( pe exemplul comunei Vicovu de Jos) [612696]

1

UNIVERSITATEA ”ȘTEFAN CEL MARE ” SUCEAVA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
SPECIALIZAREA ADIMISTRAREA AFACERILOR

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator:
Lector universitar dr. Irina Ș tefana CIBOTARIU

Student: [anonimizat] 2016 –

2

ANALIZA IMPOZITELOR ȘI TAXELOR LOCALE
ȘI A VENITURILOR BUGETULUI LOCAL
( pe exemplul comunei Vicovu de Jos)

3
Cuprins:
Capitolul I. Aspecte generale privind finanțele publice ………………………….. …… 5
I.1. Conceptul de finanțe publice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 5
I.2. Funcțiile îndeplinite de finanțele publ ice ………………………….. ………………………….. ………………….. 5
Capitolul II. Resursele financiare publice ………………………….. ………………………. 8
II.1. Apariția noțiunii de buget și evoluția acesteia în România ………………………….. …………………… 8
II.2. Impozite și taxe ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 9
II.2.1. Trăsăturile impozitelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 10
II.2.2. Elemen tele impozitului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 10
II.3. Clasificarea impozitelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 13
II.4. Tipuri de impozite ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 14
II.4.1. Impozite directe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 14
II.4.2. Impozite indirecte ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 16
Capitolul III. Bugetele locale ………………………….. ………………………….. ……………. 17
III.1. Noțiunea de buget local ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 17
III.2. Principii ale bugetelor locale. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 17
III.3. Etapele procedurii bugetare privind bugetele locale ………………………….. …………………………. 18
III.3.1. Elaborarea proiectelor bugetelor locale ………………………….. ………………………….. ……………. 19
III.3.2. Centralizar ea și abordarea bugetelor locale ………………………….. ………………………….. ……… 19
III.3.3. Execuția bugetară privind bugetele locale ………………………….. ………………………….. …………. 20
III.3.4. Încheierea exercițiului buget ar privind bugetele locale ………………………….. ……………………. 21
III.4. Structura bugetelor locale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 21
III.4.1. Categorii de venituri ale bugetului local ………………………….. ………………………….. ……………. 21
Capitolul IV. Studiu de caz ………………………….. ………………………….. ………………. 23
Analiza contului de execuție al veniturilor din bugetul local al comunei Vicovu
de Jos. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 23
IV.1. Analiza statistică a veniturilor totale ale bugetului comunei Vicovu de Jos pentru trimestrul
IV al anului 2015 și trimestrul I al anului 2016 ………………………….. ………………………….. …………….. 23
IV.2. Analiza statistică a veniturilor curente ale bugetului comunei Vicovu de Jos pentru
trimestrul IV al anului 2015 și trimestrul I al anului 2016. ………………………….. ………………………… 25
În trimestrul I al anului 2 016, comparativ cu trimestrul IV al anului 2015, veniturile nefiscale au
înregistrat o creștere de 1%,iar cele fiscale înregistrează o scădere de 1%. ………………………….. ……. 26
IV.1.1. Analiza ponderilor impozitelor în veniturile curente. ………………………….. ………………………. 26
IV.1.2. Analiza impozite pe venit, profit și câștig din capital din capital ………………………….. ……….. 28
IV.1.3. Analiza impozi te și taxe pe proprietate ………………………….. ………………………….. ……………… 28
IV.1.4. Analiza impozitelor și taxelor pe bunuri și servicii ………………………….. ………………………….. 29
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 31

4
Bibliografie: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 33
Anexe. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 34

5
Capitolul I.
Aspecte generale privind finanțele publice

I.1. Conceptul de finanțe publice
De-a lungul timpului finanțele au dobândit un sens foarte amplu, cuprinzând finanțele
publice și elemente din sfera finanțelor private, de exemplu: creditul, operațiuni bancare și de
bursă, bugetul de stat , credi tul, relațiile cambiale. Finanțele în limbajul modern sunt sinonime cu
banii, resursele bănești. Specialiștii încearcă să acorde o abordare științifică finanțelor publice
separându -le de cele private.
În cartea ”Finanțe publice”1 au fost surprinse următoa rele despre finanțele publice:
 Fonduri bănești la dispoziția statului
 Resurse puse la dispoziția statului pentru a le redistribui în economie
 Fonduri de acoperire a cheltuielilor administrației de stat
 Bani și bunuri utilizate pentru funcționarea instituț iilor publice
 Gospodăria statului și a altor organizații politice
 Instrumente de acțiune a statului în economie
 Ansamblul acțiunii desfășurate de ramura public în economie
 Legăturile sociale care apar în procesul formării fondurilor publice de resurse băne ști
În opinia specialiștilor francezi finanțele au trei componente importante legate de bani:
cheltuielile (determinarea obiectului și cuantumului acestora), veniturile (determinarea surselor
și cuantumurilor lor), și de aplicare a veniturilor la cheltuiel i. Finanțele publice vizează banii
publici și prin extindere, achiziționarea, administrarea și utilizarea banilor publici2.

I.2. Funcțiile îndeplinite de finanțele publice
Funcțiile îndepl inite de finanțele publice sunt3: funcția de repartiție și funcția de control.
Funcțiile ajută la realizarea rolului acestora în economie4.
1. Funcția de repartiție se realizează prin intermediul a două faze:
Prima se referă la formarea fondurilor publice, la această fază participă atât societățile
comerciale, cât și persane le fizice, persoanele juridice, regiile autonome, chiar dacă sunt
rezidente sau nerezidente.
Veniturile sunt atrase prin intermediul următoarelor :
 Taxelor
 Impozitelor
 Amenzilor
 Vărsămintele din veniturile instituțiilor publice
 Contribuțiile pentru asigură rile sociale
 Vărsămintele din profitul regiilor autonome
 Redevențele și chiriile din concesiunile și din închirierile de terenuri și alte bunuri
proprietate de stat
 Rambursările împrumuturilor de stat acordate
 Venituri le din valorificarea unor bunuri prop rietate de stat și a bunurilor fără stăpân
 Dobânzile aferente și ajutoarele primite
Toate ramurile economice și sectoarele participă la constituirea fondurilor de resurse, de
exemplu: sectorul privat, sectorul public, etc.

1Văcărel, I., Bistriceanu, GH., Anghelache, G., Bondar, M., Bercea, F., Moșteanu, T., Gheorghescu, F ., Finanțe
publice , ediția a IV -a, Ed. Didactică și Pedagogică, București 2003, p. 31 -32;
2 Gaston, F., Cours de financespubliques , Librairie General de la Droit et deJu risprudence, Paris 1936, p.2;
3 Babe, A., Politica financiară și rolul organelor financiar -bancare în sporirea eficienței activității economice ,
Editura politică, București 1975, p.9;
4Hoanță, N. Economie și finanțe publice . Ed. Polirom, Iași 2000, p.10;

6

A doua se referă la distribuția (utilizarea) acestora pe beneficiari, aceștia fiind persoane
fizice și persoane juridice, sarcina de a distribui fondurile este încredințată autorităților publice.
Această operațiune presupune stabilirea cheltuielilor pe destinații : sănătate, învățământ, c ultură,
apărarea națională, asigurări sociale și protecție socială, ordinea publică, datorie publică, acțiuni
economice, iar mai apoi se împart pe obi ective, beneficiari și acțiuni.

Figura nr.1. Reprezentarea funcției de repartiție.

Distribuirea resu rselor financiare reprezintă de fapt dimensionarea volumului cheltuielilor
publice pe destinații și anume pentru5:autorități publice executive; învățământ , sănătate, cultură;
asigurări sociale și protecție socială; gospodărire comunală și locuințe ; apărare națională ; ordine
publică; acțiuni economice; alte acțiuni ; datorie publică

2. Funcția de control permite statului să exercite o influență multilaterală6.
Aceasta funcție și -a justifica necesitatea prin faptul că resursele publice sunt o parte
importantă a produsului intern brut (PIB) și aparțin întregii societăți. Totodată, finanțele sunt
instrumente importante în crearea politicilor de repartizare teritorială și de dezvoltare armonioasă
a tuturor județelor.

Figura nr.2. Reprezentarea fu ncției de control.

