Conf. univ. dr. Cristina BÂLDAN Absolvent Tudose Denisa Elena PITEȘTI 2016 1 CUPRINS Lista tabelelor și a… [612758]

UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA FINANȚE ȘI BĂNCI

ANALIZA AJUTOARELOR DE STAT
ACORDATE ÎN ROMÂNIA
ÎN PERIOADA 2010 -2014

Coordonator
Conf. univ. dr. Cristina BÂLDAN

Absolvent: [anonimizat]
2016

1
CUPRINS

Lista tabelelor și a figurilor…………………………………………………………………………………. …… 2

INTRODUCERE ……………………………………………………………………….. ……………………………. 4

Capitolul 1 CONSIDERAȚII TEORETICE PRIVIND POLITICA ÎN DOMENIUL
AJUTOARELOR DE STAT …………………………………………………………………………………….. 6
1.1. Definirea și formele a jutorului de stat ………………………………………………………………. 6
1.2. Conceptul de ajutor de stat ………………………………………………………………………………. 14
1.3. Controlul și modernizar ea ajutorului de stat ………………………… …………………………. 16

Capitolul 2 ANALIZA AJUTORULUI DE STAT ACORDAT ÎN ROMÂNIA ÎN
CONTEXTUL UNIUNII EUROPENE……. ……………………………………………………………. … 22
2.1. Analiza ajutorului de stat acordat în perioada 2009 -2014……………………………. 22
2.2. Ajutoarele de minimis acordate în România în perioada 2010 -2012 ……………………… 30
2.3. Impactul ajutoarelor de stat pentru zone libere …………………. ………………………………… 35
2.3.1. Conceptul de zonă liberă …………………………………………………….. …………………………. 35

CONCLUZII…………………………………………………………. …………………………………………………. 41

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………………….. ….. 43

2 Lista tabelelor
Tabelul 2.1. Ajutorul de stat în România în perioada 2009 -2014 …………………………. 22
Tabelul 2.2. Forma de acordare ajutor de stat………………………………………………………. 25
Tabelul 2.3. Evoluția nivelului și a dinamicii ajutorului de minimis în România, în
perioada 2009 -2012……………………………………………………………………………………………………… …….
31
Tabelul 2.4. Ajutorul de minimis acordat în România, din fonduri de la bugetul de
stat, în perioada 2010 – 2012 …………… ………………………………… ……………
33
Tabelul 2.5. Sectoarele de activitate în care s -au acordat ajutoare de stat pentru
zone libere ………………………………………… ……………………………………………………………………………….
37
Tabelul 2.6 . Repartiția beneficiarilor în funcție de intensitate…………………… …..
38

Lista figurilor

Figura 2.1 . Evoluția ajutorului total de stat în România în perioada 2009 -2014 ….. 23
Figura 2.2 . Evoluția ajutorului de stat fără agricultură în România în perioada
2009 -2014 ……………………………………………………. ……………………………………………………..

23
Figura 2.3 . Evoluția ajutorului de stat în agricultură în România în perioada 2009 –
2014 ………………………………………………………………………………………. …………………………

24
Figura 2.4 . Evoluția ajutor ului de stat în transporturi în România în perioada
2009 -2014 ………………………………………………………………………………

Figura 2.5 . Evoluția ajutorului de stat sub formă de grant în România
în perioada 2009 -2014 …………………………………………………………………………………………..

Figura 2.6. Evoluția ajutorului de stat sub formă de scutiri de taxe în România în
perioada 2009 -2014 …………………… …………………………………………………………………………

Figura 2.7. Evoluția ajutorului de stat pentru dezvoltare regională în România în
perioada 2009 -2014 …………………………………………………………… …………………………………

Figura 2.8. Evoluția ajutorului de stat pentru protecția mediului și energie
regenerabilă în România în perioada 2009 -2014 …………………………………………………..

Figura 2.9 . Evoluția ajutorulu i de stat pentru salvare și restructurare în România
în perioada 2009 -2014 …………………………………………………………………………………………..

Figura 2.10 . Evoluția ajutorului de stat pentru IMMuri în România în perioa da
2009 -2014 …………………………………………………………………………………………………………….

Figura 2.11 . Evoluția ajutorului de stat ca procent din PIB în anul 2014………………..

Figura 2.12 . Evoluția aj utorului de stat de minimis în România în perioada 2009 –
2012, exprimat în mii euro prețuri curente …………………………………………………………..

24

25

26

27

27

28

28

29

31

3 Figura 2.13 . Evoluția ajutorului de stat de minimis în România în perioada 2010 –
2012, d in fonduri de la bugetul de stat exprimat în mii euro prețuri curente…………..

Figura 2.14. Beneficiari ajutor de stat zone libere ………………………………………………………….
Figura 2.15. Beneficiari ajutor de stat (sector de activitate)…………………………. ………

34

37
38

4 INTRODUCERE

Lucrarea de licență “Analiza ajutoarelor de stat acordate în România în perioada
2010 -2014 “ prezintă evoluția pe care au avut -o ajutoa rele de stat acordate în România, ca
urmare a tendințelor care s -au înregistrat pe plan economic în țara noastră, care este o
componentă a Uniunii Europene.
În acest context, aderarea României la Uniunea Europeană în anul 2007 a adus noi
responsabilități s tatului român care a devenit un stat membru al acestei uniuni, obligațiile care
revin României trebuind să fie respectate cu strictețe, deoarece pentru a te putea bucura de
beneficii trebuie să îți îndeplinești îndatoririle ce îți revin .
Ajutoarele de stat pot aduce un suflu nou economiei fiecărei țări și pot deveni un temei
solid pentru progres în condițiile în care sunt folosite în mod corespunzător.
Lucrarea include două capitole, în primul dintre acestea realizându -se o fundamentare
din punct de vedere t eoretic iar în cel de al doilea am efectuat o analiză a ajutoarelor de stat pe
care le -a acordat România, utilizând în acest scop atât surse românești , cât și surse din
Uniunea Europeană, bazate pe raportările transmise de autoritățile române.
În același timp s -a urmărit și realizarea unei clasificări a acestor ajutoare în funcție de
natura pe care o au acestea, deoarece domeniile care pot beneficia de ajutor de stat sunt destul
de diverse, de la cercetare și inovare, la resursele umane și la producția pro priu zisă.
Această analiză a vrut să scoată în evidență modul în care s -a făcut acordarea de
ajutoare de stat după criza economică ce a afectat Europa acum câțiva ani.
A fost analizat și modul în care aceste ajutoare au ajutat la dezvoltarea zonelor libere
existente în România și efectele benefice sau nu ale acordării ajutoarelor pentru firmele
existente în aceste zone.
Ajutorul de stat este definit ca orice fel de sprijin primit, indiferent în ce formă, de la
stat și care este acordat atât de instituții al e statului cât și de alte organisme care au o legătură
cu statul cum ar fi de exemplu băncile .
Acest mod de sprijin se concretizează prin transferul de fonduri către o întreprindere
ori prin renunțarea la anumite venituri , cum ar fi impozite și taxe dato rate bugetului de stat ,
acest fapt oferindu -i firmei un avantaj.
Prin intermediul ajutorului de stat se pot salva sectoare care din anumite motive se află
în dificultate , se poate combate creșterea șomajului și promovarea inovației.
Ajutorulde stat poate fi individual, dar poate fi sub forma unei scheme de ajutor de
care pot beneficia mai multe firme.
Pentru a se putea acorda, trebuie făcută o evaluare prealabilă a ajutoruluide stat,
această evaluare fiind făcută în funcție de forma sa.
Un calcul importa nt este acela al riscului, care se bazează pe experiențele anterioare
avute cu întreprinderi similare (din aceeași ramură, sector economic sau de mărime
comparabilă).
Pentru ajutorul de stat individual trebuie să se precizeze valoarea sa totală,
intensitat ea, costurile ce se iau în calcul pentru a vedea care este ajutor de stat ce este necesar
firmei în cauză.
Pentru a evalua schemele de ajutor se ia în calcul scopul pe care îl au acestea, punctul
de pornire fiind tipul de ajutor: pentru cercetare dezvolta re, pentru întreprinderile mici și
mijlocii, pentru dezvoltare regională, pentru protecția mediului.
Sumele pentru aceste ajutoare sunt defalcate pe o perioadă mai îndelungată, de câțiva
ani.
Esențial este să se poată păstra un echilibru între necesitatea de a ajuta anumite firme
și protejarea economiei de piață și a concurenței.

5 Nu putem avea o economie de piață fără concurență. Iată de ce, în Con stituția
României se precizează :˝ Economia României este economie de piață, bazată pe libera
inițiativă și con curență˝.
Concurența este un lucru pozitiv și pentru consumatori și pentru ofertanți, deoarece
primilor li se dă posibilitatea să aleagă dintr -o gamă de produse conform cu preferințele și
posibilitățile lor financiare, iar producătorii au interesul de a p roduce mai mult și cu o
eficiență sporită.
Datorită mediului creat de concurență resursele sunt alocate în mod natural firmelor
care au activitatea cea mai eficientă. Deci, mulțumită concurenței are loc selecția firmelor în
mod firesc.. De -a lungul vremii a fost nevoie ca statul să își manifeste prezența prin stabilirea
unor reguli privind concurența, care au fost binevenite atât pentru ofertanți cât și pentru
consumatori.
În România Legea Concurenței s -a adoptat în anul 1996, pentru a se armoniza
legislaț ia românească cu cea europeană în acest domeniu.
Politica concurenței cuprinde setul de instrumente ce contribuie la crearea, protecția și
dezvoltarea mecanismelor caracteristice pieței libere,care este extraordinar de importantă
pentru funcționarea în bun e condiții a unor companii a căror eficiență este apreciată atât pe
plan national cât și pe cel internațional.
Politicile care se stabilesc în domeniul concurenței sunt create pentru a se încerca
prevenirea practicilor anticoncurențiale, precum și modifică rile ce se produc în
structura1industrială , care ușurează aceste practici.
Existența concurenței pe piață nu este importantă numai pentru România ci si pentru
Uniunea Europeană.
De aceea ajutoarele de stat trebuie să îndeplinească patru condiții prima fiin d legată de
faptul că sunt utilizate resursele statului, ceea ce implică controlul și monitorizarea de către
Comisia Europeană, care are un rol crucial în acest proces.
O altă condiție presupune faptul că firmelor ce beneficiază de ajutor li se oferă un
avantaj, pe care trebuie să îl fructifice.
Măsurile este necesar să fie selective, adică să se aplice doar în cazul anumitor firme,
din anumite sectoare economice.
Nu în ultimul rând aceste ajutoare nu trebuie să producă impact major asupra
concurenței la ni vel transfrontalier , datorită faptului că unele firme vor avea condiții mai
bune de dezvoltare.
Pentru a menține competiția între firme la un nivel acceptabil, ajutoarele de stat
trebuie controlate și monitorizate cu atenție atât de autoritățile național e care au un rol din ce
în ce mai important în această privință, cât și de Comisia Eurropeană ce veghează ca toate
regulamentele care au fost stabilite în decursul timpului să fie respectate.
Atunci când se constată acordarea unor ajutoare fără temei, sume le aferente acestora
trebuie recuperate neapărat de la beneficiari, aceasta fiind o atribuție esențială a instituțiilor
care controlează și monitorizează ajutoarele de stat.
Prin urmare, acest instrument al ajutoarelor de stat trebuie utilizat astfel încât să fie
respectat obiectivul principal al acordării și anume dezvoltarea economică și socială pe
teritoriul Uniunii Europene.

6 Capitolul 1
CONSIDERAȚII TEORETICE PRIVIND POLITICA ÎN
DOMENIUL AJUTOARELOR DE STAT

1.1. Definirea și formele ajutorului de stat

Scopul oricărei afaceri este obținerea unui profit ca rezultat al activității unei
organizații, iar în acest sens, trebuie să se realizeze investiții pentru ca organizația să prospere.
Investițiile pe care le pot face întreprinzătorii sunt limitat e la sectoarele ce se dovedesc
a fi mai productive, iar nivelul pe care îl pot atinge aceste investiții este limitat de resursele
financiare pe care fiecare le are la dispoziție și de necesitatea de a micșora costurile, pentru a
putea menține competitivita tea prețurilor, în condițiile în care economia de piață este
concurențială .112
Nu putem avea o economie de piață fără concurență și iată de ce, în Constituția României se
precizează:˝ Economia României este economie de piață, bazată pe libera inițiativă și
concurență˝.
Concurența este un lucru pozitiv și pentru consumatori și pentru ofertanți, deoarece
primilor li se dă posibilitatea să aleagă dintr -o gamă de produse conform cu preferințele și
posibilitățile lor financiare, iar producătorii au interesul de a produce mai mult și cu o
eficiență sporită.
Datorită mediului creat de concurență resursele sunt alocate în mod natural firmelor
care au activitatea cea mai eficientă. Deci, mulțumită concurenței, are loc selecția firmelor în
mod firesc. De -a lungul vr emii a fost nevoie ca statul să își manifeste prezența prin stabilirea
unor reguli privind concurența, care au fost binevenite atât pentru ofertanți cât și pentru
consumatori.
În România Legea Concurenței s -a adoptat în anul 1996, pentru a se armoniza
legislația românească cu cea europeană în acest domeniu.
Politica concurenței cuprinde setul de instrumente ce contribuie la crearea, protecția și
dezvoltarea mecanismelor caracteristice pieței libere,care este extraordinar de importantă
pentru funcționarea în bune condiții a unor companii a căror eficiență este apreciată atât pe
plan national cât și pe cel internațional.
Politicile care se stabilesc în domeniul concurenței sunt create pentru a se încerca
prevenirea practicilor anticoncurențiale, precum și modi ficările ce se produc în structura
3industrială , care ușurează aceste practici.
Aceste politici au ca idee fundamentală aceea că existența piețelor concurențiale
reprezintă modalitatea cea mai bună de a facilita accesul firmelor la unele informații esenți ale
pentru activitatea lor pentru a lua cele mai corecte decizii din punct de vedere economic.
Există zone ale pieții în care concurența nu se manifestă din cauză că investitorii se
feresc să investească în zone care nu le vor aduce un profit sigur, din c auza riscurilor foarte
mari pe care le are respectiva investiție.
Eșecurile de piață sunt zonele în care nu se manifestă concurența sau aceasta nu
conduce la realizarea interesului public.
Aceste eșecuri de piață nu pot fi rezolvate de către investitori ce nu au interes să
investească pentru a le soluționa , de aceea acest rol revine statului, care trebuie să se implice
în aceste situații.

