PORTRETUL POLITICIANULUI ÎN PRESA SCRISĂ Student, Bulbașa Delia Alexand ra 2 CUPRINS CAPITOLUL I Delimitări conceptuale… [612743]

LUCRARE DE LICENȚĂ
PORTRETUL POLITICIANULUI ÎN PRESA SCRISĂ

Student: [anonimizat]

2

CUPRINS

CAPITOLUL I Delimitări conceptuale ………………………….. ………………………….. …………….. 3
1.1 POLITICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 3
1.2 POLITICIAN ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 6
1.3 PRESA SCRISĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 7

3
CAPITOLUL I
Delimitări conceptuale

1.1 POLITICĂ
“Politica e un pendul ale cărui balansuri între anarhie și tiranie sunt întreținute de iluzii
revigorate în permanență.” ( Albert Einstein 1937)
Politica este știința și practica de guvernare a unui stat și reprezintă sfera de activitate
social -istorică ce însumează relațiile, orientările și manifest ările care apar între diversele
categorii și grupuri sociale, între partidele politice, între națiuni , în vederea emancipării
conceptelor proprii, în lupta pentru put ere sau supremație ideologică. Deși termenul este
folosit în general în legătură cu actul de guvernare, el poate fi indentificat în toate
interacțiunile grupurilor umane1.
Politica poate semnifica și orientarea, activitatea și acțiunea unui partid (sau a unor
grupări), exercitată în domeniul guvernării problemelor interne sau externe. Sub acest sens,
ea poate fi asimilată ideologiei partidului .
 GENEZA POLITICULUI
Activitatea politică s -a născut pe o anumită treaptă de evoluție a colectivității umane
în condițiile în care produsul muncii colective depășea necesarul de consum și exista
posibilitatea acumulării unor bunuri în interes privat.Această stare de lucruri diferită de starea
anterioară a dat naștere la opoziție a unor membri ai colectivității, născându -se lupta dintre
cei ce posedă și cei ce nu posedă. Miza fi ind bunurile acumulate, existau două posibilități: fie
repartiția se făcea just, fie se iniția lupta pentru menținerea stării create de această
diferență.Odată intrată în logica luptei colectivitatea se scindează fiecare parte dorind a
instaura raporturi f avorabile sieși prin intermediul forței ce începe să se structureze ierarhic
ca grup armat, dând naștere germenului statului.Odată apărut elementul statal, cei mai

1 https://ro.wikipedia.org/wiki/Politic%C4%83 , Accesat la data de 10.04.2019

4
inteligenți dispuneau de intrumentul social ce garanta regulile de comportament a
subgrupuri lor și indivizilor componenți ai comunității, în conformitate cu scopurile
proprii.Ulterior, întreaga activitate politică s -a defășurat în jurul instrumentului puterii, adică
a statului, ca acaparare a aparatului statal, ca subordonare și meținere în subor dine a
sistemului statal2.
 COMPOZIȚIA SISTEMULUI POLITIC
Privit din punctul de vedere sistemic politicul este un subsistem al sistemului social și
conține următoarele părți componente: instituțiile, organizațiile p olitice și conștiința politică .
Instituțiile politice sunt instituții prin intermediul cărora se exercită puterea.Prima
instituție politică este statul ca instrument social organizat.Partidele constituie instituția care,
deținănd dreptul de conducere a statului, poate transpune în practică programul de acțiune
propriu.
Organizațiile politice sunt grupurile umane formale și informale (ne oficiale) care
reprezintă și categorii sociale mai largi, care exercită influențe, presiuni, propagandă sau
agitații în favoarea sau în defavoarea partidelor cu acces la conducerea statului.
Clasele sociale politizate constituie un alt element al sistemului politic, devenind active
în special în perioadele de conflict politic, fiind capabile să exercite influența pentru deținerea
puterii în stat, fie formal, prin vot, fie informal – prin forță.
Conștiința politică există simultan pe mai m ulte nivele de structurare și anume
psihologia individuală politică, ca formă comună a conștiinței politice și ca formă structurată
a conștiinței politice.
Conștiința politică de nivel psihologic constă în cunoștințe politice rudimentare,
locale,in terese politice minore,norme cu aplicație redusă, sentimente politice specifice.
Conștiința politică comună este dominată de cunoștințe politice relativ stabile, interese
comune structurate ale grupurilor, norme politice interiorizate prin experien ță colectivă.
Conștiința politică comună servește acțiunilor de grup politic bazal.