5Popescu L., Anton B, Popescu C ., Fiscalitate și drept financiar și fiscal, Editura Sitech, Craiova, 2008, p. 111;
6 Babe, A ., Politica financiară și rolul organelor financiar -bancare în sporirea eficienței activității economice ,
Editura politică, Bucureșt i 1975, p.9; Funcția de repartiție
a finanțelor publicemobilizarea resurselorși
fondurilor bănești de la
dispoziția statului
distribuirea fondurilor pe
beneficiari

7
Funcția de control are o arie mai largă de manifestare, decât funcția de repartiție, existând
o strânsă legătură între ele, manifestându -se relații de intercondiționare adică funcția de repartiție
oferă funcție de control obiect de activ itate.
Obiectivele funcție de control sunt de a prevenire utilizarea ineficientă sau ilegale a
banilor publici, de a reperarea p rejudiciile aduse acestora și de asigurare a ordinii și disciplinei
gestionării banilor publici.
În România, controlul financi ar se exercită de următoarele instituții :
 Organele Curții de Conturi;
 Organele Ministerului Finanțelor ;
 Organele specializate de control ale ministerelor;
 Organele specializate ale departamentelor și instituțiilor publice;
 Organele de control ale firmelor de stat ;
 Direcțiile Generale ale Finanțelor Publice Județene ;
 Garda Financiară.
Atribuții de control mai au și parlamentul si guvernul .

8

Capitolul II.
Resursele financiare publice

II.1. Apariția noțiunii de buget și evol uția acesteia în România
Noțiunea de buget public a apărut relativ recent, făcându -se referință la bugetul
aparținând statului sau unităților administrative. Etimologia cuvântului ”buget public” provine
din limba franceză veche adică ”bougette” care însea mnă ”o pungă mică de piele” care este
folosită pentru păstrarea banilo r sau a altor bunuri de valoare cu dimensiuni mici.
Procedeul financiar de distingere a veniturilor și a cheltuielilor a apărut prima dată în
Anglia în se colul XII, mai apoi propagându -se în întreaga lume. Cu toate că originea cuvântului
este franceză acesta a fost preluat de Franța după Revoluția franceză. În limbajul oficial al
majorității statelor europene, expresia a fost preluată la începutul secolului XIX. Cele mai multe
țări au a doptat acest procedeu financiar , dar și cuvântul care îl desemnează.
În România a apărut prima dată procedeul de evidență a cheltuielilor și a veniturilor în
formă empirică, acest lucru realizând -se prin intermediul păstrării visteriei statelor feudale. Mai
apoi după destrămarea feudalismului, în ce -a de a doua jumătate a secolului XVII -lea, odată cu
reformele aduse de Constantin Brâncoveanu au apărut primele forme primare ale bugetului de
stat sub forma ”condicii de venituri și cheltuieli” , iar mai apoi sub forma ”să miilor visteriei”
din timpul lui Nicolae Mavrocordat7.
În România cuvântul ”buget” a fost utilizat prima dată în Constituția de la 1866, fiind
prima constituție românească care reglementează instituția juridică bugetului arătând că ” în
fiecare an Adunarea deputaților încheie socotelile și votează budgetul. Toate veniturile sau
cheltuielile statului trebuie trecute în buget și în socoteli”8.
Constituția de la 1991 reglementează Bugetul Public Național care cuprinde bugetul de
stat, bugetu l asigurărilor soci ale de stat și bugetele locale. D istincția între competențele
legislative și cele executive, sub aspect bugetar au fost menținute. Tot prin Constituția de la 1991
este reglementat și un nou buget public, alături de bugetul statului și de cele ale unităților
administrativ -teritoriale.
Din cele prezentate mai sus putem observa faptul că inițial s -a lucrat cu un singur tip de
buget public și acela fiind bugetul statului, iar mai apoi s -a optat pentru mai multe categorii de
bugete publice fapt ce a determinat distincția dintre buget public și buget de stat. Trecerea se face
de la gen ”buget public” la specie ”buget de stat”

7 Oneț, C., Dreptul finanțelor publice. Partea generală , Ed. Lumina Lex, București 2005, p.37;
8 Constituțiunea din 1866, Art. 113, alin. 1,2;

9

Bugetul de stat
Bugetul public
național
Bugetul asigurărilor
naționale de stat
Bugetul de stat
Fonduri
extrabugetare
Fonduri speciale
pentru asigurările
de sănătate
Transferuri
între bugete
Fondul pentru
ajutorul de șomaj
Bugetele locale

Figura nr. 3.Structura bugetului de stat în România

II.2. Impo zite și taxe
Cele mai importante surse de finanțare ale bugetului de stat sunt impozitele și taxele. Cu
toate că impozitele și taxele sunt componente importante ale fiscalității, conform legislației
române ele nu sunt singurele, ele au fost destinate să c reeze resurse financiare administrate prin
intermediul bugetului de stat. Alături de bugetul de stat, bugetele locale sunt alimentate de o
anumită serie de impozite și taxe. Fiecare buget public are propriile sale surse de alimentare și
proprii le categorii de cheltuieli pe ca re trebuie să le satisfacă9.
Impozitul a primit numeroase definiții în literatura de specialitate. Astfel se arată că
impozitul este o contribuție bănească care nu este benevolă și rambursabilă, datorată, conform
legii, bugetului de s tat, de către persoanele juridice și fizice pentru veniturile obținute și pentru
bunurile pe care le posedă10.

9Pîrvu D., Finanțe publice , Editura Sitech, Craiova, 2010, p.20
10Popescu L., Iancu D., Drăghici A., Olah L.: Finanțe publice fiscalitate drept financiar și fiscal , Editura Sitech,
Craiova 2004, p. 125

10
II.2.1. Trăsăturile impozitelor
Impozitele au următoarele trăsături fundamentale11:
 Au caracter de prelevări sau surse de venit

 Au caracter ob ligatoriu în sensul cei care le datorează nu pot fi scutiți de la plata
acestora, excepție făcând cazurile în care legea permite acest lucru

 Sunt sarcini stabilite prin lege acestea decurg din lege, aceasta fiind care
stabilește și condițiile impunerii

 Au formă pecuniară , ele se plătesc în bani și nu în natură

 Au caracter definitiv sau nerambursabil , statul și unitățile teritorial -administrative
nu au obligația de a le restitui
 Nu presupun o contra prestație , statul sau unitatea teritorial -administrati vă
beneficiară nu au obligații directe față de contribuabil

 Au destinație bugetară p ublică , ele pot fi o sursă de venit pentru oricare din
bugetele statului sau ale unităț ilor teritorial -administrative, depinde de destinația
pe care le -o stabilește legea

 Se datorează de către orice persoana fizică sau juridică ce are calitatea de
contribuabil, conform legii

 Întinderea lor este determinată de capacitatea contributivă a celor ce datorează
impozitele conform politicii a fiecărui stat. Stabilirea lor se face , în principiu,
după principiul ”cine are mai mult plătește mai mult”

 Sunt de utilitate publică fondurile pe care le generează sunt destinate satisfacerii
nevoilor publice

II.2.2. Elementele impozitului
Element ele impozitului sunt:
 Subiectul sau plătito rul
Subiectul este persoana fizică sau juridică care este obligată prin lege să plătească
impozit (de exemplu: la impozitele pe profit subiecții sunt agenții economici), atât
în reglementări, cât și în vorbirea curentă, subiectul este denumit contribuabil .
În vederea stabilirii existentei sau întinderii obligațiilor, legea stabilește în sarcina
persoanelor ce intră sub incidența dispozițiilor sale și o serie de obligații
suplimentare, conexe cu obligația principală. Contribuabilul are obligația de a
depune declarații de impunere din care rezultă că deține bunuri, venituri sau alte
valori impozabile, fie de a -și calcula singur mărimea obligației fiscale și de a plăti
sumele datorate stabilite prin lege.

 Suportatorul sau destinatarul impozitului
Suportatorul real ar trebui să fie același cu subiectul, însă în practică apar o serie
de modificări cel mai relevant exemplu este cel în cazul TVA -ului, în care agentul
economic este cel care ar trebuie să -l plătească, însă suportatorul real este
consumatorul deoarece în prețul bunurilor TVA -ul este inclus.

11Oneț, C., Dreptul finanțelor publice. Partea generală , Ed. Lumina Lex, București 2005, p.73 -74;

11
 Obiectul impunerii
Obie ctul impunerii este acel bun, venitul, orice alt obiect de valoare sau activitate
care este supus prin lege impunerii. În cazul impozitului pe profit obiect al
impunerii este profitul, sau în cazul impozitului pe venit obiectul este salariul.

 Sursa impozitului
Sursa este ce care arată proveniența impozitului. În cazul impozitului pe venit
întotdeauna sursa coincide cu obiectul. În cazul impozitelor pe avere sursa este
diferită de obiectul impu nerii.

 Unitatea de impunere
Unitatea de impunere este folosită pentru a exprima dimensiunea impunerii adică
unitatea de măsură a acestuia. De exemplu la impozitul pe clădiri unitatea de
impunere este m2, la impozitul funciar unitatea de impunere este hect arul, la
impozitul pe profit unitatea de impunere este unitatea monetară .

