Varianta Finala.dizertatie [612642]

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ ”DIMITRIE CANTEMIR” BUCUREȘTI
FACULTATEA DE DREPT CLUJ -NAPOCA

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Analiză asupra infracțiunilor de exploatare a
cerșetoriei și folosirea unui minor în scop de cerșetorie

Îndrumător științific:
Prof.Univ.Dr.: IOANA VASIU
Masterand: [anonimizat]

2017

1

Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 4
1. Exploatarea cerșetoriei ………………………….. ………………………….. ………………………. 6
1.1 Reglementare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 6
1.2 Noțiune și definiție ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 8
1.3 Rațiunea incriminării ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 9
1.4 Obiectul juridic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 9
1.5 Obiectul material ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 10
1.6 Subiecții infracțiunii ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 11
1.7 Latura obiectivă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 12
1.8 Latura subiectivă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 13
1.9 Tentativa și consumarea ………………………….. ………………………….. ………………………. 13
1.10 Sancțiune ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 14
1.11 Forme agravante ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 14
1.12 Relația dintre infracțiunea de exploatarea cerșetoriei și traficul de persoane și
traficul de minori ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 15
2. Folosirea unui minor în scop de cerșetorie ………………………….. ………………………. 17
2.1 Reglementare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 17
2.2 Rațiunea incriminării ………………………….. ………………………….. ………………………….. 18
2.3 Obiectul juridic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 19
2.4 Obiectul material ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 19
2.5 Subiecții infracțiunii ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 20

2
2.6 Latura obiectivă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 21
2.7 Latura subiectivă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 23
2.8 Tentativa și consumarea ………………………….. ………………………….. ………………………. 23
3. Jurisprudență ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 25
4. Relația dintre infracțiunea de exploatarea cerșetoriei și traficul de persoane și
traficul de minori atât în state ale Uniunii Europene cât și în alte de pe continent ………………… 27
4.1. Austria ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 28
4.2. Danemarca ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 28
4.3. Finlanda ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 29
4.4. Grecia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 29
4.4. Portugalia ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 30
4.5. Italia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 30
4.6. Franta ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 31
4.7. Republica Moldova ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 33
4.8. Ungaria ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 34
5. Studiu de caz ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 38
6. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 40
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 41

3

„Unde începe cerșetoria, se sfârșește copilăria”

4

Introducere

Lucrarea mea de disertație are ca temă a naliz a asupra infracțiunilor de exploatare a
cerșetoriei și folosirea unui minor în scop de cerșetorie, iar pentru studiul de caz am ales ca
subiect relația dintre infracțiunea de exploatare
a cerșetoriei , traficul de persoane și traficul de minori în alte state ale Uniunii Europene .
Ab initio, consider ca motiva ția alegerii prezentei temei ar consta în faptul ca
infracțiunea de folosire a unui minor în scop de cerșetorie reprezintă o infracțiu ne gravă,
săvârșită adesea în contextul criminalității organizate, reprezintă o încălcare gravă a drepturilor
fundamentale, care este interzisă în mod explicit de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii
Europene.
Prevenirea și combaterea traficului de pe rsoane și, în special, combaterea cerșetoriei și
a folosirii unui minor în scop de cerșetorie trebuie sa reprezinte o prioritate a Uniunii Europene și
a statelor membre , reprezentând, astfel, o temă de actualitate atât la nivel național cât și
internaționa l.
Din perspectivă sociologică, cerșetoria, ca fenomen delincvențial, este atât o
incapacitate de adaptare la mediu, cât și o formă de manifestare a conflictului dintre individ și
valorile societății în ansamblul ei. Mărirea numărului populației din mediul urban comparativ
scăderea celui din rural, izolarea indivizilor din orașele mari, relațiile sociale slabe, reducerea
controlului familiei reprezintă câteva cauze ale delincvenței în general și ale cerșetoriei în
special. Din punctul de vedere al psihologi ei, fenomenul delincvenței în ansamblul său are ca
idee principală faptul că delincvența se datorează incapacității de adaptare la mediu, din cauza
unor tulburări de natură psihopatologică provocate de factori diverși.
Cerșetoria ca fenomen delincvențial, social și antisocial este caracterizată de trăsături
specifice, diferite de la o societate la alta, de la o zonă geografică la alta, diferențe care provin
din condițiile socio -economice și culturale ale respectivei societăți, cât și din modalitatea de
sancționare a acestui delict.

5
Fenomenul cerșetoriei are o istorie îndelungată în lume, iar în ceea ce privește România,
din perspectiva timpului, o evaluare cantitativă și calitativă a acestuia ne dovedește că, până în
urmă cu 25 de ani, pu ținele statistici privind criminalitatea aparentă (descoperită) indică o rată
extrem de scăzută a infrac țiunilor care aduc atingere unor rela ții privind convie țuirea socială.
În concluzie, pe parcursul prezentei lucrări de disertație urmează să realizez o a naliză
asupra in fracțiunilor de exploatare a cerșetoriei și folosirea unui minor în scop de cerșetorie .

