Proiect de Diplom ă Centrale Eoliene [612790]

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
Cuprins
Capitolul I: Introducere ………………………………..pag 2
Capitolul II: Proiectarea centralei eoliene – Partea
mecanică …………………………………………..……pag 37
Capitolul III: Proiectarea centralei eoliene – Partea
electrică……………………………………………………………pag 64
Capitolul IV: Caracteristici generale ale centralelor
eoliene moderne…………………………………………………..pag 70
Capitolul V: Dificultăți legate de valorificarea energiei
eoliene…………………………………………………………………….pag 76
Capitolul VI: Concluzii……………………………………….pag 82
Bibliografie… ……………………………………………pag 84

-2007-1

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
Capitolul I: Introducere
Energia eoliană este o sursă de energie regenerabilă
generată din puterea vântului. Vânturile sunt formate din cauză că
soarele nu încălzește Pământul uniform, fapt care creează mișcări de aer.
Energia cinetică din vânt poate fi folosită pentru a roti niște turbine, care
sunt capabile de a genera electricitate. Unele turbine pot produce 5 MW,
deși aceasta necesită o viteză a vântului de aproximativ 5,5 m/s, sau 20
de kilometri pe oră. Puține zone pe pământ au aceste viteze ale vântului,
dar vânturi mai puternice se pot găsi la altitudini mai mare și în zone
oceanice.
Energia eoliană este folosită extensiv în ziua de astăzi, și
turbine noi de vânt se construiesc în toată lumea, energia eoliană fiind
sursa de energie cu cea mai rapidă creștere în ultimii ani. Majoritatea
turbinelor produc energie peste 25% din timp, acest procent crescând
iarna, când vânturile sunt mai puternice.

-2007-2

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
La sfârșitul anului 2006, capacitatea mondială a
generatoarelor eoliene era de 73904 MW, acestea producând ceva mai
mult de 1% din necesarul mondial de energie electrică.
Deși încă o sursă relativ minoră de energie electrică pentru
majoritatea țărilor, producția energiei eoliene a crescut practic de cinci ori
între 1999 și 2006, ajungându-se ca, în unele țări, ponderea energiei
eoliene în consumul total de energie să fie semnificativ: Danemarca
(23%), Spania (8%), Germania (6%).
Se crede că potențialul tehnic mondial al energiei eoliene
poate să asigure de cinci ori mai multă energie decât este consumată
acum. Acest nivel de exploatare ar necesita 12,7% din suprafață
Pământul (excluzând oceanele) să fie acoperite de parcuri de turbine,
presupunând că terenul ar fi acoperit cu 6 turbine mari de vânt pe
kilometru pătrat. Aceste cifre nu iau în considerare îmbunătățirea
randamentului turbinelor și a soluțiilor tehnice utilizate.
1.1 Istoricul eolienelor
Energia eoliană este una din cele mai vechi surse de energie
nepoluantă. Drept sursă energetică vântul este cunoscut omenirii de 10
mii de ani. încă de la orizontul civilizației energia vântului se utiliza în
navigația maritimă. Se presupune că egiptenii străvechi mergeau cu
pânze cu 5.000 ani în urmă. În jurul anului 700 pe teritoriul Afganistanului
se utilizau mașini eoliene cu axă verticală de rotație se utilizau pentru
măcinarea grăunțelor. Cunoscutele instalații eoliene (mori cu elicele
conectate la turn) asigurau funcționarea unor sisteme de irigare pe insula
Creta din Marea Mediterană. Morile pentru măcinarea boabelor, care
funcționau pe baza vântului, sunt una din cele mai mari performanțe a
secolelor medii. în sec. XIV olandezii au îmbunătățit modelul morilor de
vânt, răspândite în Orientul Mijlociu, și au început utilizarea largă a
instalațiilor eoliene la măcinarea boabelor, așadar moara de vânt este
strămoșul generatoarelor eoliene.

-2007-3

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
Moara de Vânt
Mai târziu, morile se orientau după direcția vântului și au fost
puse pânze pentru a capta mai bine energia vântului.
Moară de vânt cu pânze din zona etnografică Dobrogea de sud
(sursa: www.cimec.ro)
Prima moară de vânt cu pale profilate a apărut în secolul
doisprezece. Chiar dacă era foarte simplă, este totuși vorba de prima

-2007-4

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
cercetare aerodinamică a palelor. Acestea au fost utilizate în principal
pentru pomparea apei sau pentru măcinarea grâului.
În perioada Renașterii, inventatori celebrii ca Leonardo da
Vinci s-au interesat foarte intens de morile de vânt, ceea ce a condus la
numeroase inovații. De atunci, morile s-au înmulțit în Europa.
Revoluția industrială a oferit un nou început pentru morile de
vânt, prin apariția de noi materiale. în consecință, utilizarea metalului a
permis modificare formei turnului și creșterea considerabilă a mașinilor pe
care le numim pe scurt "eoliene" (Fig. 3).
Eoliana moderna
(sursa http://www.babilim.co.uk/ )
1.2 Importanța Eolienelor
Energia de origine eoliană face parte din energiile
regenerabile, aceasta este o sursă de energie reînnoibilă generată din
puterea vântului. Energia eoliană este atractivă atât din punct de vedere
ecologic – nu produce emisii în atmosferă, nu formează deșeuri
radioactive, cât și din punct de vedere economic – ca sursă energetică
primară vântul nu costă nimic.

-2007-5

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
Noile cerințe în domeniul dezvoltării durabile au determinat
statele lumii să își pună problema metodelor de producere a energiei și
să crească cota de energie produsă pe baza energiilor regenerabile.
Protocolul de la Kyoto angajează statele semnatare să reducă emisiile de
gaze cu efect de seră. Acest acord a determinat adoptarea unor politici
naționale de dezvoltare a eolienelor și a altor surse ce nu degajă bioxid
de carbon.
Trei factori au determinat ca soluția eolienelor să devină mai
competitivă:
• noile cunoștințe și dezvoltarea electronicii de putere;
• ameliorarea performanțelor aerodinamice în conceperea turbinelor
eoliene;
• finanțarea națională pentru implantarea de n oi eoliene.
În prezent, pe plan mondial, ponderea energiilor regenerabile
în producerea energiei electrice, este scăzută. Se poate spune că
potențialul diferitelor filiere de energii regenerabile, este sub-exploatat.
Totuși, ameliorările tehnologice au favorizat instalarea de generatoare
eoliene ,într-un ritm permanent crescător în ultimii ani, cu o evoluție
exponențială, având o rată de creștere de 25% în 2003.

-2007-6

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
Evolutia puterii instalate pe plan mondial 1995-2006 [MW]
Sursa: EWEA (European Wind Energy Association)
Filiera eoliană este destul de dezvoltată în Europa, deținând poziția de
lider în topul energiilor regenerabile. Acest tip de energie regenerabilă
asigură necesarul de energie electrică pentru 10 milioane de locuitori.
Dealtfel, 90 % din producătorii de eoliene de medie și mare putere, se află în
Europa.

-2007-7

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
Capacitate Totală MWProcent din piața
mondială
Germania 20,62227.8%
Spaina 11,61515.6%
Statele Unite ale Americii 11,60315.6%
India 6,278.4%
Danemarca 3,1364.2%
China 2,6043.5%
Itala 2,1232.9%
Regatul Unit la Marii Britanii 1,9632.6%
Portugalia 1,7162.3%
Franța 1,5672.1%
Top 10 -Total 63,21785.2%
Restul Lumii 11,00414.8%
Total Mondial 74,221

-2007-8

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
Repartiția în Europa a energiei electrice produse pe baza
eolienelor, arată diferențe între state. Germania este liderul pe piața
europeană, în ciuda unei încetiniri în 2003 a instalărilor. Spania, pe poziția a
doua, continuă să instaleze intensiv parcuri eoliene. Danemarca este pe a
treia poziție, având dezvoltate eoliene offshore și trecând la modernizarea
eolienelor mai vechi de 10 ani.
Costurile și eficiența unui proiect eolian trebuie să țină seama atât
de prețul eolienei, cât de cele ale instalării și întreținerii acesteia, precum și
de cel al vânzării energiei. O eoliană este scumpă. Trebuiesc realizate
încă progrese economice pentru a se putea asigura resursele dezvoltării
eolienelor. Se estimează că instalarea unui kW eolian, costă aproximativ
1000 euro. Progresele tehnologice și producția în creștere de eoliene din
ultimii ani permit reducerea constantă a prețului estimat Prețul unui kWh
depinde de prețul instalării eolienei, ca și de cantitatea de energie
produsă anual. Acest preț variază în funcție de locație și scade pe
măsura dezvoltării tehnologie.
În Germania și Danemarca, investitorii sunt fie mari grupuri
industriale, fie particulari sau agricultori. Această particularitate tinde să
implice populația în dezvoltarea eolienelor. Energia eoliană este
percepută ca o cale de diversificare a producției agricole. în Danemarca,
100 000 de familii dețin acțiuni în energia eoliană. Filiera eoliană a
permis, de asemenea, crearea de locuri de muncă în diverse sectoare, ca
cele de producere a eolienelor și a componentelor acestora, instalării
eolienelor, exploatării și întreținerii, precum și în domeniul cercetării și
dezvoltării. Se înregistrează peste 15 000 de angajați în Danemarca și 30
000 în Germania, direct sau indirect implicați în filiera eoliană.
Energia eoliană este considerată ca una din opțiunile cele mai
durabile dintre variantele viitorului, resursele vântului fiind imense. Se
estimează că energia eoliană recuperabilă la nivel mondial se situează la
aproximativ 53 000 TWh (TerraWattoră), ceea ce reprezintă de 4 ori mai
mult decât consumul mondial actual de electr icitate.

-2007-9

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
În Europa, potențialul este suficient pentru asigurarea a cel
puțin 20% din necesarul de energie electrică până în 2020, mai ales dacă
se ia în considerare noul potențial offshore.
Energia produsă de parcurile eoliene din țările membre U.E. până la sfarșitul anului 2006
[MW]
Țările memebre U.E.Total energie produsă
la sfârșitul anului 2005
[MW]Energie produsă în
anul 2006 [MW]Total energie produsă la
sfârșitul anului 2006
[MW]
Austria 819 145,6 965
Belgia 167,4 26,3 193
Bulgaria 10 22 32
Cipru 0 0 0
Cehia 28 22 50
Danemarca 3128 11,5 3136
Estonia 32 0 32
Finlanda 82 4 86
Franta 757 810 1567
Germania 18414,9 2233,1 20622
Grecia 573,3 172,5 746
Ungaria 17,5 43,4 61
Irlanda 495,5 249,9 745
Itala 1718 417 2123
Letonia 27 0 27
Lituania 6,4 49,05 55,5
Luxemburg 35,3 0 35
Malta 0 0 0
Olanda 1219 356 1560
Polonia 83 69,3 152,5
Portugalia 1,022 694,4 1716
Romania* 1,69 1,3 3
Slovacia 5 0 5
Slovenia 0 0 0
Spania 10028 1587,16 11615
Suedia 509,5 62,15 572
Regatul Unit al Marii
Britanii1332 634,4 1963
Total [MW] 39490,512 7611,06 48062

-2007-10

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”

