Program de studii: INGINERI E ȘI MANAGEMENT ÎN PROTECȚI A MEDIULUI [612893]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURE ȘTI
FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
Program de studii: INGINERI E ȘI MANAGEMENT ÎN PROTECȚI A MEDIULUI

18.05.2019

LUCRARE DE DISERTAȚIE
CERCETĂRI PRIVIND POSIBILITĂȚI LE DE VALORIFICARE
ENERGETICĂ A SORGULUI ZAHARAT

RAPORT DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ 2
Posibilități de valorificare a sorgului zaharat

Coordonator științific:
Ș.l.dr.ing. Nicoleta Ungureanu
Masterand ă anul I:
Ing. Mihaela Gârdeanu

– 2019 –

Cercetări privind posibilitățile de valorificare energetică a sorgului zaharat

Masterandă : Mihaela G ÂRDEANU Coor d. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU

CUPRINS RAPORT II

Cap. II. Posibilități de valorificare a sorgului zaharat ……… …………… …….. ……… ………….2
2.1. Introducere……………………………………………………………………………….. ……..2
2.2. Valorificarea sorgului za harat pentru producția de hrană ……….. ……………………3
2.3. Valorificarea sorgului zaharat pentru obținerea sucului zaharat ……………………..6
2.4. Valorificarea sorgului zaharat pentru obținerea alcoolului ……………. ………. …….8
2.5. Valorificarea sorgului zaharat pentru obținerea bioetanolului …………… ………….9
2.6. Alte posibilitati de valorificare a sorgului zaharat …………………………… ………..15

Concluzii …………………………………………………………………………………………………………….. …….. 16

Bibliografie…………… ……………………………………………………………………………………………………… 17

Cercetări privind posibilitățile de valorificare energetică a sorgului zaharat
Masterandă: Mihaela GÂRDEANU 2 Coor d. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU

CAP. II. POSIBILITĂȚI DE VALORIFICARE A SOGULUI ZAHARAT

2.1. Introducere
Ani la rând, zonele agricole din sud și sud -est au fost lovite de secetă. Schimbările
climatice din ultima decadă caracterizată prin frecvența puternică și bruscă a climei s -a răsfrânt
negativ as upra productivității tuturor culturilor agricole. De aceea în situația creată se impune
implementarea în producere a culturilor , soiuri care în condiții aspre de climă ar asigura producții
rentabile.
Culturile de sorg pentru boabe, zaharat, tehnic, iarbă de Sudan și hibrizi de sorg, se
remarcă pozitiv la secetă și temperaturi înalte, suportă solurile salinizate, au bune capacități
furajere, o utilizare largă în scopuri alimentare și mare perspectivă ca sursă energetică [4, 5, 12].
În plus, sorgul dulce est e o cultură C4 cu o eficiență fotosintetică ridicată. Astfel, dezvoltarea
sorgului dulce va juca un rol important în promovarea dezvoltării producției agricole .
Cu siguranta culturile de sorg corespund acestor cerințe stricte, deoarece comparativ cu
alte culturi agricole, pentru formarea unui kg de masă uscată sorgul utilizează cu mult mai puțin
umiditate 271 l, în timp ce, lucerna n ecesită 850 l, ovăzul 635 l, grâ ul 505 l, sfecla de zahăr 475
l, porumbul 372 l [4, 14].
Cercetarile, precum și rezultatele obținute în producere, relevă că în condițiile climaterice
caracteristice zonei de sud și centru ale României, culturile de sorg pot asigura stabilitatea
recoltelor mai mari de boabe și masă vegetală, precum și a soiurilor cu crescută cantitate de
zahăr. Având în considerație rentabilitatea scăzută în producție vegetală a soluri degradate,
nisipoase sau a sărături în cazul lor cultivarea de pri măvară cu sorg, este binevenită [4, 7, 11], în
acest caz reușindu -se ridicarea producției de boabe și masă verde d e pe suprafețele menționate,
contribuind astfel la restabilirea efectivelor de taurine și păsări în țară.
Semințele de de sorg, după calitățile lor nutritive sunt asemănatoare cu cele de porumb,
orz sau alte cereale. În multe țări din lume cantitati mari de sorg se utilizează în alimentația
zilnică sub formă de materie primă în produse alimentare: crupe, făi nă, amidon, alcool, bere, etc.,
precum și nutrețuri combinate sau biocombustibil [4].
Sorgul dulce are toleranță mare la secetă și căldură, fiind o cul tură multifuncțională poate
fi cultivat ă pe o gamă largă de soluri. Sorgul dulce (tulpinile și boabele) poate fi utilizat pentru
producția de zahăr, alcool, sirop,gemuri, furaje, combustibil, așternut, acoperiș, garduri, hâ rtie.
Sorgul dulce este, de aseme nea, cunoscut pentru cultivarea sa ușoară prin semințe, posibilitatea
de a avea culturi multiple pe sezon și potenț ialul său mare de creștere. În plus, perioada de
creștere scurtă (3 -5 luni) f ace această recoltă adecvat ca materie primă complementară pentr u
trestia de zahăr în marginală suprafețe sau în rotația culturilor.
Prin urma re, sorgul dulce își poate extinde capacitatea de producție, oferind industrii lor
existente pe bază de zahăr și pe bază de biocarburanți o recoltă flexibilă, cu costuri reduse, care
poate fi util izată în cadrul celor existente recoltare și prelucrare a infrast ructurilor. În plus, sorgul
dulce poate fi folosit ca recoltă alternativă în zonele î n care cultivarea trestiei de zahăr nu
funcționează bine [3].
Cadrul politic privind energia regenerabilă din diferite țări trebuie să fie reevaluate și
revizuite conform cer ințelor și cerințelor furnizarea de energie. Agricultorii / cultivatorii ar trebui
să fie încurajați prin acordarea de subvenții adecvate pentru cultivarea sorgului dulce.