6

1. Exploatarea cerșetoriei

1.1 Reglementare

Noul Cod penal nu mai prevede cerșetoria ca infracțiune, ci introduce două infracțiuni noi
conexe, exploatarea cerșetoriei (art. 214), respectiv folosirea unui minor în scop de cerșetorie
(art. 215).
În Codul penal în vigoare, în art. 214. alin. (1) este incriminată „ fapta persoanei care
determină un minor sau o persoană cu dizabilități fizice ori psihice să apelez e în mod repetat la
mila publicului pentru a cere ajutor material sau beneficiază de foloase patrimoniale de pe urma
acestei activități se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.” Aceasta fiind
forma de bază a infracțiunii de exploata rea cerșetoriei. În alin. (2) al aceluiași articol sunt
incriminate două forme agravante ale acestei infracțiuni, adică: situația în care fapta este
săvârșită de „ părinte, tutore, curator ori de către cel care are în îngrijire persoana care
cerșește ” și să vârșirea faptei „ prin constrângere ”, în aceste cazuri pedeapsa este închisoarea de
la unu la 5 ani.
În vechiul Cod penal, cerșetoria era incriminată în articolul 326 astfel: „ fapta persoanei
care, având capacitate de a munci, apelează în mod repetat la mi la publicului, cerând ajutor
material, se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an ”.
Sub imperiul vechii legislații, exploatarea cerșetoriei era reglementată în legi speciale,
sub alte denumiri. În Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea d repturilor copilului, în
art. 132 se incrimina în alin. (1) „ îndemnul sau înlesnirea practicării cerșetoriei de către un
minor sau tragerea de foloase de pe urma practicării cerșetoriei de către un minor ”, în alin. (2)
„recrutarea sau constrângerea unui m inor la cerșetorie ”, iar în alin. (3) se incriminează o formă
agravantă faptelor prevăzute în alin. (1) și (2), situația în care faptele sunt săvârșite de un părinte
sau de reprezentantul legal al minorului. Între prevederile Legii nr. 272/2004 și cele din Codul
penal în vigoare se pot vedea numeroase asemănări, dar și diferențe, pe care le voi analiza în cele
ce urmează.
În legea nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane, art. 2 pct. 2
prevede că prin noțiunea de „exploatarea une i persoane” se înțelege „ a) executarea unei munci

7
sau îndeplinirea de servicii, în mod forțat, cu încălcarea normelor legale privind condițiile de
muncă, salarizare, sănătate și securitate; b) ținerea în stare de sclavie sau alte procedee
asemănătoare de l ipsire de libertate ori de aservire; c) obligarea la practicare prostituției, la
reprezentări pornografice în vederea producerii și difuzării de materiale pornografice sau alte
forme de exploatare sexuală; d) prelevare de organe; e) efectuarea unor alte as emenea activități
prin care se încalcă drepturi și libertăți fundamentale ale omului ”. În art. 12 și 13 ale aceleași
legi sunt incriminate faptele de trafic de persoane și trafic de minori. Prevederile acestei legi au
fost preluate în noul Cod penal în art . 210 și 211, deși sunt incriminări diferite față de art. 214 N.
C. pen., prezintă importanță pentru tema abordată aici, deoarece, după cum se va vedea în cele ce
urmează, între exploatarea cerșetoriei și traficul de persoane sau de minor există elemente
comune.
În dreptul european și în cel internațional s -a consacrat, prin numeroase acte, necesitatea
de a acorda o protecție penală specială minorilor și altor persoane vulnerabile. Dintre actele
internaționale prin care se recunosc și protejează drepturile copilului și a persoanelor vulnerabile
pe care România le -a ratificat se numără următoarele: Convenția privind drepturile copilului,
adoptată de adunarea Generală ONU la 20 noiembrie 1989 (ratificată prin Legea nr. 18/1990);
Protocolul facultativ la Conven ția cu privire la drepturile copilului, referitor la vânzarea de copii,
prostituția copiilor și pornografia infantilă, semnată la New York la 6 septembrie 2000 (ratificată
prin Legea nr. 470/2001); Protocol privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traf icului de
persoane, în special al femeilor și copiilor, adițional la Convenția Națiunilor Unite împotriva
criminalității transfrontaliere organizate, adoptat la New York la 15 noiembrie 2000 (ratificat
prin legea nr. 565/2002) etc. Din dreptul european, D irectiva 2011/36/UE a Parlamentului
European și a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea și combaterea traficului de
persoane și protejarea victimelor acestuia, precum și de înlocuire a Deciziei -cadru 2002/629/JAI
a Consiliului, este unul dintre cele mai recente acte adoptate în acest domeniu.
Și în alte sisteme de drept penal din Uniunea Europeană este incriminată exploatarea
minorilor sau altor persoane vulnerabile în scopul practicării cerșetoriei, spre exemplu: art. 671
C. pen. italian incrim inează exploatarea minorilor în scop de cerșetorie1, în art. 296 C. pen.

