Acorduri orizontale în sistemul [612890]

Acorduri orizontale în sistemul
bancar din UE și România
DANIELA COJOCARU, LIVIU DESPA | Concurență | 20 aprilie 2018

2
DANIELA COJOCARU, LIVIU DESPA| Concurenta | 20 aprilie 2018 Conținut
1.INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 2
2.CONSIDERAȚII TEORETICE ………………………….. ………………………….. ………………….. 3
3.DECIZII ALE COMISIEI EUROPENE ………………………….. ………………………….. ………. 5
3.1 CREDIT AGRICOLE & CACEIS ………………………….. ………………………….. ………… 5
3.2 PIRAEUS BANK BNP PARIBAS & PIRAEUS WEALTH MANAGEMENT …… 9
4.DECIZII ALE COMITETULUI UNIC DE REZOLUȚIE ………………………….. ………… 12
4.1 SANTANDER & BANCO POPULAR ………………………….. ………………………….. .. 12
5.DECIZII ALE CONSILIULUI CONCURENȚEI ………………………….. ……………………. 13
5.1 BANCA TRANSILVANIA & VOLKSBANK ………………………….. …………………. 13
5.2 OTP BANK & BANCA ROMANEASCĂ ………………………….. ……………………….. 18
6.CONCLUZIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 21
7.BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 21

REZUMAT – Acest studiu analizează tendința de concentrare în sistemul bancar din UE și
România. Rezultatele analizei indică o temperare a ritmului de consolidare în UE și o ac-
celerare a acestuia în România. În ultimii 20 de ani, evol uția acestor fenomente poate fi
separate în mai multe etape: post -euro, pre -criză și post -criză, fiecare etapă fiind caracter-
izată de tendințe specifice. Zona euro a fost de -a lungul timpului mai puțin evervescentă
față de piața bancara din SUA. Se remarcă în ultimii ani o intensificare a preluărilor urmare
a deciziilor Comitetului Unic de Rezoluție a UE, prin care anumite bănci sunt pe punctul
de a da faliment, decizii care au fost ulterior contestate la Curtea Europeană de Justiție. În
România, deciziile Consiliului Concurenței ai fost în general în favoarea achizițiilor.
1.INTRODUCERE
În ultimele două decenii activele bancare au avut o creștere accelerată. Valoarea activelor
întregului sector bancar din UE -27 este echivalentă cu 350% din PIB -ul UE. În ac elași
timp, datorită procesului de fuziuni și achiziții (M & A), a existat o scădere a numărului de
instituții financiare monetare (IFM), ceea ce înseamnă că băncile individuale din țările UE –
27 au devenit din ce în ce mai mari. Dacă sectorul bancar din U E a beneficiat de o eferves-
cență a fuziunilor și achițiilor încă de acum 15 ani, în România această tendință s -a ob-
servant în ultimii 3 ani, cu câteva achiziții notabile.1

Obiectiv: Această lucrare își propune să analizeze tendințele în UE și România în ce
privește acordurile orizontale în sectorul bancar în ultim ii 10 ani.
Analiza se bazează pe deciziile Consiliului UE și cele ale Consiliului Concurenței, precum
și al Consiliului Unic de Rezoluție a UE.

1 Pawłowska Małgorzata, Changes in the size and structure of the European Union
bank ing sector – the role of competition between banks, NBP Working Paper No. 205,
Economic Institute, Warsaw, 2015

3
DANIELA COJOCARU, LIVIU DESPA| Concurenta | 20 aprilie 2018 2.CONSIDERAȚII TEORETICE
Identificăm o multitudine de studii de analiză a pieței bancare din UE, care se axeaz ă în
principal pe probleme de eficiență și concentrare a piețelor.
Introducerea monedei unice a însemnat ca instituțiile bancare care funcționează în cadrul
uniunii monetare să se angajeze în mod voluntar în fuziuni și achiziții, în special fuziuni și
achiziții (M&A) transfrontaliere, pentru a -și spori eficiența și rentabilitatea. Cu toate aces-
tea, cea mai mare creștere a fuziunilor a fost înregistrată în perioada anterioară adoptării
monedei euro în 1999, în timp ce în perioada ulterioară rata de consolid are a sistemului
financiar a scăzut. În multe țări din UE, consolidarea sectorului bancar s -a produs încă o
dată în timpul crizei financiare, însă din cause diferite față de prima fază a integrării în zona
euro. Tranzacțiile M&A sunt în prezent rezultatul achizițiilor băncilor care se confruntă cu
faliment de către alte bănci sau instituții guvernamentale. (Pawłowska, 2015)

În unele țări, o mare parte a activității bancare este în mâinile unor bănci naționale, în timp
ce în altele cota de piață a băncilor care operează național este destul de mică. Există mai
mulți indicatori de structură a pieței, inclusiv numărul băncilor din fiecare țară, rapoartele
de concentrație k -bank (CRk) și indexul Herfindahl -Hirschman (HHI). HHI, care este suma
cotelor de piață l a pătrat ale băncilor individuale, este cea mai răspândită măsură de con-
centrare. Avantajul său este acela că utilizează pe deplin informațiile obținute din dis-
tribuția pozițiilor de pe piață. Datorită modului în care este calculată, ea acordă o pondere
mai mare băncilor mai mari și permite utilizarea tuturor băncilor. Prin construcție, HHI are
o valoare superioară de 10.000 în cazul unei piețe cu o companie monopolistă cu o cotă de
piață de 100%; indicele tinde la zero în cazul unui număr mare de companii cu cote de piață
foarte mici pentru fiecare dintre acestea. (Koutsomanoli -Fillipaki, Staikouras, 2006)

Fenomenele globale ale inovării tehnologice, liberalizarea pieței bancare și dereglemen-
tarea au facilitat procesul de fuziuni și achiziții în sistemul b ancar, până la criza din 2008,
care a inversat tendința. În ultimii ani, cu tendința globală de consolidare a băncilor, s -a
înregistrat o creștere a dezbaterilor teoretice și a analizei empirice a relației dintre concen-
trația pieței bancare și performanța băncilor. Până în anii 1990, a existat o convingere gen-
erală că fuziunile nu au contribuit în mod clar la îmbunătățirea performanțelor băncilor.
Începând cu anul 2000, acest consens general a fost inversat atunci când o atenție deosebită
a fost acordată un or astfel de caracteristici specifice piețelor bancare ca prezența in-
formațiilor asimetrice, a fenomenelor de contagiune și a concurenței imperfecte sau a im-
pactului specific al concentrării băncilor, al concurenței și reglementării asupra perfor-
manței ban care. Rezultatele studiului arată că, în cadrul grupului care cuprinde toate cele
27 de țări UE, între 1996 și 2008, băncile mai eficiente din punct de vedere al costurilor au
funcționat în piețe mai puțin concentrate. (Ferreira Cândida, 2012)

