1UNIVERSITATEAOVIDIUSDINCONSTANȚA FACULTATEADEFARMACIE SPECIALIZAREA:ASISTENTDEFARMACIE LUCRAREDELICENȚĂ PROFESORCOORDONATOR… [612817]

1UNIVERSITATEAOVIDIUSDINCONSTANȚA
FACULTATEADEFARMACIE
SPECIALIZAREA:ASISTENTDEFARMACIE
LUCRAREDELICENȚĂ
PROFESORCOORDONATOR
CONF.UNIV.DR.NICA-BADEADELIA
ABSOLVENTĂ
MIROIUALEXANDRA-DENISA
CONSTANȚA
2019

2UNIVERSITATEAOVIDIUSDINCONSTANȚA
FACULTATEADEFARMACIE
SPECIALIZAREA:ASISTENȚĂDEFARMACIE
CARACTERISTICIDENUTRIȚIEȘIFARMACOLOGIAMEDICAMENTELOR
UTILIZATEÎNBOLILEAUTOIMUNE
PROFESORCOORDONATOR
CONF.UNIV.DR.NICA-BADEADELIA
ABSOLVENTĂ
MIROIUALEXANDRA-DENISA
CONSTANȚA
2019

3CUPRINS
Introducere
CAP.1.BOLILEAUTOIMUNE………………………………………………………………1
1.1.Bolilespecific…………………………………………………………………………….2
1.2.Manifestăricliniceîntâlnitefrecventînbolileautoimmune……………………………….8
CAP.2.CARACTERISTICIDENUTRIȚIEÎNBOLILEAUTOIMUNE…………………15
2.1.Necesaruldeprotein………………………………………………………………………18
2.2.Necesaruldelipide……………………………………………………………………….21
2.3.Necesaruldefluideșielectroliți…………………………………………………………24
2.4.Necesaruldemicronutriente……………………………………………………………25
CAP.3.DIETERECOMANDATE(MODDEPREPARARE)
3.1.Alimentenaturalerecomandateîndietabolilorautoimmune…………………………35
3.2.Moddepreparare………………………………………………………………………..40
CAP.4.FARMACOLOGIAMEDICAMENTELORUTILIZATEÎNBOLILEAUTOIMUNE
4.1.Antiantibiotice……………………………………………………………………………46
4.2.Anticorpiimonoclonali-orealizaredemareviitoraimunologieimoderne………………52
CAP.5.ORGANIZAREAȘIDESFĂȘURAREACERCETĂRII
5.1.Actualitateatemei………………………………………………………………………..58
5.2.Obiectivelecercetării……………………………………………………………………58
5.3.Sopulcercetării…………………………………………………………………………..59
5.4.Desfășurareacercetării…………………………………………………………………………………………59
5.5.RezultateșiDiscuții…………………………………………………………………………………………….63
CONCLUZII…………………………………………………………………………………67
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………68

4INTRODUCERE
Bolileautoimunecuprindungrupheterogendetulburări,carepotaveaoetiologie
diferită,asociatăcumodificărilipidiceșiproteicelafeldeimportante.Bolileautoimune
reprezintăoproblemădesănătatepublicădeoareceafecteazăpeste20-30%dinpopulația
general.
Bolileautoimuneesterezultatulunuibilanțenergeticnegativcaurmarea
dezechilibruluidintreaportulșiconsumuldeenergiealorganismului.Iaracest
dezechilibrupoatefiprodusfieprincreștereaingestieialimentare,fieprinreducerea
consumuluideenergie.Creștereaingestieialimentarepoatefirezultatultulburării
mecanismelordereglareaaportuluialimentar.
Bolileautoimune,prinparticularitățilepecareleprezintă,aparîntr-omaimare
varietatedeforme,iarînunelecondițiișicuomaimaregravitate.
Diversitatealoresteexprimatășidemodificărilepatologicecepotsurvenicumai
multăușurințăasupraactivitățilorcomplexepecareledețin.Dinacestpunctdevedere
trebuiesubliniatșiaspectulsemnificativpecareîldeținepredominențaunorcategoriide
boliînraportcuvârstabolnavului.
Astfelbolileautoimmunepotficuatâtmaifrecventecucâtvârstabolnavuluiestemai
mică,atuncicândnevoilenutritivecrescutepotfiacoperitecudificultateîndiverse
condițiipatologicesaustareadenutrițieșirezerveleînunelesubstanțenutritivepotficu
maimultăușurințăinfluențatenefavorabiledemultmaimulțifactoripatologici.

5CAPITOLUL1
BOLILEAUTOIMUNE
Tulburareatoleranțeiimunologicefațădeselfsauautoimunitateaesteocondițieîn
caresedeclanșeazărăspunsimunîndreptatămpotrivapropriilorstructurialeorganismului
gazdă,culeziunialeorganismuluigazdă,culeziunitisulareconsecutive,prinmecanisme
mediatedeautoanticorpi(citotoxicitate,formaredecoomplexeimune)saudecelluleT
autoreactive.Elementelecaracteristicealeautoimunitățiisuntautoantigeneleșiclonelede
limfociteautoreactive.
Răspunsulimunumoralsedefineșteprinsintezaînorganismulimunizataunor
anticorpi(imunoglobuline)careaupropietateadeaneutralizasauinactivespecific
antigenulcarele-aIndusformarea.Loculconflictuluiîntreantigenșianticorppoatefi
situateladistanțăatâtdepoartadeintrareaantigenului,câtșidesediulsintezei
imunoglobulinelor..Există5clasedeimunoglobuline:IgG,IgA,IgM,IgD,IgE.Serulconține
circa15g/litru,dincareaproximativ80%suntIgG.Răspunsulimunumoralesterealizatîn
principaldecătrelimfociteleBmature1.[cf.sursei1]
RăspunsulimuncelularestemediatdelimfociteTefectorii(TcitoliticeșiTde
hipersensibilitateîntârziată)carevinîncontactcuantigenulșisecretăniștesubstanțe
imunoactivesolubile,denumitelimfokine.Răspunsulimuncelularacționeazăprioritarfață
deantigeneletumorale,antigeneledeallogrefă(transplant),antigenelebacterienedin
infecțiilecornicecutendințădecantonareagermenilorintracelulari(ex.b.Koch).Deregulă,
antigenulestelocalizataproapedepoartaintrare,acelafiinddefaptșiloculconflictului
imun.
LimfociteleTreprezintă60-80%dintotalullimfocitelordinsângeleperiferic.
LimfociteleBînfazafinalăauevoluțiefiespreplasmocite(celulasecretoarede
imunoglobulinespecificantigenuluideclanșator),fiecătrelimfociteleB,,de
memorare,,.Existăopermanent,,colaborare,,întrepopulațiaheterogenăalimfocitelorTși
limfocitelorB,rolulde,,dirijor,,revenindu-IlimfocitulThelper(CD4).2[cf.sursei2]
1.Dr.G.Bungențianu,Dr.M.Coculescu,Dr.VeneraCernătescu,Dr.D.Ghețea–Bolileautoimune,o
problemămereuactuala,p.332,2009
2.Idem,p.332,2009

6Dacăînmodnormalreacțiileimune(umoralășicelulară)servesccaarmedeapărare
împotrivainfecțiilorsauatumorilor,înanumiteîmprejurăripotsăprovoaceleziuni
organismuluigazdă.Acestestăripatologiceaufostdenumite,,stăridehipersensibilitate,,
sau,,alergice,,.Elededezvoltădupăcontactulcuunantigenspecificlaunsubiect
sensibilizat.Launnumărimportantdeindivizicuboliautoimmune(lupuseritematos
systematic,sclerozăînplăci,hepatităcronicăactivă,miasteniagravis)s-adecelatlaanaliza
geneticexistențaunoranumitegenelegatedegenelecomplexuluimajorde
histocompatibilitateHLA(seștiecăsintezatuturorproteinelordinstructuraorganismului
umanestereglatăgenetic,princodulgenetic).Mecanismeleimplicatepotinclude
modificareaunorantigeneselfdecătreoseriedefactoricumarfi
virusuri,medicamente,minetismulmolecularșireactivitateaîncrucișatăaunorantigene
microbienecustructureself,eliberareaunorantigenesechestrate,activareapoliclonalăa
limfocitelorTsauB,diminuareaactivitățiilimfocitelorTsauB,diminuareaactivității
limfocitelorTs,activareapreferențialăacelulelorThsauTh2cudereglăriînproducția
citokinelor,pertrurbareamecanismelordeapoptozăalimfocitelorautoreactive.3[cf.sursei3]
1.1.Bolilespecifice
I.Bolilespecificedeorgansauțesutsunt:
a.TiroidaHsimoto(autoAc,antitiroidieni,antitiroglobulinăsauantitiroperoxidază,sau
celluleTautoreactive);Tiroiditacronicăautoimună(TCA),cunoscutășisubdenumireade
tiroidităHashimoto(TH),esteceamaifrecventaafecțiuneinflamatorietiroidianăa
copilului,celelalteformedetiroidităfiindextremderarîntâlnitelaaceastavârstă1,2Pede
altăparte,THreprezintăceamaifrecventăcauzădegușășihipotiroidismdobândit,la
copiiișiadolescențiidinzonelecuaportsuficientdeiod.3Boalaafostdescrisăpentru
primadatăîn1912,decătreunmedicoriginardinJaponia,HakaruHashimoto,lafemeile
devârstămijlocie,caoboalăcronicăatiroidei,cuunaspecthistopatologicparticular:
infiltratlimfocitar,fibrozășiatrofieaparenchimuluitiroidianșimodificărialecaracterului
eozinofilicalunorceluleacinare.4[cf.sursei4]
3.Dr.G.Bungențianu,Dr.M.Coculescu,Dr.VeneraCernătescu,Dr.D.Ghețea–Bolileautoimune,o
problemămereuactuala,p.332,2009
4.RobertHeglin-Diagnosticuldiferențialalbolilorendocrine2008

7THaparelaindivizipredispușigenetic,maifrecventlasexulfeminin,30-40%dinpacienti
prezentândistoricfamilialdesuferințătiroidiană.5TCAșidiabetulzaharattip1(DZ1)
reprezintăcelemaifrecventeafecțiuniautoimuneîntâlniteînpatologiapediatrică.
b.BoalaGravis,(autoAcantireceptoripentruhormonaltirotrop,TSH),
c.boalaAdison(autoAcantiproteinemicrozomalealecelulelorglandelorsuprarenale),
d.miasteniagravis(autoAcantireceptoriantiproteinăbazicămielinică),
e.sindromulGodpasture(autoAcanticolagentipIVdinmembranebazală),
f.diabetzaharatinsulinodependent,tiI(celluleTautoreactivefațădecelulelebeta
pancreaticeșiautoAc),
g.anemiapernicioasă(autoAcantiieritrocitari,purpureatrombocitopoenicăautoimună
(autoAcantitrombocitari),etc.5[cf.sursei5]
II.Boliautoimmunesistematicesecaracterizeazăprinprezențaautoantigenelorla
nivelulmaimultorțesuturișiorgane.Trebuiemenționate:
a.artritareumatoidă(factorrheumatoidautoAcantiIgG),
b.lupuseritematossystematiccareesteesteoboalăautoimunăcronicăceafectează
țesutulconjunctivșinumeroaseorgane(autoAcantinucleari,înspecialanti-ANDdublu
catenar)șialtecolagenoyesistematice.Diverșiiagențiincriminați
(fizicio,chimici,bacterieni,virali),nusuntconsiderațifactoricauzatoriaiboliilabaza
bolilorautoimune,aflându-seautoantigeneledobândite.Rezultăoexacerbareaimunității
umoralecuinhibareaimunitățiimediatecellular.6[cf.sursei6]
Fig.1.Lupuserimatos–vedereperansamblu(Prof.Dr.D.A.Jdanov–Cartea
Sănătății,p.198,2012)
5.Prof.Dr.D.A.Jdanov–CarteaSănătății,p.198,2012
6.Idem,p.245,2012

8Înpopulațiageneralincidențaestedecirca0,1%.Estedenotatpreponderența
femininănetă(85%),cumaximumfrecvențăîntre20și40deani.Diverșiiagenți
incriminați(fizicio,chimici,bacterieni,virali),nusuntconsiderațifactoricauzatoriai
bolii.patogeneza.LEDprezintăoagresiuneautoimună,labazăaflându-seautoantigenele
dobândite.Rezultăoexacerbareaimunitățiiumoralecuinhibareaimunitățiimediate
cellular.Seacceptdecătremajoritateaautorilorcăesteunexempludesuspensiea
mecanismuluiinhibatalceluleloreTasuprafuncțieicelulelorB,funcțiecaredevine
anarhicăcuformaredeanticorpiîmpotrivacomponentelorintranucleare:AND,nucleoși
ribonucloproteine.Anticorpiinusuntofensiviprineiînșiși,cidupăcuplareacuantigenele
respective,cufixarepemembranelebazaleglomeruralășivascularăsaupeelemente
figuratealesângelui;laformareaagregatelorimmunecontribuieșiactivareasistemului
complementului.Boalaautoimunăestedeciautoîntreținută,prineliberareacontinuăa
autoanginelorconsecutivelezăriinucleare.Înafaralupusuluicuetiologienecunoscutăse
constatătotmaifrecventcazurideLEDsecundar,consecutiveadministrăriianumeroase
medicamente.7[cf.sursei7]
Seacceptădecătremajoritateaautorilorcăesteunexempludesuspensiea
mecanismuluiinhibatalcelulelorTasuprafuncțieicelulelorB,funcțiecaredevineanarhică
cuformaredeanticorpiîmpotrivacomponentelorintranucleare:AND,nucleoși
ribonucloproteine.Anticorpiinusuntofensiviprineiînșiși,cidupăcuplareacuantigenele
respective,cufixarepemembranelebazaleglomeruralășivascularăsaupeelemente
figuratealesângelui;laformareaagregatelorimmunecontribuieșiactivareasistemului
complementului.Boalaautoimunăestedeciautoântreținută,prineliberareacontinuăa
autoanginelorconsecutivelezăriinucleare.Anatomiapatologicăarecaracter
polimorf:;ceeaceestecomunînafectareacutaneo-visceralăestenecrozafibrinoidă(în
vaseșipesuprafețeleseroase).Leziunilevasculareîmbracăaspectdevascularită
generalizatăavaselormici,cudepuneredematerialfibrinoidîntunicilevasuluiși
proliferarefibroblastică.Tegumentulareepidermatrofiat,dermculeziuniinflamatorii;La
joncțiuneadermoepidermicăexistădepozitedeIgGșiC3.Prezențacorpilorhematoxilinici
Gross(nucleilezați,rămașiînțesuturi)estedeasemeneaspecific.8[cf.sursei8]

97.Prof.Dr.D.A.Jdanov–CarteaSănătății,p.278,2012
8.Idem,p.281,201
Decisuccebilitatladiverseboliautoimmuneestedeterminatăgenetic,este
ereditară.Infecțiileviraleaufostincriminateînpatogeniabolilorautoimmune,pentrucăîn
serulunuinumărmaredeindivizicuasemeneaafecțiunis-audecelatînmodconstant
titrurimari(concentrațiimari)deanticorpiantivirali.
Pemfigoidbulosesteodermatozăîngeneralaoamenilorvârstnici,caracterizatăprin
prezențadebuleculocalizaresubepidermică,șineinfluențabilădesulfonoterapie.Leziunile
inițialesuntconstituite,îngeneral,dinpapuledeaspecturticarian,multmairardin
placardeeczematiforme.
Fig.2.Pemfigoidbulos(Dr.IonescuZ-Compendiumdedermatologie,p.239,2010)
Dupăoperioadădetimpvariinddelaunalamaimultesăptămâni,apareerupția
caracteristică,deobiceigeneralizată,darpredominândpemembre,înspecialpefețelede
flexiunealeacestorașiînregiuneasubombilicalășiconstânddinbulemari,rotunde,cu
diametruldecâțivacentimetri(conținutulacestorflictene,citrinsaupurulent,ledăo
anumitătensiune,caracterscosînevidențădenumeroșiautori.Buleleapardeobiceipeo
bazăeritematoedematoasă,mairarpepieleasănătoasă.9[cf.sursei9]
Sclerodermiareprezintăoindurațiecâștigată,fibroasășievolutivăapielii,asociatăsau
nucuantigeriviscerale.Factoruldeclanșatorrămânenecunoscut.Seștieînsăcăîn
sclerodermieestevorbadeomicroangiopatie,ostaredisimunitarășiundezechilibruîntre
sintezașidegradareacolagenului.10[cf.sursei10]
Fig.3.Sclerodermia(Dr.IonescuZ-(Compendiumdedermatologie,p.332,2010)

1010.Dr.IonescuZ-(Compendiumdedermatologie,p.332,2010
Dermatomiozitaesteoafecțiunecuevoluțieîngeneralseveră,caracterizatăprintr-o
miozităinflamatorieșierupțiecutanatăcaracteristică.
Fig.4.Dermatomiozita(Dr.IonescuZ-(Compendiumdedermatologie,p.339,2010)
Boalaesterară,consemnându-seaproximativ4cazurila1milionde
locuitori.Distribuțiapegrupedevârstărelevădouăvârfuri,unulînperioadacopilăriei,iar
celălaltînjurulvârsteide50deani.Existăopreponderențăasexuluifeminin.Mecanismele
etiopatogeniceintimenusuntclarificate,majoritateaautorilor,pledândpentruipoteza
autoimunăArfivorbadeoreacțiedeimunitatecelularăcareestedeclanșatădeprezența
unuiantigenlanivelulfibrelormusculare.Antigenulpoatesăaparăînurmainfecțiilorsau
cancerulreprezintămecanismuldeclanșatoralautoimunității.Suntdatecaresusținși
participareacomplexelorimuneînpatogeniadermatomiozitei.Boalapoatefideclanșatăde
infecțiiintercurente,alergiemedicamentoasă,expunerelasoare.11[cf.sursei11]
Zοnazοstеrеstеοbοalădеrmatοlοgicăcauzatădеrеactivarеavirusuluihеrpеs
zοstеr(virusulvaricеlο-zοstеrian)carеsеcaractеrizеazăprinaparițiaunеiеrupțiicutanatе
durеrοasе,dеοbicеiacοpеrităcuvеziculе(lеziunitеgumеntarеdеmicidimеnsiuniplinеcu
lichid).12[cf.sursei12]
Fig.5.Zοnazοstеr(Dr.IonescuZ-(Compendiumdedermatologie,p.443,2010)
11.Dr.IonescuZ-(Compendiumdedermatologie,p.345,2010
12.Idem,p.356,2010

11Sеadmitеcăvirusulvaricеlοzοstеrianpеrsistătimpîndеlungat,prοbabiltοatăviața,
înοrganismulpaciеnțilοrcarеausufеritdеοvaricеlătipicăsaudеοinfеcțiеinaparеntă,
rеalizândοinfеcțiеpеrsistеntălοcalizatăîngangliοniinеrvοșispinοșisauîncеiοmοlοgiai
nеrvilοrcraniеni.Dupăvaricеlărămânеοimunitatеumοralăsuficiеntăpеntruaîmpiеdica
οrеcidivăavaricеlеi,darinsuficiеntăpеntruasuprimapеrsistеnțavirusuluiîngangliοnii
sеnzitivișiînrădăcinilеnеrvilοrspinali.Dеaiciinfеcțiasеpοatеrеactivaîncοndițiilе
scădеriiimunitățisubunpragcriticrеalizându-sеtablοuldеhеrpеszοstеr.
Hеrpеsulzοstеr,rеprеzintădupătοatеpοsibilitățilе,οrеactivarеaunеiinfеcții
latеntе.12[cf.sursei12]
Fig.12.Zοnazοstеr(Dr.IonescuZ-(Compendiumdedermatologie,p.443,2010)
Înacеstmοdsеpοatееxplicadеcеvaricеlaеstеprеdοminantοbοalăacοpilăriеi,iarhеrpеsul
zοstеrοbοalăavârstеiadultеșiabătrânilοr(din2400dеpеrsοanеurmăritе7ani,81aufăcut
hеrpеszοstеr,dincarе65avеaupеstе45dеani).
Afecțiunicucaractergenetic.Rolulereditățiiîndeterminareacalitățiicartilajului
articular-șiînconsecințășiîndeterminarearedoriiarticulare-arputeafiimportant,fărăsă
existeînsăpânăînprezentdovezisigureînaceastăprivință.Totaceștifactori
ereditari,metabolici,glandulari,circulatoriarficapabilisădeterminemodificăridistrofice
alesubstanțeifundamentaleacartilajuluiarticular,ceeaceinițieazălanțulmodificărilor
articulare,chiarsubacțiuneasolicitărilormecanicenormale.Acestgrupdecauze
genereazăredoarearticulară,careapardeobiceiîncadrulunorpoliartroze.Înultimultimp
noidateasupraalterărilorbiochimicealecartilajuluipusepeseamaaparițieiereditățiivin
săcompletezeipotezelepatogeniceredorilearticulare.13[cf.sursei13]
12.Dr.IonescuZ-(Compendiumdedermatologie,p.356,2010
13.13.Idem,p.376,2010