1 Art. 671 CP Italian prevede „ Impiego di minori nell'accattonaggio. Chiunque si vale, per mendicare, di
una persona minore degli anni quattordici o, comunque, non imputabile, la quale sia sottoposta alla sua autorità o
affidata alla sua custodia o vigilanza, ovvero permette che tale persona mendichi, o che altri se ne valga per
mendicare, è punito con l'arresto da tre mesi a un anno . Qualora il fatto sia commesso dal genitore o dal tutore, la

8
portughez se incriminează exploatarea minorilor și a persoanelor cu dizabilități psihice2, art. 232
C. pen. spaniol incriminează de asemenea exploatarea minorilor și a persoanelor incapabile în
vederea practicării cerșetoriei3, iar în § 236 C. pen. german se pedepsește traficul de minori4.

1.2 Noțiune și definiție

Exploatarea cerșetoriei este definită în art. 214 C. pen. ca fiind „ fapta persoanei care
determină un minor sau o persoană cu dizabilități fizice ori psihice să apeleze în mod repetat la
mila publicului pentru a cere ajutor material sau beneficiază de foloase patrimoniale de pe urma
acestei activități”. Această definiție are două componente, pe de o parte arată ce se înțelege prin
termenul de exploatare, iar pe de altă parte, definește cerșetoria.
Cum cerșetoria nu este definită în nicio parte a Codului penal actual, în noua
reglementare această infracțiune fiind dezincriminată, legiuitorul a preferat să o definească chiar
în textul de incriminare a exploatării cerșetoriei . Astfel, așa cum reiese chiar din textul de la art.
214, cerșetoria este fapta unei persoane de a apela în mod repetat la mila publicului pentru a cere
ajutor material.
În reglementarea Codului penal din 196 9, cerșetoria era o infracțiune care aducea
atingere unor relații privind conviețuirea socială. În Codul penal în vigoare, legiuitorul a abordat
diferit incriminarea faptei conexe cerșetoriei, exploatarea cerșetoriei fiind tratată ca o infracțiune
contra p ersoanei.5
Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, prevede că
atunci când se vorbește de exploatarea unei persoane se înțelege, printre altele și efectuarea unor
activități prin care se încalcă drepturi și libertăți fundamentale al e omului, obligarea la

condanna importa la sospensione dall'esercizio della patria potestà o dall'ufficio di tutore .”, această înfracțiune a
fost dezincriminată prin art. 3 pct. 19 lit. d) din Legea nr. 94 din 15.07.2 009 care cuprinde dispoziții cu privire la
securitatea publică ( http://www.altalex.com/index.php?idnot=36776 )
2 Art. 296 CP portughez: „ Exploração de menor na mendicidade. Quem explorar menor de 16 anos ou
pessoa psiquicamente incapaz, utilizando -o para me ndigar, é punido com pena de prisão até 3 anos . ”
(http://www.hsph.harvard.edu/population/domesticviolence/portugal.penal.95.pdf )
3 Art. 232 CP spaniol „1 . Los q ue utilizaren o prestaren a menores de edad o incapaces para la práctica
de la mendicidad, incluso si ésta es encubierta, serán castigados con la pena de prisión de seis meses a un año. 2. Si
para los fines del apartado anterior se traficare con menores de edad o incapaces, se empleare con ellos violencia o
intimidación, o se les suministrare sustancias perjudiciales para su salud, se impondrá la pena de prisión de uno a
cuatro años.” (https://www.boe.es/buscar/act.php?id=BOE -A-1995 -25444)
4 http://www.gese tze-im-internet.de/stgb/__236.html
5 G. Antoniu, C. Bulai, Dicționar de drept penal și procedură penală, ed. Hamangiu, București, 2011, pag.
360

9
practicarea cerșetoriei se încadrează în aceste activități. Chiar și în legislația actuală, în art. 182
NCP, se prevede că prin exploatarea unei persoane se înțelege și obligarea ei la practicarea
cerșetoriei. Din analiza acestor tex te se poate trage concluzia că exploatarea cerșetoriei este o
normă specială în raport cu traficul de persoane în vederea exploatării lor, care este norma de
aplicare generală.

1.3 Rațiunea incriminării

În ultimii ani se poate observa o evoluție a fenomenulu i de exploatare a cerșetoriei
practicate de minori sau de persoanele cu dizabilități și de determinare a acestora la practicarea
cerșetoriei6. În încercarea de a stopa acest fenomen s -au luat diverse măsuri legislative atât la
nivel național cât și la nive l european. În acest sens s -a introdus în Codul penal infracțiunea de
exploatarea cerșetoriei în art. 214 care are scopul de a proteja minorii și persoanele cu dizabilități
fizice sau psihice care sunt cel mai dispuse spre a fi constrânse să apeleze la mil a publicului și se
dorește descurajarea exploatării acestora.
În cazul acestei infracțiuni, este protejată libertatea minorului sau a persoanei cu
dizabilități fizice sau psihice. Se poate adăuga și faptul că persoana minorului sau persoana cu
dizabilităț i fizice sau psihice pot fi serios afectate de tratarea lor ca obiecte care generează milă,
prin însuși contextul în care solicită bani sau ajutor.7

1.4 Obiectul juridic

În noul Cod penal, infracțiunea de exploatare a cerșetoriei se regăsește în Titlul I.
Infracțiuni contra persoanei, Capitolul VII. Traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile , în
Codul penal din 1969, infracțiunea de cerșetorie se regăsea în Titlul al IX -lea Infracțiuni care
aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială, Capito lul al V -lea Alte infracțiuni care
aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială. Chiar din amplasarea infracțiunii în noul
Cod penal se poate vedea o schimbare de optică în ceea ce privește obiectul juridic al infracțiunii
de exploatare a cerșet oriei.