Numărul instituțiilor de credit din zona euro a scăzut la 5.475 la sfârșitul anului 2015, de
la 5.614 la sfârșitul anului 2014 și 6.767 la sfârșitul anului 2008, având în vedere date
neconsolidate. Aceasta reprezintă o scădere cu 19,1% în perioada 2008 până în 201 5.
Dinamica recentă a țărilor individuale indică faptul că majoritatea țărilor din zona euro au
înregistrat o scădere a numărului de instituții de credit între 2014 și 2015. Excepții au fost
Estonia, Franța, Lituania, Letonia și Malta. În Cipru, numărul in stituțiilor de credit a rămas
neschimbat. Țările care au înregistrat cele mai puternice scăderi în termen absoluți (în jur
de 30) au fost Irlanda, Germania și Austria. (ECB, 2016)

4
DANIELA COJOCARU, LIVIU DESPA| Concurenta | 20 aprilie 2018 Având o perspectivă pe termen mai lung, Grecia, Cipru și Spania au înregist rat cea mai
mare scădere relativă a numărului de instituții de credit din 2008, însă scăderile în această
perioadă au fost de asemenea remarcate în Finlanda, Franța, Italia, Portugalia, Irlanda și
Olanda. Reflectând dimensiunea și caracteristicile structur ale ale țărilor lor, instituțiile de
credit austriece, franceze, germane și italiene au reprezentat la sfârșitul anului 2015 aprox-
imativ 66% din instituțiile de credit din zona euro, comparativ cu 67% în 2008 și cu 70%
în 2014. (ECB, 2016)

De interes în a naliza multor specialiști este legătura dintre consolidarea sistemului bancar
și eficiența acestuia, subiectul fiind de foarte mare interes pentru UE.

Rationalizarea și redimensionarea sistemului bancar din zona euro sugerează că eficiența
globală a siste mului a fost îmbunătățită în perioada 2008 – 2015. Activitatea totală de fuzi-
uni și achiziții în sectorul bancar din UE a înregistrat o tendință descendentă de la valorile
ridicate înregistrate în 2007, în special în ceea ce privește valoarea și numărul de tranzacții.
Din 2008 până în 2015, valoarea totală a tranzacțiilor a scăzut de la aproximativ 39 de
miliarde EUR la aproximativ 9,5 miliarde de euro. În prima jumătate a anului 2016,
valoarea tranzacțiilor înregistrate a fost mai mică de 1 miliard de euro . Activitatea de fuzi-
uni și achiziții în 2015 și în prima jumătate a anului 2016 pare a fi dominată de consolidarea
sectorului bancar din zona euro și de eforturile de diversificare a riscurilor din punct de
vedere geografic, atât în statele membre ale U E din afara zonei euro, cât și în afara UE.
Majoritatea tranzacțiilor interne și transfrontaliere înregistrate în 2015 și în prima jumătate
a anului 2016 au fost relativ mici. (ECB, 2016)

Concentrația pieței, măsurată prin ponderea activelor totale deținu te de cele mai mari cinci
instituții de credit sau de HHI, a înregistrat o creștere tot mai mare atât la nivelul zonei
euro, cât și la nivelul UE de la perioada anterioară crizei, deși a scăzut în 2015 (HHI în
zona euro a scăzut de la 732 la 722 între 2014 și 2015, în timp ce ponderea activelor totale
deținute de cele mai mari cinci instituții de credit a scăzut ușor de la 48,42% la 47,98%).
(ECB, 2016)
Ca o trăsătură uimitoare a pieței europene este faptul că numărul de fuziuni și achiziții
transfrontalier e din zona euro între băncile din Europa este semnificativ mai mic decât în
SUA. Înainte de criză, sistemul financiar al Uniunii Europene a devenit din ce în ce mai
integrat, în special în zona euro. Criza financiară a împiedicat tranzacțiile transfronta liere
în zona euro, dar nu și în SUA.

Figura 1: Număr total tranzacții M&A care implică bănci din ZE17

5
DANIELA COJOCARU, LIVIU DESPA| Concurenta | 20 aprilie 2018

În urma crizei (subperioada 2009 -2013), ponderea tranzacțiilor care implică numai băncile
din zona euro a crescut de la 50% din total la 56%. Val orile au fost determinate, în mare
parte, de o creștere puternică a ponderii tranzacțiilor care implică doar bănci din aceeași
țară EA, care au variat de la 33% la 45%. Unul dintre posibilele motive pentru diferența de
rezultate este cu siguranță lipsa unu i sistem unic de supraveghere și soluționare în întreaga
Europă, care a descurajat activitatea transfrontalieră, în special în perioadele de criză. (Sa-
pir, Wolff , 2013)
În ultimii ani în România au avut loc mai multe tranzacții cu bănci și portofolii banc are.
Royal Bank of Scotland și -a vândut operațiunile în două etape (2013 și 2014) către
UniCredit, MKB a vândut fosta Romexterra Bank unui fond de investiții al Axxess Capital
(2013), care a modelat Patria Bank după achiziția Carpatica (2016), grupul banc ar portu-
ghez Millennium a vândut subsidiara locală către OTP (2014), care în iulie 2017 a semnat
și achiziția Banca Românească de la grupul elen National Bank of Greece, iar Volksbank
a vândut banca din România către Banca Transilvania în aprilie 2015.
Cele mai ample mișcări în top 10 după activele locale, precum și cel mai important avans
al procesului de consolidare bancară locală în ansamblu de la declanșarea crizei financiare
globale sunt de așteptat să se producă în 2018, când este așteptată finalizare a vânzării
Bancpost și Banca Românească, tranzacții aflate în curs în acest moment. 2

2 http://mirsanu.ro/13158 -2/

6
DANIELA COJOCARU, LIVIU DESPA| Concurenta | 20 aprilie 2018 3.DECIZII ALE COMISIEI EUROPENE
3.1 CREDIT AGRICOLE & CACEIS

INFORMARE COMISIA EUROPEANĂ

În 20/05/2009, Comisia Europeană a primit o notificare a unei concentrări propuse în te-
meiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului prin care compania
Crédit Agricole, SA ("Crédit Agricole", Franța) dobândește, în sensul articolului 3 alineatul
(1) litera (b) din regulamentu l Consiliului pe o parte a întreprinderii CACEIS SAS ("CA-
CEIS", Franța), controlată de Natixis și Crédit Agricole, prin achiziționare de acțiuni.

Activitățile economice ale companiilor în cauză sunt:
• Crédit Agricole: activează în domeniul serviciilor ba ncare și de asigurări;
• CACEIS: este în prezent un joint -venture între Natixis și Crédit Agricole, care activează
în custodie și administrarea fondurilor pentru clienții instituționali.