 Cota impozitului sau cota de impunere
Cota impozitul reprezintă impozitul pentru o unitate de impunere, aceasta poate fi
în sumă fixă sau procentuală.
Cota fixă reprezintă o sumă d eterminată ce se datorează pentru întreg obiectul
impunerii. Această modalitate este folosită, de exemplu pentru calcularea
impozitului pe teren, astfel pentru fiecare m2 de teren legea prevede o cotă fixă de
impozitare, care se înmulțește cu numărul de m2 pe care îi are în posesie fiecare
proprietar.
Cota procentuală sau tariful proporțional reprezintă procentul aplicabil obiectului
impunerii în vederea stabilirii impozitului datorat. Cota procentuală este
reprezentată de un singur procent, dar în practică există mai multe forme de
utilizare ale acestuia, și anume: cota procentuală proporțională, cota procentuală
progresivă și cota procentuală regresivă.
– Cota procentuală proporțională este compusă dintr -un singur procent unic,
aplicabilă obiectului impuneri i.
– Cota procentuală progresivă este compusă din mai multe procente dispuse în
ordine crescătoare, aplicabile progresiv pe măsură ce crește cuantumul
obiectului impunerii. Acest tip de impozit mai este denumit și impozit
progresiv pe tranșe de valori și est e utilizat frecvent în cazul impozitării
veniturilor contribuabililor.
– Cota procentuală regresivă este compusă din mai multe procente
descrescătoare, aplicabile regresiv pe măsură ce crește cuantumul obiectului
supus impunerii. Acest impozit mai este numi t și impozit regresiv pe tranșe de
valori și este mai rar utilizat deoarece prezintă dezavantaje .

12
Mod de evaluarea a
materiei impozabilemetoda
evaluării
directeevaluarea pe baza unor
semne exterioarea ale
obiectului impunerii
evaluarea administrativă
metoda evaluării
indirecte
evaluarea pe baza
declarației plătitorului de
impozitevaluarea pe baza
declarației unei terțe
persoaneevaluarea forfetară

Figura nr.4. Modul de evaluare a materiei impozabile

 Termenul de plată
Termenul de plata este data limită până la ca re trebuie plătit impozitul. Dacă
acesta nu este achitat până la data limită se aplică o serie de penalizări sau
majorări pe care contribuabilul este obligat să le plătească

 Asietă
Asieta reprezintă totalitatea mijloacelor pe care le folosesc organele fi scale pentru
a identifica obiectele impunerii, pentru stabilirea mărimii obiectului impozabil și
determinarea impozitului datorat statului

 Beneficiarul impozitului sau autoritatea
Beneficiarul este autoritatea publică îndreptățită să instituie impozitul și organele
care așază și percep î n mod efectiv impozitul.

 Facilități fiscale
Facilitățile prevăd exonerarea sau amânarea plății unor impozite, acest lucru fiind
stabilit prin lege .

 Sancțiunea
Sancțiunea are rolul de a îndrepta comportamentul și respons abiliza contribuabilul
în ceea ce privește plata impozitului.

13
 Căi de contestație
Contribuabilii se pot adresa unor organe specializate pentru soluționarea unor
nedreptăți fiscale.

II.3. Clasificarea impozitelor
Literatura de specialitate, atât cea cla sică, cât și cea modernă a reținut, de -a lungul
timpului numeroase criterii de clasificare a impozitelor.
În cele ce urmează voi prezenta cele mai importante, dar și mai interesante criterii de
clasificare:

A. După forma de manifestare, distingem:
 Impozite în bani;
 Impozite în natură (în cadrul finanțelor publice modeme ele nu se mai utilizează).

B. După obiectul impozitării, distingem:
 Impozite personale (sunt cele ce cad asupra unei anumite calități a persoanei
contribuabilului);
 Impozite reale (sunt cele ce cad asupra unor bunuri sau valori ce aparțin
contribuabilului). La rândul lor, ele suportă o nouă clasificare după natura obiectului
sau activității impozabile, astfel:
 Impozite pe venituri;
 Impozite pe avere;
 Impozite pe fapte de consum.

C. După modul de e vidențiere și percepere, distingem:
 Impozite cu debit;
 Impozite fără debit.

D. După criteriul subiecților contribuabili, distingem:
 Impozite plătite de persoane fizice,
 Impozite plătite de persoane juridice

E. După cri teriul denumirii, având sensul și semnific ația noț iunii
de impozit, conform definiț iei de mai sus, distingem:
 prelevări bugetare sub denumirea de “impozit” (specifică sistemului juridic francez);
 prelevări bugetare sub denumirea de “taxă” (specifică sistemului juridic anglo –
american), care nu se confundă cu noț iunea de taxă ce urmeaz ă a fi definită distinct în
conținutul acestei lucrări;
 prelevări buge tare sub denumirea de “contribuț ie” (întâlnită mai ales în sistemul
juridic spaniol), care, de asemenea, nu se confundă cu noțiunea de contribuț ie ce va fi
definită într -o secț iune viitoare.

F. După criteriul ritmicității cu care se realizează :
 Impozite permanente;
 Impozite temporare;
 Impozite ocazionale.

14
G. După relația cu contribuabilul ș i modul de percepere distingem:
 Impozite directe (s unt cele perc epute direct de la contribuabil, iar persoan a care
datorează este cea care ș i suportă aceste impozite);
 Impozite indirecte (sunt cele care se percep indirect de la contribuabil, iar impozitele
se recuperează dinspre persoana care le datorează spre consum)
Impozitele directe sunt acea categorie de impozite care se stabilesc și percep
nemijlocit de la persoanele fizice sau juridice pentru veniturile sau bunurile stabilite
prin lege. Din afirmația anterioară reiese criteriul administrativ de clasificare a
impozitelor în directe și indirecte. Din acest punct de vedere, impozitele directe sunt
cele percepute direct de către organele administrativ -financiare. Criteriul
administrativ este foarte important, dar considerat de către specialiștii din sfera
finanțelor publice ca fiind insuficient pentru a caracteriza fundamental cele două
categorii de impozite.
Un alt criteriu important care a fost avut în vedere pentru a realiza împărțirea
impozitelor în directe și indirecte este cel al repercusiunii. Din acest punct d e vedere,
impozitele directe sunt cele care se datorează și se suportă efectiv de către una și
aceeași persoană care este contribuabilul. Și acest criteriu a fost criticat de către
specialiști, dar, ca și în cazul celui dintâi, nonrepercursiunea rămâne o c aracteristică
fundamentală a acestei categorii de impozite.
În concluzie, s -a arătat faptul că impozitele directe sunt caracterizate de verbul “a fi”
sau “a avea” și ca atare ele sunt cele ce vizează veniturile sau bunurile (averile)
contribuabililor.

II.4. Tipuri de im pozite
II.4.1. Impozite directe
Impozitele directe pot fi datorate atât de către persoanele fizice, cât și de către persoanele
juridice, însă prin natura lor, o parte dintre ele nu pot fi datorate decât de către persoanele fizice,
iar o altă parte numai de către persoanele juridice. În cele ce urmează voi prezenta generic cea
mai importantă cele mai importante impozite directe ca re alimentează bugetul de stat.
Impozitul pe profit este un impozit direct ce se varsă la bugetul de stat și care c ade asupra
profiturilor realizate de către agenții economici indiferent dacă sunt cu capital de stat, privat sau
mixt.
Subiecții impozabili, în cazul acestui impozit sunt toate categoriile de persoane juridice
române sau străine care desfășoară activități producătoare de profituri pe teritoriul României.
Mai datorează acest impozit și persoanele fizice străine rezidente sau nerezidente care desfășoară
activități pe teritoriul țării noastre în cadrul unor asocieri cu sau fără personalitate juridică, dar
aduc ătoare de profituri.
Legiuitorul este cel care stabilește, enumerând expres și limitativ, categoriile de subiecte
scutite de plata acestui impozit. Dintre aceștia, unii beneficiază de scutire permanentă de la plata
impozitului pe profit, iar altor subiecte li se acordă scutiri temporare.
Profitul impozabil conform legislației în vigoare se calculează ca diferență dintre
veniturile obținute dintr -o activitate și cheltuielile care sunt efectuate în scopul realizării acesteia,
dintr -un an fiscal, din care se s cad veniturile neimpozabile12 și la care se adaugă cheltuielile
nedeductibile. Legea stabilește care sunt categoriile de cheltuieli efectuate în realizarea de
venituri, categoriile de venituri neimpozabile, precum și categoriile de cheltuieli nedeductibile.
Cota de impozitare este de 16%13 care se aplică la profitul impozabil. Legea stabilește și
o serie de excepț ii14 de la această regulă, cum ar fi, de exemplu, persoanele juridice care au
obținut certificatul permanent de investitor în zone declarate defavor izate prin lege.