6 Sergiu Bogdan, Doris Alina Șerban, George Zlati, Noul Cod penal. Partea specială, analize, explicați,
comenta rii., ed. Universul juridic, București, 2014, pag. 141
7 Ibidem

10
Valoarea socială protejată prin incriminarea exploatării cerșetoriei este libertatea
minorului sau a persoanei cu dizabilități fizice sau psihice8. Datorită tratamentelor la care sunt
supuși, dezvoltarea psihică și fizică a minorilor poate fi serio s afectată de tratarea lor ca obiecte
care generează milă prin însuși contextul în care solicită bani sau ajutor. De asemenea, prin
utilizarea minorilor și a persoanelor cu dizabilități ca obiecte care generează milă acestora li se
încalcă demnitatea umană . Spre deosebire de abordarea actuală, valoarea socială protejată prin
incriminarea cerșetoriei în vechiul Cod penal consta în apărarea relațiilor sociale și a regulilor de
conviețuire socială, respectarea „principiului asigurării existenței prin muncă soc ială utilă”.
„Apelarea în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor material constituie o gravă atingere
adusă relațiilor normale de conviețuire socială, relații care sunt serios amenințate prin apariția
și înmulțirea unor manifestări cu caracter de e xploatare și parazitism .9”
Introducerea acestei fapte în titlul privind infracțiunile contra persoanei are numeroase
efecte asupra modului în care se sancționează pluralitatea de infracțiuni și pluralitatea de
infractori. Spre exemplu, în cazul în care o p ersoană determină mai mulți minori să cerșească,
acesta va răspunde pentru concurs de infracțiuni, pentru fiecare minor determinat să apeleze la
mila publicului în mod repetat i se va reține câte o infracțiune de exploatare a cerșetoriei.

1.5 Obiectul materia l

Această infracțiune nu are obiect material, deoarece acțiunea infractorului nu se
îndreaptă împotriva unei valori materiale sau lucru. Foloasele materiale sau financiare obținute în
urma săvârșirii infracțiunii de exploatare a cerșetoriei reprezintă pro dusul infracțiunii și nu
obiectul ei10.
Infracțiunea de exploatare a cerșetoriei poate avea obiect material numai în cazul
variantei prevăzute în alin. (2): în acest caz, corpul minorului sau persoanei cu dizabilități
constrânse să practice cerșetoria va c onstitui obiect material al infracțiunii.11

8 Ibidem
9 V. Dongoroz și colab., Explicații teoretice ale codului penal român. Partea specială, vol. Iv, ediția a II -a,
ed. All Beck, București, 2003, pag. 639
10 Ibidem
11 Vasile Dobrinoiu, Mihail Adrian Hotca,Mirela Gorunescu,Maxim Dobrinoiu,Ilie Pașcu,Ioan Chiș,Costică
Păun,Norel Neagu,Mircea Constantin Sinescu, Noul Cod Penal comentat,Partea specială,Universul
Juridic,București,2016, pag.134

11
1.6 Subiecții infracțiunii

Subiectul activ . În cazul variantei prevăzute în alin. (1), subiect activ poate fi orice
persoană fizică care îndeplinește condițiile legale pentru a răspunde penal, dispoziția
incriminatoa re neprevăzând nicio condiție cu privire la subiectul activ (chiar și un minor care
răspunde penal).12
În cazul variantei prevăzute în alin. (2) lit. a) al art.214, subiect activ poate fi numai
părintele, tutorele, curatorul ori cel care are în îngrijire pe rsoana care cerșește. Agravarea rezultă
din poziția specială a subiectului activ, care este cel ce are în îngrijire ori cel care are o legătură
specială cu minorul ori persoana cu dizabilități fizice ori psihice și care, în loc să -și îndeplinească
atribuți ile profită de pe urma acestora. Această activitate denotă josnicie psihică din partea
persoanelor care ar trebui să aibă o relație specială cu minorul sau persoana cu dizabilități și
justifică pe deplin agravarea sancțiunii în cazul acestor persoane.13
Participația penală este posibilă sub toate formele sale: coautorat, instigare sau
complicitate. Dacă autorul are calitatea prevăzută la art. 214 alin. (2) lit. a), aceasta constituind o
circumstanță personală, caracterul agravant al faptei se va restrânge numai asupra acestuia, iar
participanții vor răspunde potrivit variantei simple a infracțiunii prevăzute în art.214 alin. (1)
C.pen.14
Subiectul pasiv al infracțiunii este minorul ori persoana cu dizabilități fizice sau psihice
determinată sau constrânsă s ă cerșească. Persoana determinată să cerșească nu va răspunde
penal, fapta acesteia neavând relevanță penală. Cei care dau curs apelului adresat de minorul
cerșetor nu pot fi considerați subiecți pasivi secundari, întrucât ajutorul acordat este benevol,
neexistând vreo constrângere sau obligație în această direcție.15

