I. Cum inf luențează religia, dezvoltarea economică? ……………………. 3 1.1 Ce spune religia și ce spun marii economiști?… [612669]

RELIGIA ȘI DEZVOLTAREA
ECONOMICĂ

Costin Elena Andreea Alina
Guzu Ioana
Anul I- A.I.S.I.
2018

2
Cuprins

I. Cum inf luențează religia, dezvoltarea economică? ……………………. 3
1.1 Ce spune religia și ce spun marii economiști? ………………………. 3
1.1.1. Jon Wesley ………………………….. ………………………….. ………… 3
1.1.2 Max Weber ………………………….. ………………………….. ……….. 4
1.1.3 Mc. Cleary ………………………….. ………………………….. ………… 4
II. Cum influențează dezvoltarea economică religia? …………………….. 5
III. Religia și sărăcia ………………………….. ………………………….. ……….. 7
3.1. Creștinism ………………………….. ………………………….. ………………. 9
3.2. Catolicism ………………………….. ………………………….. …………….. 10
3.3. Budism și hinduism ………………………….. ………………………….. ..10
IV. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………… 11
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ……………….. 12

3

I. Cum influențează religia, dezvoltarea economică?
Prea multă religie poate influența sau afecta economia unei
societăți?
Potrivit unui studiu publicat în Social Psychological and Personality Science, realizat
pe ~ 190.000 de respondenți din 11 culturi religioase, din urma căruia reiese că iudaismul și
creștinismul ”p romovează” principii anti -bogăție, scoțând în evidență faptul că persoanele
religioase se adaptează mai ușor psihic, atunci când veniturile lor scad.
Acest studiu a fost realizat cu oameni de pe teritoriul mai multor state precum Turcia,
Franț a, Italia, Germania, Suedia, Austria, Olanda, Spania, Rusia și Suedia, și evidențiind din
Biblie cu citatul: „ fericiți cei săraci cu duhul, căci a lor este împărăția cerurilor”, arătând
modul în ca re cele două culte religioase, promovează o con vingere co ntrară celei în care
veniturile mai mari ar duce la un nivel mai ridicat al fericirii.

1.1 Ce spune religia și ce spun marii economiști?

1.1.1. Jon Wesley

“Câștigați cât se poate de mult, economisiți cât se poate
de mult, dăruiți cât se poate de mult
(Gain all you can, Save all you can, Give all you can)”

4
Teologul Jon Wesley a dezvoltat trei idei:
 relația dintre domeniul religios și cel economic nu este unidirecțională
 succesul economic și sporirea bunăstării tind să conducă la o reducere a participării
la viața religioasă și la o diminuare a credinței
 creștere economică prea accentuată poate fi dăunătoare vieții religioase și a început
să militeze pentru utilizarea pe scară largă a câștigurilor în scopuri de binefacere

1.1.2 Max Weber

Gânditorul german Max Weber a enunțat cea mai cunoscută abordare a raportului dintre
viața economică, implicit dezvoltarea acesteia și religie.
Prin această abordare Max Weber înțelege:
 “Spiritul” capitalismului
 Utilizarea rațională a forței de muncă libere
 Organizarea industrială a muncii
 Separarea finanțelor private de cele ale
întreprinderii
 Înțelegerea profitului ca pe un scop în sine

1.1.3 Mc. Cleary

Religia influențează dezvoltarea economică și politica , spune Mc Cleary observând că:
 O dezvoltare economică semnificativă (evidențiată de PIB) tinde să fie invers
proporțională cu religiozitatea .
 Pe măsură ce oamenii au parte de mai multă bunăstare, devin tot mai puțin religioși
(fapt exprimat de diluarea credinței religioase și de participarea tot mai redusă la actul
religios)
 Dezvoltarea economică face ca religia să joace un rol tot mai redus în luarea
deciziilor politice, în domeniul dreptului și în cel al instituțiilor sociale.