12 Codul fiscal, art.17;
13 Codul fiscal, art.64;
14 Codul fi scal, art.66;

15
Legea stabilește și alte dispoziț ii importante privind calcularea ș i plata acestui impozit,
cum ar fi cele r eferitoare la depunerea declaraț iilor de impunere15 sau cele ref eritoare la
termenele de plată16.
Impozitul pe venit este impozitul d irect destinat bugetului de stat care cade asupra
veniturilor de orice fel realizate de către toate categoriile de persoane fizice române sau străine,
rezidente sau nerezidente ce desfășoară activități aducătoare de venituri de natura celor precizate
în de taliu prin lege.
Așa cum arătat mai sus subiecții impunerii sunt atât persoanele fizice române sau străine,
rezidente sau nerezidente .
Cu privire la obiectul impozitului, legea statuează că el se compune din următoarele
categorii de venituri:
 Venituri din activități independente, care cuprind veniturile comerciale, din profesii
libere și veniturile din drepturile de proprietate intelectuală realizate în mod
individual și/sau într -o formă de asociere, inclusiv din activități adiacente17.

 Veniturile din sala rii reprezintă toate veniturile în bani obținute de o persoană fizică
ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut
special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea
veniturilor ori d e forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile acordate pentru
incapacitate temporară de muncă, precum și toate categoriile de venituri asimilate
salariilor, conform legii18.

 Veniturile din cedarea folosinței bunurilor reprezintă acele venituri, în bani și/sau în
natură, ce provin din cedarea folosinței bunurilor mobile și imobile, obținute de către
de către proprietar, uzufructuar sau alt deținător legal, altele decât veniturile din
activități independente19.

 Veniturile din investiții sunt acele venituri formate din dividende, dobânzi, câștiguri
din transferul titlurilor de valoare, precum ș i cele rezultate din operațiuni de vânzare –
cumpărare de valută la termen, pe bază de contract și alte operațiuni similare20;

 Veniturile din pensii reprezintă sumele primite cu titlu de pensii de la fondurile
înființate din contribuț ii sociale obligatorii, făcute către un sistem de asigurări sociale,
inclusiv cele din schem ele facultative de pensii ocupaționale, ș i cele înființate de la
bugetul de stat21;

 Venitu rile din activități agricole sunt acele veni turi rezultate din – cultivarea ș i
valorificarea florilor, legumel or și zarzavaturilor în sere ș i solarii spe cial destinate
acestor scopuri ș i/sau în sistem irigat, cultivarea și valorificarea arbuștilor, plantelo r
decorative și ciupercilor; exploatarea pepinierelor viticole și pomicole și alte
asemenea22;

15 Codul fiscal, art.56;
16 Codul fiscal, art.80;
17 Codul fiscal, art.67;
18 Codul fiscal, art.76;
19 Codul fiscal, art.83;
20 Codul fiscal, art.91;
21 Codul fiscal, art.99;
22 Codul fiscal, art.103;

16
 Veniturile din premii și din jocuri de noroc sunt acele venituri rezultate din concursuri
și jocuri de noroc, altele decât cele realizate ca urmare a participări i la jocuri de tip
cazinou și mașini electronice cu câștiguri23;

 Venituri din transferul proprietăților imobiliare sunt veniturile realizate din transferul
dreptului de proprietate asupra construcțiilor de orice fel și terenul aferent acestora,
care se îns trăinează în termen de până la 3 ani inclusiv de la data dobândirii, precum
și veniturile realizate din transferul dreptului de proprietate asupra terenurilor de orice
fel, fără construcții, dobândite după 1 ianuarie 1990 (cu excepția celor dobândite prin
reconstituirea dreptului de proprietate, prin moștenire sau donație între rude până la
gradul IV inclusiv, ori prin schimb imobiliar)24.

 Veniturile din alte surse, cum ar fi cele primite de la societățile de asigurări ca urmare
a contractului de asigurare încheiat între părți cu ocazia tragerilor de asigurare; din
onorarii aferente activității de arbitraj comercial, etc.25.

II.4.2. Impozite indirecte
Impozitele indirecte sunt acea categorie de impozite care se percep din vânzarea
bunurilor, prestarea unor s ervicii sau executare unor lucrări. Acesta este perceput prin includerea
impozitului în prețul produselor care sunt destinate consumului. Aceste impozite sunt datorate
legal de producătorul de bunuri, prestatorul serviciilor sau executantul lucrării, însă prin
includerea impozitului în prețul acestora plătitorul real este consumatorul de bunuri, beneficiarul
serviciilor sau cel care a solicitat executarea lucrării.
Specialiștii în finanțele publice au arătat impozitele indirecte sunt guvernate de ver bul ”a
face” și ca atare ele revin asupra act ivităților cu caracter lucrativ.
În cele ce urmează voi prezenta T.V.A. -ul ca exemplu de impozit indirecte care
alimentează bugetul de stat:
Taxa pe valoarea adăugată, (T.V.A.) în ciuda denumirii de taxă este cel mai important
impozit indirect care apare asupra valorii nou create de către orice persoană care desfășoară
activități lucrative.
Subiecții impozabili sunt toate persoanele ce desfășoară, de o manieră independentă și
indiferent de loc, activități economice, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activități.
Activitățile economice cuprind activitățile producătorilor, comercianților sau prestatorii
de servicii, inclusiv activitățile extractive, agricole și activitățile profesiilor libere sau asimilate
acestora.
Deși o mare parte a instituțiilor publice nu sunt plătitori de T.V.A, totuși, dacă tratarea lor
ca neplătitori ar produce o distorsiune concurențiale, ele vor plăti T.V.A. pentru acele activități,
chiar dacă sunt considerate autorități publice. De a semenea, instituțiile publice vor datora T.V.A.
pentru activitățile desfășurate în aceleași condiții ca operatorii economici, chiar dacă sunt
prestate în calitate de autoritate publică, precum și pentru următoarele categorii de activități:
 Telecomunicați i
 Furnizare de apă, gaze, energie electrică, energie termică, agent frigorific și altele de
aceeași natură;
 Transport de bunuri și de persoane,
 Servicii prestate de porturi și aeroporturi;
 Livrarea de bunuri noi, produse pentru vânzare;
 Activitatea tâ rgurilor și expozițiilor comerciale;
 Depozitarea

23 Codul fiscal, art. 108;
24 Codul fiscal, art.111 ;
25 Codul fiscal, art.114;

17
Caracteristicile
finanțelor publice locale
subordonarea politica
finanțele colectivitătilor locale
rămân subordonate politicii
generale a statului
și trebuie să se supuna
principalelor direcții ale
acesteiacontrolul etatic
controlul finanțelor locale este
necesar pentru menținerea
politicii financiare a
colectivităților administrative
în armonie cu politica
generală a statuluiajutorul etatic
care își găsește
justificarea în
solidaritatea ce trebuie să
existe între stat și toate
colectivitățile locale
componenteCapitolul III.
Bugetele locale

Finanțele publice locale fac parte integrantă din sistemul finanțelor publice și includ
bugetele unităților administrativ -teritoriale de nivelul întâi și bugetele unitățilo r administrativ –
teritoriale de nivelul al doilea, care reprezintă totalitatea veniturilor și cheltuielilor pentru
exercitarea funcțiilor ce sunt în competența acestora conform legislației și a funcțiilor delegate de
Parlament la propunerea Guvernului26.

Figura nr. 5. Adaptat după P. M. Gaudement , ”Caracteristicile finanțelor publice locale în
raport cu finanțele statului. ”

III.1. Noțiunea de buget local
Legea27 definește bugetele locale docum entul prin care sunt prevăzute ș i aprobate în
fiecare an v eniturile și cheltuielile unităț ilor administrativ -teritoriale .
În literatura de specialitate ”bugetul local este definit ca fiind progra mul ce cuprinde cheltuielile
și veniturile anuale necesare funcționării instituțiilor administrativ -teritoriale și satisfacerii
nevoilor publice de interes local, ce se aprobă de către consiliile locale și se adoptă printr -o
hotărâre ”28. Prin urmare putem defini bugetul ca fiind un program prin care se prevăd și se
aprobă veniturile și cheltuielile a nuale ale unităț ilor administrative -teritorial, care au ca destinație
satisfacerea nevoilor publice.

III.2. Principii ale bugetelor locale.
Procedura bugetelor locale este condusă de o serie de principii, acestea se întâlnesc într -o
oarecare măsură și în cadrul bugetel or publice.
Principiile care stau la baza desfășurării activității bugetelor locale sunt:
 Principiul universalității face referire la faptul că veniturile ș i cheltuielile se includ
în buget în totalitate, în sume brute29.Ele sunt colectate, constituind fond uri publice
mari din care se alocă sume de bani pe anumite destinații, respectiv pentru
acoperirea anumitor cheltuieli, conform bugetului anual. Fac excepție de la această
regulă, numai donațiile și sponsorizările pentru care sunt stabilite destinații
distincte conform voinței donatorului ori a sponsorului.