După examinarea notificării, Comisia a concluzionat că operațiunea n otificată intră în do-
meniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului și al alineatului (5)
litera (d) din Comunicarea Comisiei privind procedura simplificată de tratare a anumitor
concentrări în cadrul Consiliului Regulamentul (CE) nr . 139/2004.
SUPORT LEGISLATIV
1. Articolul 3, REGULAMENTUL (CE) NR. 139/2004 AL CONSILIULUI, din
20 ianuarie 2004, privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi
Definiția concentrării
3(1)(b) Se consideră că se realizează o concentrare în caz ul în care modificarea de durată
a controlului rezultă în urma: preluării, de către una sau mai multe persoane care contro-
lează deja cel puțin o întreprindere sau de către una sau mai multe întreprinderi, fie prin
achiziționarea de valori mobiliare sau de active, fie prin contract sau prin orice alte mijlo-
ace, a controlului direct sau indirect asupra uneia sau mai multor întreprinderi sau părți ale
acestora.
2. Articolul 4, REGULAMENTUL (CE) NR. 139/2004 AL CONSILIULUI, din
20 ianuarie 2004, privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi
Notificarea prealabilă a concentrărilor și trimiterea prealabilă notificării la cererea
părților care fac notificarea
(1) Concentrările care au dimensiune comunitară definite în prezentul regulament trebuie
notificate Comisiei înainte de punerea în aplicare și după încheierea acordului, anunțarea
ofertei publice sau după preluarea pachetului de control.
Notificarea poate fi efectuată și în cazurile în care întreprinderile implicate demonstrează
Comisiei inten ția de bună credință de a încheia un acord sau, în cazul unei oferte publice,
în cazul în care și -au anunțat public intenția de a face o astfel de ofertă, cu condiția ca
acordul sau oferta planificată să aibă ca rezultat o concentrare cu dimensiune comunit ară.

7
DANIELA COJOCARU, LIVIU DESPA| Concurenta | 20 aprilie 2018 În sensul prezentului regulament, termenul „concentrare notificată” include, de asemenea,
concentrările planificate, notificate în conformitate cu al doilea paragraf. În sensul aline-
atelor (4) și (5) din prezentul articol, termenul „concentrare” inclu de concentrările planifi-
cate în sensul celui de -al doilea paragraf.
(2) O concentrare constând într -o fuziune în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) sau
în preluarea controlului în comun în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) se notif ică
împreună de către părțile la fuziune sau de către cele care au dobândit controlul în comun,
după caz. În toate celelalte cazuri, notificarea trebuie realizată de persoana sau întreprin-
derea care preia controlul asupra uneia sau mai multor întreprinderi sau asupra unei părți
din una sau mai multe întreprinderi.
(3) În cazurile în care Comisia constată că o concentrare notificată intră în sfera de
aplicare a prezentului regulament, aceasta publică faptul că s -a făcut notificarea,
menționând în același t imp și numele întreprinderilor implicate, țările lor de origine, natura
concentrării și sectoarele economice implicate. Comisia ia în considerare interesul legitim
al întreprinderilor privind protejarea secretelor de afaceri ale acestora.
(4) Înainte de notificarea unei concentrări în sensul alineatului (1), persoanele sau
întreprinderile menționate la alineatul (2) pot informa Comisia, prin intermediul unei cereri
motivate, cu privire la faptul că respectiva concentrare poate afecta în mod semnificativ
concurența pe o piață dintr -un stat membru care prezintă toate caracteristicile unei piețe
distincte și, prin urmare, trebuie examinată, integral sau parțial, de statul membru în cauză.
Comisia transmite fără întârziere această cerere tuturor statelor membr e. Statul membru
menționat în memoriul motivat își exprimă acordul sau dezacordul privind cererea de
trimitere a cazului în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea memoriului. În cazul în
care statul membru în cauză nu ia o astfel de decizie în acest t ermen, se consideră că este
de acord.
Cu excepția cazurilor în care statul membru în cauză își exprimă dezacordul, în cazul în
care consideră că există o astfel de piață distinctă și că, pe piața în cauză, concurența poate
fi afectată semnificativ de conce ntrare, Comisia poate decide să trimită integral sau parțial
cazul autorităților competente ale statului membru în cauză în vederea aplicării legislației
naționale a acestui stat privind concurența.
Decizia privind trimiterea sau netrimiterea cazului în co nformitate cu al treilea paragraf se
adoptă în termen de 25 de zile lucrătoare de la primirea de către Comisie a cererii motivate.
Comisia informează celelalte state membre și persoanele și întreprinderile implicate cu
privire la decizia sa. În cazul în ca re Comisia nu adoptă o decizie în acest termen, se con-
sideră că a decis să trimită cazul în conformitate cu cererea prezentată de persoanele sau
de întreprinderile implicate.
În cazul în care Comisia decide sau se consideră că a decis, în conformitate cu a l treilea și
al patrulea paragraf, să trimită integral cazul, nu se efectuează o notificare în conformitate
cu alineatul (1) și se aplică legislația națională privind concurența. Articolul 9 alineatele
(6)-(9) se aplică mutatis mutandis .
(5) În ceea ce privește o concentrare, astfel cum este definită la articolul 3, care nu are
dimensiune comunitară în sensul articolului 1 și care poate fi examinată în conformitate cu
legislațiile naționale privind concurența a cel puțin trei state membre, persoanele sau
întreprinderile menționate la alineatul (2) pot informa Comisia, înainte de orice notificare

8
DANIELA COJOCARU, LIVIU DESPA| Concurenta | 20 aprilie 2018 adresată autorităților competente, prin intermediul unei cereri motivate, că respectiva con-
centrare trebuie examinată de către Comisie.
Comisia transmite fără înt ârziere cererea în cauză tuturor statelor membre.
Orice stat membru care este competent să examineze concentrarea în conformitate cu leg-
islația sa națională privind concurența își poate exprima, în termen de 15 zile lucrătoare de
la primirea cererii motiva te, dezacordul privind solicitarea de a trimite cazul.
În situația în care cel puțin unul dintre aceste state membre și -a exprimat dezacordul în
conformitate cu al treilea paragraf în termenul de 15 zile lucrătoare, cazul nu se trimite.
Comisia informează fără întârziere toate statele membre și persoanele și întreprinderile im-
plicate cu privire la exprimarea unui astfel de dezacord.
În cazul în care nici un stat membru nu și -a exprimat dezacordul în conformitate cu al
treilea paragraf în termenul de 15 zile lucrătoare, se consideră că respectiva concentrare
are dimensiune comunitară și trebuie notificată Comisiei în conformitate cu alineatele (1)
și (2). În astfel de situații, nici un stat membru nu aplică concentrării legislația sa națională
privind concure nța.
(6) Comisia prezintă Consiliului un raport privind aplicarea alineatelor (4) și (5) până la
1 iulie 2009. Ca urmare a acestui raport și la propunerea Comisiei, Consiliul, hotărând cu
majoritate calificată, poate revizui alineatele (4) și (5).
3. Par agraful 5 (d) din Comunicarea Comisiei privind procedura simplificată de tratare a
anumitor concentrări în cadrul Consiliului Regulamentul (CE) nr. 139/2004.

CATEGORIILE DE CONCENTRAȚII CALIFICATE PENTRU AVIZARE ÎN PROCE-
DURĂ SIMPLIFICATĂ

Concentrații eli gibile
5. În principiu, Comisia va aplica procedura simplificată pentru fiecare dintre următoarele
categorii de concentrări:

d) o parte trebuie să obțină controlul exclusiv asupra unei întreprinderi asupra căreia are
deja control în comun.

