Conf . Univ. Dr. Dura Horațiu Emilian [612894]

1
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE MEDICINĂ
SPECIALIZAREA ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC :
Conf . Univ. Dr. Dura Horațiu Emilian
ABSOLVENT: [anonimizat]
2017

2
UNIVERSITATEA”LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE MEDICINA
SPECIALIZAREA ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ
Epidemiologia Suicidului

Coordonator știintific :
Conf . Univ . Dr. Dura Horațiu Emilian
Absolvent: [anonimizat]
2017

3
CUPRINS
INTRODUCERE ……………………………………………………………………………………………. …..4
PARTEA GENERALA
1.Definiție si clasificare……………………………………………………………………. …………………. 7
2.Factori de risc……………………………………………………………………………….. ………………12
3.Patogeneză si diagnostic………………………………………………………………….. ……………..14
4.Tratamen t……………………………………………………………………………………. ……………… ..16
4.1Tratament în tentativa de suicid din cauză depresivă………………. …………………….. …17
4.2Trat ament simptomatic in depresie ……………………………………….. ………………………..21
PARTEA SPECIALA……………………………………………………………………… ……….. …….. ..23
1.Ipoteza de lucru……………. …………………………………………………………… ………. ………… .24
2.Scop si obiective…………………………………………………………………………….. …………… …24
3.Material si metode…………………………………………………………………………… …………….24
4.Analiza statistică …………………………………………………………. ……………………… ………….26
4.1 Analiza statistică lot A ………………………………………………………………………… ……….28
4.2Analiza statistică lot B ……………………………………………………….. ………………………… .30
4.3Analiza statistică lot C …………………………………………………………………………………… 33
4.4Analiza statistică lot D ……………………………………………………….. …………………………35
5.Rezultate ……………………………………………………………………………… ………………………..38
6.Discuții…………………………………………………………………………………. …………………… ….38
7.Concluzii………………………………………………………………………………… ………………. …….40
8.Sinuciderea în Romania……………………………………………………………………………………44
8.1Metode atipice de sinucidere…………………………………………………………………………..46

4
8.1.1Discuții…………………………………………………………………………………………………. …..48
8.1.2C oncluzii……………………………………………………………………………………………….. ….50
9.Mituri legate de sinucidere……………………………………………………………………….. ……..51
BIBLIOGR AFIE…………………………………………………………………………. …………………… .56

5
INTRODUCERE
Sinuciderea a constituit dintotdeauna un subiect de o mare sensibilitate si a
inițiat mereu păreri antagoniste între domeniile filosofale ,medicale ,religioase
,sociologice.Privit ca un fenomen de devianță socio -comportamentala,suicidul
reprezinta o problema medico -socială complexă de o importanță majoră.Dece sele
survenite in urma sinuciderilor nu reprezintă decat o parte a problemelor cu care
societatea rămane sa se confrunte rămanand astfel in urma acestor tentative persoane
care supraviețuiesc si care necesită îngrijiri medicale de lung ă durat ă.Temă de
actualitate ,suicidul,a prins contur si amploare ocupand astazi un loc fruntaș în studiile
de cazuistică ale decesului. Conceptia suicidului s -a modificat de -a lungul timpului fiind
în stransă legatură cu doctrinele religioase,incursiunile filosofice,etica,nivelul de
dezvoltare economică,culturală .Încă de pe vremea societăților primitive exista conceptul
suicidal,care era foarte bine primit de aceștia considerandu -se că decesul unuia dintre
membrii tribului care suferea de o boală sau de bătranețe inlesnea comunitatea d eo
povară.În decursul timpului se observă diferite teorii de concepții antagoniste emise de
marii filozof i.Ca de exemplu: Pitagora(570 î.Hr.) se opunea vehement actului suicidar si
considera ca doar divinitatea putea elibera sufletul de trup ,opunerea ,fiind catalogat ă ca
un sacrilegiu. Platon(427 -347î.Hr.) preia ideea imortalității de la Pitagora si consideră că
cel ce părasește lume în acest fel trebuie înlesnit de la dreptul ceremonial de
înmormantare si de la un mormant.Cu toate acestea găsește cateva excepții acceptabile :
bolile incurabile si extrem de dureroase,soarta mizeră ,condamnarea(cazul
Socrate). Epicur(341 -270î.Hr.) se poziționează pe un loc mai tolerant în ceea ce privește
suicidul in situațiile tragice si consideră că moartea este doar o privare de senzații prin
descompunerea materialului din care suntem alcatuiți,corp si suflet.Roma se face
rema rcată in perioada anilor 5 î.Hr. -2d.Hr. printre civilizațiile antice fiind cea mai
tolerantă in fața sinuciderilor ,sinucigașii avand dreptul la ceremonii de înmormantare
normale.Iese în evidență cu un numar de „314 de cazuri ”1 dupaYolande Grisé ,adică un
număr considerabil mare in comparație cu numarul sinuciderilor din Europa in perioada
secolelor XII -XXI.
În contrast cu Antichitatea ,Evul M ediu,se remarcă printr -o lipsă a
sinuciderilor remarcabile .Sinuciderea era condamnată aspru de Biserică si prezentată ca

1 Grisé, Yolande. Le suicide dans la Rome antique. Paris, Les Belles Lettres, 1982.

6
fiind un act al disperării indus de dominanța diavolului .Astfel se identifică doua tipuri
de sinucidere:nobilă si nedemnă.Sinuciderea nobilă nu era decat o formă suicidară
indirectă impusă de viața aristocrației războinice ,cavalerii preferand sa lupte pană la
moartea fiind împinși de aceleași motive sau contexte ca un om de rand :iubiri
imposibile,remușcări,rușine,suparări extreme.
Renașterea marchează studiile cazuistice ale si nuciderilor prin frecvența
spanzurărilor din Florența si prin epidemiologia de sinucideri din Germania secolului al
XVI-lea.În aceasta perioadă apar si primele statistici in acest sens prin împarțirea in
doua categorii a celor in cauză: non compos mentis2 (cei ce sufera de maladii mentale) si
felo de se (trădător al propriei persoane) .Sinucigașilor de tipul felo de se li se confiscau
bunurile în beneficiul preotului confesor și al regelui.Ancheta devine mai riguroasă
,cadavrul era examinat ,se căutau motive le care au împins la sinucidere deci,se
descoperă complexitatea acestui fenomen .În continuare respins de societate , perioada
Renașterii se face remarcată pentru interesul în a analiza si a înțelege acest fenomen.
În Epoca Modernă Voltaire s e documentează in profunzime si caută motivele
care îl pot împinge pe om să săvarșească acest act și pune pentru prima dată in discuție
existența unei laturi ereditare .Denunță vehement absurditatea legilor penale de
confiscare materială și a pedepselor de batjocorire a cadavrelor sinucigașilor. Autoarea
franceza Madame de Staë l abordează in secolul al XIX -lea în „ Reflexions sur le suicide ”
problema sinuciderii intr -o maniera neutră prin care se observă diferența de abordare
psihologică si sociologică comparativ cu operele epocii moderne. În „Oeuvres
completes” afirmă : „Cu toate acestea, n -am avut dreptate să pretindem că sinuciderea
este un act de lașitate: această aserțiune forțată nu a convins pe nimeni; dar trebuie să
distingem în acest caz curajul de fermitate. Pentru a te sinucide, e necesar să nu te temi
de moarte; dar înseamnă să -ți lipsească fermitatea sufletului, să nu fii în stare să suferi.
E necesară un fel de furie pentru a învinge în sine instinctul de conservare a vieții, când
nu sentimen tul religios e cel care îți cere acest sacrificiu. Cea mai mare parte a celor
care au încercat în zadar să -și ia viața nu și -au repetat tentativa, pentru că există în

2 Minois, G., op.cit., p.70. Michael MacDonald și Terence Murphy

7
suicid, ca în toate actele haotice ale voinței, o anumită nebunie, care se domolește când
se apropie prea mult de țelul ei”3
Abia din a doua jumătate a secolului al XIX -lea sinuciderea nu mai este
considerată o crimă. În ceea ce priv ește epidemiologia suicidului a secolului XXI se
poate afirma că reprezintă în continuare o cau za majoră a decesului fiind pe locul al 13 –
lea în lume .”Aceasta înseamnă o rată a mortalității de circa 14,5 la 100.000 de
locuitori sau un deces la fiecare 40 de secunde.”4Îngrijorător este faptul că pentru grupa
de vărstă 15 -44 de ani a IV -a cauză de deces este autorănirea si a VI -a de periclitare a
sănatății cuprinzănd si invaliditatea.
În evoluția societății conștiința umană a trecut de-a lungul istoriei de la
certitudini la iluzii în căutarea înțelegerii suicidului.Dezbaterile trec de la apanajul
filosofilor acordat celor ce aleg moartea voluntar la pedepsirea aspră a acestora.

3 Madame de Staël , “Oeuvres completes”, Ed. Firmin -Didot, Paris, 1961, vol. III,
p.179.
4 Rapport Mondial de la Violence et de la Santé, Organisation Mondiale de la Santé,
Genève, 2002, p. 205

8
PARTEA GENERALĂ
1.Definiție si clasificare
„Medicina legala este o disciplină medicală care iși pune cunoștiintele sale in
slujba justiției , ori de cate ori pentru lămurirea unei cauze judiciare sunt necesare
anumite precizari cu caracter medical.”5 Suicidium ,cuvant originar din limba latină de
la sui caedere 6care se traduce „ omorare de sine ” reprezintă procesul prin care o
persoană iși cauzează propria moarte. Conturarea precisă a conceptului de sinucidere
continuă să prezinte controverse legate de plurivalența comportamentului suicidar si de
conceptele doct rinare care sporesc dimensiunile acestui cadru.
Astfel ,Delmas (1932) declară ca sinuciderea este „ u n act prin care un om
lucid,puta nd alege între viață si moarte,preferă moartea” ;Deshaies(1947) cataloghează
suicidul ca fiind infăptuit int r-o manieră conștientă in care moartea devine final sau
mijloc.
Suicidologul E.Durkheim a stabilit că se considera sinucidere orice de caz de
moarte produsa direct sau indirect,intr -o manieră pozitivă sau negativă îndeplinit însuși
de victimă ,care se așteaptă la producerea acestui rezultat. Comform OMS sucicidul
este”actul prin care un individ caută sa se autodistrugă fizic,cu intenția mai mult sau mai
puțin autentică de a -și pierde viața,fiind conștient mai mult sau mai puțin de motiv ele
sale.” Alfred Adler consideră sinuciderea „un protest activ împotriva colaborării utile, o
retragere totală din fața problemelor vieții, generată de înfrângere sau teama de o
înfrângere în una din cele trei mari probleme ale vieții: societatea, profesiu nea sau
iubirea. Sinuciderea poate fi considerată și cea mai impresionantă provocare pentru
psihologie, ea fiind favorizată de carențele sentimentului de comunicare, apărând pe
fondul unei melancolii .”7 Dacă analizăm toate definițiile sinuciderii observăm că
elementul comun al acestora este reprezentat de decizia de a muri. În raport cu gradul
de desfășurare al actului,în literatura de profil au fostmărginite mai multe tipuri ce
descriu intenția actului suicidar si anume:
 Sinuciderea propriu – zisă prin ca re victima duce acțiunea la bun sfarșit
finalizand -o cu moartea.

5 Conf.Dr.Valentin Gheorghiu,Medicina Legala -Note de curs 2005 -2006
6 Termen creat de Dr.Thomas Browne in lucrarea „Religio medici” 1642
7 Schultz, Duane. Theories of P ersonality. Chap. 4 Alfred Adler. Brooks/Cole
Publishing Company, Pacific Grove, California, 1986, p. 100 -124.

9
 Tentativa de suicid – în care actul suicidar eșuează
 Veleitatatea suicidară – în care protagonistul schițează actul dar nu acționează
efectiv
 Idei si preocupări suicidare -conturate de reprez entările si fanteziile mintale fără
a fi delimitate de o intenție fermă sau de a efectua actul suicidar.