-2007-11

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
1.3 Factorii care recomandă utilizarea Eolienelor în România
Energia eoliană este folosită destul de extensiv în ziua de astăzi,
iar turbine noi de vânt se construiesc în toată lumea, energia eoliană fiind
sursa de energie cu cea mai rapidă creștere în ultimii ani. Capacitatea totală
mondială a turbinelor de vânt este 74,221MW. Majoritatea turbinelor produc
energie 25% din timp, acest număr crescând iarna, când vânturile sunt mai
puternice. Se crede că potențialul tehnic mondial a energiei eoliene poate să
asigure de cinci ori mai multă energie decât este consumată acum.
Potențialul eolian major este observat pe litoralurile marine, pe
ridicaturi și în munți. Dar există multe alte teritorii cu un potențial eolian
necesar pentru utilizare. Ca sursă energetică vântul poate fi mai greu de
calculat spre deosebire de soare, dar în anumite perioade prezența vântului
se observă pe parcursul întregii zile. Asupra resurselor eoliene influențează
relieful pământului și prezența barierelor (obstacolelor) plasate la înălțimi de
până la 100 metri. De aceea vântul, într-o mai mare măsură, depinde de
condițiile locale (relief) decât de soare. în localitățile montane, spre exemplu,
două suprafețe pot avea potențial solar egal, însă potențialul vântului poate
fi diferit datorită diferenței în relief și direcțiile curenților maselor de aer. în
legătură cu aceasta planificarea locului pentru plasarea instalației se petrece
mai detaliat decât montarea unui sistem solar.
Energia vântului de asemenea este supusă schimbărilor
sezoniere a timpului. Lucrul unei asemenea instalații este mai efectiv iarna și
mai puțin efectiv în lunile de vară (în cazul sistemelor solare situația este
inversă). De exemplu în condițiile climaterice din Danemarca sistemele
fotoelectrice sunt efective la 18% în ianuarie și la 100% în iulie. Eficacitatea
lucrului stației eoliene este de 55% în iulie și 100% în ianuarie. Astfel,
varianta optimă este combinarea într-un sistem a instalațiilor eoliene și
solare. Asemenea sisteme simbiotice asigură o productivitate a energiei

-2007-12

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
electrice mai înalt în comparație cu instalațiile eoliene sau fotoelectrice, luate
aparte.
Articolul "Evaluation of Global Wind Power", de Cristina L. Archer
și Mark Z. Jacobson (Stanford University) este rezultatul unui studiu finanțat
de NASA și finalizat de curând. Harta resurselor de vânt a fost realizată prin
urmărirea a 8000 de puncte de măsurare din întreaga lume, inclusiv
România. 13 % din punctele de pe hartă sunt încadrate în clasa 3 (vânt de
6.9-7.5 m/s) și doar-câteva au fost încadrate în clase mai mari. România se
află în zona de resurse de până la 5.9 m/s, ca majoritatea celorlalte zone,
însă cu un potențial suficient de important pentru a susține o politică de
promovare a sistemelor eoliene.
Capacitatea potențială însumată global în domeniul energiei
eoliene este de 72 Terrawatts.
Ne aflăm destul de departe de U.E. în domeniul energiei curate.
în Europa există 48,062MW instalați în turbine eoliene, care produc
aproximativ 70 TWh, în timp ce în România sunt în funcțiune 1,3MW. Doar

-2007-13

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
Parcul Industrial de la Ploiești beneficiază de energie electrică furnizată de
turbina eoliană cu putere de 660 kW amplasată în apropiere. Aceasta a fost
pornită, pe 17 aprilie, la opt km de Ploiești, la Crângul lui Bot. Această
instalație va produce energie electrică pentru firmele din cadrul Parcului
Industrial Ploiești (PIP). Investiția a costat aproximativ 700.000 de euro, la
care s-au adăugat cheltuielile legate de montajul centralei. Zona a fost
identificată de meteorologi drept prielnică pentru o asemenea investiție.
Pentru ca centrala să poată funcționa este nevoie ca ea să fie amplasată
într-o zonă unde bate vântul constant. Viteza minimă a vântului care
determină punerea în mișcare a centralei este de 3,5m/s. în zona parcului
industrial viteza medie a vântului calculată de meteorologi este de 7 m/s.
Această viteză medie asigură funcționarea centralei la 85-90% din
capacitate. Dacă viteza vântului depășește 25m/s, centrala se oprește
automat pentru a nu fi dereglată de furtuni sau alte fenomene meteorologice.
Centrala eoliană are o putere instalată de 660 kW și produce un curent
electric de 690 V, care intră în sistemul național la 20 kV. Este de tip V66
Vestas și a fost proiectată de firma Asja Ambiente din Italia. Componentele
sunt producție marca Vestas din Danemarca. Instalația are o înălțime de 79
metri, din care 55 metri are turnul de susținere. în vârful turnului se află
nacela cu toată instalația și palele care se rotesc. Greutatea turnului este de
52 tone, nacela cântărește 23 tone, iar palele doar 7 tone. Montajul
instalației s-a efectuat cu trei macarale și a început în seara zilei de 22
noiembrie, fiind terminat în seara de 26 noiembrie. La începutul anului 2004,
între 5 și 25 ianuarie, a avut loc pregătirea personalului care se va ocupa de
întreținerea centralei. Este vorba doar de doi electricieni și un mecanic, care
vor fi instruiți de specialiști din Italia. Centrala este automată și din această
cauză necesită un număr mic de persoane care să se ocupe de întreținerea
și funcționarea ei. Ea este comandată de un calculator situat la o distanță de
50 metri, care orientează nacela după direcția vântului. Timp de șase luni se

-2007-14

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
vor efectua experimente pentru ca specialiștii români să se familiarizeze cu
noua centrală și să vadă care sunt performanțele acesteia. Instalația va fi
legată Ia sistemului energetic al parcului, care asigură iluminatul public și
necesarul de energie electrică pentru firmele din parc.
Conducerea Parcului are în plan instalarea a încă două centrale
eoliene asemănătoare. Prima, care le precede pe cele două, este de putere
medie și se pretează cel mai bine pentru harta vânturilor din acea zonă. în
proiect se mai află montarea a 10 centrale pe Valea Doftanei, care vor
asigura energia electrică pentru populație. Costurile cu producerea energiei
electrice cu ajutorul centralelor eoliene sunt situate la 75% din costurile
necesare pentru producerea de curent electric prin metodele convenționale.
întreținerea instalațiilor nu costă prea mult (în jur de 4.500 euro), iar
consumabilele trebuie schimbate o data la doi ani. Până în 2007 se
intenționează ca 8% din energia produsă în țară să fie asigurată prin
sistemele neconvenționale. Procentul este mult mai mare în țări ca
Germania 22% și Danemarca 31%.
O firmă germană intenționează să construiască în județul
Suceava 25-30 de centrale eoliene, cu o putere nominală de 8 00-900 de KW
fiecare. Din primele analize, vântul bate cum trebuie, așa că zona s-ar putea
transforma într-o mică Olanda.
Firma germană „West Wind" este una dintre cele mai importante
firme din lume care se ocupă cu proiectarea și construcția de centrale
eoliene, fiind de asemenea și cea care vinde produsul finit, adică energia
electrică. în total, firma are aproximativ 16.000 de asemenea centrale în
întreaga lume, deținând, de exemplu, 50% din numărul total de astfel de
centrale existente în Olanda, țara cu tradiție în producerea energiei eoliene.
Conform specialiștilor germani, condițiile existente în Munții Călimani sunt
propice pentru instalarea de centrale eoliene medii, iar o asemenea unitate
costă 300.000 de euro. Ei au mai precizat că pentru fiecare centrală eoliană

-2007-15

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
în parte investiția se amortizează de regulă în aproximativ doi ani, dar acest
lucru variază în funcție de clienții pe care firma îi găsește pentru a cumpăra
energia electrică produsă.
În România funcționează o singură centrală eoliană în județul
Prahova, lângă Ploiești. Au fost făcute studii de fezabilitate pentru
construirea de centrale eoliene cu rezultate favorabile la Panciu, în județul
Vrancea, și în Constanța, potrivit MEC. Printre proiectele privind energia
regenerabilă, cele mai importante sunt cele care vizează litoralul Mării
Negre.
Modalitate de apreciere a vitezei vântului pe baza observației directe
Grade
BeaufortDescriereViteza
vântului
(m/s)Observații

-2007-16

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
0Staționar0Frunzele nu se mișcă; fumul se înalță vertical
1Calm1-1.5Frunzele nu se mișcă; fumul deviază puțin de la traseul vertical
2Vânt
perceptibil2-3 Frunzele se mișcă; steagurile flutură încet
3Vânt usor3-5.5Frunzele și rămurelele copacilor în mișcare continuă, de mică
amplitudine
4Vânt moderat6-8Frunzele și rămurelele copacilor în mișcare continuă, de
amplitudine mai mare sau variabilă
5Vant
semnificativ8.5-10Ramurile mici ale copacilor se mișcă; steagurile flutură
6Vânt puternic11-14Ramurile mici se indoaie; steagurile flutură și se răsucesc
7Vânt foarte
puternic14.5-17Crengile se mișcă; steagurile se mișcă cu zgomot (pocnesc)
8Vânt extrem de
puternic17.5-20Copacii se mișcă de la rădăcină (foarte evident la plopi, ulmi)
9Început de
furtună21-24 Ramurile se rup din copaci.
10Furtună24.5-28Crengi întregi se rup din copaci; țigla sau șindrila zboară de pe
acoperiș
11Furtună29-32Unii copaci sunt doborâți; încep să apară daune ale locuințelor
12Uragan33+ Daune extinse (copaci, case).

-2007-17

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”

-2007-18

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”

-2007-19

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
1.4 Principiul de funcționare al eolienelor și tipuri de instalații
Energia de origine eoliană face parte din energiile regenerabile.
Aero-generatorul utilizează energia cinetică a vântului pentru a antrena arborele
rotorului său: aceasta este transformată în energie mecanică, care la rândul ei
este transformată în energie electrică de către generatorul cuplat mecanic la
turbina eoliană. Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, dacă turbina și
generatorul au viteze de același ordin de mărime, fie se poate realiza prin
intermediul unui multiplicator de viteză. În sfârșit, există mai multe posibilități
de a utiliza energia electrică produsă: fie este stocată în acumulatori, fie este

-2007-20

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
distribuită prin intermediul unei rețele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate.
Sitemele eoliene de convesie au și pierderi. Astfel, se poate menționa un
randament de ordinul a 59 % pentru rotorul eolienei, 96% al multiplcatorului.
Trebuie luate în considerare, de asemenea, pierderile generatorului și ale
eventualelor sisteme de conversie.
Tipuri de instalări
O eoliană ocupă o suprafață mică
pe sol. Acesta este un foarte mare avantaj,
deoarece perturbă puțin locația unde este
instalată, permițând menținerea activităților
industriale sau agricole din apropiere. Se pot
întâlni eoliene numite individuale, instalate în
locații izolate. Eoliana nu este racordată la
rețea, nu este conectată cu alte eoliene. În
caz contrar, eolienele sunt grupate sub forma
unor ferme eoliene. Instalările se pot face pe
sol, sau, din ce în ce mai mult, în largul mărilor, sub forma unor ferme eoliene
offshore, în cazul cărora prezența vântului este mai regulată. Acest tip de
instalare reduce dezavantajul sonor și ameliorează estetica.