12Hiperlipoproteinemiileprimaresauereditare,descoperiteînultimiianifaciliteazădeasemenea
instalarearedorilorarticulare.Acesteaconstituietulburăriînnăscutealemetabolismuluilipidicși
defaptnuconstituieboliadevărate,cimaidegrabăstăridepredispoziție.
1.2.Manifestăricliniceîntâlnitefrecventînbolileautoimune
Durerilearticularepotfiasemănătoarecuartritareumatoidă,darpotfiatinseși
articulațiimari;leziunileosoase(necrozaasepticșideformările)sunttotușirare.Bolnavul
cucudureriarticularepoatesăacuzeunulsaumaimultesimptomeca:durere,impotență
funcțională,atitudineavicioasășidiformitatea,tulburăridesensibilitate.Simptomele
subiectiveșiobiectivesunt:durerea,tumefacțiaarticulară,redoareaarticularăcarede
multeorideterminăimpotențafuncționalăamâiniicuretracturimusculareșicicatrici
vicioasealetegumentului.Alteaspectesuntatrofiamuscularăsaualgoneurodistrofia.
Anchilozaarticularăcarepoatefifibroasăsauosoasăunindprinpunțifibroasesauosoase
extremitățileosoasearticulare(calusvicios).Durereaesteprodusăpriniritareadirecta
terminațiilornervoasedecătreagentulvulnerabil.Intensitateașicaracteruldureriidepind
denaturașilocalizareaplăgii,precumșidetipuldeactivarenervoasăsuperioară.
Durereapoatelipsiatuncicândagentultraumaticainteruptșicăileaferenteale
sensibilitățiidureroase;deasemenea,durerealipseștelatabeticișirănițiiînstaredeșoc
traumatic.
Impotențăfuncționalăestelegatădedurereaprodusăprinmișcareșideîntinderea
leziunilortraumaticeînsuprafațășiînprofunzime.Uneoribolnavulacuzăînsășialte
tulburări,legatedeleziunilevasculonervoasessociate:Amorțeli;Furnicături;Senzațiade
caldsaureceîndegete.
Semenelocaleobiective(fizice).Semenelelocaleobiectivesuntlegatedirectde
prezențasoluțieidecontinuitateosoasă:Durerevieînpunctfix;Mobilitateanormală
Netransmisibilitateamișcării;Crepitațiiosoase.14[cf.sursei14]
14.AlexandraMihail-Anticorpiișiimunitatea,p.111,2003

13Durerimusculareperceputăînmusculaturainteresatăsepoateînsoțideoiradiere
înmembruladicent,areointensitatevariabilășiestedemaimultefeluri:durereadetip
mecanic;durereadetipinflamator;durereaprovocată.Durereaesteresimțităînsălapunerea
înmișcareamușchiuluirespectiv.
Eruptiicutanaterecurentesauurticarie,suntinstalatebrusc,formatedinpapuleși
plăcieritemo-edematoase,intenspruriginoase,pasagere,asemănătoareculeziunileceapar
dupăcontactulpieliicuurzica.Manifestărilecutanatepotfiatâtdetipice,făcândposibilun
diagnosticprininspecție:
-înfazaacutăapareritemșiedempeariilemalareșirădăcinanasului(,,vespertilio,,)
carenulasăcicatrice;
-înfazacronicăsenoteazătelangiectazii,cicatrice,petepigmentare.
Estenecesarsăreținem,delaînceputcătermenuldesensibilizare(sau
hipersensibilizare)porneștedeladenumireadealergie,datădeVonPirquet,în1906;el
înțelegeaprinaceastaostareagazdei,specificalteratăurmândexpunerilaun
alergen.Hipersenzitivitateșiimunitate,înînțelegerealuivon.Pirquetsuntnumainiște
termenidescriptivi,indicândostareclinică,darneexcluzându-semutual.Înfapt,estevorba
desprerîspunsurideadaptare,apăruteîntr-oformăneobișnuităsauexageratășicareconduc
ladistrugereatisulară.VonPirquetînțelegeaprinerupțiicutanaterecurentesauurticarie
preyenteînbolileautoimune,oricereactivitatemodificată,porninddelacuvântul
grecescmmAllos,,cesemnificădevieredelastareaoriginală,așacumseutilizadejaîn
Aloritmie,Alotropism,etc;substanțacarestimulaorganismulsă–șischimbereacția,afost
numităAlergen.15[cf.sursei15]
Richet,careimpusesetermenuldeanafilaxie,careînseamnălipsăde
apărare,consideracănuestenecesarunulnou(caceldealergie)pentruaexplicastarea
dehipersensibilizare.Elnuțineaseamadecunoștințelenoiasupraboliiserului,,de
fenomenulArthus,carefusesedejaprezentșiprobabil,nicidesensibilizarea
tuberculinică,orideposibilitateaaparițieifenomenelordehipersensibilizare,prin
introducereaînorganismdecătrehaptenedescrisedeLandsteinerîncădin1917.În
literaturadespecialitatearămasatâttermenuldeAnafilaxie,introdusdeRichet,câtșicel
deAlergie,propusdeVonPirquet,ultimulextinzându-selamulte(salatoate)sindroamele
alergiceumane.

1415.IonGr.Popescu-Dermatologie,p.186,2013
Paciențiisepotconsultaprimadatăpentru:
●nefrită,
●pleurezie
,●febră,
●manifestărinervoase
●fenomenRaynaud
●pericardită.
DupăDubois,frecvențamanifestărilorclinice,suntsimptomegenerale:
●inapetență
●astenie
●artralgii
●scădereponderală
●febră
●atingerearticulară
●leziunecutanată
●leziunerenală
●cord+endocardită
●ficat,splină,ganglion
●pulmon,seroase
●vaseperiferice
●modificărioculare
●tulburărigastrointestinal
●SNC,systemnervosperifericpsihozealopecie.
Manifestărilearticularepotfiasemănătoarecuartritareumatoidă,darpotfiatinseși
articulațiimari;leziunileosoase(necrozaasepticșideformările)sunttotușirare.
Manifestărilecutanatepotfiatâtdetipice,făcândposibilundiagnosticprininspecție:
-înfazaacutăapareritemșiedempeariilemalareșirădăcinanasului(,,vespertilio,,)
carenulasăcicatrice;
-înfazacronicăsenoteazătelangiectazii,cicatrice,petepigmentare.

15Expunereasolarăprovoacăadeseaexacerbareamanifestărilorcutanate;sepotlimita
câteodatădoarlaeflorescențepuținspecific(deexemplu,ladegete),înspecialînpărțile
descoperite.
Manifestărilerenalesuntprezentate(dupăcriteriulclinic-biologicîn50-60
%).Esențialăesteproteinuria,carepoateconstituic’teodatăunicamanifestare,anide
zile;rămânepermanent,dentensitățivariabile.
Însediment,predominăhematuria(microscopică).Aspectulcliniccuprinde:
a.glomeruronefritămezancială(cuproteinurileușoară,fărăsindrom
nefrotic,hipertensiunearterialsauinsuficiențărenală).
b.glomeruronefrităproliferativăfocalăcusindromnefrotic(10-20%);acestapoate
persista.
c.formaproliferativădifuză,cuproteinurienefroticășihematurie,hipertensiune
arterialșievoluțiespreinsuficiențărenalăterminal.
d.aspectclinicasemănătorîlprezintășiglomerulopatiamembranoasă.
Supraadăugareainfecțiilortractuluiurinarreprezintăomodalitatedeevoluțiemai
rapidăainsuficiențeirenale.16[cf.sursei16]
16.AlexandraMihail-Anticorpiișiimunitatea,p.111,2003
Manifestărilecardiacecuprindaparițiasuflurilor(endocardită
abacteriană),dispnee,gallop(mio,pericardită).Sevaeliminaendocarditainfecțioasăprin
hemoculturi.
ManifestărileneurologicesuntexpresiaangeiteilanivelulSNC.Sepotconstitui
focaredeencefalomalacie,hemoragiesaulacună,hematoamesubdurale;dupălocalizare
acesteapotduceladiverseplegiișipareze,crizedenistagmus,mișcări
coreiforme,epileptice.Leziunileretiniene(,,cytoidbodies,,)afectează
vederea.Hepatomegaliaesteconsecințaafectăriiorganuluirespectiv.17[cf.sursei17]
Cadereaparuluireprezintăcădereafirelordepărînmoddifuz,ducândlarărirea
podoabeicapilare.Poateinterveniînmaimultecircumstanțe:postabortumtulburări
endocrine-îndeosebiîndisfuncțiialeglandeitiroidemdupăstărifebrile-aparela8-10
săptămânideladebutulfebrei(obișnuitpeste390C).Regenerareapăruluiseproduce
spontan,anumite tratamente -citostatice,anticoagulante,antimalarice,unele
anticoncepționale,dupăintervențiichirurgicalelaborioase,afecțiunihepaticesevere,carențe

16nutriționalegrave,deficitdefier,zinc,cupru,calciu,,seleniu,magneziu,vitamineleA,C-
alcoolismulcronicșimalabsorbțiasuntlabazauneibunepărțialeacestor
carențe,intoxicații-cusăruridearsenic,bismut,mercur.Defectul,pefondulunei
predispozițiigenetice,estelimitatlaregiuneapieliipăroaseacapuluișiareunmecanism
patogenicprobabilasemănătoraceluiadinseboreeapieliicapuluicucareseasociează
aproapeconstant.Cădereapăruluiestecontinuă,curegenerarelimitatăîntimpdupă
carenumaiapardecâtperiimaturișiapoideloc.18[cf.sursei18]
Pierdereîngreutate.Simptomulcelmaifrecventalbolilorautoimmuneeste
pierdereaîngreutate,insotitadeanorexie,slabiciune,apatie,dezechilibru
hidroelectrolitic,scaderearezistenteilainfectii.Indiagnosticuldebolilorautoimunese
puneproblemaunorbarieremecaniceînfațaingestieihranei(gat,esofag,stomac),darde
celemaimulteoriaportulcaloricdiminuăprintr-oanorexietimpurieșipersistentă,alcarei
mecanismnuestepreabinecunoscut.Bolnaviimanifestămodificărialegustuluiși
mirosuluișioscădereapraguluipentrugustulamar,ceeaceexplica-înparte-refuzulpentru
consumulalimentelorproteiceiîspecialpentrucarneadevitășiporc.19[cf.sursei19]
17.AlexandraMihail-Anticorpiișiimunitatea,p.117,2003
18.IonGr.Popescu-Alergologie,p.75,2013
19.IonGr.Popescu-Alergologie,p.84,2013
Pierdereaîngreutatearelocîntr-unritmasemanatorcuceldinpost,sugerândfie
prezențaunormodificăriînmetabolismulbolnavilor,fiescădereaeficiențeiutilizarii
alimentelorconsummatesaucompetițiapentruhranadintregazdășiboală
Douglas,Munro).Metabolismulsistemicestemodificat,adaptatpentruafacefață
necesitățilorenergeticealebolii.Astfelconsumulperifericdeglucozășiformareade
glycogensuntscazute(Leendholmșicolab),concomitantcuinsulinorezistența(Marks),iar
gluconeogenezaestecrescută(Holroyde,Waterhouse).Metabolismullipidicestemodificat
șianumeaciziigrașicirculanțisuntcrescuți,caurmareacreșteriiexageratea
lipolizei,indusăpotrivitpăreriiunorautorideeliberareaunorsubstantecurollipidic
(Liebelt)
Lapaciențicuboliautoimuneestemodificatdeasemeneasimetabolismul
proteic.Sintezaproteicăînorganismulgazdășialuminemiasuntscăzute
(Steinfield).Pierdereadeazotarelocchiardacăingestiaproteicășienergeticăsunt
corespunzătoare.Inorganismulîncaresedezvoltăboliautoimunearelocșioretenție

17progresivădelichid,fărăcaedemelesăfieneaparatevidenteclinic.Inacestecazuri
pierderiletisularesuntmascateșicontrolulgreutățiicorporalenumaipoatefiunindiciual
stariinutriționale.(Zemann).Glicolizașiproducțiadeacidlacticsuntcrescute
(Feniger).Acidullacticrezultatseîntoarcelaficatșirinichiundeesteresintetiyatîn
glucoyăpecaleacicluluiCoricuprețuluneiimportantepierderideenergiefurnizatăde
organismulgazdă(pentruoxidarea)unuimoldeacidlacticsepierd30molide
ATP).(Holroyde,Waterhouse).20[cf.sursei20]
Sensibilitatealasoareînsezonulcaldcaurmareaacțiuniiîndelungatedirectea
razelorsolareasupracapuluigol.Expunereasolarăprovoacăadeseaexacerbarea
manifestărilorcutanate;sepotlimitacâteodatădoarlaeflorescențepuținspecific(de
exemplu,ladegete),înspecialînpărțiledescoperite.Razelesolareutilizatepentrubăilede
soare,suntfoartefolositoare,cândsuntaplicatecorrect,daraplicarealorincorectăpoatefi
foartedăunătoaresănătății.Deaceeaestefoarteimportantdecunoscutinfluențapecareo
exercitărazelesolareasupraorganismuluiînfuncțiededurataacțiuniilorșidecondițiile
respective.Radiațiainfraroșieprovoacăsenzațiadecăldură.21[cf.sursei21]
20.AlexandraMihail-Anticorpiișiimunitatea,p.119,2003
21.AlexandraMihail-Anticorpiișiimunitatea,p.128,2003
Înurmairadieriisufficientdeputernicecurazeinfraroșii,pieleaseînroșește.Razele
ultraviolete,dupăintensitateainfluențeiexercitateasupraorganismelorvii,depășesccumult
toatecelelalteraze.Acțiunearazelorultravioletedelungimideundădiferitenueste
identică:unelesuntpotrivitepentruprevenireașitratamentulrahitismului,alteleprovoacă
uneritemalpielii,iarrazeleultravioleteculungimeadeundăceamaimicăauacțiunea
bactericidă(omoarămicrobii)ceamaipronunțată.Asemeneaarsurisurvindestuldedesla
muntesaupețărmulmăriisauallacurilordeoareceaici,temperaturarelativnuprea
ridicatăaaeruluișivânrtului,modereazămultsenzațiadesupraâncălzire,semnalal
primejdieiceneamenințășicarenedeterminăsăluămmăsurilatimp.
Senzațiedeamorțiresaufurnicăturilanivelulmâinilorsaupicioarelor.Când
aportuldesângenureușeștesăasigurenecesarulmetabolictisular,carezultatalstenozei
arteriale,bolnaviidevinsimptomati„severitateasimptomelordepinzânddegradul
stenozei,graduldeactivitatefizicăalpacienților.Senzațiadeamorțiresaufurnicăturila

18nivelulmâinilorsaupicioarelorsepoateprezentalaniveluluneiasaumaimultorgrupe
musculareîntimpulmersului(claudicație),durereatipică,durerederepaus,ulcerațiisau
chiargangrenă.Anamnezașiexamenulobiectivpotsugeradiagnosticuldesenzațiede
amorțiresaufurnicăturilanivelulmâinilorsaupicioarelor,înspeciallapaciențiicumai
mulțifactorideriscsaucuclaudicațieintermitentă.Claudicațiaintermitentătrebuieînsă
diferențiatădepseudoclaudicație(durereairadiatădincoloanavertebrală),dedurereadin
neuropatiileperiferice,bolilemusculoscheletaleșitraumatisme,cașidetrombozavenoasă
profundă.22[cf.sursei22]
Ulceratiilanivelulgurii.Buzeleseusucămaitottimpul,maialescăsuntlipsite
deglandesebaceeșisudoripare(suntprincipaliifrunizoriaiumidității).Dacăseține
contșidealțifactoriclimatericicumarfivântul,soarele,poluarea,buzelecrapatedevin
oproblemăfoartemare.23[cf.sursei23]
22.Dr.G.Bungențianu,Dr.M.Coculescu,Dr.VeneraCernătescu,Dr.D.Ghețea–Bolile
autoimune,oproblemămereuactuala,,p.287,2009;
23.Idem,p.301,2009
Cauze:
●Schimbarileclimatice.Schimbarileextremedetemperaturăconduclauscarea
buzelor(însezonulrece)șiladeshidratarealor(însezonulcald).
●Deficituldevitamine.Anumitevitaminesuntvitaleînceeacepriveșteopielă
sănătoasă.PrintreacesteasenumărăvitamineleA,B,C,B2siE.
Deshidratarea.Printrecauzeleprincipalealebuzelorcrăpatesenumără
deshidratarea.Atuncicândorganismulnuaresuficientăapă,extremitățile,inclusiv
buzelesuntcelecareaudesuferitprimele.
Reacțiilealergice.Buzelecrăpatepotfisemnuluneialergiilaanumiteprodusede
beauty.
Simptome:senzațiadesensibilitateatuncicândsezâmbeștesaubuzelesuntatinse
culimba.Însăpentruuniipacienți,buzelecrăpatepotdeveinoproblemă.Aparsângerări.

19Anginaaftoasăestetotoanginăvirală,infecțiaestetransmisăpecalealimentară,
laptesauprodusedinlapte.Labucofaringoscopieseconstatăveziculealb-cenușiipefața
internăaobrajilor,limbă,vălpalatin,amigdale,laringe.
Manifestărilecardiacecuprindaparițiasuflurilor(endocardită
abacteriană),dispnee,gallop(mio,pericardită).Sevaeliminaendocarditainfecțioasăprin
hemoculturi.
Leziunileretiniene(,,cytoidbodies,,)afecteazăvederea.Hepatomegaliaeste
consecințaafectăriiorganuluirespectiv
Diagnosticulsebazeazăpeprezențasemnelorșisimptomelordescrise.
Testeledelaboratorarată:
●anemienormocromă,normocitară,câteodatădetiphemolyticcutestCoombsdirect
pozitiv;
●leucopeniatraducelimfopenie;
●trombocitopeniasepoateînsoțidehemoragii(posibileșiprinanticorpifațăde
factoriiVII,IX,X)
Testeimunologice.Sinequanonpentrudiagnosticesteprezențaanticorpilorasupra
antigenelor nucleare (AND mono-și
bicatenar,dezoxiribonucleoproteine,ARN,ribozomi).Titrullorcreștesemnificativîn
exacerbărilebolii.

