Delia Nicoleta Pop DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ [612721]
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA: IN GINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ
PROIECT DE DIPLOMĂ
Absolvent: [anonimizat]:
Lector Dr. Vasile Mihai CUCERZAN
CLUJ -NAPOCA
2018
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA:
INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ
PROIECT DE DIPLOMĂ
DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A
COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
Absolvent: [anonimizat]:
Lector Dr. Vasile Mihai CUCERZAN
CLUJ -NAPOCA
2018
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
1
CUPRINS
REZUMAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 4
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 6
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 7
PREZENTARE GENERALA A COMUNEI VALEA IERII ………………………….. ……………………. 7
1.1 Scurt istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 7
1.2. Amplasare geografica ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 7
1.3. Relieful ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 9
1.4. Reteaua hidrografica ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 10
1.5. Arii naturale si situri naturale, de interes comunitar in comuna ………………………….. ………… 11
1.5.1. Acumularea Bondureasa ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 11
1.5.2. Valea Ierii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 12
1.5.3. Valea Soimului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 13
1.5.4. Situl de interes comunitar Somesul Rece ………………………….. ………………………….. …….. 13
1.5.5. Situl de interes comunitar – Muntele Mare ………………………….. ………………………….. ….. 13
1.5.6. Situl de interes comunitar – Valea Ierii ………………………….. ………………………….. ………. 14
1.6. Clima, soluri si resurse naturale ………………………….. ………………………….. ……………………….. 15
1.6.1.Clima ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 15
1.6.2 Solurile ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 16
1.6.3. Resurse le naturale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 17
1.7. Vegetatia si fauna ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 17
1.7.1. Vegetatia ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 17
1.7.2. Fauna ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 19
1.8. Resursele forestiere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 19
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 23
INFRASTRUCTURA COMUNEI VALEA IERII ………………………….. ………………………….. ……. 23
2.1. Retea rutiera, transport si utilitati ………………………….. ………………………….. ……………………… 23
2.1.1. Reteaua rutiera ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 23
2.1.2. Transport ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 24
2.1.3. Retele de utilitati ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 24
2.2. Sănătate publică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 26
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
2
2.3. Asistență socială ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 26
2.4. Mediu social si cultural ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 27
2.4.1. Educația școlara ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 27
2.4.2. Cultura ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 27
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 28
POPULAȚIA ȘI ECONOMIA COMUNEI VALEA IERII ………………………….. ……………………. 28
3.1. Populația ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 28
3.2 Dezvoltarea economică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 31
3.2.1 Economia ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 31
3.2.2.Agricultura ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 35
3.2.3.Turismul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 36
3.2.4.Oportunități de dezvoltare economică ………………………….. ………………………….. ………….. 40
CAPITOLUL IV ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 41
ANALIZA SWOT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 41
4.1. Date generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 41
4.2. Date specific ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 42
4.2.1 Cadru geografic, protecția mediului și zone protejate. ………………………….. ………………… 42
4.2.2. Agricultură, zootehnie, meșteșuguri și artizanat. ………………………….. ………………………. 43
4.2.3. Silvicultură, vânătoare și pesc uit sportiv; ………………………….. ………………………….. ……. 44
4.2.4. Turismul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 45
4.2.5. Educație ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 47
4.2.6. Administrația publică locală. ………………………….. ………………………….. ……………………… 48
4.2.7. Infrastructură, servicii publice și energie ………………………….. ………………………….. …….. 49
4.2.8. Mediul de afaceri ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 50
4.2.9. Sistemul de sănătate și asistența socială ………………………….. ………………………….. ………. 51
4.2.10. Mediu social și societatea civilă ………………………….. ………………………….. ……………….. 51
4.2.11. Protecția civilă și serviciile de urgență ………………………….. ………………………….. ………. 52
4.2.12. Sport si recreere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 53
4.2.13. Cultură și spiritualitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 53
CAPITOLUL V ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 55
STRATEGIA SOCIO – ECONOMICĂ DE DEZVOLTARE A COMUNEI VALEA IERII ….. 55
5.1. Scurta viziune asupra comunei ………………………….. ………………………….. …………………………. 55
5.2. Obiectivele de indeplinit ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 61
5.2.1 Protecția mediului în zonele naturale protejate și zonele limitrofe. ………………………….. . 62
5.2.2. Dezvoltarea agriculturii, zootehniei, mește șugurilor și artizanatului ………………………… 63
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
3
5.2.3. Dezvoltarea silviculturii, a pazei și protecției vânatului și peștilor ………………………….. . 64
5.2.4. Dezvoltarea turismului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 65
5.2.5. Dezvoltarea sistemului educațional ………………………….. ………………………….. …………….. 67
5.2.6. Eficientizarea administrației publice ………………………….. ………………………….. …………… 68
5.2.7. Dezvoltarea infrastructurii, serviciilor publice și diversificarea surselor de energie …… 68
5.2.8. Dezvoltarea mediului de afaceri ………………………….. ………………………….. …………………. 70
5.2.9. Dezvoltarea sistemului de sănătate și a asistenței sociale ………………………….. …………… 71
5.2.10. Dezvoltarea mediului social și a societății civile ………………………….. …………………….. 72
5.2.11. Dezvoltarea Protecției civile, a Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență ……… 73
5.2.12. Dezvoltare a sportului și a facilităților pentru recreere ………………………….. …………….. 74
5.2.13. Dezvoltarea culturală și spirituală ………………………….. ………………………….. …………….. 75
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 81
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 82
Anexa 1 – Chestionar socio -economic ………………………….. ………………………….. …………………….. 84
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
4
DEZVOLTAREA SOCIO – ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII,
JUDEȚUL CLUJ
Delia Nicoleta POP, Lector Dr. Vasile Mihai Cucerzan
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară,
Facultatea de Horticultura
Str. Mănăștur, Nr. 3 -5, 400372,
Cluj-Napoca, România;
delia_paula1340 @yahoo.com
REZUMAT
Comuna Valea Ierii se află de câțiva ani într -o perioadă de declin economic, social,
demografic, cultural, spiritual, dar și în ce privește grija pentru protecția mediului natural. Pentru
a depăși acest declin accentuat de la an la an comunitatea trebuie s ă se organizeze și să lucreze în
echipă, strategic, cu priorități asumate de către administrația publică locală, după consultarea
populației pentru a se implementa acele proiecte care sunt benefice pentru comunitate, cel puțin
într-unul din aceste zone de declin, dar fără a le afecta negativ pe celelalte. Pentru implementarea
procesului de dezvoltare durabilă dorit de comunitate, după cum a rezultat în urma completării
chestionarelor, este nevoie de elaborarea unei analize diagnostic și planuri strategice c are să se
încadreze în viziunea comunității.
Atinge rea obiectivului general se poate realiza cu sprijinul a o serie de obiective specifice
care doar corelate cu respectarea unor principii europene, precum dezvoltare durabilă, societatea
informațională, eg alitate de șanse și cooperare transfrontalieră vor putea conduce la
implementarea intervențiilor in comuna, respective dezvoltarea acesteia pe toate planurile:
economic, social,cultural si de protejare a mediului inconjurator.
CUVINTE CHEIE: dezvoltare du rabilă, obiective.
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
5
THE SOCIO -ECONOMIC DEVELOPMENT OF THE VAL EA IERII COMMUNITY,
CLUJ COUNTY
Delia Nicoleta POP, Lect . Dr. Vasile Mihai Cucerzan
University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine,
Faculty of Horticulture
Str. Mănăștur, Nr. 3-5, 400372,
Cluj-Napoca, Romania;
delia_paula1340@yahoo.com
SUMMARY
Valea Ierii commune has been in a period of economic, social, demographic, cultural, spiritual
decline, but also in terms of care for the protection of the natural environment. To over come this
year-on-year decline, the community needs to organize and work strategically with local
government priorities, after consulting the population to implement those projects that are
beneficial to the community, at least in one of these areas of dec line, but without adversely
affecting others. In order to implement the sustainable development process desired by the
community, as a result of completing the questionnaires, it is necessary to develop a diagnostic
analysis and strategic plans that fit in to the community's vision.
Achieving the overall objective can be achieved with the support of a number of specific objectives
that only correlate with the observance of European principles such as sustainable development,
information society, equal opport unities and cross -border cooperation will lead to the
implementation of the interventions in the commune, respectively its development at all levels :
economic, social, cultural and environmental protection.
KEYWORDS: sustainable development, objectives.
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
6
INTRODUCERE
Planificarea strategică este un proces sistematic prin care comunitățile își pot previziona
viitorul și elabora pașii potriviți pentru atingerea acelui viitor în funcție de resursele locale.
(Kouzes J., 1987)
Reușita este asigurată d acă comunitatea reușește să se mobilizeze pentru a face o singură
echipă formată din reprezentanții administrației publice locale, agenților economici, ONG -uri,
fermieri și alți lideri de opinie locali.
Comuna Valea Ierii se află de câțiva ani într -o perio adă de declin economic, social,
demografic, cultural, spiritual, dar și în ce privește grija pentru protecția mediului natural.
Pentru a depăși acest declin accentuat de la an la an comunitatea trebuie să se organizeze
și să lucreze în echipă, strategic, cu priorități asumate de către administrația publică locală, si
nunumai, pentru a se implementa acele proiecte care sunt benefice pentru comunitate, cel puțin
într-unul din aceste zone de declin, cum d ezvoltarea durabilă înseamnă satisfacerea necesităților
generațiilor prezente, fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a -și satisface propriile
necesități , la fel se dorește și in cazul Comunei Valea Ierii fără a afecta negativ celelalte necesități.
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
7
CAPITOLUL I
PREZENTARE GENERALA A COMUNEI VALEA IERII
1.1 Scurt istoric
Valea Ierii este atestată documentar din anul 1840, în lucrarea „ Dicționar istoric al
localităților din Transilvania ”, unde se precizează că era un cătun al satului Hășdate. (Coriolan
S., 1962)
La 9 km de Valea Ieri i se găsește cetatea Lita a cărei urme se văd și în zilele noastre. Aceasta
a fost atestată documentar în 1324, iar în 1456 se amintesc posesiunile ei românești și ungurești:
Lita, Săvădisla, Hășdate, Bărbat, Săcel, Filea de Sus, Filea de Jos, Agriș, Plaiu ri, Sâncrai, Suțu și
Vălișoara. Știind că satele Valea Ierii și Plopi sunt amintite ca fiind cătune ale satului Hășdate,
iar Cerc, cătun al satului Finișel se presupune că existența satelor din comuna Valea Ierii este
datată cu mult înaintea atestării d ocumentare din 1840.
Comuna Valea Ierii are în componență trei sate: satul Valea Ierii cu cătunele Dâmbul Cucului și
Soci, satul Plopi și satul Cerc. Etimologia denumirii comunei este legată de râul Iara pe cursul
căruia se află așezat satul Valea Ierii, r eședința comunei.
Printre primii locuitori ai satului Valea Ierii se numără trădătorii lui Horea care au fugit, împreună
cu familile lor din Mătișești, comuna Horea de astăzi din județul Alba, fiindu -le frică de
răzbunarea răsculaților de la 1784. Acești a au trecut muntele, pe atunci împădurit și fără drumuri
de acces, s -au așezat în amonte de satul Valea Ierii, pe atunci încă neînființat, în locul numit
astăzi Dîmbul Cucului, un versant însorit unde și -au construit bordeie în pământ.
Satul Plopi și-a luat numele de la pădurile de plopi care înconjoară acest loc. Primii locuitori au
migrat din satul Finișel pentru a întemeia noi gospodării, pe terenurile care le dețineau în zonă.
Satul Cerc a fost constituit de către unii oameni care s -au refugiat din satul Ponorel, jud Alba, în
urma revoluției de la 1784 și s -au stabilit pe versantul însorit al muntelui, într -o poiană, unde
și–au așezat gospodăriile în formă de cerc, ca o tabără .
1.2. Amplasare geografica
’’Pe culmea cea mai inalta a Muntilor Carpati, se intinde o Tara mandra si binecavantata intre
toate tarile semanate de Domnul pre pamant. Ea seamana a fi un maret si intins palat, cap d –
opera de arhitectura unde sunt adunate si asezate cu maiestrie toate frumusetile naturale ce
impodobesc celelalte tinuturi ale Europei, pe care ea cu placer ni le aduce aminte. Un brau de
munti ocolesc, precum zidul o cetate, toata aceasta tara, si dintr -insul, ici -colea, se desface,
intinzandu -se pana pana in centrul ei, ca niste valuri proptitoare, mai multe siruri de dealuri nalte
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
8
si frumoase, marete pedestaluri inverzite, care varsa urnele lor de zapada peste lunci. Mai presus
de acel brau muntos, se inalta doua piramide mari de munti cu creste tele incununate de o vecinica
dilemma de ninsoare, care, ca doi uriasi, stau la ambele capete ale tarii cautand unul in fata
altuia. Paduri stufoase, in care ursul se plimba in voie ca un domn stapanitor, umbresc culmea
acelor munti. Si nu departe de acest e locuri, care iti aduc aminte de natura tarilor de miazanoapte,
dai, ca la portile Romei, peste campii arse si varuite, unde bivolul dormiteaza alene. Ad1tfel
miazanoapte si miazazi traiesc intr -acest tinut alturi una de alta si armonizand impreuna. Aci,
stejarii, brazii, fagii trufasiinalta capul lor spre cer; alaturi te afunzi intr -o mare de grau si
porumbi din care nu se mai vede calul si calaretul. Ori incotro te -i uita, vezi culori felurite ca un
intins curcubeu, si tabloul cel mai incantator farmeca vederea. Stanci prapastioase, munti uriasi,
a caror varfuri mangaie nori, paduri intunecoase, lunci inverzite, livezi mirositoare, vai
racoroase, garle a caror limpede apa lin curge printer campiile inflorite, paraie repezi, care
mugind se pravalesc in cat aracte pintre acele amenintatoare stanci de piatra, care plac vederii si
o inspaimanteaza totodata. Apoi, in tot locul, dai de rauri mari, cu nume armonioase a caror unde
port aurul.
Asta este tara Ardealului !’’.1)
Teritoriul comunei Valea Ierii se suprap une peste spațiul ocupat de masivul Gilău –
Muntele Mare. Oronimul de „Muntele Mare” corespunde denumirii date de localnici întinselor
pășuni naturale de pe culmea principală a masivului, atributul „mare” referindu -se în acest caz la
extinderea mare în pla n orizontal a pășunilor, în principal și mai puțin la valorile altitudinale ale
muntelui, care sunt în general sub 1800 m, fiind în același timp printre cele mai ridicate din Munții
Apuseni.
Comuna Valea Ierii este situată la poalele de nord ale Muntelui M are din Munții Apuseni,
pe cursul superior al râului Iara și al afluenților săi, pârâul Șoimul și pârâul Valea Calului și se
întinde până pe colinele depresiunii Hășdate.
Comuna Valea Ierii este amplasată în sud – estul județului Cluj , la o distanta de 54 km
de municipiul Cluj Napoca si la 50 km de municipiul Turda, se învecinează: la Nord cu
Săvădisla, la Sud cu Poșaga (jud Alba), la Vest cu Măguri – Răcătău și la est cu Băișoara,
Este încadrată de coordonatele 46°30’ 34’’ – 46° 40’ 16” latitudine Nor dică și 23° 07’ 20’’ – 23°
23’ 49’’ longitudine estică.
1 Nicolae Balcescu – Romanii supt Mihai Voivod Viteazul
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
9
Fig. 1 Localizarea Comunei Valea Ierii in judetul Cluj.
Sursa: harta prelucrată de pe Wikipedia
1.3. Relieful
Teritoriul cuprins între Arieș și Someșul Rece, unde se află și comuna Valea Ierii, se
caracterizează printr -o largă deschidere și uniformitate a suprafeței de eroziune superioară
Fărcaș -Cârligata, situată la peste 1600 m și extinzându – se în zona centrală la 1800 m.
Culmea principală a masivului Muntele Mare se desfășoară pe o lungime de peste
40 km, începând din șaua Steaua, după care urmează un aliniament de culmi înalte: Nedeia
(1594 m), Buscatul (1676 m), Balomireasa (1632 m), Căpățâna (15 99 m ), Încălecate (1492
m), Ghergheleu (1372 m).
Forma sinuoasă a crestei se datorează pătrunderilor regresive ale rețelei hidrografice
tributare Arieșului și Someșului Rece.
Înșeuarea Prislop (1621 m) între văile Iara și Valea Mare, separă culmea princip ală în
două compartimente: Muntele Mare în Est și Balomireasa în Vest.
Muntele Mare spre sud și sud -est domină prin abrupturi puternice culmile care coboară
spre valea Arieșului. La nord -vest de vârful Muntele Mare, culmea principală se prezintă sub
forma unei culmi fragmentate, valorile altimetrice fiind tot mai coborâte spre vârful Ghergheleu
situate deasupra cotului pe care îl face râul Iara. Culmile secundare se răsfiră printre afluenții
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
10
râului Iara sub forma unor interfluvii etajate altimetric între 700 – 800 m și 1200 – 1300 m
dispuse perpendicular pe interfluviul principal.
Muntele Balomireasa se prezită sub forma unui vast platou altitudinal situat la obârșiile
Someșului Rece. Culminația principală a platoului se ridică puțin deasupra nivelu lui general
al culmilor vestice Nedeea și Runcu. Din Balomireasa se desprind spre sud culmi prelungi și
înguste care se termină prin versanți puternic înclinați la contactul cu Valea Arieșului.
La nord -vest de vârful Piatra Groșilor, pătrunde în bazinul Ie rii o culme secundară scurtă,
intercalată între râul Iara și pârâul Șoimu. Spre vest, paralel cu această culme se desfășoară
culmea Simidele – Dumitreasa – Bătrâna pe o lungime de peste 25 km fiind puternic fragmentată
de afluenții râului Iara și ai Someșu lui Rece.
Înălțimile masivului se mențin, cu o singură excepție, sub 1800 m, altitudinea maximă
fiind în vârful Muntele Mare, 1826 m. Se disting altitudini de 1600 m pe crestele secundare și
altitudini de 1400 -1600 m în jurul cresteleor din centrul masivul ui. Se înregistrează altitudini
reduse, sub 800 m la perferia masivului și de -a lungul cursurilor de apă în sectoarele inferioare.
Altitudinea la care se află reședința comunei este de aproximativ 700 m . (prelucrat dupa
Grecu Florina, 1992, Munții Apuseni, București)
1.4. Reteaua hidrografica
Teritoriul administrativ al comunei Valea Ierii se suprapune în cea mai mare parte pe
bazinul superior al râului Iara. Acesta izvorăște din masivul Muntele Mare, din locul numit
Picioragul, fiind afl uent pe stânga al Arieșului, punctul lor de confluență fiind localitatea Buru.
În prima parte a cursului său, aproximativ 20 km ( până în zona fostei fabrici de cherestea din
Valea Ierii ), râul Iara curge în direcția nord -vest, după care își schimbă brusc cursul spre est.
Scăpată din încleștarea puternică a șisturilor cristaline și a calcarelor, râul Iara și – a sculptat între
Băișoara și Surduc, un bazinet depresionat. De la Surduc la Buru, Iara pătrunde din nou într -un
sector de îngustări, sculptându -și un defileu la Surduc.
