a
finanță rii actelor de terorism.
Mai mult, Banca ș i-a intensificat î n 2003 eforturile privind impl ementarea Procedurilor de
Cunoaș tere a Clientelei, prin:
 Noi polit ici de acceptare, identificare ș i segmentare a clientelei;
 Monitorizarea operaț iunilor prin conturi cu scopul de a identifica tranzacț iile
suspecte;
 Evaluarea eficienței programelor de cunoaș tere a clientelei.

Principiile desfășurării activității
Clientul pe primul loc – oferă clienților servicii de intermediere financiară. Preiau
riscul lor și oferă încredere și construiesc o relație reciproc valoroasă pe termen lung cu
clienții.
Performanță – Conducerea este preocupată să asigure un mediu de lucru
15assive 1515 și să livreze rezultate remarcabile urmărind patru aspect: satisfacția clienților,
profitab ilitatea băncii, cota de piață și conformitatea normative.
Responsabilizare – Se concentrează pe creșterea randamentului zi de zi, învață din
erori și caută soluții, nu scuze. Responsabilizarea angajaților este parte integrantă a modelului
de afaceri .

16
Colaborare – Își bazează activitatea pe principiul cooperării constructive, prin
împărtășirea cunoștințelor și susținere reciprocă.
Inițiativă – Încurajează inițiativa și anticiparea și răspunsul prompt la schimbări, prin
implementarea de soluții viabile.
Disciplină și rezultate – Construiesc o bancă de success demonstrând că sunt
profesioniști veritabili. Activitatea trebuie să fie caracterizată de cele mai ridicate standard e
etice, de conduită și de imagine.

Misiunea BCR
Misiunea Băncii este să dea posibilitatea clienților și să îi sprijine să -și îmbunătățească
situația lor financiară .
Încearcă să construiască un parteneriat strategic cu clienții săi, axându -se pe crearea de
valoare adăugată pentru clienți și acționari și protejarea intereselor acestora pe termen mediu
și lung. Banca Comercială Română participă și contribuie la creșterea economic ă și
modernizarea României în perioada actuală de tranziție și de accedere la Uniunea Europeană .
Banca Comercială Română este un partener responsabil al comunităților în care își
desfășoară activitat ea sprijinind dezvoltarea locală. Toate aceste realizări au necesitat o muncă
susținută din part ea personalului de la nivelul bă ncii și din subsidiare. Menținerea po ziției de
lider pe piața bancară locală de către B.C.R. și câștigarea de că tre subsidiarele sale a unor cote
semnificative pe pi ețele pe care acestea acționează , creșterea va lorii adăugate pentru clienți,
îmbunătă țirea eficienței operaționale și întărirea carac terului de bancă universală și a structuri i
de grup ca entitate financiară reprezintă o parte din provocările cărora încearcă să le facă față.
BCR are misiunea de a fi pilonu l principal al pactului de prosperitate pentru România,
ancorat în consensul dintre societatea civilă și societatea economică. ”Ne propunem să fim cel
mai de încredere furnizor de servicii financiare pentru clienții nostrii persoane fizice, companii
sau insititutii de stat. Ne propunem să ne recâștigăm relevanța de brand în România , să
construim și să merităm încrederea clienților în bancă și grupul nostru .”
Principalii piloni ai misiunii BCR sunt:
 Bancă pentru România
 Intermediere financiară
 Bancă pentru 100 ani

17

Capital social si acțiuni
Capitalul social integral subscris și vărsat al banii BCR este de 1.625.341.614,50
RON, împărțit în 16.253.416.145 acțiuni nominative, ordinare, cu o valoare nominală de 0,1
RON/acțiune.
Structura acționariatului BCR, conform registrului acționarilor BCR la data de
31.12.2015, este următoarea: Erste Group Bank AG, cu sediul în Viena deține 93,5783% din
capitalul social total, deținând un număr de 15.209.668.849 acțiuni nominative, în valoare
nominală de 0,1 lei fiecare, respectiv 1.520.966.884,90 lei; Societatea de I nvestiții Financiare
“Oltenia”, cu sediul în Craiova, deține 6,2973% din capitalul social total, și un număr de
acțiuni de 1.023.534.303 în valoare nominală de 0,1 lei fiecare, respectiv 102.353.430,30 lei;
Acționari persoane juridice româ ne precum SC Acti nvest SA dețin 226.802 acțiuni; FDI
Certinvest Dinamic deține 13.699 acțiuni; SIF Muntenia deține 1 acțiune; SIF Banat Crișana
deține 1 acțiune, care în total dețin 240.503 acțiuni în valoare nominală de 0,1 lei fiecare,
reprezentând 0,0015% din capitalul social total, respective 24.050,30 lei; Acționari persoane
fizice dețin 0,1229% din capitalul social total, cu un număr de acțiuni de 19.972.490 în valoare
nominală de 0,1 lei fiecare, respectiv 1.997.249,00 lei.