20CAPITOLUL2
CARACTERISTICIDENUTRIȚIEÎNBOLILEAUTOIMUNE
Alimentațiaconstituieunfactorcuacțiunepermanentă,caredeterminădesfășurarea
proceselormetabolice,deoarecehranareprezintăizvorulșiregulatorulproceselorde
schimb.Încompozițiaalimentelorintrăurmătoarelegrupedesubstanțe:proteinele,lipidele
(grăsimile),glucidele(hidrațiidecarbonsauzaharurile),sărurileminerale,vitamineleși
apa.Energianecesarăfuncționăriiorganismuluiestefurnizatădoardeprimeletrei
grupe;acesteaconstituiedecifactoriinutritivienergogeni.Înplus,acestesubstanțeaușirol
plastic,derefacereațesuturiloruzate.Păstrareastăriidesănătateșiîmbunătățireacalității
viețiisuntînmarepartelegatedemoduldealimentațieșidecalitateaproduselornutritive
consumate.
Înselecțiaalimentelorșiapreferințelorculinareintervinfactoriinstinctualiși
emoționalicarețindeexperiențaindividuală,amediuluiîncaresubiectulacrescut,șide
posibilitățileconcretedeprocurare.Nudepuțineoriînsănutrițiaprinanumiteelementese
dovedeștenocivă,alterândechilibrulbiologicalindividului.Estesurprinzătorcăîn
condițiileconștientizăriipericoluluipotențialalalimentațieiraționale,instinctulde
conservarelamulțiindiviziestesubordonatplăcerilorgustative,teamadeîmbolnăvirefiind
ignoratăsausituatălaperiferiapericoluluiacestora.
Deaceea,instituireauneialimentațiiseconfruntăcureziatențasubiecțilorcuboli
autoimunecarenurenunțălaplăcereaimediatăoferitădeuneletradițiiculinareînfavoarea
alimentațieicareînmodnormalle-arcreștelongevitatea.Ținândcontdeaspectele
menționate,dieteticamodernăcautăsăcombineobiceiurilealimentarecucelemainoi
descopeririștiințificelegatedenutrițiasanogenăaindividuluicuboliautoimune.
Astfelomulcontemporanpoatefiorientatspreunaltgendenutrițiecaresă-i
confereșisecuritate.Literaturadespecialitatedispuneînprezentdeperspectiverealede
intervențieasuprahrăniriinoastreastfelîncâtstareadesănătatesăfiecelpuțindinacest
punctdevederecâtmaimulttimpconservată.23[cf.sursei23]
23.MincuI.-Impactulom-alimentație,p.89,1993

21Medicinaactualăorientatăprinceamaimareparteaarsenaluluiterapeutic,inclusiv
dietetic,spreflagelurimultmaispectaculoaseșimaiamenințătoare(boli
degenerative,afecțiunicardiovasculare,cancer,bolidemetabolism)aminimalizatpatologia
bolilorautoimunecăreiaîicadvictimeunnumărimpresionantdebolnavi.S-amerspână
acoloîncâts-aneglijatimportanțafactoruluialimentarînprevenireașitratarea
anumitorboliautoimune,deoareces-aconsideratcăprogreselerealizatedeindustria
farmaceuticăsuntsuficientepentruarezolvaproblematicaacestormaladii.
Probatimpuluiparesăinfirmeînsăconcluziile,,deoareces-aconstatcărecidiva
îmbolnăvirilor,duratalorsauprevenireainstalăriibolilormetabolicenupotficonstant
obținutedoarprinmedicație.Acordându-seomaimareatențiedietoterapiei,s-aconstatcă
aceastaamelioreazăsauîndepărteazăpatologiaacestorboli,ocupândnudepuțineorio
pozițieprioritarăîntratamentulboliautoimune.Dinconsiderenteleamintite,astăzise
aprecieazăcăcelemaispectaculoaseșidurabilerezultateterapeuticeseobținnumaiprin
asociereadietoterapieicumedicațiaspecifică.
Înceeacepriveștemineraleleșivitaminele,eleîndeplinescmaialesfuncțiade
catalizatoriaiproceselorbiochimice,iarapa,dupăcumseștie,estemediulindispensabilde
desfășurareaviețiicelulare.Putereacaloricăafactorilornutritiviestedecirca4cal/g
pentruglucideșiproteineșidecirca9calorii/gpentrulipide.Pentrucaalimentațiasăfie
cuadevăratechilibrată,eatrebuiesăfieconstituităprinaportultuturorgrupelorde
alimente.Seconsiderădreptproporțiioptimeurmătoarele:carneșiderivate4-8%din
totalulcaloric,lapteșiderivate3-3,5%;ouă3-4%;grăsimi12-17%;cerealeșiderivate
25-45%;legumeșifructe17-18%;zahărșiprodusezaharoase7-8%;băuturinealcoolice
2-3%.Diabeticulcugreutatenormalănecesităexactaceleașivaloricaloricecașiindividul
normal.Diferențafațădeacestaaparenumaiînlegăturăcurepartițiaproporțieidecalorii
ceprovindinpeptide,lipideșiglucide.
Alimentele,indiferentdemodullordepreparareșideprezentaresuntalcătuitedin
câtevacomponentedebază,numitefactorinutritivi.Aceștiasunt:
protidele,lipidele,glucidele,mineralele,vitamineleșiapa.Cunoștințeleactualeînmaterie
dedietoterapienepermitsăafirmămcă,înterapeuticaunorboli,dietajoacăunrol
principal.24[cf.sursei24]
23.MincuI.-Impactulom-alimentație,p.89,1993

22Modificărilesurveniteînalimentațiedeterminămodificăriînschimburile
metaboliceîncaredietetaareunrolimportantlamenținereaechilibruluinutrițional.
Formelederegimcareîndeplinescacestecerințesuntdefaptintervențiibiochimice,
careamelioreazăoformămoștenităsaudobânditășicarenecesităcunoștințeprofunde
asupratuturormodificărilormetaboliceexistenteînorganismalbolnav.I-autrebuitmulți
anidieteticiisătraversezedrumuldintrebucătărieșimedicină,darodatăajunsăaiciși-a
doveditimportanța,reușindsăocupeloculprincipalînprevenireașiterapiaanumeroase
boliacutesaudietetice.Acestecâtevaexemplesubliniazăfaptulcădieteticasebazează
astăzipecunoștințeștiințificecomplexeșicărespectarearegulilorsale,atuncicândsunt
binefundamentate,sunturmatederezultateexcepționale,darșicăgreșelilepotavea
consecințedezastruoase.25[cf.sursei25]
Ținândseamadedateleștiințifice,careaufăcutoștiință,dieticianultrebuiesă
respecteînalcătuireameniurilorcâtevaprincipiigenerale,caresereferăstrictlabolnav:
1.Dietaconstituieointervențiebiochimicăînorganismalsănătossaubolnav,cu
scopuldeaprevenisaucombateboala.Eatrebuiesărespectetoatelegilealimentației
raționale.
2.Dietatrebuiesăținăseamădetoatecunoștințeleștiințificeactualeasupra
interelațiilordintreomșimediu,asupraproceselormetaboliceșidenutritie.Nusepoate
recurgelaoschimbareaalimentațieifărăofundamentareștiințificăcorespunzătoare.
3.Fiecaredietătrebuiemodelatădupăobiceiulbolnavului,adaptându-se–în
limiteleterapeuticii–preferințeloracestuia.Dietaterapeuticăeste,înfond,înultima
analiză,așacums-aarătat,odietămodificatăcalitativșicantitativpentruacombateun
procespatologicspecific.
4.Înprescriereauneidietetrebuieavutînvedereîntregcomportamentulbolnavului
(emotional,economic,social–familie,muncăetc.).Trebuieținutseamădefaptulcăorice
dietăaplicatăpoateschimbapersonalitateabolnavului.Deaceea,intervențiatrebuiesăfie
șifăcutăcugrijă.AforismulluiHipocrate,,maimultăvaloareareunregim
necrespunzătorînevoluțiauneibolidecâtoschimbaredieteticăderegim,,rămânevalabil
șiastăzi.26[cf.sursei26]
25.MincuI.-Impactulom-alimentație,p.89,1993

2324.Idem,p.90-91,199
2.1.Necesaruldeproteine
Proteinelecorporeale,moleculemaricugreutățicevariazăîntre
1000–1000000,suntconstituitedinunitățisimple-aminoacizii,acărorsecvență
determinăspecificitateimunologicășiunicitatefiecăreispecii.
Formuleimmune.Studiileefectuateînultimuldeceniuauarătatcăanumite
nutriente:glutamina,arginina,aciziigrașiω3,nucleotidelepotinfluențarăspunsulimun,
creșterezistențalainfecții,scadetranslocareabacteriană.
Proteinele-fibroaseșiglobularepotexistaîntr-unadinurmătoareletreiforme:
structurale,funcționale,aminoacizilibericirculanți.Prinurmaredupăadministrareproteinele
potfiintegrateîntr-unadintreceletreiformesaupotfioxidaterezultândglucoza,uree.
Întrecei20deaminoacizicareseregăsescînmaterialelebiologice,optsuntclasic
definițicaesențiali,ceeaceînseamnăcăsepoatemenținebalanțadeazotaorganismului
umannumaiprinadministrareaunuiamestecalceloroptaminoacizi,respectiv:isoleucina,
leucina,lisina,methionina,fenilalanina,threonina,triptophan,valina.Aminoaciziinon-
esențialipotfisintetizațiînorganismîncadrulmetabolismuluiintermediar.Independent
deaceastăclasificaredistincțiaîntreceledouăclasedeaminoacizidispareînfuncțiede
condițiaclinică,iarcalitateade„esențialnutritiv”depindederaportulîntreaportșinecesar.
Astfel,pentruprematuritirosinaesteesențială,pentrunoi-născuțiilatermencisteinaeste
consideratăaminioacidesențial,iarîncopilăriehistidinaesteesențialăpentrucreștere.
Lapaciențiicuboliautoimune,cisteinaesteconsideratăaminoacidcondiționat
esențialdatorităreduceriicapacitățiidetranssulfonare,cedeterminăscădereasintezei.
Pentrupaciențiirenalitirosinadevineaminoacidesențial,datorităinhibițieiparțialea
fenilalanin-hidroxilazeicuscădereaconsecutivăaconcentrațieidetirosinășiaraportului
fenilalanină/tirosină.Metabolismulproteicpoatefiexprimatsinteticsubformabalanțeide
azot,carereprezintădiferențaîntreaportulșipierdereadeazot.Echilibrulbalanței
înseamnăzero,obalanțăpozitivăînseamnăretențiedeazot(creștereaîncopilărie),iar
balanțanegativăreprezintăpierderedeazot,cumseîntâmplăînstărilehipercatabolice.
27[cf.sursei27]
27.MariaMoța-AlimentațiaOmuluiSănătos-Manualdelucrăripractice,p.25,2009

24Utilizareabalanțeideazotpentrustabilireanecesaruluiproteicafostcriticatăcao
metodasimplistă,aparițiadiscrepanțelorfiinddeterminatăînprincipaldedificultațilede
evaluarecorectăapierderilor.Constatareaesențialăafostaceeacărealizareaechilibrului
balanțeideazotnuînseamnăneapărataportadecvatdeaminoacizi,deoareceacestechilibruse
atingeprinadaptareapierderilorlaaportulactual.Timpulnecesarpentruaatingeechilibrul
esteimportantșidiferăînfuncțiedestatus-ulfiziologicalorganismuluișidecalitatea
nutrienților.
Altaspectimportantlegatdebalanțadeazotesteacelacăscădereaaportuluienergetic
subnecesarulorganismuluideterminănegativareabalanțeideazot,iarunaportenergetic
adecvatamelioreazăaceastăbalanță.Unaltfactorcareafecteazăechilibrulazotuluieste
reprezentatdeinjuriaacută,cedeterminăhipercatabolism,creștereaeliminărilorurinarede
azotșiobalanțănegativă.Înaceastăsituație,creștereaaportuluiproteicnureverseazăsituația
șinupozitiveazăbalanțadeazot.Terapianutriționalăînstărilehipercatabolicenupoateviza
decâtreducereapierderilordeazot,fărăaseputeaatingeechilibrul.Necesarulproteicalunui
adultsănătospentruamențineechilibrulazotatesteînmedie0,75g/kgcorp.
Acestnecesarvariazăcuvârstafiindde2,4g/kgcorpînprimalunădeviațășiscade
treptatdupăvârstade1andela1,2g/kgcorplaaproximativ1g/kgcorplapubertateși0,75
g/kgcorplaadult.Însarcinănecesaruldeproteinecreștecu6g/zi,iarînperioadadelactație
cu17,5g/zi.Necesaruldeaminoaciziesențialiscadecuvârstaproporționalmaimult
comparativcunecesarulproteic.Astfel,lanou-născutșisugarproporțianecesarade
aminoaciziesențialidintotalulproteicestede43%,lacopilulmare36%șiscadelaadultla
19–20%.
Creșterearateimetaboliceînperioadeledeboalădeterminăcreștereapierderilor
proteiceșiobalanțănegativădeazot.Pentruaceștipaciențiaportulproteicoptimestede1,5
g/kgcorp.Aportulunorcantitățimaimarideproteinenupoatedeterminapozitivareabalanței
deazot,cimaidegrabăpoatecreșteproducțiadeuree,trecerealaostareanabolică
producându-senumaidupădisparițiarăspunsuluisistemicinflamatorlainjurie.Caloriile
proteice–4kcal/gproteină–trebuieluateîncalculultotalalcaloriilor,înspeciallapacienții
critici,undeaminoaciziiadministraținucontribuielaosintezăproteicănetă.28[cf.sursei28]
28.MariaMoța-AlimentațiaOmuluiSănătos-Manualdelucrăripractice,p.36,2009

25Formulelenutritive(enteraleșiparenterale)conțincantitățiadecvatede
aminoaciziesențialișineesențialiiaraportulunorcantitățiadiționaledeaminoacizi
esențialinus-adoveditbenefic.Pentrupaciențiicuinsuficiențărenalăacutăsau
encefalopatiehepaticăexistăformulenutritiveîmbogățiteînaminoaciziramificați(valina,
leucina,izoleucina)carespredeosebiredeaminoaciziinon-ramificați,metabolizați
exclusivlanivelhepatic,potfimetabolizațilanivelulmusculaturiischeletaleșiastfelnu
contribuiedirectlaproducțiaheapticădeuree.Înplus,aminoaciziiramificațiintrăîn
competițiepentrutransportlanivelulcreieruluicuaminoaciziiaromatici,scăzândpasajul
acestoralanivelulbariereihemato-encefalice.Totuși,administrareaacestorformule
îmbogățiteînaminoaciziramificaținuacrescutsupraviețuirealapaciențiicuinsuficientă
renalăacutășideasemenea,nuauindicațiipentrupaciențiipolitraumatizațisauseptic
Arginina.Esteunaminoacidimportantpentrusintezaproteică,producțiadeoxid
nitricșiciclulureei.Înplus,esteunreglatoraltonusuluivascular,funcțieiimune,
contracțieicardiace,secrețieineuro-endocrine.Îndozefarmacologice,argininastimulează
secrețiahormonuluidecreștere,prolactinei,glucagonuluișicatecolaminelor.Argininaeste
consideratăunaminoacidcondiționatesențialînperioadadecreștereșiînafecțiunile
critice,cândnecesarulpoatedepășicapacitateadesinteză.Comparativcualțiaminoacizi,
argininas-aremarcatnunumaiprincalitățilenutritive,darșiprinefecteleasuprafuncției
imuneșivindecareaplăgilor.Suplimentareadeargininăîntre1–3%amelioreazăbalanțade
azotșireducepierdereaîngreutatedupăinjurie.
Glutamina.Esteoimportantăcomponentăproteică,fiindînacelașitimpcelmai
abundentaminoacidliber,laniveltisularșiplasmatic.Esteuntransportordeazotesențial,
sursădeenergieșiunreglatoralsintezeiproteice.Glutaminaestesintetizatăînmaimulte
țesuturi,fiindconsideratăanteriornon-esențială.Daterecenteauarătatcăîncursul
afecțiunilorcriticenecesaruldeglutaminădepășeștesinteza,devenindunaminoacid
condiționatesențial.Sintetizatăpredominantlanivelulmusculaturiistriate,glutaminaeste
consumatăînspeciallanivelulcelulelorcuratădereplicareaccelerată:tractgastro-
intestinalșiceluleimmune.29[cf.sursei29]
29.MariaMoța-AlimentațiaOmuluiSănătos-Manualdelucrăripractice,p.37,2009

262.2.Necesaruldelipide
Lipidelereprezintănunumaioimportantăsursădeenergie,eliberând
9kcal/g,cișicomponentestructuraleesențialealemembranelorcelulare.Deasemenea,
lipideleauoseriederolurifuncționale,fiindreglatoriaitonusuluivascular
(prostaglandinele),mediatoriimuni(leukotrienele),mesagericelulari.
Proprietățilefiziologiceunicealemoleculelordelipidesuntdeterminatede
diferențelestructuraleînnumăruldeatomidecarbon,număruldelegăturidubleșipoziția
acestorlegături.Aciziigrașiculanțscurtconțin2–4atomidecarbon,ceiculanțmediu6–
10atomidecarbon,iarceiculanțlungauîntre12–28atomidecarbon.
Înfuncțiedegraduldesaturaresuntdefinitetreigrupurideacizigrași:acizigrași
saturați(fărădublălegatură);acizigrașimononesaturați(osingurădublălegaturăînpoziția
9;ω-9);acizigrașipolinesaturați(AGPNS).Înfuncțiedepozițiaprimeilegăturidubleîn
moleculăsuntidentificatetreigrupuri:ω-3(legaturadublăîntreC3șiC4),ω-6(legătura
dublăîntreC6șiC7)șiω-9(legăturadublăîntreC9șiC10).
Aciziigrașisaturațisuntutilizațicaaportenergetic;acizigrașiculanțlungdinacest
grupintrăînstructuramembranelorcelulare.Aciziigrașimononesaturațipotfisintetizați
lanivelulorganismului,potfiutilizațicasubstratenegeticsaupotfiîncorporațiîn
triglicerideșifosfolipide.
Componenteleprincipalealeserieiω-3AGPNS:acidullinolenic,eicosapentaenoic,
docosahexaenoicșiω-6PUFA:acidullinoleicșiarahidonicauimportanteroluri
structuraleșifuncționaleșiidealnutrebuieutilizațiînscopenergetic.
Necesarullipidicalorganismuluiesteatinsprinaportsauprinsintezadenovoa
acizilorgrași.Organismulumannuestecapabilsăsintetizezeacidlinoleicșiα-linolenic,
aceștiafiindaciziigrașiesențiali.Acidullinoleicesteprecursorpentruacidularahidonic
careestemetabolizatînprostaglandineșileucotriene.Unaportnutritivcenuincludeacizii
grașiesențialideterminăîndouăsăptămânisindromdedeficiență,manifestatclinicprin:
hepatomegalie,trombocitopenie,cădereapărului,uscăciuneașidescuamareapielii,
afectareavindecăriiplăgilor.30[cf.sursei30]
30.IulianMincu,AuroraPopescu,C.OnescuTârgoviște-Elementedebiochimieșifiziologiea
nutriției,P.3322004

27Înnutrițiaenteralălipidelepotfiinclusenunumaicatrigliceridedarșicafosfolipide,
înprimulrândpentruafurnizaacizigrașiculanțlungșifoartelung.Oaltăcomponentă
lipidicăimportantăestereprezentatădevitamineleliposolubile(A,D,EșiK).După
digestiașiabsorbțiaintestinală,lipidelesuntîncorporatelanivelulenterocitelorîn
chilomicronișipreluateînsistemullimfaticșiapoiîncirculațiasistemicăvenoasă.
Excepțiefacaciziigrașiculanțmediucarescurtcircuiteazăcirculațialimfatică,ajungând
prinsângeleportallanivelhepatic.Emulsiilelipidicepentruadministrareaintravenoasăau
fostcreatedupămodelulchilomicronilor,avândunmiezformatdintriglicerideșicîteva
vitamineliposolubileșiosuprafațăformatădinfosfolipide,colesterolliberșialtevitamine
liposolubile.Acesteemulsiidiferădechilomicronideoarecenuconținapoproteine,
colesterolesterificat,iarcompozițiatrigliceridelorestediferitădeceaatrigliceridelor
endogene.Totuși,odatăadministrateintravenosacesteemulsiidobândescrapidapoproteine
șipotînconsecințăsăurmezecăimetabolicesimilarecuchilomicronii.
Înpracticaclinicăaportuldelipidetrebuiesăacopere30–50%dinnecesarulcaloric,în
funcțiedetoleranțaindividualăatîtlacarbohidrațicâtșilalipide.Aceastaînseamnăunaport
de0,8–1,5g/kgcorp/zi,maximum1,8g/kgcorp/zi.Nivelulsericaltrigliceridelortrebuie
verificatperiodicdupăadministrareadelipide,infuziafiindîntreruptălavaloride350–450
mg/dlsauredusălavalorialetrigliceridemieide
190–260mg/dl.Ratadeadministrarealipidelortrebuiecrescutăprogresiv,fărăadepăși0,1
g/kgcorp/hînprimazișiînspeciallapaciențiicritici.
Alăturidecantitateazilnicărecomandată,altaspectimportantcaretrebuieluatîn
considerațieestecompozițiaaportuluilipidic.Depeste30deanis-auutilizatcasursede
lipideatâtpentrunutrițiaenteralăcâtșiparenteralătriglicerideculanțlung(LCT)derivate
dinuleiuldesoia.ÎnultimeledouădeceniiadevenitevidentcătipulAGPNSculanțlung
utilizațipoateinfluențarăspunsulbiologic.Înconsecință,s-aîncercatoptimizarea
conținutuluiemulsiilorlipidiceprin:adăugareadetriglicerideculanțmediu(MCT);
interesterificareatrigliceridelorculanțlungcuceleculanțmediușiobținereaunor
trigliceridestructurate;adăugareadeuleidemăsline;adăugaredeuleidepește.31[cf.sursei
31]
31.IulianMincu,AuroraPopescu,C.OnescuTârgoviște-Elementedebiochimieșifiziologieanutriției,P.3332004