Râul Iara străbate trei comune și primește numeroși afluenți: Valea Șoimului, Valea
Calului, Valea Galbenă – a Bonduresei, Pârâul Măruțiu, acestea venind de pe teritoriul comunei
Valea Ierii, iar pe lângă aceștia, o serie de alte pâr aie mai mici îi îmbogățesc debitul. Suprafața
totală a bazinului râului Iara este de 295 kmp, iar lungimea totală a cursului de apă este de 51
km. Pe cursul său se află localitățile Valea Ierii, Buru (zona montană), Băișoara (zona colinară),
Iara, Surduc ( zona depresionară). În condiții naturale Iara este unul dintre cei mai mari afluenți
ai Arieșului, având un debit de 3 – 4 mc/s. În prezent cursul râului Iara este captat în partea
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
11
superioară și direcționat spre Bazinul Someșului Mic, pentru folosințe hidrotehnice.
Diferența de nivel între izvoare (1775 m) și localitatea Iara (405 m) este de 1370 m, ceea
ce face ca panta de coborâre în cei 43 km să atingă valoarea medie de 31 m/km, fiind o coborâre
abruptă.
Pe teritoriul comunei Valea Ierii se află și tre i amenajări hidrotehnice: pe râul Iara, la
Bondureasa; pe pârâul Șoimu și pe pârâul Valea Calului.
Din cauză că au avut loc fenomene de inundații au fost efectuate lucrări de
regularizare a albiei râului Iara, între anii 1977 -1978, în dreptul fabricii de cherestea și în zona
centrală a satului Valea Ierii. De asemenea, construcțiile hidrotehnice din amonte, pe diferiți
afluenți au contribuit la atenuarea efectelor inundațiilor.
1.5. Arii naturale si situri naturale, de interes comunitar in comuna
Prin De cizia 147 / 1994 a Consiliului Județean Cluj, pe teritoriul comunei Valea Ierii a
declarat arii naturale protejate de interes județean: Acumularea Bondureasa, Valea Ierii și Valea
Șoimului.
Rețeaua "Natura 2000" reprezintă instrumentul principal al Uniunii Europene de
conservare a naturii în statele membre.
Este o rețea de zone desemnate de pe teritoriul Uniunii Europene, unde specii vulnerabile
de plante și animale, respectiv habitate impor tante trebuie protejate. Programul "Natura 2000"
are la bază Directivele Uniunii Europene cu privire la Păsări și la Habitate, directive care au fost
transpuse în România prin Legea nr. 345/2006 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr.
236/2000.
Țara noastră este una dintre importante le regiuni din Europa din punct de vedere al
bogăției florei și faunei sălbatice și a habitatelor, astfel că România va aduce o contribuție
deosebit de importantă la realizarea Rețelei Ecologice Europene "Natura 2000". A ceastă
biodiversitate trebuie protejată și trebuie folosită pentru a promova dezvoltarea durabilă în
zonele rurale.
1.5.1. Acumularea Bondureasa
Este situată în aval de confluența râului Iara cu pârâul Măruțiu . În acest perimetru, râul
Iara, aflat nu depa rte de izvor, formează un mirific amfiteatru cu pereți stâncoși cu creste, limbi
de grohotiș și țancuri pe care se încumetă să crească ici și colo mesteceni și molizi piperniciți.
Zona este destul de izolată, accesibilă cu autovehicule pe drum forestier din Valea Ierii, dar
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
12
având pentru turiști acces spre zonele învecinate pe drumuri forestiere. Zona a fost declarată
arie naturală protejată de interes județean, cu valoare peisagistică.
Fig. 2 Aria naturala – Bondureasa
Sursa: Site Fundatia ECO Mont
1.5.2. Valea Ierii
Această zonă se întinde din aval de Acumularea Bondureasa spre satul Valea Ierii și
continuă până în comuna Băișoara. Zona a fost declarată arie naturală protejată de interes
județean, cu valoare peisagisti că.
Fig.3 Aria naturala – Valea Ierii
Sursa: Site Fundatia ECO Mont
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
13
1.5.3. Valea Soimului
Prin aceeași decizie, 147 / 1994 a Consiliului Județean Cluj, a fost declarată arie naturală
protejată de importanță județeană, pentru valoarea cinegetică. .
Conform propunerii de “Ordin privind declararea siturilor de interes comunitar, ca parte
integrantă a Rețelei Ecologice Europene Natura 2000 în România”, în Regiunea Nord -Vest au
fost validate 57 de Situri de Interes Comunitar cu o suprafață totală de 593.894,4 ha.
Pe teritoriul comunei Valea Ierii aflanduse 3 situri de interes comunitar; Situl de interes
comunitar Somesul Rece, Situl de interes comunitar Valea Ierii, Situl de i nteres comunitar
Muntele Mare.
1.5.4. Situl de interes comunitar Somesul Rece
Someșul Rece, ca arie protejată, ocupă o suprafață de circa 8.529 ha sau 85,29 km2, și face
parte din rețeaua de arii protejate "Natura 2000', rețea care reprezintă instrumentul principal al
Uniunii Europene în vederea conservării stării naturale a diferitelor habitate. Programul "Natura
2000" are la bază Directiva 92/43 /CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea
habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună și floră sălbatică – Directiva Habitate și
Directiva 2009/147 /CE a Parlamentul ui European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind
conservarea păsărilor sălbatice – Directiva Păsări.
Situl de interes comunitar vizat se suprapune peste teritoriul administrativ a două comune: Măguri
Răcătău – marea majoritate și Valea Ierii – extremitatea sud -estică
1.5.5. Situl de interes comunitar – Muntele Mare
Situl se află în regiunea biogeografică alpină, în estul Munților Apuseni, în grupa
montană Gilău – Muntele Mare, are suprafața de 1659 ha și, din punct de vedere administrativ,
se afl ă pe teritoriile județelor Alba în procent de 75% și Cluj în procent de 25%. Scopul înființării
acestui sit este acela de a contribui semnificativ la menținerea sau readucerea la o stare favorabilă
a habitatelor și a speciilor de interes comunitar listate în Formularul Standard Natura 2000. (date
prelucrate dupa Planul de Management al sitului – Asociația Ecouri Verzi 2015)
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
14
Fig. 4 Situl de interes comunitar – Muntele Mare
Sursa: Site Fundatia ECO Mont
1.5.6. Situl de interes comunitar – Valea Ierii
Frumusețea peisajului și importanța păstrării pădurii pe versanții cu pante foarte mari,
cumulate cu valoarea fondului cinegetic, au dus la declararea zonei Valea Ierii ca sit de interes
comunitar, ca parte integrantă a Rețelei Ec ologice Europene Natura 2000, cu o suprafață totală
de 6194,1 ha, propus prin ORDINUL Ministrului Mediului și Dezvoltări Durabile Nr. 1964
din 13 decembrie 2007, privind instituirea regimului de arie naturalã protejatã a siturilor de
importanță comunitar ă, ca parte integrantã a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
15
Limitele acestui sit sunt: la sud Muntele Buscat și Pârâul Măruțiu, la nord Pârâul Șoimu și Râul
Iara, la vest Pârâul Lindrului, la est DJ 107 N și Pârâul Sălășelelor .(prelucrare d in Planul de
Management al sitului – Asociatia NATURA TRANSILVANIEI 2016 )
Fig. 5 Situl de interes comunitar – Valea Ierii
Sursa: Site Fundatia ECO Mont
1.6. Clima, soluri si resurse naturale
1.6.1. Clima
Așezarea geografică a comunei Valea Ierii, într -o zonă preponderent muntoasă,
determină și caracteristicile principale ale climei. Astfel, comuna se încadrează în sectorul cu
climat montan, caracteristic regiunilor vestice și nord – vestice ale țării noast re Zona Munților
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
16
Apuseni fiind supusă unei circulații preponderent vestice. In timpul iernii predomină influența
de natură oceanică din nord vest, iar vara aerul cald din sud –vest, datorită activității ciclonice
nord – mediteraneene, deplasate spre nord. Clima este destul de aspră, cu ierni lungi, zăpezi
mari, spulberate de vânt, iar verile sunt scurte, cu precipitații abundente.
Temperaturile medii anuale se mențin între 2° și 5°C. Temperaturile minime absolute
ale lunii ianuarie ating valori în zonă de -34°C, iar mediile se mențin între -6° și -8°C.
Temperaturile medii de vară se mențin între 12° și 14°C. Temperaturile medii în luna iulie sunt
de 10°-11°.
Umezeala medie relativă anuală atinge valoarea de 86%.
Precipitațiile variate: 800 -900 mm/an în Valea Ierii și afluenții ei și între 1.000 și 1.200
mm/an pe culmile înalte.
Prima zi cu îngheț se situează în jurul datei de 1 octombrie, iar perioada fără îngheț este,
în medie de 120 de zile pe an. Zilele cu strat de zăpadă sunt între 100 și 150 zile pe an. Zilele
senine sunt în medie de 40 zile pe an.
Vâturile bat din direcția de vest, în mod predominant, frecvența fiind de 30%. Viteza
medie anuală atinge 40 -50 km/oră, iar cea maximă este mai mare de 100 km/oră.
Pentru această zonă este caracterist ică etajarea topoclimatică. Etajul topoclimatic al
culmilor de altitudine, plasat în partea estică a Munților Apuseni, la adăpost de circulația vestică
a maselor de aer de origine atlantică și predominarea reliefului neted și larg desfășurat, este
dominat de un topoclimat de culme.
Etajul topoclimatic al văilor, deși la altitudine mai joasă (700 -900 m) totuși din cauza
canalizării maselor de aer rece pe văi, a efectului de umbră generat de versanții abrupți și a
apelor din bazinele de retenție, acest top oclimat de vale mai rece, mai umed și cu vânturi
puternice. (date prelucrate după Cocean P., Mititeanu C., Pleșa C., Schreider W., 1992, Masivul
Gilău – Muntele Mare, Ed. Focul Viu, Cluj – Napoca).
1.6.2 Solurile
Principalele tipuri de soluri care apar pe teritoriul comunei Valea Ierii sunt cele specifice
masivului Muntele Mare, respectiv: podzolice, argilo -iluviale, soluri brune acide, soluri brune
acide podzolice, soluri podzolice feriiluviale și rendzine
Solurile montane podzolice sunt grefate pe substrate permeabile sărace în baze. Sub
pădurile de foioase și plantațiile de rășinoase, acestea evoluează spre soluri montane podzolice,
argilo -iluviale. Defrișarea pădurilor, urmată de instalarea pajiștilor se cundare determină
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
17
modificări în morfologia și chimismul solurilor: se dezvoltă orizontul A, crește conținutul de
humus și crește gradul de saturare în baze etc. Solurile brune acide concordă cu rocile acide din
substrat (granite, grano – diorite, șisturi) ș i sunt cele mai representative.
Sunt întâlnite acolo unde climatul este umed și răcoros tot timpul anului. La suprafață
solul este acoperit de o litieră de câțiva cm întreruptă de plante acidifile și mușchi. În aceste
condiții, litiera suferă o descompune re lentă și incompletă, la suprafață acumulându -se humus
forestier acid. (date prelucrate dupa Incze I., 1975, Geografia solurilor , Universitatea Babeș
Bolyai, Facultatea de Biologie – Geologie, Cluj – Napoca )
1.6.3. Resursele naturale
Principala avuție a comunei este peisajul. Versanții împăduriți și văile constituie un loc
mirific care atrage turistul dornic de frumos, în liniștea susurului de apă cristalină cu păstrăvi care
săgetează apele repezi și cântec voios de păsări, înterupt uneori de răget de c ăprior, boncănit de
cerb, urlet de lupi, grohăit de mistreț sau chiar mormăit de urs.
Fiind o localitate de munte și având un areal geografic acoperit în proporție de 85% de
pădure, potențialul natural al zonei este: – propice pentru creșterea animalelor și prelucrare
produselor animaliere; – propice pentru dezvoltarea industriei de prelucrare a lemnului și a
fructelor de pădure si ciuperci; – favorabil dezvoltării activității turistice; – favorabil pentru
acțiuni cinegetice;
Fondul forestier este de 9.586,13 ha, iar din materialul lemons furnizat de pădurile ce
acoperă teritoriul comunei se exploatează anual aproximativ 29.500 mc, masă lemnoasă, cu un
indice de utilizare al masei lemnoase de 97%. (date prelucrate după Grecu Florina, 1992, Munții
Apus eni, București).
1.7. Vegetatia si fauna
1.7.1. Vegetatia
Datorita extinderii pe verticală a teritoriului comunei, de la 700 m la 1800 m, precum și
condițiile climatice și pedologice impun o repartizare a vegetației în trei etaje.
Etajul alpin propriu -zis lipsește, acesta fiind prezent doar în Carpații Meridionali și
Orientali având ca limită superioară altitudinile maxime ale munților, iar ca limită inferioară
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
18
linia până la care urcă jneapănul în exemplare izolate.
Etajul subalpin este cara cteristic altitudinilor maxime ale Muntelui Mare, având ca limită
inferioară zona în care pădurea începe să poienească, dând răriști, în jurul altitudinii de 1500
m.
Caracteristice acestui etaj sunt asociațiile de tufărișuri care apar în alternanță cu paj iștile.
Tufărișurile sunt alcătuite din: jneapăn ( Pinus montana ), ienupăr pitic ( Juniperus sibirica ), anin
de munte ( Alnus viridis ), afin ( Vaccinium myrtillus ), merișor ( Vaccinus vitis -idaea ). Elementele
de pajiște predominante sunt: părușcă ( Festuca supin a), iarba vântului ( Agrostis rupestris ),
firuța ( Poa media ), coada iepurelui ( Sesleria rigida ) etc.
Etajul boreal , al molidișurilor, este prezent în această zonă până la limita inferioară de
1250m – 1300m, fiind una dintre puținele zone din Munții Apuseni unde el apare. Elementul
principal al etajului este molidul ( Picea excelsa ), mai rar întâlnindu -se și zada ( Larix decidua ).
În partea inferioară apar: molidul ( Picea excelsa ), bradul ( Abies alba ), fagul ( Fagus
sylvatica ) și mai rar ulmul ( Ulmus glabra ), paltinul de munte ( Acer pseudoplatanus ), frasinul
(Fraxinus excelsior ), gorunul ( Quercus petraea ), plopul ( Populus tremula ), carpenul ( Carpinus
betulus ), teiul ( Tilia cordata ), salcâmul ( Robinia pseudacacia ), măr pădureț ( Malus silvestris),
păr pă dureț ( Pirus piraster) , cireș sălbatic ( Cerasus avium ). Dintre arbuști se întâlnesc: scorușul
de munte ( Sorbus aucuparia ), alunul ( Corylus avellana), măceșul ( Rosa canina ), păducelul
(Crataegus monogyna ), socul negru ( Sambucus nigra), socul roșu ( Sambucu s racemosa ),
zmeurul ( Rubus idaeus ), murul ( Rubus fructicosus ), caprifoiul ( Lonicera nigra ), piperul lupului
(Daphne mezerum), cununiță ( Spiraea ulmifolia ), afinul (Vaccinium myrtillus ). Speciile erbacee
sunt: măcrișul ( Oxalis acetosela ), degetărelul ( Soldanella montana ) etc. Pe locurile despădurite
de molidișuri sunt pajiști de păiuș ( Festuca rubra ), părul porcului ( Nardus stricta ) și păiușul de
baltă ( Deschampsia caespitosa ).
Tăieturile sunt adesea invadate de asociații pionere de: zmeurușuri ( Rubus Idaeus ),
desișuri zburătoare ( Epilobium sp. ), mesteacănul (Betula verucosa ), urzică ( Urtica dioica ).
În zonele defrișate și replantate cu molid, în rariștile de pădure și în pajiștile nefolosite,
mesteacănul (Betula verucosa ) a invadat zona, depreciind v aloarea pășunilor și influențând
negativ creșterea puieților de molid.
De-a lungul văilor vegetația este influențată de inundații și pânza de apă freatică. Mai
ales după inundațiile din 1975, s -a instalat arinul negru ( Alnus glutinosa ) și vegetația
corespu nzătoare: feriguță dulce ( Polypodium vulgare ), feriga de pădure ( Dryopteris filix – mas),
podbalul (Tussilago farfara) , brusturele (Arctium lappa) , urzică ( Urtica dioica ),(date prelucrate
după Ciocârlan V., 2000, Flora ilustrată a României , Ed. Ceres, București).
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
19
1.7.2. Fauna
Pentru a proteja fondul cinegetic întreaga zonă este declarată ca fond de restricție de
gradul I, vânatul fiind interzis din anul 1986. Însă acolo unde densitățile sunt mari si pagubele
înregistrate de alte sectoare de activitat e sunt deosebite, Ministerul Agriculturii,Pădurilor și
Dezvoltării Rurale aprobă recoltarea exemplarelor în exces.
Suprafața mare a comunei Valea Ierii, ocupată de pădure face ca fauna să fie bogată:
– mamifere: ursul carpatin ( Ursus arctos ), cerbul (Cervus elephus), căpriorul ( Capreolus
capreolus ), lupul ( Canis lupus ), vulpea ( Vulpes vulpes ) precum și alte specii mai rar întâlnite
aici: iepurele ( Lepus europaeus ), râsul ( Lynx lynx) , pisica sălbatică ( Felis silvestris ), jderul
(Martes martes ), vidra ( Lutra lutra ), dihorul comun ( Putorius putorius ), bursucul ( Meles
meles ).
– păsări: cocoșul de munte ( Tetrao urogallus ), acvila de munte ( Aquila chrysaetos ), acvila de
stâncă ( Aquila chrysaetos) , șoimul rândunelelor ( Falco subbuteo ), șoimul călător (Falco
peregrinus ), uliul păsărar ( Accipiter nisus ), uliul porumbar ( Accipiter gentiles ).
– pești: păstrăvul indigen ( Salmo trutta fario ), păstrăvul fântânel (Salvelinus Fontinalis) ,
păstrăvul curcubeu ( Salmo Irideus) și lipanul ( Thymallus thymallus) , acesta d in urmă se pare că
a dispărut din cauza poluării apei ;
– reptile : vipera (Vipera berus berus), vipera cu corn (Vipera ammodytes) șopârla (Lacerta
vivipara), salamandra ( Salamandra salamandra ), șarpele de casă (Natrix natrix ),( date
prelucrate după Grec u Florina, 1992, Munții Apuseni, București).
1.8. Resursele forestiere
Fondul forestier este format din păduri care au fost bine conservate și cu productivitate
relativ ridicată, dar care, în ultimul timp, au fost supuse unei exploatări iraționale.
Molidul este specia cea mai rentabilă economic, din zonă, și care este cea mai folosită
pentru construcții, tâmplărie și mobilă.
Fagul a fost exploatat atât pentru cherestea (sau furnir), cât și pentru încălzirea
locuințelor.
În componența fondului foresti er se constată extinderea mesteacănului. Creșterea rapidă
a masei lemnoase la mesteacăn poate fi valorificată economic prin folosirea pentru încălzirea
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
20
locuințelor și mai benefic pentru obținerea de energie verde.
Pădurile au rol de protecție antierozional ă a solului și de protecție a cursurilor de apă,
acestea fiind situate pe versanții abrupți care pot antrena cantități mari de apă cu viteză foarte
mare în cazul precipitațiilor abundente cu condiții de producere a inundațiilor, cum a fost cazul
în 1975 și 2005. Pe lângă acestea mai prezintă importanță din punct de vedere turistic pentru
valoarea peisagistică pe care o au.
Fondul piscicol . Zona de munte, comuna Valea Ierii oferă condiții bune de viață pentru
păstrăv. Din cauza intensificării braconajului cu curent electric, raul si afluentii lui aflati pe
teritoriul comunei nu prezinta o populare piscicola maxima.
Regia Națională Romsilva R.A., Direcția Silvică Cluj, prin Ocolul Silvic Turda se ocupa
de administrarea fondului piscicol, dar din lipsa de fond uri și a personalului insuficient starea
fondului piscicol este critică.