Cercetări privind posibilitățile de valorificare energetică a sorgului zaharat
Masterandă: Mihaela GÂRDEANU 3 Coor d. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU

2.2. Valorificarea sorgul ui zaharat pentru producția de hrană
Sorgul zaharat are o valoare nutritională demnă de luat în seamă, ceea ce îl recomandă
pentru alimentația oamenilor. Sorgul are o valoare nutrițională ridicată asigurând 43% din doza
zilnică de proteine. Una dintre cel e mai puțin cunoscute informații despre sorg este aceea că
acesta conține aproape dublul aminoacizilor esențiali în comparație cu quinoa și mai mult decât
atât este cunoscut ca o bună și accesibilă sursă vegetală de proteine. Pentru vegetarieni și vegani
sorgul are o valoare nutrițională importantă pentru ca aceștia nu își pot lua proteinele din
alimentele de origine animală.
Sorgul este una dintre cele mai bune surse de fibre dietetice: o portie asigură 48% din
consumul de fibre recomandat zilnic și la f el 48 % carbohidrați din doza zilnică necesară. Fibrele
dietetice ajută la buna fu ncționare a sistemului digestiv , prevenind apariția problemelor legate
de digestie cum ar fi balonarea, crampele, durerile de stomac, constipația, diarea și flatulența.
Sorgul conține o mare varietate de substan țe fitochimice benefice care acționează ca și
antioxidanți în organism, cum ar fi taninurile, acizii fenolici, antocianinele, fitosterolii și
policosanolii. Studiile au arătat că cerealele integrale, în general, iar s orgul în special, sunt
corelate cu riscurile reduse ale unor forme de cancer al tractului digestiv, cancer de colon sau
cancer esofagian. Acești antioxidanți se găsesc în tărâțele sorgului. Antoxidanții elimină radicalii
liberi din organism care fac ca cel ulele sănătoase să se transforme in celule canceroase.
Poate asigura 47% din necesarul zilnic de fier, 55% din doza zilnică de fosfor și 19% din
potasiu. Fierul conținut de sorg , protejează organismul împotriva anemiei, o cantitate adecvată de
fier și cup ru favorizând producerea de celule roșii din sânge, sporeste circulația sângelui,
favorizează cresterea părului și marește nivelul de energie. Îmbunătățește de asemenea puterea
cognitivă și funcționarea optimă a creierului și a neurotransmițătorilor care d epind de fosfor.
Fosforul ajută la controlul emoțiilor, iar deficitul de fosfor este asociat cu scăderea puterii
cognitive și tulburărilor neurodegenerative legate de vârsta, cum ar fi demența și boala
Alzheimer. Reduce colesterolul, fără a influența coles terolul bun (HDL). Boabele de sorg pot
controla nivelul de colesterol rău (LDL ), contribu ind astfel la sănătatea inimii si anume, p revine
atacurile de cord, ateroscleroza și accidentele vasculare cerebrale.
Sorgul conține o cantitate mare de tanin care r estricționează absorbția amidonului de
către organism, reglând astfel nivelul de glucoză și insulina. Sorgul ajută la echilibrarea acestor
niveluri, eliminând creșterile bruște ale glucozei din sânge și previne, de asemenea, declanșarea
șocului diabetic. Sorgul are un indice glicemic scăzut.
Asigură sănătatea inimii prin controlul procesului de coagulare a sângelui. Etanolul extras
din boabele de sorg are o puternică acțiune anticoagulantă și astfel sorgul poate fi recomandat ca
o bună sursa de nutriție a ntitrombotică.
Are efecte anti -inflamatorii, datorate conținutului fenolic ridicat. Masurând compusii
polifenolici ale diverselor tipuri de sorg s -a constatat că soiurile negre și sumac ale sorgului au
niveluri semnificative de antioxidanți. Acesti compus i polifenolici se găsesc în mod natural în
plante și au rolul de a le proteja împotriva daunatorilor și a bolilor. Multe fructe contin acești
compuși, dar totuși taratele de sorg s -au dovedit a fi cea mai bogată și mai ieftină sursă.
Sorgul nu conține gl uten și de aceea este recomandat în dieta persoanelor cu boala celiacă
/ intoleranță la gluten. Boala celiacă apare din cauza unei intoleranțe alimentare și anume
intoleranța la gluten. Glutenul este o proteină ce se găsește în grâu, orz și secară. Este bi ne

Cercetări privind posibilitățile de valorificare energetică a sorgului zaharat
Masterandă: Mihaela GÂRDEANU 4 Coor d. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU cunoscut faptul că grâul, deci implicit glutenul se găsește în multe produse alimentare, ceea ce
face ca simptomele bolii, în cazul bolnavilor celiaci, să se înrăutățească.
Sorgul ajută la ameliorarea stărilor de greață, a inflamației intestinului sub țire, a durerii și
a leziunilor gastrointestinale cauzate de gluten. Conținutul ridicat de vitamina B6 (34% din doză
zilnică necesară organismului la 100 g) face ca acesta să fie un aliment ideal în cazul persoanelor
care au dese schimbări de dispoziție. V itamina B6 are un rol imens în producerea
neurotransmițătorilor ca serotonina din creier, care controlează starea de spirit. Vitamina B6 este
esențială pentru a împiedica suferința psihică, depresia, anxietatea și oboseala. Vitamina B6
contribuie, de aseme nea, la producerea de hormoni în creier care au rolul de a controla bolile
psihice și tulburările de dispoziție. Studiile arată că suplimentele de vitamina B6 ajută la
schimbarea în bine a stării de spirit.
Sorgul este bogat totodata în mangan. Manganul e ste o componentă vitală a tiroxinei,
care este un hormon esențial în glanda tiroidă favorizând o bună funcționare a acesteia. O
functionare echilibrată a glandei tiroide favorizează eliminarea kilogramelor în plus, reducerea
poftei de mâncare și echilibrar ea metabolismului .
Sorgul conține și magneziu, care ajuta la menținerea nivelului optim de calciu prin
creșterea absorbției de calciu în organism. Aceste doua minerale sunt esențiale pentru
dezvoltarea țesutului osos și pentru accelerarea procesului de v indecare a oaselor în cazul
persoanelor vârstnice. Acest lucru face ca odată cu înaintarea în vârstă, boli ca artrita sau
osteoporoza să fie evitate.
Sorgul nu a fost modificat genetic, în afară de acesta printre cerealele nemodificate
genetic se mai num ără: amarantul, hrisca, ovăzul, quinoa, secara, etc.
Sorgul este o cereală versatila , acesta putând fi preparat similar cu orezul sau porumbul, în unele
țări consumându -se sub forma de terci sau fiert î n diverse feluri de mâncare [4, 20].
Poate fi consum at înainte de a se usca boabele ( fig. 2.1) deoarece este dulce ca și
porumbul . La fel ca porumbul, sorgul are endospermul dulce cu un continut de 30% glicogen [4].
Exista un tip de sorg din care se pot face floricele (fig. 2.2) ca cele din porumb. Boaba so rgului
folosit pentru floricele este mai mica decat a porumbului pentru floricele, dar floricelele sunt la
fel de crocante si delicioase ca cele din porumb.