26Art.2 al.(1) în redacția LP267 din 01.11.13, MO262 -267/22.11.13 art.748;
27 Legea nr. 273/2006 (publicată în Monitorul Oficial nr. 618 din 18.07.2006), modificată și completată;
28 Oneț, C., Dreptul finanțelor publice. Partea gene rală, Ed. Lumina Lex, București 2005, p.102;
29 Legea nr. 273/2006, Art.7;

18

 Principiul transparenței și publicității se face referire la: p rocesul bugetar este
deschis și transparent, acesta realizându -se prin30:
a) publicarea în presa locală, pe pagina de internet a instituție i publice, sau afișarea
la sediul autorității administrației publice locale respective a proiectului de buget
local și a contului anual de execuție a acestuia;
b) dezbaterea publică a proiectului de buget local, cu prilejul aprobării acestuia;
c) prezentarea contului anual de execuție a bugetului local în ședință publică.

 Principiul unității se face referire la: veniturile ș i cheltuielile bugetare se înscriu
într-un singur document, pentru a s e asigura utilizarea eficientă ș i monitorizare a
fondurilor publice locale. Se interzic reținerea ș i utilizarea de venituri în regim
extrabugetar, precum ș i constituirea de fonduri publice locale în afara bugetelor
locale, dacă legea nu prevede altfel31.

 Principiul unității monetare se referă la faptul că to ate operațiunile monetare se
exprimă în monedă națională, fapt valabil pentru toate bugetele publice32.

 Principiul anualității se referă la: veniturile și cheltuielile b ugetare sunt aprobate,
în condiț iile legii, pe o perioadă d e un an, care corespunde exe rcițiului bugetar.
Toate operațiunile de încasări ș i plăți efectuate în cursul unui an bu getar în contul
unui buget aparț in exer cițiului corespunzător de execuț ie a bugetului respectiv33.

 Principiul specializării bugetare se referă la: Veniturile ș i cheltuielile bugetare se
înscriu ș i se aprobă în buget pe surse de proveniență ș i, respectiv, pe categorii de
cheltuieli, grupate după natura lor economică și destinaț ia acestora34

 Principiul echilibrului se referă la: cheltuielile unui buget se acoperă integral din
veniturile bugetului respectiv, incl usiv excedentul anilor precedenț i35.

III.3. Etapele procedurii bugetare privind bugetele locale
Procedura bugetară este formată dintr -o succesiune de etape ce trebuie parcurse în ordine
cronologică și logică instit uită prin lege. Fiecare etapă este compusă la rândul său din mai multe
operațiuni și acte, urmând același criteriu.

30 Legea nr. 273/2006, Art.8;
31 Legea nr. 273/2006, Art.9;
32 Legea nr.273/2006, Art.10;
33 Legea nr.273/2006, Art.11;
34 Legea nr.273/2006, Art.12;
35 Legea nr.273/2006, Art.13;

19
Elaborarea și
fundamentarea
(primarul)
Examinarea și
aprobarea
(consiliul local)
Executarea
(primarul)Monitorizarea,
controlul și
elaborarea
(primarul, consiliul
loca)

Figura nr. 6.Etapele procesului bugetar

III.3.1. Elaborarea proiectelor bugetelor locale
Elaborarea proiecte lor bugetelor locale este etapa în care autoritățile publice și instituțiile
publice ce au competențe în acest domeniu, întocmesc anumite acte și operațiuni, cu un anumit
termen stabilit.
1. Până la data de 1 iunie a fiecărui an Ministerul Finanțelor Publice trebuie să
comunice Direcțiilor Generale ale Finanțelor Publice din fiecare județ printr -o
scrisoarea -cadru, sumele limită a cheltuielilor alocate pe fiecare județ.
2. După primirea scrisoarei -cadru, în terme de 10 zile se face transmiterea sumelor
aferente c ătre autoritățile administrativ -teritoriale în vederea cuprinderii acestora
în proiectele bugetele locale.
3. Pana la data de 1 iulie trebuie întocmite bugetele locale , pe baza limitelor ce le -au
fost comunicate, împreună cu anexele și estimările pentru următ orii trei ani.
4. Până la data de 15 iulie Direcțiile Generale ale Finanțelor Publice, întocmesc
proiectele locale pe ansamblul județelor și le transmite la Ministerul Finanțelor
Publice.

III.3.2. Centralizarea și abordarea bugetelor locale
1. Centralizarea bu getelor locale.
Înaintea aprobării propriu -zise a bugetelor locale, se parcurg câteva etape pentru a
stabili exact care sunt sumele pe care le va primi fiecare județ, respectiv fiecare
unitatea administrativ -teritorială din cadrul județelor:
 În termen de 5 zile de la publicarea în Monitorul Oficial , a legii bugetelor de
stat, Ministerul Finanțelor Publice va transmite la Direcțiile Generale ale
Finanțelor Publice , sumele defalcate ale bugetului de stat
 În termen de 5 zile de la comunicare, consiliile județ ene și unitățile
administrativ -teritoriale trebuie să definitiveze proiectele bugetare locale

20
Bugetele locale ale comunelor, orașelor,
municipiilor și județelorBugetele instituțiilor și activităților publice
finanțate integral sau parțial din venituri
proprii
Bugetele împrumuturilor externe și interne
contractate de autoritățile administrației
publice localeBugetul fondurilor externe nerambursabileBugetul centralizat al
unităților administrativ –
teritoriale(BGCUAT) În termen de 15 zile de la publicarea Legii bugetului de stat ,în Monitorul
Oficial și publicării bugetelor locale în presa locală, se pot face contestații
privin d bugetele locale.

Figura nr.7. Centralizarea bugetelor locale
Sursa: Site-ul Curții de Conturi [accesat la 05.05.2016 ]

2. Aprobarea bugetelor locale.
Aprobarea propriu -zisă a bugetelor locale se referă la aprobarea proiectului bugetar și
adoptarea hotărârii privind bugetele anuale ale unităților administrativ -teritoriale. La
fel ca și în cazul centralizării bugetelor locale se urmează o serie de etape:
 În termen de 5 zile de la expirarea depunerii contestațiilor de către locuitori,
bugetul local este supus aprobării.
 În termen de 10 zile de la data supunerii spre aprobare proiectul de buget local,
autoritatea competentă va pronunța asupra contestațiilor și va adopta hotărârea
privind bugetul local.
 În termen de 5zile se va face transmiterea bugetelor locale către Direcțiile
Generale ale Finanțelor Publice .
 În termen de 10 zile Direcțiile Generale ale Finanțelor Publice va întocmi
bugetul local pe ansamblul județului.

III.3.3. Execuția bugetară privind bugetele locale
Execuția bugetară este supusă unor reguli specifice:
 Prin bugetele locale sunt aprobate și cuprinse, veniturile și creditele bugetare .
 Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercițiului bugetar .
 Cheltuielile cu personalul care au fost aprobate nu pot fi majorate prin vărsări de
credite bugetare.
 Atribuțiile personalului care are calitatea de ordonator de credite sunt separate de
atribuțiile personalului ce are calitatea de contabil.
În perioada 1 ianuarie – 31 decembrie au loc execuția părții de venituri și execuț ia părții
de cheltuieli a bugetelor locale.
1. Execuția părții de venituri
Această sub -etapă este foarte importantă, realizarea corectă a acestei etape poate asigura
ritmicitatea și e ficiența realizării veniturilor, care ulterior vor fi destinate cheltuielilo r bugetarea.
Legea a definit veniturile bugetelor locale ca fiind taxe, impozite, contribuții, alte vărsăminte,

21
alte venituri și cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. Realizarea execuției părții
de venituri este pusă în sarcina primării lor deoarece o mare parte a impozitelor și taxelor sunt
încasate de către compartimentele acesteia. Alături de veniturile realizate din surse proprii,
bugetele locale prime sume impo rtante și de la bugetul de stat.

2. Execuția părții de cheltuieli
Execuția părții de cheltuieli a bugetelor locale presupune utilizarea resurselor după
destinațiile stabilite prin bugetele respective.
În realizarea execuției bugetare, cheltuielile parcurg patru etape: angajament, lichidare,
ordonanțare și plată. Plata cheltuielil or este realizată de șeful compartimentului financiar –
contabil, în limita fondurilor disponibile. Instrumentele de plată trebuie să fie însoțite de
documente justificative, acestea trebuie să certifice sumele plătite.