Fructele de pădure și ciupercile reprezinta o resursă economică importantă care este
valorificată de culegătorii individuali și firmele care achizionează aceste produse naturale pentru
a fi ulterior exportate (Italia).
Imediat dupa revolutia din 1989, au ajuns in zona primele firme ital iene, specializate in
comercializarea ciupercilor comestibile din flora spontana cum ar fi: hrib cenușiu ( Boletus edulis ),
hrib de brad ( Boletus pinophilus), hrib de vară ( Boletus aestivalis), hrib de plop ( Leccinum
aurantiacum), hrib auriu (Boletus chrysenteron), hrib murg (Boletus badius) și gălbiori
(Cantharellus cibarius ).
În cantități nu la fel de inseminate se găsesc în zonă oițe ( Russula virescens), iuțari
(Lactarius piperatus), crăițe ( Amanita caesarea), vinețica unsuroasă (Russula h eterophylla),
zbârciogi ( Morchella deliciosa), ghebe ( Armillaria mellea) și altele.
Recoltarea fructelor de pădure și a ciupercilor a devenit o sursă de venit sezonieră, in
anumite cazuri pentru mulți a fost sursa principală de venituri pentru întreținere a familiei .
Dezvolt area acestei ramuri, inevitatbil atrage si aspecte negative, apariția în zonă a
culegătorilor de ciuperci din alte zone, mai ales din județele Bihor și Sălaj, în special țigani, care
au adus un aport negative la depozitarea de deșeuri me najere în locurile lor de campare unde
locuiau în corturi improvizate din nylon , la abandonarea de PET -uri, pungi de plastic, cutii de
conserve și haine în păduri, fapt ce a deranjat atât turiștii, vânătorii și pescarii, dar mai ales
locuitorii comunei.
Comuna Valea Ierii, a luat atitudine prin incercarea de a limita accesul in comuna in anul
1996, in baza unei hotarari de consiliu, grupurile care nu respectau nici o regula a bunului simt,
au fost evacuate.
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
21
Fondul cinegetic : vânatul cel mai reprezentativ c are se găsește în zonă este cerbul și
ursul. Efectivele cele mai numeroase sunt căpriorul, cerbul și mistrețul. După încetarea
combaterii lupului, s -a constatat o înmulțire a efectivului acestora în zonă, prin observarea
directă, urme și cervirde ucise, maximul distrugerilor la cervide fiind atins în perioada anilor
1980 – 1990.
Deși este o zonă cu multe condiții de viață pentru vânat, efectivul animalelor sălbatice
este în scădere datorită fragmentării pădurilor și a circulației intense, care nu mai as igură liniștea
necesară animalelor, și a distrugerilor cauzate de înmulțirea lupilor și a braconierilor.
Fig. 6 Situatia fondului cinegetic, evaluare facuta de Ocolul Silvic Turda 1999
Sursa: Ocolul Silvic Turda
Fig. 7 Situtia fondului cinegetic, evaluare facuta de Ocolul Silvic Turda 2008
Sursa: Ocolul Silvic Turda
Cerbi UrșiCocoș de
munteCăpriori Mistreți Lupi Vulpi
Series1 90 8 45 105 60 12 50020406080100120Situatia fondului cinegetic, evaluare facuta de Ocolul
Silvic Turda 1999
Cerbi UrșiCocoș de
munteCăpriori Mistreți Lupi Vulpi Râși
Series1 150 20 40 100 100 10 20 5020406080100120140160Situatia fondului cinegetic, evaluare facuta de Ocolul
Silvic Turda 2008
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
22
Fig. 8 Situatia fondului cinegetic, evaluare facuta de Fundatia Eco -Mont 2013
Sursa: Fundatia Eco-Mont
Fig. 9 Situatia fondului cinegetic, evaluare facuta de Fundatia Eco -Mont 2016
Sursa: Fundatia Eco -Mont
Cerbi UrsiCocos de
munteCapriori Mistreti Lupi Vulpi
Series1 55 7 8 28 52 4 340102030405060Situatia fondului cinegetic, evaluare facuta de Ocolul
Silvic Turda 2013
Cerbi UrsiCocos de
munteCapriori Mistreti Lupi Vulpi
Series1 48 6 7 23 55 2 270102030405060Situatia fondului cinegetic, evaluare facuta de Fundatia
Eco-Mont 2016
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
23
CAPITOLUL II
INFRASTRUCTURA COMUNEI VALEA IERII
2.1. Retea rutiera, transport si utilitati
2.1.1. Reteaua rutiera
Comuna Valea Ieri i, avand in vedere rețeaua de drumuri de importanță majoră este
oarecum izolată , fiind situată în partea de sud – vest a județului Cluj, la 54 km de Cluj -Napoca
și 50 km de Turda
Localitatea se află la 12 km de drumul județean DJ 107 M, care leagă Turda de Cluj –
Napoca (prin Buru – Florești) și se află pe drumul județean 107 N continuat de drumul județean
DJ 107 J, de -a lungul văii până în satul Cerc.
Drumul județean 107 N, amenajat de -a lungul râului Iara, asigură legătura cu pri ncipalul
oraș din zonă și cu reședința de județ începând cu satul Plopi, Valea Ierii – Băișoara și mai
departe, fie cu varianta Luna de Sus -Florești –Cluj- Napoca, fie cu varianta Iara – Buru – Turda
– Feleac – Cluj-Napoca.
Între localitățile componente ale comunei și alte comune există legături pe drumuri pietruite care
se continuă cu o rețea de drumuri forestiere amenajate pe cursurile de apă ale principalilor afluenți.
Drumurile vicinale ale comunei (cf inventarului domeniului public) sunt:
– Soci: L = 4 km;
– Mesteacăn: L=2 km;
– Doștină: L=21 km;
– Plopi: L= 4 km;
– Cerc: L= 14 km,
– Frasin: L = 3km;
– Șoimu – Tarnița: L= 2,5km;
– Hățăgoaia – Întreiere:L = 5km;
– Prislop – Calea Rea: L= 1,5km
Cel mai important drum forestier este cel de la ieșire din Valea Ierii pe Valea Șoimului –
Irișoara, continuat apoi până pe Valea Someșului Rece.
Drumul forestier Valea Ierii – Bondureasa – Măruțiu face legătura prin Șesu Cald până la
Muntele Mare, iar de acolo fie spre Muntele Băișorii – Băișoara, fie spre Poșaga, fie spre Bistra,
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
24
fie spre Măguri -Răcătău.
Drumul forestier Valea Ierii – Șoimu – Tina – Bogdanu, face legătura pe variante
diferite cu comuna Bistra și apoi cu orașul Cîmpeni.
Drumul forestier Valea Ierii – Dobrin face legătura, fie cu Măguri -Răcătău, fie cu Plopi
– Someșu Rece – Gilău, sau Plopi – Finișel – Săvădisla, fie cu Tina – Bogdan – Bistra sau Bogdan
– Muntele Mare.
Clasificarea acestor drumuri forestiere în inventarul Romsilva Cluj este următoarea:
Poduri – Măruțiu FE 12 ( 3 km); Șoimu FE 14 ( 1km ); Șoimu 2 FE 14 (3 km); Șoimu 2,FE 14
(2,6 km); Șoimu – Tina FE 14 ( 1,40 km); Șoim u 4 FE 14 (3,90 km); Valea Calului FE 16 (3,1
km); Valea Calului – Dobrin FE 16 (1,1 km); Valea Calului FE 16 ( 3,1km); Valea Calului 1 FE
16 (2,8 km); Valea Calului 2 FE 16 (1 km); Valea Calului 3 FE 17 (3.3 km); Valea Calului 2
FE 17 (3.3 km). (R.N.P. RomSilva)
Străzile din comuna sunt într -o stare care necesita lucrări de întreținere și modernizare ,
una dintre le fiind reabilitata si modernizata din fonduri nerambursabile, pentru alte cateva s -au
despus studii de fezabilitate in vederea obtinerii finan tarii.
Nu dispune de transport feroviar, cea mai apropiată gară fiind la Cluj -Napoca.
Cel mai apropiat drum european este E 60 la o distanță de 36 km. , comuna Floresti,
localitatea Luna.
2.1.2. Transport
Transportul auto, în comun înspre comuna Valea Ierii este asigurat în mod regulat astfel:
– pe ruta Valea Ierii – Cluj-Napoca : asigurat de catre o firma autorizata;
– pe ruta Valea Ierii – Turda cursa a fost sistată;
Pentru facilitarea deplasării spre școală a copiilor din Cerc, Plopi și Valea Ierii (part ea din
amonte), primăria a pus la dispoziția comunității două microbuse primite de la Guvern prin
Inspectoratul Școlar Județean Cluj.
2.1.3. Retele de utilitati
Alimentarea cu apa
Alimentarea cu apă a satelor Cerc și Plopi din comuna Valea Ierii se realizează în sistem
local, de la fântânile și izvoarele existente.
În satul Valea Ierii există patru alimentări cu apă mai vechi: trei în sistem centralizat (una
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
25
în zona fabricii de cherestea, a doua în zona Caps și a treia în zona Lunca Mutului) și una î n
zona centrală care alimentează casa parohială și cișmeaua publică centrală.
În zona fabricii de cherestea a fost captat un izvor, apa potabilă fiind înmagazinată într –
un rezervor de 25 mc, de unde este distribuită prin cădere liberă la fabrica de cherest ea și
gospodăriile din vecinătate, care s -au racordat la această rețea.
În zona Caps apa potabilă a fost captată printr -un sistem de aducțiune și distribuită prin
rețea la brutărie și la câteva cișmele și gospodării din zona Caps.
În anul 2008 s -a construit o nouă rețea de apă potabilă compusă din 5 rezervoare de
captare de 50 mc fiecare și o rețea de distribuție a apei de 10 km care alimentează cișmelele
montate de -a lungul satului inclusive gospodariile.
Canalizare
Localitățile d in perimetrul administrativ al comunei Valea Ierii nu dispun de sistem de
canalizare centralizat. Este în studiu un proiect pentru realizarea canalizării în satul Valea Ierii.
Există mai multe case și câteva blocuri de locuințe, care au fosă din beton, a c ărei eficiență este
redusă , drept pentru care s -a depus proiectul ‘’Achizitie vidanja combinata, in comuna Valea
Ieri’’ in cadrul masuri M1/6B ‘’Dezvoltare teritoriala, administrative si comunitara’’
administrata de Gal Lider Cluj, comuna Valea Ierii fiind partener. S -au obtinut avize de la
administratorii statiei de epurare din comuna Baisoasa pentru deversarea apelor uzate in statie
comunala.
Proiectul a fost castigat, s -a inceput implementarea, acum fiind la faza de achizitie a
vidanjei.
Gaze naturale
Comuna Valea Ierii nu dipune de retea de gaza naturale
Electricitate
Comuna Valea Ierii este racordată la sistemul energetic național prin linia electrică
aeriană de 20 KV. Gospodăriile din teritoriul administrativ al comunei sunt racordate la rețeaua
electrică națională, cu excepția cătunului Dâmbul Cucului. Mai sunt câteva case izolate, în
comună, care nu sunt branșate la rețeaua de curent electric .
Salubritate
Comuna Valea Ierii nu are un serviciu public de salubritate, acest serviciu fiind efectuat
de către compania S.C. BRATNER SERVICII ECOLOGICE S.A.. Gunoiul menajer din
gospodării este colectat în pubele, containere și saci menajeri și este ridicat periodic de această
companie. Este nevoie de extinderea acestui serviciu în satele Cerc și Plopi și d e aplicarea unor
măsuri severe pentru respectarea legislației în domeniu.
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
26
Telecomunica ții
În momentul de față în comuna Valea Ierii funcționează doar telefonia mobilă a
companiilor Orange, Vodafone și Cosmote.
Serviciul de telefonie fixă a fost suspendat î n momentul modernizării centralei telefonice
manuale de la Iara.
Accesul la serviciile de radio și televiziune este posibil prin intermediul antenelor TV, în
zona satului Plopi existând un releu Radio -TV. Marea majoritate a locuitorilor au acces la
progr amele TV cu ajutorul antenelor de recepție prin satelit.
Conexiunea la internet în momentul actual pentru locuitori se realizează prin intermediul
antenelor portabile, serviciu pus la dipoziție de compania de telefonie mobilă Orange.
Companiile Orange si Vodafone au dezvoltat un sistem de acces la internet prin antenă, prima
la Școala din Valea Ierii, iar a doua la Primărie.
Pe viitor acest serviciu poate fi extins prin cablu, cel puțin la gospodăriile mai grupate
din apropiere.
2.2. S ănătate public ă
Comuna Valea Ierii are un Dispensar Medical Uman cu un medic de familie care se
deplasează în zonă de două ori pe săptămănă, o asistentă, cu program normal și un medic
stomatolog a cărui servicii sunt de o zi/săptămână.
În dispensar funcționează și un p unct farmaceutic aparținând de Farmacia din Iara,
unitate privată ce asigură necesarul de medicamente pentru cetățeni.
2.3. Asisten ță social ă
Exista serviciu organizat în primărie printr -un asistent social. Ocazional au mai fost
implicate în astfel de activități și alte organizații cum sunt: Crucea Roșie și organizații
neguvernamenta le
În anul 2017 au fost puse în plată un număr de 44 de dosare pentru ajutor social, au fost
încadrați în muncă 4 asistenți personali pentru persoane cu dizabilități, au fo st acordate 1 de
alocații monoparentale și complementare, au fost acordate 23 alocatii de sustinere, au fost luate
în evidență 18 persoane cu dizabilități și au fost acordate 88 ajutoare pentru încălzire.
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
27
2.4. Mediu social si cultural
2.4.1. Educa ția școlara
În comuna Valea Ierii există o școală cu clasele I -VIII, având un număr de 65 de elevi in
anul 2009 si 71 elevi in 2018 și două grădinițe unde sunt înscriși 25 copii, din care: 15 copii la
Grădinița Valea Ierii și 10 copii la Grădinița Valea Ierii – zona Caps. O problemă este scăderea
numărului de copii, consecință a declinului demografic datorat în parte lipsei de locuri de muncă
în localitate, a numărului mare de tineri de ambele sexe, necăsătoriți, a plecărilor în străinătate
a unor familii tinere și a numărului scăzut de copii, la familiile cu potențial prolific din cauza
mentalității moderne pentru păstrarea confortului și a fricii pentru ziua de mâine.
Aceeași amenințare esta valabilă și pentru ciclul primar și gimnazial cu precizarea că aici
se poate ajunge chiar la dispariția acestui ciclu școlar dacă scad în continuare efectivele de
copii.
2.4.2. Cultura
Activitatea culturală se desfășoară la Biblioteca comunală și la scoala, momentan caminul
cultural a fost demolat, exista proiect tehnic, urmeaza a se desfasura in continuare procedurile
conform legii.
Biblioteca comunală are 10.407 de volume, dar funcționează într -un spațiu impropriu. Este
nevoie de un nou spațiu care să asigure servicii atrăgătoare pentru locuitori, cu sală de l ectură
și computere cu acces la internet. Acest spațiu este disponibil la mansarda corpului nou al Școlii
cu clasele I -VIII din Valea Ierii și este cel mai adecvat prin poziția centrală și datorită faptului
că principalii cititori sunt elevii.
În această zonă sărbătorile și obiceiurile încă își mai păstrază farmecul, atât cele religioase, cât
și cele tradiționale. Se mai păstrează obiceiuri mai mult sau mai puțin modificate. Unele momente
de referință din viața comunității sunt: colindul, urările de an n ou, dăruirea de dulciuri și
împletirea de cununițe de Florii, vopsirea ouălor, udatul de Paște, ieșirea la apă de Rusalii
și ieșirea la Mănăstirea Muntele Rece de Înălțarea Domnului. Alte obiceiuri transmise din
generație în generație, dar pe cale de a se pierde sunt: împreunatul oilor și măsuratul laptelui, care
se încheie cu o masă sau petrecere la stână; tunsul oilor și înțărcatul mieilor.
În afara acestora, primăria organizează: ziua comunei, ocazie în care este promovată
comuna cu potenți alul ei turistic și de afaceri; ziua pensionarilor în care se organizează o
festivitate folcrorică și o masă fetsivă pentru pensionari.
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
28
În ceea ce privește portul, locuitorii de pe Valea Ierii au moștenit de la generațiile trecute
costume populare foarte bogate și valoroase din punct de vedere etnografic. Într -adevăr acestea
nu mai sunt purtate în mod curent, decât cu ocazia sărbătorilor sau a unor manifestări
organizate.
Populația comunei Valea Ierii este majoritar ortodoxă. În 2009 ca urmare a distrugerii
într-un incendiu a clădirii Bisericii Ortodoxe din Valea Ierii, au început lucrările de construcție
a noului locaș al Bisericii, lucrare impunătoare care se va derula probabil pe parcursul a mai
mulți ani ,(date prelucrate din eviden țele comunei la sediul Prim ăriei)
CAPITOLUL III
POPULA ȚIA ȘI ECONOMIA COMUNEI VALEA IERII
3.1. Popula ția
Populația comunei Valea Ierii a crescut odată cu dezvoltarea industrială prin exploatarea
forestieră și prelucrarea primară a lemnului. Astfel se face că munc itori din diferite localități au
venit să muncească și s -au stabilit ulterior în comună.
După inundația din 1975 a urmat un proces de migrare a locuitorilor care au avut casele
distruse de ape, spre alte regiuni din țară.
Scăderea natalității, lipsa unor l ocuri de muncă atractive pentru tineri și absorbția de forță
de muncă în zonele puternic industrializate din orașe au dus în continuare la scăderea numărului
de locuitori.
După anul 1989 când s -au deschis granițele a apărut și posibilitatea de a munci în a lte țări,
ceea ce a dus la apariția fenomenului de emigrare a populației locale.
În urma închiderii activițății fabricii de cherestea și reducerii semnificative a forței de muncă în
exploatarea forestieră, cât și a creșterii excesive a diferențelor calităț ii vieții dintre sat și oraș,
populația comunei a cunoscut un regres continuu, astfel că la finele lunii decembrie 2015, aceasta
era în evidențele Direcției Regională de Statistică Cluj, cu doar 959 locuitori populație stabilă, iar
în Registrul Agricol al comunei Valea Ierii cu 888 locuitori. Diferența de număr de locuitori apare
din cauza evidențierii diferențiate în calcule a persoanelor temporar absente și a persoanelor
plecate din comună în alte localități din țară sau în alte țări.
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
29
Eviden ța populției din 1945 – 2016
Anul Total Din care
Valea Ierii Cerc Plopi
1946 1.032 534 235 263
1977 1.390 910 254 226
1992 1.172 856 177 139
1999 1.128 824 156 148
2002 1.107 803 158 146
2007 1.098 812 144 142
2016 888 684 106 98
Tab. 1 Evoluția populției din 1945 – 2016
Sursa: Registrul agricol al comunei
Fig. 10 Anexa grafică la Tab.1
Structura populației pe etnii in 2011. 1 2 3 4 5 6 7
ANUL 1946 1977 1992 1999 2002 2007 2016
TOTAL POPULATIE 1,032 1,390 1,172 1,128 1,107 1,098 888Evidența populației
ANUL TOTAL POPULATIE Linear (TOTAL POPULATIE )
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
30
Figure 11 Structura populației pe etnii in 2011
Sursa: Registrul agricol al comunei.