Fig. 2.1. Boabe de sorg [4] Fig.2.2. Floricele din boabe de
soia [4] Fig. 2.3. Biscuiți din sorg [4]
Făina de sorg – este folosită ca ingredient la fabricarea produselor fără gluten ca: pâinea,
pastele (spaghete, fussili), biscuiți (fig. 2.3), etc. Făina din sorg este folosită ca ingredient în
mixurile de făină fără gluten, alaturi de amidon ș i agenti de coacere. Folosită ca ingredient
principal, făina de sorg este recomandată doar pentru produsele de c ofetărie uscate ca biscuitii
[4, 14].
Totuși pentru a obține rezultate bune se recomandă amestecul acesteia cu amidonul de
tapiocă, deoarece s e îmbunătățeste textura și volumul. Pentru a îmbunătăți și conținutul de

Cercetări privind posibilitățile de valorificare energetică a sorgului zaharat
Masterandă: Mihaela GÂRDEANU 5 Coor d. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU umiditate se poate adăuga mai mult ulei sau ouă. Oțetul de cidru de mere sau acidul ascorbic
poate, de asemenea, să îmbunătățească volumul aluaturilor făcute cu făina de sorg .
În tul pinile de sorg zaharat există până la 20% zahăr și având în vedere acest indice
ridicat, sorgul de zahăr este folosit în principal pentru obținerea siropurilor și chiar a zaharului,
prin presarea tulpinilor (fig. 2.4 , 2.5), a gemului, alcoolului, diferitel or dulciuri [4, 17].

Fig. 2.4. Sirop obținut din sorg [ 4] Fig. 2.5. Presă manuală pentru sorg zaharat [ 4]

În plus, tulpinile de plante sunt utilizate în producția de furaje, complexe de vitamine,
aditivi alimentari. Tulpina de sorg conține zahăr în cantități mari. Cea mai mare cantitate de
material din plantă este concentrată după înflorire. Sorgul zaharat este foarte popular în
producție, deoarece produce o bună recoltă și nu impune pretenții mari față de sol, condiții
climatice (altele decât en ergia ter mică necesară), tolereaza seceta , prezintă un randament ridicat
chiar și în soluri marginale (fig. 2.7). Având în vedere aceste caracteristici, interesul pentru
această plantă a crescut recent în toate țările cu condiții climatice adecvate. Costul de zahăr din
sorg ajunge doar la jumătate din prețul aceluiași produs obținut din trestie de zahăr și sfecla.
Când se cultivă această cultură, se utilizează mult mai puțin pesticide, ceea ce se explică prin
rezistența ridicată a plantelor la boli și dăună tori. Astfel, produsul bazat pe sorg este mult mai
prietenos cu mediul și mai sănătos.
Sorgul zaharat este utilizat pe scară largă ca hrană pentru animale. Produce siloz și fân
(fig. 2.6). Produsele sunt bogate în substanțe nutritive. Cea mai optimă pentru hrănire în
domeniul creșterii animalelor este silozul amestecat din sorg și porumb (50 % – 50 %) .

Fig. 2.6. Recoltarea sorgului pentru furajare [4] Fig. 2.7. Recoltarea boabelor de sorg [4]

Sorgul mai are și proprietatea că poate fi înghețat și reîncălzit fără a -și pierde gustul și
textura. Spre deosebire de alte cereale, sorgul se comportă bine atunci când este înghețat și
readus apoi la starea inițială , astfel se poate preapra în avans cu diferite mirodenii și apoi păstrat
în congelator pentru o utilizare ulterioara [4].

Cercetări privind posibilitățile de valorificare energetică a sorgului zaharat
Masterandă: Mihaela GÂRDEANU 6 Coor d. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU
2.3. Valorificarea sorgului zaharat pentru obținerea sucului zaharat
Una din metodele de valorificare a sorgului zahara t este procesarea sucului obținut din
presarea tulpinilor, prin diverse tehnologii în vederea obținerii alco lului, care apoi poate fi
transformat în etanol, bioethanol, etc [10].
Sucul de tulpină dulce de sorg conține zahăr din trestie, glucoză, fructoză, conținut de
aminoacizi, conținut de azot, sare și cenușă. Ele sunt benefice pentru creșterea
microorganismelo r. Există o cantitate mare de zahăr în sucul de tulpină dulce de sorg. Sucul de
tulpină de sorg dulce este bogat în zahăr fermentativ și este un material dorit de fermentație
alcoolică. Sucul de sorg zaharat este bogat în min erale precum Ca, Mg, S, Zn, Fe, Mn, Cu, K și
Na., Pulpa sau restul deșeurilor rămase după extragerea sucului din tulpini dulci de sorg
reprezint ă baga ssa. Compoziția bagassei de sorg dulce este prez entată în figura 2.8. Conține 35 –
50% celuloză, 20 -30% hemiceluloză și 15 -25% lignin ă. În conformitate cu Asociația Sweet
Sorghum Ethanol, ba gassa de sorg dulce conține 32,3% celuloză, 21,2% hemiceluloză și 8,3%
lignină. Diferența de compoziție este atribuită diferenței dintre tipul de soi, ti pul de sol și factor ii
de mediu [6].

Fig. 2. 8. Compoziția chimică a bagasei de sorg [6]

 Tehnologii de extragere a sucului de sorg
A. Tehnologia de extracție a sucului cu pres a cu trei valțuri (role) – fig. 2.9

Fig. 2.9. Tehnologia de extracție a sucului cu o singura presa de stors [10, 16]
1 – Presa de stors cu trei role, 2 – filtru tip plasă, 3 – canal de depozitare a sucului, 4 – pompă de suc,
5 – sită cu rbată, 6 – transportor cu surub, 7 – filtru tip plasă, 8 – canal pentru suc , 9 – rezervor de stocare a
sucului, 10 – pompă de suc

Cercetări privind posibilitățile de valorificare energetică a sorgului zaharat
Masterandă: Mihaela GÂRDEANU 7 Coor d. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU
B. Obținerea sucului crud de sorg zaharat cu ajutorul presei cu valțuri
În fig. 2. 10 este reprezentată schema tehnologică de p rincipiu a unei stații de obținere a
sucului din sorg zaharat.