12 Vasile Dobrinoiu, Mihail Adrian Hotca,Mirela Gorunescu,Maxim Dobrinoiu,Ilie Pașcu,Ioan Chiș,Costică
Păun,Norel Neagu,Mircea Constantin Sinescu, Noul Cod Penal comentat,Partea specială,Universul
Juridic,București,2016, pag.134
13 Vasile Dobrinoiu, Mihail Adrian Hotca,Mirela Gorunescu,Maxim Dobrinoiu,Il ie Pașcu,Ioan Chiș,Costică
Păun,Norel Neagu,Mircea Constantin Sinescu, Noul Cod Penal comentat,Partea specială,Universul
Juridic,București,2016, pag.134
14 Ibidem
15 Ibidem

12
1.7 Latura obiectivă

Elementul material al acestei infracțiuni se poate realiza prin două variante alternative.
Fie prin acțiunea de determinare a unui minor sau a unei persoane cu dizabilități fizice sau
psihice să apeleze la mila publicului, fie prin obținerea de foloase pa trimoniale de pe urma
acestei activități.
Trebuie observat că, atunci când infracțiunea se săvârșește prin determinarea minorului
sau persoanei cu dizabilități fizice sau psihice să apeleze la mila publicului, pentru a se realiza
elementul material al ace stei infracțiuni se parcurg două faze. Într -o primă fază autorul
infracțiunii săvârșește acte de determinare asupra subiectului pasiv, iar în cea de a doua fază
subiectul pasiv trebuie să săvârșească îndeajunse acte de a apela la mila publicului care să in dice
intenția acestuia de a -și procura un mijloc de trai. Actele de determinare nu trebuie să fie mai
mult decât acte de instigare, precum rugăminți sau îndemnuri, deoarece, în cazul în care
determinarea se realizează prin constrângere, fapta se va încadra în forma agravantă a infracțiunii
prevăzută de art. 214 alin. (2) lit. b) NCP16. Este de ajuns un singur act de determinarea
persoanei vulnerabile să apeleze la ajutorul public în mod repetat, dacă acesta a stat la baza
activității de „cerșire”17 pentru ca subiectului activ să i se rețină această infracțiune.
Pentru ca fapta autorului să se pedepsească, minorul sau persoana cu dizabilități trebuie
să apeleze la ajutorul patrimonial al mai multor persoane succesiv sau simultan pentru a se
îndeplinii cerința p rivitoare la apelul la mila publicului, chiar dacă primește ajutor din partea unei
singure persoane. Cerința privește doar numărul de persoane de la care s -a solicitat ajutor nu și
numărul de persoane care au acordat acest ajutor.
Apelul la mila publicului trebuie să fie făcută în mod repetat pentru a fi infracțiune. Un
caz izolat de apel la mila publicului nu poate constitui element material al acestei infracțiuni,
deoarece nu este îndeplinită condiția cu privire la apelarea în mod repetat la mila publicul ui
prevăzută în art. 214 alin. (1) NCP. Apelul la ajutorul public nu trebuie să fie permanent, ci este
suficient ca din repetarea lui să rezulte intenția făptuitorului de a -și procura un venit din această
activitate.18

16 M. Udroiu, V. Constantinescu, op. cit., pag. 295
17 S. Bogdan și colab., op cit, pag . 141
18 V. Dongoroz, op. cit., pag. 641

13
Exploatarea cerșetoriei este infracțiu ne simplă, ea se săvârșește printr -o singură acțiune
a autorului de determinare la a apela la mila publicului sau de a beneficia de pe urma acestei
activități. Deși în conținutul art. 214 alin. (1) se definește activitatea de cerșetorie ca fiind apelul
în mod repetat la mila publicului, termenul „repetat” ducând la ideea de infracțiune de obicei,
aceasta este o infracțiune simplă. Este infracțiune de rezultat deoarece autorul trebuie să
reușească în mod efectiv să determine minorul sau persoana cu dizabilit ăți fizice sau psihice să
apeleze la mila publicului pentru a se realiza elementul material al infracțiunii, ori să beneficieze
de pe urma acestei activități. Simplele îndemnuri la a cerși, neurmate de executare din partea
persoanei instigate, nu pot duce la sancționarea instigatorului.
Urmarea imediată, în cazul cerșetoriei din Vechiul Cod penal era „ starea de pericol
pentru relațiile de conviețuire socială a căror normală și bună desfășurare implică respectarea
de către toți a obligației generale de a câș tiga prin muncă social utilă mijloacele de existență.
Această stare de pericol decurge implicit din săvârșirea repetată a acțiunii care constituie
realizarea elementului material19.” În reglementarea actuală a exploatării cerșetoriei, cred că
urmarea imedia tă este, pe de o parte, starea de pericol care se crează pentru minorul sau persoana
cu dizabilități psihice sau fizice datorită condițiilor în care desfășoară activitatea de cerșetorie, pe
de altă parte încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor exploatate și
încălcarea demnității umane.