2 http://www.stiucum.com/management/management -general/Managementul -politic –
terminolo44719.php , Accesat la data de 10.04.2019

5
Conștiința politică structurată superior se prezintă ca o concepție politică unitară despre
societate ca total și ca o doctrină politică ce convertește ideile concep ției privitoare la stările
de fapt în norme generale de acțiune pentru schimbarea ordinii sociale în conformitate cu
interesele clasei reprezentate. În continuarea acestor forme structurate există programul
politic, parte integrantă a conștiinței politice, care vizează direct înfăptuirea concretă a
scopurilor fundamentale ale clasei politice reprezentate.2

 INSTITUȚIILE POLITICE
Institutiile politice reprezinta acea parte a sistemului politic, care indica gradul de
organizare politica a societatii la un moment dat.
La modul general, institutiile sunt "procesualitatile care rezulta din încercarea de
reglare explicita a relatiilor dintre oamenii care concura la obtinerea unei anumite finalitati".
Daca finalitatea este politic a, atunci institutiile au evident un caracter politic.
Institutiile politice au rolul de a stabili pentru individ anumite reguli de conduita, de a
aprecia atitudinea acestuia în functie de criterii specifice si de a sanctiona comportamentul
indezirabil, determinându -l astfel sa se înscrie pe traiectoria stabilita prin criteriile si regulile
prescrise3.
 ACȚIUNEA POLITICĂ
Actiunea politica exprima ansamblul comportamentelor evidente, observabile si cu relevanta
politica prin care se manifes ta cetateanul, grupul socia l si comunitatea umana4.
Finalitatea a tot ceea ce presupune politicul (relatii politice, institutii politice si
constiinta politica) se materializeaza în actiune politica.
Componentele sistemului politic se afla într -o strânsa legatura, asigurând functionarea
acestuia ca modelator al vietii sociale, ca organizator si conductor.

3 http://www.stiucum.com/management/management -general/Managementul -politic –
terminolo44719.php , Accesat la data de 10.04.2019
4 http://www.scritub.com/stiinta/stiinte -politice/Ce -este-politica2132221206.php , Accesat la
data de 10.04.2019

6
Politicul trebuie sa fie un sistem dinamic, sa se reorganizeze în permanenta în functie
de nevoile sociale, fie ele indiv iduale, de grup sau generale.4

1.2 POLITICIAN
Politician sau om politic este o persoană cu un rol important în activitatea politică
reprezintă ocupația celui care își desfășoară activitatea principală în acest domeniu5.
 IDENTITATE
Politicienii sunt oameni care sunt activi din punct de vedere politic, în special în
politica de partid. Pozițiile variază de la birourile locale la birourile executive, legislative și
judiciare ale guvernelor regionale și naționale. Unii ofițeri de poliți e aleși, cum ar fi șerifii,
sunt considerați politicieni.

 CALIȚĂȚI
Conform lui Max Weber, un bun politician trebuie să aibă trei calități:
 pasiune
 sensul răspunderii
 sensul proporției

Conform fostei senatoare australiene Vicki Bourne calitățile necesare sunt:
 să fie modest
 să fie agreabil
 să gândească strategic
 să se specializeze

5 https://ro.wiki pedia.org/wiki/Politician , Accesat la data de 20.04.2019

7
 să aibă țeluri clare, care pot fi atinse
 să înțeleagă problemele
 să asculte de părerea altora
 să știe să spună „nu” într-un mod plăcut și respectuos
 să-și înțeleagă instituția
 să câștige respectul celorlalți

Conform lui Lee Hamilton fost membru al Congresului SUA, unele dintre aceste calități sunt:
 să fie onest
 să fie energetic și să aibă putere de concentrare
 să fie ambițios
 să știe cum să folosească sistemul pentru a obține rezultate
 să-și cunoască limita puterii
 să se vadă în perspectivă
 să îi placă să discute cu oricine oriunde și să știe bine cum să comunice mesajul
 să știe să facă concesii6.
1.3 PRESA SCRISĂ
Presa scrisă este cel mai vechi și mai divers domeniu din mass media. Aceasta
cuprinde:
– ziare, numite și “ gazette, jurnale ” sau “ cotidiene “. Au apariție zilnică. Rolul lor este de a
ține publicul la curent cu cele mai noi evenimente. După aria în care sunt difuzate, se disting
“ gazette centrale, regionale “ sau “ locale “. după felul informațiilor, majoritatea sunt cu
profil general; altele sunt specializate în știri sportive, economice, mondene7.

6 https://ro.wikipedia.org/wiki/Politician , Accesat la data de 20.04.2019
7http://www.referat.ro/referate_despre/presa_scrisa_definitie.html?fbclid=IwAR3JJDm3UI8a
2TUoJa_S7E_ap -pCrfBroJsP9aAXDfd3P_zUUtP8oxvyCXU , Accesat la data de 22.04.2019

8
Mass media – presa scrisă, mi jloace audiovizuale și sisteme multimedia – Totodată,
mass media pune în circulații opinii și puncte de vedere cu privire la evenimentele de interes
public. Nu în ultimul rând, presa informează cetățenii asupra modului în care funcționează
instituțiile sta tului. Din acest motiv, presa a fost supranumită “ a patra putere “ în stat.