Fig. 2.10. Schema tehnologică de principiu a stației de obținere a sucului din sorg zaharat
[10, 18]
1 – sistem de recepția tulpinilor; 2 – buncăr de alimentare a utilajului de stors; 3 – utilaj de stors tulpini de
sorg zaharat; 4 – transportor de evacuare; 5 – platforma de stocare pentru masă verde stoarsă

Stațiile de extras suc din sorg se recomandă a fi amplasate în centrul bazinului cultivator,
înțelegând prin aceasta atât poziționarea t opografică sau situația căilor de acces de la parcelele de
producție până la stație, cât și asigurarea cu energie electrică, apă curentă și posibilități raționale
de evacuare a sucului extras și a masei verzi stoarse.
Bazinul colector, care constituie o a nexă tehnologică a acestuia, datorită capacității sale
relativ mici, necesită o evacuare continuă într -un vas tampon de stocare și conservare de scurtă
durată, de unde sucul să fie transvazat în mijloace de transport adecvate, (cisterne auto) iar apoi
expe diat la unit ățile de industrializare [10].
În cadrul stației, este necesară amenajarea unui sistem de recepție a tulpinilor tocate (poz.
1) aduse de vehicule potrivite de la tarla. Capacitatea sistemului de recepție se corelează cu
capacitatea utilajului d e stors de așa manieră, încât să permită funcționarea sa continuă între două
transporturi succesive.Sistemul de recepție a materialului tocat, trebuie să permită alimentarea
uniformă a utilajului de stoarcere, fie direct prin deversarea tocăturii în buncă rul storcătorului,
fie prin intermediul unui transportor, de preferință cu bandă, amplasat corespunzător între
sistemul de recepție și buncărul storcătorului [10].

C. Presa cu trei tăvălugi pentru extracți a sucului de sorg [8]
Macheta utilajului pentru st oarcerea sucului (fig. 2.11, a) include buncărul recipient 1,
blocul 2 cu doi tăvălugi de alimentare și strivire a tulpinilor, transportorul 3, blocul de presare 4
cu trei tăvălugi, mecanismul de acționare 5, sistemul de dirijare 6. În blocul de presare 4
tăvălugul superior este amplasat pe două lagăre 7, fiecare din acestea fiind instalat pe două tije
verticale de ghidare. Pe partea superioară a lagărelor 7 acționează arc -discuri, strângerea cărora
este reglată cu piulițe 8. Fiecare din tăvălugii de jos este instalat pe două lagăre 9, montate
mobil pe tije orizontale de ghidare 10. Reglarea jocului dintre tăvălugi se obține prin deplasarea

Cercetări privind posibilitățile de valorificare energetică a sorgului zaharat
Masterandă: Mihaela GÂRDEANU 8 Coor d. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU tăvălugilor inferiori pe ghidaje cu ajutorul mecanismelor cu șurub 11. Reglarea turațiilor
tăvălugilor de presare se efectuează prin schimbarea raportului de transmisie și a frecvenței
curentului electric cu ajutorul invertorului. Sucul stors se acumulează în recipientul 12, d e unde
este evacuat cu pompa 13.

Fig. 2.1 1. Echipament ITA M ecagro pentru extragerea sucului din tuplini de sorg zaharat [ 8]
a – presă model : 1 – rezervor buncăr, 2 – sursa de alimentare, 3 – transportor, 4 – bloc de presare,
5 – mecanism de acți onare , 6 – sistem de direc ție, 7, 9 – lagăre , 8 – tije, 11 – șurub,
12 – container, 13 – pompă ; b, c – linia tehnologică : 1 – agregat de primire, 2 – transportor ,
3 – transportor de alimentare, 4 – separator aerodinamic, 5 – distribuitor vibrant, 6,7,8 – tăvălugi
de presare, 9 – transportor răzuitor

Linia tehnologică pentru stoarcerea sucului din sorg zaharat are în componența sa (fig.
2.11, b,c) agregat 1 ( volum -15 m3) pentru recepția și distribuirea materiei prime,transportor –
melc 2, transportor de alimentare cu racl ete 3, separator aerodinamic 4, dozator vibrant 5, prese
6, 7, 8 cu trei tăvălugi fiecare pentru stoarcerea sucului, transportor 9 pentru evacuarea bagasei
în mijloace de transport.

2.4. Valorificarea sorgului zaharat pentru obținerea alcoolului
Datorit ă conținutului ridicat de amidon, boabele de so rg sunt un material important in
realizarea de alcool. În mod normal, boabele de sorg de 1000 kg pot produce alcool de 390 de
litri. La baza obținerii alcoolului etilic stă fermentația alcoolică (anaerobă) a g lucidelor sub
acțiunea drojdiilor, utilizând tulpini selecționate. În urma fermentației alcoolice se formează, ca
compuși principali, alcoolul etilic și CO 2. Durata fermentării este de 48 -72 de ore, în funcție de
temperatură. În urma fermentării rezu ltă alcoolul etilic și CO 2. În cazul obținerii alcoolului din
melasă, cantitatea de drojdii folosită p entru fermentare este mai mare [4].
Fabricarea berii este cunoscută de mii de ani, babilonienii și sumerienii fiind primii care au
pus în practică fabricarea acesteia. Berea este o bautură foarte apreciată, existând pe piața de
consum o varietate mare de tipuri de bere, blondă și brună, cu conținut mare sau redus de alcool

Cercetări privind posibilitățile de valorificare energetică a sorgului zaharat
Masterandă: Mihaela GÂRDEANU 9 Coor d. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU (chiar zero). Din sorg zahara t se poate fabrica bere (fig. 2.1 2) sau diferite tipuri de b ăuturi
alcoolice (fig. 2.13) [4].