1http://www.ajutordestat.ro/documente/GHID%20PRIVIND%20AJUTORUL%20DE%20STAT_1140ro.pdf
2http://www.ajutordestat.ro/documente/GHID%20PRIVIND%20AJUTORUL%20DE%20STAT_1140ro.pdf

7 Există două căi prin care acest lucru poate fi realizat:2
1. Reglementarea legală a unor sectoare/domenii/activități unde există eșecuri de piață.
2. Compensarea din punct de vedere financiar a unor eșecuri de piață.
Reglementarea legală presupune stabilirea unor norme care trebuie respectate de toate
părțile implicate , iar întreprinzătorii trebuie să contribuie la re alizarea interesului public.
Există deci situații în care este necesar ajutorul de stat acordat unor sectoare, regiuni, firme.
Ajutorul de stat poate fi destul de dificil de definit, deoarece exis tă numeroase
documente, elaborate atât pe plan național cât și pe plan european, care se ocupă de această
problemă, de aceea alegerea celei mai elocvente definiții se poate dovedi o misiune grea.
Legea nr. 143 din 27 iulie 1999 privind ajutorul de stat, menționează la art.2 că”
ajutorul de stat înseamnă orice spr ijin, indiferent de formă, din surse de stat, acordat de
autorități publice sau de alte organisme care le administrează în numele statului” și se
concretizează „ fie printr -un transfer de fonduri publice către un agent economic, fie la
renunțarea la unele venituri viitoare, certe sau posibile și care asigură unui agent economic un
beneficiu de natură economică sau financiară, pe care nu l -ar fi obținut în absența acestor
măsuri”43
Beneficiile ce se constituie într -un rezultat al acestor măsuri se vor cons idera ajutor de
stat în situația în care vor fi obținute avantaje speciale doar anumitor agenți economici, ori
anumitor bunuri, servicii sau regiuni din țară.
În domeniul ajutorului de stat există termeni care este necesar a fi definiți, pentru că
sunt ut ilizați frecvent și de aceea este nevoie a fi explicați.4
Furnizorul de ajutor de stat este o autoritate publică, ce poate fi centrală sau locală ori
o altă entitate care are competența de a furniza ajutor de stat, aceasta putând face referire și la
o întreprindere publică.
Beneficiarul ajutorului de stat este o persoană fizică autorizată, un grup de persoane, o
persoană juridică, sau orice fel de organizație care desfășoară o activitate în domeniul
economic și care primește ajutor de stat.
Intensitatea ajutorului de stat este reprezentată de valoarea actualizată a ajutorului,
care este exprimată într -un procentaj din valoarea actualizată a costurilor investiției.
Cumulul ajutoarelor de stat este reprezentat de totalitatea ajutoarelor de minimis ce se
acordă unui agent economic ori toate ajutoarele de stat date unui agent economic în cadrul
aceluiași proiect ori cheltuieli eligibile.
Întreprinderea în dificultate este acea firmă ce nu este aptă cu resursele pe care le
deține, sau cu fonduri pe care le p oate atrage de la acționarii ori creditorii proprii să realizeze
o stopare a pierderilor care fără o acțiune de salvare din partea autorităților publice vor
determina ieșirea organizației din afaceri pe termen scurt ori mediu.
Se poate acorda ajutor de st at conform unor scheme, alocări individuale sau ajutoare
ad-hoc
Schema de ajutor de stat este un act normativ sau administrativ care identifică
condițiile în care statul intervine pentru a sprijini unele firme, această schemă putând avea
obiectivul de a a juta un întreg sector economic sau obiectivul să fie determinarea
întreprinderilor de a se stabili într -o regiune a țării.55

3 www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=20412
4http://www.anfp.gov.ro/R/Doc/2014/Proiecte/Proiect%20ajutoare%20stat/Suport%20de%20curs%20ajutor%20
de%20stat%20 -%20Modul%202.pdf
5http://www.anfp.gov.ro/R/Doc/2014/Proiecte/Proiect%20ajutoare%20stat/Suport%20de%20curs%20ajutor%20
de%20stat%20 -%20Modul%202. pdf
6idem

8 Este foarte important faptul că nu se consideră relevant faptul că respectivul act
normativ sau administrativ se poate referi și l a organizații ce nu desfășoară activități
economice.
Acest act trebuie să aibă în cuprins câteva elemente esențiale:6
– baza legală unde se menționează reglementările din uniune în baza cărora se elaborează
schema de ajutor de stat .
– domeniul de aplicar e, unde se dau elemente ce se referă la beneficiarii potențiali ai acestei
scheme, domeniile de activitate ale acestora și anumite condiții ce este necesar să fie
îndeplinite.
– obiectivul schemei care trebuie să fie definit cu precizie, bazat pe unele stu dii de piață,
analize de impact toate făcute cu scopul de a asigura ca această schemă să fie eficientă.
Obiectivele acordării ajutoarelor de stat se pot clasifica în orizontale, sectoriale și regionale.
În primul rând trebuie să se precizeze numărul maxim de beneficiari ce pot avea
avantaje de pe urma schemei de ajutor de stat.
Se va avea în vedere bugetul care va fi acordat schemei, perioada în care se va realiza
implementarea precum și de condițiile care sunt impuse în cadrul schemei.
-monitorizarea și ra portarea( orice schemă de ajutor de stat are un capitol consistent în care
sunt incluse regulile și obligațiile de raportare, monitorizare și recuperare a ajutoarelor de stat
ce se referă la obligația ca investiția să se păstreze, la menținerea unor eviden țe specifice în
care se va face raportarea datelor către furnizori ori către Consiliul Concurenței.)
România este stat membru al Uniunii Europene și această situație generează
respectarea reglementărilor pe care le -a stabilit Uniunea în toate domeniile de activitate,
deoarece nerespectarea acestora poate conduce la sancțiuni, care vor duce la implicații majore
privind politicile guvernamentale.
Dacă regulile privitoare la ajutorul de stat nu sunt respectate, consecințele pot fi destul
de neplăcute : opr irea schemei de finanțare, nerealizarea obiectivelor pentru care s -a dorit a fi
obținut ajutorul și recuperarea sumelor care s -au plătit, inclusiv a dobânzilor care afectează
beneficiarul în mod direct.
Tratatul privind funcționarea UE menționează la la a rt.107 alineatul 1 că nu sunt
compatibile cu piața comună ajutoarele ce sunt acordate de către statele membre ce
denaturează ori sunt o amenințare la adresa concurenței, prin favorizarea unor firme ori a unor
sectoare de producție, dacă se afectează schimb urile comerciale realizate între statele membre.
În paragrafele 2 și 3 ale acestui articol sunt prevăzute unele derogări de la interdicția
generală, în cadrul ajutoarelor existând trei categorii: cele care sunt compatibile în mod
automat( de drept), cele compatibile doar în cazul în care sunt autorizate de Comisia
Europeană și cele ce nu sunt compatibile niciodată și care sunt interzise prin intermediul
legislației.
Politica în domeniul ajutorului de stat constă într -un echilibru existent între necesitate a
de a se acorda aceste ajutoare și protejarea concurenței pe piață, iar forma prin care se acordă
ajutorul ce poate consta în (concesii fiscale, garanții de stat se acordă instituțiilor de creditare,
ajutoare de stat în contextul privatizărilor, livrări de bunuri ori de servicii în condiții
preferențiale) sau motivele ce stau la baza acordării nu sunt relevante.
Resursele pe care le au România ori alte state ce sunt de curând membre ale Uniunii
sunt oricum mai puține decât ale celorlalte state care au ve chime în aceasta și de aceea de
multe ori statele mai bogate completează subvențiile clasice practicate cu alte forme prin care
firmele sunt sprijinite în mod indirect.

9 În Tratatul de la Roma se realizează un tratament mai nuanțat al acestor ajutoare, ca re
pot doar în unele împrejurări fi „incompatibile cu piața comună”673
Ajutorul de stat se poate acorda sub mai multe forme :8
– ajutorul de stat regional și ajutorul de stat pentru întreprinderi mici și mijlocii.
– ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea firmelor ce se află în dificultate.
– ajutor de stat pentru a instrui angajații.
– ajutor de stat pentru cercetare și dezvoltare .
– ajutor de stat pentru protecția mediului .
În România s -au elaborat regulamente cu privire la acordarea aju torului de stat în
domeniile următoare:
– regulament în ceea ce privește ajutorul de stat regional și ajutorul de stat pentru
întreprinderile mici și mijlocii.
– regulamentul cu privire la ajutorul de stat ce se acordă pentru a salva și restructura
firmele în dificultate.
– regulament referitor la ajutorul de stat acordat pentru instruirea salariaților.
– regulament pentru ajutorul de stat ce se referă la cercetare și dezvoltare.
– regulament în privința ajutorului de stat cu privire la protecția mediului.
1. Ajutoru l de stat regional urmărește următoarele scopuri:
– dezvoltarea durabilă a unor regiuni care sunt mai puțin competitive din punct de
vedere economic ce se realizează prin încurajarea investițiilor și prin creareea unor
locuri noi de muncă.
– este un factor fav orizant pentru extinderea, modernizarea, diversificarea activității
firmelor ce acționează în aceste regiuni.
Se poate acorda ajutor de stat pentru:
– investiția inițială, adică investiția în capital fix, care este în legătură cu crearea unei
noi organizați i, extinderea unei firme care există deja sau schimbarea procesului de
producție pentru ca să se facă o diversificare a produselor sau modernizarea
echipamentelor .
– pentru operare, dacă sunt îndeplinite în același timp următoarele condiții:
a) ajutoarele s ă contribuie în mod efectiv la dezvoltarea regional
b) nivelul pe care îl au ajutoarele să fie pe măsura dezavantajelor pe care se dorește a le
îndepărta
Tipul acesta de ajutor are caracteristic faptul că perioada de timp pe care este acordat
este limi tată și că el va fi micșorat pe măsura trecerii timpului
Ajutorul pentru întreprinderile mici și mijlocii poate fi acordat sub formele:
-ajutor pentru investiții în imobilizări corporale ș necorporale, care este acordat dacă se
îndeplinesc condițiiile:
1 )intensitatea brută a ajutorului să nu fie mai mare de 15% pentru întreprinderile mici.
2) intensitatea brută a ajutorului să nu fie mai mare de 7,5% pentru întreprinderile mijlocii.
Intensitatea brută a ajutorului se definește ca fiind cuantumul ajutorulu i ce se exprimă
ca procent din costurile eligibile specifice respectivului proiect , datele fiind cele ce ezultă
înaintea aplicării impozitelor directe.
Există și intensitate netă a ajutorului ce reprezintă cuantumul ajutorului net, după
impozitare, expri mat ca un procent din costurile eligibile ale proiectului.
– ajutor acordat pentru servicii de consultanță, ori pentru alte servicii, dacă se regăsesc
următoarele condiții :

7Ion Ciurea, Ioana Nieuwkerk, Politica europeană a concurenței , Editura Universității din Pitești, 2006, pag.
138-140.
8 Tatiana Moșteanu, Concurența . Abordări teoretice și practice , Editura Economică, București, 2000, pag. 279 –
282.

10 1) pentru servicii care sunt furnizate de consultanți din exteriorul firmei ajutoru l brut nu poate
fi mai mare de 50% din costuri iar serviciile ce se prestează nu sunt în legătură cu activitatea
obișnuită a firmei
2) pentru ca firma să poată participa la târguri sau la expoziții, ajutorul brut nu poate fi mai
mare decât costurile care sunt asociate amenajării, organizării și închiderii standului de
prezentare
2. Ajutorul de stat care se acordă pentru salvarea și restructurarea firmelor în dificultate va fi
fundamentat pe :
– unele considerente în ceea ce privește politica regională ori s ocială.
– rolul în economie al întreprinderilor mici și mijlocii.
– necesitatea de a menține o piață pe care să se manifeste concurența în situația în care
dispariția unor întreprinderi va duce la crearea unui monopol.
Formele pe care le poate avea ajutorul de stat sunt :
– infuzii de capital.
– ștergerea unor datorii.
– Imprumuturi.
– garanții de stat pentru împrumuturi.
– scutiri de taxe ori de contribuții datorate bugetului de stat.
Forma ajutorului de stat constând în garanții de stat pentru împrumuturi este destina t a
fi un ajutor pentru salvare iar celelalte forme sunt ajutoare pentru restructurare.97
Ajutorul care este acordat pentru restructurare este acordat o singură dată, iar cel ce se
acordă pentrusalvare reprezintă o măsură excepțională, deoarece nu se pot acorda unei firme
ajutoare repetate ce nu ar contribui decât să amâne un deznodământ defavorabil respectivei
firme
3.Ajutorul de stat acordat pentru instruirea angajaților se acordă pentru a îmbunătăți
aptitudinile acestora, fiind acordat pentru instruire a ce necesită taxe pentru școlarizare.
Plafonul intensității acestui ajutor poate fi :
– maxim 35% pentru a face instruire specifică în situația în care este vorba despre
întreprinderi mari.
– maxim 45% pentru a realiza instruirea specifică în întreprinderi m ici.
– maxim 60% pentru a face instruire generală în întreprinderile mari.
– maxim 80% pentru a realiza instruirea generală în întreprinderi mic.
– se poate ajunge până la 100% dacă ajutorul este acordat pentru sectorul de transporturi
maritime .
Excepție fac u rmătoarele forme de instruire ce nu sunt ajutoare de stat :
– stimulentele fiscale ce sunt destinate oricăror firme ce fac investiții în instruirea
salariaților.
– instruirea ori recalificarea șomerilor.
– burse de formare acordate de firme.
– măsuri care se refer ă la anumiți lucrători, ce le oferă acestora posibilitatea să se
instruiască în specializări ce nu sunt legate de firmă ori de industria în care lucrează.
4.Ajutorul de stat pentru cercetare și dezvoltare este necesar să fie un stimulent pentru ca
firmele să aibă și acest gen de activități pe lângă cele curente.
Intensitatea acestui ajutor este diferit pentru mai multe situații :
– în situația în care finanțarea publică a crecetării este realizată de instituții ce nu au ca
obiect de activitate cercetarea sau care nu sunt instituții de învățământ superior, nu se
consideră a fi ajutor de stat.