Grafic 2.1 Capitalul social și acțiunile BCR
Sursa https://www.bcr.ro/ro/despre -noi/grup -bcr
Sales0,0000%50,0000%100,0000%
Erste Group
Bank AG SIF Oltenia
Actionari
persoane
juridiceActionari
persoane fizice93,5783%
6,2973% 0,0015%
0,1229%
Erste Group Bank AG
SIF Oltenia Actionari persoane juridice Actionari persoane fizice

18
Strategie
Strategia BCR este const ruită în jurul așa numitei axe a celor “3P”: productivitate,
profitabilitate și predictibilitate. Se urmărește ca ș i în continuare Banca Comercială Română să
fie percepută ca:
 companie cu viziune;
 o companie care îi ascultă și îi înțelege pe clienți;
 companie care dispune de prod use și servicii și care sprijină clienții – partener “one -stop-
banking, one -stop-shopping”;
 companie de viitor, cu viziune pe termen mediu și lung.
În activitatea băncii, sunt vizibile urmă toarele principii moderne:
 parteneriat prietenos;
 orientare spre soluții;
 transfer de know -how;
 echilibrarea rezultatelor pe termen scurt cu viziunea pe termen mediu și lung.

2.3 Grupul și structura de conducere a Băncii Comerciale Române

Banca BCR este administrată în sistem dualist, structurată pe două niveluri, respectiv
Consiliul de Supraveghere care reprezintă funcția de supraveghere și asigură supravegherea și
coordonarea a ctivității Comitetului Executiv, dar și Comitetul Executiv care reprezintă funcția
de conducere și asigură co nducerea operațională a Băncii Comerciale Române.
Consiliul de Supraveghere este format din șapte membri aleși de către adunarea
generală ordinară a acționarilor pentru un mandat de trei ani, având posibilitatea de a mări
mandatul putând fi re -aleși pentru mandate viitoare de trei ani maxim. Președintele Consiliului
de Supraveghere este responsabil să întrunească și să stabilească ordinea de a zi a ședințelor
Consiliului de Supraveghere împreună cu participarea și asistența Comitetului Executiv al
băncii. Consiliul de Supraveghere se ocupă cu profiul de risc al băncii BCR, dar și cu strategia
de ansamblu a băncii cu privire la administrarea riscurilor, cu scopul de a asigura o activitate
bancară responsabilă, prudentă și profitabilă băncii.

19
Consiliu l de Supraveghere are următoarele atribuții principale:
 Exercită controlul permanent asupra conducerii băncii de către Comitetul Executiv;
 Numește și revocă membrii Comitetului Executiv,inclusive pe președintele CE,
stabilind competențele Comitetului Exe cutiv, termenii și condițiile mandatului
acestora, stabilind atribuțiile fiecăruia dintre membri și aprobând remunerația
acestora;
 Verifică conformitatea operațiunilor de management cu legea aplicabilă, cu Actul
Constitutiv și cu hotărârile adoptate în ca drul adunării generale a acționarilor;
 Raportează anual adunării generale a acționarilor cu privire la activitatea de
supraveghere desfășurată.
Comitetul Executiv este format din minim trei membri și maxim 7 membri numiți de
Consiliul de Supraveghere pen tru un mandate de maxim patru ani putând fi realeși pentru
viitoare mandate de maxim patru ani. Președintele Comitetului Executiv are și alte atribuții și
îndatoriri reieșind din Regulamentul de Organizare și Funcționare al Comitetului Executiv.
Acest comi tet se ocupă cu realizarea și punerea în aplicare a strategiei generale la nivelul
băncii, aprobată de Consiliul de Supraveghere, dar și cu toleranța la risc/nivelurile Apetitului
la Risc și cu cadrul de administrare al riscului, dar și pentru menținerea u nei raportări adecvate
a expunerii de risc și administrarea limitelor de risc, inclusive în situații de criză. Comitetul
Executiv stabilește strategiile, politicile, procesele și sistemele pentru administrarea riscului de
lichiditate în concordanță cu toleranța la risc stabilită și se asigură că banca menține un nivel
suficient de lichiditate. ”Comitetul Executiv este de asemenea responsabil pentru dezvoltarea
unei cul ture de risc integrate la nivel de instituție, bazată pe o înțelegere complete a riscurilor
cu care banca se confruntă și cum sunt acestea administrate, luând în considerare toleranța la
risc/apetitul sau de risc și adoptarea măsurilor necesare pentru moni torizarea și controlul
tuturor riscurilor semnificative în conformitate cu strategia de administrare a riscurilor.”
Comitetul Executiv are următoarele atribuții principale:
 Să convoace adunările gener ale ale acționarilor, cu legea Actului Constitutiv;
 Înființarea închiderea sediilor secundare ale Băncii din: sucursale, agenții, alte unități
fără personalitate juridical;
 îndeplinească atribuțiile stabilite la Art. 19.3 din Actul Constitutiv, sub condiția
aprobării prealabile de către Consiliul de Suprav eghere;

20
 prezinte Consiliului de Supraveghere situațiile financia re anuale, raportul anual imediat
după ce aceste documente au fost întocmite;
 informeze mod corespunzător Consiliului de Supraveghere, astfel încât Consiliului de
Supraveghere își îndeplinea scă atribuțiile într -o la dispoziție acestuia orice alte
informații documente solicitate;
 comunice în timp util Consiliului de Supraveghere orice informative cu privire l a
evenimente care ar avea o situației Băncii;
 informeze Consiliului de Supraveghere cu privire la toate abaterile descoperite
exercițiul atribuțiilor acestuia;
 creeze comitete după cum se necesar corespunzător.