Fig. 2.12. Bere africană fabricată din sorg [ 4] Fig. 2.13. Bauturi spirtoase fabricate din sorg [ 4]

Drojdiile folosite în industria fermentativă la fabricarea alcoolului, a drojdiei de panificație
și a berii sunt plante microscopice unicelulare, au dimensiunea de 6 -10 µ și nu conțin clorofilă.
Ele fac parte din familia S accharomycetaceae , genul Saccharomyces , specia Saccharomyces
cerevisiae. Aceste drojdii se mai numesc și drojdii adevărate, având drept caracterist ică faptul că
fermentează energic și complet zaharul. Pentru selecționarea drojdiilor folosite în industria
fermentativa , acesta este criteriul de baza.
După modul de fermentare se deosebesc două feluri de drojdii cultivate: de fermentație
inferioară și de fermentație superioară, bazându -se pe faptul că drojdia de fermentați e inferioară
folosită la fabricarea berii formează un sediment floconos în tancurile de fermentare. Pentru
aceste drojdii de fermentatie inferioară optimum de temperatură este între 8 -12șC, produc and o
cantitate mica de alcool. Datorita acestui fapt, la producerea alcoolului se folosesc drojdiile de
fermentație superioară, care se dispersează uniform în toata masa lichidului care fermentează,
optimum de temperatura fiind între 25 -30șC, rezultând o cantitate net superioară de alco ol, în
comparatie cu droj diile de fermentatie inferioara [ 10].
În prezent cel mai ieftin alcool este produs în Brazilia din trestia de zahăr. Aceasta este
tehnologia cea mai simplă și ieftină de producere a zahărului și a alcoolului. Se compune din
următoar ele cicluri: se curăță tulpinile de frunze, se preseaza tulpinile pana la eliberarea sucului,
se adăugă sucul de drojdie și zahar, alcoolul se separă prin distilare [9, 10].
Producția de alcool cu tulpină de sorg dulce ca materie primă nu necesită tehnologi e
complicată și echipamente scumpe, de asemenea, perioada de producție este scurtă din cauza
unor proceduri care sunt lăsate afară. Este o metodă de producere a alcoolului cu cost red us.
În ceea ce privește conținutul de amidon, începutul lunii octombrie e ste cel mai bun
moment pentru recoltare atunci când cantitatea de amidon este mare. Amidonul poate fi utilizat
pentru a produce alcool prin fermentare. Sucul de sorg dulce conține o cantitate mare de zahăr
fermentabil. Conținutul de zahăr variază în fu ncție de condițiile de sol și soiurile de sorg dulce
[10].

2.5. Valorificarea sorgului zaharat pentru obținerea bioetanolului
Din 2009, Uniunea Europ eană (UE) promovează bioenergia ca una dintre principalele
surse de energie regenerab ile, cu emisii reduse de c arbon atinge obiectivele ambitioase privind
clima și energia pentru 2020 . Bioenergia este în prezent cea mai importantă sursă de energie

Cercetări privind posibilitățile de valorificare energetică a sorgului zaharat
Masterandă: Mihaela GÂRDEANU 10 Coor d. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU regenerabilă în UE, iar cererea de biomasă în Europa și în întreaga lume crește, atât în sectorul
de încălzire, cât și în sectorul energetic.
În rândul culturilor energetice anua le se consideră sorgul de biomasă ca o materie primă
care ar putea juca un rol important în producția de energie ca o cultură energetică lignocelulozică
dedicată, atât pentru digestia anaerobă, cât și pentru producerea de bioetanol din a doua
generație . Bioetanolul e ste o resursă biodegradabilă, netoxică și regenerabilă, cu potențialul de a
minimiza emisiile de particule în motoarele cu aprindere prin compresie . La nivel global, cel mai
consumat biocombustibil din sectorul transporturilor este bioetanolul.
Producția mondială de etanol pe bază de benzină în 2013 a fost de 88,7 miliarde de litri
cele două mari țări producătoare fiind SUA la 50,3 miliarde de litri și Brazilia la 23,7 miliarde de
litri. Producția globală de bioetanol a crescut de la 13.123 milioane galoane până la 27.023
milioane de galoane. Figura 2.18 prezintă producția globală de bioetanol între 2007 și 2016 [6].

Fig. 2.1 8. Producția globală de etanol [6]

Oamenii de știință au demo nstrat avantajele utilizării sorgului pentru producția de
biocombustibili. Prin urmare, din sorg se poate produce si bioetanolul [4]. Utilizarea eficientă a
sorgului pentru producerea d e energie este foarte puternică afectată de conținutul mare de
umiditat e la momentul recoltării și de riscul de producție de a nu atinge un prag determinat de
biomasă necesar pentru a satisface nevoile de biomasă ale centralei electrice. În acest fel, sorgul
dulce, cu multiplanul său de resurse de amidon, zahăr și celuloză, e ste considerat o recoltă
energetică foarte promițătoare pentru abordarea sa în biorafinării . Deși un număr de tehnologii
de a doua generație pentru producerea de combus tibil etanol au fost propuse și a testat utilizarea
unor cantități mari de substanțe chi mice severe și enzime necesare pentru eliberarea zahar urilor
din materialele vegetale au făcut cele mai multe tehnologii foarte scumpe. conceptul de bio –
rafinărie a fost dezvo ltat într -un efort de a produce o mare varietate de produse dintr -o singură
mater ie primă de biomasă care ar ajuta la fabricarea instalației de producție din punct de vedere
economic.
Sorgul dulce poate produce mai mult etanol pe unitatea de teren decât multe alte culturi,
mai ales sub o producție minimă de input. În prezent, bioetanol ul este sursa cea mai promițătoare
de energie regenerabilă pentru producția de petrol. Bioetanolul are potențialul de a furniza
energie durabilă și rentabilă, reducând în același timp emisiile de gaze cu efect de seră.
Bioetanolul este un biocombustibil re generabil și durabil care se așteaptă să aibă un