Clasificarea sinuciderii in funcție de metoda de înfăptuire aleasă:

Asfixia este procesul fizio -patologic determinat de scaderea oxigenului din sange
,proces numit hipoxie,continuat cu dispariția oxigenului din sange si creșterea
dioxidului de carbon la nivelul țesuturilor,proces numit anoxie, pană la apariția morții
celulare. La randul ei asfixiile au o clasificare din punct de vedere fiziopatologic si din
punct de vedere medico -legal.
Clasificare fiziopatologica care cuprinde:
1. Hipoxia de aport (oxigenul nu mai ajunge in cantitați normale la nivelul unitățilir
morfo -funcționale a le plamanului) :
 De cauză violentă (asfixii mecanice): spații inchide,flăcări,procese de
fermentație,altitudini mari,obstrucția căilor respiratorii prin
spanzurare,ș trangulare,sugrumare;comprimare toraco –
abdominală,electrocuție,intoxicații cu diferite substanțe,pneumotorax
traumatic;
 De cauza nonviolentă(patologică):prin obstrucția căilor aeriene din cauza unei
tumori,tulburari de schimb alveolo -capilar,impiedicări ale mecanicii procesului
respirator datorate bolilor sistemului cardiovascular,nervos .
2. Hipoxia de transport:
 Anemică
 Stagnantă
 Histotoxică(de utilizare)

Clasificarea medico -legală:
1. Asfixii mecanice violente
 Prin compresiune :spanzurare,strangulare,compresie toraco -abdominal
 Prin obstrucție:sufocare,obstrucția căilor respiratorii cu corp
străin(solid/lichid),cu aspirat gastric sau sange

10
2. Asfixii de cauze patologice

Cea mai î ntalnit ă metod ă in practica medico -legala in ceea ce privește suicidul
este autoasfixierea ,reprezentativă pentru frecvența sa fiind spanzurarea,urmată apoi de
hemoragia autoprovocată,electrocuția,împușcarea,aruncarea de la înălțime,aruncarea în
fața unui mijloc de transport(tren,mașini in mișcare,metrou etc.),autoincendierea si nu
cea din urmă ingestia voluntară a u nor medicamente in dozaj excesiv sau ingestia unor
substanțe toxice letale (soda caustică,ierbicide etc.). ”În medie, în 2013 au existat
11,7 decese prin sinucidere la 100 000 de locuitori în UE . Cea mai scăzută rată
standardizată a mortalității prin sinuci dere în 2013 a fost înregistrată în Grecia
(4,8 decese la 100 000 de locuitori) și Malta (5,1), iar rate relativ scăzute — sub
8 decese la 100 000 de locuitori — s-au înregistrat în Cipru, Italia și Regatul Unit,
precum și în Turcia și Liechtenstein. Rata standardizată a mortalității prin sinucidere în
Lituania (36,1 decese la 100 000 de locuitori) a fost de trei ori mai mare decât media
UE-28, în timp ce rata din Slovenia și Ungaria (21,7 și, respectiv, 21,2 decese la
100 000 de locuitori) a fost aproape d ublă în raport cu media UE.”8 Fig.1 ,Fig.2

Fig.1 Reprezentarea grafica privind numărul mediu de decese la 100.000 de locuitori
prin sinucidere comparativ cu alte cauze de deces la nivelul Europei,conform Eurostat
Statistics Explained 2013. .

8 http://ec.europa.eu/eurostat/statistics –
explained/index.php/Cause s_of_death_statistics/ro ,accesat la 05.09.2017
Sinucideri
10%
Alte cauze de
deces
90% Decese in Europa

11

Fig.2 Reprezentarea grafică privind numarul de sinucideri la 100.000 de locuitori
pentru tările alese

Spanzurarea este asphyxia9 mecanica rezultată prin compresiunea gatului cu ajutorul
unui laț de consistența dură,semidură ori moale avand ca și contragreutate propriul corp.
Clasificarea în cazurile de spanzurare se face în funcție de :
 Poziția nodului -tipică daca se află topografic in spatele regiunii cervicale sau
atipică,în oricare altă poziție
 Modul de agățare -spanzurare completă , în care co rpul nu i -a contact cu un plan
de susținere sau incompletă,în care corpul are punct de sprijin în
genunchi,picioare,șezut.
Din punct de vedere clinic apar halucinații,senzația de greutate in
picioare ,excitația sexuală ,urmate de pierderea c unoștinței intr -un timp de aproximativ
15 secunde.După pierderea cunoștintei urmează o perioadă de liniște de o durată de 20 –
30 de secunde urmată de convulsii , erecție,emisii de urină,fecale.Moartea definitivă se
produce in aproximativ 5 minute ,salvarea n emaiputandu -se obține datorită lipsei de
circulație cerebrală în urma căreia apar modificări ireversibile ale celulelor
corticale.Chiar dacă teoretic s -ar mai putea obține resuscitări cardiace individul in căuză
rămane decerebrat .Fig.3

9 Cuvant de origine grecească ,asphyxia=oprire a pulsației,Dicționar medical,Vol I,Editura medicală
București 1970,pag.148
36,10
21,70 21,20 7,00 5,10 4,80 Medie sinucideri in anul 2013
Lituania
Slovenia
Ungaria
Regatul Unit
Malta
Grecia

12

Fig.3 Graficul reprezintă desfășurarea etapelor clinice în actul de spanzurare pe o
durată de timp  T = 60 de secunde

Hemoragia autoprovocata sau hemorhegnynay10 reprezentată de plăgile tăiate sau
înțepate voluntar .
Precipitare a sau sinuciderea prin precipitare este procedeul traumatic prin care
sinucigașul execută o cădere de pe un plan pe altul ,fie într -un cadru natural (stanci) fie
de pe un imobil.
Împușcarea este o metodă violentă pr in care autorul, datorită leziunii produse de un
proiectil cu armă de foc își i-a viața .”Este o eventualitate încă rară în Romania(mai
ales în mediul militar,la polițiști,la cei care posedă arme de vănătoare) dată fiind
accesibilitatea la acest mijloc suicidar.”11Regiunile accesibile autoproducer ii sunt
precordială,temporală,de obicei descărcarea armei făcandu -se de la o distanță foarte
mică.Dintre urmele de acțiune care pledează în favoarea autoproducerii avem:leziuni
între police și index date de reculul armei,urmele de sange de pe față,haine,ur mele
papilare rămase pe armă(amprentele).

10 Cuvant de proveniență grecească hemo -+gr. Rhegnynay=a curge,a tașni) , Dicționar medical,Vol
I,Editura medicală București 1970,pag 6 73
11 Medicina Legala ,CURS,Partea I,Editura universității”Lucian Blaga” din Sibiu 2006 ,Silviu Morar pag.288
0 10 20 30 40 50 60 Etapele clinice in spanzurare
Etapele clinice in
spanzurare

13
Intoxicații voluntare cu substanțe curarizante clasificate ca fiind violente ,sunt
cauzate de modificari ale respirației tisulare datorită ingestiei de substanțe
toxice,medicamente ori opiacee în cantități dăunătoare în mod voluntar .

2.Factori de risc în suicid
Factorii de risc reprezintă o formă de evaluare a riscului suicidar.Aceștia sunt
împărțiți în mai multe categorii după cum umează:
 Factori sociali si personali :varsta înaintată,tent ativele antecedente de
suicid,izolarea,problemele financiare,abuzurile de diferite forme,experiențele
umilitoare,divorțuri etc
 Factori fizici și mentali :anxietatea,inadaptarea, depresia,boli survenite la o
persoană anterior sănătoasa,ipohondria,bolile maniaco -depresive etc.
 Factori biologici ș i medicali : familiile cu antecedente suicidare,persoanele care
întampină în decursul vieții boli dureroase,persoanele în varstă care nu concep
etapa bătraneții si repercusiunile acesteia.
 Factori demografici :varsta ,sexul. Fig.4

Fig.4 Rata de sinucidere brută prin comparație între sexe în Romania,la 100.000 de
locuitori în perioada 2000 -2015,conform World Health Organization.

0,00 5,00 10,00 15,00 20,00 25,00
Anul 2000 Anul 2005 Anul 2010 Anul 2015 Masculin
Feminin

14
„ În timp ce ratele de suicid au crescut în rândul majorității grupurilor de vârstă, rata
suicidului în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 45 și 64 de ani a înregistrat o
creștere a ccentuată. ”12Fig.5

Fig.5 Reprezintă o marcare grafică a numarului d e sinucideri între anii 200 0-2014 pe
grupuri de varstă la 100,000 de persoane .Sursă : WISQARS Leading Causes of Death
Reports, Suicide rates by ages,United State , 1999 -2014 .

 Factori geografici :mediul de proveniență urban sau rural care implică diferențe
imense în ceea ce privește accesul la informație,la instituții de sănătate,la
medici.Totodată diferențierea își pune amprenta în special în modalitățile
suicidare,în mediul rural avand o pondere mai mare suicidul cu ingestie de
ierbicide si pesticide,procu rate mai ușor datorită ocupației prepondent agricola
în acest mediu.
Religia , un pilon major în modalitatea de definire și experimentare a vieții, cu
puternice influențe în modul de a trăi si a conviețuii cu ceilalți indivizi în societate
reprezintă un factor de risc care influențează rata sinuciderilor .Sociologul francez David
Émile Durkheim sublinează că sinuciderea apare mai degrabă în lipsa integrării într -un

12 Suicide Prevention Resource Center , http://www.sprc.org/scope/age ,02.06.2017 0,00 5,00 10,00 15,00 20,00 25,00
Lot 15 -24 ani
Lot 25 -44 ani
Lot 45 -64 ani
Lot 65 + ani

15
grup religios ceea ce denotă ca apartenența la un grup,practicile si credințele comune
reprezintă un factor de protecție în fața suicidului.13

3.Patogeneză și diagnostic
Termenul de patogeneza este un cuvant format prin compunere din prefixul
gr.pathos care înseamnă boală și care introduce în termeni referirea la o stare de boală și
gr.genesis care semnifică naștere.Astfel,prin termenul de patogeneză înțelegem
„mecanismul prin care apare și se dezvoltă o boală.”14În lucrarea de față diagnosticul în
cazul morții precedat actului suicidar este stabilit în urma rezultate lor examenelor de
laborator și a explorărilor funcționale executate.”A defini moartea este la fel de greu cu
încercarea de a defini viața.Desigur este mai simplu si aparent rezolvată situația dacă
accepți că moartea este încetarea vieții .”15 S-a declarat în mod ferm că procesul morții
începe odată cu nașterea astfel,făcand o paralelă moartea poate apărea oricand în
evoluția organismului pornind de la creare.Moartea nu este un moment ,ci este un
proces care evoluează în timp .Primele celule car e mor sunt neuronii,datorită rezervelor
de glucoză mici și a metabolismului preponderent aerob,cei corticali fiind primii în
comparație cu neuronii subcorticali, mezencefalici și pontini care au o rezistență mai
mare în fața anoxiei.
În cele ce urmează vor fi descrise etapele morții organismului prin dinamica stărilor
terminale.
Preagonia
Este etapa premergătoare agoniei în care factorii individuali condiționează
manifestările psihice. Factorii determinanți suntt constituția organismului,var sta
subiectului,concepțiile religioase,felul bolii.În asfixie acută apare amorțeala,euforia apoi
indiferența.Din punct de vedere fiziopatologic stările de ideație incoerentă sau de
luciditate pot fi catalogate ca fiind reacții defensive în fața morții.Dura ta este variabilă
și depinde în mod direct de varstă ,clasificarea bolii,stare psihică.
Agonia sau vita minima din gr. agon care inseamnă luptă ,repre zintă etapa dintre viață
si moarte clinică .În acest stadiu se confundă fenomenele biologice cu cele

13 Concluzie preluată di n „Sinuciderea”de Durkheim D.E,Editura Humanitas,1992
14 Dicționar Medical,Volumul II ,Editura Medicală,1970,pag.342
15 Tratat de medicina legala,Vol.I ,Editura Medicală,București,1995,Sub redacția Vladimir Beliș,profesor
de medicină legala la Universitatea de Medicină și Farmacie”Carol Davila” din București

16
tanatologice16,survine diminuarea funcțiilor vitale și a celor de relație în care alternează
sau nu delirul cu stările de luciditate.Clinic si paraclinic apar agitația ,actele de
violență, facies hipocratic17,dispar simțurile vizuale,apoi auditive,contracții cu eliminare
de secreții si excreții.Fiziopatologic se instalează dezechilibrele corticale si subcorticale
cauzate de autointoxicație și anoxie în cazul suicidar.Durata agoniei în sinucidere este
scurtă sau chiar absentă comparativ cu agonia din bolile cro nice ori hemoragiile interne
in care poate dura ore.