III.3.4. Încheierea exercițiului buge tar privind bugetele locale
Execuția bugetară se încheie la data de 31 decembrie a anului de exercițiu. Încheierea
exercițiului bugetare presupune realizarea unui cont anual de execuție, pentru fiecare buget local
în parte, pană la data de 31 mai a anului următor exercițiului, având următoarea structură:
 La venituri: prevederi bugetare inițiale, prevederi bugetare definitive, încasări
realizate.
 La cheltuieli: credite bugetare inițiale, credite bugetare definitive, plăți efectuate.
Ordonatorii principali în tocmesc trimestrial și anual situații financiare asupra exercițiului
bugetar, care se depun la Direcțiile Generale ale Finanțelor Publice. Pe lângă aceste situații
financiare se mai întocmesc și o serie de rapoarte anuale de performanță în care trebuie să
prezinte obiectivele realizate.
Tot în această etapă se realizează și evaluarea rezultatelor financiare ale exercițiului
bugetar prin compararea veniturilor și a cheltuielilor realizate. În acest mod se pot observa
bugetele deficitare care vor apela la îm prumuturi publice.

III.4. Structura bugetelor locale
III.4.1. Categorii de venituri ale bugetului local36

a) Veniturile bugetelor județene se împart după criteriul sursei de atrag ere, în patru
categorii, astfel:
1. Venituri proprii care se compun la rândul lor din.
a) Impozitul pe profit de la regiile autonome și societățile comerciale de sub
autoritatea consiliilor județene .
b) Impozite ș i taxe de la populație (taxa asupra mijloacelor e transport deținute de
persoane fizice și juridice).
c) Taxe și tarife pentru eliber area de licenț e și autorizații de funcționare.
d) Vărsăminte din profiturile nete ale regiilor autonome .
e) Venituri din valorificarea unor bunuri .
f) Cote defalcate din impozitul pe venit .
g) Alte venituri
2. Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
3. Subv enții primite de la bugetul de stat ș i de la alte bugete;
4. Donații și sponsorizări.
b) Veniturile bugetelor localităților , respectiv ale comunelor, orașelor, municipiilor,
sectoarelor municipiului București și al Consiliului General al Municipiului București
sunt mult mai complexe decât cele ale județelor întrucât și sarcinile ce le revin prin lege

36 Anexa 1 din O.G. nr.45/2003 privind finanțele publice locale;

22
implică costuri publice mai ample. Raportându -ne tot la criteriul sursei de atragere, vom
enumera câteva din cele mai importante venituri bugetare locale:
1. Venitur i proprii ce se constituie la nivelul localităților și care se compun din:
a) Impozitul pe profit de la regiile autonome și societățile comerciale de sub
autoritatea consiliilor locale.
b) Impozite și taxe de la populație
c) Taxe pentru folosirea terenurilor propr ietate publică.
d) Taxe și tarife pentru eliberarea de licențe și autorizații de funcționare.
e) Vărsăminte din profiturile net al regiilor autonome.
f) Vărsăminte de la instituțiile publice.
g) Impozitul pe spectacole.
h) Venituri din valorificarea unor bunuri.
i) Cote d efalcate din impozitul pe venit.
2. Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.
3. Subvenții primite de la bugetul de stat și de la alte bugete.
4. Donații și sponsorizări.
c) Impozitele și taxele locale sunt cele mai importante surse proprii ale bugetelor locale în
ansamblul lor și benefici de™ reglementare distincți în cuprinsul Codului Fiscal. Pentru realizară
unei autonomii locale reale ele ar trebui să aibă o pondere determinantă, dacă nu chiar exclusivă,
în totalul veniturilor bugetare local e Acest lucru nu se întâmplă pentru că sursele de venit bugetar
lăsate la dispoziția autorităților publice locale sunt limitate ca număr și ca potențial de eficientă,
motiv pentru care ele se completează cu sumele alocate de la bugetul de stat și de la alt e bugete
publice centrale (ale statului), pe care le -am prezentat deja în cadrul acestui capitol.
În cele ce urmează voi prezenta cele mai importante impozite locale: impozitul pe clădiri
și impozitul pe terenuri :
Impozitul pe clădiri este un impozit local , direct și real (se așază asupra unor bunuri
imobile), ce cade în sarcina celor ce dețin în proprietate privată clădiri sau a celor ce beneficiază
de posesia ori folosința clădirilor aflate în proprietate publică sau privată a statului ori a unităților
administrativ -teritoriale.
Este considerată clădire orice construcție care servește la adăpostirea de oameni, animale,
obiecte, produse, materiale, instalații și alte asemenea.
Fiind un impozit real, legea reglementează expres categoriile de clădiri a căror deținere sau
administrare este scutită de la plată . Calculul acestuia se poate face ținând -se seamă de o serie
întreagă de criterii referitoare la materialele din care sunt construite clădirile, dotările și
instalațiile de care beneficiază ele, suprafața ș i amplasarea lor în cadrul localităților , dar și de
categoria de localitate .
Impozitul pe terenuri este și el un impozit local, direct și real (se percepe asupra unor
bunuri imobilei, ce cade în sarcina celor ce dețin în proprietate privată terenuri sau a celor ce
beneficiază de posesia ori folosința terenurilor aflate în proprietate publică sau privată a statului
și unităților administrativ -teritoriale.
Și în acest caz legea fixează expres categoriile de terenuri pentru care nu se datorează
impozit de c ătre cei ce le dețin sau le administrează. Impozitul pe terenuri se calculează în
funcție de suprafața terenului vizau dar și de alte criterii cum ar fi rangul l ocalității în care este
amplasat, zona și sau categoria de folosință a acestuia. Impozitul pe t erenuri, asemeni celui pe
clădiri, este un impozit ce se datorează anual și se plătește în patru rate egale, tr imestriale care
devin scadente l a data de 15 a ultimei luni din fiecare trimestru al anului fiscal.

23

3026869
1822792
165915 01038162
011291339
5711622
0 799914492795
1006931
020000004000000600000080000001000000012000000
Total venituri Venituri curente Operațiuni
financiareVenituri din
capital propriuSubvenții Sume FEN
Trimestru 1 /2016
Trimestru 4 /2015Capitolul IV. Studiu de caz
Analiza contului de execuție al veniturilor din bugetul local al comunei Vicovu
de Jos.

IV.1. Analiza statistică a veniturilor totale ale bugetului comunei Vi covu de Jos
pentru trimestrul IV al anului 2015 și trimestrul I al anului 2016 .
Veniturile si cheltuielile public e ale colectivităților locale sunt cuprinse in bugetul local,
care reprezintă un important instrument de planificare si conducere a activității financiare la
nivelul unităților administrativ -teritoriale si care reflecta totodată si grad ul de
autonomie administrației locale fata de puterea central .

A. Pentru început voi reali za o comparație a încasărilor realizate în trimestrul I al
anului 2016 față de trimestrul anteri or, adică trimestrul IV al anului 2015.
Trimestrul I /2016 (RON) Trimestrul IV /2015 (RON)
Total venituri 3026869 11291339
Venituri curente 1822792 5711622
Operațiuni financiare 165915 0
Venituri din capital propriu 0 79991
Subvenții 1038162 4492795
Sume FEN 0 1006931
Tabelul nr.1. Veniturile totale pe trimestru I/201 6 și trimestru IV /2015 defalcate pe
subcategorii de venituri.
Sursa: Anexa12

Grafic 1. Analiza comparativă a veniturilor pe cele două trimestre.
Sursa: Tabelul nr.1.

După cum observă și din graficul de mai sus în trimestrul IV al an ului 2015 s -au realizat
încasă ri mai mari față de trimestrul I al anului 2016. Se poate afirma faptul că, contribuabilii aleg
să-și achite în mare parte datoriile față de stat în ultima parte a anului. În trimestrul IV s-au

24

Venituri curente
60%
Operațiuni
financiare
6%Subvenții
34%TOTAL VENITURI
Venituri curente
50%
Sume FEN
9%Venituri din capital
propriu
1%Subvenții
40%TOTAL VENITURI încasat venituri în valoare de 11291339 lei, față de trimestrul I când s -au încasat venituri de
3026869 lei

B. Ponderea subcategoriilor de venituri în total venituri pe fiecare din cele două
trimestre.

Graficul nr.2 . Ponderea subcategoriilor de venitur i în total venitu ri trimestrul I /2016.
Sursa: Anexa 12

În trimestrul I al anului 2016 se poate observa că cea mai mare pondere în veniturile
totale o au veniturile curente care reprezintă 60%, după care cu o pondere de 34% sunt
subvențiile, iar ponderea cea mai mică o au veniturile din op erațiuni financiare cu doar 6%.