BCR face parte din Grupul BCR care include BCR Banca pentru Locuințe, BCR
Pensii, Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A., BCR Leasing și BCR
Chișinău.
BCR Banca pentru Locuințe (BCR BpL) – una dintre componentele grupului BCR
este specializată în economisirea ș i creditarea domeniului locativ în sistem colectiv, care a fost
lansată în iulie 2008. În anul 2009 a încheiat 134.00 de contracte, în valoare de 3,5 miliarde.
BCR BpL este lideru l necontestat al pieței în ceea ce privește activele totale (peste 50%) și
noile contracte (peste 75%).
BCR Pensii, Societate de Admnistrare a Fondurilor de Pensii P rivate S.A. a fost infiintat a în
luna iunie 2007, cu un capital social inițial de 50.000.000 RON.
“BCR Pensii – a fost foarte des utilizat pe piața pensiilor private din România fapt ce a
determinat consolidarea poziției companiei pe piaț ă. În 2009, BCR Pensii a finalizat preluarea
Fondului de Pensii Administrat Privat Omniforte de pe piața pensiilor obligatorii, și tot în
2009 a intrat pe piața pensiilor facultative prin preluarea Fondului de Pensii Facultative BCR
Prudent, iar la începutul anului 2010 a finalizat preluarea fondurilor de pensii obligatorii Prima
Pensie și OTP.BCR deține 99,99% din acțiunile BCR Pensii, Societate de Administrare a
Fondurilor de Pensii Private S.A. ”7
BCR Leasing S.A. – a fost înființat în luna martie 2001, ca o completare a ofertei de
finanțare destinată persoanelor fizice, persoanelor juridice dar și persoanelor fizice autorizate

7 https://www.bcr.ro/ro/despre -noi/grup -bcr

21
pentru achiziționarea de bunuri cu folosință îndelungată, respectiv : leasing pentru
achizi ționarea de autovehicule, flote, echipamente și utilaje industriale , aparatură medicală,
software și echipamente I.T., precum și leasing pentru imobile industriale sau comerciale.
BCR Leasing este controlată în proporție de 99,97% de BCR, iar restul de 0,0 3% este deținut
de persoane fizice.

22
CAPITOLUL AL III-LEA
Studiu de caz privind situațiile financiare anuale ale BCR

În instituțiile de credit exercițiul financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31
decembrie, iar la sfârșitul acestuia se vor întocmi situațiile financiare anule în conformitate cu
legea aplicabilă. Prin intermediul acestor situații financiare aflăm informații legate de poziția
financiară a insitutiei de credit precum și performanțele acesteia legate de profit și pierdere. În
acest capitol voi face analiza elementelor din situațiile financiare anuale ale instituției de credit
și evoluția din ultimii ani a acestora.

3.1 Elemente din cadrul bilanțului

Bilanț ul reprezintă un document contabil de sinteză î n care sunt prezent ate elemente de
activ , datorii ș i capital pr opriu ale unei companii/instituț ii la un anumit moment, acesta fiind
un raport static spre deosebire de contul de profit ș i pierdere car e prezinta un flux de venituri
și cheltuieli aferente unei perioade . Așadar, bilanțul contabil reflectă scriptic o sinteză în
expresie bănească a patrimoniului unei societăț i. Elementele bil anțului su nt activele, capitalul
propriu și datoriile, ultimele două elemente fiind denumite și pasive bilanțiere.
Contul de profit și pierdere împreună cu bilanțul și situaț ia fluxurilor de trezorerie
reprezintă cele mai importante situații financiare utilizate î n analiza unei companii.

3.1.1 Evoluția activelor

Activul este un set de active, drepturi și alte resurse economic e care aparțin unei
întreprinderi, tangibile sau intangibile, din care societatea trebuie să obțină beneficii
economice pe viitor.
Conform definiției Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) , un
activ reprezintă o resursă controlată de î ntreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute și
de la care se așteaptă să genereze beneficii economice v iitoare pentru întreprindere.

23
Tabel 3.1
Evoluția activelor – mii RON

2015 2016 2017
Numerar si plasamente 9.255.48 7 11.648.878 11.245.387
Credite și avansuri acordate
instituțiilor de credit 184.63 1 651.414 2.420.035
Credite și avansuri acordate
clienților 32.548.724 31.162.509 32.020.306
Active imobilizate 38.037 2.292 14.792
Alte active 1.090.757 184.625 157.895
TOTAL ACTIVE 59.460.913 64.068.225 67.734.485
Sursa https://www.bcr.ro/ro/investitori/rapoarte -financiare – Situațiile Financiare Anuale

Grafic 3.1 – Evoluția activelor în 2017 (%)

Sursa https://www.bcr.ro/ro/investitori/rapoarte -financiare – Situațiile Financiare Anuale
25%
5%
70% 0% 0% Evoluția activelor în anul 2017
Numerar și plasamente
Credite acordate instituțiilor de
credit
Credite acordate clienților
Active imobilizate
Alte active