28Adăugareatrigliceridelorculanțmediuînemulsiilelipidiceestepreferabilăla
paciențiicufactordestrescrescut,datoritănecesaruluienergeticridicatalacestora.MCT
augreutățimolecularereduseșisolubilitatecrescutăcomparativcuLCT,ceeacele
permiteunclearancemairapiddincirculație.Aceasta,alăturideuntransportîn
mitocondrieindependentdecarnitinaciltransferazădeterminăocreșterearateideβ-oxidare.
UtilizareaprelungitădeLCTareefecteimunosupresive,prinafectareaneutrofilelor,
limfocitelor,sistemuluireticulo-endotelial,determinateprobabildeacidularahidonicși
metabolițiisăi.
AdăugareaMCTînemulsiilelipidicearputeaprinreducereaaportuluideacizigrași
săscadăformareadeacidarahidonic,prindiminuareacantitățiideprecusor.
StudiileprivindTGstructurateauarătatocreștereaoxidăriilipidiceșiameliorarea
balanțeideazotcândaufostcomparatecuutilizareadeLCTsaudeamestecurifizice
LCT/MCT.
Utilizareaîndelungatăaemulsiilorlipidicedinuleiuldesoias-aasociatcucreșterea
oxidăriilipidelorșiscădereavitamineiE.Lapaciențiicriticisuplimentareadieteicu
antioxidanțipoatereduceproducțiaderadicaliliberișiperoxidarealipidelor,indicând
beneficiiînevoluție.Înacestscopaufostdezvoltateemulsiilipidicedinuleidemăsline,
ceconțineocantitatecrescutădeα-tocoferolbiologicactiv.
Oseriedestudiiauarătatcăpopulațiilecareconsumăînprincipaluleidepeșteauo
ratăredusăabolilorcoronariene,neoplazice,astm,psoriazis.
Uleiuldepeșteareunconținutconsiderabildeacizigrașiω3–acizieicosapentaenoic
șidocosahexaenoic,cuproprietățiantiinflamatoareșiantitrombotice,bazatepecompetiția
cuacidularahidoniclanivelulciclooxigenzeiși5-lipooxigenazeișimodulareaproducției
deprostaglandineșileucotriene.Înconsecință,aufostdezvoltateemulsiilipidice
îmbogățitecuω3–acideicosapentaenoicpentruacombinasuportulnutriționalcuterapia
antiinflamatoare.32[cf.sursei32]
32.IulianMincu,AuroraPopescu,C.OnescuTârgoviște-Elementedebiochimieșifiziologieanutriției,P.333-334
2004

292.3.Necesaruldefluideșielectroliți
Fluideleșielectrolițiireprezintăcomponenteesențialealeterapieinutriționale,
recunoscându-seimportanțalorînmenținereaperfuzieitisulare,ahomeostazieiacido-
bazice,afuncționăriinormaleamembranelorcelulare.Administrareadefluideși
electrolițisefaceținândcontdenecesitățileactualealepacientuluișinupebazaunordoze
standard.Necesaruldeapăalpaciențilordepindedeconținutulactualdeapăal
organismului,precumșidepierderiledeapărenale,cutanate,respiratoriisaudelanivelul
tubuluidigestiv.Prinurmareestedificildeaaprecianecesarulhidric,carepoatevariade
unlitrula6litri/zi.
Deșiîncelemaimultespitalebalanțahidricăsecalculeazăzilnicprinînregistrarea
aportuluidelichideșiapierderilorlaoricenivel,acestsistempoatedeterminaerorimajore
dupăcâtevaziledeevoluție.Ceamaibunămetodădemăsurareabalanțeihidriceeste
cântărireapacienților,așacumsepracticăînunitățiledehemodializă.
Chiarșiaceastămetodănecesităoexaminareatentăapaciențilorșiointerpretare
adecvatăagreutății,deoareceexistărisculacumulăriidelichideîncompartimentul
extracelular-intestin,spațiulretroperitoneal,altecavități,spațiulinterstițial.Înaceste
situațiihidratareainadecvatăpoatedeterminahipoperfuzietisulară.
Înconsecință,administrareadelichide-soluțiicristaloideșicoloide-trebuiesă
menținăvolumulintravascular,circulațiaadecvatășisăevitehipoperfuziatisulară.Ceimai
mulțiautorirecomandăcamăsurăaperfuzieitisulareadecvateundebiturinarde0,5–1
ml/kgcorp/h.
Însituațiaîncarenuexistăpierderianormalerenaleșiextrarenaleceimaimulțiadulți
necesităaproximativ1mldeapăpekilocalorieconsumată.Dacăestenecesară
expansiuneavolemică,lichidelevorfiadministrateînmodliberal,ceeacepoateînsemna
uneoriadministrareadelichideînciudaformăriiedemelor,întimpceadministrareavafi
restrictivălapaciențiihiperhidratați,ceicuinsuficiențăcardiacăcongestivăsau
insuficiențărenală.33[cf.sursei33]
33.GabrielaNegrișanu-TratatdeNutriție,Timișoara,p.167,2005

30Electrolițiimajoriaiorganismuluisunt:sodiu,potasiu,magneziu,calciușifosforul.
Clorulesteunaniondependent,careurmeazăsodiușipotasiu,fiindextremdeimportant
pentruhomeostaziaacido-bazică.Celemaimulteformulenutriționaleacoperănevoile
zilnicerecomandate,însăacestevaloritrebuieajustateînfuncțiedesituațiaclinică
particularăafiecăruipacient,astfelîncâtsăsemenținănivelulsericînlimitefiziologice.
2.4.Necesaruldemicronutriente
Aportulîncantitățiadecvatedemicronutrienteanorganice–oligoelementeși
organice–vitamineesteparteintegrantăaoricăruisuportnutrițional,fieenteralfie
parenteral.Definireanecesaruluioptimdemicronutrienteestedepartedeformaideală,mai
alespentrupaciențiicritici.
Seconsiderăcăunaportadecvatdeoligoelementeșivitamineestecelcareprevine
dezvoltareaunuisindromclinicdedeficiență,caracteristicpentrufiecaredintreacestea,
însăaportuladecvatpentruamențineceamaibunăfuncționaretisularănuestedefinit.
Nivelulsericalvitaminelorșioligoelementelornureprezintăunindicatorclinicutilpentru
identificarea.
Potrivitliteraturiidespecialitate,nutoateproblemeledesănătatepotfievitate,dar,
cuajutorulunuiregimalimentarspecific,sepoatemențineunechilibrualstăriidesănătate,
pentruoperioadăîndelungatădetimp.Cercetărileaudemonstratdejacă,într-unprocent
destuldemare,stiluldeviațăinfluențeazădeclanșareabolilorautoimmunesauevoluțialor
negativă.34[cf.sursei34]
Ținândseamădedateleștiințifice,careaufăcutdindietaoștiință,dieticianul
trebuiesărespecteînalcătuireameniurilorcareseadreseazăbolilorautoimmunecâteva
principiigenerale,caresereferăstrictlabolnav:
1.înbolileautoimmune,dietaconstituieointervențiebiochimicăînorganismal
bolnav,cuscopuldeaprevenisaucombateboala.Eatrebuiesărespectetoatelegile
alimentațieiraționale.
34.GabrielaNegrișanu-TratatdeNutriție,Timișoara,p.177,2005

312.Dietatrebuiesăținăseamădetoatecunoștințeleștiințificeactualeasupra
interrelațiilordinomșimediu,asupraproceselormetaboliceșidenutritive.Nusepoate
recurgelaoschimbareaalimentațieifărăofundamentareștiințificăcorespunzătoare.
3.Fiecaredietătrebuiemodelatădupăobiceiulbolnavului,adaptându-se–în
limiteleterapeuticii–preferințeloracestuia.Dietaeste,înfond,înultimaanaliză,așacum
s-aarătat,odietămodificatăcalitativșicantitativpentruacombateunprocespathologic
specific.
4.Înprescriereauneidietetrebuieavutînvedereîntregcomportamentulbolnavului
(emotional,economic,social–familie,muncăetc.).Trebuieținutseamădefaptulcăorice
dietăaplicatăpoateschimbapersonalitateabolnavului.Deaceea,intervențiatrebuiesăfie
făcutăcugrijă.AforismulluiHipocrate’maimultăvaloareareunregimnecrespunzător
înevoluțiauneibolidecâtoschimbaredieteticăderegimrămânevalabilșiastăzi.
5.Oriceboalăseînsoțeștedetulburărinutriționaleșimodificărimetabolice,care
trebuietratateconcomitentcuboaladebază.Înseamnăsenzațiademulțumire,deafecțiune,
deemoțieaomului,careuneorifărăsăvreavedeînaceastaunactsacrucurădăciniadânci
întrecutulsăușianeamuluidincarefaceparte.Esteunfaptdecarenutriționistul,
dieteticianul,trebuiesăținăseama.
Alăturideschimbareaobiceiurilornocive,arfiindicatcaoricepersoanăsă
cunoascămaimultedetaliilegatedealimentelecarepotstimulaaparițiabolilor
autoimmune,darșidesprecelecarepotcreșterezistențaorganismului.Înultimul
timp,importanțaînceeacepriveștedietabolileautoimmune,acrescutfoartemult;eaa
căpătatobazănetștiințifică,înlegăturăcunoileconcepțiidinmedicinășifarmaie.
Orientareasinteticăamedicineimoderneneobligăsănedepărtămdinmetoda
localăanatomicădegândireșisăconsiderămcăorganismulcauntotunitar.
Medicinaactualăpuneaccentulpepatologianeuro-umoralăși,astfel,înlocul
vechiiterapiiaorganismului,punepeprimulplanterapianeuro-umoralăși
constituțională,careinfluențeazăcapacitateadereacțieaorganismului.
Odatăcudezvoltareabiochimieișibiofiziciiadevenitevidentfaptulcă,atuncicând
seaplicăoricaremăsurăterapeutică,trebuiesăseținăseamadetoțifactoriicare
influențeazăproceselechimiceșifizico-chimicedinorganism.

32Substanțelealimentare,fiindintrodusezideziînorganism,nusepoatesănu
influențezeacesteprocese,deoareceeleconstituieunuldinsubstraturileprincipaleale
acestora.
Rankeapusînevidențăfaptulcăînbolileautoimmune,producereaunuiproces
exudativsauindurativdepindemaimultdecapacitateadereacțieaorganismuluidecât
virulențașimasivitateainfecției.Macroorganismul,adicăterenul,,reacțiasauintereacția
dintreelșielementulpatogen,nujoacăînniciuncazunrolmaimicdecâtagentul
pathogenșidecâtcantitatea,masivitateașivirulențaelementuluiinfectat.
Observațiilecliniceauarătatcăregimulrilealimentarediferiteprincompozițialor
calitativășicantitativă,prescrisealternativ(pentruscurttimp)îndietaketogenică,dând
nașterelaperturbăriînmetabolismulintermediar,potproduceoreacțieputernicăa
organismului.Estesuficientsăarătămacțiuneaașanumitelorziledecontrast–zilecu
alimentațiespecial-intercalateperiodicîncursulunuianumitregim.
Influențaacestorzileafostpusăînevidențăînmodfoarteclaratuncicândla
paciențiicuboliautoimmunes-aînceputaplicareazilelordelegume(maialesdacăziua
decontrastconstaînlegume,verdețurișifructecrude).
Foarteinteresantderemarcatestefaptulcălauniibolnavi,dupăoasemeneazide
legume,înaintedeameliorareseintensificădurerile,vitezadesedimentarecrește,uneori
creștetemperaturacorpului.Observațiileclinicearatăcăinfluențaregimuluialimentar
depășeșteuneoripeaceeaaaltorfactoriterapeutici.
Trebuiesăpresupunemcăacțiuneacombinațiilorchimicenaturalealehranei,este
maiintensădecâtaceeaaagențilorpurchimici(amedicamentelor)sauaexcitanților
fizico-chimici,agențiineobișnuițipentruorganism.Regimurilealimentare,producând
anumitemodificăriîneconomiasărurilorîntreguluiorganism,potproduce,așacumse
spuneacum,transformareaacestuia,ceeacemodificăcapacitateasadereacție;deaceea
dietaînbolileautoimuneconstituiefactoriterapeuticiputernici,desinestătători.
35[cf.sursei35]
35.GabrielaNegrișanu-TratatdeNutriție,Timișoara,p.179,2005

33Acesteregimuriîntocmitedintr-unanumitpunctdevedere,influențeazănunumai
funcțiaperturbatăaunuiorganismoarecare,cișitoateproceseleneuro-umoralecarese
desfășoarăînoricestarepatologicăaorganismului;cualtecuvintedietaînbolile
autoimmunereprezintănunumaioterapieaorganului,avândînvedereoboalăaunui
organoarecare,cișioterapie,influențândîntregulorganism.
Așadar,respectareaunorrecomandăriarputeasăprevinăoformădecancerdintrei.
Acesterecomandărisuntvalabileatâtpentrupersoanelesănătoase,câtșipentru
celecareauavutdejaoformădecancer.
Acesterecomandărisunt:
●Consumulacâtmaimultefructeșilegume,cuovariațiecâtmaimareaculorilor
(între400-800gfructeșilegumezilnic);
●Obiceiurialimentaresănătoase,preferabilîncădinperioadacopilăriei;
●Limitareaaportuluicaloric(înprimulrândaportuldealimentecupeste
225kcal/100g);
●Utilizareamirodeniilor;
Evitareagătituluiagresiv(fărăprăjeli,alimentearse,fripte,afumate,sărate,etc;
Evitareaexcesuluidesare(numaimultde6g/zi);
●Consumdecarneroșieșimezeluriîncantitățicâtsepoatedemici(maxim500g
carnecrudăpesăptămână=ofripturămijlociedemaximtreioripesăptămână);
●Preparareașiconservareacorectăaalimentelor;
●Evitarea”poluanților”alimentari(aditivi,pesticide,nitrați,etc);
●Limitareaaportuluidezahărșibăuturiîndulcite;
●Limitareaconsumuluidealcool;
●Alăptareabebelușiloroperioadăoptimă(între6lunișiunan);
●Evitareafumatuluiactivșipasiv.
Concepțiiledietoterapicemoderneprivindbolileautoimmunerecomandăevitarea
regimurilorprearestrictiveșidezechilibrareaînprincipiialimentarecesedovedesc
dăunătoarenutrițieigeneraleabolnavelor.
Deaceea,înprescriereadieteiseurmăreștepedeopartereadaptareatreptatăa
paciențilorlaoalimentațiecâtmaiapropiatădenormal,iarpedealtăparteevitareaatot

34ceestedăunătorbolilorautoimmune,atâtprinalimentulcaatarecâtșiprinmodulde
preparareculinarăalacestuia.Unregimmonoton,cualimentefărăgust,prezentat
necorespunzătorpreferințelorbolnavilorimpunerețineredinparteaacestorașiduceîn
finallanerespectareadieteiprescrise.
Prinurmarebolileautoimunereprezintăexprimareaclinicauneigravedereglăria
mecanismuluiimun.Înmodnormal,organismulnuluptăîmpotrivapropiilorsale
structure,nufabricanticorpi,fațădepropriilesalecomponentantigenice.Răspunsulimun
arelocîntotdeaunafațădestructureantigenicestrăine.Prinautoimunitateseînțelege
fenomenulbiologicdeproducerdeanticorpi,organismulreacționeazăimmunologicfațăde
propriilesalețesuturi.
Cualtecuvinte,autoimunitateaarreprezentaunfeldeautodistrugere
imunologică.Cauzeleproduceriisuntcomplexe.Factorulmajorceîntreținereacția
autoimunăestedereglareaechilibruluiîntrelimfociteleBproducătoaredeanticorpiși
limfociteleTsupresoarecareregleazăproducțiadeanticorpi.Aceastădereglareeste
urmareainteracțiuniimaimultorfactori:genetici,virali(infecție
virală),microbieni,hormonali.36[cf.sursei36]
36.GabrielaNegrișanu-TratatdeNutriție,Timișoara,p.177,2005

35CAPITOLUL3
DIETERECOMANDATE(MODDEPREPARARE)
3.1.Alimentenaturalerecomandateîndietabolilorautoimune
Îndecursulvieții,organismulumantrebuiesăfacăfațăataculuiunuinumăr
incalculabildemicroorganismmaimultsaumaipuținvirulente(bacteria,virusuri,ciuperci
microscopic,parazițimonocelulari).Reacțiiledeapărareaorganismuluisuntnespecificeși
specificgeneraleșilocale,umoraleșicelulare.Recomandareaunuiregimmailarg,apropiat
deobiceiurilealimentarealepaciențilorcuboliautoimune,preparatdieteticșiservitcât
maiapetisant,facecaelsăfieacceptatșiurmatfărăgreutatedemajoritatea
bolnavilor.Aceștiatrebuiesăcunoascăîndetaliufiecarealimentșibăutură
permisă,volumuldeprodusenutritivepecarearedreptulsălemănâncelafiecare
masă,moduldepreparareaalimentelor,temperaturaoptimădeconsum.Meselese
recomandăafiluatetotdeaunalaaceeașioră,săfiepuținabundenteșimaifrecvente(4-5
mesepezi).Evitându-seingestiaunuivolummaredealimentelameseseprotejează
stomaculdeunefortdigestivsuplimentarcarearfavorizaîntimpdecompensareasa
secretorieșimotorie.Alimentațiadeținerolmajorînmodulareaaparițieibolilorautoimune
prinprezențasauabsențaunorfactoriprotectori.Estebinecunoscutfaptulcăoalimentație
sănătoasăalăturideoactivitatefizicăcotidianăducelascăderearisculuideaparițiea
bolilorautoimune,îngeneral.
Oadouacategoriedetulburariînceeacepriveștebolileautoimunesunttulburarile
deordingeneral.Bolnavicuboliautoimuneslabesc,sedeshidratează,numaiaupoftăde
mâncare,augreutatemicădupămasămaialesdacăaumâncatînsilă.Tulburărileacestea
suntdatoratefaptuluicăsecrețiagastricăestemodificată.Datăfiindnaturaboliișifelulei
deasemanifestaprescripțiiledieteticevorvariadelabolnavlabolnavsauchiarlaacelași
bolnavdelaozilaalta.Regimulînbolileautoimunevatrebuisafieînaintedetoateun
regimlacto-ovo-vegetarianșitotodatăunregimbogatînfructe.36[cf.sursei36]
36.MariaMoța-AlimentațiaOmuluiSănătos-Manualdelucrăripractice,p.55,2009