9 Tatiana Mo șteanu, Concurența . Abordări teoretice și practice , Editura Economică, București, 2000, pag. 279 –
282.

11 – dacă cercetarea se face de agenții economici ori pentru aceștia, intensitatea ajutorului
brut poate fi de până la 100%.
– pentru a face cercetare aplicativă intensitatea nu poate fi mai mare de 50% din
costurile eligibile ale proiectulu.
– pentru a se putea realiza studiile de fezabilitate ce sunt premergătoare activităților de
cercetare intensitatea nu poate fi mai mare de 75% din costurile asociate studiului.
– pentru a face s tudii ce pregătesc activitățile de dezvoltare preconcurențială,
intensitatea nu poate fi mai mare decât 50% din costurile asociate studiului.
– pentru a realiza activități de cercetare precompetitivă intensitatea nu poate fi mai mare
de 25% din costurile eli gibile ale proiectului deoarece aceste studii pot influența
concurența și pot avea efecte ce se regăsesc în tratatele pe care România le -a semnat.
5)Ajutorul de stat care se acordă pentru protecția mediului se poate justifica în două
circumstanțe :
– în sit uația unor anumite condiții ce nu permit ca agenții economici să poată face
internalizarea totală a costurilor
– atunci când efectul asupra firmelor poate fi de a facilita realizarea unor investiții care
să conducă la micșorarea poluării făcute de instalații le acestora
Cuantumul acestor ajutoare poate fi după cum urmează :
a)pentru investiții
– pentru a îndeplini obiectivul conform căruia IMM -urile să îndeplinească standardele
de mediu, pot fi acordate ajutoare a căror intensitate maximă va fi 15% brut din
costurile eligibile
– pentru ca instalațiile să fie mai performante în domenul protecției mediului decât
standardele în vigoare, intensitatea va fi de maxim 30% din costurile de investiții
eligibile
– pentru a realiza economisirea energiei intensitatea v a fi de 40% din costurile eligibile
b)pentru operare sau pentru activitășile ce privesc o bună gestionare a deșeurilor sau o
economisire a energiei
Intensitatea pe care o are acest tip de ajutor poate fi de 100% din costuri în primul an,
însă se va micșo ra liniar până în anul al cincilea cînd va ajunge la valoarea 0.
Esențial pentru domeniul protecției mediului este să se respecte principiul potrivit
căruia "poluatorul plătește ", fiindcă există forme de ajutor care sunt contrare acestui principiu
și car e se pot răsfrânge în mod negativ asupra concurenței.108
În afară de tipurile de ajutoare de stat enumerate mai sus, care sunt cele mai uzuale,
mai pot fi acordate ajutoare pentru : 11
6) Ajutoare de stat destinate reparării daunelor provocate de anumite dezastre naturale
Aceste ajutoare sunt pentru a înlătura daunele provocate de cutremure, avalanșe, alunecări de
teren, inundații, uragane, etc…le sunt compatibile cu Piața Internă în situația în care :
– autoritățile publice ale statului au recunoscut evenim entul produs ca fiind un dezastru
natural
– se poate dovedi o legătură între eveniment și pagubele suferite de întreprinderea
respectivă.
Schemele de ajutor care sunt legate de dezastru trebuie să se introducă în termen de
trei ani de la producerea evenimen tului, iar ajutoarele trebuie acordate în maxim patru ani de
la eveniment.
Pagubele produse de eveniment trebuie evaluate de un expert care este recunoscut de
autoritatea națională competentă.

10 Tatiana Moșteanu , Prețuri și Concurență , Editura Universitară, București, 2005, pag. 158 -160.
11http://www.ajutordestat.ro/documente/GHID%20PRIVIND%20 AJUTORUL%20DE%20STAT_1140ro.pdf

12 Acest tip de ajutor nu trebuie să depășească 100% din costuri le eligibile
7) Ajutoare pentru infrastructurile de bandă largă
În acest caz costurile eligibile sunt următoarele :
– costurile de investiție pentru dezvoltarea unei infrastructuri pasive de bandă largă
– costurile de investiție pentru executarea unor lucrăr i de geniu civil ce au legătură cu
infrastructura de bandă largă
– costurile de investiție pentru a dezvolta rețele în bandă largă de bază
– costurile de investiție pentru a dezvolta rețelele de acces de generație următoare
Investițiile din această categorie se pot efectua în regiuni în care nu există
infrastructură din această categorie și unde este puțin probabil a se dezvolta o asemenea
infrastructură în condiții comerciale în termen de trei ani de la data de publicare a măsurii
planificate pentru ajutor, l ucru ce se verifică printr -o consultare publică deschisă.
8)Ajutoarele de stat pentru cultură și pentru conservarea patrimoniului
Acest tip de ajutor este acordat pentru obiective sau activități din domeniul cultural
cum ar fi :
– muzee, arhive, biblioteci , teatre, săli de concerte, alte tipuri de organizații culturale
– patrimoniul material incluzând aici siturile arheologice și monumentele istorice
– patrimoniul natural dacă acesta are legătură cu patrimoniul cultural
– patrimoniul imaterial cuprinzând aici și obiceiurile culturale sau artizanatul
– festivaluri, expoziții ori alte evenimente culturale
– activități legate de scrierea, editarea, producția, publicareacreațiilor muzicale sau
literare incluzând aici și traducerile
Nu se pot acorda finanțări pentru ziare și reviste indiferent dacă acestea sunt în format
tipărit sau electronic
9) Ajutoarele de stat pentru infrastrcturile sportive ori pentru infrastructuri de agrement
multifuncționale
Aceste ajutoare se pot acorda în următoarele condiții :
– -infrastructura sportivă nu este dedicată unui utilizator unic din mediul sportiv
profesionist, structura trebuind să fie utilizată de alti utilizatori profesioniști sau
amatori,anual, cel puțin 20% din capacitate, în termeni de timp de utilizare.
– infrastructurile de ag rement multifuncționale constau în instalații de agrement ce oferă
servicii culturale ori de destindere unor categorii diverse de utilizatori
10) Ajutoarele de stat pentru investiții în infrastructuri locale
Se pot acorda ajutoare pentru a construi ori a moderniza infrastructuri locale care aduc
o contribuție la îmbunătățirea mediuluide afaceri și lamodernizarea și dezvoltarea bazei
industriale.
Infrastrucura trebuie să fie pusă la dispoziția utilizatorilor intresați fără
discriminare,iar prețlcare estep erceput pentru utilizare să fie prețul pieței.
Pentru a defini mai concret ajutorul de stat este necesar să mai lămurim câteva noțiuni
ce sunt utilizate în acest domeniu:
1) Ajutor acordat de stat sau din resurse de stat
Criteriul acesta are la bază pre supunerea că se face un transfer de resurse ale statutului
ce se poate face nu numai de o autoritate a statului ci de orice instituție ce administrează
resurse ale statului.
Faptul că se îndeplinește o singură condiție dintre cele două, referindu -ne aici la “
acordat de către stat” sau “acordat din resurse de stat”, a fost acceptat într -o anumită perioadă
de vreme.
Curtea de Justiție a spus că art 107 “ajutorul acordat de stat sau din resurse ale
statului” se referă la “ atât ajutorul acordat de guvernul c entral, cât și ajutorul acordat de
autoritățile de stat regionale și locale, precum și de organismele publice și private ce

13 acționează în numele statului intră în sfera exclusiv de control a Comisiei”, deci nu este
necesar să se verifice două condiții ci u na singură, de transfer de resurse statale.
2) Ajutorul de stat ca transfer din fonduri europene
În anul1982,Curtea Europeană a hotărât că ajutoarelevdin resurse comunitare nu sunt
considerate a fi ajutor de stat.
Concomitent cu evoluția politicii comun itare, aceste ajutoare au început a fi
considerate tot resurse ale statului.
După cum se menționează în Regulamentul 1083/2006 „ Comisia și Statele Membre
trebuie să se asigure că asistența acordată din fondurile comunitare este armonizată cu politica
ajutorului de stat. Astfel, se asigură faptul că fondurile europene nu permit Statului Membru
să se îndepărteze de la principiile fundamentale ce stau la baza bunei funcționări a pieței unice
și să afecteze concurența și comerțul cu celelalte State Membre înt r-o măsură contrară
interesului comun”129
3) Ajutorul de stat ca măsură selectivă pentru beneficiari
Se înțelege prin măsură selectivă, acea măsură care este aplicată anumitor afaceri,
locații, tipuri de firme ori sectoare economice.
În cazul în care un anumit tip de finanțare este disponibil pentru orice întreprindere din
România, atunci această măsură este considerată a fi general și nu se aplică regulile ajutorului
de stat, dar dacă se aplică doar într -o regiune sau pentru un anumit sector atunci măsur a este
selectivă.
Măsurile ce se aplică tuturor firmelor și care nu sunt considerate a fi selective sunt:
– măsuri fiscale ce au natură tehnică( stabilirea ratei impozitului pe profit,reguli de amortizare,
prevederi ce previn dubla impunere )
– măsuri ce urmăresc reducerea taxelor care sunt legate de anumite costuri de producție
(cercetare -dezvoltare,protecția mediului sau instruirea angajaților) 1310
4) Beneficiul economic
Alt criteriu care ajută la stabilirea ajutoarelor de stat este acela al avantaju lui economic
ce este creat unei întreprinderi.
Se consideră a fi ajutor de stat după articolul107 din Tratat,obținerea unui avantaj
economic pe care beneficiarul nu l -ar fi realizat din alte surse.
Există două componente pe care le are ajutorul de stat:
– este favorabil pentru anumite firme, producerea unor bunuri și pentru a presta anumite
servicii
– firma care beneficiază de ajutor nu oferă o contraprestație echitabilă pentru a contrabalansa
favoarea care i s -a făcut
Se consideră că avantajul economic nu există în câteva situații particulare:
– compensații ce se acordă pentru a îndeplini un serviciu de interes economic general în
condițiile stabilite în cazul Altmark
– principiul investitorului prudent
– achiziție public prin proceduri competitive
– avantaj care reiese din logica sistemului fiscal14

12 Fondurile europene și ajutorul de stat, Concurența – Studii și cercetări privind protecția concurenței economice –
Buletin al DMT – an.iii, nr.1 -2 (5-6) sept.2008, www.consiliulconcurenței.ro.
13 Ciprian Pilan, Ajutorul de s tat –afaceri cu bani publici , Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2010, pag. 29.
14 Idem, pag42 -44.