24
Din tabelul prezentat al elementelor de 24llust ajungem la următoarele concluzii:
 Elementul de activ cu cea mai mare însemnătate în activul bilanțier îl reprezintă
creditele și avansurile acordate clienților, care totodată înregistrează ș i o ușoară
scădere de la 32,548 mii RON în anul 2 015 ajungând la 32,020 mii RON în anul 2017 .
Acest lucru se poate datora și extinderii pe piața bancară a multor instituții de cred it
dar și a creditării în sine.
 Numerarul și plasamentele obs ervăm că a avut o creștere relativ majoră de la 9.255
mii RON în 2015 la 11,245 mii RON în anul 2017.
 Creditele și avansurile acordate instituțiilor de credit au avut o evoluție uimitoare și au
crescut sesizabil de la 184,631 mi i RON în 2015 la 2,420,035 mi i RON in 2017.
 Activele imobilizate putem spune că au avut o descreștere considerabilă având 14.792
mii RON în anul 2017 spre deosebire de anul 2015 când a u înregistrat 38.037 mi i
RON .
 Ultimul element al activului îl reprezintă alte active care comparative cu activele
imobilizate în registrează o scădere de la 1,090,757 mii RON în anul 201 5 ajungând la
157,895 mi i RON în anul 2017 .

3.1.2 Evoluția datoriilor și capitalurilor proprii

În cea de a doua parte a bilanțului se află e lementele de pasiv ale acestuia respectiv,
datoriile și capitalurile proprii. Pasivul b ilanțului la 31 decembrie 2017 înregistra 67.734.485
mii RON spre deosebire de sfârșitul anului 2015 cân d înregistra 59.460.913 mii RON
respectiv 64.068.225 la finele an ului 2016.

25
Tabel 3.2
Evoluția datoriilor și capitalurilor proprii – mii RON
DATORII ȘI CAPITALURI PROPRII 2015 2016 2017
Datorii financiare deținute în vederea
tranzacționării 35 38 45
Datorii financiare evaluate la cost
amortizat 52,242 55,825 58,921
Provizoane 796 1,070 1,150
Alte datorii 245 243 175
Capitaluri proprii 6,143 6,892 7,444
TOTAL DATORII SI CAPITALURI
PROPRII 59,461 64,068 67,734
Sursa https://www.bcr.ro/ro/investitori/rapoarte -financiare – Situațiile Financiare Anuale

Grafic 3.2 – Evoluția datoriilor si capitalurilor proprii
Sursa https://www.bcr.ro/ro/investitori/rapoarte -financiare – Situațiile Financiare Anuale

40%
52% 1% 0%
7% Datorii și capitaluri proprii pe anul 2017
Datorii financiare deținute Datorii financiare evaluate Provizioane
Alte datorii Capitaluri proprii

26

Din tabelul prezentat al elementelor de pasiv ajungem la următoarele concluzii:
 Datoriile financiare evaluate la cost amortizat reprezintă cel mai important element, în
care se includ depozite de la instituții bancare și de la clienți precum și alte datorii
financiare, iar acestea au avu t o ușoară creștere în anul 2017 ajungând la 58,921 mil.
Lei de la 5 2,242 mil. Lei în anul 2015, și s-a datorat depozitelor de la client care au
crescut la 48,235 mil. Lei față de 42,626 mil. Lei în anul 2015.
 Datoriile financiare deținute în vederea tra nzacționării au suferit o creștere în anul
2016 ajungând la 38 mil. Lei față de anul 2015 când a u înregistrat 35 mil. Lei iar în
2017 au cunoscut o majorare de 7 mil. Lei.
 Provizoanele și respectiv alte datorii, care comp un pasivul bilanțier: provizioanele de
la 796 mil.lei în anul 2015 au ajuns la 1,070 mil. Lei în anul 2016 și la 1,150 mil. lei ,
iar alte datorii au scăzut în anul 2016 de la 245 mil. Lei în 2015 la 243 mil. Lei iar în
anul 2017 au scăzut până la 175 mil. Lei.
 Capitalurile proprii au suferit o creștere majoră față de anul 2015. De la 6,143 mil. Lei
s-a ajuns la 7,444 mil. Lei în 2017 .

3.2 Elemente din cadrul contului de profit și pierdere

Contul de profit și pierdere reprezintă situația financiară prin care sunt prezentate
performanțele instituției de credit, fiind reprezentat e de venituri și cheltuieli prin intermediul
cărora se stabilesc profitul sau pierderea din anul în care s -au înregistrat aceste performanțe.

3.2.1 Evolutia veniturilor

Elementele din care sunt compuse veniturile băncii BCR sunt: venituri din dobânzi,
venituri din speze și comisioane, venituri din dividende , venituri din investiții imobiliare și
leasing operațional și rezultatul net din tranzacționar e și evaluare la valoarea justă.