1.8 Latura subiectivă

În ceea ce privește latura subiectivă a acestei infracțiuni, exploatarea cerșetoriei se
săvârșește cu intenție directă sau intenției eventuală. Săvârșirea acestei infracțiuni di n culpă nu
este incriminată.

1.9 Tentativa și consumarea

În cazul acestei infracțiuni, tentativa nu este incriminată.

19 Ibidem

14
În ceea ce privește momentul consumării, acesta are loc atunci când minorul sau
persoana cu dizabilități fizice sau psihice a apelat la mila publicului în mod repetat, actele
acestora fiind determinate de autorul infracțiunii de exploatare sau momentul în care autorul a
beneficiat de foloase patrimoniale de pe urma acestei activități (spre exemplu a primit a parte din
banii pe care minorul i -a obținut cerșind).

1.10 Sancțiune

Infracțiunea de exploatare a cerșetoriei se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani
pentru forma de baza, și închisoare de la 1 la 5 ani pentru forma agravantă.
Sub aspect procesual, această infracțiune se urmărește di n oficiu și este de competența
judecătoriei ca primă instanță.

1.11 Forme agravante

Infracțiunea de exploatarea cerșetoriei are două forme agravante prevăzute în art. 214
alin. (2) lit. a) NCP săvârșirea infracțiunii de părinte, tutore, curator sau ce către cel care are în
îngrijire persoana care cerșește, respectiv lit. b) săvârșirea faptei prin constrângere. Aceste forme
agravante erau prevăzute și în vechea legislație, în art. 132 din Legea nr. 272/2004 privind
protecția și promovarea drepturilor copilului20.
În ceea privește legea mai favorabilă, din punctul de vedere al sancțiunilor aplicate pentru
săvârșirea acestei infracțiuni, este noul Cod penal deoarece are limite de pedeapsă mai reduse.
Pentru forma de bază a infracțiunii, legea prevede pedeapsa înch isorii de 6 luni până la 3 ani sau
amendă, în Legea nr. 272/2004 era prevăzută pedeapsa închisorii de 1 an până la 3 ani; pentru
forma agravantă a faptei se prevăd aceleași limite de pedeapsă ca și în vechea reglementare,
respectiv pedeapsa închisorii de l a unu la 5 ani, cu o excepție situația în care fapta este comisă de
părinte, tutore, curator sau cel care are în îngrijire persoana care cerșește, limitele pedepsei sunt

20 S. Bogdan și colab., op. cit., pag. 141

15
mai reduse în noul Cod penal, în Legea nr. 272/2004 această formă agravantă era sancți onată cu
închisoarea de la 2 până la 7 ani21.
Între prevederile art. 132 din Legea nr. 272/2004 și cele din art. 214 nu sunt diferențe
notabile, cu excepția limitelor pedepselor și a faptului că forma agravantă a acestei infracțiuni
poate fi săvârșită și de cel care are în îngrijire persoana care cerșește, ceea ce extinde categoria
persoanelor cărora li se poate aplica acest text de incriminare. În art. 132 alin. (3) din Legea nr.
272/2004 este incriminată fapta părintelui sau a reprezentantului legal al mi norului, în cazul în
care minorul era îndemnat să cerșească de persoana care îl îngrijea, dar care nu avea nici o
legătură legală cu acesta, se reținea forma de bază a infracțiunii, nu forma agravantă.

1.12 Relația dintre infracțiunea de exploatarea cerșetorie i și traficul de
persoane și traficul de minori

Traficul de persoane este incriminat prin art. 210 N. C. pen., iar traficul de minori este
incriminat prin art. 211 N. C. pen. și constau în recrutarea, transportarea, transferarea,
adăpostirea sau primirea unei persoane, respectiv minor în scopul exploatării acesteia. În art. 182
N. C. pen. se prevede că prin exploatarea unei persoane se înțelege: supunerea la executarea unei
munci sau îndeplinirea de servicii, în mod forțat; ținerea în stare de sclavie sau alte procedee
asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire; obligarea la practicarea prostituției, la
manifestări pornografice în vederea producerii și difuzării de materiale pornografice sau alte
forme de exploatare sexuală; obligarea la practicar ea cerșetorie ; prelevarea de organe, țesuturi
sau celule de origine umană, în mod ilegal. După cum se poate vedea, printre formele de
exploatare a persoanelor traficate intră și obligarea la practicarea cerșetoriei, ceea ce înseamnă că
reglementările de la art. 210 și 211 se suprapun cu prevederile art. 214 alin. (2) lit. b) N. C. pen.
Consider că art. 214 N. C. pen. este normă specială în raport cu art. 211, atunci când fapta se
săvârșește prin modalitatea de recrutare, adăpostire sau primire a minorului î n scop de obligare la
practicarea cerșetoriei se reține forma agravantă a infracțiunii de exploatarea cerșetoriei. Iar în
cazul în care infracțiunea se săvârșește prin transportarea sau transferarea persoanei cu