5
II. Cum influențează dezv oltarea economică religia?

2.1.1. Cercetătoarea americană McCleary propune patru indicatori ai influenței
dezvoltării economice asupra religiei .
a) Educația
 Nivelul de educație este în genere proporțional cu cel al bunăstării și invers
proporțional cu cel al credinței.
 Pe de altă parte, există un raport direct proporțional între nivelul de educație și
acela al participării la viața religioasă a comunității .
 Efectul pozitiv anulează efectul negativ .

b) Valoarea timpului
Rațiuni economice simple arată că :
 Participarea la viața religioasă va fi cu atât mai redusă, cu cât costul timpului
acordat e i va fi mai mare, iar el va fi cu atât mai mare cu cât o economie e mai
dezvoltată, adică venitul mediu în unitatea de timp este mai mare .
 Iar cu cât venitul mediu pe cap de locuitor e mai mare, cu atât participarea la
activități religioase e mai scăzută.
c) Speranța de viață

Deoarece speranța de viață este în creștere :

 Odată cu creșterea speranței de viață, c a urmare a creșterii bunăstării, în
rândul populației se observă o scădere a majorității acestora la viața religioasă,
sporind ulterior odată cu înaintarea în vârstă.

d) Urbani zarea
 Cel de al patrulea indicator este de asemenea influențat, avand un efect negativ
asupra vieții religioare, astfel că majoritatea populați ei urbane preferă să
petreacă timpul liber în alte moduri , decat să participe la actvitățile religioase.

Cum influențează religia, dezvoltarea economică?
Ca răspuns la această întrebare cercetătoarea americană G. F. MCClery a formulat
raspunsuri, pe baza acelorași patr u indicatori.
a) Educația

 Studiile întreprinse arată că ideile religioase sunt atractive pentru persoanele
cu nivel înalt de educație, astfel că religiozitatea e compatibilă cu o educație
elevată.
 Pe de altă parte, ea este un stimulent pentru productivitatea economică,
deoarece promovează valori precum munca stăruitoare, onestitatea, spiritul de
economie, eficiența.

6

b) Valoarea timpului

 În cazu l acestui indicator trebuie luat în calcul raportul dintre nivelul credinței
și nivelul participării la activitățile religioase.
 Cercetările arată că, pentru un anumit „nivel” al credinței, creșterea participării
la activitățile religioase conduce la o d iminuare a creșterii economice.
 În concluzie, efectul de creștere economică este determinat de o sporire a
nivelului credinței în raport cu nivelul participării.

c) Speranța de viață

 Acest indicator înregistrează o diminuare a religiei în acea perioadă a vieții în
care productivitatea economică este mai m are, deoarece oamenii tind să
petreacă perioada anilor mai productivi mai degrabă muncind, decât
participând la viața religioasă. Iar odata cu înaintarea în vârstă devin mai
devotați vieții religioase.

d) Urbanizarea

 La fel ca la celălalt indica tor al urbanizării, efectele și în cazul acestuia sunt
negative asupra religiozității, totodată studiile întreprinse arată un nivel scăzut
de participare la viața religioasă are consecințe psihologice negative asupra
persoanelor, afectându -le adesea liniștea interioară, echilibrul psihic și mărind
incidența afecțiunilor depresive, ceea ce determină o scădere a performanței
economice.

McCleary ne arată efectele religiozității asupra creșterii economice

 Cercetările contemporane arată că un nivel ridicat al conștiinței religioase
(indicat de participarea lunară la cel puțin un serviciu religios) este corelat cu
un efect negativ asupra creșterii economice .
 De asemenea, dacă avem în vedere conținutul anumitor credințe religioase,
cum ar fi aceea în existența vieții de după moarte, a paradisului și a infernului,
vom constata că un nivel al religiozității mai ridicat este corelat cu o tendință
de reducere a creșterii economice.