27
Tabel 3.3
Evolu ția veniturilor – mii RON

STRCUTURA VENITURILOR 2015 2016 2017
Venituri din dobânzi 1,926 1,726 1,678
Venituri din speze și comisioane 695 672 661
Venituri din dividende 31 5 20
Rezultatul net din tranzacționare și
evaluare la valoarea justă 304 313 329
Venituri din investiții imobiliare și
leasing operațional 1000 1000 10000
TOTAL VENITURI 3,335 3,311 2,968
Sursa https://www.bcr.ro/ro/investitori/rapoarte -financiare – Situațiile Financiare Anuale

Grafic 3.3 – Structura veniturilor
Sursa https://www.bcr.ro/ro/investitori/rapoarte -financiare – Situațiile Financiare Anuale

Venituri din
dobânzi
58% Venituri din speze
23% Venituri din
dividende
7% Rezultatul net din
tranzacționare
12% Structura veniturilor pe anul 2017

28

Din tabelul prezentat ajungem la următoarele concluzionăm în privința veniturilor băncii
BCR că:

 Veniturile din dobânzi au avut o evoluție negativă în ultimii trei ani. În anul 2015
valoarea veniturilor a fost de 1,926 mii RON fiind cea mai mare valoar e înregistrată
față de anul 2016 care a scăzut la 1,726 mii RON . În anul 2017 veniturile au continuat
să scadă și ajungând la 1,678 mii RON .
 Veniturile din comisioane și speze au înregistrat și ele o scădere față de anii anteriori.
Anul 2015 fiind anul cu cea mai mare valoare a acestor v enituri înregistrând 695 mii
RON față de anul 2016 când a avut doar 672 mii RON cu 23 mii RON mai puțin. Anul
2017 fiin d din nou anul cu cea mai mică valoare a acestor venituri având 661 mii
RON , scăzând pe se ama comisioanelor mai reduse ap licate pentru intermedierea
vânzărilor de produse ale subsidiarelor, parțial compensate de creșterea veniturilor din
comisioane aplicat e tranzacțiilor bancare, ca urmare a strategiei băncii de a încuraja
utilizarea canalelor electronice.
 Veniturile din dividende au scăzut consi derabil ajungând la 5 mii RON în anul 2016
spre deosebire de anul 2015 când au înregistrat 31 mi i RON , cea mai m are valoare în
ultimii trei ani.
 Rezultatul net din tranzacționare și evaluare la valoarea justă a fost în creștere
începând cu anul 2015 când înregistrează 304 mii RON și a cresc ut ușor în anul 2016
cu 9 mii RON mai mult decât în anul 2015 ajungând la 313 mii RON ca în 2017 să
atingă 329 mii RON cu 16 mii RON mai mult ca în 2016 și cu 25 mii RON mai mult
ca în 2015.
 Veniturile din investiții imobiliare și leasing operațional au avut o evoluție constantă în
în anii 2015 și 2016 doar 1 mil. Lei spre deose bire de anul 2017 când valoarea a fost de
10 mil. Lei.

3.2.2 Evolutia cheltuielilor

Cheltuielile financiare se refer ă la acele chel tuieli suportate de o companie în legătură
cu deciziile de finanț are, de investire, expunerea la fluctuaț iile cursului valutar sau
provizioane.
Cheltuielile instituției bancare reprezintă un alt element al contului de profit și pierdere
pe lângă venituri.

29
Tabel 3.4
Evolutia cheltuielilor – mii RON

STRUCTURA CHELTUIELILOR 2015 2016 2017
Cheltuieli cu dobanzile 691 500 400
Cheltuieli cu personalul 648 657 661
Alte cheltuieli administrative 763 805 652
Depreciere si amortizare 120 107 117
Castiguri sau pierderi aferente
activelor si datoriilor financiare
care nu sunt evaluate la val. Justa
prin profit sau pierdere 1 112 151
Deprecierea neta aferenta activelor
care nu sunt evaluate la valoarea
justa prin profit sau pierdere 58 217 22
Alte cheltuieli operationale 430 469 617
TOTAL CHELTUIELI 2,711 2,867 2,620
Sursa https://www.bcr.ro/ro/investitori/rapoarte -financiare – Situațiile Financiare Anuale

Grafic 3.4 – Evoluția cheltuililor în anul 2017
Sursa https://www.bcr.ro/ro/investitori/rapoarte -financiare – Situațiile Financiare Anuale

15%
25%
25% 4% 6% 1% 24% Structura cheltuielilor în 2017
Cheltuieli cu dobanzile
Cheltuieli cu personalul
Alte cheltuieli administrative
Depreciere și amortizare
Câștiguri sau pierderi
Deprecierea netă
Alte cheltuieli operaționale