-2007-
21

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
Ferma eoliană offshore de la Middelgrunden (Danemarca)
(Sursa: http://www.apab.org/fr/page.php?id_rubrique=3&id_sous_rubrique=23 )
Orientarea axului
Există mai multe tipuri de eoliene. Se disting însă două mari
familii: eoliane cu ax vertical și eoliene cu ax orizontal .
Indiferent de orientarea axului, rolul lor este de a genera un cuplu
motor pentru a antrena generatorul.
Eoliene cu ax vertical
Pilonii eolienelor cu ax vertical sunt de talie mică, având înălțimea
de 0,1 – 0,5 din înălțimea rotorului. Aceasta permite amplasarea întregului
echipament de conversie a energiei (multiplicator, generator) la piciorul
eolienei, facilitând astfel operațiunile de întreținere. În plus, nu este necesară
utilizae unui dispozitiv de orientare a rotorului, ca în cazul eolienelor cu ax
orizontal. Totuși, vântul are intensitate redusă la nivelul solului, ceea ce
determină un randament redus al eolienei, aceasta fiind supusă și
turbulențelor de vânt. În plus, aceste eoliene trebuiesc antrenate pentru a

-2007-22

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
porni, pilonul este supus unor solicitări mecanice importante. Din acest
motive, în prezent, constructorii de eoliene s-au orientat cu precădere către
eolienele cu ax orizontal.
Cele mai răspândite două structuri de eoliene cu ax vertical se
bazează pe principiul tracțiunii diferențiale sau a variației periodice a
incidenței:
• Rotorul lui Savonius în cazul căruia, funcționarea se bazează
pe principiul tracțiunii diferențiale. Eforturile exercitate de vânt asupra
fiecăreia din fețele uni corp curbat au intensități diferite. Rezultă un cuplu
care determină rotirea ansamblului.
Schema de principiu a rot orului lui Savonius
Schema rotorului lui Savonius
(Sursa: http://muextension.missouri.edu/explore/agguides/agengin/g01981.htm )

-2007-23

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
• Rotorul lui Darrieus se bazează pe principiul variației
periodice a incidenței. Un profil plasat într-un curent de aer, în funcție de
diferitele unghiuri, este supus unor forțe ale căror intensitate și direcție sunt
diferite. Rezultanta acestor forțe determină apariția unui cuplu motor care
rotește dispozitivul.
Imaginea unei eoliene Darrieus
(Sursa: http://www.jura.ch/lcp/forum/energies/vent.html )

Schema rotorului lui Darrieus
(Sursa: http://muextension.missouri.edu/explore/agguides/agengin/g01981.htm )

-2007-24

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
Eoliene cu ax orizontal
Funcționarea eolienelor cu ax orizontal se bazează pe principiul
morilor de vânt. Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un
anumit profil aerodinamic, deoarece astfel se obține un bun compromis între
coeficientul de putere, cost și viteza de rotație a captorului eolian, ca și o
ameliorare a aspectului estetic, față de rotorul cu două pale.
Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai utilizate, deoarece
randamentul lor aerodinamic este superior celui al eolienelor cu ax vertical,
sunt mai puțin supuse unor solicitări mecanice importante și au un cost mai
scăzut.
Imaginea unei eoliene cu ax orizontal și a unei mori de vânt
(Sursa: http://www.diebrennstoffzelle.de/alternativen/wind/index.shtml )
Există două categorii de eoliene cu ax orizontal:

-2007-25

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
• Amonte: vântul suflă pe fața palelor, față de direcția nacelei.
Palele sunt rigide, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, după
direcția vântului.
Schema unei eoliene cu ax orizonta l amonte
• Aval: vântul suflă pe spatele palelor, față de nacelă. Rotorul
este flexibil și se auto-orientează.

-2007-26

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
Schema unei eoliene cu ax orizontal aval
Dispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizată, deoarece
este mai simplă și dă cele mai bune rezultate la puteri mari: nu are suprafețe
de direcționare, eforturile de manevrare sunt mai reduse și are o stabilitate
mai bună.Palele eolienelor cu ax orizontal trebuiesc totdeauna, orientate în
funcție de direcția și forța văntului. Pentru aceasta, există dipozitive de
orientare a nacelei pe direcția vântului și de orientare a palelor, în funcție de
intensitatea acestuia.În prezent, eolienele cu ax orizontal cu rotorul de tip
elice, prezintă cel mai ridicat interes pentru producerea de energie electrică
la scară industrială.
1.5 Componentele clasice ale unei eoliene
Diagrama turbina eoliana descrie parțile componente sistemului
Sistemul este compus din:

-2007-27

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
1. Pale- Forma și concepșia lor este esenșiala pentru a asigura forșa de
rotație necesară. Acest design este propriu fiecărui tip de generator electric.
2. Nacela- Conține generatorul electric asigurând și o protecție mecanică
3. Pilon- Asigură strucura de susținere și rezistență a asamblului superior.
4. Fundație- Asigură rezistența mecanică a generatorului eolian.

-2007-28

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”

-2007-29

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
Palele sau capto rul de energie sunt realizate dintr-un amestec
de fibră de sticlă și materiale compozite. Ele au rolul de a capta energia
vântului și de a transfera rotorului turbinei, profilul lor este rodul unor studii
aerodinamice complexe, de el depinzând randamentul turbinei.
Lățimea palelor determină cuplul de pornire, care va fi cu atât mai
mare cu cât palele sunt mai late. Profilul depinde de cuplul dorit
înfuncționare.
Numărul de pale depinde de eoliană. În prezent, sistemul cu trei
pale este cel mai utilizat, deoarece asigură limitarea vibrațiilor, a zgomotului
și a oboselii rotorului, față de sistemele mono-pală sau bi-pală. Coeficientul
de putere este cu 10 % mai mare pentru sistemul bi-pală față de cel mono-
pală, iar creșterea este de 3% între sistemul cu trei pale față de două pale.
în plus, este un compromis bun între cost și viteza de rotație a captorului
eolian și avantaje din punct de vedere estetic pentru sistemul cu trei pale,
față de cel cu două pale.

-2007-30

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
Butucul este prevăzut cu un sistem pasiv (aerodinamic), activ
(hidraulic) sau mixt (active stall) care permite orientarea palelor pentru
controlul vitezei de rotație a turbinei eoliene (priza de vânt).
•Controlul activ se face prin motoare hidraulice, acestea sunt
numite și "pitch control". Acest sistem asigură modificarea unghiului de
incidență a palelor pentru a valorifica la maximum vântul instantaneu și
pentru a limita puterea în cazul în care vântul depășește viteza nominală. în
general, sistemul rotește palele în jurul propriilor axe (mișcare de pivotare),
cu câteva grade, în funcție de viteza vântului, astfel încât palele să fie
poziționate în permanență sub un unghi optim în raport cu viteza vântului,
astfel încât să se obțină în orice moment puterea maximă. Sistemul permite
limitarea puterii în cazul unui vânt puternic (la limită, în caz de furtună,
trecerea palelor î n "drapel").
•Controlul aerodinamic pasiv este numit și "stall control", Palele
eolienei sunt fixe în raport cu butucul turbinei. Ele sunt concepute special
pentru a permite deblocarea în cazul unui vânt puternic. Deblocarea este
progresivă, până cînd vântul atinge viteza critică. Acest tip de control este
utilizat de cea mai mare parte a eolienelor, deoarece are avantajul că nu
necesită piese mobile și sisteme de comandă în rotorul turbinei.
•Ultimul tip de control, vizează utilizarea avantajelor controlului

-2007-31

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
pasiv și al celui activ, pentru a controla mai precis conversia în energie
electrică. Acest sistem este numit control activ cu deblocare aerodinamică,
sau "active stall". El este utilizat pentru eolienele de foarte mare putere.
Sistemul de răcire este atât pentru multiplicatorul de viteză ce
transmite eforturile mecanice între cei doi abori, cât și pentru generator. Ele
sunt constituite din radiatoare de apă sau ulei și ventilatoare. Răcirea cu ulei
este utilizată pentru multiplicatoare.
Multiplicatorul mecanic de viteză permite transformarea puterii
mecanice, caracterizată de cuplu mare și viteză mică specifică turbinei
eoliene, în putere de viteză mai ridicată, dar cuplu mai mic. Aceasta
deoarece viteza turbinei eoliene este prea mică, iar cuplul prea mare, pentru
a fi aplicate direct generatorului. Multiplicatorul asigură conexiunea între
arborele primar (al turbîei eoliene) și arborele secundar (al generatorului).
Există mai multe t ipuri de multiplicatoare, cum ar fi:
•Multiplicatorul cu una sau mai multe trepte de roți dințate, care
permite transformarea mișcării mecanice de la 19-30 rot/min la 1500 rot/min.
Axele de rotație ale roților dințate sunt fixe în raport cu carcasa.
•Multiplicatorul cu sistem planetar, care permite obținerea unor
rapoarte de transmisie mari, într-un volum mic. în cazul acestora, axele

-2007-32

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
roților numite sateliți nu sunt fixe fată de carcasă, ci se rotesc fată de
celelalte roti.
Există și posibilitatea antrenării directe a generatorului, fără
utilizarea unui multiplicator.
Arborele generatorului sau arborele secundar antrenează
generatorul electric, sincron sau asincron, ce are una sau două perechi de
poli. El este echipat cu o frână mecanică cu disc (dispozitiv de securitate),
care limitează viteza de rotație în cazul unui vânt violent. Pot exista și alte
dispozitive de securitate.
Dispozitivele de măsurare a vântului sunt de două tipuri: o
giruetă pentru evaluarea direcției și un anemometru pentru măsurare vitezei.
Informațiile sunt transmise sistemului numeric de comandă, care realizează
reglajele în mod automat.

-2007-33

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
Generatorul electric asigură producerea energiei electrice.
Puterea sa atinge 4,5 MW pentru cele mai mari eoliene. în prezent se
desfășoară cercetări pentru realizarea unor eoliene de putere mai mare (5
MW). Generatorul poate fi de curent continuu sau de curent alternativ.
Datorită prețului și randamentului, se utilizează, aproape în totalitate,
generatoare de curent alternativ. Generatoarele de curent alternativ pot fi
sincrone sau asincrone, funcționând la viteză fixă sau variabilă.
Conectarea directă la rețea este realizată prin conectarea directă la
rețeaua de curent alternativ trifazat.
Conectarea indirectă se realizează prin trecerea curentului de la
turbină printr-o serie de componente electrice care îl ajustează astfel încât
să îndeplinească cerințele rețelei electrice la care este conectat. Cu un
generator asincron, această cerință este îndeplinită automat
Generatorul asincron sau mașina asincronă (MAS) este frecvent
utilizată, deoarece ea poate suporta ușoare variații de viteză, ceea ce
constituie un avantaj major pentru aplicațiile eoliene, în cazul cărora viteza
vântului poate evolua rapid, mai ales pe durata rafalelor. Acestea determină
solicitări mecanice importante, care sunt mai reduse în cazul utilizării unui
generator asincron, decât în cazul generatorului sincron, care funcționează
în mod normal, la viteză fixă. Mașina asincronă este însă puțin utilizată

-2007-34

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
pentru eoliene izolate, deoarece necesită baterii de condensatoare care să
asigure energia reactivă necesară magnetizării. Aceasta poate fi:
-Cu rotor bobinat. înfășurările rotorice, conectate în stea, sunt
legate la un sistem de inele și, perii ce asigură accesul la înfășurări, pentru
conectarea unui convertor static în cazul comenzii prin rotor (mașina
asincronă dublu alimentată – MADA).
-În scurt-circuit. Rotorul este construit din bare ce sunt
scurtcircuitate la capete prin intermdiul unor inele. înfășurările rotorice nu
sunt accesibile.
Sistemul electronic de control a funcționării generale a eolienei
și a mecanismului de orientare. El asigură pornirea eolienei, reglarea
înclinării palelor, frânarea, ca și orientarea nacelei în raport cu vântul.
Sistemul de orientare a nacelei este constituit dintr-o coroană
dințată (cremalieră) echipată cu un motor. El asigură orientare eolienei și
"blocarea" acesteia pe axa vântului, cu ajutorul unei frâne.
Pilonul este, în general, un tub de oțel și un turn metalic. El
susține turbina eoliană și nacela. Alegerea înălțimi este importantă,
deoarece trebuie realizat un bun compromis între prețul de construcție și

-2007-35

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
expunerea dorită la vânt. în consecință, odată cu creșterea înălțimii, crește
viteza vântului, dar și prețul. în general, înălțimea pilonului este puțin mai
mare decât diametrul palelor. înălțimea eolienelor este cuprinsă între 40 și
80 de metri. Prin interiorul pilonului trec cablurile care asigură conectarea la
rețeaua electrică.