14 1.2. Conceptul de ajutor de stat

Acordarea unui ajutor de stat se poate face din diverse motive,având ca punct de
plecare dorința de a salva sectoare din industrie care au intrat în dificultate, de a preîntâmpina
șomajul ori de a contribui la dezvoltarea tehnologiilor.
Pentru aceasta se au în vedere diverse priorități de ordin social și politic, ce intervin în
acordarea ajutorului de stat.
Sunt argumente atât în privința acordării cât și în cea a n eacordării ajutoarelor de stat,
deoarece aceste ajutoare produc efecte atât în țara ce le acordă cât și în țările care import
produse ale firmelor ce sunt subvenționate de statul din care provin.
Recurgerea la aceste subvenții publice va crea probleme de coordonare între diverse
guverne.15
Ajutorul de stat este considerat a fi orice sprijin , oricare ar fi forma acestuia, ce se
acordă din surse de stat de către autoritățile publice ori de organizații ce le administrează în
numele statului și este concre tizat prin transferul unor fonduri către o întreprindere.
Atunci când spunem stat, această noțiune trebuie să fie înțeleasă în sens larg:
– autorități publice centrale
– autoritățile locale
Alte organisme i mplicate pot fi reprezentate de :
– instituții fin anciare și instituții de credit
– asociații profesionale
– societăți comerciale
11 Indiferent de ajutorul de stat care se acordă,acesta trebuie să fie autorizat de Consiliul
Concurenței.
În România, procedurile în cazul ajutorului de stat sunt stabilite pr in OUG
nr.117/2006, ce privește procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr 137/2007, făcându -se precizarea că prevederile acestei
ordonanțe nu sunt aplicable și în cazul ajutorului de stat pentr u agricultură și piscicultură.
Cele mai importante prevederi ale OUGnr.117/2006 sunt următoarele:16
– Ajutorul de stat ce este supus procedurii de notificare nu se poate acorda decât după ce a fost
autorizat de către Comisia Europeană, ori după ce este co nsiderat a fi autorizat.
– Ajutoarele de stat ce nu trebuie notificate se poate acorda doar dacă se respect reglementările
aflate în vigoare
– Acordarea ajutorului de stat trebuie făcută după eleborarea schemei care prezintă toate
elemente necesare
– Consi liul Concurenței este autoritatea de contact între Comisia Europeană și autoritățile
publice, alte organisme furnizoare de ajutor de stat ori beneficiarii ajutorului de stat.
– Consiliul Concurenței acordă asistență de specialitate în domeniul ajutorulu i de stat tuturor
părților implicate în aceste proiecte din țara noastră, pentru ca România să își poată îndeplini
îndatoririle pe care le are ca stat membru al UE.
– Consiliul Concurenței are misiunea de a colabora cu autoritatea competentă care va
reprez enta România în fața Curții de Justiție a Comunităților Europene în cazurile care se
referă la ajutoarele de stat.
-Consiliul Concurenței este acela care organizează registrul ajutoarelor de stat și elaborează
raportul anual al ajutoarelor de stat care s -au acordat în România, precum și alte rapoarte care
sunt necesare în vederea îndeplinirii obligațiilor pe care le are România în calitate de stat

15 Cristina Bâldan, Politica Europeană a Concurenței , Editura Sitech, Craiova, 2011, pag. 113.

15 membru , pe baza inventarului ajutoarelor de stat, a raportărilor pe care le fac furnizorii și a
cererilor de informații ce sunt transmise de Consiliul Concurenței către furnizori.
Ajutoarele de stat trebuie supuse unui control, scopul acestuia fiind acela de urmări
măsura în care acest ajutor influențează mediul concurențial normal.
În unele situații ajutorul de stat nu se acordă în formă bănească, iar verificarea
respectării pragului minim se va face calculând echivalentul în lei.
Calculul echivalentului în lei prezintă următoarele caracteristici:1712
– calculul echivalentului bănesc al ajutorului care a fost acordat sub diverse forme este făcut
înainte de a se preleva impozite indirect
– orice ajutor care urmează să se primească este necesar să fie actualizat la valoarea actuală a
acestuia
– rata de actualizare și rata de referință ce se folosesc pentru a ca lcula ajutorul în situația unui
împrumut cu dobândă redusă vor fi rata medie activă a dobânzii ce se practică de băncile
comerciale în momentul în care este acordat ajutorul
– echivalentul bănesc al unui împrumut care se face cu dobândă redusă este repreze ntat de
diferența între dobânda datorată calculată la rata de referință și dobânda care se plătește în
mod efectiv
– echivalentul bănesc al unei scutiri de impozit este economia ce se face lplată în anul
respective
– în cazul în care se garantează împrumut uri, echivalentul bănesc p un anumit an se poate
calcula fie ca echivalentul în bani pentru împrumuturile ce se fac cu dobândă redusă, după ce
se scad primele de asigurare care se plătesc, fie ca o diferență ce se calculează între suma
garantată nerambursa tă multiplicată cu factorul de risc și orice primă de asigurare care se
plătește.
Factorul de risc este determinat conform experienței care se acumulează pe parcurs
având în vedere eșecurile ce s -au înregistrat în cazuri asemănătoare, referindu -ne aici la
împrummuturi ce au fost acordate în condiții similare.
Evaluarea ajutoarelor va fi realizată în mod distinct dacă sunt ajutoare de stat
individuale ori dacă sunt scheme de ajutor de stat.
Dacă este vorba despre un ajutor individual, evaluarea acestuia s e face cu plecare de la
modalitățile concrete în care acest ajutor se poate acorda, fiind vorba despre una dintre
modalitățile următoare:1813
1) Subvenție
1) Anulare de datorii
2) Preluarea pierderilor
3) Exceptări de la plata taxelor și impozitelor
4) Reduceri de la pla ta taxelor și impozitelor
5) Amânări de la plata taxelor și impozitelor
Pentru fiecare din aceste forme se va preciza:
-valoarea totală a ajutorului de stat cu eșalonarea anuală pe care o va avea acesta
-detalii referitoare la condițiile de aplicare corespu nzătoare fiecărei modalități concrete
-stabilirea intensității ajutorului și a regimului de impozitare a acestuia
– specificarea costurilor ce au stat la baza acordării ajutorului
-proporția în care acordurile străine de finanțare asigură fondurile pentru acest ajutor

16http://www.anfp.gov.ro/R/Doc/2014/Proiecte/Proiect%20aju toare%20stat/Suport%20de%20curs%20ajutor%2
0de%20stat%20 -%20Modul%201.pdf
17 Tatiana Moșteanu, Prețuri și Concurență, Editura Universitară , București, 2005, pag. 153.
18 Cristina Bâldan, Ungureanu Emilia , Concurență și Prețuri , Editura Sitech, Craiova, 200 8, pag. 159.

16 Atunci când se face evaluarea ajutorului de stat sub forma de scheme de ajutor, se
peacă de la scopul pe care îl au acestea și de la justificarea lor, precizându -se tipul
ajutorului:1914
-pentru cercetare -dezvoltare
-pentru întreprinderi mici și mijlocii
-pentru protecția mediului
-pentru a instrui salariații și a crea locuri de muncă noi
-pentru dezvoltare regională
-pentru a promova sănătatea și învățământul
-pentru a promova cultura ori a salva patrimonial natural
-ajutor ce se acordă secto arelor economice în care a apărut o roblemă de
supracapacitate pentru a raționaliza structura pe care o are ramura.
Suma totală ce se estimează a fi dată pentru ajutor se va împărți pe fiecare an, cu
indicarea numărului firmelor care vor fi beneficiare și suma anuală care va fi acordată fiecărui
agent economic.
Orice or ganism care este abilitat să acorde ajutoare publice va notifica la Consiliul
Concurenței :
– Fiecare intenție de a acorda un nou ajutor
– Modificarea pe care vrea să o facă la un ajutor ex istent
Această notificare va permite Consiliului Concurenței să realizeze o analiză referitoare
la mediul concurențial care trebuie să existe, făcând o evaluare asupra:
– efectele pozitive pe care ajutorul le poate avea privind dezvoltarea unor activități ori a unor
zone comerciale
– efectele negative ce se pot răsfrânge asupra concurenței
Notificarea se va realiza completând un formular ce va conține informații care vor
permite luarea unei decizii referitoare la compatibilitatea ajutorului cu reglementăr ile în
vigoare.

1.3. Controlul și modernizarea ajutorului de stat

Prin intermediul ajutoarelor de stat, concurența poate fi distorsionată și să se creeze
dezechilibre care pot afecta piața Uniunii Europene.
De aceea, Tratatul Comisiei Europene a stabil it efectuarea unui control înainte de
aprobarea ajutorului pentru a se vedea dacă se respectă toate regulile impuse de Uniune,
precum și o monitorizare în privința modului în care măsurile de ajutor sunt puse în aplicare.
Statele care sunt membre ale Uniu nii au obligația să respecte o clauză foarte
importantă „stand -still” care este neapărat necesară în cadrul sistemului de control prealabil,
nici o măsură de ajutor care nu a fost notificată în prealabil spre aprobare Comisiei Europene
neputând fi pusă în practică.
Comisia Europeană poate să ordone suspendarea în cazul măsurilor de ajutor de stat ce
se aplicăde către statele membre fără notificarea prealabilă a Comisiei și să decidă ca sumele
deja acordate să fie recuperate.
Comisia Europeană va cere recu perarea în cazul ajutoarelor de stat care au fost
acordate fără respectarea condițiilor ce au fost impuse de Uniunea Europeană.2015

19 Gavrilă Ilie, Gavrilă Tatiana, Popescu Anisia, Mediul concurențial și politica Uniunii Europene în domeniul
concurenței , Editura Economică, București, 2006, pag. 224.

17 Rațiunea pentru care a fost necesară această politică de control la nivelul Uniunii
Europene este dorința ca să existe toate caracteristicile unei piețe libere pe care să se
manifeste concurența.
Începutul anilor 80 ’ a adus primele încercări ale Comisiei Europene de a se implica în
controlul ajutoarelor de stat, deoarece s -a evitat în mod permannt să se intre în conflict pe
această temă cu statele membre.
Există însă cazuri în care statele membre au luptat cu îndârjire pentru interesul
național, exercitând presiuni asupra proriilor cetățeni membri ai Comisiei Europene pentru ca
aceste interese să fie apărate.
Uniunea European ă a stabilit câteva linii directoare privind politica sa în domeniul
ajutoarelor de stat:
-mărirea eficienței economice
-tratament egal al tuturor agenților economici
Din experiență s -a văzut că acordarea unor ajutoare de stat unor întreprinderi neper formante
nu face decât să le prelungească agonia, fiindcă motivele pentru care au ajuns în această
situație țin de modul în care sunt organizate și conduse, iar obținerea acestor ajutoare se
dovedește a fi în unele situații sursă de câștiguri ilicite.
Se preferă a se acorda ajutoare firmelor care au șanse reale de redresare, bazate pe
schimbarea organizațională cu adevărat eficientă.
Temeiurile pe baza cărora se acordă ajutorul de stat sunt:
 Normele care sunt prevăzute în Tratatul Comisiei uropene
 Jurisprudența Curților Europene
 Normele care își au sorgintea în practica Comisiei Europene
Există instituții la nivelul Uniunii Europene ce sunt abilitate să aprobe și să
monitorizeze ajutoarele de stat și acestea sunt: Consiliul de Miniștri, Parlamentul Eu ropean și
Comisia Europeană cu predilecție.
Pentru a ține pasul cu tendințele existente pe plan mondial, Uniunea Europeană a
hotărât să modernizeze sistemul de control al ajutorului de stat.
Această modernizare este fundamentată pe trei componente esențial e:
1)Cadrul procedural
S-au înregistrat pași importanți în simplificarea procedurilor pentru controlul
ajutoarelor de stat, deoarece Uniunea Europeană are acum mai mulți membrii, iar resursele și
eforturile Comisiei trebuie să vizeze cu prioritate cazuri le foarte importante , ce pot influența
uniunea în ansamblu.
A fost elaborat Regulamentul de procedură nr.659/1999, care a realizat codificarea
procedurilor de control în privința ajutoarelor de stat într -un singur text care are caracter
obligatoriu și car e a mărit puterile de control ale Comisiei.
Alte măsuri care s -au întreprins sau care se vor întreprinde sunt:simplificarea
procesului de notificare prin utilizarea formularului standard , accelerarea procedurii în ceea
ce privește investigarea oficială și introducerea notificării electronice .
Este subliniată necesitatea ca deciziile Comisiei să fie aplicate rapid și integral,
inclusiv partea ce vizează recuperarea ajutoarelor acordate în mod ilegal.
2)Simplificarea instrumentelor de control al ajutoarelo r de stat și eliminarea oricăror
conflicte ce pot să apară între diferite texte
S-a realizat o exceptare de la notificare a anumitor categorii de ajutoare de stat
orizontale ce pot fi autorizate fără probleme.

20Gheorghe Oprescu, Isabela Atanasiu, Mariana Papatulică, Petre Prisecaru , Politica de control al ajutoarelor de
stat acordate în sectoare specifice -Industria cărbunelui, siderurgie, construcții de nave, industria
autovehiculelor, Institutul European din România, București, 2004, pag. 12 -14.

18 Este cazul pentru ajutoarele acordate pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru
programele de training.
Printr -un alt regulament s -a introdus regula de “minimis” ce consideră că ajutoarele
mai mici de 200000 de euro pe o perioadă de trei ani consecutivi pentru o întreprindere sau
cele de sub 100000 de euro pentru companiile ce activează în sectorul de transporturi rutiere
nu trebuie să fie notificate , iar Comisia a fost eliberată în acest mod de cazuri ce nu ridică
probleme deosebite deci atenția s -a putut concentra pe cazurile cu adevărat i mportante.
Anul 2002 a fost acela în care s -a adoptat un nou regulament ce prevede exceptarea de
la notificare dacă se îndeplinesc unele condiții a ajutoarelor ce se acordă în privința creării
unor locuri de muncă noi, pentru a angaja unele categorii de muncitori considerate a fi
dezavantajate sau pentru angajarea unor persoane cu nevoi speciale, care au nevoie de
protecție pentru a nu fi dezavantajate.
În acest mod s -a conferit o responsabilitate mai mare autorităților naționale în
domeniu care sunt d atoare să verifice dacă schemele de ajutor se încadrează în regulile
stabilite de Uniunea Europeană.
3)O mai bună folosire a instrumentelor economice în controlul ajutoarelor de stat
În ultima perioadă Comisia Europeană a adus o serie de schimbări în met odologia
utilizată scopul fiind acela de de a îmbunătăți analiza economică în examinarea cazurilor în
care se poate acorda ajutor de stat.
Se consideră că faptul de a introduce unele teste economice dă posibilitatea să se
folosească proceduri simplificate în ceea ce privește evaluarea ajutoarelor care produc efecte
limitate.
Utilizarea unor instrumente economice cu o mai mare eficacitate ar mări posibilitatea
de a găsi priorități strategice în ceea ce privește ajutorul de stat.2116
O modalitate prin care concurența poate fi distorsionată este atunci când ajutorul
acordat ajută beneficiarul ajutorului să își întărească poziția pe piață datorită micșorării
costurilor sale în comparație cu cele ale competitorilor.
Ca urmare a cercetărilor făcute de instituț iile abilitate din Uniunea Europeană, s -a
constatat că unele ajutoare pot crea distorsiuni semnificative și ca urmare au fost stabilite
unele principii generale:22
-ajutoarele pe piețele care prezintă supracapacitate de producție ( siderurgie, fibre sintet ice,
cărbune)
-ajutoare care se acordă pe piețe pe care sunt mulți competitori unde marjele de profit sunt
reduse
-ajutoarele ad -hoc( care se dau pe baza unor acte individuale nu după o schemă)
-ajutoare pentru a acoperi cheltuielile curente, fiind inclus e și pierderile
-ajutoare pentru export
-ajutoare pentru a salva sau a restructura firmele ce se află în dificultate, în mod special cele
mici
-ajutoare pentru a finanța investițiile în cazul când acestea sunt acordate întreprinderilor mari.
Comisia Eur opeană a determinat sectoarele ce nu sunt caracterizate de o concurență
puternică pe teritoriul Uniunii Europene și care sunt considerate a fi activități locale:
construcții, vânzarea cu amănuntul, reparații auto, sănăttate publică, servicii sociale, secto r
hotelier care nu reprezintă strucuri de cazare turistică.
Statele membre trebuie să justifice faptul că o măsură de ajutor dată pentru
infrastructura locală nu afectează comerțul din interiorul Uniunii.Elementele ce pot fi invocat
sunt:

21 Petre Prisecaru , Politici comune ale Uniunii Europene , Editura Economică, București, 2004, pag. 194 -197.
22 Ajutorul de stat –afaceri cu bani publici , Ciprian Pilan, Ed. Universul Juridic, 2010,Bucuresti, pag.79 -81.