30
Din tabelul prezentat putem constata următoarele:
 Cheltuielile cu dobânzile au avut o scădere în ultimii trei ani, ajungând de la 691
mii RON în anul 2015 la valoarea de 500 mi i RON în anul 2016 și până la 400
mii RON în 2017.
 Cheltuielile cu per sonalul au crescut din anul 2015 când acestea erau 648 mii
RON , până la valoarea de 661 mii RON în anul 2017 , ca urmare a creșterii
numărului de angajați de la 6.125 angajați î n 2015 la 6.134 angajați în 2017 .
 Alte cheltuieli administrative au înregistrat și el e o ușoară creștere, în anul 2016
suma acestora ajungea la 805 mii RON față de 762 mii RON în 2015 , iar în 2017
au scăzut foarte puțin ajungând la 652 mii RON .
 Deprecierea și amortizarea a scăzut în 2016 înregistrând valoarea de 107 mii RON
față de 120 mii RON în 2015 , iar în anul 2017 a crescut până la 11 7 mii RON .
 Câștigurile sau pierderile aferente activelor și datoriilor financiare care nu sunt
evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere au crescut considerabil până la
151 mii RON în anul 2017 față de anii anterior i când au înregistrat valori de 1
mil. Lei în anul 2015 și 30llustrate 112 mii RON în 2015 .
 Deprecierea netă aferentă activelor care nu sunt evaluate la valoarea justă prin
profit sau pierdere a scăzut și ea cu mult față de anul 2015 când valoarea acesteia
era de 58 mil. Lei, ajungând în anul 2017 la 22 mil. Lei.
 Alte cheltuieli operaționale au crescut în anul 2016 suma lor fiind de 469 mii
RON , în anul 2015 acest e cheltuieli au ajuns la 430 mii RON , iar în anul 2017
valoarea lor a fo st de 617 mii RON .

3.2.3 Dinamica rezultatului net

Profitul operațional se determină prin scăderea din veniturile bancare a cheltuielilor
operaționale iar pentru aflarea rezultatului brut, se deduce din profitul operațional costul net al
riscului.
În următorul tabel vor fi ilustrate cifrele care compun rezultatul net în ultimii trei ani și
vom trage concluzii.

31
Tabel 3.5
Evolutia si structura rezultatului net – mii lei
STRUCTURA
REZULTATULUI NET 2015 2016 2017
Venit net bancar 2.958 2,714 2,968
Cheltuieli operationale 2.019 2,266 2,620
Profit operational 963 886 570
Rezultatul brut 1.056 1,006 807
Impozit pe profit 92 120 237
Rezultatul net 963 886 570
Sursa https://www.bcr.ro/ro/investitori/rapoarte -financiare – Situațiile Financiare Anuale

Grafic 3.5 – Structura rezultatului net în anul 2017
Sursa https://www.bcr.ro/ro/investitori/rapoarte -financiare – Situațiile Financiare Anuale

Venit net bancar
42%
Cheltuieli
operaționale
36% Profit operațional
8% Rezultatul brut
11% Impozit pe profit
3% Structura rezultatului net pe anul 2017

32
În anul 2015 , banca BC R înregistrează profit de 963 milioane lei, iar în anul 2016 a
continuat să ias ă în câștig cu 886 milioane lei. În anul 2017 iese din nou în câștig însă de
această dată câștigurile scăzând semnificativ până la 570 milioane lei.
Venitul net bancar a avut o ușoară scădere în anul 2016 când valoar ea venitului net bancar
era de 2,714 m ii RON iar în anul 2017 a ajuns la 2, 968 mii RON , dar a crescut față de anul
2015 când înregistra 2,958 mii RON .
Cheltuielile operaționale au crescut și ele de la valoarea de 2,019 mii lei în anul 2015 până
la 2,620 mii lei în anul 2017 , având o creștere remarcabilă în ultimii trei ani, cea mai mică
valoarea înregistrâ ndu-se în anul 2015 cu 2,019 mii lei.
O reducere relativ majoră au înregistrat și profitul operațional și rezultatul brut, valoarea
profitului operațional ajungând de la 963 mii RON în anul 2015 la valoarea de 886 mii RON
în 2016 și conti nuând să scadă până în anul 2017 când a ajuns la 570 mii RON , dar și
rezultatul brut a scăzut de la 1,056 mii RON în anul 2015 , până la 1,006 mii RON în anul
2016 , ajungând în final în anul 2017 la 807 mii RO N.
După deducerea impozitului se ajunge la rezultatul net, respectiv la un profit de 963 mii lei
în anul 2015 și a continuat în an ul 2016 cu câștig de 886 mii RON ajungând la 570 mii RON
în 2017 . În concluzie, în 2016 banca BCR a continuat să înregistreze un câștig, revenindu -și
din anul 2015, datorită extinderii bazei de clienți persoane fizice dar și strategiei băncii pentru
toate segmentele de clienți ancorată în accesibilitate extinsă a serviciilor.

3.3 Indicatorii economico -financiari

Pentru eviden țierea poziției financiare a instituției de credit și randamentul, se va
calcula indicatorii economico -financiari, respectiv: rata rentabilității (ROE), rata rentabilității
economice (ROA), rata profitului (PM), rata utilizării activelor (AU), rată venitur ilor din
dobânzi (NIM), levierul (EM).
Rata rentabilității financiare (ROE), arată rentabilitatea capitalului propriu și se
determină din raportul între capitalul propriu și profitul net.
Rata rentabilității economice (ROA), măsoară venitul net generat d e fiecare unitate
monetară de active și se determină raportând profitul net la activele totale.
Rata profitului (PM), arată dacă veniturile realizate de bancă reprezintă profit.