-2007-36

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
Capitolul II: Proiectarea centralei eoliene
Partea mecanică
Centrala eoliană este amplasată într-o zonă deluroasă unde vântul
bate cam 4000 de ore pe an și viteza medie anuală este de 5-6 m/s. Astfel la
aceasta viteza a vântului, o turbină eoliană va avea o turație cuprinsă între
25-35 de rotații pe secundă.
Pentru a determina ce putere electrica trebuie să producă turbina
este recomandata inlocuirea tuturor consumatorilor traditionali, cu altii
identici dar mult mai eficienti din punct de vedere al consumului de
energie. Primul pas trebuie facut prin determinarea consumului și a
consumatorilor.
Tabel Consumatori Casnici
ComponentePutere
[W]Cantitate
[buc]Functionare
[ore / zi]Cunsum
[kWh / luna]
Iluminat
Flourescent 1315315
Electrocasnice
Mixer 30020,59
Uscator 100040,560
Ventilator 503118
Uscator haine (electric) 100012210
Cafetiera 10001130
Mașina spălat vase (uscare) 70010,510,5
Fier de călcat 10001130
Cuptor cu microunde 15002190
Aragaz electric mare 210013189
Frigider(nou, economic) 2002560
Aspirator (manual) 100126
Mașina de spălat (ax orizontal) 2501215
Jacuzzi 7501215
Climatizare
Aer condiționat (centrala) 350013323
Comunicatii
TV color 25" 1505367,5
AC stereo/home cinema 5002130
Desktop Computer 3002172
Imprim. Inkjet 35111,05
Antena Satelit 30143,6
Categorie consumator kWh/ luna Procent

-2007-37

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
Iluminat 15 1%
Electrocasnice 680 52%
Climatizare 323 25%
Comunicații 156 12%
Energie de Rezervă 125 10%
Altele 10 1%
Total 1309 100%

-2007-38

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
Schema de principiu a Centralei Eoliene
2.1. Predimensionarea arborelui de intrare

-2007-39

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
2.1.1 Calculul puterii electrice necesare la ieșirea din turbină
itotalePP⋅=η
7125,095,075,0=⋅=⋅=electricmecanictotalηηη
75,0=mecanicη
95,0=electricη
[ ]
[][][][]31309,2 10 kWh1309,2 kWh/luna 0,505 Wh/sec
30 zile 24 ore 3600 secconsumE⋅= = =
⋅ ⋅
[]
[][] []
[]i0,505 Ws 0,5050,5 W P 0,708 W
1 sec 0,7125
t 1 secconsum ee
totalE PP
t η= = = ⇒ = = =
=
2.1.2 Calculul mometului de torsiune
[]30 30 0,708
13,522 N m
1
30
60i
t
tP
M
nππ⋅ ⋅
= = = ⋅
⋅⋅ ⋅
nt- turația turbinei n t=30 [rot/min]
2.1.3 Predimensionarea arborelui de intrare din condiția de rezistență la
răsucire
Arborele este confec ționat din Otel Aliat marca 40Cr11 cu τc=520 [Mpa]

-2007-40

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
Marca
oțeluluiSTASDuritatea
[HB]Rm
[Mpa]σc
[MPa]τcRezistența la oboseală[MPa]
încovoiere
σ-1tracțiune
σ-1trăsucire
τ-1
40Cr11791-802351000800
(0,58…0,65)σc
500410300
[] [] 3 31 1 316 16 13522 165,09 mm 25 mm520STAS
t t
a
i aM Md ddτ τπ π τ π⋅ ⋅ ⋅= ≤ ⇒ ≥ = = ⇒ =⋅ ⋅ ⋅
2.2. Proiectarea multiplicatorului armonic
2.2.1 Predimensionarea elementului elastic din condiția de rezistență la
oboseală
1. Numerul de dinți al roții elsatice, respectiv al roții rigide z e, zr
Nkz
zzzi
ze
ererge⋅−=−−=
[] []100;
100 200 dinti 202 dinti
22;r
ge e
e r
r ei zz z
z z=⇒ = ⇒ = ⇒ =
− =
2. Coeficientul diferentei numerelor de dinti:

-2007-41

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
1=zk
3. Numarul undelor de deformatie
2=N
4. Diametrul interior al cilindrului elementului elastic
[] []2
31
5
30,456
3
0,456 13522
520 3 2 10 1,5 0,0140,2 0,0142 1,7 100
43,38 mm 52 mmt
i
z sd
bd sd r
ge
i
STAS
i iMd
E Y
k c i
d
d dσ σσ ψψ ψ−⋅=  ⋅ ⋅ ⋅− ⋅ ⋅  ⋅ 
⋅=  ⋅ ⋅ ⋅ ⋅− ⋅ ⋅ ⋅ 
= ⇒ =
5. Rezistența la oboseală a materialului roții elastice (34MoCr11) σ-1=520
[Mpa]
6. Modulul de elasticitate longitudinal al materialului roții elastice E=2·105
[Mpa]
7. Coeficienții de lățime, de grosime ai roții elastice:
2,0=bdψ
014,0=sdψ
8. Coeficientul de influență a dintelui, Y z=1,5;
9. Coeficentul de siguranță la oboseală, respectiv de concentrare a
tensiunilor cσ=1,7; kσ=2
10. Grosimea obadei roții elastice
[] 10,014 52 0,728 mmsd is dψ= ⋅ = ⋅ =
11. Modulul roții dințate,

-2007-42

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
[]52
0,26 0,28 mm
200STASi
ed
m
z= = = ⇒
2.2.2 Calculul elementelor geometrice ale roții elastice
1. Diametrul de picior al roții elastice
[] 12 52 2 0,728 53,456 mmfe id d s= + ⋅ = + ⋅ =
2. Numarul de dinți ai sculei cuțit roata cu care se prelucrează roata elastică,
z0=144
3. Diametrul de cap al sculei cu țit roată, da0=41,25mm
4. Distanța tehnologică între axe la prelucrarea roții elastice,
0
0153,456 41,2547,35mm
2 2fe a
wd d
a++= = =

-2007-43

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
5. Unghiul de antrenare al angrenajului tehnologic la prelucrarea roții dintațe
elastice,
() ( ) 0
01 01
01cos 0,28 200 144 cos 20
cos 0,955 17,1
2 2 47,35e
w w
wm z z
aα
α α⋅ + ⋅ ⋅ + ⋅
= = = ⇒ =
⋅ ⋅o
o
6. Coeficienții de deplasare ai profilului roții sculă, respectiv ai roții elastice
x01,xe
[]*
0 0 0
012 41,25 144 2 1,5
0,16 mm
2 2 2 0,28 2a ad z h
x
m+ ⋅ + ⋅
= − = − =
⋅ ⋅
( )
( ) []001 01
01 01 012 tan
200 1440,009 0,015 0,16 2,99 mm
2 0,364
tan 0,009
tan 0,015ee w
e
w w wz zx inv inv x
x
inv
invα α
α
α α α
α α α+= ⋅ − −
⋅
+= ⋅ − − = −
⋅
= − =
= − =
2.3 Determinarea m ărimii deformației inițiale, w n0

-2007-44

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
1. Diametrul interior al rulm entului, d=40-0,012mm
Diametrul exterior al rulmentului, D=52 -0,013mm
Diametrul bilei rulmentului, D w=3,969mm
Diametrul caii de rulare a inelului exterior, d ce
2
52 40
52 3,969 49,969
2ce w
ceD d
d D D
d mm− = − − = 
 
− = − − = 
 
Diametrul caii de rulare a inelului interior, d ci
2
52 40
52 3,969 54,031
2ci w
ciD d
d D D
d mm− = + − 
 
− = + − = 
 
Raza plan transversal a c ăii de rulare a inelului
exterior
mmDRwe18,255,0=⋅=
Raza plan transversal a c ăii de rulare a inelului interior
mmDRwi08,2525,0=⋅=
2. Jocul radial în rulment, δ 1=0,02mm
3. Jocul maxim la montaj al deformatorului cu roată elastică
mm AasS 025,0013,0012,02 −=−−=+=δ
4. Forța pe cea mai încărcată bilă a rulmentului
NdzMkF
ebtb 43,1085423135222,13,83,82max =⋅⋅⋅=⋅⋅⋅=

-2007-
45

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
5. Diametrul de divizare al roții elastice
mmzmzmdeee 5420028,0=⋅=⋅=⋅=
6. Unghiurile de contact ale c ăilor de rulare ale rulemntului,
2 1 2 1
49,97 2,18cos 0,710 1,192
4 2 1 4 2 1
3,969 49,97 2,18ce e
e
e
w ce ed R j
D d Rα
µ− + − +
 = = = ⇒ = 
 + − + −
2 1 2 1
49,97 2,08cos 0,923 1,006
4 2 1 4 2 1
3,969 54,03 2,08ce i
i
i
w ci id R j
D d Rα
µ+ +
 = = = ⇒ = 
 + − + −
7. Deformațiile elastice (apropierea) ale inelului exterior, respectiv interior:
[]3 2
max
3 24 2 117,3 10
4 2 117,3 10 1,192 108,43 1,6 mm3,969 49,97 2,18ke b
w ce e e
kejFD d Rδµ
δ−
−   = ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ − −       
 = ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ − − =  
[]2
max
3 24 2 117,3
4 2 117,3 10 1,006 108,43 1,4 mm3,969 54,03 2,08ki b
w ci i i
kijFD d Rδµ
δ−   = ⋅ ⋅ ⋅ + −       
 = ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ + − =  
8. Deformația totală (apropierea inelelor rulmentului)
[] 01,6 1,4 3 mmk ke kiδ δ δ= + = + =
9. Deformator camă cu două forțe concentrate

-2007-46

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
[]51
2 2
4 3 1
54,16 0,02 3 54,16 54,16100 1 0,25 10 100
2 2 52,73 52,73
54,16100 4 3 1
52,73
1,41 mme eae ko ae aegr gr
m m
no
eaegr
m
no
nod d di A i
d d
w
di
d
w
wδ δ
− ++ ⋅ ⋅ − + ⋅ ⋅ 
 =
 
⋅ − ⋅ − 
 
+ + ⋅ ⋅ − + ⋅ ⋅ ⋅  =
 ⋅ − ⋅ −  
=
2 53, 46 2 0,35 54,16
1,25 1, 25 0, 28 0,35ae fe e
ed d h
h m= + ⋅ = + ⋅ =
= ⋅ = ⋅ =
152 0,728 52,728m id d s= + = + =
5 2
5
10,375 0,375 135220, 25 10
2 10 15,75 0,728t
wM
A
E b s− ⋅ ⋅= = = ⋅
⋅ ⋅⋅ ⋅ ⋅
0147, 2615,75
3 3wwab= = =
2.2.4 Verificarea grosimii obadei roții elastice, s 1, din condiția de
rezistență la oboseală
1. Grosimea dintelui roții elastice pe cercul de picior

-2007-47

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
()[]2 2 tan
2
53,46 0,42 mm
202 200 2 2,99 tan 0,015 0,002
2
0,015
0,002fe fe
e e fe
fe
fes d
z x inv inv
s
inv
invπ
αα α
π
α
α 
 
 = ⋅
  ⋅ + ⋅ ⋅ + −    
 
 
 = ⋅ =  ⋅ + ⋅ − ⋅ + −  
  
=
=o
2. Unghiul de presiune pe cercul de picior
cos 0,28 200 cos20cos 0,984 10,26
53,46ee e
fem z
dαα α⋅ ⋅ ⋅ ⋅= = = ⇒ =oo
3. Tensiunile de încovoiere, pe directia tangențiala, în roata elastică,
corespunzător unghiurilor φ=0° (σi1)φ=0° și φ=90° (σi1)φ=90°
()
()1 01200
5
1 2 02sin4
42
2sin304 2 10 0,728 1,41 0,02325,7[MPa]4 52,728 2 1,411,4ni
m n
iE s w
d wBϕ
ϕβδπσ
π
πσ
π=
= − ⋅ ⋅ ⋅= ⋅ + ⋅ −
 
 −  ⋅ ⋅ ⋅ ⋅= ⋅ + =  ⋅ −
 o

-2007-48

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
()
()1 012900
5
1 2 902sin4
42
2sin 304 2 10 0,728 1,41 0,02325,7[MPa]4 52,728 2 1,411,4ni
m n
iE s w
d wBϕ
ϕβδπσ
π
πσ
π=
= − ⋅ ⋅ ⋅= ⋅ + ⋅ −
 