19  Ajutorul de stat nu va aduce investiții în regiunea care este vizată
 Produsele ori serviciile beneficiarului au destinație locală și se desfac pe o zonă limitată
din punct de vedere geografic
 Nu se produc efecte importante asupra locuitorilor din statele membre din jur
 Cota de piață pe care o deține beneficiarul este redusă comparativ cu ale concurenților iar
beneficiarul nu face parte dintr -o firmă de mari dimensiuni.
Se consideră că finanțarea infrastructurii ce se administrează de operatorii regionali nu
este ajutor de stat pentru firmele ce îndeplinesc următoarele condiții : 23
-sectorul de servicii de apă și canalizare ce este un domeniu care nu este deschis concurenței
-17operatorii regionali dețin drepturi exclusive
-cel care efectuează lucrarea este selectat pe ba za unei licitații publice
-operatorul regional poate face respectivul serviciu doar pe plan local( nu va putea să pătrundă
pe altă piață locală)
-investițiile ce au fost finanțate vor fi ale statului
-agentul economic plătește o redevență în condițiile pie ții
-serviciile de furnizare a apei sunt realizate după principiul rcuperării parțiale a costurilor și
conform altui principiu esențial și anume „poluatorul plătește”
– pe piața pe care se furnizează serviciul nu există o intervenție care se desfășoară din partea
statului, costurile în privința operării revenind operatorilor regionali
-unele avantaje ce ar fi ca urmare a ajutoarelor ce se acordă firmelor ce activează în domeniul
serviciilor de apă și canalizare se pot considera a fi compensări pentru efe ctuarea unor servicii
care prezintă importanță pentru toți consumatorii, de obicei aceste companii nefiind implicate
în alte domenii ale economiei, iar dacă există o implicare, evidența contabilă se ține seprat.
Ca urmare a unei dezbateri publice, Comisi a Europeană a adoptat un regulament nou
ce vizează acordarea de ajutoare care au o valoare mică, asupra cărrora nu există un control
direct al Comisiei, aceasta datorându -se faptului că se consideră că nu au mare impact în
privința concurenței pe piața Uni unii Europene.
Aceste ajutoare nu au nevoie de notificare pentru a fi autorizate, măsura fiind adoptată
cu scopul de a moderniza ajutorul de stat.
Respectarea criteriului conform căruia un ajutor ce nu depășește 200000 de euro
pentru o firmă de -a lungul unei perioade de trei ani este considerat a fi un ajutor de minimis
a rămas neschimbat, iar reglementările în cazul ajutoarelor de valoare foarte mică va fi
simplificat în continuare.
Noțiunea de întreprindere a fost reevaluată pentru a fi simplificată i ar împrumuturile
de până la 1 milion de euro pot fi făcute beneficiind de Regulamentul de minimis, în situația
în care sunt îndeplinite unele condiții.
Ca urmare a experienței acumulate de Comisie a fost făcută constatarea că nu sunt
necesare sume mai mar i de 200000 de euro, cei mai mulți beneficiari pimind sume de valoare
mai redusă.
A rămas nemodificat sistemul prin care se monitorizează ajutoarele de minimis, statele
membre având posibilitatea de a alege între declarația făcută de beneficiarii de ajuto r ori
înființarea unui registru central.24
În anul 2012, Comisia Europeană a prezentat un proiect de reformă pe care l -a elaborat
cu privire la modernizarea ajutorului de stat .
În acest proiect se menționa că “un control al ajutoarelor de stat mai strict și mai bine
direcționat poate încuraja elaborarea unor politici mai eficace de consolidare a creșterii și
poate asigura menținerea caracterului limitat al denaturărilor concurenței astfel încât piața

23Ajutorul de stat –afaceri cu bani publici, Ciprian Pilan, Ed. Universul Juridic, 2010,Bucuresti, pag.86 -87.

20 internă să rămână deschisă și competitivă. De asemenea, un astfel de control poate contribui
la îmbunătățirea calității finanțelor publice. Un cadru mai bine orientat va permite statelor
membre să contribuie într -o mai mare măsură atât la punerea în aplicare a Strategiei Europa
2020 pentru o creștere durabilă, cât și la consolidarea bugetară . […] Modernizarea controlului
ajutoarelor de stat este necesară pentru a îmbunătăți calitatea analizei efectuate de Comisie și
pentru a transforma acest instrument într -un mijloc de promovare a unei utilizări judicioase a
resurselor publice alocate politicilor orientate către creștere și de limitare a denaturărilor
susceptibile să aducă atingere condițiilor de concurență echitabile pe piața internă.”2518
Modernizarea controlului ajutorului de stat își propune trei obiective:
-să încurajeze creșterea durabilă în condițiile în care piața internă este competitivă
-exercitarea controlului care se efectuează de către Comisia Europeană cu precădere asupra
cazurilor care influențează cel mai mult piața internă și intensificarea coop erării între statele
membre ale Uniunii Europene în privința ajutorului de stat
-dobândirea unei eficiențe mai mari prin modificarea normelor în sensul simplificării acestora
România fiind un stat care are calitatea de membru al Uniunii Europene, are ob ligații
în privința acordării ajutoarelor de stat să respecte toate condițiile și criteriile care sunt
valabile la nivelul Uniunii.
Legislația în domeniu se revizuiește de obicei, după o perioadă de 5 ani, deoarece se
caută a fi îmbunătățită în mod contin uu.
Modificările care sunt operate doresc să realize o maximizare a efectelor economice și
o simplificare în ceea ce privește procedura de acordare.
Pentru a avea o politică coerentă în domeiul concurenței deoarece se dorește protejarea
acesteia și exist ența liberului schimb, ajutoarele de stat trebuie să fie supuse unei riguroase
proceduri de control.
În acest domeniu al controlului ajutoarelor de stat o mare resposabilitate este atât a
statelor membre ale Uniunii, cât și a Comisiei Europene căreia i -a fost acordate prerogative
fundamentate pe legislația comunitară .
Această comisie are competența de a judeca dacă ajutoarele sunt compatibile cu piața
comună, atunci când este chemată să examineze ajutoarele existente, atunci când decide
aprobarea unui a jutor nou sau când va lua hotărâri cu privire la măsurile ce se vor aplica
atunci când deciziile sale nu sunt respectate.
Pentru aceasta se impune colectarea și verificarea unor date care sunt furnizate de
beneficiarii de ajutor de stat.
Modificarea poli ticii existente în domeniul ajutoarelor de stat a fost impulsionată de
criza economică ce a influențat întreaga lume . 72619
În anul 2012 a început reforma în privința modernizării ajutoarelor de stat care a avut
ca punct de pornire adoptarea de către Comi sia Europeană a comunicării privind
modernizarea și a planului de acțiune “ mai puține și mai bine țintite”.
Elementul central care a constituit o noutate în domeniu a fost dezideratul de a reuși
alocarea mai eficientă a resurselor publice și realizarea u nor politici mai eficiente de
intervenție a statului în economie prin utilizarea mecanismului ajutoarelor de stat , această
politică a Uniunii dorind să se transforme într -un “instrument de promovare a unei utilizări
judicioase a resurselor publice alocate politicilor orientate către creștere și de limitare a
denaturărilor susceptibile să aducă atingere condițiilor de concurență echitabilă pe piața
internă”.

24http://www.ajutordestat.ro/documente/Commission%20adopts%20new%20de%20minimis%20rules%20RO_7
82ro.pdf.
25http://www.anfp.gov.ro/R/Doc/2014/Proiecte/Proiect%20ajutoare%20stat/Suport%20de%20curs%20modul%2
03%20 -%20Monito rizarea%20ajutoarelor%20de%20stat.pdf
26Informații de pe http://poseidon01.ssrn.com/delivery.php?

21 De când a început acestă reformă, au fost adoptate multe măsuri în domeniul
ajutoarelor stat , obi ectivul fiind crearea unei transparențe mai mari cu privire la acordarea
acestor ajutoare.
S-a vizat și reducerea birocrației, fenomen cu care se confruntă mai multe state
membre ale Uniunii Europene sau o mai mare flexibilitate a legislației pentru ca a ceasta să
fie un instrument în vederea măririi eficienței măsurilor adoptate.

22 Capitolul 2
ANALIZA AJUTORULUI DE STAT ACORDAT ÎN ROMÂNIA ÎN
PERIOADA 2009 -2014

2.1. Analiza ajutorului național acordat în perioada 2009 -2014

Potrivit informațiilor furnizate de Consiliul Concurenței din România către Comisia
Europeană, țara noastră a acordat în perioada analizată ajutoare în următoarele domenii:
1. Pentru obiective orizontale de interes comun
 -pentru dezvoltare regională
 -pentru cercetare, dezvoltare și inovare
 -pentru protecția mediului (ce include ajutoarele pentru energie)
 -pentru IMM -uri ( inclusiv pentru capital de risc)
 -pentru cultură și conservarea patrimoniului
 -pentru crearea de noi locuri de muncă
 -pentru a pr omova exportul
2. Ajutoare de stat ce se acordă pentru obiective sectoriale
 -pentru salvarea -restructurarea întreprinderilor în dificultate
 -ajutoare pentru dezvoltare sectorială
 -ajutoare pentru producția de cărbune, închideri de mine, pentru producția de oțel,
construcții navale
 -ajutoarele pentru agricultură, piscicultură, acvacultură
 -ajutoare acordate pentru transport
Ajutorul de stat acordat în România conform raportărilor făcute de Comisia Europeană este:

Tabelul 2.1 . Ajutorul de stat în România în perioada 2009 -2014
2009 2010 2011 2012 2013 2014
Ajutor de stat total fără cel destinat
pentru căi ferate(1+2) acordat în România
în milioane euro 898,0 314,9 676,7 877,8 895,7 971,5
(1) Ajutor de stat fără cel din agricultură 210 214,4 404,6 644,1 859 848,3
Din care (pe obiective)
Ajutor pentru inchidere capacități de producție 0 0 0 40,3 33,8 33
Cultură 7,3 0,3 0,7 0,4 0,2 3
Angajări 0,2 0 0,1 0,2 0 0
Protecția mediului inclusiv energie
regenerabilă 0 0 243,8 487,9 638,1 605,3
Dezvoltar e regională 53,8 103,9 146,5 95,3 160,8 170,8
Salvare și restructurare 20,8 3,7 4,3 9,3 10,5 8,8
Cercetare și dezvoltare inclusiv inovare 30,8 35 4,3 8,9 11,4 25,6
Dezvoltare sectorială 90,1 65 0 0 4 1,3
Ajutor pentru IMM, inclusiv capital de risc 4 6,5 4,4 1,2 0,1 0,4
Training 0 0 0,6 0,6 0,1 0
Altele 2,9 0 0 0 0 0
(2) Ajutor în agricultură 688 100,5 272,1 233,7 36,8 123,2
Dezvoltare rurală și a agriculturii 688 100,5 272,1 233,7 36,8 123,2
Ajutor pentru transporturi(fără căi ferate)
Pentru transpor turi aeriene 17,5 3,7 3,4 9,3 10,5 9,1
Sursa: http://ec.europa.eu/competition/state_aid/scoreboard/index_en.html

23 Se observă faptul că ajutorul de stat total acordat în Rom ânia în perioada analizată a
avut o evoluție oscilantă, cea mai mică valoare fiind înregistrată în anul 2010, iar cea mai
ridicată în anul 2014.

Figura 2.1 . Evoluția ajutorului total de stat în România în perioada 2009 -2014
Sursa: r ealizat de autoare pe baza datelor din tabelul 2.1.

În ceea ce privește evoluția ajutorului de stat acordat în domenii ce nu au legătură cu
agricultura, aceasta este una crescătoare, până în anul 2013, după care în anul 2014 se remarcă
o mică scădere, c ea mai mică valoare acordată fiind de 210 milioane euro în anul 2009, iar
cea mai ridicată în anul 2013, de 859 milioane euro.

Figura 2.2 . Evoluția ajutorului de stat fără agricultură în România
în perioada 2009 -2014
Sursa: reali zat de autoare pe baza datelor din tabelul 2.1.

24
Pentru ajutorul acordat în agricultură se observă faptul că a avut cea mai mare valoare
în anul 2009, de 688 milioane de euro, iar în anul 2013 s -a acordat un ajutor a cărui valoare a
fost foarte mică în co mparație cu valoarea înregistrată în 2009,de doar 36,8 milioane de euro.