Structura populației pe confesiuni in 2011
Fig. 12 Structura populației pe confesiuni in 2011
Sursa: Recensâmnt an 2011
Gospodăriile din Comuna Valea Ierii
În anul 20 11 în comuna Valea Ierii erau 373 gospodării, din care 265 în Valea Ierii, 60 în
Cerc și 48 în Plopi .(date prelucrate la sediul primăriei – arhivă)
Romani Maghiari Germani Slovaci
Series1 1013 10 2 1020040060080010001200Evidența populației pe etnii
OrtodoxăRomano-
catolicăReformatăPenticostal
ăGreco
catolicăBaptistăMusulman
ăAltele
număr locuitori 932 9 8 68 6 1 1 101002003004005006007008009001000Structura populației pe confesiuni
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
31
3.2 Dezvoltarea economică
3.2.1 Economia
Comuna Valea Ierii a cunoscut o dezvoltare economică semnificativă începând cu perioada
interbelică, când s -a dezvoltat exploatarea și prelucrarea lemnului și s -au deschis căile de acces
prin amenajarea drumului Valea Ierii – Plopi, a drumului Valea Ierii – Băișoara și a folosirii apei
pentru transportul buștenilor cu pluta.
În această perioadă agricultura și creșterea animalelor erau ocupațiile de bază care asigurau cea
mai mare parte din alimentele necesare consumului familial. Pentru completarea necesar ului de
cereale pentru consum din gospodărie se practica „trocul” cu cherestea care era transportată în
satele cu agricultura mai dezvoltată.
Fabrica de cherestea construită în perioada interbelică a fost modernizată în anii 1970 și a
atras forță de muncă chiar și din satele vecine, la fel ca și exploatarea forestieră. După anul 1989
fabrica de cherestea și -a redus treptat activitatea până în anul 2005 când a fost închisă.
Exploatarea forestieră a continuat după 1989 într -un mod irațional ceea ce a dus la r educerea masei
lemnoase favorabile exploatării rentabile. Apariția pe piață a companiilor străine a dus la creșterea
presiunii asupra exportului de bușteni reducându -se astfel locurile de muncă din prelucrarea
lemnului și punând în pericol micile afaceri a le localnicilor în exploatarea și prelucrare primară a
lemnului .
Angajați permanent în comuna Valea Ierii în anul 20 11 ( date recensământ) erau 358
persoane. Dintre aceștia, o parte erau navetiști din satele vecine. Angajații sezonieri pentru lucrări
fores tiere (plantații, descopleșiri etc), au fost atrași de regulă, muncitori din județele Bistrița
Năsăud, Maramureș și Vâlcea deoarece locuitorii din comună aveau locuri de muncă permanente
la Fabrica de cherestea Valea Ierii sau la Sectorul de exploatare for estieră din Valea Ierii, ambele
făcând parte din Intreprinderea Forestieră de Exploatare și Transport Cluj. După închiderea
Fabricii de cherestea, în anul 2005, economia comunei a intrat într -un declin sever.
Populația ocupată, pe activități, 2011
Nr. Specificația Total comună
1 Silvicultură, exploatarea lemnului si
economia vânatului 46
2 Agricultură 11
3 Industria de prelucrare a lemnului 104
4 Industria extractive 2
5 Comerț, rep. auto și ob. casnice 20
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
32
6 Construcții 13
7 Hoteluri și restaurant 3
8 Transport 3
9 Tranzacții imobiliare, închirieri, prest. serv. 5
10 Învățământ 13
11 Administrație publică 124
12 Sănătate și asistență socială 5
13 Alte activități de servicii 6
14 Activități angajați gospodării proprii 3
Total 358
Tab. 2 Populația ocupată, pe activități
Sursa: Recensământ 20 11
O ocupație nouă apărută în economia locală este practicarea agroturismului în gospodăriile
care oferă cazare în regim de pensiune completă sau demipensiune. Pentru dezvoltarea acestei
activități este necesară organizarea unor sesiuni de informare și a unor cursuri de formare ca
lucrător în gospodărie agroturistică și/sau lucrător în pensiune turistică.
Pe teritoriul comunei își desfășoară act ivitatea șapte agenți economici în domeniul
exploatării forestiere și prelucrarea lemnului și două societăți care se ocupă cu administrarea
pădurilor , în comerț își desfășoară activitatea nouă societăți comerciale, iar în turism o societate
comercială .
Societăți comerciale, cooperative, persoane fizice autorizate, asociații familiale si
întreprinderi individuale cu activitate in comuna Valea Ierii.
Nr. Denumirea Adresa Activitatea Domeniu de
desfășurată Activitate
1 S.C.Tinuța Prodcom Valea Ierii, nr Prelucrare Prelucrare
SRL 15 lemn Lemn
2 S.C. D&V Prodcom Valea Ierii, nr Comerț cu Comerț cu
SRL 40 amănuntul Amănuntul
3 SC A&R Dumiral SRL Valea Ierii, nr.40 Comerț cu Comerț
A amanuntul
4 Cooperativa de
consum Valea Ierii, nr. Comerț cu Comerț cu
Băișoara 51 amănuntul Amănuntul
5 S.C Farkas trans SRL Valea Ierii, nr Comerț cu Comerț
66A amănuntul
6 S.C. Media Leti SRL Valea Ierii, nr.73 Comerț cu Comerț
amănuntul
7 S.C. Tazman SRL Valea Ierii, nr. Prelucrare Activitate
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
33
73-75 lemn Suspendată
8 S.C Adimax SRL Valea Ierii, nr. Prelucrare Prelucrare
75 lemn Lemn
9 S.C. Chorchiș Mixt
SRL Valea Ierii, nr. Comerț cu Comerț
102 amănuntul
10 S.C. Miredan COM Valea Ierii, nr Comerț cu Comerț
SRL 46 amănuntul
11 S.C. Lara Turism SRL Valea Ierii, nr. 210 Alte servicii de
cazare Turism
12 S.C.Dia&Paul Impex
SRL Valea Ierii, nr. 135 Comerț cu
amănuntul Comerț
13 S.C Revas Impex SRL Valea Ierii, nr. 109 Comerț Activitate
suspendată
14 S.C.Pârâul Ursului
SRL Valea Ierii, nr. 137 Comerț Activitate
suspendată
15 S.C. CMD Forest SRL Valea Ierii, nr. 38 Exploatare
forestieră Exploatare
forestieră
16 S.C. Balex SRL Valea Ierii, nr. 144 Exploatare
forestieră Exploatare
forestieră
17 S.C Carpasin SRL Valea Ierii, nr. 43 Comerț și
exploatare
forestieră Comerț
18 Ocolul Silvic Valea Ierii
SRL Valea Ierii, nr. 107 Administrare
păduri Administrare
păduri
19 S.C. Fepamian SRL Valea Ierii, nr.111 Prelucrare
ciuperci Horticultura
20 S.C Hasangi SRL Valea Ierii, nr. 140 Tăierea și
rindeluirea
lemnului; Nu mai are
activitate în
comuna V.I.
21 S.C Dia & Paul Com
Trans SRL Valea Ierii, nr. 135 Comerț cu
amănuntul Comerț
22 SC Pedifarm SRL Iara, nr.305
P.LV.Ierii 47 Farmacie Farmacie
23 Vargankec Maria
Intreprindere
individuală Valea Ierii 168 Alte servicii de
cazare Cazare
23 Șipoș Lidia PFA Valea Ierii, nr.56 Alte servicii de
cazare Cazare
Tab. 3 Evidența societăților comerciale
Sursa: Registrul agricol al comunei.
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
34
Organizații neguvernamentale – ONG -uri cu sediul si activitatea in comuna Valea Ierii
Nr.crt Denumirea
ONG -ului Sediul Locul activității
în comuna Valea
Ierii Domemniul de activitate/
Activitatea actuală
desfășurată
1 Asociația
Ars-
Pedagogica Str. Codrului
nr.61, A, Cluj –
Napoca Satul Plopi, nr.18 B Educație. Tabere de copii./ Fără
activitate în comuna Valea Ierii
în ultimii ani;
2 Fundația
Eco-Mont Valea Ierii,
nr.166 Satul Valea Ierii,
nr.159 bis și
Satul Cerc nr.9 Educație ecologică;Dezvoltare
durabilă;Tabără de copii și
tineret/
Educație ecologică;
Monitorizare; Consultanță
pentru proiecte de dezvoltare
durabilă;
3 Fundația
Prietenii
Școlii Valea Ierii,
nr.43 – Educație/Fără activitate în
comuna Valea Ierii;
Tab. 4 Evidența ONG.
Sursa: Registrul agricol al comunei.
Suprafața fondului forestier din comuna Valea Ierii este de 9.586,13 ha.
Pe raza comunei Valea Ierii își desfășoară activitatea patru Ocoale Silvice, unul de stat,
resepctiv Ocolul Silvic Turda și trei ocoale private, respectiv: Ocolul Silvic Valea Ierii SRL,
Ocolul silvic Muntele Mare, Ocolul Silvic Abrud.
Pe lângă lemn, pădur ile furnizează o serie de produse, numite nelemnoase. Trebuie înțeles
faptul că recoltarea lemnului, dacă este corect realizată, nu pune nicidecum în pericol pădurea.
Principala producție a pădurii este lemnul, dar există și produse accesorii.
Produsele a ccesorii ale pădurii sunt: semințe forestiere, puieți forestieri produși în pepinierele
silvice (puieți forestieri pentru împăduriri, puieți ornamentali pentru parcuri), produse vânătorești
(trofee cinegetice recoltate cu vânători, carne de vânat), produse piscicole (păstrăv pentru consum),
fructe de pădure (afine negre, merișoare, măceșe, porumbe, zmeură, cătină, mure, măceșe),
produse din lemn (pomi de Crăciun, araci rășinoase, crengi de rășinoase, rășină, nuiele și fibrele
pentru împletituri, cetina, con urile folosite în realizarea de ornamente și decorațiuni, deșeuri din
exploatarea forestieră: rădăcini, rumeguș, capete de bușteni etc) ciuperci, și plante medicinale
(ferigă, muguri de pin, frunze de mesteacăn). Multe specii de arbori și arbuști contribui e la crearea
bazei melifere, adică oferă hrană pentru albinele ce produc mierea.
Pe teritoriul comunei Valea Ierii își desfășoară activitatea în domeniul exploatării și
prelucrării primare a lemnului, zece societăți comerciale.
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
35
Societăți comerciale care își desfășoară activitatea în domeniul forestier
Nr. Denumirea Adresa Activitate
desfășurată Domeniu de activitate
1. S.C. Tinuța Prodcom
SRL Valea Ierii, nr
15 Prelucrare lemn Prelucrare lemn
2 S.C. Tazman SRL Valea Ierii,
nr. 73 -75 Prelucrare lemn Prelucrare lemn
3. S.C Adimax SRL Valea Ierii,
nr. 75 Prelucrare lemn Prelucrare lemn
4. S.C. CMD Forest SRL Valea Ierii,
nr. 38 Exploatare forestieră Exploatare forestieră
5 S.C. Balex SRL Valea Ierii,
nr. 144 Exploatare forestieră Exploatare forestieră
6 S.C Carpasin SRL Valea Ierii,
nr. 43 Comerț și exploatare
forestieră Comerț
7 Ocolul Silvic
Valea Ierii
SRL Valea Ierii,
nr. 107 Administrare păduri Administrare păduri
8 Ocolul Silvic Turda Turda Administrare păduri Administrare păduri
9 S.C. Fepamian SRL Valea Ierii,
nr.111 Prelucrare ciuperci Horticultura Dincolo
la firme
10 S.C Hasangi SRL nu
mai este in comuna Valea Ierii,
nr. 140 Tăierea și rindeluirea
lemnului; –
impregnarea
lemnului Comerț cu ridicata al
prod. alim.băuturi și
tutun
11 SC Alforest
Constructii SRL Valea Ierii,
95 C Exploatare forestiera Explotare forestiera
Tab. 5 Evidența agenților economici cu profil forestier
Sursa: Registrul agricol al comunei.
3.2.2. Agricultura
Agricultura practicată este cea de subzistență în condițiile în care cea mai mare pondere
din solurile predominante sunt brune acide podzolice, ceea ce presupune o producție scăzută la ha.
Suprafața totală a comunei Valea Ierii este de 14.867 ha, fiind o comună mare după
suprafață. Suprafețele aproximative pe categorii de folosință sunt următoarele: suprafața agricolă
– 5.050, 97 ha, din care teren arabil – 51,28 ha, pășune – 4.450,08 ha (122,08 ha pășune în
proprietatea cetățenilor și 4328 ha pășuni în proprietatea comunelor), fânețe – 549,61 ha, alte
terenuri – 229,9 ha (18,26 ha teren curți și constructii, 35 ha cursuri de apă, 71 ha drumuri și 105,64
ha teren nepr oductiv), suprafața forestieră – 9586,13 ha.
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
36
Pe lânga faptul ca solurile sunt brune acide podzolice, care determină o producție scăzută
la hectar, mai există factori importanți si anume clima, fragmentarea terenurilor, dimensiunea
redusă a terenurilor ce r evin fiecărui proprietar.
Producția agricolă aproximativă în comuna Valea Ierii pe anul 2017
Cultură Producție totală
Cartofi 40 t
Fân și masă
verde 500 t
Fructe 4 t
Tab. 6 Productia agricolă
Sursa: Regitrul agricol al comunei
.
Pondere semnificativă in economia comunei o reprezintă cresterea animalelor, crescute
pentru să îsi asigure consumul propriu, in mare parte.
Efectivul de animale al comunei in 2017.
Animale Capete / 201 7
Bovine 325
Ovine 380
Caprine 166
Cabaline 50
Porcine 40
Păsări 1200
Tab. 7 Efectivul de animale
Sursa: Registrul agricol al comunei.
3.2.3. Turismul
Comuna Valea Ierii are un potențial turistic natural ridicat specific zonei Munților Apuseni,
pretabil la a fi valorificat în scopuri recreative, sportive, cinegetice și de agrement.
Comuna se individualizează printr -un relief muntos foarte variat: interfluvii larg ondulate ( Dobrin,
Șoimu, Întreiere, Hățăgoaia ), contrastând cu văi înguste și adânci, mai ales în sectoarele de defilee
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
37
și chei (Între Liscuri, Colțu Șoimului, Cheia), prin pitorescul arhaic al așezărilor cu gospodării
risipite, prin extensiunea pădurilor de rășinoase și făgete, prin arealele largi de pajiști subalpine.
Numeroase drumuri și poteci care împânzesc zona montană oferă posibilități multiple de
organizare a unor excursii spre Dobrin, Vf. Dumitreasa, Piatra Groșilor, Tarnița, Întreiere, Tina,
Bondureasa , Mănăstirea Muntele Rece, Cetatea Lita. etc. Vara, drumețul găsește aici răcoarea
odihnitoare, priveliștea îl îmbie la drumeție și îi oferă posibilitatea de a petrece timpul în mijlocul
pădurii, de a culege fructe de pădure -afine, zmeură, merișoare și ciuperci.
Este locul ideal de petrecere a unei vacanțe reușite în mijlocul naturii, întrucât beneficiază
de un cadru natural cu peisaje de invidiat, un aer ozonat benefic sănătății, de produse gastronomice
tradiționale apetisante și ecologice, de o liniște relaxantă comp letată de sursurul apelor cristaline
de munte și nu în ultimul rând bogăția spirituală și culturală transmisă prin biserică, folclor și
obiceiuri de gospodari harnici, pricepuți și ospitalieri.
În zona se pot parcuge si trasee turistice specific zonei mont ane, mai lungi sau mai scurte
în funcție de condiția fizică a fiecăruia.
Dintre acestea cele mai cunoscute sunt:
– traseul Gilău – Someșul Rece – Muntele Rece – Plopi – Ruinele Cetății Lita – Pensiunea
Lara;
– traseul Săvădisla – Finișel – Plopi – Dobrin;
– traseul Valea Ierii – Șoimu – Bondureasa – Șesu Cald – Muntele Băișorii;
– traseul Băișoara – Valea Ierii – Șoimu – Tina – Bistra – Cîmpeni;
– traseul Valea Ierii – Cerc – Dobrin – Măguri – Răcătău;
– traseul Valea Ierii – Fersa – Plopi – Mănăstirea Muntel e Rece;
Alte obiective turistice din comuna Valea Ierii:
– Mănastirea Muntele Rece, cu hramul Înalțarea Domnului c onstruită pe granița dintre
satele Plopi și Muntele Rece, între Comuna Valea Ierii și comuna Măguri -Răcătău, este un obiectiv
de importanță t uristică și istorică prin amplasarea în imediata vecinătate a cimitirului eroilor
români căzuți în cel de -al doilea război mondial într -o ambuscadă a armatei hortisto -hitleriste.
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
38
Fig. 13 Mănăstirea Muntele Rece
Sursa: Site-ul comunei, Mănăstirea Muntele Rece
-Cimitirul Eroilor Români din cel de -al doilea Război Mondial a fost construit, în zona
Dealul Bordii – satul Plopi, în anul 1944. Aici sunt înhumați 36 ostași români din Batalionul8 și
Batalionul 10 – Vânători de m unte. În afara acestuia, în satul Plopi, zona Prislop au fost înhumați
alți șapte ostași români din Batalionul 10 – Vânători de munte, iar în satul Valea Ierii, în apropierea
intersecției cu drumul spre Plopi, se află mormântul eroului Sergent Man Grigore.
Fig. 14 Cimitirul eroilor
Sursa: Site -ul comunei, Cimitirul Eroilor Plopi – Dealu Bordii.
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
39
Atestată documentar din anul 1324 sub numele „Castrum Leta”, cetatea a avut un trecut foarte
zbuciumat. În anul 1405 împăratul Zsigmond Luxemburgi (Sigismund de Luxemburg , 1368 -1437)
a dăruit cetatea orașului Cluj, mai târziu a împărțit moșiile cetății în trei părți: lui Jakcs Janos, lui
Vana (un judecător) și lui Laszlo (voievod de Beiuș). După moartea împăratului Sigismund de
Luxemburg cetatea a trecut mai întâi în proprietatea lui Losonczi Dezsö, iar mai târziu (după anul
1441) în proprietatea lui Herepei Márk. În anul 1456, Ioan de Hunedoara (Janos Hunyadi) a dăruit
cetatea unei verișoare a lui Pongracz Janos (Csolnokosi Klara). După ce familia acesteia s -a stins,
cetatea a trecut succesiv în mâinile mai multor proprietari (Perenyi Orsolya, Corvin Janos, Balassa
Ferenc, Artanhazi Bornemissza Boldizsar ș.a.). A fost grav avariată ca urmare a exploziei
magaziilor de pulbere din subteranele cetății la 12 februarie 1562, în urma unui asediu . În 1569
ruinel e și pădurile aferente din vecinătate au fost dăruite lui Geczy Janos care a făcut cetatea din
nou locuibilă, descendenții lui locuind aici timp de un secol (până aproximativ în a doua jumătate
a secolului al XVII -lea). Numeroase legende se leagă de numele Geczy (numele "Cetatea Geczy"
vine din aceasta perioadă). Nu există date precise asupra datei și cauzelor abandonării definitive a
cetății, dar este probabil că aceasta s -a petrecut în timpul luptelor Curuților conduși de Francisc
Rákóczi al II -lea la începutul secolului al XVIII -lea. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769 –
1773 (Sectio 094), cetatea apare sub numele de „ Altes Schloß ” (“Vechiul Castel”) (prelucrare
dinhttp://www.monumentei storice.ro/legislatie/LMI/LMI -2010CJ )
Fig. 15 Cetatea Liteni
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
40
Sursa: Site -ul comunei, Cetatea Liteni.
3.2.4. Oportunități de dezvoltare economică
Resursele comunei altele decât lemnul și produsele accesorii ale pădurii (flora spontană) ,
valorificabile din punct de vedere economic și turistic ar putea fii : energia eoliană, energie
hidroelectrică, plantații energetice, izvoarele de apa plată, piatră și balastru pentru construcții, aerul
cu ioni negativi, pășunile naturale, peisaj ul natural, vânatul și peștii pentru dezvoltarea
ecoturismului.