 PRESA, A PATRA PUTERE ÎN STAT
Prin presă se înțelege totalitatea modalităț ilor d e comunicare care pot ajunge la un
numă r foarte mare de oameni . Presa este o formă de exprimare a libertății de gâ ndire care
contribuie la formarea opiniei publice. Ea contribuie la schimbul de idei ș i pluralismul de
idei.
Presa s -a manifestat în decursul timpului în funcție de posibilităț ile de comunicare
pe car e le ave au oamenii la un moment dat. Noțiunile de spațiu și timp sunt noțiuni cheie î n
analiza istoriei mo dului de transmitere al informaț iilor.
La început, î naint e de apariț ia tiparului in formația circulă pe cale orală .
Reprezentanții put erii politice ș i administrative transmiteau hotărârile, înștiințările pe cale
orală , prin viu grai; oamenii erau chemați în mijlocul cetătii, în pieț ele publice pentru a li se
comu nica diverse lucruri: hotărâ ri legislative (taxe, biruri pe care le aveau de platit etc.),
procl amarea unor titluri nobiliare, înștiință ri privind victoria sau dimpotrivă înfrângerea în
razboi etc. Informația circula în comunități restrâ nse.
Odată cu apariț ia tiparului, la mijlocul secolului al XV -lea, comunicarea î ntre
oameni începe să se extindă . Exista începâ nd cu acest moment p osibilitatea de a stoca
informația, de a o multiplica și de a o răspâ ndi8.

 CLASIFICAREA PRESEI
Există mai m ulte criterii de clasificare a presei scrise :
a). Periodicitatea – publicații cotidiene, săptămâ nale, lunare, trimestriale, anuale. Există ș i
formule hibrid, gen publicat ii bisăptămâ nale, bilunare.
 cotidienele pot avea șase ediții pe săptămână sau șapte, plus ediția de duminică.

8 http://www.referat.ro/referate/Presa_a_patra_putere_in_stat_3329.html , Accesat la data de
22.04.2019

9
b). Tirajul – depinde de dimensiunile populației unei țări, de suprafața acesteia, de gradul de
alfabetizare, de dezvoltarea celorlalte forme de media .
 cel mai mare tiraj din lume revine cotidianului japonez Yomuri Shimbun, cu un total
de 14,5 milioane de exemplare pe zi, iar in Europa cotidianului german Bilt Zeitung
c). Format – format de ziar (A2), de săptămânal („tabloid” A3), de revistă (A4) sau chiar mai
mic. Aceste dimensiuni, derivate inițial din cerinț e tipografice, au devenit acum mă rci ale
anumitor formule -tip de presă – scrisă .
d). Aria de difuzare – publicații cu circulație locală (cele din mar ile aglomeraț ii urbane sunt
numite „metropolitane”), regională, națională și internațională .
 din perspectiva prestigiului, a tradiț iei sau a importanței politice, titlur ile cele mai
reprezentative pentru o țară sunt cele cu circulația internaționale, dar din perspectivă
economică, tiraje ș i venitu ri, adesea titlurile cu circulație regională sunt mai importante. Cele
mai importante titluri, f ie ele naț ionale sau regionale, din Germania sunt Westdeutsche
Allgemeine, Freie Presse, Frankfurter Allgemeine Zeitung, Die Welt; in Franta Ouest –
France, La Voix du Nord, Le Figaro, Le Monde, France Soir, Liberation; in Italia Corriere
della Sera, La republica, La Stampa; in SUA New York Times, Washington Post, Chicago
Tribune .
e). Conț inut- publicaț ii generaliste sau specializate.
 majoritatea cotidienelor sunt gene raliste. Există însă și excepț ii semnificative,
cotidiene specializate, de mare circulație, cum ar fi cele spor tive- La Gazzetta dello Sport,
L’Equipe; economice – Financial Times, Handelsblatt, Wall Street Journal; confesionale – La
Croix, Christian Science Monitor, etc.
f). Natura materialelor difuzate – publicatii „de calitate” si altele „populare”.
 cele „de calitate” abordează subiecte cu impact social major – evenimente politice ale
vieții naționale sau internaționale, situații economice și sociale – și mențin un ton neutru
echilibrat.
 cele „populare” atacă î n deosebi subiectele de tip senzațional – întâmplări legate de

10
viața personală a vedetelor sau a oamenilor politici – și promovează un stil afectiv bazat de
narațiuni, cu unghi de abordare de tip senzațional, pe exagerări, pe aluzii, pe afirmații
nedemonstrate9.

9 http://www.referat.ro/referate/Presa_a_patra_putere_in_stat_3329.html , Accesat la data de 23.04.2019