Figura 2.3 . Evoluția ajutorului de stat în agricultură în România
în perioada 2009 -2014
Sursa: realizat de autoare pe baza datelor din tabelul 2.1.

Pentru se ctorul transporturilor se observă faptul că în România s -au acordat ajutoare de stat
numai în domeniul transporturilor aeriene, celelalte tipuri de transport ( nu ne referim la căi
ferate), nebeneficiind de această facilitate.

Figu ra 2.4 . Evoluția ajutor ului de stat în transporturi în România în perioada 2009 –
2014
Sursa: realizat de autoare pe baza datelor din tabelul 2.1.

25 În ceea ce privește forma în care s -a acordat ajutor de stat în această perioadă,
prezentăm evoluția în urmă torul tabel:
Tabelul 2.2. Forma de acordare ajutor de stat
Milioane euro 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Participări 11,9 0 0 0 0 0
Grant 170,1 208,6 302,1 376,8 465,8 441,4
Garanții 8,5 3,7 3,4 6 7,2 5,5
Împrumuturi cu dobândă mică 16,6 0,3 0,7 3,7 3,5 6,4
Scutiri de taxe 2,8 1,8 98,5 257,6 382,4 395
Sursa: http://ec.europa.eu/competition/state_aid/scoreboard/index_en.html

Din tabel se observă faptul că ajutoarele d e stat cu cele mai mari valori acordate în
România au fost sub formă de grant și de scutiri de taxe.

Figura 2.5 . Evoluția ajutorului de stat sub formă de grant în România
în perioada 2009 -2014
Sursa: realizat de autoare pe baza da telor din tabelul 2. 2.

În ceea ce privește ajutorul acordat sub formă de grant, în anul 2009 s -a înregistrat cea
mai redusă valoare, de 170,1 milioane euro, iar în anul 2013 cea mai ridicată de 465,8
milioane euro.
În aceeași perioadă s -au acordat următ oarele scutiri de taxe:

26

Figura 2.6. Evoluția ajutorului de stat sub formă de scutiri de taxe în România în
perioada 2009 -2014
Sursa: realizat de autoare pe baza datelor din tabelul 2. 2.

În domeniile fără legătură cu agricultura, s tatele membre ale Uniunii Europene au
acordat mai mult ajutoare pentru obiectivele vizând dezvoltarea regională și protecția
mediului și energii regenerabile, reducându -se ajutoarele sectoriale.2720
Acest fapt s -a datorat noii concepții în domeniul ajuto arelor de stat ce își propune „
ajutoare de stat mai bine țintite și cu un potențial redus de distorsionare a concurenței”.
Unul dintre sectoarele cele mai vizate de modernizarea politicii de acordare a
ajutoarelor de stat este cel agricol, după cum se poa te vedea din publicarea rezultatelor privind
consultarea publică ce își propune revizuirea ajutoarelor de stat ce se acordă în sectorul
agricol și forestier.
Se dorește sprijinirea din punct de vedere financiar a IMM -urilor ce au activitate în
domeniul pr oducției agricole prin ajutoare ce se vor acorda în legătură cu dezvoltarea rurală,
sectorul forestier, gestionarea corectă a riscurilor și a situațiilor de criză .
În perioada de după criză, (2009 -2014) ajutoarele de stat pentru sectorul agricol s -au
diminuat în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, chiar și în cele care acordau
ajutoare de stat consistente în acest domeniu cum ar fi Franța.
În România ajutorul de stat pentru dezvoltare regională a avut următoarea evoluție:

27 Informații de pe
http://poseidon01.ssrn.com/delivery.php?ID=740102120112124031000093006080089098016073055036039026
09412109607506908903112402711105702111600 4010037021065024018008085098021041086005060042091
097112007002122069089062011064009093029097071014126120097094086089122122092006031006080006
094020093067069009&EXT=pdf

27

Figura 2.7. Evoluția ajutorului de stat pentru dezvoltare regională în România în
perioada 2009 -2014
Sursa: realizat de autoare pe baza datelor din tabelul 2. 2.

Se observă faptul că ajutorul de stat a avut cea mai mică valoare în acest domeniu în
anul 2009, de 53,8 milioane euro, iar cea mai mare valoare în 2014, de 170,8 milioane euro.
Ajutorul de stat în domeniul protecției mediului a avut o valoare destul de importantă
în perioada analizată, de la valoarea 0 în anii 2009 și 2010 când nu a fost a cordat, la 638,1
milioane euro în anul 2013, când s -a înregistrat valoarea maximă.
Această evoluție s -a datorat faptului că energia a devenit o preocupare din ce în ce mai
importantă a tuturor, deoarece se șt ie că resursele tradiționale sunt din ce în ce mai puține,
fiind necesară o adaptare la noile condiții.

Figura 2.8. Evoluția ajutorului de stat pentru protecția mediului și energie regenerabilă
în România în perioada 2009 -2014
Sursa: realizat de autoare pe baza datelor din t abelul 2. 2.

28
Un alt domeniu care a beneficiat de atenție a fost acela al firmelor care au solicitat ajutoare
pentru salvare și restructurare, după cum se observă din graficul de mai jos:

0510152025
2009 2010 2011 2012 2013 2014

Figura 2.9 . Evoluția ajutorului de stat pentru salvare și restructurare în România în
perioada 2009 -2014
Sursa: realizat de autoare pe baza datelor din tabelul 2. 2

Acest tip de ajutor a avut cea mai mare valoare în anul 2009 de 20,8 mii euro și cea
mai mică în anul 2010 de 3,7 mii euro
În ce ea ce privește ajutorul pentru IMM -uri, acesta a avut următoarea evoluție:

01234567
2009 2010 2011 2012 2013 2014

Figura 2.10 . Evoluția ajutorului de stat pentru IMMuri în România în perioada 2009 –
2014
Sursa: realizat de autoare pe baza datelor din tabelul 2. 2

Cea mai mare valoare a acestui tip de ajutor s -a înregistrat în anul 2010, iar cea mai
mică în anul 2013, când această valoare a fost neglijabilă.
Prezent ăm mai jos che ltuiala ca ajutor de stat ca procent din PIB în Uniunea Europeană

29

Figura 2.11 . Evoluția ajutorului de stat ca procent din PIB în anul 2014
Sursa : http://e c.europa.eu/competition/state_aid/scoreboard/index_en.html

Observăm că în România ajutoarele de stat au fost 0,65% din PIB, ceea ce reprezintă o
valoare medie la nivelul Uniunii Europene .
Menționăm faptul că în România, ca și în alte state membre ale U niunii Europene, nu s -au
acordat ajutoare de stat care să înlăture urmările crizei economice care a afectat recent
întreaga lume, ajutoarele de stat acordate fiind cele aferente unei situații normale.
Sectorul economic al companiilor cu capital privat a realizat în anul 2016 o analiză
proprie cu privire la ajutorul de stat acordat în acest domeniu, prin intermediul C onfederației
Naționale a Patronatului Român, analiză care a fost prezentată autorităților competente.2821
Menționăm faptul că sectorul priva t al economiei este în momentul actual foarte
important pentru România.

28 http://www.finantare.ro/analiza -cnpr-ce-ajutoare -de-stat-s-au-acordat -in-perioada -2007 -2015 -firmelor –
private.html

30 În această analiză se evidențiază faptul că beneficiarii principali ai ajutoarelor de stat
în acest domeniu au fost firme ce au capital privat străin, dintre care unele au fost înfiin țate
chiar în anul în care s -a acordat sprijinul.
Multe din aceste frme au profituri reduse, unele având chiar pierderi, iar obligațiile pe
care și le -au asumat în vederea creării unor noi locuri de muncă nu au fost îndeplinite.
Cifrele prezentate în ana liză vorbesc de la sine:
-în perioada 2007 -2015, 91 de firme au primit ajutoare de stat a căror valoare însumată este de
circa 730 milioane euro, 9 dintre cele mai mari ajutoare fiind acordate companilor cu capital
străin, 6 dintre acestea fiind pentru ind ustria constructoare de mașini.
Gradul de îndeplinire a indicatorului privind numărul de locuri de muncă ce s -au creat
a fost de 69,35%, la data de 31 decembrie 2014.
Ca urmare analiștii care au participat la acest studiu au constatat că acordarea
ajutoa relor de stat nu a avut un impact major în ceea ce privește rentabilitatea firmelor care au
beneficiat de ajutor .
S-au acordat în această perioadă ajutoare unor companii care nu aveau experiență pe
piața românească, iar rezultatele pozitive au întârziat să apară.
Companiile beneficiare de ajutor de stat , în mare majoritate nu și -au îndeplinit
obligațiile, privind crearea unor noi locuri de muncă, rentabilitatea acestora scăzând de la
4,51% la 3,84%.
Ca urmare, companiile românești ar dori acordarea ma i multor ajutoare firmelor
autohtone cu capital românesc, care merită în opinia lor o șansă de a se dezvolta.

2.2. Ajutoarele de minimis acordate în România

În domeniul ajutorului de stat sunt reglementate patru categorii de ajutor de minimis și
anume:2922
 Reglementarea generală Regulamentul CE nr 1407/2013 cu privire la aplicarea
articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor
de minimis
 Reglementarea cu privire la ajutoarele de minimis ce se pot acorda în sectorul
serviciilor de interes economic general (SIEG)
 Reglementarea privind ajutoarele de minimis ce se acordă în sectorul agricol și
forestier
 Reglementarea privind ajutoarele de minimis acordate în sectorul acvaculturii și
pisciculturii
Ajutoarele de minimis se acordă unei „întreprinderi unice” și care, însumate pe o
perioadă de 3 ani fiscali consecutivi (anul de bază și cei doi ani fiscali anteriori) sunt mai
mari de 200000 de euro( în cazul transportului rutier de marfă suma este de 100000 de
euro).
Aceste plafoane sunt aplicabile indiferent de forma îmbrăcată de ajutorul de minimis
ori de obiectivul care se dorește a fi atins și de fondurile din care este acordat.
Ajutoarele care nu se încadrează în plafon nu trebuie să se împartă pentru a putea fi
încadr ate în plafonul de minimis.

29Informațiile următoare provin de pe site -ul
http://www.ajutordestat.ro/documente/GHID%20PRIVIND% 20AJUTORUL%20DE%20STAT_1140ro.pdf

31 Ajutorul care se va plăti în mai multe tranșe va fi actualizat la valoarea pe care o avea
în momentul în care a fost acordat.
Rata dobânzii care se va folosi pentru actualizare este rata de referință care se aplica la
data cân d a fost acordat ajutorul , aceasta fiind rata de bază care a fost publicată pe site -ul
Comisiei Europene pentru fiecare dintre statele membre la care mai este adăugat 1%.
Atunci când firmele fuzioneză , trebuie stabilit dacă un ajutor de minimis nou
depășește plafonul care a fost stabilit prin reglementări , luându -se în calcul toate ajutoarele de
minimis care au fost acordate în mod legal în perioaa precedentă tuturor firmelor care
fuzionează, iar cele care au fost acordate legal rămân în mod legal acor date.
În situația în care o firmă se divide în două sau mai multe întreprinderi separate ,
ajutoarele sunt alocate firmei care a beneficiat de acestea înainte de separare, deci părții
pentru care a fost acordat acest ajutor.
Dacă acest criteriu nu poate fi respectat, ajutoarele vor fi acordate în mod proporțional
conform cu valoarea contabilă a capitalului social al noilor firme la data la care separarea va
produce efecte.

Tabelul 2.3. Evoluția nivelului și a dinamicii ajutorului de minimis î n România, î n
perioada 2009 -2012.
2009 2010 2011 2012
Ajutorul de minimis exprimat în :
– mii lei prețuri
curente 122.417,93 322.518,44 429.530,43 219.740,55
– mii euro prețuri
curente* 28.890,55 76.609,53 101.354,55 49.313,41
– mii lei prețuri
constante 2009** 122.417 ,93 305.126,24 390.482,21 190.581,57
Dinamica 100% 100,00 249,25 318,97 155,68
*calculat pe baza cursului mediu al leului în raport cu euro, sursa INSSE ;
* s-a utilizat deflatorul PIB pentru transformarea în prețuri constante 2009, sursa 2009
Sursa: Rap ort privind ajutoarele de stat acordate în România în perioada 2010 -2012, pag.81, , pe
http://www.renascc.eu/documente/Raport%202010%202012_842ro.pdf.
020000400006000080000100000120000
2009 2010 2011 2012

32 Figura 2.12 . Evoluția ajutorului de stat de minimis în România în perioada 200 9-2012,
exprimat în mii euro prețuri curente
Sursa: realizat de autoare pe baza datelor din tabelul 2. 3.