36Dietanecorespunzătoare-consumulexcesivdealimentecuconținutcrescutîn
sare(murături,mezeluri),preparatedinpeșteconservateprinafumare,precumșiodietă
săracăînlegumeșifructepotprovocacuușurințăaparițiabolilorautoimune.S-aobservat
căunconsumcrescutdeprodusebogateînvitaminaCoferăprotecțieîmpotrivabolilor
autoimune.Estecunoscutfaptulcăgrăsimileprăjiteprovoacătulburărialesecreției
gastrice,iarlipsalapteluidinalimentație,carearerolprotectorasupramucoasei
stomacului,accentueazăacestetulburări.Cândbolnaviidiagnosticațicuboli
autoimmune.Bolileautoimmunepottolerașicarnea,vomadmiteînmicămăsurăcarnea
albă,maialesșipeștelealb,subformapecareopreferăaceștia.Carnea,datăodatăsau
chiardedouăoriprinmașinășiapoifriptălagrătarsaupuținprăjitălatavă,v-aputeafi
acceptatămaiușordebolnaviicuboliautoimune,pentrucănu-iv-aobosimestecând-o.â
Supeledecarne,fărăgrăsime,culămâie,precumșiciorbeleacrișoare,vorfi
preparatepentruaceștibolnavideașamanierăpentrucaprinaciditatealor,sălefacă
impresiacăledeschidpoftademâncare.Laacesteasevaadăugapuținlapte,smântânăși
unulpânăladouăgălbenușurideou,pentrualemăriastfelvaloareaalimentară.
Alimentațialactatăvaaveaavantajulcăv-adiminuadurerileșivărsăturileși,fiind
oalimentațielichidă,vafimaiușoracceptatădebolnaviicuboliautoimune.Odatăcu
laptelevatrebuisă-istrecurămdincândîncând,supeșipiureurimaipuținconsistente,
laptedepasăreetc,șimaibuncatoatearfidacăamputeaobișnuibolnavulcukefir.
Kefirul,datorităgustuluiluideosebit,vaputeafiservitcaunaldoileafeldemâncare,după
unprânzdelapteobișnuit.
Alimentațianecorespunzătoarereprezintăunuldintreprincipaliifactoricare
contribuielaproducereabolilorautoimune.Deoarecemodificărileînalimentațiepot
determinamodificăriînschimburilemetabolicecareconcuralamenținereaechilibrului
nutrițional,măsuriledieteticereprezintămijloculprincarepotficontracarateunele
tulburăriindusedefactoripatogeni.Spreexempluînsclerozaînplăciesterecomandatun
regimalimentarsubstanțial,maidegrabăhipocaloric,darbogatînvitamine.Creșterea
ponderalăexcesivăprinsupraalimentațieșiinsuficientăactivitatefizicăpoateconstituiun
factordeagravareadeficituluimotor.Îninfecțiiproteineledindietătrebuiesămențină
țesuturileintacte.37[cf.sursei37]
37.ConstantinDumitrescu–Bazelepracticiialimentatieidietetic,profilacticesicurative,p.435,2000

37Dacăproteinelesuntexclusedindietăsedezvoltăobalanțăproteicănegativă
asociatăcuoemaciereprogresivășiconsumulproteinelormusculare(oadevărată
topire).Proteineledinouăauceamaicrescutăvaloarebiologică,urmatedeceledin
lapte,peșteșicarneadepasăre.
Cantitateadesodiurecomandatăîndietădepindedecapacitatearenalădeaexcreta
sauconservasodiulșideprezențasauabsențaedemelorsauhipertensiuniiarteriale.
Necesaruldeapăestelegatdeaportuldesodiușideaportulproteic.Potasiul.Marea
majoritateapaciențilorcuboliautoimunenuauproblemecuexcrețiapotasiuluipânăcând
RFGscadelanivelelefoartereduse,deobiceisub10ml/min.
Caloriile.Paciențiicuboliautoimuneaunevoiedesuficientecaloriipentrua
susțineefectulbeneficaldieteicuproteineavândvaloarebiologicăcrescută.
Glucidelesevorsuplimentacualimentebogat
calorice:bomboane,zahăr,jeleuri,cremeșimieresauprinpreparatulControlyt(supliment
glucidicfărăproteine)adăugatînbăuturisaulagătit.
Consumulexageratalproduselorrafinate,cudensitatecaloricămare,induceîn
eroaremecanismeledecontrolaleaportuluienergetic,carede-alungulmileniilorau
fost„programate”,înfuncțiederaportulvolum/calorii.Menținereahemostazeimediului
internalorganismuluidepindedecaracterulalimentațieicareinfluențeazăfuncțiile
sistemului,înspecialfactoriienzimaticișihormonali.Deficitulunuiasaumaimultor
nutrimente,dezechilibrareacorelațieidintreeiconducelaafectareafonduluimetabolical
celulei.Dezechilibrulsubstanțelornutritiveîndietăpeoperioadăscurtădetimppoatefi
compensatprinmecanismefiziologicedeadaptareșibiochimice.Dereglareaechilibrului
peoperioadămailungădeterminăprocesepatologiceșiclinice.Înprezentestecunoscut
faptulcăalimentațiaîșipuneprofundamprentapepatologiaomuluicontemporan,ca
urmareadezechilibruluidintreaportuldenutrimente.
Majoritateasubstanțelor,carepătrundînorganismprinalimentație,sedeosebesc
multînceeacepriveștecompozițiașistructurachimicădesubstanțeledincaresunt
constituitețesuturileorganismuluiînsuși.38[cf.sursei38]
38.ConstantinDumitrescu–Bazelepracticiialimentatieidietetic,profilacticesicurative,p.437,2000

38S-amerspânăacoloîncâts-aneglijatimportanțafactoruluialimentarînprevenirea
șitratareabolillorautoimune,deoareces-aconsideratcăprogreselerealizatedeindustria
farmaceuticăsuntsuficientepentruarezolvaproblematicaacestora.Probatimpuluiparesă
infirmeînsăconcluziile,deoareces-aconstatcărecidivaîmbolnăvirilor,duratalorsau
prevenireainstalăriibolilorautoimunenupotficonstantobținutedoarprin
medicație.Acordându-seomaimareatențiedietoterapiei,s-aconstatcăaceastaameliorează
sauîndepărteazăpatologiainfecțioasă,ocupândnudepuțineoriopozițieprioritarăîn
tratamentuldiverselorafecțiuni.
Dinconsiderenteleamintite,astăziseaprecieazăcăcelemaispectaculoaseși
durabilerezultateterapeuticeseobținnumaiprinasociereadietoterapieicumedicația
specifică.Înceeacepriveștemineraleleșivitaminele,eleîndeplinescmaialesfuncțiade
catalizatoriaiproceselorbiochimice,iarapa,dupăcumseștie,estemediulindispensabilde
desfășurareaviețiicelulare.S-amerspânăacoloîncâts-aneglijatimportanțafactorului
alimentarînprevenireașitratareabolilorautoimune,deoareces-aconsideratcăprogresele
realizatedeindustriafarmaceuticăsuntsuficientepentruarezolvaproblematicaacestora.
Deasemenea,trebuieavutînvederecăanumitetehnicidegătireaalimentelorlepot
reduceconținutulînpotasiupânălaotreimedinvaloareainițială.Astfel,cartofiiși
legumelevortrebuităiateînbucățicâtmaimicișifiertecucantitățimarideapă,care
trebuieîndepărtatăcupuținînaintedeterminareafiertului.Nusevorfolosisucurilede
fructe,afarăpoatedeceldeportocaleproaspăt,șinicisucuriledelegume,toatefiind
bogateînpotasiu.
Dinpăcate,corectareaniveluluicalcemieiprintr-unregimalimentarbogatîncalciu
estedificilădincauzăcăalimentelerespective,înspecialbrânzeturile(600-1050mg%
calciu),oul(gălbenușulconține140mg%calciu)suntbogateînproteine,faptcareleface
impropriiadministrăriiîncantitățiinsuficientepentrucorectareadeficitului
respectiv.Singurelealimentecarerămânutilizabilecasursesporitedecalciusuntspanacul
(130mg%calciu),varzacreață(125mg%calciu)șiînparte,laptele(120mg%
calciu).Elepotfiincluseînregimalăturidesurseledecalciumedicamentos.De
altfel,RatheryșiTchobroutskyrecomandăcaîncazurilecubilanțcalcivnegativsănuseia
măsuridietetice.39[cf.sursei39]
39.ConstantinDumitrescu–Bazelepracticiialimentatieidietetic,profilacticesicurative,p.437-438,2000

39Asigurareaunuiconsumridicatdesubstanțealimentarenecesareîndietabolilor
autoimmune.Unnumărlargdesubstanțealimentaredovedescproprietățideosebitepentru
dietabolilorautoimmune.Înrândulacestorasuntinclusefibrelealimentare,vitaminaA,C,
D,E,seleniul,calciulșizincul,izotiocianații,indolii,flavonele,fenolii,inhibitorii
proteazici,uniiaminoacizietc.Fibrelealimentaresuntcomponentepolizaharidiceale
vegetalelorcenupotfisupusedigestieiînintestinulsubțire(exceptânduneledegradări
limitatealepectinei).40[cf.sursei39]
Îndietabolilorautoimune,opartedinfibrelealimentareauunrolstructuralîncadrul
surselorvegetaledincareprovin,fiindtotodatăinsolubileînapă.Elesuntreprezentatede
cătreceluloze,hemicelulozeșiligninășisegăsesc,înspecial,încerealeleingerate,tărâțe
șipâineaintegrală.Oaltăpartedinfibrelealimentareauunrolreparatorasuprazonelor
lezatealeplantelorșisuntsolubileînapă.Elesuntreprezentatedepectine,gume,mucilagii
șiunelehemiceluloze.Segăsescînspecialînlegume,linte,fasoleșimazăreuscată,fructe
(înspecialînmereșicitrice),ovăz,orez,rădăcinoase,vegetalefrunzoaseverzi.Prima
categorieafibreloralimentareintervineînformareaboluluifecalșistimularea
peristaltismuluiintestinal.
Adouacategoriedefibreformeazăgeluricaresechestreazăopartedinsubstanțele
existenteînlumenulintestinal.Ambelecategoriidefibrealimentareintervinprindiferite
mecanismeînprotecțiabolilorautoimune.
Creștereaconsumuluidefibrealimentareoferăungradsuplimentardeprotecție
pentrubolileautoimuneșiprinprismaantrenăriiprinmateriifecaleauneiproporțiimai
maridingrăsimileconsumate.Acestlucrulimiteazăcreștereaîngreutate(lipideleau
valoareenergeticăridicată).Totodatăaportulcrescutdefibrevegetaleinducerapidsenzația
desațietate,împiedicândconsumuricaloricesuplimentare.Procesuldelegareaacizilor
biliariestecelmaipronunțatîncazulligninei,descrescândînordinepentrugumadeguar,
pectinășihemiceluloză.41[cf.sursei41]
40.ConstantinDumitrescu.-Bazelepracticiialimentațieidieteticprofilacticeșicurative,p.552,2007
41.Idem,p.553,2007

40Caindicațiigeneraleprivindcreștereaaportuluidefibrevegetale,serecomandă
consumuldepâineintegralăînlocdepâinealbă,cerealeintegraleînlocdecerealerafinate,
fructecucoajășisemințeînlocdesucuridefructe,adaosullameniuridelegume
(îndeosebivarză,mazăre,fasole,salată,spanac,cartofi)tărâțe.
VitaminaAesteconsideratăafiunimportantfactordeprotecțieîmpotrivabolilor
autoimune.VitaminaAestenecesarăpentrumenținereaintegritățiimucoaselorșipielii,ca
șipentruvedereanormal:rodopsina,pigmentulcaresegăseșteînretinaochiului,esteun
compuschimicformatdinvitaminAșioproteină.ÎncazulinsuficiențeiAînhranăse
observăucăciuneapieliișimucoaselor,uscăciuneacorneeiochiului.Semnulavitaminozei
estepierdereacapacitățiideavedeealaoluminăslabă;înamurgsurvinetulburarea
numită,,orbulgăinilor,,.Înlegumeșiunelefructesegăseștecarotenul,careînorganismul
omuluisepoatetransformaînvitaminaA.
Carotenmultsegăseșteînmorcovi,roșiicoapte,ceapăverde,spanac,verdeațăde
pătrunjel,mărar,caise.Numeroaseobservațiicliniceșiexperimentaleauarătatexistența
uneirelațiideinversăproporționalitateîntreaportuldevitaminăAșirisculmalignizării.Se
constatăcăcelemaimaricantitățidevitaminaAsegăsescînficatulanumitorviețuitoare.
AcestafurnizeazăvitaminaAorganismuluiumanfiepriningestiaficatuluicaatare
(exemplu:ficatuldevițel,vită,porc),fieprinuleiulextrasdinel(exemplu:uleiuldeficat
demorunconține85000U.I.devitaminăAla100gprodus).CantitateadevitaminăAdin
carne,viscere,gălbenușdeoușiproduselactatenuesteconstantă,fiindîngeneralmai
crescutăîntimpulveriidecâtiarna.Ceapa,castraveții,cașiunelefructe(mere,pere,nuci,
struguri,alune,prune,piersici,cireșe,măceșe,zmeură,fragi,lămâi,portocale,ananas,
grapefruit,mure)conțincantitățimicidecarotencuprinseîntre0,1–0,5mg%.
Înfrunzelediferitelorproduseconsumateînalimentațiaumană,concentrațiade
caroteniestede5–50deorimaimarelamargineaacestora(limbulfrunzelor)decâtîn
restulfrunzelor.Deasemenea,frunzele,cândsuntverzi,conținfoartepuținicaroteni.Pe
măsurăceacesteasecoc,seîmbogățescînprovitamine,repartițialorfiindmaiaccentuată
înepicarddecâtlapulpafructului.42[cf.sursei42]
42.ConstantinDumitrescu.-Bazelepracticiialimentațieidieteticprofilacticeșicurative,p.556,2007

41Deexemplu,bananeleaude5ori,iarperelede6orimaimulțicaroteniîncoajădecât
înpulpă.Morcovulesteunuldinalimentelebogateîncaroten(60–100g/gmorcov
proaspăt).Încereale(grâu,secară),caroteniisegăsescînconcentrațiide130–150/100g
produs.Prinmăcinareagrâuluișiobținereafăiniialbe,cantitateadeprovitaminescade
pânăladispariție(cucâtpâineaestemaialbă,cuatâtconținutuldecarotenidiminuează
maievident).Păstrarealegumelorșifructelorculeseoperioadămaiîndelungatăducela
pierdereaconținutuluilorînprovitamine,datorităproceseloroxidative.Astfel,încazul
morcovilor,după120deziledepăstrarela0°C,concentrațiadecaroteniscadedela18mg
%peprodusproaspătla13,4mg%peprodusconservat.
Obogatăsursăînbeta-carotenoreprezintășiuleiulextrasdincătinaalbă.VitaminaC
sauacidulascorbicexercităoinfluențăpozitivăasuprametabolismuluidinorganism,
contribuielaomaibunăutilizareaproteinelordinhrană;eaestenecesarăpentru
menținereaintegritățiiperețilorcapilarelor.SurseleprincipaledevitaminaC,dinhrană,sunt
legumele,zarzavaturileșiunelefructe.
OcantitatefoartemaredevitaminaCsegăseșteînmăceșdincareserecomandăsăse
preparefierturispeciale.VitaminaCesteunuldintrecelemaistudiateprincipiinutritive
dinpunctdevederealprotecțieibolilorautoimune.Mecanismeleprincareeaîșiexercită
acestrolsuntmultiple.Înprimulrândacțiuneasaantioxidativăreducenumărulradicalilor
liberinociviasuprmaterialuluigenetic(aupotențialimun).VitaminaCcompensează,cu
aminelepentrunitrițiidisponibili,împiedicândastfelformareanitrozaminelor.
PentruasigurareauneialimentațiicâtmaibogateînvitaminaEtrebuieținutcontde
conținutultocoferolicalproduselornutritive,depondereapecareopotaveaînnutriție
produselealimentarebogateînvitaminaE,depierderileacesteiaîntimpulproceselorde
prelucrareindustrialăaalimentelorsaudetimpulpreparăriiculinareșidepreferințele
alimentarealesubiecților.SepreferărecurgerealavitaminaEfurnizatădehranăîntrucât
acestlucruestemaifiziologic,iarpedealtăparteactivitateatocoferolilornaturaliestemai
maredecâtacelordesinteză.42[cf.sursei42]
42.ConstantinDumitrescu.-Bazelepracticiialimentațieidieteticprofilacticeșicurative,p.557,2007

42Îngeneral,aportuldevitaminaEdepindedecantitateadelipidedindietă(cucât
regimulalimentarconțineacizigrașinesaturațiîntr-ocantitatemaimare,cuatâtmaimult
creștenecesaruldevitaminăEalorganismului),desex(necesaruldevitaminăEestemai
ridicatlafemei),deanotimp(necesaruldevitaminăestemairidicatprimăvara)
etc.Principalelesursealimentaredetocoferolisuntreprezentatedeproduselenutritivede
originevegetală..
Prezențacompușilorfenolicimăreșteeficiențaantioxidantăși,implicit,scade
potențialulcancerigenindusderadicaliiliberi.Datfiindproprietățilenutritivedeosebite,
germeniidegrâusuntfolosițipentruobținereauneigamelargideprodusealimentare.
Pentruutilizarealorînnutrițiaumanăseimpuneînsărealizareauneipurificăriridicateîn
inactivitateasubstanțelorantinutritiveexistenteîngermeniidegrâu.
Înscopulrealizăriipurificăriiridicate,sepotfolosimetodeleclasicedeseparare
întrebuințateînindustriamorăritului.Pentruinactivareasubstanțelorantinutritiveexistente
îngermenisefaceoprăjireuscatăsauseautoclaveazăgermeniila120°C,timpde20–45
minute.Prăjireauscatăducelaobținereaunuiproduscuvaloarealimentarăsuperioară
celuiobținutprinautosalvare.Printratareatermică,făinadegrâuseconservămaiușorși
capătăoaromămaiplăcută.
Legumeleșifructeleconsumatezilnicșiîntr-oproporțieimportantăexercităunrol
protectoratâtprinaportuldesubstanțepecareîlconțin,câtșiprinlimitareavolumicăpe
careoantreneazăasupraaltorcategoriialimentareimplicateînbolileautoimune.Se
estimeazăcăpotențialulimunestemairidicatlavegetalelecoloratecomparativcucele
incolore.Separecăopartedincoloranțiivegetalideținproprietățiantitumorale.Deasemenea,
carotenul(intervineînblocareaproliferăriiautoimune)segăseșteconcentratînspecialîn
legumeledeculoareroșie,oranj,verde.
Surseimportantedecarotensuntmorcovii,ardeiulroșu,tomatele,verdețurile,piersicile,
caisele.Legumeleșifructelereprezintă,totodată,osursăimportantădefibrealimentare,al
cărorrolînprofilaxiabolilorautoimune.indusădirectdealimentațieafostdeja
menționată.Spredeosebiredeceleprovenitedincereale,acesteaauostructurămaifinăși,
prinurmare,suntmaiușortolerate.43[cf.sursei43]
43.IulianMincu,ElenaPopa,Orientăriactualeînnutrițiep.276,1993

43Dinlegumeleșifructeleimplicatemaimultînprotecțiabolilorautoimune.
menționămusturoiul,germeniidegrâu,merele,morcovii,spanacul,frunzeledesfeclă,
varzaalbă,salataverde,măceșele,coacăzele,strugurii,afineleetc.44[cf.sursei44]
Tabelulnr.1.
Alimentepermise Alimenteinterzise
Fainoase-Fainoaselealbebinepreparate
termic.Estepermisamamaliga,darfoarte
binefiartasinufoartesarataFainoase-Piinea,atitceaneagra,citsicea
alba.
Carne-Carneaslabadevaca,puisauporc
faragrasimesipestelealb.Carne-Carneagrasa,pieleadepui,carnea
afumata,mezelurile,vinatul,conservelede
carne,snitelul,micii,tocaturilesipiftia,
carneadepestegras,pesteleprajitsau
marinat,precumsicelafumatsau
conservat
Brinzeturi-Brinzadulcedevaci,urdasi
casulnesarat.Brinzeturi-Brinzeturilefermentate,sarate
sauconservate.
.Oua-Ouale,numaifiertesimoi. .Oua-Oualeprajitesaucelefiertetari.
Legume-Legumelepermisesunt
dovleceii,cartofii,morcovii,mazarea.Legume-Legumeletarisicrude,cumar
firidichiile,castravetii,varza,guliile,
ceapa,conopida,usturoiul,muraturile
.Fructe-Suntpermisefructeledulci,nu
citricele.Fructe-Nucile,migdalele,alunele,
fisticul.
Grasimi-Suntrecomandateuntdelemnul,
galbenusuldeou,margarina,untul
proaspat.Materiigrase-Untura,slanina,margarina
sarata,grasimileprajite,smintinaacra,
untulsaratsauseul
Bauturi-Lapte,ceai,sucdefructedulci
(nucitrice).Bauturi-Lichiorurile,romul,tuica,
sifonul,apaminerala,siropurile,rachiul,
cafeauaneagra.Estedeasemeneainterzis
saconsumatibăuturiprearecisauprea
calde.
Dulciuri-Dulciurilepermisesuntsucurile
defructe,frisca,compotul,budinciledin
fainoasesidulciurilepebazadebrinzade
vaci.Dulciuri-Dulciurileinterzisesint
aluaturiledospite,inghetata,aluaturile
calde,prajiturilecufructeacre,gemulsi
dulceata.
Zahar-Estepermiszaharcumoderatiesi
mierea.
44.IulianMincu,ElenaPopa,Orientăriactualeînnutriție,p.277-278,1993