 −  ⋅ ⋅ ⋅ ⋅= ⋅ + =  ⋅ −
 o
sin cos sin 30 cos30 1,4
2 2 6Bπ π πβ β β   = + − ⋅ = + − ⋅ =      
4. Tensiunea de încovoiere în secțiunea roții elastice
[]
() ( )[]12 2
1
3 3
3 3
1 16 6 128609243 N
15,75 0,728
1352212860 N mm
1,4 0,7281 1
15,75 1,2 0,728ies
w
tie
r
wM
b s
MM
B s
b k sσ⋅ ⋅= = =
⋅ ⋅
= = = ⋅
⋅ ⋅+ +
⋅ ⋅ ⋅ ⋅
5. Tensiunea de trac țiune în elementul elastic
2
( )
12 2 13522
1, 2 0, 6 31,81[M Pa]
54 15, 57 0, 728t
n t
e wM
k f
d b sϕσ⋅ ⋅
= ⋅ ⋅ = ⋅ ⋅ =
⋅ ⋅ ⋅ ⋅
6. Tensiunea de încovoiere a dintelui roții elastice

-2007-49

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
( ) ( )()
( ) ( )()
[]2 2
1
max1
2 2
2max
26 6 0,0040,003
15,75 0,728
0,5 0,5 1 0,5 1
7,860,56 0,5 0,728 0,5 1,09 1 0,5 0,5 1,09 1 0,004
200
135227,86 N
22 54 200
8idid
w
tid e z s z
e
id
tt
e eM
b s
FM h s Y k Y
z
M
MF
d zσ
π π
πϕ⋅ ⋅= = =
⋅ ⋅
  = ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ − − ⋅ ⋅ − 
  = ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ − − ⋅ ⋅ − = 
⋅ ⋅= = =
⋅ ⋅ ⋅⋅ ⋅ ⋅
7. Coeficientul de influen ță a dintelui echivalent
3 3
1
21 11,09
0,7281 0,5 1 1 11,288
0,380,50,76z
se
fesY
sk
s
skp= = =
            − ⋅ −    − ⋅ −                    
= = =
8. Grosimea total ă a elementului elastic în dreptul danturii incluzând și
înaltimea dintelui echivalent
[] 2 10, 728 0,56 1, 288 mmech echs s h= + = + =
9. Tensiunea tangen țiala de torsiunea elementului elastic
22 232 2 135224,42[MPa]52,73 0,7t
mM
d sτπ π⋅ ⋅= = =⋅ ⋅ ⋅ ⋅
10. Amplitudinea tensiunilor

-2007-50

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
()() ( )( )
[]
[]
[]
[]0 90 1,09 325,7 325,7
0
2 2
1,09 92435037,4 MPa
2 2
0,0030,0015
2 2
3
31,8115,9
2 2
4,422,21
2 2z it it
itv
z isitv
ididv
nnv
vY
Y
MPa
MPa
MPaϕ ϕσ σ
σ
σσ
σσ
σσ
ττ= =⋅ −⋅ −
= = =
⋅ ⋅= = =
= = =
= = =
= = =
11. Valoarea medie a tensiunilor
()()( )( )
[]
[]
[]
[]
[]0 90 1,09 325,7 325,7
355 MPa
2 2
1,09 9243
5037, 4 MPa
2 2
0,003
0,0015
2 2
31,81
15,9
2 2
4,42
2, 21
2 2z it it
itm
z is
itm
id
idm
n
nm
mY
Y
MPa
MPa
MPaϕ ϕσ σ
σ
σ
σ
σ
σ
σ
σ
τ
τ= =⋅ −⋅ +
= = =
⋅ ⋅
= = =
= = =
= = =
= = =
12. Amplitudinea tensiunilor totale

-2007-51

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
0 5037,4 0,0015 15,9 2,21 5055,5[MPa]itv itv isv nv idv
tvσ σ σ σ σ
σ= + + + =
= + + + + =
13. Tensiunea medie totală
355 5037,4 0,0015 15,9 2,21 5410,5[MPa]tm itm ism nm idm
tmσ σ σ σ σ
σ= + + +
= + + + + =
14. Coeficientul de siguran ță la oboseală
2 2 2 2
1
5
1
1
10,012 4700,0119
0,012 470
5200,0122 5055,5 0,15 2,12 10
10404701 2,21
2
0,15
0,5 0,5 1040 520[MPa]
1040[MPa]
0,5 0,5 2 1tv m
v
r
rc cc
c c
ck
ck
k
k kσ τ
σ τ
σ
σ σ
τ
τ
σ
σ
τ σσ
σ ψ σ
τ
τ
ψ
σ σ
τ σ−
−
−
−⋅ ⋅= = =
+ +
= = =⋅ + ⋅ ⋅ + ⋅ ⋅
= = =⋅ ⋅
=
=
= ⋅ = ⋅ =
≈ =
= ⋅ = ⋅ =
2.2.5 Verificarea roții la suprasarcină
1. Suprasarcina de s curtă durată

-2007-52

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
[] 2 max 22 13522 2 27044 N mmt tM M= ⋅ = ⋅ = ⋅
2. Deformația radială a roții elastice la suprasarcină
[]max
max
5
max
max1
2 2
4 3 1
54,16 0,02 6 54,16 54,16
100 1 0,5 10 100
2 2 52,73 52,73
54,16
100 4 3 1
52,73
1,43 mme e ae ko ae ae
gr gr
m m
no
eae
gr
m
no
nod d d
i A i
d d
w
d
i
d
w
wδ δ
− +
+ ⋅ ⋅ − + ⋅ ⋅ 
 =
 
⋅ − ⋅ − 
 
+ 
+ ⋅ ⋅ − + ⋅ ⋅ ⋅ 
 =
 
⋅ − ⋅ − 
 
=
[]
[]2 53,46 2 0,56 54,58 mm
2 1,25 0,28 0,56 mmae fe e
ed d h
h m= + ⋅ = + ⋅ =
= ⋅ = ⋅ =
152 0,728 52,728m id d s= + = + =
5 2 max
max 5
10,375 0,375 27044
0,5 10
2 10 15,75 0,728t
wM
A
E b s− ⋅ ⋅
= = = ⋅
⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅
0147, 26
15,75
3 3w
wa
b= = =
2
max8,3 8,3 1,2 27044
216,87
23 54t
b
b ek M
F N
z d⋅ ⋅ ⋅ ⋅
= = =
⋅ ⋅

-2007-53

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
[]2
m ax m ax
3 2
m ax4 2 117, 3
4 2 117, 3 10 1,192 216,87 3,1
3, 969 49, 97 2,18ke b
w ce e e
kejF
D d R
mmδ
µ
δ−   = ⋅ ⋅ ⋅ − −    
   
 = ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ − − =  
[]2
m ax m ax
3 2
m ax4 2 117, 3
4 2 117, 3 10 1, 006 216,87 2, 9 m m
3, 969 54, 03 2, 08ki b
w ci i i
kijF
D d Rδ
µ
δ−   = ⋅ ⋅ ⋅ + −    
   
 = ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ + − =  
[] 0 max max max1595,36 1417,28 6 mmk ke kiδ δ δ= + = + =
3. Tensiunile de încovoiere pe direcțe tangențială în roata elastică, la
suprasarcină
()
()1 0 max
1 max 20
0 max
5
1 max 2 02
sin4
4 2
2
sin 304 2 10 0,728 1, 43 0,02
330,3[MPa]
4 52, 728 2 1, 431, 4n
i
m n
iE s w
d wBϕ
ϕβδπσ
π
πσ
π=
= −  ⋅ ⋅ ⋅
= ⋅ +  
⋅  −
 
 −  ⋅ ⋅ ⋅ ⋅
= ⋅ + =  
⋅  −
 o

-2007-54

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
()
()1 0 max1max 2900 max
5
1max 2 902sin4
4 2
2sin 304 2 10 0,728 1, 43 0,02330,3[MPa]4 52,728 2 1,431,4ni
m n
iE s w
d wBϕ
ϕβδπσ
π
πσ
π=
= − ⋅ ⋅ ⋅= ⋅ +  ⋅  −
 
 −  ⋅ ⋅ ⋅ ⋅= ⋅ + =  ⋅  −
 o
4. Tensiunea maxim ă de încovoiere în sectiunea roții elastice de grosime s 1
[]maxmax
29243 2 18486 MPatis is
tM
Mσ σ= ⋅ = ⋅ =
5. Tensiunea maxima de tractiune în elementul elasitc
[]maxmax
231,81 2 63,62 MPatn n
tM
Mσ σ= ⋅ = ⋅ =
6. Tensiunea maximă de încovoiere
[]max
max
20,003 2 0,006 MPat
id id
tM
Mσ σ= ⋅ = ⋅ =
7. Tensiunea maximă de torsiune
[]maxmax
24,42 2 8,82 MPat
tM
Mτ τ= ⋅ = ⋅ =
8. Tensiunea maximă statică totală
()max max max max max 0
max1,09 330,3 63,62 1,09 18486 0,006 20573[MPa]z it n z is idY Yϕσ σ σ σ σ
σ== ⋅ + + ⋅ +
= ⋅ + + ⋅ + =
9. Tensiunea echivalentă
2 2
max max max4 20573,4[MPa] echσ σ τ= + ⋅ =

-2007-55

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
10. Coeficientul de siguran ță la suprasarcină
max8004 1,4
200c
echcσ
σ= = = >
2.2.6 Determinarea elementelor geometrice ale roții dintate rigide
1. Coeficienții de deplasare ai profilului roții sculă, respectiv ai roții rigide
[]
[]*
0 0 0
02
02 41,06 144 2 1, 5
1,82 mm
2 2 2 0, 28 2
1 0, 28 1, 41
2, 99 0, 05 1, 04 mm
1 0, 28a a
z n
r e
zd z h
x
m
k m w
x x x
k m− ⋅ − ⋅
= − = − =
⋅ ⋅
⋅ − ⋅ −
= − − Δ = − − − =
⋅ ⋅
2. Coeficientul capului dintelui cu țitului roată, ha0*=1,5
3. Coeficientul str ângerii la asamblare, Δx=0,08
4. Unghiul de angrenare al angrenajului tehnologic, la prelucrarea roții rigide
02
02
0
021, 04 1,82
inv 2 tan inv 2 0,36 0, 015 0, 01
202 144
18r
w
r
wx x
z zα α α
α − −  
= ⋅ ⋅ + = ⋅ ⋅ + =   − −    
≈o
5. Distanta tehnologic ă între axe, la prelucrarea roții rigide
() ( )
[]0
02
02cos 202 144 0,94
0, 28 8,03 mm
2 cos 2 0,95r
w
wz z
a mα
α− ⋅ − ⋅
= ⋅ = ⋅ =
⋅ ⋅
6. Diametrul de picior al roții rigide
( )( )[] 02 02 0,5 2 8,03 0,5 41, 25 57,31 mmfr w ad a d= ⋅ + ⋅ = ⋅ + ⋅ =
7. Diametrul de cap al roții rigide
[]02 2 2
54,58 2 1,41 2 0,28 2 0,05 0,28 56,81 mmar ae n d
ard d w h x m
d= + ⋅ − ⋅ − ⋅Δ ⋅
= + ⋅ − ⋅ − ⋅ ⋅ =
8. Înalțimea activă a dintelui, h d=m=0,28mm

-2007-56

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
2.2.7 Verificarea lipsei interferenței
1. Unghiul de presiune la capul dintelui cuțitului roată, la prelucrarea roții
elastice
0 0 0
0cos 0,94cos 0,28 144 0,918 23,24
41,25a a
am z
dαα α= ⋅ ⋅ = ⋅ ⋅ = ⇒ =o
2. Unghiul de presiune pe cercul inceputurilor evolventice, pentru roata
elastică
( )
( )01 0 01tan tan tan tan
144
tan 0,3 0,43 0,3 0,22 12,4
200o
le w a w
e
le lez
zα α α α
α α= − ⋅ −
= − ⋅ − = ⇒ =o
3. Unghiul de presiune pe cercul începuturilor evolventice, pentru roata
rigidă
( )
( )02 0 02tan tan tan tan
144tan 0,32 0,43 0,32 0,24 13,73
200olr w a w
e
lr lrz
zα α α α
α α= − ⋅ −
= − ⋅ − = ⇒ =o
4. Diametrul cercului începuturilor evolventice pentru roata elastică
[]cos 0,94
0,28 200 53,88 mm
cos 0,97le e
led m zα
α= ⋅ ⋅ = ⋅ ⋅ =
5. Diametrul cercului începuturilor evolventice pentru roata rigidă
[]cos 0,94
0,28 202 54,712 mm
cos 0,97lr r
lrd m zα
α= ⋅ ⋅ = ⋅ ⋅ =
6. Condițiile lipsei interferenței