Figura 2. Dec izia CE de avizare a concentrării

9
DANIELA COJOCARU, LIVIU DESPA| Concurenta | 20 aprilie 2018 SUBSTANȚA ECONOMICĂ3
În 30 iunie 2009, Crédit Agricole S.A. anunță finalizarea achiziției a 35% din capitalul
social și drepturile de vot ale CACEIS pentru 595 milioane de euro. Achiziția a primit
toate autorizațiile necesare din partea autorităților de reglementare. Ca urmare a acestei
achiziții, Crédit Agricole S.A. acum deține 85% din capitalul social al CACEIS (față de
50% anterior) și, prin urmare, exercită un control exclusiv. Natixis menține o participație
de 15%. Această achiziție va consolida poziția Grupului Crédit Agricole în domeniul ser-
viciilor financiare pentru clienții instituționali. Cu aproximativ 2,2 miliarde de euro în ac-
tive sub custodie și 1 miliard de euro în fonduri administrat e, CACEIS se situează printre
liderii mondiali în aceste afaceri.
Prin această tranzacție, Grupul va:
• Crește baza de venituri recurente într -o afacere care se bucură de o creștere susținută,
care nu este foarte capital -intensivă;
• Îmbunătăți capacității de a spori eficiența operațională a acestei platforme industriale. În
plus, platforma va fi deschisă altor parteneri europeni pentru a valorifica economiile de
scară inerente acestor activități;
• Debloca mai multe sinergii cu liniile de afaceri de admini strare a activelor.

3 Comunicare companie

10
DANIELA COJOCARU, LIVIU DESPA| Concurenta | 20 aprilie 2018 3.2 PIRAEUS BANK BNP PARIBAS & PIRAEUS W EALTH MANAGEMENT

INFORMARE COMISIA EUROPEANĂ

La data de 25 august 2009, Comisia Europeană a primit o notificare a unei concentrări
propuse în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului prin
care întreprinderea Piraeus Bank SA ("Piraeus Bank", Grecia) și BNP Paribas SA
("BNPP", Franța) dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamen-
tul Consiliului, controlul în comun asupra companiilor Pi raeus Wealth Management
AEPEY ("Grecia JV") și Piraeus Wealth Management (Elveția) SA ("Swiss JV", Elveția),
prin achiziția de acțiuni într -o societate nou înființată care constituie o asociație în partici-
pațiune.

Activitățile economice ale companiile vizate sunt:
• Piraeus Bank: o bancă listată la Bursa de Valori din Atena, care activează în Grecia și o
serie de țări din Europa de Sud -Est.
• BNPP: Un grup bancar din Franța cu operațiuni bancare cu amănuntul, administrarea
activelor și în sectorul corpo rativ și de investiții.
• Greek JV: va combina activitățile de administrare a activelor din Grecia efectuate în
divizia Piraeus Bank Wealth Management și în cadrul filialei BNPP Wealth Management
din Grecia. Va fi dedicat serviciilor de administrare a acti velor în Grecia.
• Swiss JV: o companie care va oferi servicii internaționale de gestionare a averii, în special
investitorilor greci înstăriți.

După examinarea notificării, Comisia a concluzionat că operațiunea notificată intră în do-
meniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului și al alineatului (5)
litera (c) din Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de tratare a anumitor
concentrări în cadrul Consiliului Regulamentul (CE) nr. 139/2004.
SUPORT LEGISLATIV
1. Idem – Articolul 3, REGULAMENTUL (CE) NR. 139/2004 AL CONSILIULUI,
din 20 ianuarie 2004, privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi
2. Idem – Articolul 4, REGULAMENTUL (CE) NR. 139/2004 AL CONSILIULUI,
din 20 ianuarie 2004, privind controlul concen trărilor economice între întreprinderi
3. 3. Paragraful 5 (c) din Comunicarea Comisiei privind procedura simplificată de
tratare a anumitor concentrări în cadrul Consiliului Regulamentul (CE) nr.
139/2004.

CATEGORIILE DE CONCENTRAȚII CALIFICATE PENTRU AVIZAR E ÎN
PROCEDURĂ SIMPLIFICATĂ
Concentrații eligibile

5. În principiu, Comisia va aplica procedura simplificată pentru fiecare dintre
următoarele categorii de concentrări:
(c) două sau mai multe întreprinderi fuzionează sau una sau mai multe întreprinderi
dobândesc un control unic sau în comun asupra unei alte întreprinderi și sunt
îndeplinite ambele condiții:

11
DANIELA COJOCARU, LIVIU DESPA| Concurenta | 20 aprilie 2018 (i) cota de piață combinată a tuturor părților la concentrare care sunt impli-
cate în activități economice pe același produs și pe piața geografică (r elații orizon-
tale) este mai mică de 20%;
(ii) cotele de piață individuale sau combinate ale tuturor părților la concen-
trare care sunt implicate în activități economice pe o piață de produse care este în
amonte sau în aval de o piață de produse în care este angajată orice altă parte la
concentrare (relații verticale) sunt mai puțin de 30%.

Figura 3. Decizia CE de avizare a concentrării

SUBSTANȚA ECONOMICĂ4
Piraeus Bank și BNP Wealth Management au anunțat pe 3 iulie 2009 că au înch eiat un
parteneriat strategic în managementul averii în țările în care este prezent Grupul Piraeus
Bank. Parteneriatul va crea o combinație unică de expertiză locală puternică în Grecia și
know -how și structuri internaționale, permițând clienților să acces eze soluții de manage-
ment al averii care să includă o ofertă completă de produse și servicii pe piața internă,
precum și în managementul internațional al averii.
La închiderea tranzacției, care se așteaptă să aibă loc în ultimul trimestru al anului 2009,
parteneriatul va fi materializat prin două noi societăți mixte, una în Grecia și una în Elveția,
care va poziționa partenerii în fruntea industriei de management al averii pentru clientele
din Grecia. În Grecia, acest joint -venture va permite companiei Pira eus Bank și BNP Pari-
bas Wealth Management să creeze un specialist de notorietate în managementul averii,
beneficiind de expertiza și structurile de lider mondial în managementul averii, BNP Pari-
bas Wealth Management și platforma puternică de prezență local ă și de retail a băncii din
Piraeus. Joint -venture -ul elvețian va fi dedicat nevoilor de gestionare a averii internaționale

4 Comunicare companie

12
DANIELA COJOCARU, LIVIU DESPA| Concurenta | 20 aprilie 2018 ale clienților din Grecia și din alte țări în care se înființează Grupul Piraeus Bank și va
profita de platforma solidă de know -how și de servicii a BNP Paribas din Elveția.
Prin combinarea punctelor forte ale ofertelor și structurilor lor, precum și a modelelor lor
de afaceri extrem de complementare, Piraeus Bank și BNP Paribas Wealth Management
urmăresc să construiască o forță motric e în piețele în care este prezent Grupul Piraeus
Bank, consolidând poziția lor competitivă pentru deservirea clienților din Grecia și țările
vecine.
Finalizarea parteneriatului strategic vizat este supusă aprobărilor corespunzătoare de regle-
mentare.