Cercetări privind posibilitățile de valorificare energetică a sorgului zaharat
Masterandă: Mihaela GÂRDEANU 11 Coor d. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU viitor promițător în abordarea crizei actuale a energiei. Este o resursă biodegradabilă, netoxică
și regenerabilă, cu potențialul de a minimiza emisiile de particule în motoarele cu aprindere prin
compresie. La nivel global, bioetanolul este cel mai consumabil biocombustibil din sectorul
transporturilor. Majoritatea beneficiilor asociate cu aceasta sunt reducerea importurilor de petrol
și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 60 -94% în comparație cu combustibilii fosili.
Cel mai important avantaj este conținutul de octan. Pe lângă faptul că este o sursă ieftină de
octan, este de asemenea, cel mai sigur și cel mai curat combustibil alternativ disponibil [2].
Sorgul dulce Sorghum bicolor (L.) Moench a fost recunoscut pe scară largă ca o cultură
energetică promițătoare pentru producția de bioetanol datorită productivității sale relativ
ridicate de biomasă și cerințelor reduse de intrare [3]. Bioetanolul este obținut prin fermentare
microbiană de zaharuri extrase din culturi bogate în zahăr și din amidon, sau din biomasa
lignocelulozică nealimentară. Pentru a fi economic și competitiv în calitate de combustibil
alternativ bioetanolul trebuie produs fie din culturile necomestibile, fie din biomasa cu costur i
reduse, și anume materiale lignocelulozice, ca substrat durabil, pentru a elimina [10, 18].
Bioetanolul este etanol produs prin distilarea fermentatului unor zaharuri simple (glucoza,
maltoza, rafinoză). Aceste zaharuri simple se obțin din [10]:
– plante zaharifere (sfeclă -de-zahăr; trestie de zahăr; sorg -zaharat);
– plante amidonoase (porumb, grâu, cartof);
– material lignocelulozic (biomasa reziduală).
Amidonul și materialul lignocelulozic (de fapt hemiceluloze și celuloze) se transformă în
zaharuri simp le prin procedee de d egradare (hidroliză) enzimatică. Soluția de zaharuri
fermentescibile se tratează cu drojdie -de–bere (sau, în tehnologiile avansate cu bacterii
Zygomonas mobilis ) și se lasă la fermentat. Fermentația alcoolica durează 2 -3 zile în cazul
drojdiilor, câteva ore în cazul bacteriilor. Vasele în care se produce fermentația trebuie răcite,
deoarece prin fermentarea fiecărui kg de zahăr fermentescibil se degajă 133 kcal. Bioxidul de
carbon format în acest timp poate fi colectat în gazometre (și a r trebui colectat pentru că altfel
contribuie negativ la efectul de seră).
Prin fermentația alcoolică se produce un lichid, numit plămadă, care conține până la 18 %
alcool, restul fiind apă, cantitati mici de glicerină, și alcooli: propilic, butilic, amil ic etc. Acest
lichid este supus unei prime distilări, în urma căreia rezulta etanolul brut, de 90 % concentrație.
Reziduul de la distilare se numește borhot și este folosit ca furaj, deoarece conține proteine,
grăsimi etc. Alcoolul brut este supus rectifi cării, în coloană de rectificare, obținându -se ca produs
de distilare un alcool de 95,6 %, iar ca reziduu de distilare glicerina și fuzelul, un lichid uleios,
format din alcooli superiori (propilic , butilic, amilic) [10]. Alcoolul de 95,6 % este un amestec
azeotrop, cu punct de fierbere 78,15 oC; de aceea, pentru obținerea unui alcool pur (alcool
absolut, necesar pentru a fi utilizat ca bioetanol) nu se poate recurge la încă o distilare (pentru ca
azeotropul se distileaza ca o substanță pură), ci se aplică m etode speciale de deshidratare (de
exemplu tratarea cu substanțe care se combină cu ușurință cu apa, ca oxidul de calciu, sulfat de
calciu calci nat etc.) urmată de distilare. Producerea biocombustibililor implică un lanț întreg,
care pornește cu fermierul care cultivă planta energetică și sfârșește la pompa de combustibil. La
fabricarea biocombustibililor rezultă următoarele produse secundare [10]:
– Biodiesel din rapiță: glicerină, șroturi de rapiță;
– Bioetanol din sorg zaharat: bagasa de sorg (tulpini de sor g stoarse de zahăr), drojdie de
fermentație / borhot;
– Bioetanol din porumb: borhot de porumb, drojdie de fermentație.

Cercetări privind posibilitățile de valorificare energetică a sorgului zaharat
Masterandă: Mihaela GÂRDEANU 12 Coor d. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU
În figura 2.1 4 se prezintă procesul general de producere a etanolului din boabe de sorg
zaharat, suc și baga ssă.

Fig. 2.14. Fluxul de producție a etanolului din sorg zaharat întreg [ 3]

Cercetări privind posibilitățile de valorificare energetică a sorgului zaharat
Masterandă: Mihaela GÂRDEANU 13 Coor d. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU
Fig. 2.15. Fluxul de producție a etanolului din sucul de sorg zaharat [6]

Fig. 2.1 6. Fluxul de producție a etanolului din boabe de sorg zaharat [6]

Fig. 2.1 7. Fluxul de producție a etanolului din bagassa de sorg zaharat [6]

Cercetări privind posibilitățile de valorificare energetică a sorgului zaharat
Masterandă: Mihaela GÂRDEANU 14 Coor d. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU
Tehnologie de obținere a etanolului din sorgul dulce
Diagrama fluxurilor de proces a producției de al cool este prezentată în figura 2.19.

Fig. 2.19. Diagrama fluxurilor de proces a producției de alcool [ 10, 16]
1 – Recoltare; 2 – Camion de transport; 3 – Cântărire mașină; 4 – Pâlnie; 5 – Transportor cu bandă;
6 – Concasor; 7 – Transportor cu șurub; 9 – Camion de transport; 11 – Filtru ; 12 – Tancuri depozitare;
13 – Capacități pentru maturarea produsului finit; 14 – Vaporizator; 15 – Filtru subțire; 16 – Distribuție;
17 – Depozitare

Amestecul trebuie presat de două ori, umezit între prima și a doua oară cu apă pentru a
dilua pulpa conț inută în lichid dulce (macerare), stocarea maximă posibilă fiind de circa 90 -93%
din totalul conținut în tulpinile de zahăr. Sucul extras trece prin filtru, unde impuritățile sunt
separate [9, 10].
Sorgul dulce din agricultura mondială ocupă peste 30 de mi lioane de hectare. Conținutul de
zaharuri din sucul de tulpină de sorg dulce nu este inferior trestiei de zahăr, dar sucul diferă în
compoziție. Dacă trestia de zahăr conține numai zaharoză (zahăr cristalizant), sucul de sorg dulce
conține zaharoză, în plu s glucoza și amidonul solubil în mare măsură, care interferează cu
cristalizarea. În plus, o caracteristică importantă este faptul că sorgul dulce aparține plantelor cu
fotosinteză C4 și, prin urmare, potențialul fotosintetic este de 2 -3 ori mai mare decât cel al
grâului de primăvară, boabelor de soia și sfeclei de zahăr. Numărul maxim de acumulare de
zaharuri coincide cu faza de ceară și maturitatea completă a cerealelor. De la un hectar de
însămânțare de sorg dulce puteți obține 5 -7 tone de zahăr și 15 to ne de pastă și 3 -5 m3 de alcool.
În condițiile din țara noastră planta cu randamentul cel mai mare pentru producerea de
bioetanol este sorgul zaharat [ 10, 19].