Moartea clinică
Se manifestă prin dispariția funcțiilor vitale,dispariția activității reflexe și a
vederii panoramice asupra vieții.Fiziopatologic debutează ecefalopatia anoxică în care
apar dereglări în activitatea neuronilor corticali urmate de dezintegrarea acestora.În
urma suferințelor de tip anoxic se observă creșterea dehidrogenazelor și a
transaminazelor în sange.Moartea clinică poate fi reversibilă în condiții de aplicare
imediată a metodelor de terapie intensivă,ceea ce în cazul unui act suicidar executat într –
un loc izolat este imposibil.

Moartea cerebrală
Odata instalată,clinic survine încetarea oricărei activități iar fiziopatologic
leziunile funcționale si mor fologice sunt ireversibile.
În ceea ce privește criteriile de diagnosticare a morții cerebrale din punct de vedere :
 Clinic avem următoarele criterii:imobilitate absolută, areflexie completă18,atonie
musculara,indiferența la Testul Jouvet19,prăbușirea tensiunii
arteriale,inconștiența completă,scaderea temperaturii corpului fără piloerecție
sau frison.
 Paraclinic prezintă liniște electrică cu artefacte EKG,întreruperea circulației
cerebrale testată prin angiografie cu substanță de contrast,scăderea difer enței
arterio -venoase în acid lactic,în volum a oxigenului,a glucozei.

16 Care se referă la studiul morții și al fenomenelor legate de moarte(gr.thanatos=moarte
+gr.logos=știință,studiu)
17 Fața prezintă :privire fixă,ochi înfundați,midriază,cornee mată,nas ascuțit,mandibula cazută,piele
cenușiu -palidă.
18 Justificată prin urmatoarele semne sigure:absența luciului corneei,a insensibilității acesteia,hipotonia
oculară.
19 Testul Jouvet presupun e administrarea de 1 -2 mg de atropină fără a fi urmată de tahicardie

17
Coma depășită
În acest stadiu funcțiile vegetative sunt menținute numai prin terapie intensivă.
În urma detăctării comportamentului suicidar tratamentul acestuia începe imediat prin
apelarea la ajutor de specialitate.

Viața vegetativă în urma unui act suicidar nereușit presupune menținerea funcțiilor
vegetative spontan dar cu grave deficite ale conștienței.

Moartea reala sau moartea biologică se identifică cu oprirea me tabolismului.
Clinic apare stopul cardiac de natura ireversibilă dar pentru un timp mai persistă
manifestări postvitale.

4.Tratament
În ceea ce privește tratamentul în cazul persoanelor sinucigașe putem sa ne
rezumăm doar la o abordare de control si de strategii de prevenție.În mod eficient
imediat după semnalarea unor evaluări care denotă preponderența spre un act de acest
gen sau în c el mai neplăcut caz,imediat după o tentativă de suicid.Toate strategiile
propuse trebuie să pornească de la cunoașterea factorilor de risc în detrimentul fiecărei
persoane,aceștia prezentand multe particularități individuale.Pentru a obține rezultate
demne de atenție trebuie coroborate strategii complexe care sa îmbine farmacoterapia
aferentă suferinței cu terapiile relaționale ,îngrijirile celor 14 nevoi fundamentale în
alianță cu psihoterapie suportivă,asistență psihologică. Dintre tipurile de intervenții
psihosociale benefice persoanelor care au încercat sa se sinucidă și care au rezultate prin
care pot împiedica o persoană să mai recurgă la altă încercare de sinucidere fac parte:
 Terapia comportamentală cognitivă(CBT) care ajută individul în cauză să
gestioneze și să trateze experiențele stresante în alt mod,sa -și formeze noi
modele de gandire și să pună în balanță acțiunile alternative gandurilor
suicidare.
 Terapia comportamentală dialectică(DBT) care a fost folosită în randul
persoanelor cu tulburări de personalitate,tulburări asupra percepției de sine,a
imaginii de sine.Terapeuții specializați in această terapie învață persoanele în
cauză să -și recunoască sentimentele si acțiunile nesănătoase și îi ajută să -și
dezvolte abilitățile necesare spre a rez ista situațiilo r supărătoare.

18
Abordarea de tip relațional
Această abordare este direct influențată de multitudinea relațiilor
interpersonale.Se pare că raportul dintre abundența relațiilor sociale este invers
proporțional cu riscul tentației de sinucidere,adică cu cat indivizul dezvoltă mai multe
relații în segmentul vieții sociale cu atat scade mai mult riscul de sinucidere.Această
abordare constă în studierea amanunțită a diferitelor segmente din viața pacientului.
Intervențiile co munitare
În tot mai multe tări i -a amploare acest serviciu de sănătate comunitară tocmai
datorită preponderenței îngrijorătoare a deceselor survenite din sinucideri.Aceste
servicii sunt organizate prin centre de asistență telefonică cu dispo nibilitate de 24/24 h
,prin care în momentele de criză ,pacientului care apelează ii se oferă sprijin și
consiliere psihosocială imediată.Totodată există și programe în cadrul personalului
școlar prin care cu ajutorul personalului bine instruit spre a depi sta rapid copii
depresivi,anxioși sau care prezintă risc suicidar să fie rapid direcționați catre un serviciu
de specialitate.Aceste programe se desfășoară într -o stransă relație cu serviciile
competente de sănătate mentală.
Abordări la nivelul societății
Acestea constau în hotărari care limitau accesul la sfera de obținere a
mijloacelor prin care un individ iși poate lua viața precum:arme,medicație obținută în
exces fără prescripție medicală,opiacee,pesticide etc. Statistic s -a constatat o sc ădere a
sinuciderilor folosind o armă de foc în Statele Unite desigur o dată cu restricționarea
dreptului de a deține o armă .20
În sfera telemedicinei s -a dezvoltat un program de tele-ajutor 21pentru
persoanele varstnice bazat pe p rincipiul comunicării prin care reprezentanții oferă o
forma de ajutor prin intermediul unui sistem de alarmă pe care pacientul îl activează în
caz de ajutor.Săptămanal clienții sunt contactați de către un centru de control pentru a li
se verifica nevoile afective. Fig.6

20 „Preventing suicide by restricting acces to methods for suicide” Lester D,1998
21 „Lower suicide rates asscociated with a tele -help/tele -check service for the elderly at home” Dello
Buon o,American Journal of psychiatry,1955,pag.632

19

Fig.6 Reprezentarea statistică pe un interval de 4 ani privind numărul de persoane din
categoria de varstă de peste 65 de ani care s -au sinucis în urma beneficierii
programului tele -help. Din 12.135 de clienți beneficiari a existat doar o sinucidere.

4.1Tratament în tentativa de suicid din cauză depresivă
Depresia 22 este starea psihică caracterizată printr -o triadă simptomatică
compusă dintr -o dispoziție tristă,încetinire a ritmului ideativ și inhibația activității.
Depresia :
 Agitată este predominată de neliniștea motorie ca expresie a anxietății,a
fenomenelor delirante și halucinatorii sau a tulburărilor de conștiință.
 Anxioasă presupune simptomatologia celei agitate la care se adaugă starea de
spaimă intensă.
 Confuzivă conține pe langă triada simptomatică și tulburări de conștiință
delirante sau onirice.
 Endogenă
 Reactivă ,de etiologie psihogenă ,cu conținut legat de o traumă psihică
determinantă.
 Simplă ,săracă în simptome,cu inhibiții în gandire.
 Stuporoasă ,în care s e atinge limita extremă a inhibiției ajungandu -se pană la
imobilitatea pacientului,starea fiind exteriorizată doar prin expresia mimică .

22 Origine latină depressio 0 5000 10000
Totalitatea persoanelor care au apelat la serviciile tele –
help si tele -check. Persoane salvate prin
programul tele -help
Persoane care s -au sinucis

20
Sindromul depresiv se manifestă prin:
 tulburări ale afectivității (anhedonie,anxietate,iritabilitat e)
 tulburări somatice(anorexie,insomnie,fatigabilitate,scăderea libido -ului,dureri de
cap ,de spate)
 tulburări de comportament(izolarea socială,lipsa îngrijirii de sine,retardare
psihomotorie)
Pe plan mondial depresia este mai răspandită în randul femilor în comparație
cu bărbații.Conform Organizației Mondiale a sănătății aproximativ 5% din populația
Romaniei suferă de această tulburare.Netratată, aceasta poate crește riscul de
suicid.Pentru a preveni un viitor act suicidar se realizează o ev aluare potențialului
suicidar.Astfel,sinuciderea sau tentativ ele de sinucidere pot fi catalogate ca modalități
de răspuns la persoanele aflate într -o criză psihologică,situație caracterizată prin stre
copleșitor si mecanisme de coping23 ineficiente.Grupele fruntașe de risc sunt
:alcoolici,adolescenții,persoanele în varstă,persoanele cu tentative sinucigașe în
antecedente .Într -un studiu efectuat în Franța în anul 1998 s -a constatat că 2 persoane
din 3 care au avut o tentativă de suicid recunosc ca actul a pr ecedat în urma unei emoții
insuportabile pe care nu o puteau comunica.24
Tehnici de evaluare a potențialului suicidar
Acestea includ 3 modalități de evaluare:
 Interviul :metodă rapidă si directă prin intervievare.Întrebările trebuie introduse
în dialog într-o manieră directa sar delicată.Dacă pacientul recunoaște intenția
suicidară în continuarea dialogului evaluăm modul în care acesta îl poate pune în
aplicare(„Ai o armă?Ai la îndemană somnifere?”).
 Ascultarea :necesită o atenție deosebită la tot ceea ce comunică pacientul
,inclusiv la limbajul nonverbal.
 Observarea :necesită o cercetare asupra pacientului în cauză pentru a detecta
eventualele comportamente care nu țin de caracterul persoanei și au debutat
brusc(consumul de droguri,de alcool).Comportamente le cum ar fi abuzul de
alcool,de medicamente,de droguri sunt semnificativ asociate cu tentativele de
sinucidere.
În tratamentul pacientului cu depresie asistenta se va implementa u n plan de
îngrijire nursing. Tab.1

23 Termen de origine engleză care subliniază capacitatea persoanei de a face față la stresori.
24 Psihologie nursing,Editura Alma Mater,Sibiu,2004

21
Diagnostic nursing Identificarea scopurilo r Intervenții nursing
1.Risc de suicid

Pe termen scurt pacientul este
indemnat sa ceara ajutor atunci
cand are ganduri suicidare
Pe termen lung se urmărește ca
pacientul să nu mai efectueze acte
de autoagresiune -se întreabă direct
pacientul de gandurile/
planul de suicid
-se îndepărtează obiectele
cu potențial vătămător
-verificare frecventă din
15` în 15`
-se încurajează să -și
exprime:dezn ădejdea,trist
ețea
-se supravegheză în
timpul administrării
tratamentului

Conceptul de sine Pe termen scurt se urmărește
capacitatea de a verbaliza
aspectele negative despre propria
persoană
Pe termen lung pacientul este
capabil sa vadă aspectele pozitive
ale vieții sale și să descrie planuri
de viitor -încurajarea de a exprima
ceea ce îl preocupă sau
deranjează la propria
persoană
-încurajarea spre auto –
îngrijire
-identificarea situațiilor
asupra carora depinde
controlul permanent
-recunoașterea
realizărilor sale
Tulburări de comu –
nicare,izolare
socială Pe termen scurt să fie capabil să
interacționeze cand este stimulat
Pe termen lung să prezinte
inițiativa comunicării -să se evite veselia mare
în preajma pacientului
,superficialitatea
-încurajarea descărcării
emoțiilor
-preintampinarea izolării
prin stimularea vizitelor

22
familiei,comunicare cu
ceilalți pacienți parti –
ciparea la activități
sociale
Tulburări de
îngrijire(nevoi
somatice/igiena) Pe termen scurt pacientul este
capabil să efectueze unele
activități asistat
Pe termen lung pacientul va
efectua din ce în ce mai multe
activități -să se verfice sa ptămanal
greutatea și să se asigure
alimentația prin mese mici
si dese
-se va efectua bilanțul
ingesta -excreta
-se asigură hidratarea si
va fi stimulat să se
hidrateze
-se asigura igiena și
îmbrăcarea și va fi
stimulat să preia singur
aceste sarcini
-se as igură somnul,ziua se
implică în multe activități
și se evită să stea în
pat,administrarea unui
hipnotic
Tab.1 Reprezintă scopul și intervenția nursing în cazul unui pacient cu risc suicidar

4.2 Tratamentul simptomatic în depresie
Prin medicație psihotropă se înțelege totalitatea substanțelor care influențează
stare psihică.Acestea sunt clasificate în trei categorii:
 Psiholepticele cu efect de calmare si liniștire sau hipnotice,de inducere a
somnului
 Psihoanalepticele cu acțiune an tagonistă de tonifiere si stimulare a stării
psihice
Medicația psihoanaleptică restabilește forța activității și are o acțiune ușor
euforizantă.Indicațiile acesteia sunt reprezentare de depresie,scăderea
tonusului,negativism. Medicamentele an tidepresive sunt recomandate în cazul

23
persoanelor care prezintă o diminuare a inițiativei și a capacității de muncă,înclinare
spre ganduri suicidare,anorexie psihogenă,atacuri de panică.În funcție de deficitul
neurotransmițătorilor se deosebesc stări depre sive apărute prin deficit de
noradrenalină,serotonină,sau dopa mină.