21 Idem pag. 142

16
dizabilități sau a minorului se va reține in fracțiunea de trafic de persoane, respectiv trafic de
minori.
Noua reglementare este neclară în ceea ce privește aceste infracțiuni, la condițiile în
care se poate reține fie una, fie cealaltă. Având în vedere că valoarea socială protejată de cele
trei te xte este aceeași, adică libertatea persoanei și demnitatea umană, nu se justifică diferența de
tratament sancționator dintre infracțiunea de trafic de persoane, respectiv minori și cea de
exploatarea cerșetoriei, pentru prima categorie de infracțiuni limit ele de pedeapsă sunt de 3 la 10
ani de închisoare pentru forma de bază, de 5 la 12 ani de închisoare pentru forma agravantă, în
timp ce pentru exploatarea cerșetoriei prin constrângere (forma agravantă a infracțiunii) limitele
de pedeapsă sunt de unu la 5 ani de închisoare. De lege ferenda fapta prevăzută la art. 214 alin.
(1) N. C. pen. ar trebui reținută ca o formă atenuantă a infracțiunii de trafic de minori, în celelalte
cazuri să se aplice prevederile cu privire la traficul de minori, respectiv traficu l de persoane.

17

2. Folosirea unui minor în scop de cerșetorie

2.1 Reglementare

În art. 215 noul Cod penal se incriminează fapta majorului care, având capacitate de a
munci, apelează în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor material, folosindu -se în acest
scop de prezența unui minor. Pedeapsa prevăzută pentru această faptă este închisoarea de la 3
luni la 2 ani sau cu amendă.
Această faptă se aseamănă cu infracțiunea de cerșetorie din vechiul Cod penal, diferența
dintre cele două incriminări constă în faptul că art. 215 din noul Cod penal cere condiția ca fapta
să fie comisă de major folosindu -se de prezența unui minor, astfel valoarea socială protejată este
libertatea și demnitatea umană a minorului, spre deosebire de vechea reglementare unde valoarea
socială protejată era relațiile privind conviețuirea socială.
Folosire unui minor de către majorul care are capacitate a de a munci în scopul de a
obține astfel ajutor material din partea publicului este a doua incriminare conexă cerșetoriei,
menită să răspundă unor situații frecvente în ultimii ani. Această situație – spre exemplu, o femeie
merge la cerșit, iar pentru a in spira mila publicului, ține un copil, cu vârsta de câteva luni, în
brațe – prezintă un evident pericol, nu doar prin aceea că lezează grav demnitatea umană, copilul
ajungând să fie folosit ca un obiect de recuzită, dar periclitează sănătatea sau chiar viața
minorului, date fiind condițiile în care acesta este ținut în timpul cerșitului (temperaturi foarte
scăzute sau foarte ridicate, ploaie, vânt).22
În Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, abrogată
prin intrare în vigoare a noului Cod penal, în art. 133 era incriminată fapta părintelui sau a
reprezentantului legal al unui copil de a se folosi de acesta pentru a apela în mod repetat la mila
publicului, cerând ajutor financiar sau material, iar pedeapsa prevăzută era închisoa rea de la 1

22 Vasile Dobrinoiu, Mihail Adrian Hotca,Mirela Gorunescu,Maxim Dobrinoiu,Ilie Pașcu,Ioan Chiș,Costică
Păun,Norel Neagu,Mircea Constantin Sinescu, Noul Cod Penal comentat,Partea specială,Universul
Juridic,București,2016, pag.150

18
la 5 ani si interzicerea unor drepturi. Acest text avea o aplicare mai restrânsă, fiind incriminată
doar fapta părintelui sau a reprezentantului legal, în cazul în care între major care cerșește și
minorul folosit pentru a inspira mila publicul ui nu exista una dintre legăturile prevăzute de lege,
majorul răspundea doar pentru infracțiunea de cerșetorie. Textul art. 215 N. C. pen. are o aplicare
mai largă, incriminând fapta majorului care, având capacitate de a munci, apelează la mila
publicului folosindu -se în acest scop de prezența unui minor , nu doar fapta părintelui sau a
ocrotitorului legal23.
Articolul 3 din Protocolul privind prevenire, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane,
în special al femeilor și copiilor, adițional la Con venția Națiunilor Unite împotriva criminalității
transnaționale organizate prevede, la litera c), că recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea
sau primirea unui copil în scopul exploatării sete considerat trafic de persoane, chiar dacă nu se
face apel la niciunul dintre mijloacele menționate la litera a) din art. 3 (amenințare de recurgere
sau prin recurgere la forță ori la alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă, înșelăciune, abuz
de autoritate sau de o situație de vulnerabilitate ori prin oferta de acceptare de plăți ori avantaje
pentru a obține consimțământul unei persoane având autoritate asupra alteia). Obligația
respectării internaționale s -a concretizat prin incriminarea în legislația noastră a infracțiunii de
trafic de minori. Infrac țiunea de trafic de minori este prevăzută, într -o reglementare
asemănătoare în art. 13 din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de
persoane.24