Din graficul anterior se observă faptul că ajutoarele de minimis au avut cea mai mică
valoare în anul 2009, de 28890, 55 mii euro, cea mai mare valoar e fiind înregistrată în anul
2011, de 101354,55 mii euro, în anul 2012 valoarea fiind mai scăzută din cauza finalizării de
către Ministerul Finanțelor Publice a schemei de ajutor de stat care era reglementată în HG nr
1164/2007 cu privire la acordarea de a jutoare de minimis pentru dezvoltarea ori pentru
modernizarea întreprinderilor.
În perioada analizată s -a încercat să se ofere oportunități în special întreprinderilor
mici și mijocii fiind acordate ajutoare care au o valoare de 369,4 mil lei pentru 816
întreprinderi , urmărindu -se următoarele obiective: 93023
– sprijinirea firmelor care au avut nevoie de sume mici în dezvoltarea sau mod ernizarea
activității pe care o desfășoară
– atragerea de forță de muncă din zonele limitrof e, utilizarea mai eficientă a res urselor
locale
– susținerea meseriașilor din zonele rurale și din micile orașe, oferindu -le oportunitatea de
a-și dezvolta afacerea
– sprijinirea întreprinderilor care au ca obiect de activitate domeniul serviciilor,
dezvoltarea sau modernizarea activității întreprinderilor prestatoare de servicii pentru a
se ridica la n ivelul standardelor europene, deoarece în acest domeniu România are
numeroase deficiențe
Schema de minimis prevede trei măsuri principale de acțiune în vederea realizării
obiectivelor care au fost stabilite, concretizate în :
1. Dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităților non -agricole, în
scopul creșterii numărului de locuri de mu ncă și a veniturilor adiționale, deoarece aceste
mici activități pot ocupa o parte din popul ația existentă în aceste zone
2. Dezvoltarea activităț ilor turistice în zonele rurale, care să contribuie la creșterea
numărului locurilor de muncă și a veniturilor alternative, precum și la creșterea
atractivității spațiului rural, turismul rural putând dev eni dacă este promovat o sursă
importantă de venit pentru statul român
3. Îmbunătățirea condițiilor de viața a le populației, asigurarea accesului la serviciile de
bază și protejarea moștenirii culturale și naturale din spațiul rural în vederea realizării
unei dezvoltări durabile , o condiție esențială pentru modernizarea satului românesc

În această perioadă s -au acordat măsuri de sprijin și pentru:
-Participarea firmelor la târguri și expoziții acest lucru realizându -se de către
Ministerul Economiei prin im plementarea unor programe ce au vizat mărirea
competiti vității produselor industriale
-Contragarantarea g aranțiilor finanțărilor ce au fost luate de microîntreprinderile,
întreprinderi le mici și mijlocii, de la bănci și instituții financiare nebancare
-Dezvoltarea și modernizarea activităților în ceea ce privește comercializare a
produselor și serviciil or de piață pentru firme , prin facilitarea acce sului la finanțare
-Accesul mai facil al întreprinderilor mici și mijlocii la garantare și creditare, prin
acordarea unei linii de credit cu dobând a subvenționată și/sau, parțial, de stat;
-Măsuri de sprijin care au fost acordate pe baza schemei transparent e de ajutor de
minimis denumită ,,Schema transparență de ajutor de minimis sub forma de

30 http://www.renascc.eu/documente/Raport%202010%202012_842ro.pdf

33 garanții de portofoli u de credite, ca parte integrantă a implementării inițiativei
JEREMIE în Romania’’.
-Protecția mediului înconjurător de către Administrația Fondului pentru Mediu
-Producția de film românesc de către Cent rul Național al Cinematografiei
-Sprijinirea microînt reprinderilor de către Ministerul Dezvoltării Regionale și
Administrației Publică;
-Ocuparea forței de muncă și formarea profesională de către Agenția Națională pentru
Ocuparea Forței de Muncă;
-Sănătatea și siguranța salariaților de către Ministerul Munci i, Familiei și Protecției
Sociale.
Ajutoarele cu cele mai semnificative valori s -au acordat sub forma granturilor,
subvențiilor alocațiilor și primelor, care sunt susținute și de către Comisia Europeană.

Tabelul 2.4. Ajutorul de minimis acordat în Români a, din fonduri de la bugetul
de stat, în perioada 2010 – 2012
2010 % 2011 % 2012 %
Ajutorul de minims, provenit din fonduri comunitare, exprimat în :
– Mii lei prețuri
curente 206.804,50 100 556.814,29 100 755.549,45 100
– Mii euro prețuri
curente* 49.123 ,38 131.389.20 169.557,78
Din care :
Ajutoare provenite din
Fondul European
Agricol pentru
Dezvoltare Rurală – mii
lei 153.184,90 74,07 406.142,33 72,94 225.226,20 29,81
Ajutoare provenite din
Fondul European
pentru Dezvoltare
Regională –mii lei 48.78 1,85 23,59 133.839,70 24,04 520/924,80 68,951,24
Ajutoare provenite din
Fondul Social
European – mii lei 4.837,75 2,34 16.832,24 3,02 9.398,42
*calculat pe baza cursului mediu anual al leului în raport cu euro, sursa INSSE.
Sursa: Raport privind ajutoar ele de stat acordate în România în perioada 2010 -2012, pag.87, pe
http://www.renascc.eu/documente/Raport%202010%202012_842ro.pdf.

34

Figura 2.13 . Evoluția ajutorului de stat de minimis în România în perioada 2010 -2012,
din fonduri de la bugetul de stat exprimat în mii euro prețuri curente
Sursa: realizat de autoare pe baza datelor din tabelul 2. 4

Se poate observa din datele prezentate în tabel faptul că pentru 2010 și 2011 cele mai
multe f onduri au fost atrase de Ministerul Agricu lturii pentru a dezvolta economia din mediul
rural, iar în 2012 ajutoare importante de minimis au fost acordate de Ministerul Dezvoltării și
Administrației Publice, pentru a realiza dezvoltarea microîntreprinderilor.

35 2.3. Impactul ajut oarelor de stat pentru zone libere

2.3.1. Conceptul de zonă liberă

O zonă de liber schimb este reprezentată de un ansamblu geografic și economic în care
nu este nici un obstacol în ceea ce privește schimbul de mărfuri și servicii, neexistând nici
taxe v amale, nici obstacole tarifare.3124
Zona liberă este “ un port, un aeroport ori o parte a teritoriului național în care
comerțul este liberalizat prin desființarea oricăror restricții cantitative sau vamale”
Regimul de zonă liberă în porturile românești de pe Dunăre are o veche tradiție32
25Se atestă în 1834 orașul Galați – port liber, în 1866 orașul Brăila – zonă liberă, iar
între 1870 și 1931 a funcționat în regim de zonă liberă portul Sulina.
Scopul înființării acestor zone libere era de a favoriza dezvo ltarea economiei
naționale datorită atragerii investițiilor de capital străin și de a dezvolta un sector de
producție orientat spre export.
O zonă liberă este definită de anumite caracteristici și anume:33
 amplasamentul zonei libere;
 statutul juridic și legislația aplicabilă;
 obiectul de lucru;
 activitatea;
administrarea
Amplasamentul zonei libere este de regulă restrâns la o suprafață de teren, delimitată
de frontiere naturale sau artificiale și care este localizată în apropierea sau în interiorul unei
căi de transport(port maritim sau fluvial, aeroport, cale ferată), prin care se tranzitează un
volum mare de mărfuri de export și import
Statutul juridic al zonei este reglementat datorită legilor și diferitelor acte normative,
ce permit accesul mărfur ilor în regim vamal liberalizat și fără restricții cantitative, cu condiția
ca acestea să nu fie prohibite în conformitate cu legislația țării respective.
Obiectul de lucru al zonei libere îl constituie bunurile care pot fi introduse în cadrul
acesteia, în special reexportul, cu scopul de a le prelucra pentru a rezulta alte produse pentru
export.
Activitatea ce se desfășoară în cadrul zonei include o gamă variată de operațiuni la
care sunt supuse mărfurile. Cele mai utilizate activități întreprinse sun t:
– Activități de restaurare a mărfii:
-Cântărire
-Sortare
-Asamblare(combinare)
-Ambalare
-Depozitare
– Activități industriale:
1.Prelucrare(activă sau pasivă)
2,Fabricare
3.Producție
4.Transformare
– Activități comerciale(marcare) și comercializare

31Integrarea economică”, cap.VIII, ed. Chișinău, 2001
32 Caraiani , Gheorghe – “Zonele libere ”, ed. Economic ă, București, 1995
33Informații de pe http://ww w.renascc.eu/
documente/prezentare%20Studiu%20de%20impact%20AS%20Zone%20Libere%20dec%202011_690ro.pdf

36 – Activităț i de cercetare și transfer de tehnologie
Administrarea activității zonei libere revine, de regulă, unui organ specializat –
Administrația(Autoritatea) zonei libere, pe baza unor norme de funcționare emise în baza
legislației specifice instituite de autorit ățile țării de reședință.
De-a lungul timpului, în România s -au delimitat 6 zone libere are au fost acceptate de
autorități și anume:
1.Zona Liberă Sulina -22 aprilie 1993 (175,5117 ha)
2. Zona Liberă Constanța Sud – 16 august (134,60 ha) și Zona Liberă B asarabi – 31
decembrie 1997 (11,4 ha)
3. Zona Liberă Galați – 26 aprilie 1994 (136,98 ha)
4. Zona Liberă Brăila – 22 iunie 1994 (110,6 ha)
5. Zona Liberă Giurgiu – 11 septembrie 1996 (262,81 ha)
6. Zona Liberă Curtici – Arad – 8 iunie 1999 (90 ha)
În zonele libere din România se acordă mai multe facilități cum ar fi:
Facilități vamale:
 mijloacele de transport, mărfurile și alte bunuri, ce provin din străinătate sau care sunt
destinate destinate altor țări, care se introduc în zonele libere sau se scot din z onele
libere, erau exceptate de la plata taxelor vamale.
 materialele și accesoriile românești care intră în zonele libere și care sunt folosite
pentru fabricarea unor bunuri erau scutite de taxe vamale, cu îndeplinirea tuturor
formalităților de export.
 bunurile românești care se utilizează pentru construcții, reparații și întreținerea de
obiective în teritoriul zonelor libere erau scutite de taxe vamale.
 bunurile dintr -o zonă liberă pot fi transportate în altă zonă liberă fără plata taxelor
vamale. Aceste bunuri pot fi tranzitate pe teritoriul vamal al României, cu respectarea
dispozițiilor legale .

Facilități fiscale:
Pentru bunuri:”mijloacele de transport, mărfurile și alte bunuri provenite din
străinătate sau destinate altor țări care se introduc în, sau se scot din zonele libere sunt
exceptate de la plata impozitelor”
Pentru activități:” desfășurate în zone libere, agenții economici sunt scutiți de plata
TVA -ului, a accizelor și a impozitului pe profit pe toată durata activității”.
Facilități comerciale:
– se pot concesiona sau închiria bunuri ce sunt proprietate publică sau privată a statului
ori a unităților administrativ teritoriale precum și activități/servicii publice de interes
național sau local, aflate în administrarea zonelor libere, în condițiile legii.
– capitalul și profitul pot fi transferate în străinătate la lichidarea sau restrângerea
activității desfășurate în zona liberă, după ce se plătesc toate obligațiile către statul
român și partenerii contractuali.

Ajutoarele de stat acordate operatori lor din zonele libere
Începând cu anul 2003 și până în prezent firmelor monitorizate din zonele libe re le-au
fost acordate următoarele ajutoare de stat:
-reducerea de la plata impozitului pe profit, unde s -a perceput o cotă de 5% din
profitul impozabil c are corespunde veniturilor din activitățile desfășurate pe bază de
licență, iar această măsură a fost valabilă până la data de 31 decembrie 2014;
-diminuarea redevenței pe care agenții economici o plătesc administrațiilor zonelor
libere în baza contractel or de concesiune încheiate cu acestea până la data de 1 iulie
2002, măsură ce a fost valabilă până la data de 31 decembrie 2011 .

37 În ceea ce privește beneficiarii de ajutor de stat, au fost un număr de 28 de beneficiari,
cei mai mulți înregistrându -se în Z ona Liberă Giurgiu, 17 beneficiari, în zona Liberă
Constanța au fost 5 beneficiari iar în celelalte zone câte 2 beneficiari .

Figura 2.14. Beneficiari ajutor de stat zone libere
Sursa: Ministerul Finațelor Publice

Tabelul 2.5 . Sectoarele de activitate î n care s -au acordat ajutoare de stat pentru zone
libere
Sectoare de
activitate Comerț Servicii Transport/depozitare/
Alte activitati anexe
transporturilor Constructii Industria
prelucratoare Total
Nr. agenți
economici din
care în: 11 7 6 2 2 28
Zona Libe ră
Arad 1 1 2
Zona Liberă
Braila 1 1 2
Zona Liberă
Constanta 1 2 2 5
Zona Liberă
Galati 1 1 2
Zona Liberă
Giurgiu 8 3 3 2 1 17
Sursa: Impactul economic și social al ajutoarelor de stat acordate agenților economici care operează în zonele
libere din România, București, decembrie 2011, pag. 15, pe
http://www.renascc.eu/documente/prezentare%20Studiu%20de%20impact%20AS%20Zone%20Libere%20dec%
202011_690ro.pdf

Zona liberă Giurgiu este p referată de cei care acordă ajutoarele de stat deoarece este
foarte aproape de capitală, zona în care se poate face desfacerea produselor fiind foarte
populată, deci piața potențială este mare, acesta fiind un mare avantaj pentru firmele din
sectorul comercial , care au obținut cele mai multe ajutoare, urmate de cel e din servicii .

38 Cele mai puține ajutoare s -au obținut în sectorul de construcții care a fost puternic
afectat de recesiune și de industria prelucrătoare, care nu stârnește deocamdată un interes
deosebit.

Figura 2.15. Beneficiari ajutor de stat (secto r de activitate)
Sursa: Ministerul Finațelor Publice

Intensitatea ajutorului de stat
Plafonul maxim ce poate fi acordat unei firme este de:
– 50% pentru întreprinderi mari;
– 65% pentru IMM -uri.