44Alimentelepreaconcentrateînsareșizahărsuntdeasemeneairitantepentru
mucoasagastrică.Consumulproduselorpreafierbințisaupreareciestecontraindicat.O
temperaturăpeste500Ccongestioneazămucoasagastricăiarcelepreascazutemodifică
circulațialocală.
Tabelulnr.2.Temperaturaoptimădeconsumadiverselorprodusealimentare(dupăUffelmann)
-apă
-sifon
-vinalb
-vinroșu
-bere
-ceai,cafea
-supedecarnesaucufăinoase
-laptedulce
-piureuri
-mâncăruricusos
-fripturi
-pâineîntre120Cși150C
între100Cși120C
100C
între170Cși180C
între120Cși150C
sub+400C-+430C
sub370C-430C
sub+330C-+400C
sub+300C-+420C
sub+370C-+420C
sub+400C
sub+300C
Tabelul3.Compușiialimentaridinbolileautoimune
Compușiiîmpotrivabolilor
autoimuneSegăsescîn
Acidalgic Căpșune,zmeură,rodii,nuci,alune
Acidglucaric Cireșe,portocale,grapefruit
Acidursolic Pere,mere,prune
Alicină Usturoi,ceapă,praz
Amidonrezistent Fasoleuscată,linte,bananepuțincoapte,orez,
hrișcă
Anetol Anason,mărar
Apigenină Țelină,pătrunjel
Bacteriilactice Produsefermentate:laptefermentat,chefir,
tarhana,varzăacră,altelegumefermentate,
îndeosebisoia(supamiso,natto,doejang)
Curcumină Curcumă(curry)
Clorofilă Clorofilă–busuioc,grâuverde(necopt),varză,
spanac,mentă,pătrunjel,păpădie,chlorella,orz
verde,spirulină,ceaiverdejaponez
Diosgenină Morcov,cartofidulci,schinduf
Eugenol Cuișoare
Fibre Alge,fructe,legume,cerealeintegrale,legume
uscate

45Flavonoide Toatecitricele,mere,altefructe
Genisteină Soia
Indol-3-carbinolșisulforafanăVarzășicelelaltecrucifere,broccoli,varzăde
Bruxelles
VitaminaA Surseanimale–ficat,uleideficatdepește,
gălbenușdeou-Sursevegetale–spanac,varză,
morcovi,ardeigrașiroșii,mango,pepeneverde,
caise,piersici
VitaminaB9 Lapte,varză,spanacșialtelegumecufrunzeverzi
(creson,măcriș),broccoli,avocado,cireșe,fragi,
zmeură,semințeîncolțitedecereale
VitaminaC Toatefructeleșilegumelecrude,maiales:
coacăze,ardeigrași,măcriș,broccoli,kiwi,
portocale,lămâi,grapefruit
VitaminaD Uleideficatdecod,unt(încantitatemică),pește
gras,lapteîmbogățitînvitaminaD,expunerela
luminazilei(soare)
Silimarină Armurariu,anghinare
Salicilați Citrice,alune,castraveți,merișoare,bace,migdale,
mazăre,ardeigrași,cartofi,ceai,tomate
Probiotice(bacteriilactice)Varzăacră,chefir,pâinecudrojdie,iaurtcu
acidophyllussaucubiffidus(devacăsausoia)
MENIUHIPOSODATCU368,3mgNaPEZI(0,92gSARE)
Proteine=16%;Glucide=54%;Lipide=29%
Tabelul4.Meniuhiposodatcu368,3mgNapezi(0,92gsare)
Meniu AlimentCNProteine
HCLipideNa
(mg) PAPVLALV
Ora7.00
Ceaicupâine(fără
sare),
miereșiunt(fără
sare)Ceai
Zahăr
Pâinefărăsare
Untfărăsare
Miere2g
10g
40g
10g
20g–
–
–
–
––
–
4,0
–
––
10,0
20,0
–
16,0–
–
–
8,0
––
–
0,8
–
––
–
12,0
1,0
–
Ora10.00
Brânzădevacicu
pâine
fărăsareșiardeigrasBrânzădevaci
Pâinefărăsare
Ardeigras30g
40g
30g5,1
–
––
4,0
–1,2
20,0
1,0–
–
––
0,8
–9,0
12,0
–

46Ora13.00
CiorbădeprazPraz
Roșii
Ardei
Morcovi
Ulei30g
30g
30g
30g
5ml–
–
–
–
––
–
–
0,3
–1,5
1,5
1,0
3,0
––
–
–
–
––
–
–
–
5,01,5
0,9
–
30,0
–
PilafcucarneșisalatăCarnedepui
Orezfiert
Morcovi
Castraveți
Ardei
Roșii
Uleide
măsline100g
200g
30g
30g
30g
30g
5ml20,0
–
–
–
–
–
––
6,0
0,3
–
–
–
––
40,0
3,0
1,5
1,0
1,5
–5,0
–
–
–
–
–
––
–
–
–
–
–
5,070,0
6,0
30,0
1,0
1,0
0,9
–
Pâinefărăsare Pâinefărăsare100g–10,050,0–2,030,0
Bezelecunuci Albuș
Zaharină
Nucă30g
10g
50g3,0
–
––
–
10,0–
–
2,5–
–
––
–
30,054,0
–
10,0
Ora16.00
Portocale Portocale200g––20,0––8,0
Ora20.00
Budincădeorezcu
brânzădevacimere
coapteOrezfiert
Brânzădevaci
Untfărăsare
Ou
Mere
Zahăr200g
50g
5g
25g
150g
15g–
8,5
–
3,0
–
–6,0
–
–
–
–
–40,0
2,0
–
–
15,0
15,0–
0,5
4,0
3,0
–
––
–
–
–
–
–6,0
15,0
0,5
65,0
4,5
–
TotalCalorii P HC L Na
1965 80g
(16,32%)266g
(54,29%)64g
(29,35%)368
mg
Gastrotehnie
Ceai:Sepunepliculețuldeceaiînapafierbinteîncareafiertzahărul,seacoperă
vasulșiselasăaproximativ5minute.
Ciorbădepraz:Setaieprazulfeliișiseînăbușăînulei.Dinmorcov,ardeișiroșii
sepregăteșteosupăpestecareseadaugăprazulfiertînuleișiorezulfiertseparat.Se
maifierbîmpreună10–15minute.Lasfârșitseadaugăverdeață.
Pilafcucarne:Securățăcarneadepielițe,setaieînbucățișisefierbecumorcovul.După
ces-afiertcanea,sestrecoarăsupa.Înaceastăsupăsefierbeorezul.
Salată:Sespalăroșiile,castravețiișiardeiișisetaiefelii.Seadaugăuleidemăsline
șisaredupăgust.

47Bezelecunuci:Sebatealbușulșizahărulcumixerulpânăcândseobțineopastă.Se
adaugăapoinucilemăcinate.Setapeteazăotavăcuhârtieunsăcuunt.Cuajutorulunui
cornetsetoarnăcompozițiaîntavăsubformădegrămăjoaredupăcaresecocîncuptorla
focmic.
Budincădeorezcubrânzădevaci:Sefierbeorezulînapăcusareapoisestrecoarăși
sespalăcuapărece.Separatseamestecăbrânzadevacicuzahărul,untulșialbușulbătut
spumă.Compozițiarezultatăseamestecăcuorezul.Sepuneîntr-otavăunsăcuunt.Se
coacelacuptorînbaiedeapăfierbinte.46[cf.sursei46]
46.MariaMoța-AlimentațiaOmuluiSănătos-Manualdelucrăripractice,p.47,2009

48CAPITOLUL4
FARMACOLOGIAMEDICAMENTELORUTILIZATEÎNBOLILE
AUTOIMUNE
4.1.Antiantibiotice
Descoperireaantibioticeloraînsemnatunrealprogresîndomeniul
chimioterapiei,determinândmodificăriprofundealevechilorconcepțiiterapeutice.Folosite
întratamentulcelormaifrecventeboliinfecțioase,acestemedicamenteaucontribuitlao
scădereconsiderabilăamortalitățiiinfantileșilaprelungireaviețiimediiaoamenilorcu
celpuținzeceani.Antiantibioticeleantimicrobienereprezintăungrupdemedicamente
capabilesădistrugămultiplicareaunoranumiteorganismpatogene,implicate
etiologicînvariatebolișisindroameinfecțioase.Acestemedicamenteauacțiune
antimicrobianăspecificșiselectivă,îndozeterapeutice,elenulezează(spre
deosebiredeantisepticșidezinfectante)celuleleorganismului–gazdă.Abuzulde
antibioticepoatefiîntâlitfrecventînpracticacurentă.StatisticileO.M.S.auevidențiat
frecvențacrescutăaiatrogenezelorlamedicamente,așocurilorsecundare
antibioterapiei,penicilinasituându-sepeprimulloc(76%
Cloramfenicolulsolubil1:400înapă,estesolubilizatînsoluțiidepolisorbat.
Tirotricinaestestabilăînsoluțieapoasădetensioactivicationicișineionogeni.O
soluțiede0,0025%înbromurădecetiltrimetilamoniu0,05%estestabilăcelpuțin6luni
șisoluțiaareuneorioacțiunebactericidămaimaredecâtsoluțiilecomponentelor
separate.S-aufolositsoluțiidetirotricină,careconțin0,02%g/vdeantibioticlacares-a
utilizatcasolubilizanțimonolauratuldepolioxietilensobitan0,05%șiclorurăde
cetilpiridiniu0,02%.Aceastadinurmăesteinstabilăînprezențaunorconcentrațiimaride
electrolițișideaceeasepreferăfolosireaunuitensioactivneionicoridecâteoriarexista
posibilitateaunuicontactcusubstanțeelectrolitice.47[cf.sursei47]
46.AureliaNicoletaCârstea–TratatdeFarmacologie,p.333,2008

49Osoluțieizotonicăpentruuztopiccareconține0,5tirotricinăși0,05%bromurăde
cetiletildimetilamoniuestestabilăcelpuțin1anlatemperaturaambiantă.Uneleconcentrate
potfiîncorporateîncapsulegelatinoase,emulsii,unguente.Launeleprocedeeindustriale
estebinesăseevaporefazaapoasășisăsefoloseștereziduuluscatdetensioactiviși
antibioticpentruafifolositlapreparareadecomprimateșiunguente,prezența
tensioactivuluipermițânddizolvareatirotricineiîncavitateaorală,înintestinsaufacilitând
absorbțiacutanată.S-aconstatatcăacțiuneaantibacterianăatirotricineiesteinfluențatăde
prezențasolubilizanților,tensioactivicationiciavândefectsinergicasupraacțiuniiacestui
antibioticfațădegermeniiGrampozitivișiGramnegativi.Polisorbantul80diminuează
activitateaantimicrobianăîntimpcetensioactivulanionicNekdl(tri-(2-etilbutil)
sulfosuccinatdesodiu)nuareniciunefectasupraacțiuniitirotricinei.
Griseofulvinacareareosolubilitateredusăînapă(1mgla100ml)poatefisolubilizată
cuajutorullaurilsulfatuluidesodiu.
Spectruantimicrobian.Totalitateamicroorganismelorsensibilelaunantibiotic
reprezintăspectrulantimicrobianalacestuia.Antibioticelecuspectruîngustauavantajul
acțiuniielectiveasupraunuinumărmicdespeciimicrobiene,deundeposibilitateaunei
terapiiraționale,binețintiteșiunriscrelativmicdeaprovocadezechilibremarcateale
interrelațiilormicrobienenaturale.Antibioticelecuspectrulargsuntdeosebitdeutileîn
infecțiilepolimicrobienesauînsituațiiledeurgență.Înlăturareaunuinumărmarede
microorganismefavorizeazăîave.nsădezvoltareaexcesivăagermenilorrezistențiceeace
explicăfrecvențamareasuprainfecțiiloruneorigrÎnplus,polivalențaacestorantibiotice
preteazălafolosirealorabuzivă.Folosirealocalăaantibioticelortrebuielimitatădincauza
risculuimaredesensibilizare,cașiaposibilitățiidedezvoltareatulpinilorrezistente
(care,înperspectivăpotcompromiteutilizareasistemică).Îngeneralserecomandălocal
antibioticcarenusefolosescobișnuitpecalegeneral(dincauzatoxicitățiimari)șicele
pentrucarerisculsensibilizăriiesterelativemic.Profilaxiaprinantibioticareindicații
puțineșiriscurimulte(abuz,sensibilizare,fenomenetoxice,rezistență,suprainfecții).
Bazemicrobiologice.Agențiibiologicipatogenipentruomsuntmicroorganismși
metazoare(viermiparazitați).
Bazefarmacocinetice.Propietățilefarmacocineticealeantibioticelor
constituie,împreunăcuspectruldeactivitate,aspecteesențialepentrufundamentarea

50farmacoterapiei.Cunoaștereaacestorpropietățiesteindispensabilăpentrufolosirea
științificăasubstanțelorșipentruobținereaeficiențeioptimeTransportulsubformăliberă
șilegatădeproteineleplasmaticeesteutildecunoscut,deoarecenumaiformaliberă
imprimăpropietățilefarmacocinetice.
Concentrațiileserice(nivelele,timpuldemenținereavaloriloreficiente)sunt
influențatedeabsorbție,derepartițieșifixareînțesuturi,debiotransformărișideeliminare.
Difuziuneaîndiferitețesuturișiînlichidebiologiceestecaracteristicăpentru
fiecaresubstanță.Pentruactivitateaterapeuticăsuntfoarteimportante,decunoscutșide
realizat,concentrațiileoptimelaloculinfecțieișitimpuldemenținereaacestora.
Biotransformărilesuntdiferite,cașicăimetaboliceșiprodușiirealizați,uniicu
activitatefarmacodinamică.
Eliminareaesteimportantdecunoscutdincelpuținpatrupunctedevedere:
●căiledeeliminare,fiepentruaapreciavitezaeliminăriiantibioticelor,dependent
denivelulfuncționalalorganuluiexcretor,fiepentruacțiuneantiinfecțioasălaloculde
eliminare;
●formadeeliminare(activăantiinfecțiossauinactivă);
●vitezaeliminării-pentrureglareaintervaluluidintredoze
●pH-ullichidelorexcretate,cunoscândcăactivitateaantiinfecțioasăadiferitelor
antibioticestemultinfluențatădeacestparametru.
Tabelul5.ValoriledepHcareasigurăeficacitateamaximăpentruantibioticcurente
Penicilină 6,0-6,5 Polimixină 6,5-7,5
Grupulampicilinei 5,5-6,0 Tetraciclină 5,5-7,3
Carbenicilină 6,0-8,0 Cloramfenicol 2,0-9,0
Cefaloridină 7,5-8,5 Eritromicină 8,0+â-8,5
Cefalotină 6,5 Lincomicină 8,0-8,5
Streptomicină 7,5-8,0 Rimfampicină 5,5-8,0
Kanamicină 7,6-8,0 Nitrofurantoină 5,5-6,0
Neomicină 7,6-8,0 Ac.nalidixic 5,0-6,0
Gentamicină 7,8 Sulfamide 5,5-7,5
Bazefarmacodinamice
Spectruldeactivitate.Acțiuneaantibioticelorasupraagențilorpatogenise
caracterizeazăprinspecificitateșiselectivitate,exercitându-seasupraunuinumărdefinitde
specii.Deaceeapentrucunoaștereaacestorsubstanțeestenecesaraseprecizaspectrulde
activitateadicătipuriledemicrorganismeasupracăroraauefecteinhibitoare.Spectrulde

51activitateestecharacteristicfiecăreisubstanțeșiestelimitat–îngust-pentruunele,larg
pentrualtele.Îngeneral,bacteriilegrampozitivesuntmaisensibilelaacțiuneaantibioticelor
decâtcelegramnegative.Bacilultuberculos,ciupercile,virusurile,protozoarelesunt
sensibilelaunnumărmicdesubstanțe.Microorganismelecuunechipamentenzymatic
(ex.piocianicul)saufărăenzymeproprii(ex,virusurile)suntmaipuținsusceptibilela
acțiuneaantibioticelor.Sensibilitateaunuimicroorganismlaunantibioticseexprimăprin
concentrațiaminimăinhibitoareșiconcentrațiaminimăbactericidă.Antibioticelenu
acționeazăasupratoxinelormicrorganismelor.
Acțiuniasupramicroorganismului.Celemaimulteantibioticnuauefecte
farmacodinamiceevidenteasupramarcoorganismului,ladozeterapeutice.Deșielenu
influențeazădirectformareaanticorpilor,dacăsuntadministrateprecoceînbolile
infecțioasepotdiminuastareadeimunitateprinscurtareatimpuluidecontactdintre
antigenulmicrobian.Deaceeauneoripotapărearecăderișirecidive.Pentruaevitaacest
neajuns,înuneleinfecții–ex.înfebratifoidă-antibioticeleseasocieazăcuimunoterapia
specifică.Antibioticelepotacțiuneabacteriostaticsaubactericid.Acțiuneabacteriostatică
sepoatemanifestazileșisăptămânifărăcamicroorganismelesămoară,fiindposibilă
reluareafuncțiilorcelularedupăîncetareaefectuluiantibioticelor.Efectul,,învitro,,al
antibioticelor,administrateîndozebacteriostatice,estedemulteorimaimaredecâtcel
observantînvitropentruconcentrațiicorespunzătoare.Aceastasedatoreșteintervenției
mecanismelordeapărarealeorganismului.Unelesubstanțesuntbactericidelaconcentrații
maimari.Moduldeacțiunemaidepindeșidemicroorganismlaconcentrațiimai
mari.Moduldeacțiunemaidepindeșidemicroorganism,Ph,timpuldecontact,etc.În
funcțiedemoduldeacțiunesedisting4grupedeantibiotice.
Grupul1.,bactericide,parțialșiînfazaderepaus:
●streptomicina,●neomicina,●kanamicina,●gentamicina,●paromomicina,●sisomicina,
●netilmicina,●trombamicina,●dibekacina,●pentisomicina,●polimixine.
Grupul2-bactericidenumaiînfazademultiplicare:
●peniciline,●cefalosporine,●tienamicina,●bacitracina,●vancomicina,●ristocetina,
●rifamicina.
Grupa3,bacteriostatic,înconcentrațiimaribactericide:

52●cloramfenicol,●tiamfenicol,●tetracycline,●eritromicina,●oleandomicina,
●spiramicina,●rosaramicina,●lincomicina,●novobiocina.
Grupul4,exclusivebacteriostatice:
●cicloserina●capreomicina●viomicina
Mecanismdeacțiune.Antibioticelepotacționa:
a.Lanivelulpereteluiceluleibacteriene(carearerolînprotecțiafațădeosmotocitedin
mediușiînmultiplicare)inhibândbiosintezasubstanțelordinstructuraperetelui.Astfel
acționeazăpenicilinele●cefalosporinele●bacitracina●cicloserina
●ristocetina●vancomicina●teicoplanin.
Elesuntactivenumaiînfazademultiplicareagermenilor.
b.Lanivelulmembraneicitoplasmatice(careintervineînreglareapermeabilității
celuleișiînsintezaproteinelor)producândinhibițiafuncțiilorei.Astfelacționează
polimixina,nitrofuranii,amfotericinaB,nistatina,colistina,imidazoliiSuntmaiactiveînfaza
demultiplicaredaracționeazășiînceaderepaus.
c.Asupraproceselormetaboliceintracitoplasmatice,prindouămecanisme:
-inhibareasintezeiproteice(ex.antibioticcuspectrularg,aminoglucozide,
eritromicină,lincomicină);suntmaiactiveînfazademultiplicaredarauefecteșiîn
fazaderepaus.
-antagonismcompetitive,inhibândsintezaacizilornucleic
(ex.sulfamide,trimetropim,ac.nalidixic,novobiocină,);suntactivenumaiînfazade
multiplicareagermenilor.
Rezistențalaantibiotic.Noțiuneaexprimăcapacitateamicroorganismelordease
mențineînstareactivășideasemultiplicaînprezențaconcentrațiilordesubstanțe
realizateînsângesauînțesuturi.Mecanismeleinstalăriirezistențeisunt:
a.producereadeenzzmecaremodificăsubstanțaantimicrobiană(ex.betalactamaza);
b.modificareapermeabilitățiimicroorganismuluipentrumedicament-ex.pentru
tetracxicline,aminoglicoizidec
c.dezvoltareauneistructurețintăalterate,pentrumedicament-ex.receptoralteratpe
ribozomullamicroorganismelerezistente
d.dezvoltareauneicăimetabolicecareocoleștereacțiainhibatădemedicament-
ex.sulfamide.