Graficul nr.3. Ponderea subcategoriilor de venitur i în total venituri trimestrul IV/ 2015 .
Sursa: Anexa 12

25

Venituri fiscale
96%Venituri nefiscale
4%VENITURI CURENTE
În trimestrul IV al anului 2015, la fel ca în trimestrul I al anului 2016, p ondera veniturilor
crunte este cea mai mare 50%, fiind cu 10% mai mică decât în trimestr ul I. Ponderea veniturilor
din subvenții este și ea una semnificativă 40%. Ponderile cele mai mici le au s umele FEN 9% și
veniturile din capital propriu doar 1%.
Din analiza veniturilor totale pe cele două trimestre, se poate observa faptul că veniturile
totale din trimestrul IV al anului 2015 sunt mai mari decât veniturile totale din trimestrul I al
anului 2016. Nu doar mărimea este cea care diferă, ci și ponderile su bcategoriilor de venituri.

IV.2. Analiza statistică a veniturilor curen te ale bugetului comunei Vicovu de Jos
pentru trimestrul IV al anului 2015 și trimestrul I al anului 2016.
Din analiza realizată anterior am observat că veniturile curente dețin cea ma i mare pondere în
total venituri, acest fapt indică că această categorie de venituri ocupă un loc important în
execuția veniturilor bugetului local. Din acest motiv în continuare voi realiza analiza acestora pe
cele două trimestre alese și prezentate anter ior. Din contul de execuție al bugetului local reies
componentele veniturilor curente. La rândul lor veniturile curente sunt împărțite în două
categorii :
1. Venituri fiscale compuse din:
 Impozite pe venit, profit și câștig din capital din capital
 Impozite și taxe pe proprietate
 Impozite și taxe pe bunuri și servicii
2. Venituri nefiscale care cuprind:
 Venituri din proprietate
 Vânzarea de bunuri și servicii
Venituri curente. Trimestrul IV anul 2015 Sume încasate (RON)
Venituri curente 5711622
Venituri fiscale 5505310
Venituri nefiscale 206312
Venituri curente. T rimestrul I anul 2016 Sume încasate (RON)
Venituri curente 1822792
Venituri fiscale 1724463
Venituri nefiscale 98329
Tabelul nr. 2.Venituri curente. Trimestrul IV anul 2015
Sursa : Anexa 12

Graficul nr.4. Analiza veniturilor curente trimestrul IV anul 2015.
Sursa: Tabelul nr.2.

26

Impozite pe venit,
profit și câștig din
capital din capital
14% Impozite și taxe pe
proprietate
9%
Impozite și taxe pe
bunuri și servicii
77%VENITURI FISCALE
Venituri fiscale
95%Venituri nefiscale
5%VENITURI CURENTE
Se observă din reprezentarea grafică a veniturilor curente că ponderea cea mai mare este
cea a veniturilor fiscale cu 96% (5505310 lei), iar veniturile ne fiscale o pondere de numai
4%(206310lei)

Graficul nr.5 . Analiza veniturilor curente trimestrul I anul 2016 .
Sursa : Tabelul nr.3.

În trimestrul I al anului 2016 ponderea veniturilor fiscal în total venituri curente este de
95% (1724463 lei), iar ponderea veniturilor nefiscale de numai 5% (98329 lei).
În trimestrul I al anului 2016, comparativ cu trimestrul IV al anului 2015, veniturile
nefiscale au înregistrat o creștere de 1%,iar cele fiscale înregistrează o scădere de 1%.

IV.1.1. Analiza ponderilor impozitelor în veniturile curente.
După analiza realizată anterior am putut observa ca veniturile fiscale au ponderea cea mai
mare în veniturile curente. În cele ce urmează voi analiza structura acestora și ponderea pe care o
au fiecare dintre acestea în suma totală . Conform Anexei nr.12 preluată de la Primăria din
Vicovu de Jos veniturile fiscale sunt alcătuite din:
• Impozite pe venit, profit și câștig din capital din capital
• Impozite și taxe pe proprietate
• Impozite și taxe pe bu nuri și servicii

Graficul nr.6. Reprezentarea grafică a venitur ilor fiscale pentru trimestrul I al anului
2016
Sursa : Anexa 12

27

Impozite pe venit,
profit și câștig din
capital din capital
12%Impozite și taxe pe
proprietate
4%
Impozite și taxe pe
bunuri și servicii
84%VENITURI FISCALE Din valoarea totală a veniturilor fiscale 77% (1331803 lei) este valoarea impozitelor și
taxelor pe bunuri și servicii, un procente de 14%(245534 lei ) impozitele pe venit, profit și câștig
din capital, iar procentul cel mai mic de 9% (147126 lei) este valoarea impozitelor și taxelor pe
proprietate.

Graficul nr.7. Reprezentarea grafică a venitu rilor fiscale pentru trimestrul IV al anului
2015
Sursa: Anexa 12

Din valoarea totală a veniturilor fiscale 84% (4621455 lei) este valoarea impozitelor și
taxelor pe bunur i și servicii, un procente de 12 %(656230 lei ) impozitele pe venit, profit și câștig
din capital , iar procentul cel mai mic de 4 % (227625 lei) îl are valoarea impozitelor și taxelor pe
proprietate.
În urma analize veniturilor fiscale pe cele două trimestre putem observa creșteri și scăderi
a ponderilor impozitelor în veniturile curente î n primul trimestru al anului 2016, comparativ cu
trimestrul IV al anului 2015. Dacă în anul 2015 impozitele și taxele pe bunuri ș i servicii aveau o
pondere de 84 %, în primul trimestru al a nului 2016 acestea au o scădere de 7%, ajungând la o
pondere de 77 %, acest lucru denotă faptul că s -au înregistrat încasări mai mici de impozite și
taxe pe bunuri și servicii de la contribuabili.
Nu putem, însă afirma aceleași lucruri și despre impozitele pe venit, profit și câștig din
capitalul propriu si despre impozite le și taxele pe proprietate, ponderile acestora au înregistrat
creșteri, prima categorie o creștere de 2%, iar ce -a de-a doua categorie o creștere de 5%.
Se poate afirma că în ultimul trimestru al anului contribuabilii își achită datoriile legate
de impoz itele bunuri și servicii , iar în prima parte a anului cele legate de proprietate și venituri.

28
245534656230
0100000200000300000400000500000600000700000Impozite pe venit, profit și câștig din capital din capitalIV.1.2. Analiza impozite pe venit, profit și câștig din capital din capital

Graficul nr. 8. Reprezentarea grafică pe cele două trimestre propuse spre analiză
Sursa: Anexa 12

Din graficul de mai sus pute o bserva faptul că în trimestrul IV al anului 2015 s-au realizat
încasări mai mari, adică 656230lei, față de primul trimestru al anului 2016 când s -au încasat doar
245534lei. Diferența de încasări de la un trimestru la altul este destul de mare.

IV.1.3. Analiza impozite și taxe pe proprietate
Impozitele și taxele pe proprietate sunt constituite din:
 Impozitele și taxele pe clădiri
 Impozitele și taxele pe terenuri

Impozite și tax e pe proprietate
Sume încasate
(RON)
T IV/2015 Sume încasate
(RON)
T I/2016
Impozite și taxe pe clădiri 131618 81140
Impozite și taxe pe clădiri de la persoane fizice 103600 49832
Impozite și taxe pe clădiri de la persoane juridice 28018 31308
Impo zite și taxe pe teren 83820 63802
Impozite și taxe pe teren de la persoane fizice 55535 48728
Impozite și taxe pe teren de la persoane juridice 284 3233
Impozite și taxe pe teren ul din extravilan 28001 11841
Taxe juridice de timbru și alte taxe de tim bru 12187 2184
Tabelul nr. 3. Impozitele și taxele pe proprietate
Sursa: Anexa 12

Din tabelul de mai sus putem observa o scădere a impozitelor și taxelor pe clădiri încasate
de la persoanele fizice în primul trimestru al anului (49832lei) față de ultimul trimestru al anului
precedent (103600lei), și o creștere a impozitelor încasate de la persoanele juridice de la
28018lei la 31308 lei.
În cazul impozitelor pe teren se poate observa același fenomen, impozitele de la
persoanele fizice înregistrează o scăde re în primul trimestru al anului 2016 față de ultimul Trimestrul I/2016 Trimestrul IV/2015

29

Impozite
și taxe pe
clădiri
61%Impozite
și taxe pe
teren
39%IMPOZITE ȘI TAXE PE
PROPRIETATE
Impozite
și taxe pe
clădiri
56%
Impozite
și taxe pe
teren
44%
trimestru al anului 2015 de la 55535lei la 48728lei, iar impozitele de la persoanele juridice au
înregistrat creștere de la 284 lei la 3233lei.