-2007-57

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
0
02
54,58 54,712 2 1,41(Adevarat)
2
56,81 53,88 2 1,41 0,05(Adevarat)ae lr n
ar le nd d w
d d w x≤ + ⋅
≤ + ⋅
≤ + ⋅ −Δ
≤ + ⋅ −
2.2.8 Calculul jocurilor în angrenare
1. Unghiul de intrare în angrenare sub sarcină
01,130,8 20
1,41na
nw
wϕ= = ⇒ =o
2. Deformația radială sub sarcină la unghiul φ=φa
[]56,81 54,580,02 1,13 mm
2 2ar aend dw δ− −= + = + =
3. Deformația tangențială și unghiulară sub sarcină
0
00,32484 0,46
2
0,87497 32,52
mv
v
w
d wθ
θ=− ⇒ =−
⋅
= ⇒ =
⋅
4. Unghiul de rotire relativă a roții rigide, la rotația deformatorului cu unghiul
φa, φr
70
2r aπ
ϕ ϕ= − =o
5. Deplasarea tangen țială a capului dintelui roții elastice

-2007-58

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
( ) 0 max maxsin cos
2 2
54,58 52, 728 54,58 7 54,58 70, 46 32,52 1, 41 0, 02
2 2 18 52, 728 9 18
74, 76 sin 20
18ae m ae ae aeae n n n r a r k a r a p
m m
aed d d d dv v w v
d d
vθ ϕ δ ϕ ϕ δ ϕ ϕ ϕ
π π π
π   − = + ⋅ + + ⋅ + ⋅ ⋅ + + ⋅ + ⋅ + ⋅           
 −    = − + ⋅ + + ⋅ + ⋅ ⋅ + +          
+ ⋅ +
[]354,58cos 20 1, 43 10
52, 728
71,86 MPaaev−  ⋅ + ⋅ ⋅ 
 
=
6. Deformația totala (apropierea inelelor) tinând seama de suprasarcină
Mtmax
[]3 3 2 2
0 max2 3 2 4,76 mm k koδ δ= ⋅ = ⋅ =
7. Deformația tangentială la întinderea roții elastice luând în consideratie
suprasarcina Mtmax
[]max
max
1
3 max
max
10,375
2 cos 2
2
0,375 20
2 cos 2 1,43 10 MPa
9 2t a
p a
w
t
p
wM
v
E b s
M
v
E b sϕ
ϕ
π −⋅ = ⋅ + ⋅ − ⋅ ⋅ 
⋅ = ⋅ + ⋅ − = ⋅ ⋅ ⋅ 
8. Grosimea dintelui roții elastice pe cercul de cap
()
()
[]2
2
2 2,99 20
54,58 20 15
2 200 200
0,33 mme
ae ae ae
e e
ae
aex tan
s d inv inv
z z
tan
s inv inv
sα πα α
π ⋅ ⋅
= ⋅ + + − ⋅ 
 ⋅ − ⋅
= ⋅ + + − ⋅ 
=
9. Grosimea dintelui roții rigide pe cercul de cap

-2007-59

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
[]2
2
2 1,04 20
56,81 20 20
2 202 202
0,65 mmr
ar ar ar
r r
ar
arx tan
s d inv inv
z z
tan
s inv inv
sπ α
α α
π ⋅ ⋅
= ⋅ + + − ⋅ 
⋅ ⋅ = ⋅ + + − ⋅ 
=
10. Diametrul cercului de baz ă al roții elastice
[] cos 0,28 200 cos20 52,62 mmbe ed m z α= ⋅ ⋅ = ⋅ ⋅ =
11. Diametrul cercului de baz ă al roții rigide
[] cos 0,28 202 cos20 53,15 mmbr rd m z α= ⋅ ⋅ = ⋅ ⋅ =
12. Unghiul de presiune la capul dintelui roții elastice
52,62
cos 0,96 15
54,58be
ae ae
aed
dα α= = = ⇒ =o
13. Unghiul de presiune la capul dintelui roții rigide
53,15
cos 0,93 20,67
56,81br
ar ar
ard
dα α= = = ⇒ =o
14. Jocul la capul din ților roții elastice
[]cos
2
0,33 0,65
71,86 0,96 69,14 mm
2ae ar
ae ae ae
aes s
j v
jα− = − ⋅ 
 
−  = − ⋅ = 
 
15. Jocul frontal anterior și jocul frontal posterior

-2007-60

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
( )
( )[]
( )
( ) []
[]
() ( )[]1
1
1
1
2
2
1
2
1 2
1 1 1cos sin
7,75
0,46 0,96 1,13 0,26 0,027 mm
41,6
cos sin
7,75
0,46 0,96 1,13 0,26 0,027 mm
41,6
15,75
7,75 mm
2 2
41,6 3,15 7,75 30,7 mm
0,vw ae ae
vw
vw ae ae
vw
wb
j v w
l
j
b
j v w
l
j
b
b b
l l a b
lα α
α α= − ⋅ ⋅ + ⋅
= − ⋅ − ⋅ + ⋅ =
= ⋅ ⋅ + ⋅
= ⋅ − ⋅ + ⋅ = −
= = = =
= − + = − + =
= []
[] 18 0,8 52 41,6 mm
0,2 0,2 15,75 3,15 mmi
wd
a b⋅ = ⋅ =
= ⋅ = ⋅ =
16. Deformația radială a roții elastice la intrarea în angrenare sub sarcină
0cos
0,46 0,02 3 cos20 3,29n k aw v
wδ δ ϕ= − − ⋅
=− − − ⋅ =−
17. Deformația tangentială a roții elastice la intrarea în angrenare sub
sarcină
0
3cos
0,46 0,02 3 cos20 1,43 10 2,36
9n a k a pv v v
vδ ϕ δ ϕ
π −= + ⋅ + ⋅ +
=− + ⋅ + ⋅ + ⋅ =

-2007-61

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
18. Jocul datorat rotirii relative a elementului elastic în zona frontală
anterioară a dintelui
[]max 1
12
1
1 54
4 27044 7,75
0,009 mm
8,07 10 52,728 0,728t
t
m
tM b
j
G d s
jπ
π⋅ ⋅
=
⋅ ⋅ ⋅
⋅ ⋅
= =
⋅ ⋅ ⋅ ⋅
19. Jocul datorat rotirii relative a elementului elastic în zona frontală
posterioară a dintelui
[]max 122
1
2 54
4 27044 7,750,009 mm
8,07 10 52,728 0,728tt
m
tM bj
G d s
jπ
π⋅ ⋅=−
⋅ ⋅ ⋅
⋅ ⋅=− =−
⋅ ⋅ ⋅ ⋅
20. Jocul global anterior la varful dintelui și jocul posterior la varful dintelui
[]
[]1 1 1
1
2 2 2
10,69 0,027 0,009 0,726 mm
0,69 0,027 0,009 0,41 mmae ae vw t
ae
ae ae vw t
aej j j j
j
j j j j
j= + +
= + + =
= + +
= − − =

-2007-62

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
2.2.9 Determinarea profilului deformatorului camă
1. Raza curenta a razei camei
0 ,5k kd wϕρ= ⋅+
2. Cresterea curent ă a razei camei
[]max45
201,12 0,028 1,1 mm
45k
kw w w
wϕϕ= +Δ ⋅
= − ⋅ =o
o
o
3. Valoarea maxim ă a creșterii deplăsării radiale a unui punct de pe
suprafața deformatorului
[]max 0
max0,02
0,02 1,41 0,028 mmkw w
wΔ =− ⋅
Δ =− ⋅ =−
4. Valoarea deplasării radiale curente
[]0
0
1,41 0,8 1,12 mmkww w
w
wϕ
ϕ= ⋅
= ⋅ =

-2007-63

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
Capitolul III: Proiectarea centralei eoliene
Partea electric ă
3.1 Lanțul de conversie electrica va cuprinde:
•generatorul
•convertorul static de tensiune și frecvență, compus din:
-convertor c.a.-c.c. (redresor) (1) (se utilizează redresoare necomandate, cu
diode, în cazul generatoarelor sincrone. Acestea sunt convertoare
unidirecționale. În cazul generatoarelor asincrone, se utilizează redresoare cu
comandă în durată. Acestea pot furniza și energia reactivă necesară
magnetizării.)
-convertor c.c.-c.a. (invertor) (2) (prin comanda acestuia, se poate regla
frecvența și valoarea eficace a energiei, astfel încât să se poată realiza
conectarea la rețea. Se preferă utilizarea invertoarelor cu modulație în durată,
deoarece calitatea energiei furnizate este mai bună)
Turbina eoliană fiind cu viteză variabilă, p entru optimizarea puterii
debitate în rețea, în funcție de viteza vântului, este de dorit ca să se poată
regla viteza de rotație a eolienei. Ideea de bază este de a realiza un
generator cu frecvență fixă, dar cu viteză variabilă. Generatorul cu viteză
variabilă ar permite funcționarea pentru o gamă mult mai largă a vitezei vântului,
deci recuperarea unei cantități mai mari din energia vântului, reducând în același
timp zgomotul pe durata intervalelor cu vânt slab. în cazul eolienelor cu viteză
variabilă, sistemul este reglat astfel încât, pentru fiecare viteză a vântului, eoliana
să funcționeze la puterea maximă. Este ceea ce se numește Maximum Power
Point Tracking (MPPT). Pentru o anumită viteză de rotație a eolienei, puterea
maximă se obține în concordanță cu caracteristica eolienei P(Q).

-2007-64

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
Viteza de rotație se poate modifica în limite largi (într-un domeniu de
până la 3), prin modificarea frecvenței de alimentae a mașinii.
Sistemele eoliene cu viteză variabilă ce funcționează conectate la
rețea, utilizează convertoare statice de tensiune și frecvență (CSTF).
Convertorul static de tensiune și frecvență (CSTF)
Prin modificarea vitezei, frecvența și amplitudinea tensiunii la ieșirea
generatorului sunt varibile. Pentru conectarea la rețea, energia electrică
trebuie transformată și adusă la parametrii constanți ai rețelei. în acest scop se
utilizează convertoare statice de tensiune și frecvență , interpuse între generator
(sincron sau asincron) și rețea. Acesta transformă energia de curent alternativ
în curent continuu, generează energie de curent alternativ, ce este filtrată pentru
asigura conectarea cu rețeaua de distribuție, fără a produce perturbarea
acesteia. Generatoarele astfel echipate pot suporta rafale ale vântului, reducând
solicitările mecanice.

-2007-65

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
Comanda acestor convertoare se realizează cu plăci de comandă
numerice specializate, implantate în PC.
Controlul transferului de putere între redresorul cu modulație în durată
și invertor se realizează prin controlul circuitului intermediar de curent continuu
Acesta conține un condensator de valoare importantă, ce asigură atât filtrarea
tensiunii, cât și caracterul de sursă de tensiune al circuitului intermediar.
Generatorul
În cazul generatoarelor asincrone, datorită alunecării, există
posibilitatea funcționării acestora cu ușoare variații de viteză vom folosi o mașină
asincronă (MAS) cu rotor în scurtcircuit asociată cu un convertor static de
tensiune și frecvență (CSTF) indirect.
În principiu, viteza se reglează prin intermediul frecvenței de
alimentare a înfășurărilor statorice.