33
Rata utilizării activelor (AU), reprezintă valorificarea activelor și capac itatea acestor
de a produce venituri.

Tabel 3.6
Indicatori economico -financiari

INDICATORI 2015 2016 2017
ROE
*100 % 15,68 12,88 7,65
ROA
*100 % 1,62 1,38 0,84
PM
*100 % 32,58 32,66 19,20
AU
*100 % 4,97 4,23 4,37
EM
% 9,67 9,3 9,1
Sursa https://www.bcr.ro/ro/investitori/rapoarte -financiare – Situațiile Financiare Anuale

Putem observa din tabelul prezentat că rata rentabilității financiare (ROE), rata
rentabilității economice (ROA) și rata profitului (PM) în anii 2015 și 2016 banca î nregistrează
profit și astfel valorile indicatorilo r sunt positive însă începând cu anul 2016 aceste valori
încep să scadă semnificativ.
Rata utilizării activelor (A U) a scăzut în 2016 față de 2015 cu 0,74% iar în anul 2017
are o creștere relativ mică cu a proximativ 0,14% .
Banca Națională a României la începutul lunii ianuarie 2017 a menținut dobânda de
politică monetară la 1,75%, iar cotele de constituire a rezervelor minime obligatorii la pasivele
în lei și valutele au rămas, de asemenea, nemodificate, l a 8% și respectiv 10%.
În anul 2016 banca BCR a avut rezerva minimă obligatorie de 8% pentru pasivele în
lei și de 10% pentru pasivele în valută, acestea scăzând de la 14% din anul 2015. Soldul
contului rezervei minime obligatorii la banca centrală pentru lei a crescut semnificativ în 2016
ajungând la valoarea de 5.183.397 mii lei față de valoarea de 3.490.655 mii lei în anul 2015,

34
datorită creșterii semnificative a conturilor curente și a depozitelor colectate în lei. Tot odată s –
a înregistrat o scădere a rezervei minime obligatorii în alte valute, echivalent în lei în 2016 a
avut valoarea de 2.062.800 mii lei, față de 2015 când a înregistrat 3.256 .208 mii lei, datorată
creșterii ratei aplicată conturilor curente și depozitelor în alte valute.
BCR își men ține în continuare rata de solvabilitate ridicată, dovedind astfel capacitatea
și angajamentul de susținere a creșterii intermedierii financiare pentru persoane fizice și client
corporate, consolidând și mai mult capacitatea de generare a venitu rilor din activitățile de
bază.
Capitalizarea BCR este puternică pentru a susține buna creștere a afacerii, rata de
adecvare a capitalului s -a menținut în decembrie 2016 la 21,8%.
Banca Comerciala Română a înregistrat în anul 2017 un rezultat operaț ional de 1.343,7
milioane RON, cu 3,5% mai mare decât în anul precedent, datorită veniturilor operaț ionale
mai mar i și a eficientizării cheltuielilor. Banca a obț inut astfel un profit net de 668,1 milioane
RON , susținut de dezvoltarea afacerii și de îmbunătățirea continuă a calit ății portofoliului. Î n
2017, BCR a acordat credite noi retail si corp orate în valoare totală de 8,1 miliarde RON.
Aceasta a condus la un avans al soldului creditelor nete acordate clienților de 3,7% pe an .
Veniturile nete din dobânzi au scă zut cu 1 ,3% la 1.764,2 milioane RON de la 1.786,7
milioane RON în 2016, considerând rezolvarea continuă a portofo liului de credite
problematice și eforturile susținute de a avea prețuri competitive în piață .
Venit urile nete din comisioane au scă zut cu 1,2% la 70 0,7 milioane RON de la 708,9
milioane RON în 2016, pe seama reducerii veniturilor din comisioane aplicate tranzacțiilor
bancare, parțial compensate de creș terea veniturilor din co misioane pentru intermedierea
vânză rilor de produse ale filialelor. R ezultatu l net din tranzacț ionare a crescut cu 12,8% la
354,7 milioane RON de la 314,3 milioane RON în 2016. Venitul operaț ional a crescut cu 0,7%
la 2.887,9 milioane RON de la 2.868,2 milioane RON în 2016, datorită unui mai bun rezultat
net din tranzac ționare. Che ltuielile administrative generale în 2017 au sc ăzut cu 1,7% la
1.544,2 milioane RON , de la 1.570,5 milioane RON în 2016.
Ca atare, raportul cost -venit s -a îmbună tățit la 53,5% în 2017 fa ță de 54,8% în 2016.

35
3.4 Note explicative la situațiile financiare anuale

“Situațiile financiare consolidate și anuale ale Grupului și respectiv băncii BCR au fost
întocmite în conformitate cu Regulamentele Europene 1606/2002 din 19 iulie 2002 privind
aplicarea Standardelor Internaționale de Contabilitate și Ordinul 27/ 2010 al Băncii Naționale a
României cu modificările ulterioare, și pentru închiderea exercițiulu i financiar la 31 decembrie
2017 s-au întocmit în conformitate cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară
(“IFRS”), și interpretările lor adoptate de Consiliul pentru Standarde Internaționale de
Contabilitate (“IASB”) așa cum au fost adoptate de Uniunea Europeană. ” 8
Pentru a fi întocmite situațiile financiare consolidate și anuale banca BCR a avut la bază IAS
1 “Prezentarea situațiilor financiare”, care încurajează societățile să aplice gândirea
profesioanala în determinarea informațiilor de prezentat și modul în care le str ucturează în
situațiile financiare. Modificările sunt valabile pentru perioade anuale începând la sau după 1
ianuarie 2016, și acestea mai mult clarifică decât să modifice semnificativ cerințele existențe.
Ele cuprind pragul de semnificație, ordinea notelo r, subtotaluri, politici contabile și
prezentarea altor element ale rezultatului global rezultând din investițiile contabilizate.
La nota 14 din situațiile financiare anuale sunt prezentate numerarul și plasamentele la băncile
centrale.
Tabel 3.7
Numer ar și plasamente la băncile centrale