7
III. Religia și sărăcia

– cu cât lumea dă mai multă importanță religieicu atât este mai
săracă, excepția notabilă fiind SUA
– cu cât lumea este mai săracă cu atât ajunge să se roage mai mult
– națiunile dezvoltate, indiferent de religia pe care o îmbrățișează
(mai mult sau mai puțin), promovează cultul muncii și al
responsabilității.

8
Efectele religiei asupra sărăciei

 Religia unei țări afectează în mod direct gradul acesteia de
dezvoltare.
 Cu cât religia țării este mai arhaică și mai puțin reformată, cu
atât țara o duce mai prost din punct de vedere economic.
 Cele mai sărace țari sunt cele islamice
 Religia profetului Mahomed este una dintre cele mai puțin
reformate sau readaptate culte
 Țările arabe sunt sărace deși au o mare parte din pet rolul de pe
Terra. Titeiul este gestionat („furat”) de americani ( Irak) sau
este exploatat de un grup de șeici foarte bogați (Arabia Saudita).

9
3.1. Creștinism

Dupa islam urmează
creștinismul de tip ortodox.
Acesta este majoritar în Rusia,
Ucraina, România, Bulgaria,
Serbia – țări care sunt dintre cele
mai sărace din Europa și Grecia
este o țară ortodoxă – o țară în care
criza economică a atins cotele cele mai
înalte.

10

3.2. Catolicism
Spre deosebire de ortodocș i, catolicii sunt un cult care a fost reformat de -a lungul
timpului. Acesta este majoritar in Franta, Italia, Spania, Portugalia, America latina. Acolo
unde catolicismul a fost reformat pe filiera calvina sau luterana (protestanti sau
neopro testanti) nivelul de trai este ș i mai ridicat: Germania, Norvegia, Suedia, Finlanda,
SUA .

3.3. Budism și hinduism
Putem spune că budi știi (China) și hindu șii (India) sunt destul de slab dezvolta ți, în vreme ce
evreii au un nivel de trai mai ridicat.
Nu trebuie sa uitam ca o parte a oligarhiei mondiale care detine cei mai multi bani sunt la
origine evre i.

11
IV. Concluzii

 Pe lângă faptul că impune inerenții „ochelari de cal” o religie poate
să condamne un popor la saracie sau la un nivel de trai scazut.
 Cu cat o religie a fost mai puțin reformată dea lungul timpului cu
atât cetățenii care cred în ea o duc mai prost.
 Nivelul etico -moral promovat de cultele reformiste are consecințe
directe în crearea unui tip de om activ, fericit, optimist, altruist și
iubitor de Dumnezeu care este mai prosper.
 Biserica și religia afectează din pacate mult mai mult decat ne închipuim viata noastra
de zi cu zi, pentru că traim într -o lume construită de arhitecți care se numesc: papi,
imami, ayatolahi, episcopi, arhiepiscopi, mitropoliti, preoti, preainalti, preasfinti ti,
inaltpreasfintiti etc, etc, a caror gheare acaparatoare conduc din umbra statul.
 Religia poate sa faca un om contemplativ, inactiv, indolent, superficial, chiar lenes
sau comod – vezi ortodoxismul din Romania, Grecia, Bulgaria, Ucraina,
Moldova, Rusia; sau poate sa -l faca pe om cu initiativa, activ, intreprinzator, cu
constiinta civica si mai responsabil – protestantismul din SUA, Germania, tarile
scandinave.

12
Bibliografie

1. Journal „ VIAȚA RELIGIOASĂ ȘI COMPORTAMENUL ECONOMIC ”Dr. Sergiu
Bălan, IFP ,Constantin Rădulescu Motru, București .
2. https://logec.ro/religia -si-dezvoltarea
3. http://ritholtz.com/20 10/09/religions -correlation -with-poverty/
4. http://isus -revine.blogspot.ro/2011/02/religia -si-dezvoltarea -economica.html?m=1
5. https://semneletimpului.ro/religie/influenteaza -religia -si-dezvoltarea -economica -a-
societatii.html