Cercetări privind posibilitățile de valorificare energetică a sorgului zaharat
Masterandă: Mihaela GÂRDEANU 15 Coor d. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU
2.6. Alte posibilitati de valorificare a sorgului zaharat
Sorgul poate înlocui integral hran a pentru animale având calități nutriționale egale sau
mai mari ca ale porumbului. Digestibilitatea sorgului este de aproximativ 86% din substanța
uscată. Are un nivel de proteină mai ridicat comparativ cu cel al porumbului.
Conținutul în amidon și grăsim i al sorgului este similar cu cel al porumbului. Mai mult
decât atât, avantajul sorgului este conținutul ridicat de proteină. De asemenea, este o sursă de
vitamine solubile.
Energia digestibilă a sorgului este destul de ridicată, precum și digestibilitat ea proteinelor
și a aminoacizilor. Flexibilitatea oferită de sorg în formularea rețetelor permite nutriționistului să
scadă costurile și să mențină același spor de creștere. Pentru creșterea porcinelor, digestibilitatea
energiei din sorg este practic egală cu cea a porumbului: 3.931 kca/kg SU la sorg, comparativ cu
3.924 kcal/kg SU la porumb (sursa INRA), iar pentru scroafe: sorg – 4.002 kcal/kg SU, porumb –
4.081 kcal/kg SU (sursa INRA). Introducerea sorgului în hrana suinelor a ajuns la 50%.
Conținutul de grăsimi al sorgului este similar cu cel al porumbului, dar cu profilul de acizi grași
mai bun. Profilul de acizi grași din rația porcilor influențează calitatea carcasei. Substanțele grase
din sorg conțin mai puține grăsimi nesaturate.
Pe lângă asta, sor gul este produsul cerealier cu cea mai mare valoare energetică.
Digestibilitatea proteinelor și nivelul aminoacizilor sunt aproape identice pentru sorg și porumb.
Unele studii au arătat că sorgul boabe poate fi încorporat în hrana animalelor întreg, nezdro bit,
fără să cauzeze pierderi legate de digestibilitate. De asemenea, se pot introduce până la 55% de
sorg în rețetele furajere ale curcanilor și până la 70% în cele ale puilor de carne și ale găinilor
ouătoare. În furajarea bovinelor pentru carne, cereale le sunt cea mai uzuală sursă de energie.
Prezența amidonului are un rol esențial în creșterea performanțelor la animale. Prin urmare,
conținutul ridicat de amidon din sorg, care este la același nivel cu cel al porumbului, îl face util
în furajul destinat î ngrășării bovinelor. Sorgul fermentează mai încet decât celelalte cereale, dar,
cu toate acestea, rata calculată a digestiei proteinelor brute, a amidonului și a substanței uscate
este aceeași atât pentru porumb, cât și pentru sorg
Sorgul conține mai mult ă proteină brută decât porumbul. În furajarea bovinelor pentru
lapte, orzul, grâul, porumbul și sorgul boabe reprezintă surse potențiale de energie. Sorgul este o
cultură preferabilă când resursele de apă ale zonei sunt limitate. Cerealele reprezintă sursa
principală de amidon în hrana vacilor pentru lapte în vederea obținerii unui nivel ridicat al
producției de lapte. Prezența amidonului în rumenul rumegătoarelor este primul pas pentru
îmbunătățirea și eficientizarea producției de lapte. În acest caz, boab ele de sorg sunt o sursă
foarte importantă de amidon. Fermentarea sorgului este mai lentă decât în cazul altor produse
cerealiere, dar este completă după 48 de ore de la introducerea în rumene.
Conținutul de celuloză a tulpinii de sorg este foarte ridicat , are aproximativ 48% d in
greutatea uscată al acesteia, ceea ce înseamna c ă acestea pot fi folosite pentru produ cerea
placajului de sorg (fig. 2.20). Totodata, prin simplul fapt ca aceasta este o plantă anuală cu multe
tipuri de soiuri cultivate peste tot în lume, utilizarea ei ca materie primă la fabricarea placajelor
se face simplu .

Cercetări privind posibilitățile de valorificare energetică a sorgului zaharat
Masterandă: Mihaela GÂRDEANU 16 Coor d. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU
Fig. 2.20. Panou conglomerat pentru fabricarea mobilierului [4]

Compa rând placa fabricata din reziduri de rășinoase și placa de fibre din sorg, placa de
sorg are mai multe avantaje:
– are o rezistență mecanică ridicată;
– capacitate de i zolare mai bună;
– foarte durabilă;
– greutatea specifică redusă
– lemn pădurilor sunt conservate.
Pe de altă parte, tulpinile de sorg sunt produse secundare a plantei după recoltarea
boabelor. Folosind tulpini de sorg pentru fabricarea placajului, se poate salva material lemnos.
Deoarece placajul de sorg este un înlocuitor pentru material lemnos, poate conserva hectare de
păduri. Placajul de sorg poate fi utilizat în construcții, la fabricarea ușilor, mobilierului și a
materialelor decorative [4].
Frunzele și tulpinile sunt materii prime pentru fabricarea hârtiei, care se poate folosi
pentru scris (hârtie materie brută), hârtie de ambalaj și alte produse. În plus rezidurile de tulpini
de sorg dulce care rămân de la producerea zaharului este de asemenea utilizat la fabricarea
hârtiei.
Comparând alte materiale din care se poate obține hârtie, frunzele de sorg și tulpinile sunt
ușor de convertit în pastă. Procedeul de fabricare a hartiei din sorg utilizează doar o cantitate
mică de produse chimice pentru a obține hârtie. Cu toate acestea, hârtia obținută din tulpini de
sorg și frunze acestei plante arată transparență puternică și o fragilitate ridicată, au o rezistență
scăzută la îndoire ș i sunt foarte casante după ce se us ucă [4].