Tabelul 2.6. Repartiția beneficiarilor în funcție de intensitat e
Interval al
intensitatii Total intreprinderi Intreprinderi mari IMM -uri
29%-50% 11 3 8
51%-65% 17 0 17

Se observă faptul că cele mai multe ajutoare de stat au fost acordate IMM -urilor care
au beneficiat în principal de ajutoare cu o intensitate mare 51%-65%. Numărul total de IMM –
uri ce au beneficiat de ajutor este de 17 cu intensitatea de 51%-65% și 8 cu intensitatea de
29%-50%.
Pentru firmele mari au fost acordate doar 3 ajutoare cu intensitate de 29%-50%.
Efectele economice și sociale ale măsurilor de ajutor de stat
Efectele resimțite la nivelul companiilor

39 În urma implementării măsurilor de ajutor de stat în favoarea firmelor ce au activat în
zonele libere, întreprinderile beneficiare au considerat că a existat un efect pozitiv, enumerând
ca efecte stimulatoare:
 dezvoltarea companiei;
 diminuarea costurilor;
 maximizarea profitului;
 majorarea cash -flow-ului;
 diminuarea gradului de îndatorare față de bănci;
 permiterea continuării activității societății etc.
Există și câteva firme care s -au arătat nemul țumite de efectele măsurilor de sprijin,
considerându -le nesemnificative. Astfel efectele negative în urma implementării ajutoarelor
de stat au fost:
 s-a acordat circa 81% din totalul ajutorului de stat ce putea fi acordat ținând seama de
valoarea cheltuie lilor realizate cu investițiile în zona liberă;
 cifra de afaceri totală în scădere în intervalul 2007 -2010;
 perspectiva de majorare a numărului firmelor cu pierderi;
 18% dintre beneficiari au intrat în procedura de insolvență.

Efectele care au fost resim țite la nivelul sectorului și al regiunii în care își desfășoară
activitatea întreprinderile ce au primit ajutor:
 crearea unor noi locuri de muncă (59,54% personal în anul 2010 față de 2003)
 mărirea ariei de impozitare a veniturilor care au fost realizate;
 creșterea consumului populației;
 realizarea de noi investiții (14.225.891 USD)
 păstrarea sau susținerea activității firmelor din aval și din amonte, ce au lrgături cu
firmele ce au primit ajutor
 taxe și impozite plătite la bugetul de stat ( cca. 130,3 mil ioane USD în perioada 2003 –
2011, din care 8,3 milioane USD la bugetul local).
În urma implementări i măsurilor de ajutor de stat s -a costatat că s -au înregistrat atât efecte
pozitive cât și efecte negative la nivel național.
Efectele pozitive care au apăru t au fost următoarele:
-susținerea libe rei inițiative în zonele libere de pe tot teritoriul țării
-realizarea de investiții în zonă ca urmare a unor posibilități mai mari de dezvoltare a
zonei
-crearea de noi locuri de muncă, cu mențiunea că, per total, n umărul salariaților a
scăzu t la finele perioadei analizate, fapt care se datorează involuției generale a
economiei
-angajarea de personal califi cat( în proporție de peste 60%), ca urmare a posibilităților
de a califica mai multe persoane
-încasarea de taxe și impozite către bugetul de stat ( cuantumul ajutorului de stat
acordat reprezintă circa 5,60% din valoarea taxelor și impozitelor plătite).

Efecte negative:
-multe dintre companii care au fost beneficiare ale acestui tip de ajutor s-au bazat
exclusiv pe facilitățile fiscale acordate în zonele libere, solicitând menținerea acestora
și în perioada următoare fără a dori să caute identificarea și a altor măsuri de sprijin
care să le permită de zvoltarea afacerilor

40 -caracterul temporar al efectelor ajutoarel or de stat: 35% dintre agenții economici
intervievați s -au arătat hotărâți să renunțe la activitate după încetarea acordării
facilităților fiscal care li s -au acordat
-acordarea ajutorului de stat sub forma scutirii de la plata taxelor și impozitelor aduce
după sine, pentru furnizor, un cost ridicat de adm inistrare a schemei, comparativ cu
ajutoarele de stat sub formă de granturi
-nu s-a diversificat activitatea economică în zonele libere. Ponderea principală o au
activitățile de depozitare și comercializar e. Activitățile de producție nu dețin un
procent însemnat în totalul activităților pentru care Administrațiile Zonele Libere au
emis licențe;
-implicarea minimă a autorităților locale în demersurile de dezvoltar e a zonei datorită
lipsei de interes în aceas tă direcție
-măsurile de ajutor nu au atras inv estiții majore în zonele libere, așa cum s -ar fi
așteptat autoritățile

41 CONCLUZII

Lucrarea prezentă și -a propus să prezinte analiza ajutoarelor de stat din România, după
criza econo mică pe care a traversat -o întreaga lume.
România încearcă să respecte tendințele ce se manifestă la ora actuală în Uniunea
Europeană și anume limitarea ajutoarelor sectoriale și acordarea acestora în mod preponderent
pentru obiectivele orizontale, adică pentru cercetare –dezvoltare, sprijinirea întreprinderilor
mici și mijlocii , formare profesională și crearea unor noi locuri de muncă.
Pentru viitor, Uniunea Europeană are ca obiectiv să ofere mai multe scheme de ajutor
pentru întreprinderile mici și mij locii și să îndeplinească un rol social mai important prin
sprijinirea angajaților din categorii defavorizate, pentru care există o discriminare importantă
pe piața muncii, acest sprijin constând în oferirea mai multor oportunități de formare și
reconversi e profesională a acestora.
Vor fi sprijinite și microîntreprinderile, deoarece se consideră că în afacerile de mici
dimensiuni ar putea lucra mulți oameni care nu își găsesc un loc de muncă la firmele de
dimensiuni mai mari.
Din urmărirea evoluției acord ării ajutoarelor de stat în România se constată că în
ultima perioadă a devenit foarte important să se acorde ajutoare pentru domeniul protecției
mediului și al energiei, volumul cel mai mare de ajutoare fiind direcționate către acest
domeniu.
Se poate sp une chiar că evoluția în acest domeniu este spectaculoasă, în anii 2009 și
2010 nefiind acordat nici un ajutor de acest tip, pentru ca în 2014 să fie de 605 milioane euro.
Dezvoltarea regională a fost un alt domeniu ce a beneficiat de fonduri importante,
valoarea acestor ajutoare triplându -se din anul 2009 până în anul 2014, investiții mai mari
dorind să fie realizate în regiunile a căror dezvoltare nu corespunde standardelor existente în
Uniunea Europeană, regiuni care au cele mai mari probleme din punct de vedere social, în
România Moldova fiind una dintre cele mai afectate zone.
În aceste regiuni lipsa unor oportunități reale ca oamenii să își câștige traiul zilnic
duce la sărăcie uneori extremă, care se răsfrânge și asupra generațiilor următoare, aband onul
școlar fiind o problemă des întâlnită.
Tot din analiza ajutoarelor acordate, se observă faptul că pentrru cultură au fost alocați
extrem de puțini bani în această perioadă, deoarece în acest sector lipsa unor proiecte viabile
pentru care să se solici te sprijin este o realitate tristă.
Educația și cultura ar trebui să devină o prioritate nu numai la nivel declarativ pentru a
se câștiga capital electoral și pentru a se obține mai multe voturi, ci pentru faptul că
îmbogățirea oamenilor din punct de vede re spiritual este necesar să fie importantă pentru orice
guvern.
Se poate spune că în perioada analizată s -a făcut mai mult pentru a se sprijini IMM –
urile, însă acest sprijin este departe de necesitățile existente, care sunt destul de mari.
Deși o parte din ajutorul acordat de stat a revenit acestor întreprinderi, există acuzații
că sunt favorizate la acordare unele firme, introducerea electronică a datelor pentru schemele
de ajutor accesibile fiind contestată vehement în mai multe ocazii datorită blocări i sistemului.
În aceste condiții, este normal ca unele întreprinderi să se plângă și să se considere
nedreptățite și să ceară ca să poată și ele să aibă acces la fondurile care sunt alocate acestui
scop.

42 În ceea ce privește ajutorul de stat acordat pentr u agricultură, se observă că acesta a
avut valori mari la începutul perioadei, pentru ca valoarea lui să scadă treptat, aceasta fiind o
tendință nu numai în România, ci pe plan european.
Se spoate spune însă că acest fapt nu este privit cu ochi buni de că tre fermieri, care
sunt loviți în fiecare an de diverse calamități ce îi împiedică să obțină o recoltă care să le ofere
un trai pe măsura muncii pe care o depun.
Din analiza ajutorului de stat, reiese faptul că după criza economică, România nu a
solicitat Uniunii Europene scheme de ajutor pentru sectorul financiar bancar, în această
situație fiind și alte state cum ar fi Bulgaria, Estonia, Malta.
Ajutoarele de minimis acordate în România au avut o valoare destul de importantă în
anul 2012, deoarece organi zațiile ce furnizează acest tip de ajutor au înțeles importanța pe
care o are acest ajutor pentru dezvoltarea mediului economic .
Acestea au provenit preponderent din fonduri comunitare, care au depășit volumul
ajutoarelor ce au fost acordate din bugetul de stat în anul 2012.
La nivelul întregii Uniuni Europene s -au acordat mai puține ajutoare din 2009 până în
2012, iar din 2012 situația a început să revină la normal după ce țările membre au început să
resimtă din ce în ce mai puțin efectele crizei.
În ultimul an din perioada analizată ajutoarele acordate au fost de 0,65% din PIB, o
valoare medie pentru cele acordate în Uniunea Europeană.
Ajutoarele acordate pentru zonele libere au fost cele mai numeroase în zona Giurgiu,
care beneficiază de faptul că es te în apropierea capitalei, unde este un centru important al
afacerilor din România.
Această zonă beneficiază și de o infrastructură mai bună comparativ cu celelalte și de
resurse mai importante, mai multe firme cu potențial desfășurându -și activitatea în acest
perimetru.
Studiind presa care se ocupă de problemele specifice zonelor libere am constatat că
există solicitări din patea Brașovului pentru crearea unei zone libere în acel perimetru, această
zonă putând aduce numeroase beneficii după cum susțin i nițiatorii acestui proiect.
Însă se poate spune că tendința în acest moment pe plan european este restrângerea pe
cât este posibil a acestor zone, care au facilități destul de importante comparativ cu zonele
învecinate.
Ajutoarele de stat pentru zonele l ibere au avut un impact pozitiv asupra zonelor,
datorită realizării unor noi investiții în zonă care au atras crearea unor noi locuri de muncă și
angajarea unui personal calificat.
Efectele nu au fost numai pozitive, deoarece există mulți aganți economici care se
bazează pe continuarea acestui sprijin pe o perioadă îndelungată, neluând în calcul faptul că
trebuie și ei să depună eforturi pentru ca activitatea să fie eficientă.
Se poate deci afirma că ajutorul de stat a reprezentat un sprijin important pe ntru
firmele care au știut cu adevărat să se dezvolte prin utilizarea lui.

43 BIBLIOGRAFIE

1.Avrămescu Tiberiu, Economie Europeană , Ed.Sitech, Craiova,2010

2.Bâldan Cristina, Politica europeană a concurenței , Ed.Sitech, Craiova,2011

3. Bâldan Cristi na , Ungureanu Emilia , Concurență și Prețuri , Editura Sitech, Craiova, 2008

4. Caraiani Gheorghe – “Zonele libere ”, ed. Economic ă, București, 1995

5. Ciurea Ion , Nieuwkerk Ioana , Politica europeană a concurenței , Editura Universității din
Pitești, 2006

6. Gavrilă Ilie, Gavrilă Tatiana, Popescu Anisia, Mediul concurențial și politica Uniunii
Europene în domeniul concurenței , Editura Economică, București, 2006

7. Moșteanu Tatiana , Prețuri și Concurență, Editura Universitară , București, 2005

8. Moștean u Tatiana, Concurența . Abordări teoretice și practice , Editura Economică,
București, 2000

9. Oprescu Gh, Atanasiu I, Papatulică M, Prisecaru P, Politica de control al ajutoarelor de
stat acordate în sectoare specifice -Industria cărbunelui, siderurgie, construcții de nave,
industria autovehiculelor, Institutul European din România, București, 2004

10.Pilan Ciprian , Ajutorul de stat –afaceri cu bani publici , Editura Universul Juridic,
Bucuresti, 2010

11.Prisecaru P, Ciprian Pilan, Ajutorul de stat –afaceri cu bani publici , Editura Universul
Juridic, Bucuresti, 2010

12.http://www.ajutordestat.ro/documente/GHID%20PRIVIND%20AJUTORUL%20DE%20S
TAT_1140ro.pdf

13. www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=20412

14.http://www.anfp.gov.ro/R/Doc/2014/Proiecte/Proiect%20ajutoare%20stat/Suport%20de%
20curs%20ajutor%20de%20stat%20 -%20Mo dul%202.pdf

15. Fondurile europene și ajutorul de stat, Concurența – Studii și cercetări privind protecția
concurenței economice – Buletin al DMT – an.iii, nr.1 -2 (5 -6) sept.2008,
www.consiliulconcurenței.ro .

16.http://www.anfp.gov.ro/R/Doc/2014/Proiecte/Proiect%20ajutoare%20stat/Suport%20de%
20curs%20ajutor%20de%20stat%20 -%20Modul%201.pdf
18.http://www.ajutordestat.ro/documente/Commission%20adopts%20new%20de%20minimis
%20rules%20RO_782ro.pdf.

44 17.http://www.a nfp.gov.ro/R/Doc/2014/Proiecte/Proiect%20ajutoare%20stat/Suport%20de%
20curs%20modul%203%20 -%20Monitorizarea%20ajutoarelor%20de%20stat.pdf

18. http://poseidon01.ssrn.com/delivery.php ?

19. http://ec.europa.eu/competition/state_aid/scoreboard/index_en.html

20.http://www.finantare.ro/analiza -cnpr-ce-ajutoare -de-stat-s-au-acordat -in-perioada -2007 –
2015 -firmelor -private.htm