13
DANIELA COJOCARU, LIVIU DESPA| Concurenta | 20 aprilie 2018 4.DE CIZII ALE COMITETULUI UNIC DE REZOLUȚIE
4.1 SANTANDER & BANCO POPULAR

INFORMARE COMITETUL UNIC DE REZOLUȚIE (SRB)
În 7 iunie 2017, Comitetul Unic de Rezoluție (SRB) a transferat Banco Santander S.A
(Santander) toate acțiunile și instrumentele de capital ale Banco Popular Español S.A.
(Banco Popular). Aceasta înseamnă că Banco Popular va funcționa în condiții normale de
afaceri ca solvent și membru lichid al Grupului Santander cu efect imediat.
Datorită situației sale recente de lichiditate, Banca Centrală Europeană (BCE) a decis că
Banco Popular "a eșuat sau ar putea eșua" la 6 iunie 2017 și a notificat SRB în consecință.
SRB și Autoritatea Națională de Rezoluție Spaniolă – FROB – au decis că vânzarea a fost
în interesul publicului deoarece protejează toți deponenții Banco Popular și asigură stabil-
itatea financiară. Sistemul de rezoluție intră în vigoare astăzi, în urma aprobării de către
Comisia Europeană.
Prețul de achiziție plătit de Santander pentru acțiunile și instrumentele de capital ale Banco
Popula r este de 1 Euro.
SRB a decis că vânzarea respectă obiectivele rezoluției și asigură stabilitatea financiară în
Spania și Portugalia, unde Banco Popular deține o filială. Drept urmare, acțiunile, inclusiv
întreaga activitate a Banco Popular și a filialelo r sale, au fost transferate grupului Santander
începând cu data de 7 iunie 2017. SRB, prin decizia sa, protejează efectiv deponenții Banco
Popular și funcțiile sale critice pentru a evita efecte negative asupra stabilității financiare
și asupra economiei r eale, fără a utiliza fonduri publice.
SUPORT LEGISLATIV:
• DIRECTIVA 2009/59 / UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A
CONSILIULUI din 15 mai 2014 de stabilire a unui cadru pentru redresarea și
soluționarea situațiilor de criză a instituțiilor de credit și a întreprinderilor de
investiții și de modificare a Directivei 82/891 / CEE a Consiliului și a Directivelor
2001/24 / CE, 2002/47 / CE, 2004/25 / CE, 2005/56 / CE, 2007/36 / CE, 2011/35 /
2010 și (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului
• REGULAMENTUL (UE) NR. 806/2014 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN
ȘI AL CONSILIULUI din 15 iulie 2014 de instituire a unor norme uniforme și a
unei proceduri uniforme de soluționare a situației instituțiilor de credit și a anumitor
întreprinderi de investiții în ca drul unui mecanism de rezoluție unică și al unui fond
unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010
Consiliul unic de rezoluție (SRB) este autoritatea de rezoluție din cadrul Uniunii bancare.
Împreună cu autoritățile naționale de r ezoluție (ANR) formează mecanismul de rezoluție
unică. SRB colaborează îndeaproape cu ANR -urile statelor membre participante, Comisia
Europeană (CE), Parlamentul European (PE), Banca Centrală Europeană (BCE) și auto-
ritățile naționale competente (ANC). Auto ritățile naționale de reglementare joacă un rol –
cheie în cadrul Uniunii bancare. Misiunea SRB este de a asigura o rezolvare ordonată a
băncilor care au probleme cu impact minim asupra economiei reale și asupra finanțelor
publice ale statelor membre partici pante ale Uniunii bancare.
IMPLICAREA CURȚII EUROPENE DE JUSTIȚIE

14
DANIELA COJOCARU, LIVIU DESPA| Concurenta | 20 aprilie 2018 Investitorii mexicani au inițiat acțiuni în justiție împotriva autorităților europene care au
supravegheat eșecul Banco Popular, încercând să răstoarne deciziile care au dus la
preluarea băn cii de către Santander pentru 1 euro.
Acționarii, conduși de Antonio del Valle, un om de afaceri proeminent mexican, au depus
o contestație juridică la Curtea Europeană de Justiție, încercând să anuleze decizia auto-
rităților de reglementare din UE.

15
DANIELA COJOCARU, LIVIU DESPA| Concurenta | 20 aprilie 2018 5.DECI ZII ALE CONSILIULUI CONCURENȚEI
5.1 BANCA TRANSILVANIA & VOLKSBANK

INFORMARE CONSILIUL CONCURENȚEI

Prin adresa înregistrată la Consiliul Concurenței cu nr. RS 03/02.02.2015, Banca Transil-
vania S.A. (denumită ȋn continuare BT) a înaintat notificarea opera țiunii de concentrare
economică realizată prin preluarea controlului unic direct asupra Volksbank România S.A.
(denumită în continuare VBRO) și, indirect, asupra Volksbank România Services S.R.L.
(denumită în continuare VB Services).

În baza contractului de vânzare cumpărare (denumit în continuare contract), încheiat la data
de 10 decembrie 2014, BT și BT Investments1 S.R.L. achiziționează 100% din acțiunile
VBRO, acționarii actuali urmând să se retragă din societate. Capitalul social al BT Invest-
ments S. R.L. este deținut de către BT în proporție de 100%. Prin urmare, deținerea acțiu-
nilor va oferi BT controlul unic direct asupra VBRO și, indirect, asupra VB Services. To-
todată, creanțele deținute la finalizarea operațiunii, de acționarii finali și de grupur ile aces-
tora asupra VBRO, vor fi de asemenea transferate către BT. După finalizarea operațiunii,
BT va începe un proces de fuziune prin absorbție a VBRO. La data fuziunii, BT va deține
deja controlul unic asupra VBRO, astfel că această operațiune nu va rep rezintă o concen-
trare economică în sensul legislației din domeniul concurenței;

Notificarea a devenit efectivă la data de 02.02.2015.

BT face parte din Grupul BT, care oferă o gamă largă de servicii financiare în România
precum servicii bancare, servicii de investiții, servicii de administrare a portofoliilor și ser-
vicii de leasing. BT are o structură a acționariatului dispersată, repartizată pe acționari in-
stituționali și privați. La 31 decembrie 2014, următorii acționari înregistrau dețineri mai
mari de 5%: Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, SIF Moldova și Inter-
national Financial Corporation, membră a Grupului Băncii Mondiale. Banca achizitoare
este activă pe piața serviciilor financiar bancare, având ca obiect principal de activitate al te
activități de intermedieri monetare (cod CAEN 6419);

Societatea achiziționată, VBRO este activă pe piața serviciilor bancare și financiare, având
ca obiect principal de activitate alte activități de intermedieri monetare (cod CAEN 6419).
Acțiunile și d repturile de vot ale VBRO sunt deținute de acționarii direcți: VBI Betei-
lingungs GmbH […%] și VBI Holding GmbH […%], ambele constituite potrivit legii aus-
triece.