Numerar și plasamente la băncile centrale Mii lei 2015 2016 2017
Numerar Mii lei 2.257.658 4.322.634 4.694.799
Numerar la Banca Centrala Mii lei 6.747.119 7.246.274 5.895.098
Alte depozite la vedere Mii lei 250.710 79,970 330.434
TOTAL Mii lei 9.255.457 11.648.878 11.245.387
Sursa https://www.bcr.ro/ro/investitori/rapoarte -financiare – Situațiile Financiare Anuale

8 https://www.bcr.ro/ro/investitori/transparenta -publicare/2017

36
Grafic 3.6 – Numerar și plasamente la băncile centrale în anul 2017
Sursa https://www.bcr.ro/ro/investitori/rapoarte -financiare – Situațiile Financiare Anuale

43%
54% 3% Numerar și plasamente la băncile centrale în
2017
Numerar Numerar la Banca Centrală Alte depozite la vedere

37
CONCLUZII

Anul 2017 pentru banca BCR putem spune că a fost un an acceptabil înregistrând
valori cât de cât bune față de anii anteriori în ceea ce privește activitatea băncii.
Se observă că anul 2015 pentru banca BCR a fost un an favorabil înregistrâ nd rezultate
financiare pozitive , înregistrând un profit considerabil de 963 milioane lei, însă din anul 2016
BCR a început să scadă la capitolul câștiguri, înregistrând un profit de 886 milioane lei
ajungând la doar 570 milioane lei în 2017.
BCR a rămas totuși o rivală pentru toate celelalte instituții de credit, menținându -se în
continuare pe primul loc dintre băncile din țară după valoarea activelor, pe primul loc după
numărul de clienți și pe primul loc pe segmentele de economisire și creditare, oferind o gamă
completă de produse și servicii financia re, incluzând și operațiuni de bancă universală precum
retail, corporate&investment banking, trezorerie și piețe de capital, dar și societățile de profil
de pe piața leasingului, pensiilor pri vate și a băncilor de locuințe adresate atât clienților
persoan e fizice cât și clienților persoane juridice.
Banca înregistra un total de active la sfârșitul anului 2017 în valoare 67 milioane lei
fiind în ușoară creștere față de anul 2015 când valoarea era de 59 mil ioane lei, cea mai mare
pondere din cadrul activelo r o dețin creditele și ava nsurile acordate clienților cu 50.8 %,
urmată de a lte instrumente financiare cu 30 %.
Veniturile și cheltuielile sunt importante într -o instituție de credit în ceea ce privește
activitatea acesteia.
De aceea putem observa că BCR a redus considerabil cheltuielile în ultimii trei ani,
ajungând să rămână pe profit, astfel încât de la o valoare de 2,711 milioane lei în 2015 s -au
redus în 2017 până la 2, 620 milioane lei.
Însă în ceea ce privește veniturile nu putem spune că e o evoluți e favorabilă deoarece
acestea au scăzut față de anul 2015 când erau în valoare de 3,335 milioane lei, ajungând la
3,311 milioane lei în 2016, iar în final, în anul 2017 BCR înregistra venituri în valoare de doar
2,968 milioane lei, o pierdere de aproximati v 370 milioane lei.

38
Bibliografie

1) Brendea, C., Dăeanu, V. E., Zmfirescu, M., Ghiță, M., Riscul și performanța creditului
bancar în România, Editura Coresi, 2001
2) Dardac, N., Vâșcu, T., Monedă – Credit 2, Editura ASE, 2002
3) Dănilă, N., Managementul bancar, Editura Economică, 2000
4) Dedu, V., Gestiune și audit bancar, Editura Economică, 2003
5) Ghețea, R.G., Metode de analiză economico -financiară în activitatea bancară,2000
6) Ioan, B., Tratat de management financiar -bancar, Editura Economică, 2002
7) Ionescu -Muscel, V., Analiza riscului pe piețele financiare și bancare, 2002
8) Răduț, R., Managementul activelor și pasivelor unei societăți bancare, 2001
9) Roxin, L., Gestiunea riscurilor bancare, Editura Didactică și Pedagogică, 1997
10) Stoica, M., Management bancar, Editura Economică, 1999
11) Tudorache, D., Puianu, C., Moraru, D., Caracota, C.R., Monedă. Bănci. Credit, Editura
Sylvi, 2001
12) Rapoartele BNR 1996 – 2017
13) Rapoartele financiare BCR 2015 – 2017
14) www.bcr.ro
15) www.bnr.ro
16) Anale Banca Comercial ă Română