Energia vântului a fost și este accesibilă în toate părțile pământului. Este atractivă din punct
de vedere ecologic pentru că nu produce emisii în atmosferă și nu formează deșeuri radioactive.
Ca sursă energetică vântul nu costă nimic. Tendințele de utilizare a vântului sunt în primul rând
pentru producerea energiei electrice. De asemenea, aceasta poate fi utilizată descentralizat și este
o alternativă bună pentru localitățile mici, aflate depa rte de sursele tradiționale de energie.
Viteza vântului este cel mai important factor de influentă asupra cantității de energie. Astfel, dacă
viteza vântului se dublează, energia cinematică produsă crește de opt ori.
Pe crestele munților situate în afara zonei protejate a sitului – Valea Ierii se pot amenaja
turbine eoliene , media anuală a zilelor cu vânt este foarte mare. Vânturile bat din vest în mod
predominant, având o viteză medie de 40 -50 km/h, iar cea maximă este mai mare de 100 km/h.
Comuna Valea Ierii dispune de cursuri constante si repezi de apă specifice zonei muntoase,
cu fluxuri medii și mici, pe care exista posibilitatea de a se amenaja căderi de zeci de metri, care
ar putea face posibilă folosirea energiei potențiale a apei.
Peisajul este un ul deosebit, cu versanți impaduriți, piscuri de stancă ce se ridică semețe,
care stârnește curiozitate si dorința de a revenii pe aceste meleaguri. Pentru punerea in valoare a
acestui peisaj de basm este nevoie de cateva măsuri cum ar fii : limitarea exploa tării forestiere pe
acești versanți, modernizarea drumurilor pentru a facilita accesul in zona , igienizarea pădurii,
văilor și căilor de acces, amenajrea de locuri de popas și campare, puncte de belvedere, indicatoare
și acces spre aceste puncte .
Aerul cu ioni negativi, pentru a putea fi certificat trebuie analizat de o instituție specializată,
este foarte important pentru sănătatea oamenilor . Cu siguranță a cest lucru va duce la creșterea
numărului de turiști dornici de a staționa în zonă.
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
41
CAPITOLUL IV
ANALIZA SWOT
4.1. Date generale
Analiza SWOT este o prezentare a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităților și a
amenințărilor, a fost creată și utilizată ca instrument de formare a strategiilor.
Prin acest instrument este posibilă analiza rapidă a punctelor strategice cheie, precum și
identificarea alternativelor strategice.
Analiza SWOT se bazează pe următoarele elemente: puncte tari, puncte slabe, oportunități
și amenințări.
Punctele tari se r eferă la aspectele pozitive, tangibile și intangibile ale comunei, care dau
valoare comunei.
Punctele slabe descriu factorii negativi care sunt sub controlul intern și care împiedică
comuna să mențină sau să obțină un nivel competitiv.
Oportunitățile rep rezintă factori de mediu externi, pozitivi pentru comună, altfel spus șanse
oferite pentru stabilirea unei noi strategii sau pentru a -și reconsidera strategia existentă în scopul
exploatării profitabile a acestor șanse.
Amenințările sunt factorii nefavora bili, din exteriorul comunei, care pot influența comuna
și dezvoltarea acesteia.
Punctele tari și punctele slabe sunt date statistice, bazate pe parametrii descriptivi ai unei zone,
într-o perioadă determinată de timp, adică, ceea ce există.
Oportunitățile și amenințările au în vedere viitorul și se referă la alegerile ce se fac pentru
planificarea strategiei de dezvoltare a comunei, adică, ceea ce va fi.
Cel mai puternic mesaj transmis prin analiza SWOT este acela că, indiferent de acțiunile stabilite,
procesul decizional ar trebui să includă următoarele elemente:
• construiește pe Punctele Tari;
• elimină Punctele Slabe;
• exploatează Oportunitățile;
• îndepărtează Amenințările.
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
42
4.2. Date specific
Pentru realizarea analizei SWOT a comu nei Valea Ierii s -au folosit informațiile furnizate
prin chestionar, prin discuții libere cu locuitorii comunei și realitățile identificate de către
participanții la întâlniri .
Au fost identificate 1 3 domenii de interes local:
– cadru geografic, protecția mediului și zone protejate;
– agricultură, zootehnie, meșteșuguri și artizanat;
– silvicultură, vânătoare și pescuit sportiv;
– turism;
– educație;
– administrația publică locală;
– infrastructură, servicii publice și ener gie;
– mediul de afaceri;
– sistemul de sănătate și asistența socială;
– mediu social și societatea civilă;
– protecția civilă și serviciile de urgență;
– sport și recreere;
– cultură și spiritualitate;
4.2.1 Cadru geografic, protecția mediului și zone protejate .
Analiza SWOT pentru cadru geografic, protecția mediului și zone protejate .
Puncte tari Puncte slabe
• Cadru geografic montan, subalpin, cu un
bazin hidrografic bogat;
• Climă continentală moderată;
• Resurse naturale: fond forestier , flora
spontană și biodiversitate;
• Mare diversitate privind fauna și flora
zonelor protejate;
• Situarea în apropierea polului de dezvoltare
urbană: Cluj -Napoca favorizează dezvoltarea
turismului; • Relief muntos cu acces dificil și clima aspră;
• Industria lemnului este slab si haotic
dezvoltat a;
• Agricultura de subzistență a fost abandonată
în mare parte;
• Zonele protejate nu sunt delimitate, nu sunt
marcate și monitorizate;
• Curs de apă neregularizat în totalitate în
intravilan;
• Lipsa serviciilor de salubrizare în satele
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
43
• Cererea de cher estea este mai mare în zonă
decât pot produce firmele locale;
• Existența pe teritoriul comunei, a zonelor
protejate declarate pe plan județean și
european;
• Lipsa marilor poluatori industriali în zonă; Plopi și Cerc (parțial);
• Există deșeuri menajere aruncate peste tot;
• Defrișări excesive, legale și ilegale, în fondul
forestier și în pășunile împădurite;
•Depozitarea necontrolată a rumegușului
rezultat în urma prelucrării lemnului;
Oportunități Amenințări
• Încadrarea comunei în zone de eligibilitate
pentru punerea în aplicare a programelor
comunitare de finanțare pentru protectia
mediului, dezvoltare rurală și turism;
• Existența unor programe de finanțare
naționale destinate protecției mediului și
educației ecologice;
• Existența unor programe de finanțare
comunitare a proiectelor pentru împădurirea
terenurilor supuse eroziunii și a celor pe care
nu se poate practica agricultura; • Blocarea prel ucării lemnului din cauza lipsei
de material lemnos ca urmare a exploatării
pădurilor tinere și tăieri ilegale;
• Creșterea riscului de inundații și a celui
generat de eroziunea accentuată a solului de pe
versanții cu pante mari;
• Poluarea zonei produsă de localnici și de
culegătorii de fructe de pădure și ciuperci din
alte localități;
• Sistarea finanțărilor europene pentru
protecția mediului, dezvoltare durabilă și
administrarea zonelor protejate în cazul
destrămării Uniunii Europene;
Tab. 8 Analiză cadru geograpfic
4.2.2. Agricultură, zootehnie, meșteșuguri și artizanat.
Analiza SWOT pentru agricultură, zootehnie, mesteșuguri și artizanat.
Puncte tari Puncte slabe
• Există produse si posibilitatea de a produce o
gama nouă de produse agricole ecologice;
• Pajiști naturale sunt ecologice;
• Obținerea de produse zootehnice ecologice
prin creșterea tradițională a animalelor;
• Existența a câtorva plantații mici de pomi
fructiferi; • Teren agricol cu potențial redus;
• Fărâmițarea terenului agricol;
• Lipsa de informare a producătorilor agricoli;
• Vârsta înaintată a fermierilor;
• Lipsa pieței de desfacere a produselor
agricole în comună;
• Patriotism local este mic la achiziția de
produse locale;
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
44
• Se mai păstrează unele meșteșuguri
tradiționale ca: torsul lânii, țesutul,
confecționat șindrilă pentru acoperiș;
• Se mai produc obiecte de artizanat ca preșuri,
dantele, cuverturi, ciorapi de lână, bluze de
lână; • Lipsa de pregătire a persoanelor care lucrează
în agricutură;
• Rase de animale cu performanțe reduse;
• Pomii fructiferi de pe lângă case au producții
mici de fructe;
Oportunități Amenințări
• Alocarea de fonduri europene
nerambursabile pentru favorizarea dezvoltării
agriculturii, zootehniei și horticulturii;
• Schimb de bune practici în agricultură
durabilă cu localități din țară și străinătate;
• Cererea în creștere de produse agro –
zootehnice, de legume și de fructe ecologice pe
piața zonală , națională și europeană;
• Existența unor programe de finanțare pentru
formare în meșteșuguri tradiționale și
artizanat; • Reducerea dramatică a forței de muncă
tinere;
• Pierderea stocului de seminte tradiționale
românești;
• Apariția de boli la plan te și animale rezistente
la tratamentele obișnuite; epizootii;
• Pierderea meșteșugurilor tradiționale prin
presiunea globalizării;
Tab. 9 Analiză agricultură, zootehnie, mesteșuguri și artizanat
4.2.3. Silvicultură, vânătoare și pescuit sportiv;
Analiza SWOT pentru silvicultură, vânătoare și pescuit sportiv ;
Puncte tari Puncte slabe
• Existența unor ecosisteme forestiere stabile,
caracterizate printr -o mare diversitate
biologică;
• Existența fructel or de pădure și a ciupercilor
cu un grad de producție relativ ridicat;
• Existența unui centru sezonier de recoltare a
fructelor de pădure și a ciupercilor;
• Acțiunea permanentă în teritoriu a ocoalelor
silvice private și de stat; • Tăieri excesive de pădure, legale sau ilegale;
• Braconajul cinegetic și piscicol este la un
nivel critic;
• Colmatarea lacurilor de acumulare;
• Lipsa de informare asupra subvențiilor
silvice;
• Debitul scăzut al râului Iara și pâraielor
princi pale din comună, datorită captării apelor
în amonte la barajele de acumulare
hidrotehnice;
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
45
• Pregătirea profesio nală bună a personalului
care activează în silvicultură;
• Existența unui fond cinegetic care poate fi
dezvoltat;
• Existența surselor de apă necesare creșterii
păstrăvului;
• Existența sistemului informatic – Radarul
pădurii și a numărului de urgență 1 12; • Valorificarea foarte redusă a fondului
piscicol natural prin pescuit sportiv;
Oportunități Amenințări
• Alocarea de fonduri europene
nerambursabile pentru dezvoltarea
silviculturii;
• Existența programelor europene de
reîmpădurire a terenurilor agricole nefolosite;
• Schimb de bune practici în silvicultură cu
localități din țară și străinătate;
• Existe nța programelor de finanțare europene
pentru monitorizarea exploatării pădurii și a
braconajului; • Creșterea corupției în administrarea
pădurilor, vânatului și peștilor;
• Distrugerea fondului forestier prin tăierea
pădurilor tinere și defrișări ilegale ;
• Distrugerea fondului cinegetic și piscicol
prin braconaj;• Presiuni ale firmelor
internaționale care achiziționează lemn brut;
Tab. 10 Analiză silvicultură, vânătoare și pescuit sportiv
4.2.4. Turismul
Analiza SWOT pentru turism.
Puncte tari Puncte slabe
• Peisaj natural montan;
• Bioclimat tonic -stimulent de munte;
• Aer bogat în ioni negativi;
• Pensiuni turistice și case de vacanță;
• Tabăra de copii aparținînd de Palatul
Copiilor Cluj;
• Posibilitatea practicării diverselor • Calitatea necorespunzătoare a
drumurilor din comună;
• Personal necalifica t în domeniul turistic;
• Marketing turistic slab dezvoltat;
• Număr redus de pensiuni turistice si
pensiuni agroturistice;
• Insuficienta educație a populației pentru
practicarea agroturismului;
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
46
forme de turism: de recreere, de odihnă,
sporturi extreme (off -road, ATV, parapanta),
ecoturism, cicloturism, turism cinegetic etc;
• Potențial turistic exploatabil pe toată durata
anului;
• Existența în zonă a uno r situri arheologice
(Cetatea Lit eni);
•Existența lacurilor de acumulare Bondureasa,
Șoimu și Valea Calului;
• Prezența comunei pe paginile web din
rețelele de turism;
• Existența unui centru de informare turistică; • Spații amena jate pentru popas și campare
sunt insuficiente;
• Lipsa amenajărilor pentru agrement;
• Salubrizarea insuficientă a comunei;
• Nu există evenimente locale de promovare a
produselor agro -zootehnice locale (târguri,
ziua comunei, piață săptămânală) care s ă
atragă turiștii;
Oportunități Amenințări
• Existența fondurilor europene pentru
finanțarea activităților turistice și de agrement
din ciclul 2014 -2020;
• Favorizarea accesului în zonă prin
dezvoltarea aeroportului internațional Cluj –
Napoca și existența nodului rutier Gilău al
autostrăzii Transilvania, care va putea fi
eficient după finalizarea acesteia;
• Crearea de trasee turistice noi care să
includă și comuna Valea Ierii;
• Lărgirea segmentului turistic axat pe
valorificarea tradițiilor locale, ecoturism și
agrement;
• Includerea ofertei turistice locale pe paginile
web ale agențiilor de turism; • Distrugerea peisajului prin defișări excesive
a pădurilor, legale sau ilegale;
• Reducerea dramatică a efectivelor de vânat
și a peștilor prin braconaj;
• Ceșterea numărului de culegători de fructe
de pădure și ciuperci care crează disconfort
pentru turiști și locuitori;
• Sume insuficiente pentru cofi nanțare la
accesarea de finanțări europene pentru turism
și agrement;
• Amânarea alocării sumelor necesare pentru
modernizarea și reabilitarea tuturor
drumurilor județene din zonă;
• Sistarea fondurilor europene pentru turism
în cazul destrămării Uniunii Europene;
Tab. 11 Analiză turism
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
47
4.2.5. Educație
Analiza SWOT pentru educație.
Puncte tari Puncte slabe
• Existența unui corp didactic care își asumă
perfecționarea în specialitate și metodică a
elevilor;
• Conectarea la internet a școlii generale din
Valea Ierii;
• Infrastructura școlară relativ bine
dezvoltată
• Receptivitatea cadrelor didactice față de
învățământul centrat pe elev;
• Existența a două microbuse școlare pentru
transportul elevilor;
• Existența terenului de sport cu gazon sintetic
în curtea școlii; • Dezinteresul elevilor și al părinților pentru
rezultate mai bune la învațătură;
• Laboratorul de informatică al școlii este
dotat necorespunzător;
• Inexistența unui cadru didactic speci alizat în
domeniu IT;
• Biblioteca școlară este amenajată într -un
spațiu insuficient, iar momentan nu este
funcțională;
• Lipsa sălii de sport a școlii;
• Lipsa intereseului pentru schimb de
experiență cu școlile din localitațile infrățite
cu Valea Ieri i.
Oportunități Amenințări
• Programele de finanțare Europene pentru
schimburi de bune practici în educație;
• Existența unor programe de finanțare pentru
dezvoltarea bazei materiale din învățământ;
• Programe de acordare a burselor de studii în
țară și străinătate; • Modificarea prevederilor legale referitoare
la numărul minim de elevi într -o clasă cu
riscul desființării Școlii gimnaziale din Valea
Ierii;
• Creșterea cheltuielilor de școlarizare și de
întreținere a elevilor la liceu și a studențilo r;
• Scăderea accentuată a numărului de elevi pe
fondul îmbătrânirii populației;
• Sistarea fondurilor europene pentru educație
în cazul destrămării Uniunii Europene;
Tab. 12 Analiză educație
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
48
4.2.6. Administrația publică locală.
Analiza SWOT a administrației publice locale.
Puncte tari Puncte slabe
• Personalul din aparatul de specialitate al
primarului în funcțiile principale are studii
superioare .
• Experienț a și bună cuno astere a problemelor
locale;
• Experiență la implementarea proiectelor cu
finanțare europeană .
• Dotarea cu echipamente IT performante la
sediului primăriei;
• Comuna Valea Ierii este membră în
Asociația Comunelor din România și în
Asociația GAL Lider Cluj; • Capacitate insuf icientă de cofinanțare a
proiectelor cu finanțare europeană;
• Nu există personal calificat suficient pentru
proiecte de dezvoltare locală;
• Transparență redusă la comunicarea
dintre Primărie și Consiliul local față de
cetățeni, prin consultare și info rmare;
• Nu există un Plan Urbanistic General în
sistem GIS;
• Disciplina în construcții nu este respectată
suficient;
• Nu există un sistem de arhivare electonică a
documentelor;
• Pagina de internet a comunei nu este
actualizată;
Oportunități Amenințări
• Implementarea unor proceduri de
management eficient la nivelul administrației
publice locale;
• Realizarea serviciilor de audit public intern
prin cooperare în cadrul Filialei Județene Cluj
a Asociației Comunelor din România;
• Inițierea u nor propuneri de modificări
legislative și apărarea intereselor locale prin
Asociația Comunelor din România;
• Finanțarea de proiecte de dezvoltare locală
prin Programul Leader gestionat de Asociația
GAL Lider Cluj;
• Parteneriate cu ONG -uri specializate în
rezolvarea unor probleme ale comunităților; • Prioritatea finanțării dezvoltării
infrastructurii pentru polii de dezvoltare
economică și slaba finanțare pentru spațiul
rural;
• Încetinirea programelor de reformă a
administrației publice;
• Dezintere s al autorităților publice centrale
pentru reforma administrației publice locale
din cauza duratei lungi a acestui proces ( 20 –
25 de ani);
• Nealocarea fondurilor necesare pentru
spațiul rural de la Guvern din cauza slabei
colectări a veniturilor;
Tab. 13 Analiza administrației publice locale
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
49
4.2.7. Infrastructură, servicii publice și energie
Analiza SWOT in ceea ce privește infrastructura, serviciile publice și energia
Puncte tari Puncte slabe
• Există drumuri modernizate pentru legătura
cu municipiul Cluj -Napoca și cu municipiul
Turda;
• Existența serviciilor de telefonie mobilă și
internet;
• Demararea unui proiect de modernizare a
drumu rilor;
• Existența unei rețele noi de alimentare cu
apă potabilă în localitatea Valea Ierii;
• Electrificarea gospodăriilor din comună în
proporție de 99%;
• Existența iluminatului public stradal;
• Situarea în apropierea aeroportului
internațional Cluj -Napoca;
• Potențial de resurse energetice
regenerabi le (hidroenergetic, eolian,
biomasă); • Calitatea drumurilor județene, comunale și
vicinale necorespunzătoare;
• Nu există rețea publică de canalizare;
• Existența unor gospodării neelectrificate în
comună;
• Lipsa rețelei de telefonie fixă;
• Rețeaua de distribuție a apei potabile nu
deservește toate gospodăriile din comună;
• Comună relativ izolată din punct de vedere
rutier;
• Lipsa trotuarelor în anumite zone unde sunt
neceare și este posibilă amenajarea lor;
• Servicii publice organizate insufi cient;
• Resurse financiare insuficiente la bugetul
local și județean pentru modernizarea și
întreținerea drumurilor;
Oportunități Amenințări
• Continuarea proiectului de reabilitare și
modernizare a drumurilor județene: Băișoara –
Valea Ierii , Plopi; Gilău – Someșul Rece;
• Existența unor programe europene FEADR
pentru sprijinrea dezvoltării infrastructurii în
mediul rural;
• Existența unor programe de finanțare pentru
producerea energiei regenerabile;
• Posibilitatea amenajării unui parc eolian în
zona Runcul Irișorii etc; • Nealocarea din bugetul județean a sumelor
necesare cofinanțării proiectelor propuse
pentru dezvoltarea Infrastructur ii;
• Reducerea sau sistarea sumelor acordate
prin programele guvernamentale pentru
dezvoltarea infrastructurii în cauzul scăderii
PIB – ului național;
• Epuizarea rapidă a fondurilor europene
pentru dezvoltarea infrastructurii;
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
50
• Sistarea finanțărilor europene pentru
infrastructură, servicii publice și energie în
cazul destrămării Uniunii Europene;
Table 14 Analiza infrastructura, serviciile publice și energia
4.2.8. Mediul de afaceri
Anliza SWOT a mediului de afaceri.