Potrivit contractului, vânzătorii au dorit să își înceteze activitatea cât mai repede în
Româ nia și au impus un mecanism contractual numit „lock box”, conform căruia transferul
beneficiilor și al riscurilor cu privire la activitatea VBRO este considerat a avea loc de la
semnarea contractului, întreprinderea achiziționată obligându -se să funcționez e în cursul
obișnuit al activității, cu îndeplinirea unor parametri clari și cu anumite limite privind
operațiunile excepționale. Pentru a se putea implica activ în crearea unei strategii noi de
dezvoltare a activității de care să beneficieze, în primul râ nd, consumatorii, era necesar ca

16
DANIELA COJOCARU, LIVIU DESPA| Concurenta | 20 aprilie 2018 BT să aibă acces la toate informațiile privind activitatea bancară și portofoliile clienților
astfel încât să poată elabora o strategie coerentă bazată pe date concrete;
În acest sens BT a depus o cerere privind acordarea unei derogări de la obligația instituită
la art.13 alin. (6) din lege potrivit căruia este interzisă punerea în aplicare a unei operațiuni
de concentrare economică înainte de notificare și înainte de a fi declarată compatibilă cu
un mediu concurențial norm al. În urma analizei Plenul Consiliului Concurenței a aprobat
această cerere prin Decizia 05/27.01.2015, în conformitate cu art. 13 alin. (8) din lege.
Operațiunea notificată constituie o concentrare economică în accepțiunea art. 9 alin. (1) lit.
b) din le ge și a Regulamentului privind concentrările economice, cu modificările și com-
pletările ulterioare, îndeplinind cumulativ condițiile de prag prevăzute de art. 12 din lege.
Astfel, cifra de afaceri totală realizată de întreprinderile implicate în operațiune , în anul
anterior realizării concentrării economice, depășește echivalentul în lei a 10.000.000 Euro,
iar cifra de afaceri realizată pe teritoriul României de două dintre întreprinderile implicate
în operațiune, fiecare în parte, este mai mare decât echiv alentul în lei a 4.000.000 Euro.

Tranzacția nu are o dimensiune comunitară și nu intră sub incidența Regulamentului Con-
siliului (CE) nr. 139/2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi.
Activitățile părților la concentrare se supra pun orizontal într -o măsură limitată în ceea ce
privește serviciile financiar bancare (pe segmentele de retail, corporate, servicii de investiții
financiare) și pe piața distribuției de asigurări.

În urma tranzacției cotele de piață combinate5 pe piața se rviciilor financiar bancare – seg-
mental retail, pe piața serviciilor financiar bancare – segmental corporate și pe piața ser-
viciilor financiar bancare – segmental investițiilor financiare, nu depășesc 20%, situație în
care, conform Regulamentului privind concentrările economice, ar fi fost considerate piețe
afectate. Prin urmare, operațiunea de concentrare economică nu ridică probleme de natură
concurențială și nu va afecta semnificativ concurența pe aceste segmente de piață. Această
concluzie are în veder e și faptul că pe segmentele de piață exemplificate mai sus, BT
deținea, anterior operațiunii de notificare, cote de piață între […% și …%]. Ȋn ceea ce
privește piața distribuției produselor de asigurare, având în vedere cota combinată a
părților, de s ub 2%, nu este necesară o analiză mai aprofundată.

Operațiunea de concentrare economică notificată nu ridică obstacole semnificative în calea
concurenței efective pe piața românească sau pe o parte substanțială a acesteia, în special
prin crearea sau cons olidarea unei poziții dominante.

În temeiul prevederilor art. 25 alin. (1) lit. d) din Legea concurenței 21/1996, republicată,
cu modificările și completările ulterioare, DECIDE

Art.1. În conformitate cu dispozițiile art. 45 alin. (2) lit. a) din Legea c oncurenței nr.
21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare și ale Regulamentului
privind concentrările economice, cu modificările și completările ulteiroare, se emite
prezenta decizie de neobiecțiune privind concentrarea economică real izată prin dobândirea
controlului unic direct asupra Volksbank România S.A. și, indirect, asupra Volksbank
România Services S.R.L., de către Banca Transilvania S.A., constatând că, deși operațiunea
cade sub incidența legii, nu există îndoieli serioase priv ind compatibilitatea cu un mediu
concurențial normal.

17
DANIELA COJOCARU, LIVIU DESPA| Concurenta | 20 aprilie 2018 Art.2. Banca Transilvania S.A. este obligată, conform prevederilor art. 31 alin. (2) din
Legea concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, să
plătească o taxă de autorizare a concentrării economice notificate.

Art.3. Taxa de autorizare calculată pe baza cifrelor de afaceri stabilite conform prevederilor
art. 66 din Legea concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ul-
terioare, precum și co nform Instrucțiunilor date în aplicarea prevederilor art. 32 din Legea
concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu privire
la calculul taxei de autorizare a concentrărilor economice, este de […] lei.

SUPORT LEGISL ATIV:
Legea concurenței 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare
• art. 9 alin. (1) lit. b)
(1) Sunt interzise orice acțiuni ale organelor administrației publice centrale
sau locale, având ca obiect sau putând avea ca efect restrânge rea,
împiedicarea sau denaturarea concurenței, în special:
b) să stabilească condiții discriminatorii pentru activitatea agenților
economici.
• art. 13 alin. (8)
o Consiliul Concurenței poate acorda, la cerere, o derogare de la regula
instituită la alin. (6). Cererea de acordare a derogării trebuie să fie motivată.
În decizia pe care o va emite Consiliul Concurenței va ține cont de
efectele suspendării concentrării economice asupra uneia sau mai
multora dintre întreprinderile impl icate în operațiune sau asupra unor
terți și de amenințarea reprezentată de concentrare asupra Concurenței.
Această derogare poate fi acordată sub rezerva îndeplinirii unor condiții
și obligații destinate asigurării unei concurențe efective . O derogare poate
fi acordată o ricând, atât anterior, cât și ulterior notificării.
• art. 12
(1) Prevederile prezentului capitol se aplică operațiunilor de concentrare
economică, atunci când cifra de afaceri cumulată a întreprinderilor