24
PARTEA SPECIALĂ
Introducere
Datorită împleti rii aspectelor etiologice,sociologice și semiologice care
constituie varietate în conduita suicidară ,obținerea unei perspective unitare asupra
fenomenului suicidar devine greu de conturat.Doctrinele ,opiniile și studiile științifice
asupra sinuciderii s -au modificat pe parcursul evoluției umanității concomitent cu
mișcările culturale aferente e pocii ,acest fapt născand de -a lungul timpul un ciclu
continuu de controverse.Cercetările din punct de vedere istoric si literatura de
specialitate au creionat în fenomenul suicidar cateva certituni cu prevedere la datele
statistice pe categoria de sexe și anume: rata suicidului mai ridicată în randul indivizilor
de sex masculin,tentativele în numar mai mare în randul femeilor ,faptul ca există o
intensificare sezonieră a fenomenului și modalitatea de suicid violentă prin spanzurare
sau autoagresiune specifi că bărbaților în contrabalanță cu supradojazul medicamentos
sau asfixia,care sunt modalități mai puțin violente,des utilizat în randul reprezentantelor
de sex feminin.Aceste certitudini ajută la crearea unei imagini de amsamblu asupra
acestui fenomen.
Cercetare de față reprezintă un studiu epidemiologic asupra suicidului conturat
pe o bază teoretică bine justificată .Studiul pornește de la definirea noțiunii suicidare și
implicarea sa în condiționarea patologică și se extinde în amsamblul de elemente
individuale de valori morale și modalitatea personală de răspuns la factorii
psihostresanți prin acte de suicid.Totodată,datorită prelevanței crescute a tulburărilor
depresive,care constituie un element de noutate și de mare amploare în statistica
cauzelor suicidare ,s-a eleborat o scurtă incursiune prin definirea si tratamentul acestui
sindrom psihiatric. Scopul lucrării este de a prezenta cercetarea statistică asupra
modalităților de sinucidere pe un interval de zece ani în Județul Sibiu.Lucrarea este
organizată în doua parți principale:
 Prima parte reprezentată de partea generală în care se prezintă noțiuni de
definire,clasificare,prevenție si tratament asociate actelor suicidare
 Partea a doua care conține un studiu statistic cu reprezentatii grafice pe categorii
de sex și varstă cu privire la epidemiologia fenomenului suicidar și modalitățile
de execuție ale acestora.

25
În mod complementar,studiul complex si multiaxial asupra acestui fenomen oferă o
privide de aspect general în cu noașterea ,explicarea și amplificarea acestuia ,pemițand
totodată fundamentarea de măsuri de profilaxie în mecanismul suicidogen.

1.Ipoteza de lucru
Incidența suicidului aduce în prim plan problema evaluării factorilor de risc și
predicție,a tat în evolutia tulburărilor psihopatologice,cat și în diferitele momente ale
dezvoltării ontogenetice.Conceptul sau ideea prezumtivă care urmează să se supună
unui proces de verificare si demonstrare în cadrul experimental al studiului realizat în
această lucrare sunt determinate de incidența deceselor survenite prin autoagresiune pe
categorii de sex și varstă și analiza datelor rezultate pe teriroriul Județului Sibiu.Acest
studiu epidemiologic în domeniul sinuciderii prezintă interes atat din punct de ved ere
operațional cat și euristic25.
2.Scop și obiective
Scopul principal al acestei lucrări este de a stabili dimensiune a și
caracteristicile fenomenului suicidar în Județul Sibiu,în perioada 2006 -2016. Prin studiul
efectuat am încercat o aprofundare a sinuciderilor ,prin analiza cazurilor
prelevate. Obiectivul principal ce va fi supus cercetării este stabilirea prevalenței
deceselor prin autoagresiune și evidențierea factorilor de risc pentru comportame ntul
suicidar cu posibilitatea cuprinderii unui număr restrans de obiective secundare .
3.Material și metode
Lucrarea de față este un studiu epidemiologic retrospectiv non-
experimental ,bazat pe datele existente preluate de la Ser viciul de Me dicină Legală
Sibiu,cu acordul conducerii,păstrand confidențialitatea datelor , despre subiecții care au
decedat prin suicid în intervalul 2006 -2016 ,inregistrați după următorii indicatori:
 Sex-Feminin/Masculin
 Varsta la momentul actului suicidar
– <20 ani
– 21-35 ani
– 36-50 ani
– 51-65 ani
– peste 65 ani

25 Cu referire la descoperirea prin studiu și cercetare a unor adevăruri noi

26
 Modalitate suicidară :
-asfixie mecanică prin spanzurare
-împușcare
-intoxicare voluntară cu medicamente sau alte substanțe
-precipitare
-plăgi tăiate /înțepate autoproduse
-politraumatisme prin aruncare în fața trenului
-autoincendiere
După colectarea tuturor datelor,s -a efectuat centralizarea statistică a acestora.Datele au
fost codificate în funcție de variabila studiată și apoi introduse într -o bază de date creată
în programul Microsoft Office Excel 2007 ,după care s -a trecut la analiza statistică cu
ajutorul programului asistat de calculator ,SPSS Statistics Data Editor.
Loturi de lucru:
 Lot A= 137 de subiecți cu suicid finalizat (din care 106 se sex masculin și 31 de
sex feminin) în perioada 2006 -2008.
 Lot B= 126 de subiecți cu suicid finalizat (din care 101 de sex masculin și 25 de
sex feminin) în perioada 2009 -2011 .
 Lot C= 130 de subiecți ( din care 111 de sex masculin și 19 de sex feminin) în
perioada 2012 -2014.
 Lot D=57 de subiecți(din care 47 de sex masculin și 10 de sex feminin) în
perioada 2015 -2016.
Criteriul de includere
 Subiecții cu deces de cauză suicidară înregistrați în perioada 2006 -2016 la
Serviciul de Medicină Legală Sibiu
Criteriul de excludere
 Subiecții ale căror cauze de deces nu survin în urma actului suicidar .
Limitările cercetării
 Sunt determinate de incompletitudinea datelor sau erori datorate numarului de
variabile

27
4.Analiza statistică
Analiza cantitativă si reprezentarea grafică a numarului de sinucideri din perioada 2006 –
2016 pe categoria de sexe . Fig. 7

Fig.7 Reprezentarea grafică a numărului de sinucideri pe categorii de sex pe o
perioadă de 10 ani conform datelor statistice preluate din Registrele Serviciului de
Medicină Legală din Sibiu.
În perioada 2006 -2016 a existat un număr total de 450 de subiecți decedați prin suicid
,dintre aceștia un număr de 365 au fost de sex masculin iar 85 de sex feminin. Fig.8

Fig.8 Reprezentarea grafică a deceselor suicidare prin comparație între sexe.
În tot acest interval de 10 ani se observă din datele preluate și mai precis din
reprezentarea grafică a acestora ponderea mare de sinucideri în randul bărbaților.Aceștia
0 5 10 15 20 25 30 35 40
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Sex Masculin
Sex Feminin
Sex Masculin
81% Sex Feminin
19% Sinucideri pe categorii de sex pedioada
2006 -2016

28
aleg să -și pună capăt zilelor într -un număr de aproximativ 4 ori mai mare 26decat cel al
femeilor conform datelor prelevate .(Fig.9 )

Fig.9 Reprezentarea grafică privind numarul de sinucideri pe categorii de varste.După
cum se observă în reprezentarea grafică ,tinerii cu varsta mai mică sau egală cu 20 de
ani însumeaza valoarea cea mai mică pe parcursul celor 10 ani asupra cărora s -a
efectuat studiul.Numărul mare de sinucideri este asociat cu categoria de +36 de
ani.Aceasta a menținut pe parcursul anilor o oarecare constant ă în comparație cu
categoria de varstă 25 -35 de ani care prezintă osc ilații marcante prin lipsa aproape
completă a sinuciderilor sau la polul opus numărul mare.(Vezi prin comparație anul
2013 în care s -au semnalat 13 sinucideri cu anul 2016 în care a existat doar o
sinucidere).

4.1 Analiza statistică pentru Lotul A
Lotul A reprezintă totalitatea deceselor survenite în urma autoagresiunii în
perioada 2006 -2008.Acest lot cuprinde un număr de 137 de subiecți .După modalitatea
suicidară acestia au recurs spre a -și pune capăt vieții la (Fig.1 0):
 Asfixii mecanice(spanzurare,înec)
 Precipitare
 Intoxicarea cu medicamente

26 Concluzie realizată din validarea numarului de sinucideri valabilă pentru intervalul
2006 -2016 în județul Sibiu.
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
V >65 ani
Varsta 51 -65 ani
Varsta 36 -50 ani
Varsta 21 -35 ani
Varsta<20 ani

29
 Politraumatism din accident feroviar
 Autoincendiere
 Împușcare
 Plagi înțepate/tăiate autoproduse

Fig.10 Reprezentarea grafică privind modalitățile suicidare cauzatoare de deces pe
intervalu l de timp ales .Se deduce faptul că cele mai multe decese au survenit în urma
asfixiei mecanice prin spanzurare sau prin submersie27.
În urma studiului s -a descoperit ca există o singură sinucidere produsă prin folosirea
unei arme de foc.
Reprezentand grafic numarul persoanelor care recug la asfixia mecanică se observă că
spanzurarea este frecventă la reprezentanții sexului masculin. Astfel,valorile
comparative dintre sexe sunt reprezentate in Fig.11.

27 Sau înecarea,constituie forma de asfixie mecanică în care aerul respirator este înlocuit cu lichid
.Medicină Legală ,Coord Prof.Dr. Vladimir Beliș,Editura Teora ,București 1992
75% 3% 9% 6% 1% 3% 3% Lot A (137 de subiecți )
Asfixii mecanice
Precipitare
Intoxicații
Accident feroviar
Împușcare
Plagi autoproduse
Autoincendieri

30

Fig.11 Ne arată reprezentarea grafică cu distribuția pe sexe a lotului A în materie de
suicid prin asfixie mecanică(fie spanzurare,fie submersie).
Din această analiză a datelor în funcție de sexul subiecților reiese că pacienții de sex
masculin constituie nota majorităra în suicid prin asfixie me canică.Analizand datele
culese se poate afirma că sexul masculin prezintă o predispoziție de 7,5 ori mai mare în
comparație cu sexul feminin spre acțiunea suicidară prin asfixie.
Locul secund în modalitatea suicidară este reprezentat de sinuciderile prin ingestia
voluntară de medicamente într -un dozaj letal,pesticide,alcool etilic. Fig.12

Fig 12 Reprezintă indicarea grafică a frecvenței utilizării anumitor substanțe în exces
în mod voluntar în scopul sinuciderii.Din această reprezentare grafică reiese fa ptul ca
Sex Masculin Sex Feminin
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Asfixii mecanice
Sex Masculin
Sex Feminin
Intoxicatii cu
alcool etilic
25%
Intoxicatii cu
substante organo
fosforice,corozive
17% Intoxicatii cu
medicamente
58% Intoxicatii

31
intoxicațiile prin administrarea excesivă în mod voluntar a medicamentelor în scop
suicidar ocupă primul loc.