53e.dezvoltareauneienzymeactivepentrumetabolismulbacterieidarpuținsensibilăla
medicament-ex.sulfamide.
Originearezistențeipoatefinegenetică.Ceanegeneticăcuprindestareametabolic
inactivă-nemultiplicare,ex.forme,,persistente,,alemicrobacteriilor–șipierdereastructurii
țintăpentrumedicamentlaunelegenerașiidemicroorganism–ex.trecereaîn
formeL,protoplaști,rezistent.Eapoateficromozomialășiextracromozomială.Primaapare
prinmutațiespontană,omodificareînstructurareceptoruluipentrumedicament-ex.pentru
streptomicină.Rezistențaextracromozomialăestelegatădeplasmide,elementegenetice
extracromozomiale.FactoriiRsuntoclasădeplasmidepurtătoaredegenepentru
rezistențalasubstanțeantimicrobiene.Acestegenecontroleazăformareaenzimelorcare
distrugantibioticele-ex.beta-lactamaze.Plasmidelepotfitransferateprintransducție–
includereaîntr-unviruscareletransferlaaltăbacteria,printrecereadelaocelulă
bacterianălaalta,princonjugarebacteriană,printranslocare.
Rezistențaîncrucișatăconstăînscădereasensibilitățiiunormicroorganismlaacțiunea
unuiantibioticcucarenuauvenitîncontact,darcareesteînruditcuoaltăsubstanță,la
caregermeniirespectiveaudevenitrezistenți.
Instalarearezistențeiesteinfluențatădefactoridependențide:
a.substanță-instalarerapidălastreptomicină,kanamicină,gentamicină,
neomicină,eritromicină,lincomicină,clindamicină,rimfampicină;
-lentălapeniciline,cefalosporine,bacitracine,polimixine,sulfamide,trimetropirim;
b.microorganisme–totmaimultetulpinidestafilococ,gonococ,streptococviridians
devinrezistente,întimpcestreptococulhemolitic,meningococul,bacilultific,nuși-au
modificatsensibilitatea
c.localizareafocarului
Măsuripentruprevenireainstalăriirezistenței
a.prescriereaantibioticelornumaicuindicașiiprecise
b.alegerea,cândesteposibil,pebazaantibiogramei
c.evitareaantibioticelorcarerezistențaseinstaleazărepede
d.dozedeataceficientelanivelulfocaruluiinfecțios
e.dozedeîntrețineresuficientepentrumenținereaconcentrațiiloreficace

54f.administrarealaintervaldetimpbinecalculate,potrivitparametrilor
farmacocinetici
g.duratatratamentuluibineorientată
h.oridecâteoriestenecesarșiposibilsevarealizepotențareaefectelor
antibioticelor,prinasocieriîntreacestesubstanțesauasocierealorcualtetipuride
medicamente.
Reacțiiadverseșicontraindicațiialeantibioticelor.Antiantibioticeleși
chimioterapiceleantimicrobienereprezintăungrupdemedicamentecapabilesă
distrugămultiplicareaunoranumiteorganismpatogene,implicateetiologicînvariate
bolișisindroameinfecțioase.Acestemedicamenteauacțiuneantimicrobianăspecific
șiselectivă,îndozeterapeutice,elenulezează(spredeosebiredeantisepticși
dezinfectante)celuleleorganismului–gazdă.Abuzuldeantibioticepoatefiîntâlitfrecvent
înpracticacurentă.StatisticileO.M.S.auevidențiatfrecvențacrescutăaiatrogenezelorla
medicamente,așocurilorsecundareantibioterapiei,penicilinasituându-sepeprimulloc(76
%reacțadverse,dincare88%șocurianafilacticeletale).
4.2.Anticorpiimonoclonali-orealizaredemareviitoraimunologieimoderne
Anticorpiisintetizațiînurmainjectăriiunuiantigenoarecare(bacterian,viral,etc)la
unanimaldelaborator,anticorpiceaparlaindiviziivaccinațisaulaceicares-auvindecat
deoboalăinfecțioasă,suntfoartediferițicaspecificitateantigenicășistructură.Fiecare
antigenconținedeobiceimaimulțideterminanțiantigenic,iarlimfociteleB,celulele
secretoare,deanticorpivorproduceanticorpi,fațădefiecaredintreacești
determinanți,într-ocantitatevariabilă.Deasemenea,producțiadeanticorpifiindunprocess
cesedesfășoarăîntimp(2-3săptămâni),fațădeantigenulrespectiveaparanticorpi
aparținândunorclasediferitedeimunoglobuline:IgM,IgG,IgAsauIgE.Producțiade
anticorpiestedeasemeneadependentdestareafiziologicăaorganismuluianimalsau
umanîntimpulimunizăriișideciimposibildestandardizatcantitativșicalitativ.

55IMMUNITYSISTEM
Adjuvantîn:
Deficiențeimunitare
Gripă,răceli,viroze
Alergiirespiratorii
Procesedegenerativeîngeneral
VITAMINACORGANICĂ
Indicatîn:Alergie●febră●artrită.gripă●infecțiirespiratorii
CercetătoriiauidentificatînextractelenaturalebogateînvitaminaCnumiți
cofactori,niștesubstanțecarepedeoparteîmunătățescsimțitorasimilareaacesteivitamine
decătreorganism,iarpedealtăpartepotențeazăacțiuneasaterapeuticăfoarte
mult.VitaminaCdesintezăadministratăînpliartrităreumatoidăareefectemodeste,în
schimbvitaminaCorganicăextrasădinfructe,areoacțiunemultmaiintensă,diminuând
durereaarticularășimărindmobilitateaarticulară.
Lovastatina,comprimate20mg
Uncomprimatconținelovastatină20mg.
Indicațiiterapeutice
Tratamentulhiperlipidemiilor
●adjuvantaldieteiîncazulhipercolesterolemieiprimare(hiperlipoproteinemietipIIa
șiIIb)produsădecreștereaconcentrațieiplasmaticeacolesterolului–lipoproteinelorcu
densitatemică(LDL)lapaciențiicuriscdeafecțiunicoronarienecarenuaurăspunsla
dietăsaualtemăsuriterapeutice.
●scădereaconcentrațiilorcrescutedeLDL-colesterollapaciențiicu
hipercolesterolemieșihipertrigliceridemie.
Contraindicații
●hipersensibilitatelalovastatinăsaulaoricaredintreexcipiențiiprodusului

56●boalăactivăhepaticăsauconcentrațiicrescutealetransaminazelor,prezentetimp
îndelungat,fărăoaltăexplicație.
Interacțiuni
●administrareaconcomitentăcumedicamenteleimunosupresoare,gemfibrozilul,acidul
nicotic,eritromicinașiciclosporinaesteînsoțităderisccrescutderabdomiolizăși
insuficiențărenalăacută.
●lovastatinacreștemoderattimpuldeprotombinălapaciențiicareprimesc
anticoagulantecumarnice,timpuldeprotombinătrebuiedeterminatînainteaînceperii
terapieidelovastatină,laoricemodificareadozeișisufficientdefrecventîntimpul
tratamentului,pentruapreveniaparițiaunormodificărisemnificativealetimpuluide
protombină.
●efectuldescădereacolesteroluluiallovastatineiesteaditivcualcolestiraminei
●deoarececolestipolulpoatesăscadăbiodisponibilitateadupăadministrareoralăa
inhibitorilordeHMGCoAreductază,trebuiepăstratunintervalde4oreîntreadministrarea
celordouăprodusemedicamentoase.
Atenționări!
Înaintedeinițiereatratamentuluiculovastatinăesterecomandatsăseîncerce
controlulhipercolesterolemieiprindietă,exercițiifizice,scădereîngreutatelapaciențiicu
obezitate,tratareaafecțiunilorassociate(diabetzaharat,hipotiroidism,etc)
Disfuncțiihepatice.Întimpultratamentuluiculovastatinătrebuieeffectuateteste
funcționalehepatice.
TransaminazelesericeincluzândALAT,trebuiemonitorizateînaintedeînceperea
tratamentuluișiapoilafiecare6săptămâniînprimele3lunidetratament,lafiecare8
săptămâniînurmătoarelelunialeprimuluiandetratament,apoilaintervalde6luni.
Oatențiespecialtrebuieacordatăpaciențilorlacareaparconcentrațiimari
atransaminazelorserice;laaceștiadeterminărileserologicesevorrepeatmaifrecvent.
Dacăniveleleplasmaticealetransaminazelorauocreștereevident,adicădepeste3ori
fațădenormalșicreșterilesuntpersistentesevaopritratamentul.

57Medicamentultrebuiefolositcuprudențălapaciențiicareconsumăcantitățimaride
alcooletilicsauauantecedentedeboalăhepatică.
Sistemulmuscular.Mialgiaafostasociatăcutratamentulculovastatină.Doar0,5%
dintrepaciențidezvoltămiopatie(mialgiesauslăbiciunemuscularăasociatecunivelele
crescutedeCPK).
Miopatiatrebuieluatăînconsiderarelaoricarepacientcumialgiesauslăbiciune
muscularăsauconcentrațiisemnificativcrescutealeCPK.
Tratamentulculovastatinătrebuieîntreruptdacăaparconcentrațiisemnificativ
crescutealeCPKsaudacămiopatiaestediagnosticatăsaususpectată.
SarcinașialăptareaNuafoststabilităsiguranțaadministrăriilovastatineilafemeile
însărcinate.
S-arecomandatcălovastatinaproducemalformațiischeleticelașoareci,în
concentrațiideplasmaticede40deorimaimaridecâtcelelacareesteexpusomul.
Launcopilnăscutdintr-omamăcarealuatnovastatinășisulfatdedextroamfetamină
întimpulprimuluitrimestrudesarcină,aufostraportate:deformareosoasăcongenitală
severă,fistulătraheoesofagianășiartezieanală(asociereVater).
Lovastatinapoatefiadministratălafemeileînperioadafertilădoardacăexistăunrisc
maimicdesarcinășiacesteaaufostinformateînprealabilderisculpotențial.
Dozeșimoddeadministrare.
Înaintedeadministrarealovastatinei,paciențiivorîncepeodietăstandard
hipocolesterolemicășivorcontinuaaceastădietăpetotparcursultratamentului.
Lovastatinavafiadministratîntimpulmeselor
Dozainițialărecomandatăesteuncomprimatlovastatin20mgodată/zi,adm.oralla
masadeseară
Lapaciențiicuoconcentrațieplasmaticădecolesterolfortemare(>300mg/dl)sub
dietă,dozainițialăpoatefide2cmp.Sepoateluaînconsiderareposibilitateareducerii
dozelordelovastatinădacănivelulcolesteroluluiscadesubconcentrațiadorită.
Reacțiiadverse
Lovastatinaeste,îngeneralbinetolerată.Reacțiileadversesuntmoderateși
tranzitorii.Celemaifrecventereacțiiadversecareaparcuofrecvențămaimarede1%sunt:

58●gastrointestinale:constipație,dispepsie,flatulență,crampe/dureriabdominal,pirozis,
greață
●musculare:crampemuscular,mialgie
●sistemulnervos:amețeli,cefalee
●cutanate:rash,prurit
●oculare:vedereînțețoșată,diplopie
Altereacțiiadverseraportatecafiindposibileînrelațiacumedicamentul,apărutela
0,5-1,0%dintrepaciențisunt:
●dureretoracică
●gastrointestinale:recurgitări,acide,gurăuscată,vărsături
●musculare:durerialemembrelorinferioare[26,pg.378]
DICLOFENAC
Diclofenac(diclofenac,voltaren)esteunderivatarilaminoarilacetic,esteun
antiinflamatordeosebitdeeficaceexperimental.Potențaefectuluiinhibitorasupra
edemuluicarrageeninicșiasupraartriteiprinadjuvantFREUNDestedecirca2orimai
maredecâtceaaindometacinei.
Estedeasemeneaunanalgezicșiantiinflamatorcupotențămare,apropiatădeceaa
indometacinei.Inhibăprostaglandin-sintezalaconcentrațiimaimicidecâtindometacina.
Încondițiicliniceesteunantiinflamatoractiv;administratlabolnaviicupoliartrită
reumatoidăestesuperioraciduluiacetilsalicilic,eficacitateafiindasemănătoareceleia
indometacineișinaproxenului.Diclofenaculseabsoarberepedeșicompletdintubul
digestiv,dardisponibilitateasistemicăestedenumai52%,restulfiindmetabolizatlaprimul
pasajhepatic.
Concenmtrațiaplasmaticămaximalăseobținela1-4oredupăadministrareaoralășila
oorădupăadministrarearectală(însupozitoare).Seleagădeproteineleplasmaticeîn
proporțiede99,7%.
Timpuldeînjumătățireplasmaticestede1-2ore,darmedicamentulsemenținemai
multînlichidulsinovial.Estemetabolizatînmareparte,prinhidroxilareși

59glucoronoconjugare.Metabolițiiseelimină2/3prinurinăși1/3prinbilă.Seadministrează
obișnuitpecaleorală,laînceput,saupentrutratamentedescurtădurată,150mg/zi-fracționat
în2-3prize.Dozadeîntreținereestede75-100mg/zi;suntdepreferatpreparateleretard
carepentru2prize/zirealizeazăconcentrațiiplasmaticemaiconstante.
Pentruaevitadurerilenocturneșiredoareamatinalăsepoateasociaunsupozitorde
50mgsearalaculcare-careseadaugăla2dozeoralea25mgdimineațașilaprânz-la
nevoieseinjecteazăintramuscularprofund75mgde1-2ori/zi,scurttimp,continuândcu
caleaorală.
Esteindicatîn:
poliartritareumatoidă
spondilartritaanchilopoetică
artroze
reumatismulextraarticular
crizadegută
stăriinflamatoriidureroasepostoperatorii
stăriinflamatoriidureroasepostraumatice
dureridupăextracțiidentare
inflamațiidureroaseînsferagenitală.
Diclofenaculestemaibinesuportatdecâtindometacina.Uneoriseproductulburări
gastrointestinal-greață,diaree,dureriepigastrice-maifrecventelaînceputultratamentului.
Sângerăriledigestivesuntîngeneralminore.Riscululceruluisaualsângerărilor
massiveestemic.Aufost,semnalate,ocazional,erupțiicutanate,edeme
periferice,creștereatransaminazelor.Suntposibilereacțiianafilactoide,cunoscutepentru
toateantiinflamatoriilenesteroidiene.Diclofenaculestecontraindicatelabolnaviicuulcer
gastroduodenalșilaceicualergiespecificsaureacțiidehipersensibilitatela
antiinflamatoriilenesteroidieneînantecedente.
Bolilehepaticeșirenalegraveimpugnosupraveghereatentă.
Medicamentultrebuieevitatîntimpulsarcinii.

60Nuseasocieazătratamentulculitiu,deoareceîicreșteconcentrațiaplasmaticăși
risculreacțiilortoxice.Acidulacetilsalicilicdiminueazăconcentrațiaplasmaticăa
diclofenacului.
CAPITOLUL5.
ORGANIYAREAȘIDESFĂȘURAREACERCETĂRII
5.1.Actualitateatemei
Pentruaevidențiacaracteristicilenutrițieișifarmacologiamedicamentelorutilizateîn
bolileautoimmunetemaprezentuluistudioeste,,Anticorpiiantifosfolipidicilacopiicu
epilepsieșiimunitatescăzută,,,deoareceporninddelapremisacăsistemulimunareun
rolbinedeterminantînproceseleepileptogeneticeamaimultorformedeepilepsie
însoțitedediverseformedealergii,numeroasecercetăriieffectuateîndomeniul
farmacologieișinutrțieiauevidențiatexistențauneilargivarietățidealterareimunologică
lapaciențiiepileptici,precumșirăspunsulfavorabilalunorsindroameepilepticefațăde
tratamentulimunomodulator,precumșiasociereaepilepsieicualtemaladiimediateimun.
Deaceea,oimportanțădeosebităpentrumultecercetăriarfostevidențiereașitotodată
evaluareadereglărilorimunologiceîndiversesindroameepileptice,iarprogreseleactuale
întehnicilemoleculareimunologice,potcontribuilaelucidareaacesteiprobleme.
Punereaînevidențăaerorilorsistemuluiimunlapaciențiicuepilepsieînsoțitede
diverseformedealergiiafoststudiatădemulțicercetătoriîndomeniufiindexpusă
prezențaanticorpilorantifosfolipidiciundepondereaprocentualăafostînproporțiede20-
25%lapaciențiiepileptici.Înpatogeniaepilepsieiafostdemonstratrolulmecanismelor
imune,prinadministrareadepreparatehormonaleșiimunoglobulineînepilepsiile
rezistentepefondalergen,precumșiînencefalopatiileepileptice.
5.3.Obiectivelecercetării
Obiectiveleprezentuluistudiuînceeacepriveștecaracteristicilenutrițieiși
farmacologiamedicamentelorutilizateînbolileautoimuneprevăd:

61●Înprimplanesteabsolutnecesarăcunoaștereabazelorfiziologicealenutriției
umane;
●Înțelegereatuturorproceselorbiochimicedemetabolizareanutriențilorprecumșia
reglăriiacestorprocese;
●Cunoaștereatuturortehnicilorderealizareabiotransformărilordelascarade
laboratorpânălascaraindustrialăînvedereaconceperiioptimizării,operăriiși
transpuneriilascaraproceselor;
●Examinareatulburărilorpsihologiceasociatecucomportamentenutriționale
deviante;
●Înțelegereaparticularitățilornutriționaleînfuncțiedevârstășicomunitate,pentru
stabilireaunordietenormaleindividualizate;
●Cunoaștereatuturoraspecteloratâtstructuralecâtșienergeticealeinteracțiunilor
dintreorganismșinutriențiipropriu-ziși;
●Deprindereaunortehnicideprocesareamateriilorprimeppentruobținereaunor
produsedebunăcalitate.
5.3.Sopulcercetării
Studiereatitruluianticorpilorantifosfolipidicișievaluareacorelațieilorcu
manifestărileclinicelapaciențiicuepilepsiepefondalergen
5.4.Desfășurareacercetării
Pentrurealizareaobiectivelorpropuse,înstudiuaufostincluși108copii
reprezentândLOTULI,cuvârsteleîntre2săptămâni-14ani(vârstamediefiindde
9,2±1,2ani),dintreaceșteaopondereprocentualăde50,0%(61)aufostbăiețiși44,0%
(47)aufostfete.LotulIIexperimentalafostlcătuitdin108copiifărăaccesedeconvulsie,
practicsănătoși,avândaceeașivârstă.Acestlotafostalcătuitdin49debăieți(45,0%)și
59defete(55,0%).Alegereapaciențilors-arealizatînfuncțiedeurmătoarelecriterii:
1.SchimbărispecificelaEEG(darnuobligatoriu);
2.Lipsasemnelorcaracteristiceuneiafecțiunisistemice,maladiilorțesutului
conjunctiv,unorafecțiunireumatice,unorafecțiunialergice;

623.Convulsiiepilepticedeoricetipsauetiologie;
4.Vârsta(2săptămâni-14ani).Înstudiuaufostinclușicopiiicareaumanifestat
convulsiiacute,darnuprezentaufocarepilepticpetraseulEEG.
Părințiiaufostinformațiînprivințapreyenteicercetăricarearecharacter
științific,dându-șiacordulpentruparticipare.Ulteriorcopiiisupușicercetăriiaufost
observațiîndinamică,încondițiidestaționarșiambulator.
Pentruevaluareacopiilorafostalcătuitunchestionarspecial,încareaufostincluse
toatedatelenecesarepentrucolectareadatelordemografice,decercetareclinicăși
paraclinică:numeleprenumele,dateleanamnezeiperinatale,prezențadeconvulsiide
diferităgeneză,vârstadedebutalconvulsiilor,tipulconvulsiilor,frecvențașiduratalor,
factorulprovocatorposibil,lungimeaperioadeiintercritice,prezențadeconvulsiilarude,
devieriînstatusulneurologiclamomentulexaminării,preparateantiepilepticeutilizate,
schimbăriînvalorilemarcherilorbiologicistudiați.
Pentrudeterminareaanticorpilorantifosfolipidicis-afolosittestul
imunofermentativpentruindentificareaanticorpilorclaseiIgG,anticardiolipinînser(BL
Diagnostika,cat.no.:5B29L).Acesttestestebazatpeanalizaimunofermentativăpefază
solidă.
Examenulclinicșidelaborator
Anamnezaalergologică.Coroborareadateloranamnesticecudatelecliniceșimaiales
datelecutanate(±determinareaIgEsericesauaaltormarkerairăspunsuluiimun)a
constituitpremizaunuidiagnosticetiologiccomplet,deșinumaitesteledeprovocareau
fostelementedecertitudine.
Dintreacestea,testeleîncondițiidelaborator(de
exemplu,rinomanometrie,provocarecualimente-dubluorbșicontrolateprinplacebo)au
fostlaborioasedestuldegreuaccesibile.Înschimbtestelenaturaleprovocate-inclusivcele
relatatedepacient,darinterpretatecriticșipebazauneiexperiențealergologicedeosebite-
auavutacelașiaportdeosebitîndiagnostic,aparținândtotdedomeniul-aiciconturat-al
anamnezei.
Anamnezaalergologicăafostoanamnezăsuigenerisfațădeanamnezaspecific
epilepsiei.