Concluzii
Sorgul dulce, care are o mare adaptabilitate la con dițiile de secetă, salin itate, alcalin itate
și apă, este cea mai bună aleger e care trebuie pusă în aplicare în condiții climatice calde și
uscate, atât în ceea ce privește condițiile economice, cât și cele climaterice considerente de
mediu, deoarece ace astă plantă este recoltat ă 3-4 luni după plantare și poate fi plantat ă de 1-2 ori
pe an , având o putere mai mare decât trestia de zahăr, sfeclă de zahăr, porumb, grâu etc.
Biomasa energetică a viitorului ar trebui să ia în considerare dezvoltarea culturilor care
oferă mai mult decât celuloză. Astfel, rafinăriile care utilizează procesele integrate de conversie
biochimic ă și procesele de conversie termochimice ar putea utiliza culturi de sorg zaharat pentru
a produce în mod durabil combustibili și subprodus e.
În acest fel, sorgul dulce, cu multiplanul său de resurse de amidon, zahăr și celuloză, este
considerat o recoltă energetică foarte promițătoare pentru abordarea sa în biorafinării .

Cercetări privind posibilitățile de valorificare energetică a sorgului zaharat
Masterandă: Mihaela GÂRDEANU 17 Coor d. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU

Bibliografie

[1]. Almodares A., Hadi M. R., Production of bioethanol from sweet sorghum: A review, African
Journal of Agricultural Research Vol. 4 (9), pp. 772 – 780, September, 2009
[2]. Ahmad Dar R., Ahmad Dar E., Kaura A., Phutela U. G., Sweet sorghum -a
promising alternative feedstock for biofuel production Renewable and Sustainable Energy
Reviews vol. 82, Part 3, February 2018, Pages 4070 -4090;
[3]. Barcelos C.A. , Maeda R.N., Santa Anna L.M., Pereira Jr. N. Sweet sorghum as a whole -crop
feedstock for ethanol production. Biomass and Bioenergy vol. 94, pp. 46 -56, 2016
[4]. Caba I., Laza E.,Vlăduț V., Marin E., Ungureanu N., Biriș S.Șt., Găgeanu I., Voicea I.,
Istici oaia S., Olan M., Matei Gh. Sweet sorghum – an alternative for Romanian farmers in the
conditions of the current climate change. International Symposium ISB -INMATEH –
Agricultural and Mechanical Engineering, pag. 961 -970, 1 -3 nov. 2018, Bucharest;
[5]. Cal viño M., Messing J. (2012) – Sweet sorghum as a model system for bioenergy crops, Curr
Opin Biotechnol., 23(3): 323 -9;
[6]. Dar R.A., Dar E.A., Kaur A., Phutela U. G. Sweet sorghum -a promising alternative
feedstock for biofuel production. Renewable and Sus tainable Energy Reviews, vol. 82, pp.
4070 –4090 (2018).
[7]. Dalla Marta A., Mancini M., Orlando F., et al. (2014) – Sweet sorghum for bioethanol
production: crop responses to different water stress levels, Biomass Bioenergy, 64:211 -9;
[8]. Hăbășescu I., C erempei V., Balaban N. Experimental argumentation of press parameters for
squeezing juice from plant stems. INMATEH Agricultural Engineering, vol. 44, no. 3, pp. 79 -86,
2014.
[9]. Kashapov N.F., Nafikov M.M., Gazetdinov M.X., Nigmatzyanov A.R. (2016), Inno vative
production technology ethanol from sweet sorghum, IOP Conf. Ser.: Mater. Sci. Eng. 134
(012012), 1 -4;
[10]. Marin E., Vlăduț V., Voicea I., Găgeanu I., Olan M., Ungureanu N., Biriș S.Șt., Epure M.,
Considerations on the obtaining of alcohol from Swe et sorghum, International Symposium ISB –
INMATEH – Agricultural and Mechanical Engineering, pag. 971 -980, 1 -3 nov. 2018, Bucharest;
[11]. Nuanpeng S., Thanonkeo S., Yamada M., et al. (2016) – Ethanol production from sweet
sorghum juice at high temperatures using a newly isolated thermotolerant yeast Saccharomyces
cerevisiae DBKKU Y -53, Energies, 9(4):253;
[12]. Oprescu R., Voicea I., Vlăduț V., Găgeanu I., Cujbescu D., Persu C., Iuga D., Biriș S.Șt.,
Dumitru I., Stroescu Gh., Popa L -D., Boruz S. (2018) – Considerations on the extraction
technology of sugar sorghum juice, Annals Of The University Of Craiova – Agriculture,
Montanology, Cadastre, Series, Vol. 48, No. 2, 47th Conference of ESNA "Agriculture,
Cadastre, Silviculture, Food -Science And Technologies" și 14th Annual Meeting "Durable
Agriculture – Agriculture of the Future", 27 – 29 September 2018, Craiova, Romania;
[13]. Pilap W., Thanonkeo S., Klanrit P., et al. (2018) – The potential of the newly isolated
thermotolerant Kluyveromyces marxianus for hig htemperature ethanol production using sweet
sorghum juice, Biotech., 8(2):126;

Cercetări privind posibilitățile de valorificare energetică a sorgului zaharat
Masterandă: Mihaela GÂRDEANU 18 Coor d. științific: Ș.l.dr.ing. Nicoleta UNGUREANU [14]. Pramod Darvin, et al.(2012) – Hwanggeumchal sorghum Induces Cell Cycle Arrest, and
Suppresses Tumor Growth and Metastasis through Jak2/STAT Pathways in Breast Cancer
Xenog rafts-Jin Hee Park,
[15]. Ren L.T., Liu Z.X., Wei T.Y., et al. (2012) – Evaluation of energy input and output of sweet
sorghum grown as a bioenergy crop on coastal saline -alkali land, Energy, 47(1):166 -73;
[16]. Stefan L. (2017), Producerea alcoolului etil ic din cereal, Proiect;
[17].Taylor S.H., Hulme S.P., Rees M., et al. (2010) – Ecophysiological traits in C3 and C4
grasses: a phylogenetically controlled screening experiment, New Phytol., 185(3):780 -91;
[18]. Vincenza F. (2013), Lignocellulose Conversion : Enzymatic and Microbial Tools for
Bioethanol Production, Springer -Verlag, Berlin, Heidelberg. Georging, H.K., Van Soest, P;
[19].***http://www.eco -research.eu/CURS%2012%20ECO.pdf;
[20].***http://nutritiondata.self.com/facts/cereal -grains -and-pasta/5732/2