4.2 Analiza statistică pentru Lotul B
Lotul B cuprinde un număr de 126 de subiecți ,dintre care 101 reprezintă
bărbații si în număr de 25 sunt reprezentantele sexului feminin.Acest lot cuprinde
totalitatea deceselor survenite în urma sinuciderii în perioada dintre anii 2009 –
2011 .(Fig.13)

Fig.13 Reprezintă prezentarea grafică pe sexe în perioada 2009 -2011 .Se observă clar
dominanța sexului masculin ca numar în incidența sinuciderilor.
În ceea ce privește statistica pe grupe de varstă avem următoarele figuri reprezentative:

Fig.14 Reprezintă prez entarea grafică a suicidului în randul tinerilor cu varsta sub 20
de ani pentru perioada aleasă.În anul 2009 nu a fost raportată nici o singura
sinucidere,în 2010 doar o singură sinucidere iar în 2011 deja s -au înregistrat tre i.
80% 20% Sinucideri pe categorii de sex
Sex Masculin
Sex Feminin
2009 2010 2011
Varsta sub 20 de ani 0 1 3 0 1 2 3 4 5 Varsta sub 20 de ani
Varsta sub 20 de ani

32

În ceea ce privește categ oria de varstă cuprinsă în intelvalul 21 -50 de ani,figura 15 va
conține reprezentare cu datele selecționate.

Fig.15 Reprezintă prezentarea grafică a numărului de sinucideri pentru categoria de
varstă 21 -50 de ani.Se observă o diferență vizibila între cele doua categorii,cea de față
prezentănd o situație ingrijorătoare.
În cazul persoanelor din categoria de varstă +65 de ani ,fig. 16 reprezintă incidența
suicidului.
2009 2010 2011
Varsta cuprinsa intre 21 -50
de ani 15 20 16 0 5 10 15 20 25 Varsta cuprinsa intre 21 -50 de ani
Anul 2009
53%
Anul 2010
18% Anul 2011
29% Subiecti +65 ani

33
Fig.16 Reprezintă prezentarea grafică cu expunerea în procentaj a sinuciderilor
persoanelor în varstă de +65 de ani în perioada 2009 -2011. Chiar dacă procentul a
scăzut simțitor în statistica anilor 2009 -2010,suicidul rămane înca o cauză
ingrijorătoare în decesul oamenilor varstnici.
În cees ce privește metoda suicidară predominantă pentru Lotul B avem reprezentarea
pe modalități de sinucidere în Fig.17.

Fig.17 Reprezintă prezentarea grafică a modalităților suicidare în funcție de incidența
acestora asupra lotului studiat.Datele folosite pentru această reprezentare provin din
registrele Serviciului de Medicină Legală Sibiu.Și în acest interval de timp ales se pare
ca metoda suicidului prin asfixie mecanică este cea ma i des utilizată,pe cand prin
împușcare în acest interval 2009 -2011 nu există nici un caz.
0 20 40 60 80 100 120 Lot B
Lot B

34

Fig.18 Reprezintă prezentarea grafică a rezultatelor autopsiilor din anul 2011 prin
clasificarea acestora spre a evidenția suicidul .MNV -moarte non -violentă,MV -moart e
violentă.
4.3Analiză statistică pentru Lotul C
Lotul C cuprinde 130 de subiecți din care bărbații sunt în număr de 111 și
femei în număr de 19,desigur decedați din cauză suicidară.Acest lot conține un număr
de 130 de decese obținut prin însumarea datelor survenite din intervalul cuprins între
anii 2012 -2014.Comparativ cu loturile A și B se observă o creștere ușoară a numarului
de sinucidere din partea reprezentanților sexului masculin (Fig.18)

Totalul autopsiilor din anul 2011 suicid
omor
MV prin acidente
MNV
0 20 40 60 80 100 120 Lotul C(2012 -2014) Lotul B(2009 -2011) Lotul A(2006 -2008)
Numarul deceselor in randul
sexului feminin
Numarul deceselor in randul
sexului masculin

35
Fig.18 Reprezentarea grafică pe categorii se xuale a Loturilor(A,B,C) .În timp ce în
categoria masculină se observă o ușoara creștere a numarului de sinucideri ,de partea
sexului feminin se observă o scadere constantă .
În ceea ce privește sinuciderea subiecților de sex feminin avem reprezentare pri n Fig.19

Fig.19 Reprezentarea grafică a metodelor prin care subiecții de sex feminin și -au
cauzat decesul.Date fiind informațiile suicidare și reprezentarea acestora putem
observa cu ușurință cum în decursul perioadei 2012 -2014 se observă o ușoară scăder e
constantă atat în ceea ce privește suicidul prin spanzurare cat și suicidul prin
intoxicare și înțepare.
În ceea ce privește incidența sezonieră a sinuciderilor în randul femeilor se
poate afirma ca odată cu „creșterea perioadei de luminozitate din cursul unei zile
determină schimbări în metabolismul aminelor cerebrale. În primul rând ne interesează
nivelul serotoninei, dar și al altor amine cerebrale precum dopamina. Aceste modificări
pot avea ca efect creșterea impulsivității. Am p utea corela aceste sinucideri cu creșterea
impulsivității, cu o creștere a predispoziției către act”28 Doina Cosman a realizat un
studiu privind sezonalitatea pe 1.000 de decese survenite prin sinucidere din Județul
Cluj în urma căruia a concluzionat legăt ura dintre creșterea num ărul de sinucideri

28 Doina Cosman, șefa Clinicii Psihiatrie III, din cadrul Spitalului Clinic Județean de
Urgență Cluj
Spanzurare Intoxicare si intepare 0 1 2 3 4 5 6
2012 2013 2014 Spanzurare
Intoxicare si intepare

36
înregistrate între echinocțiul de primăvară si solstițiul de vară.În fig.20 se găsește
reprezentarea grafică privind sinuciderile în randul femeilor pe parcursul anilor aferenți
lotului C după data decesului fieca rui individ în parte.Datele decesului au fost preluate
din Re gistrele Serviciului de Medicină Legală din Sibiu.

Fig.20 Reprezentarea grafică privind incidența sezonieră a sinuciderilor între anii 2012 –
2014.

4.4 Analiza statistică a lotului D
Lotul D cuprinde un număr de 57 de subiecți dintre care 47 de sex masculin si
10 de sex feminin .

0 0,5 1 1,5 2 2,5 3 3,5 Sinucideri in randul subiectilor de sex
feminin
Sinucideri in randul subiectilor
de sex feminin
82% 18% Incidenta pe sexe a Lotului C
Masculin Feminin

37
Fig.21 Reprezintă prezentarea grafică a numărului bărbaților care s -au sinucis în
contrast cu cel al femeilor.Se observă ca bărbații dețin în co ntinuare locul fruntaș în
numarul sinuciderilor chiar și în perioada 2015 -2016 (interval din care s -au prelucrat
datele statistice).
În ceea ce privește indicatorul de varstă la momentul actului suicidar avem urmatoarele
date reprezentate grafic pentru anu l 2015 (Fig.22) și pentru anul 2016 (Fig.23).

Fig.22 Reprezentarea grafică pe categorii de varstă și metode de suicid în anul 2015.Se
deduce faptul ca în anul 2015 subiecții din categoria de varstă 51 -65 de ani au
înregistrat cel mai mare număr în comparație cu segmentul tanăr,iar metoda suicidară
fiind reprezentată în totalitate de asfixiile mecanice prin spanzurare.În ceea ce privește
persoanele care au depașit 65 de ani au fost raportate 8 cazuri de sinucidere prin
spanzurare.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Asfixii mecanice Precipitare
Varsta <20 ani
21-35 ani
36-50 ani
51-65ani

38

Fig.23Reprezentarea grafică a studiului epidemiologic suicidar pe anul 2016 pe
categorii de varstă și metode de suicid.
În cazul persoanelor cu varsta peste 65 de ani avem :

Fig.24 Reprezentarea grafică privind suicidul prin asfixii mecanice si intoxicații la
persoanele +65 de ani în Sibiu,anul 2016.

0 1 2 3 4 5 6 7 8
Asfixii mecanice Precipitare Intoxicatii Accident voluntar
feroviar
Varsta<20 ani
21-35 ani
36-50 ani
51-65 ani
89% 11% Sinucideri in categoria de varsta +65 de ani
Asfixii mecanice
Intoxicatii

39

Fig.25 Incidența sezonieră a sinuciderilor în anul 2015 în randul sexului masculin .

Fig.26 Reprezintă prezentarea grafică privind incidența sezoniera în anul 2015 în
randul reprezentantelor sexu lui feminin.

5.Rezultate
Rezultatele cercetarii de față s urprind obiectivele pr opuse la începutul
studiului și anume de a stabili dimensiunea si caracteristicile fenomenului suicidar în
Județul Sibiu pe un intrval de 10 ani de zile.Studiul s-a efectuat pe 4 loturi ,Lotul
0 1 2 3 4 5 Incidenta sezoniera a sinuciderilor la sexul
masculin
Incidenta sezoniera a
sinuciderilor la sexul masculin
0 1 2 Incidenta sezoniera a sinuciderilor la sexul
feminin
Incidenta sezoniera a
sinuciderilor la sexul feminin

40
A,B,C,D .Fiecare lot a corespund unui anumit interval de timp ,de ordinul anilor ,pe
baza căruia s -au corelat datele preluate si s -a efectuat analiza statistic ă
Scopul principal al acestei lucrări este de a stabili dimensiune și caracteristicile
fenomenului suicidar în Județul Sibiu,în perioada 2006 -2016.Prin studiul efectuat am
încercat o aprofundare a sinuciderilor ,prin analiza cazurilor prelevate.Obiectivul
principal ce va fi supus cercetării este stabilirea prevalenței d eceselor prin
autoagresiune și evidențierea factorilor de risc pentru comportamentul suicidar cu
posibilitatea cuprinderii unui număr restrans de obiective secundare
6.Discuții și concluzii
Se constată nevoia urgentă de informații referitoa re la cauzele sinuciderii, la
scară națională și internațională, mai ales in grupurile minoritare. Ar fi eficientă
incurajarea unor studii interculturale, care ar putea facilita ințelegerea factorilor de
cauzalitate și de protecție și care ar duce, in consecință, la ameliorarea eforturilor de
prevenire. O.M.S. face următoarele recomandări pentru culegerea unor date mai bune
privind fenomenul sinuciderii:
 guvernele ar trebui incurajate să faciliteze culegerea datelor asupra
comportamentelor suicidare fat ale și nonfatale, punandu -le apoi la dispoziția
organizației Mondiale a Sănătății;
 centrele spitalicești și alte servicii medicale și sociale ar trebui să fie incurajate
să țină registre de comportamente suicidare nonfatale (tentativele de sinucidere
care nu au ca rezultat moartea persoanei); aceste date statistice ar trebui puse de
acord și ținute la zi, pe baza unui ansamblu de criterii și definiții uniforme care,
o dată stabilite, ar trebui să fie constant aplicate și revizuite;
 este necesar ca strangere a datelor să fie in așa fel organizată, incat să se evite
suprapunerea informațiilor statistice, ușurandu -se astfel accesul cercetătorilor
care se ocupă de investigații analitice și epidemiologice;
 se simte nevoia unor eforturi susținute pentru corelarea d atelor provenind de la
diverse organisme, inclusive spitale, instituții psihiatrice, alte instituții medicale,
medicina legală și poliție;
 se recomandă, pentru specialiștii din instituțiile medicale și din alte organizații
responsabile, o formare care să l e permită să repereze și să orienteze persoanele
cu risc suicidar, precum și codificarea corectă a acestor cazuri in sistemul de
colectare a datelor;

41
 este necesară culegerea de date privitoare la indicatorii sociali (calitatea vieții,
ratele de divorț, evo luția demografică și socială) in paralel cu informațiile
referitoare la comportamentele suicidare, pentru ințelegerea cat mai completă a
acestui fenomen;
 se simte nevoia unui plus de cercetare pentru examinarea contribuției factorilor
biologici și psihosociali responsabili pentru comportamentul suicidar; asocierea
acestor factori in programele de cercetare ar permite progresarea in cunoașterea
actuală a fenomenului; cercetarea in genetica moleculară, care ia din ce in ce mai
mare amploare, ar fi extrem de utilă mai ales pentru a ințelege mai bine
mecanismele de control al metabolismului serotoninei ; mai multe cercetări
clinice asupra rolului cauzal al stărilor comorbide ( de ex., interacțiunea dintre
depresie și consumul excesiv de alcool); ar trebu i să se pună mai mult accentul
pe subgrupurile de populație ținandu -se cont de variabilele varstă, personalitate,
temperament; imageria cerebrală este un alt domeniu in care cercetarea ar trebui
aprofundată și, in sfarșit, ar fi necesar un interes sporit p entru studierea rolului
ostilității, agresivității și impulsivității in comportamentele suicidare;
 contribuția considerabilă a factorilor psihiatrici in comportamentul suicidar ne
duce la concluzia că este extrem de importantă ameliorarea tratamentului
tulburărilor psihiatrice pentru prevenirea sinuciderii la astfel de pacienți; in acest
scop, ar trebui incurajate societățile farmaceutice in cercetarea pentru
introducerea unor medicamente din ce in ce mai eficiente in astfel de tratamente;
finanțarea cercet ării ar trebui orientată spre punerea la punct a unor tehnici de
psihoterapie și consiliere psihosocială specializate pentru persoanele suicidare;
 guvernele și serviciile naționale de planificare a sănătății trebuie să acorde
prioritat depistării și tratăr ii precoce a persoanelor care suferă, nu numai de
tulburări mentale, dar și de toxicomanie și alcoolism;
 sunt necesare și schimbări de mediu inconjurător pentru limitarea accesului la
mijloace de sinucidere (de ex., limitarea accesului pe acoperișurile uno r clădiri
inalte, limitarea accesului nonagricultorilor la pesticide, accesul la medicamente
numai cu rețetă emisă de un medic, reducerea numărului de tablete prescrise,
acolo unde este posibil, pres crierea medicamentelor mai ales sub formă de
supozitoare , limitarea accesului la arme de foc etc.);
· dezvoltarea unor programe de prevenire la nivelul comunității;

42
 creșterea finanțării pentru centrele de prevenire a sinuciderii, pentru grupurile de
sprijin, pentru reducerea izolării sociale;
 stabilirea de part eneriate și imbunătățirea colaborării intre organismele
interesate;
 dezvoltarea unor programe educative in școli, la locurile de muncă, in diverse
cadre comunitare, cu scopul prevenirii comportamentelor suicidare.