Puncte tari Puncte slabe
• Existența a 23 firme în domeniul exploatării
forestiere, prelucrarea primară a lemnului,
comerț și turism;
• Existența unor terenuri și clădiri neutilizate,
posibil a fi utilizate în viitor d e către
întreprinzători pentru dezvoltarea unei afaceri
(fosta fabrică de cherestea);
• Existența forței de muncă calificată în
domeniul prelucrării lemnului;
• Existenta unor materii prime și resurse
naturale ce pot fi valorificate;
• Disponibilitatea ad ministrației locale de a
oferi anumite facilități pentru investitori; • Investiții autohtone și străine reduse;
• Privatizarea fabricii de cherestea nereușită;
• Capacitate scăzută a întreprinzătorilor locali
de a accesa finanțări europene;
• Nivel scă zut al implicării oamenilor de
afaceri în viața comunității;
• Echipamente și tehnologii de producție
uzate sau cu productivitate redusă;
• Numărul mic de societăți comerciale cu
activitate de producție și servicii;
Oportunități Amenințări
• Existen ța programelor europene și naționale
pentru finațarea de start up -uri și dezvoltarea
de microintreprinderi;
• Posibilitatea accesării de finațări pentru
investiții agricole și neagricole prin PNDR
2014 -2020; • Lipsa încrederii în partenerii de afaceri;
• Corupția sistemică;
• Falimentul firmelor care câștigă licitații
pentru obiective de investiții publice;
• Lipsa forței de muncă foarte bine pregătită
profesional;
• Dezinteres al investitorilor străini datorită
instabilității globale;
• Creșterea im pozitelor și a TVA – ului;
• Insuficienta corelare a legislației cu
obiectivele de dezvoltare economică;
Table 15 Analiza mediului de afaceri.
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
51
4.2.9. Sistemul de sănătate și asistența socială
Analiza SWOT al sistemul ui de sănătate și asistența socială
Puncte tari Puncte slabe
• Existența dispensarului medical uman și a
punctului farmaceutic;
• Primăria este principalul furnizor de servicii
sociale din zonă.
• Existența unor ONG -uri active în ajutorarea
persoanelor a flate în dificultate; • Lipsa de locuințe sociale;
• Lipsa unui cămin de bătrâni;
• Nu există cantina socială;
• Nu există servicii de îngrijire la domiciliu;
• Îmbătrânirea populației;
• Resurse financiare insuficiente la ONG -uri
pentru a asigura as istență socială persoanelor
aflate în dificultate;
Oportunități Amenințări
• Existența unor programe europene de
finanțare pentru dezvoltarea serviciilor sociale
și de sănătate;
• Schimb de bune practici naționale și
internaționale; • Surse de venit insuficiente la bugetul local
pentru acoperirea nevoilor de asistență
socială;
Tab. 16 Analiza sistemului de sănătate și asistența socială
4.2.10. Mediu social și societatea civilă
Analiza SWOT al mediului socia l si a societății civile
Puncte tari Puncte slabe
• Existența unor ONG -uri active în zonă;
• Grad satisfăcător de implicare a câtorva
lideri de opinie în viața comunității;
• Existența unor lideri de opinie locali care au
acumulat experiență și pot ad uce un plus de
valoare pentru inflențarea pozitivă a
generațiilor următoare; • Scăderea nivelului de trai implică și
scăderea bugetului personal pentru activități
sociale;
• Societatea civilă este implicată insuficient în
problemele comunității;
• Cetăț enii nu agrează înscrierea în diferite
asociații pentru apărarea drepturilor legale;
• Resurse financiare insuficiente la ONG -uri
pentru a iniția proiecte pentru rezolvarea
problemelor comunității;
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
52
Oportunități Amenințări
• Existența unor programe europene de
finanțare pentru dezvoltarea ONG -urilor;
• Posibilitatea de a efectua scumburi de bune
practici la proiecte de succes din alte țări; • Surse de venit insuficiente la bugetul local
pentru subvenționarea activităților sociale;
• Sumele alocate pentru ciclul de finanțare
europeană 2014 -2020 sunt mai mici, iar
cofinațarea solicitată la proiecte este mai
mare;
Tab. 17 Analiza mediului social si a societății civile
4.2.11. Protecția civilă și serviciile de urgență
Analiza SWOT asupra serviciilor de p rotecția civilă și urgență;
Puncte tari Puncte slabe
• Existența la doar 12 km de Valea Ierii a
gărzii de intervenție pentru situații de urgență
și a substației SMURD Băișoara;
• Existența unui serviciu voluntar de urgență
format din 20 voluntari care au contracte de
voluntariat și certificat de formare ca servant
pompier;
• Există un număr de 12 hidranți subterani în
satul Valea Ierii montați la rețeaua de
alimentare cu apă potabilă; • Nu exi stă un centru de comandă pentru
protecție civilă;
• Nu există adoposturi de protecție civilă
amenajate și dotate corespunzător;
• Sirena pentru alarmarea populației nu
funcționează;
• Motopompa pentru stins incendii are slabe
performanțe tehnice;
• Nu există o centrală telefonică locală, prin
cablu și stații radio mobile suficiente, pentru
comunicare în caz de necesitate;
• Dotarea cu echipament a membrilor
serviciului voluntar de urgență este la un nivel
critic;
Oportunități Amenințări
• Exi stența programelor europene și naționale
pentru finațarea dotărilor și instruire pentru
intervenție în situații de urgență;
• Există posibilitatea amenajării de adăposturi
de protecție civilă în locurile cu concentrări
de populație, pe terenuri publice; • Posibilitatea declanșării unor revolte
populare violente împotriva politicienilor
corupți sau cu altă motivație;
• Posibilitatea producerii unor inundații;
• Posibilitatea declanșării unor incendii
extinse în fondul forestier din apropierea
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
53
zonei locui te sau la locuințele și anexele din
locurile aglomerate;
• Posibilitatea apariției altor pericole care să
afecteze comunitatea;
Tab. 18 Analiza serviciilor de protecția civilă și urgență;
4.2.12. Sport si recreere
Analiza SWOT asupra activitatilor sport ive și recreere .
Puncte tari Puncte slabe
• Proiectul stadionului comunal Valea Ierii
este finalizat în mare parte;
• Implicarea elevilor în programul de păstrare
a culturii și a tradițiilor;
• Existența programelor guvernamentale
pentru dezvoltarea infrastructurii sportive și a
spațiilor verzi; • Căminului cultural a fost desființat;
• Spații amenajate pentru picnic insuficiente;
• Lipsa spațiilor verzi publice în intravilan;
• Locurile de parcare în zona stadionului
comunal sunt insuficiente;
Oportunități Amenințări
• Alocarea de fonduri europene
nerambursabile pentru amenajarea unor spații
de agrement și relaxare;
• Alocarea de fonduri guvernamentale
pentru construirea unei baze sportive, săli de
sport. • Extinderea curentului de promovare
excesivă a informației prin media și internet
în detrimentul celei obținute prin citirea
cărților;
• Promovarea unui mod de viață sedentar și
nesănătos prin exemplele și programele media
(TV);
Tab. 19 Analiza activitatilor sportive și recreere
4.2.13. Cultură și spiritualitate
Analiza SWOT – cultura si spiritualitate
Puncte tari Puncte slabe
• Implicarea elevilor în programul de păstrare
a culturii și a tradițiilor ;
• Existența legăturii la internet și posibilitatea
de a citi cărți electonice; • Biblioteca comunală Valea Ierii a fost
deființată;
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
54
• Existența a două Biserici creștine, una
Ortodoxă și una Penticostală;
• Existența la limita comunei a Mănăstirii
Muntele Rece;
• Libertatea religioasă este conferită de
Constituția României • Biblioteca Școlii Gimnaziale Valea Ierii în
prezent nu este funcțională, spațiul în care
este amenajată fiind foarte mic;
• Căminului cultural a fost desființat;
• Puțini locuitor i participă în mod frecvent la
întâlnirile bisericilor locale sau la mănăstire
sau la alte întâlniri similare;
Oportunități Amenințări
• Alocarea de fonduri europene
nerambursabile pentru amenajarea unor spații
de cult ;
• Alocarea de fonduri guvernamen tale
pentru construirea de locașuri de cult;
• Solicitarea pe piața turistică a manifestărilor
și activităților tradiționale și folclorice;
• Existența fondurilor nerambursabile
pentru așezăminte culturale; Extinderea curentului de promovare excesivă
a informației prin media și internet în
detrimentul celei obținute prin citirea cărților;
• Promovarea prin mass -media a unui mod de
viață ateu;
Tab. 20 Analiza cultura si spiritualitate
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
55
CAPITOLUL V
STRATEGIA SOCIO – ECONOMICĂ DE DEZVOLTARE A COMUNEI VALEA
IERII
5.1. Scurta viziune asupra comunei
Comuna Valea Ierii este în descreștere economică, lucru care este de neacceptat pentru
locuitorii ei care sunt respectuoși, competenți și hotărâți să diversifice ramurile e conomiei locale
prin dezvoltarea turismului și a servicilor, astfel încât comuna să devină o stațiune turistică
atractivă, dezvoltată în perioada actuală de acordarea fondurilor structurale din partea UE și astfel,
asigurându -se locuri de muncă suficiente, creșterea numărului de locuitori și vizitatori și păstrarea
resurselor naturale pentru generațiile actuale și viitoare prin dezvoltare durabilă.
Problema comunei Valea Ierii
Economia comunei Valea Ierii este în descreștere de mai mulți ani. Decăderea economică s -a
adâncit de la an la an și mulți tineri au ales să părăsească comuna și să se stabilească în altă parte.
Economia a avut un caracter monoindustrial, centrată pe explo atarea și prelucrarea lemnului.
Soluția comunei Valea Ierii
Este nevoie să se diversifice economia locală. Dezvoltarea turismului este soluția pentru
dezvoltarea economică a comunei Valea Ierii. Aceasta este soluția recunoscută cu mulți ani în
urmă de un ii locuitori și este soluția afirmată de majoritatea locuitorilor chestionați la elaborarea
prezentei strategii de dezvoltare economică.
Comuna Valea Ierii va deveni o stațiune turistică atractivă atât pentru locuitorii din orașele
județului Cluj și ale r egiunii Nord -Vest sau chiar din București, cât și pentru locuitorii din alte țări
europene, fie tineri care vor să facă drumeții pe jos, alpinism, moto cross, auto extrem (off road),
fie adulți care fac drumeții pentru a face fotografii, a culege fructe de pădure, plante medicinale
sau pentru a vâna, fie vârstnici care admiră peisajul, scriu memorii și învățături pentru cei tineri.
Motivul pentru care trebuie făcut ceva în comuna Valea Ierii.
Depopularea satelor arată urgența pentru găsirea unor soluții via bile pentru dezvoltare economică,
socială și de mediu pentru a deveni din nou atractive pentru stabilirea de noi familii în zonă.
Descreșterea economică nu este o stare demnă de niște oameni cu inițiativă și agerime pentru a
dezvolta afaceri rentabile.Res ponsabilitatea viitorului este în sarcina fiecărui membru al
comunității. Persoanele dinamice și cu experiență în afaceri pot crea un model de reușită și pentru
cei tineri care abia așteaptă să realizeze ceva deosebit, ceva valoros și semnificativ pentru
dezvoltarea personală și pentru dezvoltarea economică.
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
56
Motivul pentru care acel ceva trebuie făcut acum !
Perioada actuală este una favorabilă pentru dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea de afaceri și a
resurselor umane, deoarece România beneficiază în perioada 20 14 – 2020 de fonduri structurale.
Fondurile nerambursabile structurale acordate de U niunea Europeana și Guvernul României,
acoperă toată gama de activități de comerț, producție și servicii care se pot dezvolta în spațiul rural.
Pe lângă aceast a, există posibilitatea realizării de asocieri pentru dezvoltarea de afaceri de tipul
parteneriatului public -privat, privat -privat sau public -public.
Expe riența autorităților administrației publice locale, care a accesat fonduri nerambursabile prin
Programele europene , Phare și Sapard, precum și fonduri nerambursabile de la Guvernul României
prin Programul de Dezvoltare a Infrastructurii și a unor baze sportive d in spațiul rural, constituie
un avantaj pentru proiecte viitoare.
Pentru a cunoaște cât mai exact direcția de dezvoltare spre care tind locuitorii comunei
s-a efectuat o cercetare sociologică la nivelul întregii comune, în perioada 15 mai 2018 –
10iunie 2018, folosind metoda aleatorie cu criterii de selecție prestabilite.
A fost intocmit un chestionar cu intrebari din domeniu economic, social, si mediu al
comunei Valea Ierii, prin acesta fiind intervievati 100 de persoane.
Ponderea cea mai mare la reali zarea sondajului a fost populația adultă cu vârste cuprinse între 18
si 60 ani.
Fig. 16 Distribuția celor chestionați pe categorii de vârstă
30%
21%
22%
20%
17%
18%
15%
12%
10%
10%
5%
< 18
18-30 30-40 40-50 50-60
> 60
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
57
La întrebarea privind prioritățile destinate dezvoltării comunei Valea Ierii în domeniu
economic, în ordinea priorităților au răspuns în felul următor:
Fig. 17 Prioritățile pentru dezvoltarea comunei
La solicitarea părerii despre stadiul actual al comunei privind dezvoltarea economică: 38%
au fost de părere că este o perioadă de stagnare economică, 55% cred că este în descreștere și doar
7% consideră că se află în creștere economică:
Fig. 18 Stadiul actual al comunei
2%
Turism si agroturism
6%
7%
Infrastructură
45%
Agricultură
Exploatarea lemnului
40%
Valorificarea resurselor
naturale
60%
50%
55%
40%
30%
38%
20%
10%
7%
0%
Creștere
economică
Stagnare Descreștere
economică economică
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
58
În momentul actual cei intervievați consideră că activitatea predominantă a economiei
este: exploatarea și prelucrarea lemnului 75%, turismul 16% și agroturismul 9% :
Fig. 19 Activități economice predominante
Răspunsuri privind calitatea vieții în comună din punct de vedere social:
10 % foarte multumit
52 % mulțumit
29 % nemulțumit
6% total nemulțumit
3% nu stiu
Fig. 20 Aprecieri privind calitatea vieții în comuna Valea Ierii
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
Exploatarea și
prelucrarea
lemnului
Turismul
9%
Agroturismul
3
%
6%
10%
29%
52%
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
59
Tinerii care părăsesc comuna pentru alte forme de învățământ decât cele disponibile
local se mai întorc?
14% DA
86% NU
Fig. 21 Întoarcerea tinerilor în comuna Valea Ierii
Părerea celor intervievați privind serviciile comunitare din comuna Valea Ierii sunt:
Servicii de
sănătate Străzi
trotuare Alimentare
cu apă Ridicare
gunoi Furnizori
internet Iluminat
public
Foarte
mulțumit 7% 0% 13% 6% 2% 6%
Mulțumit 59% 15% 29% 67% 23% 59%
Nemulțumit 28% 72% 43% 21% 50% 28%
Nu știu 6% 13% 15% 6% 25% 7%
Tab. 21 Aprecieri privind serviciile comunitare
Legat de profesionalismul și promptitudinea serviciilor de urgență (poliție, serviciul
voluntar de pompieri) la solicitările populației, 79% au apreciat ca fiind bune și 21% ca fiind
nemulțumitoare :
21%
79%
satisfăcătoare
nesatisfăcătoare
14%
86%
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
60
Figure 22 Calitatea serviciilor de urgență
Evenimente culturale, acțiuni și locuri de agrement considerate ca fiind importante pe
viitor, sunt: organizarea de spectacole, amenajare locuri de agrement, competiții sportive, dotarea
bibliotecii și altele (acces internet, crearea de locuri de campare, ansamblul artistic comunal,
muzeu etnografic) :
40%
30%
20%
10%
0%
spectacole locuri competiții de dotarea altele
agement șa/tenis bibliotecii
Fig. 23 Importanța acțiunilor de divertisment
Sunt considerate a fi priorități în protecția mediului următoarele obiective: gestionarea
deșeurilo și salubrizarea cursurilor de apă, educația, exploatarea rațională a fondului silvic,
reîmpădurirea zonelor explo atate, canalizarea, amenajarea de păstrăvării.
Fig. 24 Priorități în protecția mediului
36%
20%
17%
20%
7%
7%
5%
8%
40%
11%
29%
Gestionare deșeuri și
salubrizarea cursurilor de
apă
Educație
Exploatarea rațională a
fondului silvic
Reîmpădurirea zonelor
exploatate
Canalizare
Amenajare păstrăvării
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
61
Elementele importante pentru investiții și dezvoltarea unei afaceri în comună sunt:
Foarte
important
Important Importanță
medie prea puțin
important
Școli și facilitățile pentru copii 52% 40% 8% 0%
Disponibilitatea locuințelor 38% 62% 0% 0%
Calitatea mediului 52% 48% 0% 0%
Spații verzi 38% 46% 11% 5%
Fiscalitatea 38% 52% 6% 4%
Reglementare mediu 39% 50% 11% 0%
Reglementare urbanism 44% 50% 6% 0%
Telecomunicații 83% 17% 0% 0%
Transport angajați 23% 54% 16% 7%
Dumuri și poduri 89% 11% 0% 0%
Energie electrică 85% 15% 0% 0%
Apă – canalizare 66% 34% 0% 0%
Tab. 22 Elemente importante pentru investiții
Pe baza acestor intrebări, cat și a discuțiilor libere avute cu cetățenii acestei commune, au
rezultat următoarele obiective de interes public si privat de indeplinit.
5.2. Obiectivele de indeplinit
– Protecția mediului în zonele naturale protejate și zonele limitrofe;
– Dezvoltarea agricul turii, zootehniei, meșteșugurilor și artizanatului ;
– Dezvoltarea silviculturii, a pazei și protecției vânatului și peștilor ;
– Dezvoltarea turismului;
– Dezvoltarea sistemului educațional;
– Eficientizarea administrației publice;
– Dezvoltarea infrastructurii, serviciilor publice și diversificarea surselor de energie;
– Dezvoltarea mediului de afaceri;
– Dezvoltarea sistemului de sănătate și a asistenței sociale ;
– Dezvoltarea mediului social și a societății civile
– Dezvoltarea Protecției civil e, a Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgenț ă
– Dezvoltare a sportului și a facilităților pentru recreere;
– Dezvoltarea culturală și spirituală;
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
62
5.2.1 Protecția mediului în zonele naturale protejate și zonele limitrofe.
Se propun următoarele ob iective privind protecția mediului in zonele naturale protejate si zonele
limitrofe:
Nr.