18
DANIELA COJOCARU, LIVIU DESPA| Concurenta | 20 aprilie 2018 implicate în operațiune depășește echivalentul în lei a 10.000.000 euro și
când cel puțin două dintre întreprinderile implicate au realizat pe teritoriul
României, fiecare în parte, o cifră de afaceri mai mare decât echivalentul în
lei a 4.000.000 euro. Echivalentu l în lei se calculează la cursul de schimb
comunicat de Banca Națională a României valabil pentru ultima zi a
exercițiului financiar din anul anterior realizării operațiunii.
(2) Pragurile valorice prevăzute la alin. (1) pot fi modificate prin hotărâre a
Plenului Consiliului Concurenței, care se pune în aplicare prin ordin al
președintelui Consiliului Concurenței, după obținerea avizului Ministerului
Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, și intră în vigoare
la 6 luni de la data publicări i în Monitorul Oficial al României, Partea I.
• art. 25 alin. (1) lit. d)
(1) Consiliul Concurenței are următoarele atribuții:
d) ia deciziile prevăzute de lege pentru cazurile de concentrări economice;
• art. 31 alin. (2)
(2) Taxa de autorizare a concentrăr ii economice se stabilește prin
instrucțiuni ale Consiliului Concurenței între 10.000 euro și 25.000 euro, în
cazul emiterii unei decizii de autorizare potrivit prevederilor art. 47 alin.
(2), respectiv între 25.001 euro și 50.000 euro, în cazul emiterii u nei decizii
de autorizare potrivit prevederilor art. 47 alin. (4) lit. b) și c). Echivalentul
în lei al taxei de autorizare se calculează la cursul de schimb comunicat de
Banca Națională a României valabil pentru ultima zi a exercițiului financiar
din anul anterior emiterii deciziei de autorizare a concentrării economice.
SUBSTANȚA ECONOMICĂ5
BT a intrat în negocieri de unul singur cu Volksbank România în septembrie 2014, iar pe
10 decembrie 2014 a semnat la București contractul de vânzare – cumpărare al băncii.
Preluarea Volksbank România de către Banca Transilvania, tranzacție cu o valoare totală
ce depășește 720 mil. euro, este a doua vânzare de bancă în topul celor mai mari tranzacții
locale, după privatizarea BCR cu austriecii d e la Erste pentru 3,75 mld. euro în urmă cu
zece ani, potrivit datelor colectate și analizate de jurnalul de tranzacții MIRSANU.RO.
Banca Transilvania a achiziționat 100% din acțiunile Volksbank România, afirmând că
prețul pe acțiuni este de 81 mil. euro, din care 58 mil. euro sunt virate într -un cont escrow
pentru a acoperi eventuale riscuri ce ar putea apărea în termen de un an.
In 2012, Comisia Europeana a aprobat planul de restructurare dezvoltat de catre Öster-
reichische Volksbanken, ca urmare a crizei financiare si economice, in vederea restabilirii
profitabilitatii pe termen lung. In acest plan este inclusa si vanzarea subsidiarei din Roma-
nia, care trebuie sa se realizeze pana la sfarsitul anului 2015. Grupul austriac a vandut in
acest an subsidiara l ocala de leasing, Volksbank Leasing Romania, alaturi de cea din Po-
lonia, catre grupul polonez Getin Holding, care a intrat pe piata romaneasca la sfarsitul
anului trecut prin achizitia bancii Romanian International Bank (RIB).
Grupul bancar Volksbank nu a trecut testele de stres efectuate de Banca Centrala Euro-
peana, intrucat creditele ipotecare neperformante de la subsidiara din Romania si creditele

5 Comunicare companie

19
DANIELA COJOCARU, LIVIU DESPA| Concurenta | 20 aprilie 2018 imobiliare si cele acordate companiilor in Europa Centrala si de Est au generat un deficit
de capital in val oare de 865 de milioane de euro. In ceea ce priveste Banca Transilvania,
cel mai mare actionar al sau este Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare
(BERD), cu o participatie de 14,6%. Printre actionarii semnificativi se regasesc presedin-
tele Cons iliului de Administratie al bancii, Horia Ciorcila (5,1%), si International Finance
Corporation (IFC), divizie a Grupului Bancii Mondiale, cu 5,36% din titluri.

20
DANIELA COJOCARU, LIVIU DESPA| Concurenta | 20 aprilie 2018 5.2 OTP BANK & BANCA ROMANEASCĂ

INFORMARE CONSILIUL CONCURENȚEI
(1) În data de 01.09.2017 a fost depus la Consiliul Concurenței, prin împuternicit,
formularul de notificare, înregistrat sub nr. RS 49/01.09.2017, privind operațiunea
de concentrare economică ce urmează a se realiza prin dobândirea de către OTP
Bank Romania SA1 a controlului unic direct asupra Banca Românească SA
Membră a Grupului National Bank of Greece2, precum și asupra activelor
românești aferente sucursalei din Londra3, respectiv ale filialei din Malta, NBG
Bank Malta Ltd4, aparținând National Bank of Greece SA.
(2) Operațiunea se realiz ează în baza unui contract de vânzare – cumpărare acțiuni
încheiat la data de între National Bank of Greece SA, în calitate de vânzător, și OTP
Bank Romania SA, în calitate de cumpărător. Prin contractul de vânzare –
cumpărare acțiuni, vânzătorul și cumpăr ătorul se obligă să încheie și un contract în
baza căruia OTP Bank Romania SA va prelua activele românești ale sucursalei
National Bank of Greece din Londra, respectiv ale filialei National Bank of Greece
din Malta. Aceste active reprezintă. Activele român ești care fac obiectul tranzacției
(Banca Românească SA Membră a Grupului National Bank of Greece) (sucursala
National Bank of Greece din Londra sau filiala National Bank of Greece din Malta),
relația cu clientul român continuând să se desfășoare tot pe te ritoriul României.
Conform adresei înregistrate la autoritatea de concurență sub numărul RG –
14612/30.10.2017, activele românești au fost încheiate și au generat venituri pentru
o entitate română, iar ulterior, produc efecte pe teritoriul României.
Prin urm are, având în vedere procesul de creditare descris de partea notificatoare,
precum și prevederile Instrucțiunilor privind conceptele de concentrare economică,
întreprindere implicată, funcționare deplină și cifră de afaceri, cifra de afaceri
aferentă activ elor românești va fi alocată teritoriului României, adică teritoriului
unde este localizată unitatea bancară care a înregistrat inițial venituri din contractele
respective și care continuă să administreze contractele respective, respectiv Banca
Românească SA Membră a Grupului National Bank of Greece.
(3) Tranzacția nu este notificabilă către Comisia Europeană, întrucât condițiile de prag
prevăzute la art. 1 alin (2) și (3) din Regulamentul CE nr. 139/2004 privind
concentrările economice nu sunt îndeplinite.
De asemenea, tranzacția a fost notificată autorităților de concurență din Serbia și
Muntenegru, iar acestea au emis decizii de autorizare a operațiunii de concentrare
economică în datele de 18, respectiv 10 octombrie 2017.

(5) Activitățile părților implicate în operațiunea de concentrare economică:
(5.1) Partea achiziționată
Banca Românească SA Membră a Grupului National Bank of Greece este o
instituție financiară cu activități concentrate în mod semnificativ pe segmentul de
retail, și face parte din grupul N ational Bank of Greece. Aceasta are ca obiect
principal de activitate – alte activități de intermedieri monetare (Cod CAEN 6419).