-2007-66

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
Bidirecționalitatea CSTF asigură funcționarea atăt în zona
hiposincronă (sub caracteristica mecanică naturală), cât și în cea
hipersincronă (deasupra caracteristicii mecanice naturale) și controlul
energiei reactive vehiculate cu rețeaua de distribuție.
3.2 Stocarea energiei unei eoliene
Situația actuală de pe piața energiei electrice oferă oportunități
pentru sistemele de stocare a energiei (SSE) în care se poate stoca o
anumita cantitate de energie cu scopul de a fi restituită ulterior.
Stocarea energiei joacă un rol esențial în rețeaua de alimentare
cu energie electrică, pentru asigurarea unui management mai eficient al
resurselor de care se dispune. în combinație cu sistemele de producere a
energiei electrice prin conversia energiilor regenerabile, SSE pot crește
valoarea energiei electrice generată de centralele eoliene, furnizând energie
în momentele de vârf și acumulând energie în momentele când cererea de
energie este redusă.
Strategic plasate, SSE pot crește gradul și eficiența de utilizare a
sistemului existent de transmisie și distribuție a energiei electrice. SSE pot fi
utilizate pentru a reduce vârfurile de sarcină dintr-o stație de alimentare cu
energie electrică, ceea ce duce la eliminarea centralelor „de vârf și o mai
bună utilizare a centralelor de regim permanent. De asemenea, SSE
servesc la asigurarea calității energiei electrice, în cazul, fluctuațiilor de
frecvență, a supratensiunilor, a scăderilor de tensiune și chiar a întreruperii
totale a alimentării cu energie de la centrală sau de la stația de alimentare.
În ultimii ani, nevoia de a găsi soluții cât mai eficiente de stocare
a energiei a renăscut interesul pentru acumularea energiei în volanți de
inerție. Prin urmare, au apărut sistemele inerțiale de stocare a energiei
(SISE), formate dintr-un volant de inerție cuplat la o mașină electrică.
Volanții de inerție sunt elemente de stocare a energiei sub forma de energie

-2007-67

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
cinetică. Dacă mașina electrică funcționează în regim de motor, volantul
este accelerat și acumulează energie cinetică. Când mașina electrică
funcționează în regim de generator, aceasta frânează volantul
transformându-i energia cinetică în energie electrică.
Astăzi, este posibil să se construiască volanți capabili să
înmagazineze energia la densități de 4 – 5 ori mai mari decât bateriile
electrochimice. De asemenea, densitatea de putere este de peste 30 de ori
mai mare la volanți. Alte avantaje ale SISE sunt rata mare de transfer a
energiei, posibilitatea de a funcționa în regimuri dinamice rapide, numărul
ridicat de cicluri încărcare / descărcare, durata mare de viată, fiabilitate
ridicată, lipsa poluării, etc. în concluzie, este posibil să se construiască
„baterii electromecanice", bazate pe stocarea energiei în volaori de inerție,
mai eficiente decât bateriile electrochiinice convenționale.
PERFORMANTE BATERII
ELECIROCHIMICESISE
Durata de funcționare
Fiabilitate
Timp de reîncărcare
Poluare
Preț
Densitate de putere
[W/Kg]
Densitate de energie
[Wh/Kg]2-8ani
scăzută
10-15 ore
poluante
0,30 $/Wh
150
10-40> 26 ani
ridicată
10 s – câteva ore
nepoluante
1 $/Wh
5000
>50
Bateriile de condensatoare . Pentru ameliorarea factorului de
putere al instalației, se conectează baterii de condensatoare, ce sunt
constituite din trei baterii de condensatoare monofazate, conectate în
triunghi. Bateriile de condensatoare asigură și compensarea puterii reactive
consumate (ca o medie, ținând cont de neregularitățile vântului). Energia
reactivă este necesară mașinilor asincrone pentru magnetizare. Astfel,
bateriile de condensatoare (surse de energie reactivă) asigură local energia
necesară magnetizării, ameliorând astfel factorul de putere global al

-2007-68

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
eolienei. în cazul funcționării autonome a eolienelor, bateriile de
condensatoare sunt indispensabile pentru asigurarea energiei reactive
necesare magnetizării mașinii.

-2007-69

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
Capitolul IV: Caracteristici generale ale
centralelor eoliene moderne
În Germania, energia eoliană este în plină ascensiune și pe
câmpurile din polderul de la Wybelsum, "măturat" de vânturile Mării
Nordului, într-o zona industrială departe de orice localitate, funcționează cea
mai mare centrală eoliană din lume, "E-112". Având o înălțime de aproape
180 metri, cea a unui imobil cu 40 de etaje, pentru întreținerea centralei "E-
112" a trebuit instalat un ascensor interior. Din beton și oțel, sute de tone, cu
o înălțime demnă de un zgârie nori, construirea celei mai mari centrale
eoliene din lume a reprezentat o muncă de precizie. în prezent, alături se
află în construcție o soră geamănă. Șantierul este încă la fundație, etapa-
cheie, într-o groapă imensă fiind instalată o cocă metalică, acolo unde se va
ridica turnul, iar în jur, în cerc, o serie de piloni de oțel înfipți până la 22 de
metri sub pământ. Totul este măsurat în sute de tone și la înălțimea la care
se lucrează, dacă o piesă se mișcă cu câțiva centimetri, are grave
repercusiuni. Cele trei pale, a căror lungime o depășește pe cea a unei
piscine olimpice, au fiecare o greutate de 20 tone.

-2007-70

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
În Olanda proiectul unei astfel de centrale a fost foarte bine primit
de public deoarece a fost amplasată pe apă. Scopul acestui proiect a fost
bine ales și s-a dovedit un mare succes. Centrala eoliană are 4 turbine cu 2
pale și produce o cantitate anuală de 3.5 MWh.
In anul 1989 guvernul olandez a stabilit acest proiect. Pe țărm
construirea unei centrale eoliene nu era posibilă datorită neîncrederii
populației. în larg viteza vânturilor este mai mare și mai constantă pe tot
timpul anului. Compania ENW a pus în aplicare acest proiect construind o
centrală de 2 MW în doi ani de zile( 1992-1994) în Ijsselmer la 2,6 km nord
de orașul Medemblik. Turbine au fost construite de firma NedWind și sunt în
număr de 4 având o înălțime de 40 de metri dispuse la o distanță de 200 de
metri unul de celălalt.
Centrala eoliană a fost pusă în funcțiune în anul 1994 și
proiectată să producă 3.5 Mwh pe an. în anul 1996 au fost obținuți 3.95
MWh ceea ce reprezintă echivalentul a 900 000 de metri cubi de gaze
naturale având o eficiență de 40%.
Din punct de vedere economic investiția a costat 10 milioane de
guldeni din care turbinele au costat 800 000, iar prețul unui kilowat este de
0.15 guldeni. Durata de funcționare a centralei este prevăzută a fi de 19 ani.

-2007-71

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
Centrala eoliană de la Vikna este construită pe o colină a unei
insule la 65 grade latitudinea nordică. Turnul centralei are înălțimea de 100
de metri față de nivelul Mării Norvegiei într-o zonă în care bate permanent.
Centrala are 5 turbine cu pas reglabil produse de firma daneză
Vestas fiecare turbină având o putere de 2.2 MW. Viteza medie anuală a
vântului este de 7.2 m/s la o înălțime de 30 de metri.
In anul 1989 firma Norwegian Water Resources and Energy
Administration a demarat la cererea guvernului norvegian un proiect de
cercetare a zonelor în care ar putea fi amplasată o centrală eoliană. A fost
aleasă această zonă deoarece îndeplinea toate condițiile (creasta dealului
este paralelă cu direcția vitezei vântului, zona este liberă). în septembrie
1991 firma Nord Trondelag Elvek a început construcția centralei montând 3
turbine de 400 kW fiecare, dar în august 1993 au mai fost montate încă 2 de
500kW.
“Performantele" sistemului sunt: puterea instalată este de 2.2
MW, producția anuală de energie este de 5,5 GWh, factorul de capacitate
0.30, costul investiției 25 de milioane de-NOK(coroane norvegiene)(1993),
costul unui kilowat este de 0,47 NOK /Wh.

-2007-72

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
Guvernul norvegian a investit 50% din această sumă. La început
se preconiza obținerea de 5.8GW cu o disponibilitate de 97 %. în primi 2 ani
de funcționare s-au obținut 6.56 GWh în special datorită condițiilor favorabile
(viteze mari ale vânturilor) în 1995 cu o disponibilitate de 93.5%.
Au fost și probleme însă. în această zonă au loc frecvente
descărcări electrice care influențau negativ rețeaua de comunicații dintre
turbină și sistemul de comandă. Palele turbinelor au fost realizate din
aluminiu iar nacela avea o „împământare" din cupru ceea cea dus la
eliminarea acestui neajuns.
Din punct de vedere economic investiția s-a dovedit a fi rentabilă.
Inițial s-au investit 13 milioane de coroane pentru cumpărarea celor 3
turbine de 400 KW. Aceste turbine au o viață de funcționare de20 de ani și
pot produce 3.1 GWh pe an. Costurile de întreținere și reparație sunt de
0.07 coroane, prețul unui KW fiind de 0.47coroane.în a doua etapă s-au mai
investit 12 milioane pentru cele 2 turbine de 500MW dar prețul KW a rămas
același.
Centrala eoliană de la Vikna este conectată la sistemul energetic
și lucrează la capacitatea maximă. Deși a fost primul proiect de acest fel din
Norvegia a fost bine primit atât de guvern cât și de public.
Centrala eoliană de la Haverigg a fost construită în nord-vestul
Angliei în anul 1992 și are 5 turbine de 225 kW și o putere totală de 1.125
kW. în 5 ani de zile a produs 16 MWh. Ea a fost concepută ca un sistem
energetic independent pentru alimentarea cu electricitate a 500 de case și a
consumatorilor industriali din această zonă. Proiectul a fost bine primit și a
beneficiat de sprijinul autorităților locale.
În Marea Britanie în 1997-capacitatea de producție era de 6.5MW
și erau instalate 700 de turbine eoliene.

-2007-73

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
Proiectul aeestei centrale eoliene a fost conceput de companiile
Windcluster Ltd. și PowerGen care au studiat zona și au găsit soluția cea mai
optimă datorită potențialului energetic al vântului.
Centrala eoliană a fost
amplasată pe țărm și are 5 turbine la
o distanță de 200 de metri unul de
celălalt. Turnurile au înălțimea de 30
de metri și sunt situate la 10 metri de
nivelul mării. Turbinele sunt fabricate
de firma Vestas din Danemarca și au
axul orizontal cu 3 pale cu pas
reglabil având un diametru de 27 de
metri. Centrala dispune de un
transformator care ridică tensiunea la
11KV pentru a fi distribuită în rețeaua
locală de electricitate.
Turbinele încep să lucreze
când viteza vântului este mai mare de 3.5 m/s și se opresc când aceasta
ajunge la 25 m/s.Fiecare turbină este controlată de un computer care
supraveghează viteza și direcția vântului și orientează rotorul în mod
corespunzător și ajustează automat unghiul pasului elicei.
Din punct de vedere economic investiția a costat 1 milion de lire
sterline iar prețul unui kilowat este de 0.11 lire sterline.
Sistemul este fiabil în exploatare și alimentează zona fără
întrerupere, are un factor de capacitate de 30% și o disponibilitate de 98%
având o durată de viață de 15 ani.

-2007-
74

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
Capitolul V: Dificultăți legate de valorificarea
energiei eoliene
Problemele actuale pe care un investitor în energetica surselor
regenerabile de energie le întâmpină se împart în două mari categorii,
potrivit perioadei de timp care caracterizează activitatea în proiect, așa cum
se poate vedea în fig. 1:

-2007-75

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
Deși există un cadru legislativ generos (Legea Energiei, Legea
eficienței energiei, HG 443/2003), efortul de investigare și promovare a unor
investiții întâlnește în practică numeroase bariere.
5.1. Probleme tehnice întâlnite:
-Lipsa sau limitarea dotărilor necesare operațiilor de construcții-
montaj specifice instalațiilor eoliene de puteri mari, în speță macarale, trolii,
etc.
-Lipsa unor servicii calificate de întreținere și reparații în
exploatare, care poate determina diminuarea disponibilității și
compromiterea succesului investițiilor. Partea electronică a
erogeneratoarelor este deosebit de complexă, iar asigurarea pieselor de
schimb pentru un număr redus de unități se poate face doar de la uzina
mamă, rezervarea fiecărei piese in-situ fiind prohibitivă.
5.2. Probleme administrative și de practică comună:
-Lipsa de informare a potențialilor parteneri locali asupra
posibilităților și oportunităților de valorificare a resurselor regenerabile de
energie.