Prin urmare este nevoie de investiții importante atat in cercetare, cat și in
instituirea unor măsuri de prevenire. Eforturile pe termen scurt pot ajuta la ințelegerea
oamenilor care se sinucid, la descoperirea unor măsuri de prevenire și control. Studiile
longitudinale sunt indisp ensabile pentru sesizarea mai nuanțată a rolului factorilor
biologici, psihosociali și de mediu inconjurător in sinucidere. Evaluările și pe termen
lung sunt și ele folositoare. Măsurile de prevenire a sinuciderii vor fi ineficiente dacă nu
se vor inscrie in planuri la scară mare definite prin echipe multidisciplinare compuse din
reprezentanți ai guvernului, cercetători, responsabilii cu sănătatea publică

7.Concluzii
 Sinuciderea este un fenomen extrem de prezent pe toate meridianele lumii, cu o
rată anua lă semnificativă.
 Dintotdeauna sinuciderea a reprezentat o preocupare pentru filosofi,
medici, sociologi, psihologi, criminologi etc.
 lungă perioadă de timp, sinuciderea a intrat sub incidența Codului Penal,
de-abia in secolul al XIX -lea responsabilitatea individului trecand in plan
secundar, iar sinucigașul fiind perceput ca manipulat de factori sociali sau
psihologici pe care el nu -i poate controla.
 Repertoriul comportamentelor suicidare este extrem de larg și divers, ceea
ce atrage după sine dificultatea de definire a fenomenului.
 Psihologii, specialiștii in suicidologie au elaborat instrumente de cercetare
(scale, teste) care alături de interviuri pot ajuta la estimarea riscului de

43
moarte suicidară și la stabilirea motivației suicidare.
 Punctul de vedere psihologic poate sta la baza explicării mecanismului
trecerii la actul suicidar, dar nu poate explica constanța fenomenului la nivel
de grup social, pentru sinucidere putandu -se vorbi și de determinări de ordin
social.
 Ratele sinuciderii variază de la o ț ară la alta in funcție de cultură, rasă,
origine etnică și de structura populației.
 Modul in care se inregistrează toate tipurile de decese variază de la o țară
la alta, ceea ce face dificilă compararea ratelor naționale de sinucidere.
 Factorii de risc sui cidar sunt cei demografici, psihiatrici, biologici, de mediu,
sociali, dar și individuali.
 Dinamica sinuciderilor in Romania intre 1996 -2000 se remarcă printr -o
tendință de creștere, varful de creștere fiind anul 2000, cand nivelul de
speranță al populație i era foarte ridicat.
 In 2004, in Romania, numărul de sinucideri afost egal cu cel al victimelor
generate de omucideri și accidente rutiere la un loc.
 Categoria de varstă cu risc mare de sinucidere se plasează in intervalul 45 –
54 de ani, varsta maturități i active.
 Ponderea sinuciderilor la tinerii romani este relativ constantă in ultimii patru
ani.
 Bărbații se sinucid in număr mult mai mare decat femeile, respectand
tendința la nivel mondial.
 Județele cu numărul cel mai mare de sinucideri sunt Harghita, Dolj și Covasna,
iar numărul cel mai mic de sinucideri, sub media pe țară este in județele Alba și
Caraș Severin.
 Intre metodele cele mai frecvent folosite pentru sinucidere spanzurătoarea se află
pe primul loc.
 Metodele cele mai violente de sinucidere sun t preferate de bărbați, iar cele
cu efect mai puțin traumatizant sau percepute ca atare, de către femei.
 Pentru Romania, nu există date care să ateste relația dintre rata sinuciderilor și
mediul de rezidență, starea civilă a sinucigașilor, statutl lor socio-economic,
starea de spirit a populației.
 Strategiile de prevenire și control a sinuciderii trebuie să aibă in același timp

44
in vedere tratamentul tulburărilor mentale, farmacoterapia specifică, terapiile
comportamentale, relaționale, intervențiile psihoso ciale, intervențiile comunitare,
școlare, de la nivelul societății, intervențiile postsinucidere, intervenții susținute de
politici de stat.
 Principala strategie de punere in acțiune a acestei inițiative comportă două
componente care urmăresc strategia O.M .S. in materie de sănătate primară: organizarea
de activități multisectoriale naționale, regionale și mondiale in vederea informării
suplimentare privind comportamentele suicidare și prevenirea lor eficientă; intărirea
capacităților unei țări de a defini ș i evalua politici și planuri naționale pentru prevenirea
sinuciderilor.
· se simte nevoia unui plus de cercetare pentru examinarea contribuției factorilor
biologici și psihosociali responsabili pentru comportamentul suicidar; asocierea acestor
factori in p rogramele de cercetare ar permite progresarea in cunoașterea actuală a
fenomenului; cercetarea in genetica moleculară, care ia din ce in ce mai mare amploare,
ar fi extrem de utilă mai ales pentru a ințelege mai bine mecanismele de control al
metabolismulu i serotoninei ; mai multe cercetări clinice asupra rolului cauzal al stărilor
comorbide ( de ex., interacțiunea dintre depresie și consumul excesiv de alcool); ar
trebui să se pună mai mult accentul pe subgrupurile de populație ținandu -se cont de
variabilele varstă, personalitate, temperament; imageria cerebrală este un alt domeniu in
care cercetarea ar trebui aprofundată; și, in sfarșit, ar fi necesar un interes sporit pentru
studierea rolului ostilității, agresivității și impulsivității in compor tamentele suicidare.
· este nevoie de investiții importante atat in cercetare, cat și in instituirea unor
măsuri de prevenire.

8. Sinuciderea în Romania
Și acum 100 de ani rata sinuciderilor in randul bucureștenilor era destul de
ridicată, deși nu existau nici televiziune și nici radiouri. Iar motivele pentru care
oamenii iși luau viața semănau izbitor de mult cu cele din timpurile noastre .

Aparent, sinuciderea ar fi un rezultat legat organic de modernizarea intr -un
ritm accelerat a unei societăți. A ține pasul cu schimbările galopante care transformă o
societate premodernă nu era usor, mulți se prăbușeau lăsandu -se purtați de diferite

45
curent e imaginare, fie deveneau radicali și opuneau rezistență la nou, fie deveneau
moderați față de schimbare”, scrie A. Majuru , intr -un studiu despre sinuciderile din
Bucureștiul inceputului de secol XX. Lucrarea a fost publicată recent intr -unul din
volumele editate de Muzeul Municipiului București.
La baza studiului s -au aflat observațiile cuprinse in lucrarea de doctorat a
medicului Nicolae Minovici intitulată “Studiu asupra spinzurării”. “Spre deosebire de
Occident unde sinuciderea este apana jul spațiului rural, la noi din contră orașele ne dau
numărul cel mai mare de spanzurați. In el găsim acei indivizi care, lipsiți de mijloace
pentru susținerea vieții și -au ales ca fel de sinucidere spanzurarea. Insăși orașele le oferă
adesea cauzele deter minante ale spanzurării”, scria Nicolae Minovici in 1904.
Potrivit studiului realizat de Nicolae Mino vici pentru perioada 1891 -1902 , in
București predomina sinuciderea prin spanzurare – 136 de cazuri. Apoi, in ordine,
urmau armele de foc – 120 barbati și opt femei – și otrăvirile – 46 barbati, 71 femei. Alte
modalități folosite pentru sinucidere erau: aruncarea in fața trenului sau pe fereastră,
precum și asfixierea cu monoxid de carbon rezultat din arderea incompletă a că rbunilor.
Cei mai mu lți dintre sinucigași aveau varsta cuprinsă intre 30 si 60 de ani, erau
divorțați, văduvi sau celibatari. Fig.28

Fig.38 Reprezentarea grafica privind incidența sinuciderilor în perioada 1891 -1902 în
București,pe categorii de sexe prin împușcare si otravire.
Categoriile cu rata cea mai mare de sinucidere erau in ordine: persoane fără
profesie (prostituate, vagabonzi, hoți), menajere, cizmari, muncitori și comercianți,
0 20 40 60 80 100 120 140
Impuscare Otravire Femei
Barbati

46
funcționari,tamplari, brutari, birjari, zugravi, zidari, cantăreți, c ojocari etc. Pe etnii,
ungurii (48 cazuri, 39 bărbați și 9 femei) au inregistrat cel mai mare număr de sinucideri
pe perioada studiului, urmați de romani (23 cazuri, 19 bărbați, 4 femei), transilvăneni
(18 cazuri, 14 bărbați, patru femei). “Ungurii sint ac eia care, ca naționalitate, dau
spanzurătorii contingentul cel mai mare și la care adăogind romanii transilvăneni, avem
un total de 66 care intrece cu 1/2 numărul romanilor”, observa Minovici.

“Majoritatea sinuciderilor se petreceau primava ra, iar toamna creștea numărul
celor care se spanzurau”, scrie Adrian Majuru. La capitolul cauze ale sinuciderilor,
Minovici menționa frustrările și neimplinirile cotidiene generate de “alcoolism,
alienație, mizerie, certurile de familie, boli cronice, pas iuni, lipsa ocupației, datoria de
bani sau alte motive necunoscute”. O interesantă scrisoare trimisă de un sinucigaș
doctorului Mina Minovici este menționată de Majuru: „ Mă rog foarte mult D -l Doctor
Mina să mă scuzați de atata polologhie, dar am auzit odată pe Dl. Dr. Nicu, fratele D –
voastră ca ține tare mult a avea scrisorile sinucișilor, deci am voit să fac o plăcere și pe
de alta să -l rog ca să nu mă mai chinuiască și mort că destul am fost persecutat de
oameni in viață. Iată unde ajung oameni care’și ț ine cinstea pană la moarte și să nu mă
mai vadă această infamă lume ”.

Dinamica sinuciderilor în București
Se observă că această dinamică este oarecum oscilantă cu o creștere mai
accentuată in 1988, 1992, 1997, 1999, 2000. După 2000, apare o tendință de descreștere
semnificativă, de la 511 in 2000 la 254 in 2004. Varful este anul 2000, pregătit oarecum
și de anul 1999, cand s -a remarcat o creștere insemnată față de 1988.
In ceea ce privește evoluția numărului de sinucideri in R omania, intre 1996 –
2004, se poate remarca o tendință ascendentă, de la 2933 in 1996 la 3236 in 2004. Ca și
in cazul Bucureștiului, varful este reprezentat de anul 2000. Nu avem o explicație
fundamentată științific pentru numărul mare de sinucideri din 2000 .29
Putem doar să avansăm ideea că s -ar putea ca acest fenomen de creștere mai
accentuată a numărului de sinucideri este legat de sfarșitul de secol, de așteptările mai
mari in legătură cu nivelul de trai și de aspirații in perioada 1996 – 2000, așteptări
contrazise de realitate.