Graficul nr.9. Repre zentarea grafică a impozitelor și taxelor pe proprietate
Sursa : Tabelul nr. 4.

După cum se observă și din graficul de mai sus în trimestrul IV/2015 comparativ cu
trimestrul I/2016 56 % din totalul veniturilor , din impozite le și taxe le pe proprietate , îl rep rezintă
impozitele și taxele pe cl ădiri, cu 6% mai puțin decât trimestrul anterior, și 44% sunt din
impozitele și taxele pe teren, cu5% mai mult față de trimestrul anterior.

IV.1.4. Analiza impozite lor și taxe lor pe bunuri și servicii
Impozite și taxe pe bunuri și servicii pe trimestrul I /2016 Sume încasate (RON)
Sume defalcate din TVA 1205875
Taxe pe servicii specifice 6
Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau
desfășurarea de activități 125922
Total 1331803

Impozite și t axe pe bunuri și servicii pe trimestrul IV /2015 Sume încasate (RON)
Sume defalcate din TVA 4299957
Taxe pe servicii specifice 0
Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau
desfășurarea de activități 321498
Total 4621455
Tabelul nr.4. Impozite și taxe pe bu nuri și servicii pe trimestrul IV /2015 și trimestrul
I/2016
Sursa: Anexa 12

30

Sume
defalcate
din TVA
91%Taxe pe
utilizarea
bunurilor,
autorizarea
utilizării
bunurilor sau
desfășurarea de
activități
9%

Graficul nr.10 . Impozite le și taxe le pe bu nuri și servicii pe trimestrul IV /2015 și
trimestrul I/2016
Sursa: Tabelul nr.6 .

După cum observăm ș i din graficul de mai sus ponderea cea mai mare în totalul
veniturilor din impozitele și taxele pe bunuri și servicii o au sumele defalcate din TVA adică
93%, și doar 7%t axele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau desfășurarea de
activități .
După cum observăm și din graficul de mai sus ponderea cea mai mare în totalul
veniturilor din impozitele și taxele pe bunuri și servicii o au s umele defalcate din TVA adică
91%, și doar 9 % taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bu nurilor sau desfășurarea de
activități, acestea înregistrând o creștere față de trimestrul 4 al anului 2015.
Putem aprecia faptul că în primul trimestru al anului 2016 față de ultimul trimestru al
anului 2015, ponderea sumele defalcate din TVA au înregistr at o scădere de 2%, iar ponderea
taxelor pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau desfășurarea de activități a
înregistrat o creștere de 2%.

Sume
defalcate
din TVA
93%Taxe pe utilizarea bunurilor,
autorizarea utilizării bunurilor sau
desfășurarea de activități
7%
Impozitele și taxele pe
bunuri și servicii pe
trimestrul IV/2015

31

Concluzii

Finanțele publice locale fac parte integrantă din sistemul finanțe lor publice și includ
bugetele unităților administrativ -teritoriale de nivelul întâi și bugetele unităților administrativ –
teritoriale de nivelul al doilea, care reprezintă totalitatea veniturilor și cheltuielilor pentru
exercitarea funcțiilor ce sunt în co mpetența acestora conform legislației și a funcțiilor delegate de
Parlament la propunerea Guvernului
Execuția părții de venituri este sub-etapă foarte importantă, realizarea corect ă a acestei
etape poate asigura ritmicitatea și eficiența realizării venitur ilor, care ulterior vor fi destinate
cheltuielilor bugetarea. Legea a definit veniturile bugetelor locale ca fiind taxe, impozite,
contribuții, alte vărsăminte, alte venituri și cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.
Realizarea execuției părții de venituri este pusă în sarcina primăriilor deoarece o mare parte a
impozitelor și taxelor sunt încasate de către compartimentele acesteia. Alături de veniturile
realizate din surse proprii, bugetele locale prime sume importante și de la bugetul d e stat.
În urma finalizării lucrării de față principalele concluzii sunt legate de importanța
bugetului local în buna desfășurarea a activității la nivel local.
Bugetul local este motorul funcț ionării unei localități/comune. Î n cele din urmă fiecare
contri buabile trebuie să realizeze faptul că participarea sa la constituirea acestuia este obligatorie
și indispensabilă economiei unei comune.

Execuția bugetară este supusă unor reguli specifice:
 Prin bugetele locale sunt aprobate și cuprinse, veniturile și creditele bugetare.
 Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercițiului bugetar.
 Cheltuielile cu personalul care au fost aprobate nu pot fi majorate prin vărsări de credite
bugetare.
 Atribuțiile personalului care are calitatea de ordon ator de credite sunt separate de
atribuțiile personalului ce are calitatea de contabil.

În perioada 1 ianuarie – 31 decembrie au loc execuția părții de venituri și execuția părții
de cheltuieli a bugetelor locale. Anul de execuție este împărțit în patru tr imestre. În prezenta
lucrarea am analizat ultimul trimestru al anului 2015 și primul trimestru al anului2016.
Modul de administrare al acestor fonduri stă în sarcina primăriei, însă poate participa
orice cetățean al respectivei colectivități, deoarece după elaborarea proiectelor cu finanțare din
bugetul local, acestea sunt făcute publice.
După analizele din studiul de caz putem observa o tendință a contribuabililor de a -și plăti
dările către stat la finalul anului, încasările totale în primul trimestru al anului 2016 au fost de
3026869 lei, comparativ cu trimestrul IV al anului 2015 când au fost de 11291339 lei.
Această diferență dintre încasările din cele două trimestre fiind foarte mare . Se poate
afirma că în ultimul trimestru al anului contribuabilii își achită datoriile legate de impozitele pe
bunuri și servicii, iar în prima parte a anului cele legate de proprietate și venituri.
În cadrul bugetului local al comunei Vicovu de Jos, pe baza datelor analizate din
trimestrul IV al anului 2015 și primul trime stru al anului 2016, ponderea deținută de impozitele
și taxele de la populație, în total venituri este destul de mare comparativ cu subvențiile, acest
lucru se datorează numărului relativ mare al locuitorilor, dar și a firmelor care își desfășoară
activita tea în cadrul acesteia .

32
Majoritatea veniturilor realizate de Consiliul local Vicovu de Jos provin din veniturile
curent în jur de 50% și subvenții, în jur de 30 -40%, primite de la alte bugete. Din analiza acestor
date am constatat conștientizarea import anței impozitelor și taxelor de la populație pentru
formarea bugetului local.

33
Bibliografie:

1. Babe, A ., Politica financiară și rolul organelor financiar -bancare în sporirea eficienței
activității economice, Editura politică, București 1975 ;
2. Bălan, E. Administrarea finanțelor publice locale, Ed. LuminaLex, 1999 ;
3. Bobulescu M. Ghiță M., Controlul financiar și expertiză contabilă , Editura Eficient
București 2004,
4. Ciubotariu, I ., Finanțe , Editura Didactica si Pedagogica Bucureștii, 2010 ;
5. Ciubotari u, I., Note de curs . Finanțe. ;
6. Gaston, F., Cours de financespubliques, Librairie General de la Droit et de Jurisprudence ,
Paris 1936 ;
7. Hoanță, N. , Economie și finanțe publice . Ed. Polirom, Iași 2000 ;
8. Oneț, C., Dreptul finanțelor publice. Partea generală, Ed . Lumina Lex, București 2005 ;
9. Pîrvu D., Finanțe publice , Editura Sitech, Craiova, 2010 ;
10. Popescu L., Anton B., Popescu, C. , Fiscalitate și drept financiar și fiscal , Editura Sitech,
Craiova, 2008 ;
11. Văcărel, I., Bistriceanu, GH., Anghelache, G., Bondar, M., B ercea, F., Moșteanu, T.,
Gheorghescu, F ., Finanțe publice, ediția a IV -a, Ed. Didactică și Pedagogică, București
2003 ;
12. ***CODUL FISCAL
https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/asistenta_contribuabili/persoane_fizice/legislatie/co
dul_fiscal// [accesat la 04.05.2016 ] ;
13. ***C URTEA DE CONTURI. Rapoartele privind finanțele publice locale .
http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii_locale.aspx?niv1=10/30/2013%2011:17:57%20AM
//[accesat la 05.05.2016 ] ;
14. ***Legea finanțelor publice locale http://www .buget -finante.ro/date/LFPL.pdf [accesat la
05.05.2016 ] ;
15. ***Legea nr. 273/2006 Privind finanțele publice locale . (publicată în Monitorul Oficial nr.
618 din 18.07.2006), modificată și completată http://legeaz.net// [accesat la 04.05.2016 ]
16. *** Wikipedia, Finanțe, https://ro.wikipedia.org/wiki/Finan%C8%9Be// [accesat la
04.05.2016 ]

34

Anexe.

35