-2007-76

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
-Prețuri neadecvate și nerealiste cerate pentru lucrările de
construcții-montaj.
-Lipsa de cooperare și uneori dezinteresul unor autorități locale
cu atribuții de autorizare în realizarea proiectului.
-Greutăți în procurarea informațiilor utile (de exemplu hărțile de
detaliu ale teritoriului și a celor de cadastru imobiliar). Informațiile și
autorizațiile trebuie obținute din mai multe surse, dispersate și necorelate.
-Lipsa unei singure autorități pentru primirea și prelucrarea
avizelor (biroul unic).
-Coordonarea între responsabilii care dau avize, de exemplu:
organul coordonator de avize (primăria/prefectura, consiliul județean/local)
ar trebui să ceară avizele de la celelalte organe (pompieri, mediu, sanitar,
etc.)
-Nespecificarea unei liste concrete a avizelor necesare, unică pe
țară (număr de avize, de la ce autorități trebuie să provină, pe baza căror
documente se face eliberarea, etc).
-Nu se cunosc costurile necesare pentru eliberarea acestor
avize.
-Termen nespecificat în care avizele trebuie date
(nefuncționarea legii aprobării tacite).
-Nu există o registru centralizat al zonelor în care nu este
permisă construcția obiectivelor energetice (rezervații naturale, zone de
atracție turistică, zone de protecție sanitară, etc.)
-Impedimentul de a construi pe teren extravilan (pe care nu este
permisă construirea).
-Taxele de schimbare a destinației terenului din teren agricol
sunt diferite de la zonă la zonă și, în unele cazuri, sunt necunoscute.
-Lipsa normelor care să precizeze distanța față de alte clădiri la
care se pot construi instalațiile eoliene.

-2007-77

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
5.3. Racordarea la rețea
-Problema construirii conexiunii de legătură cu sistemul
energetic național.
-Problema punctului de racordare (proprietatea asupra acestuia,
obligația exploatării și întreținerii acestuia).
5.4. Cadrul de reglementare
-Lipsa unor norme care să prevadă obligația autorităților
competente și a antreprenorilor implicați de a încheia contracte pe o
perioadă lungă de timp, de peste 20 ani.
-Inexistența obligativității operatorului de rețea de a achiziționa
întreaga cantitate provenită din surse regenerabile, nu numai a cantității
reglementate.
-Clarificarea / armonizarea ordinului ANRE 37/2002, cu privire la
aprobarea Metodologiei pentru stabilirea prețurilor / tarifelor de achiziție a
energiei electrice de la producători independenți și autoproducători.
-Intrarea în vigoare a unor norme și armonizarea normelor
existente în privința accesului și a racordării la rețea a producătorului
independent.
La realizarea proiectelor de investiții în construcția de centrale
energetice eoliene pot apărea următoarele riscuri, care ar diminua efectul
economic prognozat. în mod general, instituțiile financiare examinează patru
tipuri de riscuri: politice, valutare, de creditare și riscurile realizării proiectului.
-Riscul politic corespunde grupului de riscuri controlat de
conducerea țării. Un astfel de risc poate apărea, de exemplu, la modificarea
legislației în vigoare a țării, a tipului de proprietate etc.
-Riscul valutar ar putea deriva din cel politic și din factori
economici, în urma devalorizării monedei naționale etc.

-2007-78

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
5.5 Riscul de credit survine ca urmare a incapacității
cumpărătorului de a plăti pentru marfa procurată, sau a diminuării cererii, în
cazul dat, la energie electrică.
-Riscul realizării proiectului survine în urma unor evenimente sau
cauze care ar împiedica executarea proiectului, inclusiv a cazurilor de forță
majoră. Primele trei tipuri de risc vor fi minime în cazul unei stabilități politice
în țară, având în vedere interesul deosebit manifestat de factorii de
conducere, reflectat în legislația în vigoare, referitor la implementarea
surselor de energie regenerabilă. Riscul realizării proiectului trebuie
examinat în detaliu, făcând comparație cu proiectele analoge desfășurate în
energetica tradițională (de exemplu, construcția unei centrale
termoelectrice).
Pe lângă riscurile de bază, ar putea surveni și alte riscuri, precum
ar fi:
-Riscul ecologic, care presupune creșterea cheltuielilor legate de
protecția mediului. Acest risc este exclus, dat fiind faptul că centrala eoliană
este o sursă de energie "curată" în regim reglementat, precum și în caz de
avarie.
-Riscul social. în acest caz, centrala electrică eoliană este
examinată ca sursă potențială de accidente în producție. La centrala
electrică eoliană există foarte puține locuri de contact al personalului cu
elementele rotitoare, electrice, cu temperatură înaltă sau altele care ar putea
fi cauza traumatisme. Urmând regulile prescrise de protecție, riscul
accidentării la centrala electrică eoliană se reduce la minim, fiind de zeci de
ori mai mic în comparație cu cel existent la centralele termoelectrice.
-Riscul tehnologic și riscul de transport este examinat ca risc al
reducerii producției de energie din cauza lipsei de combustibil, apă și a altor
consumabile. Acest risc este minim în comparație cu cel de la CTE-uri,

-2007-79

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
fiindcă la centralele electrice eoliene nu există consum de combustibili sau
apă tehnologică. Nu apare nici riscul transportului în lipsa căruia centrala nu
ar putea fi asigurată cu combustibil.
-Riscul de producție este legat de reducerea volumului de produs
finit (energie electrica) din cauza ieșirii din funcțiune a agregatelor sau a
infrastructurii electrice. Agregatele eoliene fabricate actualmente au depășit
de regulă toate situațiile de rodaj specifice prototipurilor. Firmele
producătoare de agregate eoliene dau garanții pentru producția lor, identice
cu cele ale utilajului pentru termocentrale.
-Riscul energetic eolian, în cazul centralei electrice eoliene are
cea mal mare pondere. O reducere substanțială a producerii de energie este
posibilă la aprecierea incorectă a vitezei medii a vântului sau a repartizării
acestuia pe gradații. Reducerile pot fi cauzate și de schimbările
considerabile ale condițiilor de vânt care au loc în unele perioade de timp.
Acest risc poate fi redus punând la baza calculelor energetice date sigure
multianuale despre viteza și roza vânturilor, inclusiv date obținute prin
măsurători de lungă durată pe locul de amplasare a centralei.
-Riscul de forță majoră poate apărea în cazul unor circumstanțe
neobișnuite de tipul înghețurilor cu lapoviță, dar care pot cauza
deteriorarea rețelelor electrice.
Concluzia finală este că, în România există interes și
disponibilități foarte mari pentru investiții în proiecte energetice din resurse
regenerabile, dar, totodată, dacă se doresc aceste investiții, trebuie ca
autoritățile să definească, simplifice și pregătească cadrul și procedurile
administrative și de reglementare.

-2007-80

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
Capitolul VI: Concluzii
Avantaje
În contextul actual, caracterizat de creșterea alarmantă a poluării
cauzate de producerea energiei din arderea combustibililor fosili , devine din
ce în ce mai importantă reducerea dependenței de acești combustibili.
Energia eoliană s-a dovedit deja a fi o soluție foarte bună la
problema energetică globală. Utilizarea resurselor regenerabile se
adreseaza nu numai producerii de energie, dar prin modul particular de
generare reformuleaza și modelul de dezvoltare, prin descentralizarea
surselor. Energia eoliana în special este printre formele de energie
regenerabila care se preteaza aplicatiilor la scara redusa.
Tipuri de sisteme eoliene de mici capacitati: Sisteme eoliene
autonome

-2007-81

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
•Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substanțe
poluante și gaze cu efect de seră, datorită faptului că nu se ard combustibili.
•Nu se produc deșeuri . Producerea de energie eoliană nu implică
producerea nici a unui fel de deșeuri.
•Costuri reduse pe unitate de energie produsă . Costul energiei
electrice produse în centralele eoliene moderne a scăzut substanțial în
ultimii ani, ajungând în S.U.A. să fie chiar mai mici decât în cazul energiei
generate din combustibili, chiar dacă nu se iau în considerare externalitățile
negative inerente utilizării combustibililor clasici.
În 2004, prețul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime față de
cel din anii 80, iar previziunile sunt de continuare a scăderii acestora,
deoarece se pun în funcțiuni tot mai multe unități eoliene cu putere instalată
de mai mulți megawați.
•Costuri reduse de scoatere din funcțiune . Spre deosebire de
centralele nucleare , de exemplu, unde costurile de scoatere din funcțiune
pot fi de câteva ori mai mare decât costurile centralei, în cazul
generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din funcțiune, la capătul
perioadei normale de funcționare, sunt minime, acestea putând fi integral
reciclate.
Dezavantaje
La început, un important
dezavantaj al producției de energie
eoliană a fost prețul destul de mare
de producere a energiei și fiabilitatea
relativ redusă a turbinelor. În ultimii
ani, însă, prețul de producție pe
unitate de energie electrică a scăzut
drastic, ajungând până la cifre de ordinul 3-4 eurocenți pe kilowatt oră, prin
îmbunătățirea parametrilor tehnici ai turbinelor.

-2007-
82

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
Un alt dezavantaj este și "poluarea vizuală" – adică, au o apariție
neplăcută – și de asemenea produc "poluare sonoră" (sunt prea gălăgioase).
Alții susțin că turbinele afectează mediul și ecosistemele din împrejurimi,
omorând păsări și necesitând terenuri mari virane pentru instalarea lor.
Argumente împotriva acestora sunt că turbinele moderne de vânt
au o apariție atractivă stilizată, că mașinile omoară mai multe păsări pe an
decât turbinele și că alte surse de energie, precum generarea de electricitate
folosind cărbunele, sunt cu mult mai dăunătoare pentru mediu, deoarece
creează poluare și duc la efectul de seră.
Un dezavantaj practic este variația în viteza vântului. Multe locuri
pe Pământ nu pot produce destulă electricitate folosind puterea eoliană, și
din această cauză energia eoliană nu este viabilă în orice locație.
Bibliografie
1.www.lpelectric.ro
2.www. ewea .org/ – European Wind Energy Association
3.www.w wind ea.org/ – World Wind Energy Association
4.ro. wiki pedia.org/
5.Univers ingineresc, revistă, Asoci ația generală a inginerilor din
România,16-30 noiembrie 2006
6.Dimensiuni contemporane ale dezvoltarii durabile și
competitive Prof.univ.dr. Dumitrache CARACOTA,
Ec.drd.Constantin Razvan CARACOTA
7.www.enereco.go.ro
8.Energia vântului, Vlad Ilie,1982
9.Zestrea energetica a lumii, Nestor Lupei, Ed.Albatros, 1986

-2007-83

Proiect de Diplom ă – “Centrale Eoliene”
10.Reductoare Armonice – Liviu Palaghian, Iulian-Gabriel Birsan,
1996
11. “Studiu preliminar de impact asupra mediului.Parc de turbine
eoliene în Judetul Tulcea” – SC IBCOENERG SRL
12.European Commision-Directorat General XII
“Externalities of Energy. Vol 6: WIND&HYDRO”, 1995.
13.European Commision” Wind Energy – the facts. Vol 4 :The
Environment”,1999.
14.European Wind Energy Association – Revista “WIND
DIRECTIONS” , 2000-2006.
15.Energia-problema globala. – Wolf, H. Ed Tehnica,
Bucuresti,1997

-2007-84