29 Date statistice preluate de pe Institutul de Medicină Legală,www.legmed.ro

47
În anul 2008, România a raportat către OMS 2802 cazuri de suicid (o rată a
mortalității medie a populației de 12,9 / 100000 ), din care 80% erau bărbați . S-a
semnalat o creștere moderat ă în dinamica sin uciderii față de anul 2007. Județele
Harghita și Covasna rămân totuși județele cu cea mai mare rată de sinucidere. Metodele
predominante de sinucidere utilizate în România au fost: agățat (76%), otrăviri
voluntare prin droguri (9%), sărituri de la înălțime .30
În prezent, in Romania , precum și in capitală, situația nu diferă față de situația
sinuciderii in perioada mai sus menționată, in ceea ce privește structura fenomenului
suicidar.

8.Metode atipice de sinucidere
Studiul de față prezintă patru cazuri de sinucidere raportate de Instritutul
Național de Medicină Legală București în care singura caracteristică comună este
metoda atipică pe care au ales -o subiecții spre a comite actul suicidar. Primul caz este
reprezentat de doi tineri care au s ărit de pe o cladire după ce s -au legat,al doilea caz
reprezentat de o femeie care s -a sinucis otrăvindu -se printr -o linie de administrare
intravenoasă improvizată,iar al treilea caz reprezentat de un barbat care și -a provocat o
rană perforantă toracică ut ilizand un aparat de foraj mecanic.
Cazul 1 și 2
În octombrie 2007, trupurile neînsuflețite a doi tineri de 19 respectiv 22 de ani
au fost găsite la baza unei clădiri cu zece etaje în București, probabil după ce au sărit de
pe partea superioară a clădirii. Aspectul deosebit care a atras atenția medicul legist de
investigare a fost faptul că cei doi tineri bărbați au fost în lănțuiți împreună de gât cu un
fier forjat . Corpurile au fost autopsiate ziua urmatoare. Autopsia a concluzionat faptul
că moartea a fost cauzată de o traumă extinsă a capului asociată cu politrauma tisme,
datorită căderii de pe o clădire înaltă. Toate lez iunile traumatice observate la autopsie
erau în concordanță cu căderea, fără semne de luptă.În plus, raportul toxicologic a
constatat prezența levalorfanului, acetaminofenului, clorfeniramină și metorfan în
sângele și urina celor doi decedați.Investigațiil e ulterioare au evidențiat circumstanțele
anterioare morții. Cei doi tineri bărbații proveneau din familii disfuncționale, fiind

30Raportul anual 2008 privind activitatea rețelei Medico -Legale din Romania, pagină
web:www.legmed.ro accesată la data de 17.08.2017

48
cunoscuți în cercu l lor de prieteni ca fiind dependenți de heroină .O declarație dată de un
prieten al celor două victime sa dov edit a fi foarte utilă în încercarea de a stabili modul
de moarte a victimelor. În declarația sa, prietenul victimelor a spus că ia întâlnit pe cei
doi tineri cu puțin timp înainte de moartea lor. Unul dintre ei a fost la începutul aceleiași
zile la un int erviu pentru a obține un loc de muncă, dar a fost refuzat, iar celălalt a fost
supărat pentru că bunica îi găsise droguri în buzunar fapt care a cauzat o ceartă cu
aceasta .Mai mult, martorul a declarat că cele două victime i -au spus că vor sări de pe o
clădire înaltă, cuvinte pe care, evident, nu le credea. Ancheta poliției a arătat că cei doi
tineri au cumpărat pastile de la un drugstore și un lanț și două încuietori de la un
magazin general, au căutat o clădire înaltă cu accesul la acoperiș, au ajuns pe a coperiș,
s-au legat împreună folosind lanțul și apoi au sărit de pe clădire . Modul de deces a fost
concluzinat ca fiind sinucidere.
Cazul 3
La 1 ianuarie 2009, o femeie de 30 de ani a fost găsită moartă în dormitorul ei,
culcat ă pe pat, cu o linie intravenoasă pe antebrațul drept atașată la o soluție salină
(NaCl 0,9%) pe un cuier, lângă pat . Pe noptiera de langă pat, anchetatorii au observat
prezența unei alte pungi de soluție salină, precum și unele flacoane goale și un cateter
intravenos desigilat. Ușa de acces la apartamentul a fost închisă și blocată pe interior , și
nu au fost semnalate semne de luptă în apartament. În plus, pe laptopul decedatei a fost
descoperit un document în Office Word în care explica familiei ges tul ei și motivația
sinuciderii .Investigațiile suplimentare au relevat faptul că femeia trăia singură de mai
bine de un an ,de cand soțul decedase .A fost diagnosticată cu depresie severă la
aproximativ șase luni după moartea soțului dar a refuzat orice fel de tratament.Înainte
de aceasta diagnosticare a mai avut o tentativă de sinucidere prin intoxicare cu
etilenglicol la o lună după moartea soțului. Autopsia a fost efectuată a doua zi si s-a
concluzionat ca decesul fiind datorat intoxicației acute prin adm inistrare intravenoas ă
denPentobarbit al.Toxicologic s-a descoperit o concentrație în sânge de Pentobarbitalul
de 1173,8 micrograme / ml, precum și concentrația de alcool de 1,5 g / l. Pentobarbitalul
a fost de asemenea găsit în conținutul gastric prelevat pentru analiza toxicologică,
sugerând ipoteza în care femeia ar fi putut ingera voluntar o parte din pentobarbital
înainte de administrarea intravenoasă. Modalitatea de deces a fost catalogată ca fiind
sinucidere.

49
Cazul 4
În ianuarie 20 09, un bărbat în varstă de 76 de ani a fost găsit mort în
apartamentul său de către îngrijitoarea sa.Lângă cadavru sa găsit un burghiu, care
prezenta cateva pete de sange.Examinarea medico -legală la fața locului a evidențiat o
lacerație situată toracic ant erior drept, la linia axilară anterioară a spațiului intercostal
6.Autopsia a arătat că lacerația observată a avut o traiectorie penetrantă în lobul inferior
al plămânului stâng și vârful inimii, pe suprafața anterioară a ventriculului drept.S -a
ajuns la concluzia că moartea se datorează perforației cauzatoare de hemoragie .Raportul
toxicologic întocmit a fost negativ.Aspectul morfologic al leziunilor externe și interne a
coroborat cu sângele găsit pe burghiul de foraj, și au condus la concluzia că laceraț iile
au fost produse cu acel burghiu.În lipsa oricăror alte leziuni asupra corpului cazul a fost
catalogat ca fiind sinucidere.
8.1 Discuții
Elementul comun menționat în toate aceste cazuri prezentate de mai sus a fost
metoda atipică de suic id sau caracteristicile atipice. De exemplu, sinuciderea prin sări
de pe o clădire înaltă , intoxicatia acuta cu difer ite medicamente sau prin a auto -provoca
leziuni nu atât de neobișnuit, ci dublu sinucidere a în care cele două victime s -au legat
împreună, administrarea intravenoasă de medicamentele sau folosirea unui foraj
mecanic pentru un prejudiciu de sine autoprovocat sunt elemente neobișnuite.
O caracteristică importantă în primele 2 cazuri prezentate es te dependența de droguri,
cei doi tineri bărbații fiind cunoscuți ca utilizatori de substanțe ilegale. Mai mult, înainte
de actul suicidar, au consumat dextrometorfan31 (DXM )care ingerat în cantități mai
mari acționează ca un medicament haluc inogen . Produse le care conțin dextrometorfanul
conține adesea alte ingrediente cum ar fi acetaminofen și clorpheniramine. Abuzatorii
descriu experiența DXM ca avand următoarele efecte:un efect similar alcoolului ,
intoxicație, halucinații ușoare, discursu l poate deveni neclar și memoria scurtă –
temporară poate fi afectată . Dozele mai mari creează o star e alterată a conștiinței și
disocierea corpului sau o experiență "în afara corpu lui". Ținând seama de aceste
simptome observate se poate presupune o posibilă psihoză care s ă ducă la actul suicidar .
În al treilea caz, s -a constatat că decedata suferea de o formă severă de depresie.
Această patologie psihiatrică este puternic corelată cu tendințele autolitice. De obicei,
actele suicidare în depresie au tendința să se producă î n timpul sărbătorilor de iarnă sau

31 substanță sintetică derivată din tebaină , fiind folosit ca antitusiv pe piața medicală

50
în zilele de iarnă , primăvara. În cazul prezentat, moartea a avut loc cel mai probabil în
ziua de Anul Nou. M etoda utilizată, deși atipică, poate fi corelată cu caracteristicile
generale ale acestei patologii psihiatrice . Medicamentul utilizat a fost Pentobarbital
(Nembutal), care este un medicament sedativ / hipnotic, fiind folosit în unele țări chiar
și pentru sinucidere asistată sau injectare letală. Caracterul atipic al acestui caz este
interesul manifestat de decedat în selecție a metodei și a substanțelor, prin alegerea unei
metode nedureroase, precum și a unei anumite metode de a comite sinucidere a. Intenția
de a muri este, în acest caz, certă, având în vedere concentrația serică a medicamentului
pentobarbital, asoci ată cu concentrația de alcool din sânge, precum și prezența
substanței în conținutul gastric, sugerand si ingerarea voluntară . Uneori, actul suicidar
apare ca un prim semn al unui dezechilibru mental, așa cum se vede în cel de -al patrulea
caz prezentat mai sus, în care nu s -a găsit nic i o patologie (nici somatică nici
psihiatric ă). Obiectul care a fost folosit poate duce la asumarea unei forme existente de
mutilare și durere auto -provocată, caracteristici care susț in o posibilă patologie
psihiatrică latentă
8.1.2 Concluzii
 Actul de sinucidere reprezintă o acțiune care nu ar putea fi niciodată pe deplin
înțeleasă sau explicată, pentru că reflectă în sine o atitudine contrară naturii
umane și a comportamentului instinctual
 Având în vedere faptul că ființa uman ă este singura specie din animal regnum
care se sinucide și are un comportament auto -agresiv, se poate specula acest
lucru că psihicul uman reprezintă un factor important (dacă nu singurul) implicat
în actul suicidal.
 Mai mult, se pare că cu cât metoda și mijloacele utilizate sunt mai neobișnuite,
cu atît mai grave tulburarea psihiatrică poate fi.
 Luând în considerare metodele și mijloacele neobișnuite de sinucidere utilizate
în cazurile prezentate de mai sus, se poate presupune ipoteza că actul suicidar
poate fi aproape întotdeauna considerat ca fiind o manifestare care exprimă un
dezechilibru ment al ,un manifest sau o patologie psihiatrică.

51
9. Mituri legate de sinucidere
Pornind de la percepția oamenilor privind sinuciderea, au apărut interpretări neconforme
cu realitatea, așa numitele mituri:
 Persoanele care vorbesc despre sinucidere nu ajung n iciodată să se sinucidă;
total greșit. Se recomandă să nu se ignore amenințările cu sinuciderea pentru că
datele au dovedit că apropape toți aceia care s -au sinucis sau au incercat să o
facă au dat anterior semnale de avertizare de tipul „o să -ți pară rău cand o să
mor” sau „nu văd altă cale de a rezolva decat…”, indiferent de cat de ocazionale
sau disimulate sub forma unei glume nevinovate, ele pot indica o ideație
suicidară serioasă;
 Oricine incearcă să se omoare este mai mult ca sigur nebun; iată din n ou o idee
greșită in ceea ce privește sinuciderea. Mulți dintre cei care s -au sinucis nu erau
psihotici, nu sufereau de tulburări mentale. De cele mai multe ori este vorba de
persoane supărate, copleșite de durere, disperate, iar supărarea, suferința
emoți onală, disperarea extremă nu sunt in mod necesar apanajul unor boli
mentale;
 Dacă o persoană este decisă să -și curme viața, nimeni și nimic nu o poate
impiedica să o facă. Total neadevărat, pentru că chiar și cei foarte depresivi au
sentimente amestecate l egat de moarte, osciland pană in ultimul moment intre
dorința de a trăi și cea de a muri. Mulți sinucigași nu vor de fapt ca ei să moară,
ci iși doresc ca suferința de care se simt copleșiți să inceteze;
 Sinucigașii sunt persoane incapabile să caute ajutor . Și acest lucru este infirmat
de diverse studii pe victime ale sinuciderii care au probat că mulți dintre ei au
apelat anterior la ajutor medical, chiar cu șase luni inainte;
 Dacă se vorbește mult și insistent despre sinucidere, se poate intampla ca unor
persoane să le și vină ideea să o facă. Neadevărat pentru că, numai comunicand
deschis cu persoanele cu ideație suicidară, le poți oferi ajutorul de care au
nevoie;
 De cele mai multe ori, trecerea la actul suicidar este irațională; neadevărat,
pentru că es te dovedit că majoritatea celor care se sinucid sunt in deplin contact
cu realitatea, sunt raționali. Este evident, și studiile științifice in domeniu o
dovedesc, că există o discrepanță intre cunoașterea științifică și cunoașterea