21
DANIELA COJOCARU, LIVIU DESPA| Concurenta | 20 aprilie 2018 Activele românești reprezintă împrumuturile și garanțiile aferente acestora
încheiate de către sucursala National Bank of Gree ce din Londra, respectiv de către
filiala malteză a National Bank of Greece, cu diverși clienți români.
(5.2) Partea achizitoare
OTP Bank Romania SA face parte din grupul OTP, ce furnizează servicii financiare
universale în Ungaria, România, Muntenegru, Cr oația, Bulgaria, Rusia, Ucraina,
Slovacia și Serbia, pentru mai mult de 13 milioane de clienți, prin intermediul unei
rețele teritoriale de peste 1.300 de unități, ATM -uri și canale electronice. Aceasta
are ca obiect principal de activitate – alte activită ți de intermedieri monetare (Cod
CAEN 6419).
Atât OTP Bank Romania SA, cât și Banca Românească SA Membră a Grupului
National Bank of Greece desfășoară activități specifice sectorului bancar, și anume
servicii financiar -bancare.
(6) Operațiunea notificată s e încadrează în prevederile art. 13 alin. (1) lit. c) și c1)
din Regulamentul privind concentrările economice, cu modificările și completările
ulterioare, pentru aplicarea unei proceduri simplificate de analiză a concentrării
economice.
(7) Operațiunea ana lizată nu ridică obstacole semnificative în calea concurenței
efective pe piața romȃnească sau pe o parte substanțială a acesteia, în special prin
crearea sau consolidarea unei poziții dominante.
COMISIA CONSILIULUI CONCURENȚEI

DECIDE:
Art. 1 În conform itate cu dispozițiile art. 47 alin. (2) lit. a) din Legea concurenței
nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se emite
prezenta decizie de neobiecțiune privind operațiunea de concentrare economică ce
urmează a se realiza prin dobândirea de către OTP Bank Romania SA a controlului
unic direct asupra Banca Românească SA Membră a Grupului National Bank of
Greece, precum și asupra activelor românești aferente sucursalei din Londra,
respectiv ale filialei din Malta, aparținând Nation al Bank of Greece SA,
constatându -se că, deși operațiunea notificată cade sub incidența legii, nu există
îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurențial normal.

22
DANIELA COJOCARU, LIVIU DESPA| Concurenta | 20 aprilie 2018

SUBSTANȚA ECONOMICĂ6

Înțelegerea dintre OTP Bank și National Bank of Greece, acționarul Banca Românească,
s-a materializat prin anunțarea acordului de preluare din data de 27 iulie 2017. OTP Bank
preciza atunci că a ajuns la un acord cu National Bank of Greece pentru achiziționarea unui
pachet de 99,28% de acțiuni ale instituției de credit locale, finalizarea tranzacției urmând
să aibă loc la începutul anului 2018. Părțile nu au dorit să dezvăluie detaliile financiare ale
tranzacției. Finalizarea tranzacției este supusă aprobării autorităților de supraveg here.
Deși avizată de Consiliul Concurenței, BNR a respins în martie 2018 tranzacția prin care
banca maghiara OTP urma sa preia Banca Romaneasca, dupa ce in ultima perioada s -a
speculat intens pe acest subiect, dat fiind faptul ca aprobarea intarzia mult p este media in
care BNR decidea in situatii similare. Desi nu au fost facute inca publice motivele acestei
respingeri, speculatiile din piata spun ca originea capitalului cu care urma sa fie platit pretul
pentru Banca Romaneasca putea oferi semne de intreba re.
Conform unui comunicat BNR: Banca Nationala a Romaniei informeaza ca (…) se opune
intentiei OTP Bank Romania SA de a achizitiona o participatie calificata directa (in pro-
portie de 99,28%), respectiv intentiei OTP Bank Nyrt. de a achizitiona o partici patie califi-
cata indirecta (in proportie de 99,28%), din capitalul social si drepturile de vot ale Bancii
Romanesti SA Membra a Grupului National Bank of Greece. Potrivit dispozitiilor art.52
din Legea nr.312/2004 privind Statutul Bancii Nationale a Romani ei, informatiile obtinute
in cursul exercitarii atributiilor bancii centrale in domeniul autorizarii, reglementarii si su-
pravegherii prudentiale a institutiilor de credit sunt considerate secret profesional si implica
respectarea obligatiei corelative de p astrare a confidentialitatii, putand fi dezvaluite numai
in conditiile expres prevazute de lege.

6Comunicare companie

23
DANIELA COJOCARU, LIVIU DESPA| Concurenta | 20 aprilie 2018 6.CONCLUZIE
În contextul unei reașezări a pieței bancare din UE post -criză, numărul fuziunilor și
achizițiilor a fost mult diminuat și se află la o intensitate mult mai redusă față de piața din
SUA.
În cazul fuziunilor din UE, acestea au fost in ultimii ani consecința restructurărilor și
salvării unor anumite bănci de la faliment.
În România, în ultimii 5 ani au existat mai multe tranzacții de achiziție, sistemul bancar
intrând într -o fază de consolidare, după ce mai mult de 40 de instituții funcționau înainte
de criză, numărul acesta poate scădea la 33 în acest an odată cu finalizarea achizițiilor
anunțate.

24
DANIELA COJOCARU, LIVIU DESPA| Concurenta | 20 aprilie 2018 7.BIBLIOGRAFIE
1. Casu B., Girardone C., 2009. Com petition issues in European banking, Journal of
Financial Regulation and Compliance, Volume 17, Issue 2, pp.119 – 133
2. Consiliul Concurenței, Decizia Nr. 10 din 17.03.2015 cu privire la operațiunea de
concentrare economică realizată prin dobândirea controlu lui unic direct de către
Banca Transilvania S.A. asupra Volksbank România S.A. și indirect asupra
Volksbank România Services S.R.L.
3. Consiliul Concurenței, DECIZIA nr. 61 din 13.11.2017 privind operațiunea de
concentrare economică ce are ca obiect achizițio narea de către OTP Bank Romania
SA a controlului unic direct asupra Banca Românească SA Membră a Grupului
National Bank of Greece, precum și asupra activelor românești aferente sucursalei
din Londra, respectiv ale filialei din Malta aparținând National Ban k of Greece SA
4. European Commision Decision, Non -opposition to a notified concentration (Case
COMP/M.5613 — Piraeus Bank/BNP Paribas/Greek JV/Swiss JV), 24 September
2009
5. European Commision Decision, Non -opposition to a notified concentration, (Case
COMP/M. 5509 — Credit Agricole/Caceis), 26 June 2009
6. Ferreira Cândida, Bank market concentration and efficiency in the European
Union: a panel Granger causality approach, School of Economics and Management,
Technical University of Lisbon, 2012
7. Iuga, Iulia, Analysi s of the banking system’s concentration degree in EU countries,
Annales Universitatis Apulensis Series Oeconomica, 15(1), 2013, 184 -193
8. Koutsomanoli -Fillipaki Natassa, Staikouras Christos, Competition and
Concentration in the New European Banking Landscap e, Department of
Accounting and Finance, Athens University of Economics and Business, 2006
9. Pawłowska Małgorzata, Changes in the size and structure of the European Union
banking sector – the role of competition between banks, NBP Working Paper No.
205, Econ omic Institute, Warsaw, 2015
10. Report on financial structures, European Central Bank, October 2016
11. Sapir André, Wolff Guntram, The neglected side of banking union: reshaping
Europe’s financial system, Note presented at the informal ECOFIN, 2013
12. The Single Resolution Board of European Union resolution decision for Banco
Popular, 7 June 2017
* Date Statistice fuziuni și achiziții bănci al Comisiei Europene 2013 -2018, bazat
pe Council Regulation 139/2004,
http://ec.europa.eu/competition/elojade/isef/index.cfm?fuseaction=dsp_merger_o
ngoing