Crt. Obiective Sursa de
finanțare Termen Responsabili
1 Educarea unui număr de
copii și adulți în ecologie,
protecția mediului, legislație
de mediu și ecoturism. Fondul pentru
Mediu, Leader etc. anual Primarul, Consiliul
Local Valea Ierii,
directorul Școlii
Gimnaziale Valea Ierii
și ONG -uri;
2 Organizar ea unei campanii
de informare și
conștientizare privind
importanța protecției
mediului natural, în general
și, în special, în zonele
naturale protejate Bugetul local,
Fondul pentru
mediu, Leader etc. anual Primarul, Consiliul
Local, directorul Școlii
Gimnaziale Valea Ierii,
liderii bisericilor
creștine locale și ONG –
uri;
3 Organizarea anuală a unei
campanii de salubrizare în
comuna Valea Ierii Bugetul local,
Fondul pentru
mediu, Leader, etc. anual Prim arul, Consiliu local
Valea Ierii, directorul
Școlii Gimnaziale
Valea Ierii și ONG -uri;
4 Extinderea serviciilor de
salubritate în satul Plopi, în
zona de pe deal din satul Cerc
și zona turistică Șoimu Bugetul Local,
proprietarii de teren
și construcți i anual Primarul și Consiliul
local Valea Ierii;
Tab. 23 Obiective propuse, conform subcapitolului
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
63
5.2.2. Dezvoltarea agriculturii, zootehniei, meșteșugurilor și artizanatului
Pentru dezvolatre agriculturii, zootehniei, meșteșugurilor si artizanatului se propun urmatoarele
obiective:
Nr.
Crt. Obiective Sursa de
finantare Termenul Responsabili
1 Organizarea unei întâlniri
anuale a fermierilor cu
reprezentanții AFIR și/sau
APIA și cu consultanți privați; Bugetul loca l anual Primarul și Consiliul
local Valea Ierii și
consultanții privați
interesați;
2 Elaborarea a trei proiecte pentru
dezvoltarea fermelor locale sM 4.1/4.1a/
6.1/ 6.3/ PNDR 2020 Fermierii din comuna
Valea Ierii, Consultanți
privați și ONG -uri;
3 Înființarea unei cooperative
pentru comercializarea
produselor agro -zootehnice
locale Contribuția
fermierilor 2020 Fermierii din comuna
Valea Ierii, Consultanți
privați și ONG -uri;
4 Amenajarea unei piețe
agroalimentare Bugetul local,
fonduri
nerambursabile 2019 Primarul și Consiliul
local Valea Ierii;
5 Amenajarea a cinci tonete din
lemn pentru comercializarea
produselor alimentare, a
produselor meșteșugărești și de
artizanat Bugetul local,
GAL Leader,
fonduri
nerambursabile 2019 Primarul și Consiliul
local Valea Ierii, ONG –
uri;
6 Promovarea produselor locale, a
meșteșugurilor tradiționale și a
artizanatului la evenimente
publice, internet. Bugetul local,
producatori. anual Primarul și Consiliul
local Valea Ierii,
fermieri și producători
locali, ONG -uri;
7 Dezvoltarea producției de
sucuri naturale, conserve din
fructe de padure și ciuperci. GAL Leader,
fonduri
nerambursabile 2020 Persoane fizice sau
juridice interesate
Tab. 24 Obiective propuse, conform subcapitolului
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
64
5.2.3. Dezvoltarea silviculturii, a pazei și protecției vânatului și peștilor
Se propun urmatoarele obiective:
Nr.
Crt. Obiective Sursa de
finantare Termen Responsabili
1 Reîmpădurirea a 250 ha din
fondul forestier proprietate
publică sau privată de pe raza
comunei Fonduri
nerambursabile 2020 Deținători publici și/sau
privați de terenuri
forestiere, ocoalele
silvice
2 Împădurirea a 50 ha din afara
fondului forestier, pe terenuri
din proprietatea
publică/privată a UAT -urilor
sau proprietatea persoanelor
fizice sM 8.1 PNDR 2020 Deținători publici și/sau
privați de terenuri
forestiere, agricole și
neagricole, Ocoalele
silvice
3 Înființarea unei asociații a
proprietarilor privați de păduri Contribuția
membrilor; 2020 Proprietarii privați de
păduri
4 Instalarea a 30 camere video
pe principalele căi de acces în
pădurile din comuna Valea
Ierii, în Fondul de vânătoare
Valea Ierii și pentru evitarea
braconajului Fondul pentru
mediu, Leader,
Bugetul local,
Fonduri private 2020 Primarul și Consiliul
local Valea Ierii, ONG –
uri;
5 Monitorizarea protecției
mediului cu o patrulă
forestieră mobilă și ecologiști
voluntari Leader, Fondul
pentru mediu 2020 ONG -uri; custozi
Tab. 25 Obiective propuse, conform subcapitolului
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
65
5.2.4. Dezvoltarea turismului
In vederea atragerii in zonă a turiștilor, primăria impreună cu toată comunitatea trebuie să
colaboreze, pentru creearea și dezvoltarea infrastructurii specifice:
Nr.
Crt. Obiective Sursa de
finanțare Termen Responsabili
2 Amenajarea traseelor
turistice cele existente si
altele noi. Leader, Bugetul
local 2020 Prim ăria comunei
3 Promovarea ofertelor
turistice din comuna Valea
Ierii, prin pliante, afișe, la
evenimente locale și prin
internet Fonduri private Anual Proprietarii
/administratorii de
facilități de cazare și
recreere, Primarul
comunei Valea Ierii și
ONG -uri;
4 Înființare stațiunii turistice Fonduri publice
și private 2020 Primarul și Consiliul
local Valea Ierii
5 Promovarea factorilor de
mediu din zona montană
pentru sănătate Leader, Fonduri
publice și/sau
private Anual Primarul și Consiliul
local Valea Ierii, firme
private locale, ONG -uri
6 Organizarea unui curs pentru
ecoturism Leader, Fondul
pentru mediu,
Bugetul local 2020 Primarul și Consiliul
local Valea Ierii, ONG –
uri
7 Dezvoltarea, în parteneriat, a
unui pachet ecoturistic zonal Fondul pentru
mediu, Leader,
Bugetele locale
ale UAT -urilor 2022 Proprietarii/
administratorii de
pensiuni, primari și
consilii locale, ONG -uri
8 Înființarea de pensiuni
agroturistice sM 6.2 PNDR,
măsura 4.2 2022 Locuitori din comună, alți
deținători de teren în
comuna Valea Ierii,
ONG -uri
9 Montarea de indicatoare spre
spații de cazare, obi ective Fondul pentru
mediu, Leader,
Bugetul local 2020 Proprietarii/
administratorii de
pensiuni, Primarul
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
66
turistice, utilități publice și
spații de recreere comunei Valea Ierii și
ONG -uri
10 Amenajarea de puncte de
belvedere cu panouri
descriptive privind flora și
fauna din zonă Fondul pentru
mediu, Leader,
Bugetul local 2022 Primarul și Consiliul
local Valea Ieri i, ONG –
uri
11 Amenajarea unei grădini cu
caracter educativ privind
fauna și flora din zonă Fondul pentru
mediu, Leader,
Bugetul local 2022 Primarul și Consiliul
local Valea Ierii, ONG –
uri
12 Realizarea unui centru de
vizitare pentru interpretarea
naturii Fondul pentru
mediu, Leader,
Bugetul local 2022 Primarul și Consiliul
local Valea Ierii, ONG –
uri
13 Constuire observatoare
pentru filmat și fotografiat
fauna Fondul pentru
mediu, Leade r,
Bugetul local,
Fonduri private 2020 Primarul și Consiliul
local Valea Ierii, ONG –
uri
14 Organizarea unui curs pentru
lucratori în pensiuni
turistice/agroturistice Fondul pentru
mediu, Bugetul
local 2020 Primarul și Consiliul
local Valea Ierii, ONG –
uri
15 Construirea unui site pentru
promovarea turistică a
patrimoniului natural din
zonă (pentru mai multe
comune) Leader, Buget ul
local 2022 Primarii și Consiliile
locale din zonă, ONG -uri
Tab. 26 Obiective propuse, conform subcapitolului
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
67
5.2.5. Dezvoltarea sistemului educațional
În vederea dezvotării sistemului educațional s -au propus urmatoarele obiective:
Nr.
Crt. Obiective Sursa de
finațare Termen Responsabili
1 Organizarea unei campanii
anuale de conștientizare și
informare a părinților și
copiilor cu privire la
importanța școlarizării Bugetul local anual Directorul Școlii
Gimnaziale Valea Ierii;
2 Modernizarea dotărilor
necesare procesului de
învățământ la Școala
Gimnazială Valea Ierii Bugetul local ,
fonduri
guvernamentale 2021 Primarul și Consiliul
local Valea Ierii;
Directorul Școlii
Gimnaziale Valea Ierii;
3 Formarea profesională a
profesori lor Bugetul local 2019 Primarul și Consiliul
local Valea Ierii;
Directorul Școlii
Gimnaziale Valea Ierii;
4 Acordarea de facilități pentru
deplasarea profesorilor
navetiști Bugetul local anual Primarul și Consiliul
local Valea Ierii;
Directorul Ș colii
Gimnaziale Valea Ierii;
5 Renovarea Școlilor din satele
Valea Ierii, Cerc și Plopi Fonduri
guvernamentale,
Bugetul local 2022 Primarul și Consiliul
local Valea Ierii;
Directorul Școlii
Gimnaziale Valea Ierii;
Tab. 27 Obiective propuse, conform subcapitolului
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
68
5.2.6. Eficientizarea administrației publice
Eficientizarea administrației publice s -ar putea face atingând urmatoarele obiective:
Nr.
Crt. Obiective Sursa de
finanțare Termen Responsabili
1 Organizarea formării profesionale
pentru angajații din aparatul
executiv a comunei Valea Ierii Bugetul local 2019 Primarul și
Consiliul local
Valea Ierii
2 Consultarea populației înaintea
luării deciziilor importante Bugetul local anual Primarul și
Consiliul local
Valea Ierii
3 Publicarea pe site -ul comunei
Valea Ierii a
dispozițiilor primarului și a
hotărârilor Consiliului local Bugetul local anual Primarul și
Consiliul local
Valea Ierii
4 Arhivarea electronică a
documentelor Bugetul local anual Primarul și
Consiliul local
Valea Ierii
5 Actualizarea Planului Urbanistic
General și a Regulamentului local
de urbanism Bugetul local 2019 Primarul și
Consiliul local
Valea Ierii
6 Amenajarea unui nou sediu
pentru Primărie pe terenul
fostului sediu administrativ . Bugetul local 2022 Primarul și
Consiliul local
Valea Ierii
Tab. 28 Obiective propuse, conform subcapitolului
5.2.7. Dezvoltarea infrastructurii, serviciilor publice și diversificarea surselor de energie
Pentru dezvoltarea infrastructurii, serviciilor publice și diversificarea surselor de energie s-au
stabilit cateva obiective de urmat:
Nr.
Crt. Obiective Sursa de finanțare Termen Responsabili
1 Modernizare drumuri și străzi în
Valea Ierii, Cerc și Plopi Bugetul local 2022 Primarul și
Consiliul local
Valea Ierii
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
69
2 Moderizare drum forestier
Șoimu -Tina Obținut finanțare –
FEADR, în curs de
implementare 2022 Primarul și
Consiliul local
Valea Ierii
3 Extinderea rețelelor de apă și
canalizare în satele Valea Ierii și
Cerc și introducerea rețelei de
apă potabilă în satul Plopi Bugetul local ,
fonduri
nerambursabile 2022 Primarul și
Consiliul local
Valea Ieri i
4 Extinderea rețelelor de energie
electrică și redimensionarea lor Bugetul local ,
fonduri
nerambursabile 2022 Primarul și
Consiliul local
Valea Ierii
5 Extinderea iluminatului public
în comuna Valea Ierii Bugetul local ,
fonduri
nerambursabile 2022 Primarul și
Consiliul local
Valea Ierii
6 Reabilitarea drumului Valea
Ierii- Șoimu Bugetul local ,
fonduri
nerambursabile 2022 Primarul și
Consiliul local
Valea Ierii
7 Amenajarea de instalații de
încălzire a apei menajere și/sau
asigurare a energiei electrice din
energia solară Fondul pentru
mediu, fonduri
publice/private 2022 Persoane fizice și
juridice interesate
8 Amenajarea de centrale termice
cu combustibil din deșeuri
lemnoase și resturi vegetale fonduri private,
Fondul pentru
mediu 2022 Persoane fizice și
juridice interesate
10 Informare și conștientizare
despre avantajele amenajării de
instalații pentru folosirea
surse lor de energie regenerabilă Fondul pentru
mediu 2020 ONG -uri
11 Achiziționarea un ei vidanje Obținut finantare,
in curs de
implementare 2022 Primarul și
Consiliul local
Valea Ierii
12 Construirea unei rețele
telefonice prin cablu Bugetul local ,
fonduri
nerambursabile 2022 Primarul și
Consiliul local
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
70
Valea Ierii, firme
private, ONG -uri
13 Construirea unei stații radio
digitale cu funcționare
autonomă Bugetul local,
fonduri private 2020 Primarul și
Consiliul local
Valea Ierii, ONG –
uri;
14 Organizarea unei întâlniri de
prezentare a diverse soluții
tehnice de comunicații Fonduri private 2018 Firme private,
ONG -uri
15 Organizarea unui curs pentru
radioamatori Fonduri private 2020 Firme private,
ONG -uri
Tab. 29 Obiective propuse, conform subcapitolului
5.2.8. Dezvoltarea mediului de afaceri
Dezvoltarea mediului de afaceri are nevoie de implicarea in egala masura a autorităților precum
si a comunități, astfel s -au concretizat urmatoarele obiective de urmat:
Nr.
Crt. Obiective Sursa de
finanțare Termen Responsabili
1 Înființarea unei asociații
pentru dezvoltarea durabilă a
comunei Valea Ierii Fonduri private 2020 Liderii de opinie
locali
2 Organizarea de cursuri de
formare în management și
business POCU, Bugetul
local 2022 Primarul și Consiliul
local Valea Ierii
3 Consultanță la demararea
unei afaceri pentru
întreprinzători locali POCU, Bugetul
local 2022 Firme private și ONG –
uri
4 Schimb de experiență pentru
antreprenori locali Leader 2022 Primarul comunei
Valea Ierii, Asociația
GAL Lider Cluj
5 Educație de inițiere în
business pentru tineri,
posibili viitori antreprenori POCU, Bugetul
local 2022 Firme private, ONG –
uri, Directorul Școlii
Gimnaziale Valea Ierii
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
71
6 Susținerea si dezvoltarea a
minim cinci afaceri în
activități agricole Fonduri
nerambursabile 2022 Persoanele fizice și
juridice interesate
7 Dezvoltarea de afaceri în
activități neagricole POCU, PNDR,
fonduri private 2022 Persoanele fizice și
juridice interesate
Tab. 30 Obiective propuse, conform subcapitolului
5.2.9. Dezvoltarea sistemului de sănătate și a asistenței sociale
Dezvoltarea sistemului de sănătate și a asistenței sociale presupune un plan si cateva obiective de
urmat:
Nr.
Crt. Obiective Sursa de
finanțare Termen Responsabili
1 Achiziția de aparatură
modernă pentru asistență
medicală la domiciliul
pacienților Bugetul local,
Fonduri private 2022 Primarul și Consiliul
local Valea Ierii, ONG –
uri
2 Amenajarea unui spațiu pentru
asistență medicală și asistență
socială în satul Valea Ierii Bugetul local 2022 Primarul și Consiliul
local Valea Ierii, ONG –
uri partenere
3 Amenajarea unui spațiu p entru
asistență medicală și asistență
socială în satul Cerc Bugetul local 2022 Primarul și Consiliul
local Valea Ierii, ONG –
uri partenere
4 Amenajarea unui spațiu pentru
asistență medicală și asistență
socială în satul Plopi Bugetul local 2022 Primarul și Consiliul
local Valea Ierii , ONG –
uri partenere
5 Organizarea unui curs de
formare pentru acordarea
asistenței medicale și
asistenței sociale la domiciliul
persoanelor Bugetul local,
Fonduri private 2022 Primarul și Consiliul
local Valea Ierii, ONG –
uri partenere
6 Acodarea de facilități și dotări
pentru medicul de familie Bugetul local Anual Primarul și Consiliul
local Valea Ierii
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
72
pentru a locui i în Valea Ierii
mai multe zile din săptămână
7 Cursuri de prim ajutor Bugetul local ,
Fonduri private Anual Primarul și Consiliul
local Valea Ierii,
Societatea Națională de
Cruce Roșie -Filiala
Cluj, ONG -uri
8 Organizarea de cursuri
perfecționare pentru asistenții
personali Bugetul local la doi ani Primarul și Consiliul
local Valea Ierii
9 Înființarea a unui centru de zi
pentru vârstnici Fonduri
publice/private 2022 Primarul și Consiliul
local Valea Ierii, ONG –
uri
10 Înființarea unui cămin pentru
vârstnici Fonduri
publice/private 2022 Primarul și Consiliul
local Valea Ierii, ONG –
uri
11 Înființarea unui centru de
relaxare/refacere/recuperare Fonduri
publice/private 2022 Primarul și Consiliul
local Valea Ierii, Firme
private interesate,
ONG -uri
Tab. 31 Obiective propuse, conform subcapitolului
5.2.10. Dezvoltarea mediului social și a societății civile
Obiectivele de urmat pentru dezvoltarea mediului social și a societății civile ar fi urmatoarele:
Nr.
Crt. Obiective Sursa de
finanțare Termen Responsabili
1. Organizarea unei conferințe
despre influența mediului
social asupra dezvoltării
individului Fonduri private 2019 ONG -uri
2. Organizarea unei mese
rotunde despre importanța Fonduri private 2019 ONG -uri
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
73
organizării juridice a
societății civile
3. Organizarea unei prezentări
despre cadrul legal de
funcționare a ONG -urilor Fonduri private 2019 ONG -uri
4 Amenajarea unui spațiu
pentru funcționarea ONG –
urilor locale Bugetul local 2022 Primarul și
Consiliul local
Valea Ierii
5 Realizarea și actualizarea unei
adrese facebook pentru o mai
bună informare locală Fonduri private 2018 ONG -uri
6 Postarea de știri locale pe
site-ul local și/sau pe
facebook Fonduri private Anual ONG -uri
Tab. 32 Obiective propuse, conform subcapitolului
5.2.11. Dezvoltarea Protecției civile, a Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgenț ă
Obiectivele de urmat ar fi:
Nr.
Crt. Obiective Sursa de
finanțare Termen Responsabili
1 Amenajarea unui centru
pentru p rotecția civilă Bugetul local 2019 Primarul și Consiliul local
Valea Ierii
2 Amenajarea unui adopost de
protecție civilă lângă Școala
Gimnazială Valea Ierii Bugetul local 2019 Primarul și Consiliul local
Valea Ierii
3 Achiziția unei sirene
automate pentru alarmarea
populației Bugetul local 2020 Primarul și Consiliul local
Valea Ierii
4 Organizarea unui exercițiu de
alarmare a populației Bugetul local,
Fonduri private Anual Primarul, Consiliul local,
ONG -uri,
Reprezentant ISU -Cluj
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
74
5 Organizarea unei prelegeri cu
tema: Adopostirea populației
în situații de urgență Fonduri
private , buget
local Anual Primarul, Consiliul local,
ONG -uri,
Reprezentant ISU -Cluj
6 Organizarea unui curs cu
tema: Tehnici de
supraviețuire 10.000 lei/
Fonduri private 2019 Primarul, Consiliul local,
ONG -uri,
Reprezentant ISU -Cluj
Tab. 33 Obiective propuse, conform subcapitolului
5.2.12. Dezvoltare a sportului și a facilităților pentru recreere
Obiective de urmat:
Nr.