52
comună, intre stereotipu ri variate, mentalități inrădăcinate istoric, și ipoteze de
natură științifică, validate de studii aprofundate.
Dimensiunile fenomenului la nivel global
Statist ici mondiale privind epidemiologia suicidului
Ratele sinuciderii variază de la o țară la alta. Cele mai ridicate sunt cele
comunicate de țările din estul Europei la Organizația Mondială a Sănătății (O.M.S.,
2002) : Lituania – 51,6, Federația Rusă – 43,1, Belarus – 41,5, Estonia – 37,9 la 100.000
de locuitori.
Cele mai mici rate par a f i in America Latină: Columbia – 4,5, Paraguay – 4,2 la
100.000 de locuitori, dar și in unele țări din Asia: Tailanda – 5,6, Filipine – 2,1, la
100.000. In America de Nord și alte țări din Europa, ratele se inscriu intre aceste
extreme: de exemplu, Finlanda – 28,4, Belgia – 24,0, Elveția – 22,5, Franța – 20,0,
Germania – 14, 3, Canada – 15,0, S.U.A. – 13,9, la 100.000 de locuitori. Din datele
centralizate de O.M.S., se observă că lipsesc in mare parte statistici referitoare la țările
africane.
Cele mai vechi date privind rata sinuciderii provin din secolul al XVIII -lea și
au fost stabilite de două din țările nordice, respectiv de Suedia și Finlanda. In stabilirea
datelor statistice, sunt luate in calcul mai ales dimensiunea gender și dimensiunea
varstă. Varsta este un element demografic important al riscului de sinucidere.
La nivel global, ratele sinuciderii au tendința să crească o dată cu inaintarea in
varstă: in 1995, in lume, acestea variază intre 0,9 la 100.000 pentru grupa 5 -14 ani și
66,9 la 100.000 pentru peste 75 ani. In general, rata pentru acest grup este de circa 3 ori
mai mare decat in cazul tinerilor intre 15 și 24 de ani.
Această tendință este valabilă, in linii mari, pentru ambele sexe, dar este mai marcată
pentru b ărbați. Pentru femei, ratele sinucider ii prezintă scheme divergente. În unele
cazuri, rata crește regulat o dată cu varsta, in altele ea atinge punctul maxim la 40 de ani
sau, cum ar fi in țările in dezvoltare și pentru grupurile minoritare, ea atinge apog eul la
tinerele adulte .
Sexul, cultura, rasa și originea etnică sunt și ele dimensiuni importante in
epidemiologia sinuciderii. Ratele de sinucidere sunt mai mari la bărbați decat la femei:
de exemplu, intre 1990 și 2000, pentru grupa de var stă 35 -44 de ani, rata de sinucidere
la bărbaț i a fost de 20,5, iar la femei de 15,4 la 100.000 de locuitori. Fig.27

53

Fig.27 Reprezentarea grafică a sinuciderilor în perioada 1990 -2000 pentru grupa de
varstă 35 -44 ani la 100.000 la nivel global.
În ceea ce privește contextul cultural, se pare că și el influențează această rată,
ea fiind relativ scăzută in unele zone ale Asiei, ridicată in mai multe țări ale fostei
Uniuni Sovietice și foarte ridicată in zone ale Americii . Prevalența sinuciderii la rasa
albă este de aproximativ două ori superioară in raport cu rata sinuciderii observată la
alte rase. Acest fapt este valabil atat pentru Statele Unite ale Americii cat și pentru
Africa de Sud și Zimbabwe.
Apartenența la același grup etnic pare să fie și ea asociată cu ratele de
sinucidere similare. Să luăm spre exemplu cazurile Estoniei, Finlandei și Ungariei, țări
unde rata sinuciderii sunt foarte ridicate, chiar dacă Ungaria este destul de depărtată
geografic de celelal te două țări. De asemenea, grupuri etnice diferite, chiar dacă trăiesc
in aceeași zonă, prezintă rate de sinucidere foarte diferite. In Singapore, de exemplu,
rata sinuciderii este evident mai mare la populația de origine chineză și indiană decat la
cea ma laeză .

Limite in statistici
Una din problemele pe care le ridica studiul sinuciderii este cea a calitații
datelor. Acestea sunt de multe ori discutabile: in multe cazuri nu se știe sigur daca a fost
accident, crima sau sinucidere, totul dep inzand de ancheta care se face intr -un asemenea
caz. În unele țari, in caz de sinucidere se fac anchete asupra motivelor care au condus la
aceasta, in majoritatea insa nu se fac.
În urma studierii datelor statistice globale, se impune o observație esențial ă care privește
utilizarea cu prudență a acestora. Modul in care se inregistrează toate tipurile de decese
variază de la o țară la alta, ceea ce face extrem de dificilă compararea ratelor naționale
de sinucidere. Chiar și in țări in care se utilizează crit erii standard, cum este cazul
43%
57% Media sinuciderilor pe sexe
Femei Barbati

54
Australiei, aplicarea lor este destul de inegală. Există guverne care impun niște limite in
comunicarea datelor despre sinucidere, rapoartele efectuate de institutele de medicină
legală sunt de multe ori intarziate. Pentru o țară dată, ratele de sinucidere declarate pot
varia in funcție de sursa lor: astfel, in China, estimările merg de la 18,3 (date
comunicate de O.M.S., 2002) la 22,0 (date de la Ministerul Sănătății al Chinei) la
100.000 de locuitori.

Datele mortalității din cauza sinuciderii subestimează, in general, adevărata
prevalență a sinuciderii intr -o populație.Ele sunt produsul final al unui intreg lanț de
informatori, î ntre care sunt incluse persoanele care găsesc corpul celui care s-a sinucis,
medic ii, poliția, medicii legiști și statisticienii. Se î ntamplă de multe ori ca una dintre
aceste persona je să ezite să vorbească de sinucidere, mai ales acolo unde religia și
cultura condamnă acest gest. Cooper și Milroy (1995) arată, intr -o cercetare, că in unele
regiuni din Anglia documentele subestimează cu aproape 40% numărul sinuciderilor.
Sunt și cazuri in care sinuciderile sunt trecute sub tăcere pentru ca decedatul sau familia
sa să nu fie stigmatizați de comunitate, pentru conveniențele sociale, cauze politice,
pentru a putea beneficia de eventualele asigurări. Sau se poate intampla aceasta și pentru
că sinucigașul și -a ascuns gestul, făcandu -l să pară un accident verosimil.
Există și cazuri in care procuratura eliberează , in mod eronat, verdictul de moarte
naturală, mai ales in cazul unor persoane in varstă.
Uneori sinuciderea poate trece neobservată in cazul toxicomanilor care iși
administrează o supradoză, al persoanelor care mor de inaniție voluntară sau al celor
care mor la catva ti mp după ce au a vut o tentativă de sinucidere. În aceste cazuri,
precum și î n cazul sinuciderii asistate (eutanasie), cauza c linică este cea care se reține î n
mod oficial.

În ceea ce privește tentativele de sinucidere, puține sunt țările care au date
fiabile in legătură cu aceasta. Dintre cei care au tentative de sinucidere, foarte puțini
ajung să primească ingrijiri î n spitale. Iar dintre cei care ajung totuși să fie internați, in
unele țări, in care tentativa de sinucidere este susceptib ilă de sancțiuni penale, aceasta
nu este raportată ca atare.
O concluzie a O.M.S. (2002) arată că î n cea mai mare parte a țărilor nu se
cunoaște cu adevărat amploar ea tentativelor de sinucidere . Unele fapte duc la
presupunerea că aproximati v 25% dintre persoanele care incearcă să se sinucidă ajung la

55
un spital public. Acest procent pare a fi numai partea văzută a aisbergului, pentru că
majoritatea persoanelor care incearcă să se sinucidă răman incă nedescoperite.
Totuși, responsabilii din in stituțiile de sănătate publică incearcă să obține mai multe
date din dosarele spitalicești, din anchetele demografice și din unele
cercetări, surse care conțin datele ce lipsesc in sistemele de date privind mortalitatea.
Așadar, din datele de care dispunem reiese că cea mai mare rată a tentativelor
de sinucidere se semnalează la tineri in comparație cu bătranii. Deși comportamentele
suicidare sunt mai rare la persoanele de varsta a treia, probabilitatea unui rezultat fatal
este mai mare la aceștia decat la tineri. In general, tentativele de sinucidere comise de
persoanele mai in varstă sunt mai grave, atat din punct de vedere medical cat și
psihologic, iar eșecul ca atare al unui astfel de demers este de cele mai multe ori
rezultatul intampl ării. De asemenea, tentativele de sinucidere sunt de două pană la trei
ori mai des intalnite la femei decat la bărbați.
Suicidul fiind o problemă publică, majoră, globală, treptat s -au implicat tot mai
mulți cercetători de diverse specialități, pentru studiul acestui fenomen, considerând că
printr -un efort comun multe dintre acțiunile suicidare pot fi prevenite. In mod
comp lementar, studiul complex și multiaxial al fenomenului suicidar deschide largi
perspective în cunoașterea și explicarea științifică a factorilor favorizanți și declanșatori
ai mecanismului suicidogen.În concluzie , „misterul existenței umane constă nu numa i
în a trăi pur și simplu, ci în a găsi ceva pentru care să trăiești .”32

32 Citat preluat din ”Frații Karamazov” de Feodor Mihailovici Dostoievski

56
Bibliografie
 Grisé, Yolande. Le suicide dans la Rome antique. Paris, Les Belles Lettres,
1982.
 Minois, G., op.cit., p.70. Michael MacDonald și Terence Murphy
 Madame de Staël , “Oeuvres completes”, Ed. Firmin -Didot, Paris, 1961, vol. III,
p.179.
 Rapport Mondial de la Violence et de la Santé, Organisation Mondiale de la
Santé, Genève, 2002, p. 205
 Medicina Legala -Note de curs Conf.Dr.Valentin Gheorghiu, 2005 -2006
 Dr.Thomas Browne „Religio medici” 1642
 Schultz, Duane. Theories of Personality. Chap. 4 Alfred Adler. Brooks/Cole
Publishing Company, Pacific Grove, California, 1986, p. 100 -124.
 http://ec.europa.eu/eurostat/statistics –
explained/index.php/Causes_of_death_statistics/ro ,ac cesat la 05.09.2017
 Dicționar medical,Vol I,Editura medicală București 1970,pag.148
 Dicționar medical,Vol I,Editura medicală București 1970,pag 673
 Medicina Legala ,CURS,Partea I,Editura universității”Lucian Blaga” din Sibiu
2006 ,Silviu Morar pag.288
 Suicide Prevention Resource Center , http://www.sprc.org/scope/age, accesat la
data de 02.06.2017
 „Sinuciderea”de Durkheim D.E,Editura Humanitas,1992
 Dicționar Medical,Volumul II ,Editura Medicală,1970,pag.342
 Tratat de medicină legală ,Vol.I ,Editura Medicală,București,1995,Sub redacția
Vladimir Beliș,profesor de medicină legala la Universitatea de Me dicină și
Farmacie”Carol Davila” din București
 Tratat de medicină legală,Vol.II,Editura Medicală ,București,1995,Sub redacția
Vladimir Beliș
 „Preventing suicide by restricting acces to methods for suicide” Lester D,1998
 Medicină Legală,Coordonator Prof.dr. Vladimir Beliș,Editura T eora,București
1992
 „Lower suicide rates asscociated with a tele -help/tele -check service for the
elderly at home” Dello Buono,American Journal of psychiatry,1955,pag.632

57
 Psihologie nursing, Liminița Bledean,Mihaela Aritimon, Editura Alma
Mater,Sibiu,2004
 Ghid de farmacologie pentru asistenți medicali și asistenți de farmacie,Crin
Marcean,Vladimir -Manta Mihăilescu.Editura ALL ,2015
 Majuru, A., cf. Luminița Valcea, De ce se sinucideau bucureștenii acum un
secol? Evenimentul Zilei,11 iul ie 2004
 www.legmed.ro accesat la data de 03.06.2017
 Romanian Journal of Legal Medicine ,Volumul 17 ,Ediția 3 ,nr.septembrie 2009