63Obiectiveleacesteianamneyzeaufost:
1.conturareasindromuluipasibildeoetiologiealergică(parțialăsauexclusivă);
2.demonstrareanaturiialergiceasindromuluirespectiv(invocareadeargumentîn
favoareaeicusaufărăcoparticipareaaltorfactorinespecifici,cauzalisaudeclanșați-
triggeri);
3.identificareaalergenului(alergenilor)implicațiînaparițiamanifestărilor
constitutivealesindromuluirespectiv(,urticariesauangioedem)
Demersurilecognitive(logice)prezenteînderulareaanamnezeiaufostextrapolatela
întregulprocessdeelaborareadiagnosticuluideboalăalergică(,alergielasubstanțe
existenteînmedicamenteleepilepticesaumedicamentoasă,,pură,,).
Cașiîncelelaltespecialitățimedicale,anamnezaalergologicăefectuatăînprezenta
cercetare,șianalizaterenuluideaparițieabolii,operândcuaceleașielementeconstitutive
aleanamnezeidinbolileepileptice–înspecialapreciereabolilorassociatecuposibila
interferareaefectelormedicațieiepileptice–cuonotăînpluspentrudublaimplicarea
factorilorgeneticiînaparițiaalergiei-castaregeneralasistemuluiimun-șiînalergia,,
organuluideșoc,,,cafactordelocalizareabolii(deși,deregulă,unbolnavalergicsuferă
adeseadeoafecțiunepluriorganică;pieleșimucoasărespiratoriesaudigestivăsauchiar
elementefigurantesangvine,tracturo-genitalsaumeninge,etc).
Testareacutanatălaalergeniinespecificireprezintăometodăspecific
alergologiei,avândadeseaocontribuțiedecisivălaidentificareaalergenului,cucondiția
obligatorieacolaborăriisalecudateleanamnezei.Înanalizamoduluideefectuareatestării
cutanate(TC)vatrebuiavutînvedererolulimportantpecareîljoacăalergeniiutilizați
pentrutestare,înspecialcalitateașiconcentrațiaacestora.Înprezent,tendințade
standardizareaalergenilorconstituieocondițieobligatoriepentrusporireaacurateței
diagnosticuluialergieidarșipentruoeficiență-conjugatăcudiminuareariscurilor-a
tratamentuluihiposensibilizant.Referitorlaextractelestandardizate,acesteaauo
compoziție,potențășistabilitateconstant,fiindbazatepetestarea,prealabilăpreparăriilor,
aactivitățiilorbiologice.
Prick-pricktestul(DreborgșiFoucard).Seaplicălatestareaalergeniloralimentary
pentrucarenuexistăextractealergenicestandard.Inițialaculdetestareînțeapăfructul

64(saualtalimentproaspăt)șiapoiastfel,,îmbibat,,-înțeapătegumentuldupăregulileprick-
testului.
Scarificația(cutireacție;scratch-test).Sepracticăosacrificațiesuperficialcare
pătrundeînstratulcornosalpielii.Peaceasta,,folie,,îngrosimeaepidermuluiseaplică
alergenii,deregulăînstarenativă:alimente(lapte,fructe,făină,etc).Aplicareaunor
medicamenteestepericuloasăpentrurisculdereacțiianafilacticesevereiarvaloarea
diagnosticînacestecazuriesteconferitănumaidegreutateamolecularsuperioarăantigene
complete,inclusiveceaobținutăprincuplareamedicamentelorhaptenecu
polilizina.Obiecțiafundamentaladusătestuluicutanprinsacrificație-înafarariscurilorde
accidenteanafilactice-estelipsauneiacuratețidiagnostic,deoarecetetraumaprodusăprin
sacrificațieproduceunedem-eritem-localcarefacedeificilădiscriminareaîntrerezultatul
pozitivșicelnegative,maialesîncazulîncarepacientulestesensibillamaimulțialergeni.
Înregistrarea.Sepoatefacedirectpepielesaudupă,,transferul,,peocoalădehârtie
transparent,,apapuleirezultateînurmatestului.Înambelesituațiiseînregistrează
diametrulmaximalpapulei.Încazul,,transferului,,conturuluipapuleipeohârtie
milimetricăsepotinclude,fiediametrulmediualpapulei(utilizânddiametrulmaximși
diametreleortogonalemijlocii),fieariapapulei,utilizândundigitizerconectatlaun
computer–sauestimareprintr-oprocedurăsimplălascaning.
Tabelul6.Interpretarerezultatelortestăriicutanate(reprodusdupăI.G.Popescu)
Picktest Testintradermic
-Eritemșipapulăabsente(sausub1mm)-Eritemșipapulăabsente(sausub1mm)
+Eritemdemax.3mm +Eritemșipapulădemax.5mm
++Eritemdemax.5mm
Papulădemax.3mm++Eritemșipapulădemax.5mm
+++Papulăde3-5mm;eritem +++Papulăde8-12mm;eritem
++++Papulăpeste5mm ++++Papulăde12mm
+++++Papulăde12mm,cupseudopode

65Valoareadiagnostică:corelațiacudateleclinice
Încazulunorrezultatepozitive,sepoateafirma(maialespeste5mmdiametrual
papulei)existențauneiposibileimplicărietiologiceaalergenuluirespectivînapariția
sindromuluirespirator(maiales,astm)saudealtănatură.
Existășisensibilizărilatenteiar,încazuluneipolisensibilizări,multitudineatestelor
pozitivepoatesăderutezepeclinician,obligatînastfeldecazurisălecorectezecutestede
provocarenaturalăsaudelaborator.
Celmaiadesea,înastfeldesituațiiexistăoimplicareetiologicămajorăa1-2alergeni
șioalergielatentă-,,subclinică,,laceilalțialergenicenusemanifestăînperioada
pozitivăriitestuluidarcare,potrivitunorautorișirecentBousquetșico,poatesăse
manifesteclinicîntr-oproporțiemultmaicrescută(decca10ori)înurmătoriianila
bolnaviirespectivi,cums-aobservatîncazulastmuluilapolencuextensiasensibilizăriila
acarienișiapoideclanșareacrizelordecătreaceștia.
Launiisubiecțisănătoșiclinic,cuTCpozitivelaunulsaumaimulți
alergeni,probabilitateamenționatădeadezvoltaulteriorsimptomeclinicedealergieeste
justificatășidefaptulcăaceștisubiecțiauIgEfixatepemastociteleorganuluideșoc–
coexistândșiunnivelsericcrescutalIgEspecifice,deciRASTcrescut.
RezultateșiDiscuții
Folosindmetodadescrisămaisusampututdeterminavaloriletitruluideanticorpi
antifosfolipidici.CarezultatepozitiveaufostconsideratevalorileaCLmaimaride10GPL.
Dincei108copii,supușicercetării,lacareafostanalizatăconcentrațiaanticorpilor
antifosfolipidici(clasacardiolipinei),concentrațiicrescuteaufostdepistatela17copii
(15,7±3.50%).
Înlotuldecontroltitrulcrescutalacestoraafostdepistatîn2cazuri(2.09±89%)
(p<0.05).Prinurmare,probabilitateacreșteriiconcentrațieianticorpilorantifosfolipidiciîn
lotulexperimentalestede9.9orimaimaredecâtînlotulmartor.
Valoareamedieatitruluideanticorpiînlotulexperimentallaconstituit8,489±7,85
GPL.Pentrulotuldecontrolvaloareamedieaconstituit6,243±5,24GPL.

66DintabeluldemaisusseobservăcăprezențaaClafostdepistatămaifrecventlacopii
cuconvulsiifocale.În88,2%(15copii)s-audepistattitremaimaride15GPLșidoarîn2
cazurieleaufostcuprinseînintervalele10GPL-15GPL.
Înlotuldecontrol,încele2cazurilacares-audepistattitremajoratedeanticorpi,
acestevaloriaufostcuprinseîntre10GPL-15GPL.Dintrecei17copiidepistațicu
anticorpiantifosfolipidici,58,8%dineieraubăieți(10băieți)și41,1%eraufete.Afost
apreciatăcorelațiadintrefrecvențaacceselorconvulsiveșiprezențadeaCL.
Tabelul7.Prevalențaanticorpilorantifosfolipidiciîndiferitetipurideepilepsii
Titrul
anticorpilor
antifosfolipidiciEpilepsiafocală
(n=53),%,GPLEpilepsia
generalizată
(n=43),%,GPLEpilepsiacuaccese
polimorfe(n=12),%,GPL
Total(%)9(16,9±5.15%)5(11,6±4.88%)3(25.0±12.5%)
Valoricrescute
moderat(10GPL-
15GPL)1(1,91±.86%)
(12,333)1(2,3±2.29%)
(11,161) –
Valorimari(15-
45)GPL)8(15,1±4.92%)
(15,838-45,442)4(9.3±4.43%)
(20,326-45,766)3(25.0±12.5%)
(19,739-24,839)
Tabelul8.CorelațiadintrefrecvențaacceselorconvulsiveșiprezențaaCL
Frecvența Abs.
P±ES%aCL+,abs.(%),
GPLaCl-
abs.,(%)Coef.de
corelație
rxy
Câtevaoripezi30(27,7±
4.31%)8
(26,6)
19,743-45,76622(20,3) +0.71*
Câtevaoripe
săptămînă41(37,9±
4.67%)6
(14,6)
17,945-20,65935(85,4) +0.78*
Câte1-2oripe
lună16(14,8±
3.42%)1(6,25)
12,33315(93,75) +0.56**
Osingurădată
(2saumaimulte
acceseînaceiași
zi)21(19,±3.81%) 1
(4,75)
17,21720(95,2) +0.81*
Notă:
*corelațieputernică,
**corelațiemedie

67DinceleexpusesepoateobservafaptulcăfrecvențaceamaimareaaCLafost
depistatălacopiiicaremanifestaumaimulteacceseconvulsivepezi(26,6%),fiindurmată
deceilacarefrecvențaeradecâtevaori/săptămână.EsteevidentfaptulcăprevalențaaCL
esteîncorelațiecufrecvențacrizelor.Unaltaspectcaretrebuiemenționatafostcorelația
dintrevârstadedebutaconvulsiilorșiprezențaaCL.(Tabelul4)
DindateleobținutemaisusseobservăfaptulcămaifrecventaCLaufost
depistațiîngrupulcopiilorcudebutulconvulsiilorpânăla1lună(26,3%),fiindurmațide
ceicudebutulaceselorla1-3anișila3-6ani.
Tabelul9.CorelațiadintrevârstadedebutalacceselorșiprezențadeaCL
CriteriulVârstade
debutal
acceselorAbs.
P±ES%aCL+
abs.,(%),val
min-maxaCL-
abs.,(%)Coef.de
corelație
rxy
Debutul
convulsiilor<1lună 38
(35.2±4.59)10(26,3)
11,161-
45,76628
(73,7%)+0.6**
1-3ani 13
(12.0±3.13)2(15,3)
12,333-
15,83811
(84,7%)+0.32**
4-6ani 23
(21.3±3.94)3(13,0)
21,876-
24,83920
(87%)+0.32**
7-12ani 29
(26.9±4.27)2(6,8)
19,739-
20,65927
(93,2%)+0.59**
>12ani 4
(3.70±1.82)0(0.0) 4
(100.0%)+0.18***
Notă:
**corelațiemedie,
***corelațieslabă
CorelațiadintreprezențaretarduluiasociatepilepsieișiprevalențaaCLprezintă
deasemeneainteres.Astfeldincei108copiiinclușiîngrupuldestudiu,retardîndezvoltarea
neuropsihicășimotorieauprezentat86decopii(79,6±3,88%).Asociereadintreprezența
acestorașiprezențaretarduluiesteexpusămaijos.

68Tabelul10.CorelațiadintreprezențaretarduluișidepistareaaCL
PrezențaretarduluiAbs.
P±ES%aCL+
(%)aCL-
(%)Coef.de
corelație
rxy
Neuropsihicșimotor 86
(79,6±3.88%)14(82,3)
(11,161-
45,766)3(17,6) +0.76*
Neuropsihic 46
(53,4±4.80%)9(64,2)
11,161-
45,766+0.54**
Motor 40
(46,5±4.79%)5(35,7)
18,588-
45,442+0.48**
Dintabelulmenționatmaisussepoateremarcafaptulcăînproporțiede82,3%
cazuriaCLaufostdepistațilacopiicuretardîndezvoltareaneuropsihicășimotorie.Dintre
aceșteafrecvențalorafostmaimarelaceicuretardneuropsihic(64,2%),comparativcu
retardulmotor(35,7%).Conformrezultatelorobținuteînstudiuputemconluzionafaptulcă
titrulsporitdeanticorpiantifosfolipidici(aCL)afostdeterminatîncazurilecând:
•Frecvențaacceselorerademaimulteoripezi(26,6%),
•Convulsiileaudebutatînprimii3anideviață(41,6%)
•Erauprezentecrizelefocale(52,9%)
•Copiiimanifestauunretardneuropsihicși/saumotor(82,3%).
Programulnutriționalalcopiilor,pregătirealuiînvedereaîntăririiimunitățiia
reprezentatunprocescomplexcarepretindeindividualizarealui.Programulnutriționala
trebuitsăținăcontdepregătireafizicăacopiilor,acondițiilorlorșidestareadesănătătate
Pentruaasiguraoimunitatebunădinalimentațiadebazăacopiilorsupușicercetării,
aufăcutpartetoategrupeleprincipaledealimente.:proteine,glucidelipide.Pelângă
aceastăalimentațiedebază,s-aadăugatșioalimentațiedietetică.

69CONCLUZII
Caoconcluzielacelerelatateînaceastălucrare,trebuiemenționatfaptulcănutriția
areunrolbinedefinitdeoareceoriceorganismviupoateexistanumaicucondițiasă
primeascădinmediulextern,prinhrană,apă,șiaer,toatesubstanțelecareîisuntnecesare
șisăelimineînmediulînconjurătorsubstanțeleinutileșidăunătoarepentruel.
Majoritateasubstanțelor,carepătrundînorganismprinalimentație,sedeosebesc
multînceeacepriveștecompozițiașistructurachimicădesubstanțeledincaresunt
constituitețesuturileorganismuluiînsuși.
Eleajungsăfieutilizatedecătreorganismcasursădeenergieșicamaterial
plasticsaudeconstrucțiepeseamacăruiaarelocpermanentăreânoireacelulelorși
țesuturilororganismului,cașicreștereaorganelor,creștereașidezvoltareaîntregului
organismîncopilărieșiadolescențănumaidupăoseriedetransformăricomplexe.Unade
condițiileuneiimunităținormaleesteoasemeneacompozițieahraneiprincare
organismulsăobținătoatesubstanțelenutritivenecesareînproporțiilecelemai
favorabilepentruel.
Numaiprinîndeplinireaacesteicondițiisepoateconsideraalimentația
comp0letă,deoarecenumaiastfelacoperăeatoatenecesitățileorganismului,asigură
funcționareanormalăatuturororganelor,contribuielamenținereașiîntărireasănătății.
Însăparteaconstructivăceamaiimportantăatuturorcelulelorșițesuturilororganismuluio
constituieproteinele.
Eleintrădeasemeneaîncompozițiafermențilorșiaunorhormonicarejoacăunrol
importantînorganism.Așacumamobservatdinconținutullucrării,amreținutfaptulcă
proteineleiaupartelaformareaanticorpilor,caremărescrezistențaorganismului.

70BIBLIOGRAFIE
1.Dr.G.Bungențianu,Dr.M.Coculescu,Dr.VeneraCernătescu,Dr.D.Ghețea-
Bolilealergice,oproblemĂmereuactuala,EdituraMedicală,București2009
2.RobertHeglin-Diagnosticuldiferențialalbolilorendocrine,Editua
Medicală,București,2008
3.Prof.Dr.D.A.Jdanov–CarteaSănătății,edituraMedicală,București,2012
4.Dr.IonescuZ-Compendiumdedermatologie,EdituraPolirom,Iași,2010
5.AlexandraMihail-Anticorpiișiimunitatea,EdituraMedicală,București,2003
6.IonGr.Popescu-Alergologie,EdituraAll,Bucuresti,2013
7.MincuI.-Impactulom-alimentație,EdituraMedicală,București,1993
8.MariaMoța-AlimentațiaOmuluiSănătos-Manualdelucrăripractice,Editura
Radical,Craiova,2010
9.IulianMincu,AuroraPopescu,C.OnescuTârgoviște-Elementedebiochimieși
fiziologieanutriției,vol.II,edituraMedicală,2004
10.GabrielaNegrișanu-TratatdeNutriție,Timișoara,EdituraBrumar,2005
11.ConstantinDumitrescu–Bazelepracticiialimentatieidietetic,profilacticesi
curative,EdituraPolirom,București,2000
12.IulianMincu,ElenaPopa-Orientăriactualeînnutriție,Editura
medicală,Bucureștimedical,București,1993,pg.276
13.N.dragomir,M.Mihăilescu,M.G.,V.Gligor-Ghiddefarmacologieclinică,Editura
Meridian,București,2009
14.DumitruDobrescu–FarmacoTerapiePracticăvol.I,Editura
Medicală,București,2005
15.AureliaNicoletaCârstea–TratatdeFarmacologie,EdituraMedicală,
București,2008
16.ValentinStroescu–BazeleFarmacologicealepracticiimedicale,Editura
Medicală,București,2007