Crt. Obiective Sursa de finanțare Termen Responsabili
1 Punerea în funcțiune a
Stadionului comunal Consiliul județean,
bugetul local 2018 Primarul și Consiliul
local Valea Ierii
2 Amenajarea unei pârtii
de sănii PNDL , Fonduri private ,
Bugetul local 2022 Primarul și Consiliul
local Valea Ierii
3 Amenajarea unui parc de
aventură Fonduri
nerambursabile ,
Bugetul local 2022 Primarul și Consiliul
local Valea Ierii,
ONG -uri
4 Amenajarea unui traseu
de alpinism Fondul nerambursabile ,
Bugetul local, Fonduri
private 2022 Primarul și Consiliul
local Valea Ierii,
ONG -uri
5 Amenajarea unui traseu
via ferrata ( se combina
drumeția si escaladarea) Fondul pentru mediu ,
alte fondu ri 2022 Primarul și Consiliul
local Valea Ierii,
ONG -uri
7 Amenajarea unui centru
de tratamente naturiste Fonduri private ,
fonduri nerambursabile 2022 Firme private
interesate, ONG -uri
Tab. 34 Obiective propuse, conform subcapitolului
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
75
5.2.13. Dezvoltarea culturală și spirituală
Obiective pentru dezvoltarea culturală și spirituală :
Nr.
Crt. Obiective Sursa de
finanțare Termen Responsabili
1 Construirea unui Cămin cultural
în Valea Ierii Bugetul local,
fonduri
nerambursabile 2022 Primarul și Consiliul
local Valea Ierii
2 Amenajarea unui muzeu local Bugetul local și
donații, fonduri
nerambursabile 2022 Primarul și Consiliul
local Valea Ierii,
ONG -uri
3 Organizarea unei expoziții
referitoare la cultura tradițională Bugetul local,
Fonduri private Anual Primarul și Consiliul
local Valea Ierii,
ONG -uri
4 Organizarea unui curs pentru
meșteșuguri traditional locale Bugetul local,
Fonduri private 2020 Primarul și Consiliul
local Valea Ierii,
ONG -uri
5 Organizarea unui curs pentru
artizanat Bugetul local,
Fonduri private 2020 Primarul și Consiliul
local Valea Ierii,
ONG -uri
6 Organizarea unei tabere de
pictură Bugetul local,
Fonduri private anual ONG -uri
7 Organizarea unei tabere de
sculptură Bugetul local,
Fonduri private anual ONG -uri
8 Organizarea unui concert de
colinde creștine Fonduri private anual Liderii creștini, ONG –
uri
9 Organizarea unei tabere de
creație muzicală b isericească
pentru închinare Fonduri private anual Liderii creștini, ONG –
uri
10 Organizarea unui curs despre
adicții și eliberare Fonduri private anual Liderii creștini, ONG –
uri
11 Organizarea unui studiu despre
principiile de viață creștină în
lumea postmodernă Fonduri private anual Liderii creștini, ONG –
ur
Tab. 35 Obiective propuse, conform subcapitolului
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
76
Este pu țin probabil, ca oricare dintre comunele din țara noastră sa beneficieze de un buget
local generos pentru a -și îndeplinii toate obiectivele propuse.
Drept pentru care cu ajutorul comunității s -au stabilit criterii de selecție pentru prioritizarea
obiectivelor propuse:
– impact – în ce m ăsură realizarea acestui obiectiv va atinge scopul căruia i se aplică .
– fezabilitate – cât de probabilă este disponibilitatea resurselor financiare și umane necesare
implementării obiectivului / proiectului.
– compatibilitate cu alte obiective – împlini rea acestui obiectiv va contribui, de asemenea, la
realizarea celorlalte scopur i.
– timp – cât timp este necesar pentru a măsura impactul proiectului.
– participarea sectorului privat – care este capacitatea sectorului privat de a influenț ă asupra acestui
obiectiv .
– crearea de locuri de muncă – în ce fel va beneficia comunitatea de pe urma proiectului .
Prioritizarea obiectivelor
Nr.
Crt. Obiective
1. Organizarea unei campanii anuale de conștientizare și informare a părinților și
copiilor cu privire la impo rtanța școlarizării
2. Modernizarea dotărilor necesare procesului de învățământ la Școala Gimnazială
Valea Ierii
3. Modernizare drumuri și străzi în Valea Ierii, Cerc și Plopi
4. Moderizare drum forestier Șoimu -Tina
5. Extinderea rețelelor de apă și canalizare în satele Valea Ierii și Cerc și introducerea
rețelei de apă potabilă în satul Plopi
6. Extinderea rețelelor de energie electrică și redimensionarea lor
7. Extinderea iluminatului public în comuna Valea Ierii
8. Reabilitarea drumului Valea Ierii – Șoimu
9. Amenajarea de instalații de încălzire a apei menajere și/sau asigurare a energiei
electrice din energia solară
10. Amenajarea de centrale termice cu combustibil din deșeuri lemnoase și resturi
vegetale
11. Informare și conștientizare despre avantajele amenajării de instalații pentru folosirea
surselor de energie regenerabilă
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
77
12. Achiziționarea un ei vidanje
13. Arhivarea electronică a documentelor
14. Actualizarea Planului Urbanistic General și a Regulamentului l ocal de urbanism
15. Amenajarea unui nou sediu pentru Primărie pe terenul fostului sediu administrativ .
16. Amenajarea unei pârtii de sănii /schi
17. Amenajarea unui parc de aventură
18. Amenajarea unui traseu de alpinism
19. Amenajarea unui traseu via ferrata ( se combina drumeția si escaladarea)
20. Construirea unui Cămin cultural în Valea Ierii
21. Amenajarea unui muzeu local
22. Organizarea unei expoziții referitoare la cultura tradițională
23. Organizarea unui curs pentru meșteșuguri traditional locale
24. Organizarea unui curs pentru artizanat
25. Punerea în funcțiune a Stadionului comunal
26. Amenajarea unui centru pentru protecția civilă
27. Amenajarea unui adopost de protecție civilă lângă Școala Gimnazială Valea Ierii
28. Achiziția unei sirene automate pentru alarmarea populației
29. Organizarea unui exercițiu de alarmare a populației
30. Organizarea unei prelegeri cu tema: Adopostirea populației în situații de urgență
31. Achiziția de aparatură modernă pentru asistență medica lă la domiciliul pacienților
32. Amenajarea unui spațiu pentru asistență medicală și asistență socială în satul Valea
Ierii
33. Înființarea unei asociații pentru dezvoltarea durabilă a comunei Valea Ierii
34. Organizarea de cursuri de formare în management și business
35. Consultanță la demararea unei afaceri pentru întreprinzători locali
36. Schimb de experiență pentru antreprenori locali
37. Educație de inițiere în business pentru tineri, posibili viitori antre prenori
38. Susținerea si d ezvoltarea a minim cinci afaceri în activități agricole
39. Dezvoltarea de afaceri în activități neagricole
40. Organizarea formării profesionale pentru angajații din aparatul executiv a comunei
Valea Ierii
41. Consultarea populației înaintea luării deciziilor importante
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
78
42. Publicarea pe site -ul comunei Valea Ierii a dispozițiilor primarului și a hotărârilor
Consiliului local
43. Amenajarea traseelor turistice cele existente si altele noi.
44. Promovarea ofertelor turistice din comuna Valea Ierii, prin pliante, afișe, la
evenimente locale și prin internet
45. Înființare stațiunii turistice
46. Promovarea factorilor de mediu din zona montană pentru sănătate
47. Organizarea unui curs pentru ecoturism
48. Dezvoltarea, în parteneriat, a unui pachet ecoturistic zonal
49. Înființarea de pensiuni agroturistice
50. Montarea de indicatoare spre spații de cazare, obi ective turistice, utilități publice și
spații de recreere
51. Amenajarea de puncte de belvedere cu pan ouri descriptive privind flora și fauna din
zonă
52. Amenajarea unei grădini cu caracter educativ privind fauna și flora din zonă
53. Realizarea unui centru de vizitare pentru interpretarea naturii
54. Constuire observatoare pentru filmat și fotografiat fauna
55. Amenajarea traseelor turistice cele existente si altele noi.
56. Formarea profesională a profesorilor
57. Acordarea de facilități pentru deplasarea profesorilor navetiști
58. Renovarea Școlilor din satele Valea Ierii, Cerc și Plopi
59. Organizarea unui curs pentru lucratori în pensiuni turistice/agroturistice
60. Construirea unui site pentru promovarea turistică a patrimoniului natural din zonă
(pentru mai multe comune)
61. Amenajarea unui spațiu pentru asistență medicală și asistență socială în satul Cerc
62. Amenajarea unui spațiu pentru asistență medicală și asistență socială în satul Plopi
63. Organizarea unui curs de formare pentru acordarea asistenței medicale și asistenț ei
sociale la domiciliul persoanelor
64. Acodarea de facilități și dotări pentru medicul de familie pentru a locui i în Valea
Ierii mai multe zile din săptămână
65. Cursuri de prim ajutor
66. Organizarea de cursuri perfecționare pentru asistenții personali
67. Înființarea a unui centru de zi pentru vârstnici
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
79
68. Înființarea unui cămin pentru vârstnici
69. Înființarea unui centru de relaxare/refacere/recuperare
70. Organizarea unei tabere de pictură
71. Organizarea unei tabere de sculptură
72. Organizarea unui concert de colinde creștine
73. Organizarea unei tabere de creație muzicală bisericească pentru închinare
74. Organizarea unui curs despre adicții și eliberare
75. Organizarea unui studiu despre principiile de viață creștină în lumea postmodernă
76. Reîmpădurirea a 250 ha din fondul forestier proprietate publică sau privată de pe
raza comunei
77. Împădurirea a 50 ha din afara fondului forestier, pe terenuri din proprie tatea
publică/privată a UAT -urilor sau proprietatea persoanelor fizice
78. Înființarea unei asociații a proprietarilor privați de păduri
79. Instalarea a 30 camere video pe principalele căi de acces în pădurile din comuna
Valea Ierii, în Fondul de vânătoare Valea Ierii și pentru evitarea braconajului
80. Monitorizarea protecției mediului cu o patrulă forestieră mobilă și ecologiști
voluntari
81. Amenajarea de tonete din lemn pentru comercializarea produselor alimentare, a
produselor meșteșugărești și de artizana t
82. Promovarea produselor locale, a meșteșugurilor tradiționale și a artizanatului la
evenimente publice, internet.
83. Dezvoltarea producției de sucuri naturale, conserve din fructe de padure și ciuperci.
84. Organizarea unei conferințe despre influența mediului social asupra dezvoltării
individului
85. Organizarea unei mese rotunde despre importanța organizării juridice a societății
civile
86. Organizarea unei prezentări despre cadrul legal de funcționare a ONG -urilor
87. Educarea unui număr de copii și adulți în ecologie, protecția mediului, legislație de
mediu și ecoturism.
88. Organizarea unei campanii de informare și conștientizare privind importanța
protecției mediului natural, în general și, în special, în z onele naturale protejate
89. Organizarea anuală a unei campanii de salubrizare în comuna Valea Ierii
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
80
90. Extinderea serviciilor de salubritate în satul Plopi, în zona de pe deal din satul Cerc
și zona turistică Șoimu
91. Organizarea unei întâlniri anuale a fermierilor cu reprezentanții AFIR și/sau APIA
și cu consultanți privați;
92. Elaborarea a trei proiecte pentru dezvoltarea fermelor locale
93. Înființarea unei cooperative pentru comercializarea produselor agro -zootehnice
locale
94. Amenajarea unei piețe agroalimentare
95. Amenajarea unui spațiu pentru funcționarea ONG -urilor locale
96. Realizarea și actualizarea unei adrese facebook pentru o mai bună informare locală
97. Postarea de știri locale pe site -ul local și/sau pe facebook
Tab. 36 Prioritizarea obiectivelor
Pe baza evidențelor semestriale responsabilul va întocmi un raport privind planul de
acțiune, pe care îl va prezenta în ședința consiliului local în primul trimestru al anului următor.
De asemenea se va organiza o întâlnire anuală la care vor participa personalul comisiei
pentru planificarea dezvoltării economice, partenerii, reprezentanți ai beneficiarilor și ai
comunității, unde vor fi comunicate și evaluate rezultatele implementării planului de acțiune.
Pentru o evaluare eficientă este nevoie de informații pe care comunitatea trebuie să le adune despre
ea însăși prin sondaje, studii și chestionare. Informațiile despre stadiul af acerilor și oportunităților
disponibile oferă autorităților administrației publice locale capacitatea de a trata mai bine firmele
existente și de a fi mai eficiente în atragerea unor firme noi.
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
81
CONCLUZII
Având în vedere că majoritatea locuitorilor chestionați și participanți la grupurile de lucru
consideră că principala ramură economică care trebuie dezvoltată este turismul, se impune
elaborarea unui plan strategic de dezvoltare turistică a comunei Valea I erii, care să atingă
următoarele obiective strategige:
– conservarea, crearea și diversificarea locurilor de muncă;
– conservarea clădirilor și a habitatului tradițional;
– susținerea comunității;
– susținerea rețelei de transport;
– susținerea agricu lturii și a expoatării forestiere;
– ameliorarea calității vieții pentru populația rurală;
– crearea de noi funcțiuni pentru grupurile defavorizate (Alecu I.N., 2006);
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
82
BIBLIOGRAFIE
1. Alecu Ioan Niculae, Constantin Marian, 2006. Agroturism și Marketing
Agroturistic ”, Ed. Ceres, București, pg. 236;
2. Borza Al., 1968, Dicționar etnobotanic, Ed. Academiei R.S. Romania;
3. Călinescu R. I., 1930, Considerațiuni generale asupra repartiției mamiferelor de interes
vânătoresc din România, București;
4. Dunăre N., 1981, Arta populară din Munții Apuseni , Ed. Meridiane;
5. Cocean P., Mititeanu C., Pleșa C., Schreider W., 1992, Masivul Gilău – Muntele Ma re, Ed.
Focul Viu, Cluj – Napoca;
6. Ciocârlan V., 2000, Flora ilustrată a României , Ed. Ceres, București;
7. Coriolan Siciu, 1962. Dicționar istoric al localităților din Transilvania , București, pag. 220 –
230;
8. Cornilescu D., 2002. Biblia , Ed. Soc. Bi blică Interconf., Rep. Moldova, pg.
658, 662;
9. Grecu Florina, 1992, Munții Apuseni, București;
10. Incze I., 1975, Geografia solurilor , Universitatea Babeș Bolyai, Facultatea de Biologie –
Geologie, Cluj – Napoca, pag 160;
11. Iorga Nicolae, 1989, Istoria românilor din Ardeal și Ungaria , Ed. Științifică și
Enciclopedică, București;
12. Kotler P., Donald H. Haider, Irvin Rein, 2001, Marketingul locurilor , Ed.
Teora, București;
13. Kouzes J. M., Posner B. Z., 1987. The Leadership Challenge , San
Francisco, Jossey -Bass Publishers, pg. 107;
14. MEB Associates, Noiembrie 1998; Înțelegând Dezvoltarea Economică
Locală în regiunea ECE și NSI , Universitatea Johns Hopkins;
15. Morar Octavian, 1997, Monografia, Valea Ierii până în anul 1945 ;
16. Nicula Lenuța, 1979, Contribuții la ridicarea potențialului agronomic din zonele
necooperatizate ;
17. Petrea Rodica, 2004, Turism rural în Munții Apuseni , Ed. Universității din
Oradea, Oradea;
18. Petrean Anamaria, 2001, Studii etnobotanice în Munții Apuseni ; Ed.
Napoca Star, Cluj – Napoca;
19. Pocșa Silviu Mihai, 1980, Monografia geografică a comunei Valea Ierii, Cluj – Napoca ;
20. Popescu I., A., 1984, Valea Arieșului , Ed. Sport turism, București;
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
83
21. Pora E., 1975, Omul și natura , Ed. Dacia, Cluj – Napoca ;
22. Prodan David, 1989, Răscoala lui Horea , vol I și II, Ed. Științifică și
Enciclopedică, București;
23. Simionescu Ioan,1981, Din flora și fauna României, Ed. Ion Creangă, București;
24. SC –Ecomed Impact –SRL, 1999, Plan de urbanism general pentru
Comuna Valea Ierii, jud. Cluj;
25. Stanley A. 2003. Cultivă -ți viziunea , Ed. Cartea creștină, Oradea;
*** Arhivele statului, Filiala Cluj, Fond Primăria Valea Ierii;
*** Arhiva Primăriei Valea Ierii, jud. Cluj;
*** Studiu de transformare a pășunii împădurite Valea Ierii, 1976
*** Recensământul general din 1946
*** Recensământul populației din comuna Valea Ierii 1992, Arhiva Primăriei
Valea Ierii;
*** Recensământul populației din comuna Valea Ierii 2002, Fișa localității;
*** Recensământul populației din comuna Valea Ierii 2011, Fișa localității;
*** Centrul de prognză și meteorologie Băișoara
*** R.N.P. RomSilva – inventar drumuri forestiere;
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
84
Anexa 1 – Chestionar socio -economic
1. Care sunt prioritatile din domeniul economic destinate dezvoltării comunei Valea Ierii?
a. Infrastructură
b. Exploatarea lemnului
c. Turism si agricultură
d. Valorificarea resurselor naturale
2. In ce stadiu de dezvoltare economică considerați ca se afla in prezent comuna Valea Ierii?
a. Stagnare economică
b. Crestere economică
c. Descrestere economică
3.Care este in prezent activitatea predominantă a economiei in comuna Valea Ierii?
a. Exploatarea si prelucrarea lemnului
b. turismul
c. agroturismul
4. Cum apreciați ca fiind din punct de vedere social calitatea vieții in comuna Valea Ierii:
a. nemulțumit
b. mulțumit
c. foarte mulțumit
d. total nemulțumit
e. nu stiu
5. Tinerii care părăsesc comuna pentru alte forme de învățământ decât cele
disponibile local se mai întorc?
a. da
b.nu
6. Cum apreciati ca fiind serviciile comunitare din comuna Valea Ierii:
Servicii de
sănătate Străzi
trotuare Alimentare
cu apă Ridicare
gunoi Furnizori
internet Iluminat
public
Foarte
mulțumit
Mulțumit
Nemulțumit
Nu știu
7. Cum apreciați ca fiind profesionalismul si promtitudinea serviciilor de urgența, respectiv:
poliție si serviciu voluntar de pompieri?
a. satisfăcătoare
b. nesatisfăcătoare
8. Ce locuri de agrement considerați ca fiind importante pe viitor?
a. spectacole
b. locuri de agrement: parcuri
c. competiții sportive
d. dotarea bibliotecii
Delia Nicoleta Pop –DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ
85
e. altele(acces internet, crearea de locuri de campare, ansamblul artistic comunal, muzeu
etnografic)
9. Care din prioritațile de mai jos le considerați importante in cadrul comunei Valea ierii, in
vederea protejării mediului inconjurator:
a. Gestionare deșeuri și salubrizarea cursurilor de apă
b. Educație
c. Exploatarea rațională a fondului silvic
d. Reîmpădurirea zonelor exploatate
e. Canalizare
f. Amenajare păstrăvăr ii
10. Care din obiectivele de mai jos le considerați importante in vederea unei investiții?
Foarte
important
Important Importanță
medie prea puțin
important
Școli și facilitățile pentru copii
Disponibilitatea locuințelor
Calitatea mediului
Spații verzi
Fiscalitatea
Reglementare mediu
Reglementare urbanism
Telecomunicații
Transport angajați
Dumuri și poduri
Energie electrică
Apă – canalizare
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Delia Nicoleta Pop DEZVOLTAREA SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI VALEA IERII, JUDEȚUL CLUJ [612721] (ID: 612721)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.