2.2 Rațiunea incriminării

Rațiunea incriminării faptei de folosire a unui minor în scop de cerșetorie se regăsește în
necesitatea de a stopa acest fenomen tot mai des întâlnit în societatea noastră. În aceste cazuri
minorii sunt folosiți ca obiect generator de milă, aceștia sunt tratați ca obiecte de recuzită ale
majorului, în încercarea acestu ia de a genera mila publicului și de a obține foloase25. Dezvoltarea
fizică dar și psihică a acestor copii este grav afectată de condiții în care sunt ținuți de către

23 S. Bogdan și colab., op. cit., pag. 143
24 Vasile Dobrinoiu, Mihail Adrian Hotca,Mirela Gorunescu,Maxim Dobrinoiu,Ilie Pașcu,Ioan Chiș,Costică
Păun,Norel Neagu,Mircea Const antin Sinescu, Noul Cod Penal comentat,Partea specială,Universul
Juridic,București,2016, pag.133
25 S. Bogdan și colab., op. cit., pag. 143

19
persoanele care „îi utilizează ca obiecte de recuzită” (în ploaie, ger, caniculă, de cele mai multe
ori aproape dezbrăcați și desculți)26 și de faptul că sunt crescuți cu sentimentul de inferioritate, ca
fiind paria societății.

2.3 Obiectul juridic

Valoarea socială protejată prin incriminarea acestei fapte este „ libertatea persoanei, în
sens larg, demnitatea umană a celor folosiți ca obiecte ce generează milă fiind lezată prin aceste
conduite.27”
Într-o altă opinie, se susține că obiectul juridic al acestei infracțiuni îl constituie relațiile
sociale care se formează și se dezvoltă în legătură cu fo losirea unui minor de către adult pentru a
apela la mila publicului în mod repetat și a obține ajutor material28.
Nu sunt de acord cu această opinie, în primul rând, chiar din amplasarea acestei
infracțiuni în cadrul noului Cod penal reiese că aceasta este o infracțiune contra persoanei și nu o
infracțiune privind conviețuirea socială, pe de o parte. Pe de altă parte, din dezincriminarea
cerșetoriei se poate înțelege că nu se dorește incriminarea faptei de a apela în mod repetat la mila
publicului, ci se dor ește protejarea minorului ale cărui drepturi și libertăți sunt încălcate prin
utilizarea lui ca obiect generator de compasiune.

2.4 Obiectul material

Această infracțiune nu are obiect material, minorul care este folosit pentru a săvârșii
această infracțiune este doar mijlocul prin care se dorește stârnirea sentimentului de milă, iar
banii obținuți din cerșetorie sunt produsul infracțiunii.

26
http://www.euroavocatura.ro/articole/490/Infractiunile_de_trafic_si_exploatare_a_unor_persoane_vulnerabile_in
_Noul_Cod_Penal__art__ 207_ -_215_
27 S. Bogdan și colab., op. cit., pag. 143
28 I. Ifrim, Reflecții cu privire la folosirea unui minor în scop de cerșetorie, Analele Universității
„Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Științe Juridice, Nr. 2/2013, pag. 52

20
2.5 Subiecții infracțiunii

Această infracțiune are subiect activ special, textul prevede că se săvârșește de o persoană
majoră care are capacitatea de a munci. Capacitatea unei persoane de a muncii se stabilește
avându -se în vedere criteriile folosite pentru determinarea capacității necesare pentru angajarea
în muncă potrivit normelor din dreptul muncii, ținându -se seama de a ptitudinea făptuitorului de a
presta o muncă socială utilă, la domiciliu sau în altă parte, corespunzător sănătății, pregătirii sale
etc.29 Aceste condiții trebuie îndeplinite și de către instigator sau complice.
Restrângerea textului doar la faptele comise de majori nu se justifică, având în vedere
valoarea socială protejată. Spre exemplu, în cazul în care o tânără de 17 ani care apelează în mod
repetat la mila publicului, cerând ajutor material și folosindu -se în acest scop de prezența unui
minor, nu comi te fapta tipică, tocmai datorită cerinței ca subiectul activ să fie un major30.
În ceea ce privește participația, această infracțiune nu este susceptibilă de coautorat,
fiecare persoană care apelează la mila publicului săvârșește de sine stătător și persona l
infracțiunea și răspunde în calitate de autor31. În schimb, putem avea instigator și complice.
Statul ca reprezentant al societății este subiect pasiv general, orice activitate criminală
afectând existența și buna stare a societății32.
Personal consider că subiectul pasiv al acestei infracțiuni este minorul, deoarece prin
incriminarea acestei fapte se dorește protejarea drepturilor acestuia și a demnității umane.
Cei care dau bani sau alte foloase, respectiv persoanele care răspund la solicitarea
cerșetorului, ajutorul acordat fiind benevol, nu pot fi considerați subiecți pasivi secundari ai
faptei în discuție.33

29 V. Dongoroz și col ab., op. cit., pag. 639
30 S. Bogdan și colab., op. cit., pag.143
31 V. Dongoroz și colab., op.cit., pag. 639
32 Ibidem
33 Vasile Dobrinoiu, Mihail Adrian Hotca,Mirela Gorunescu,Maxim Dobrinoiu,Ilie Pașcu,Ioan Chiș,Costică
Păun,Norel Neagu,Mircea Constantin Si nescu, Noul Cod Penal comentat,Partea specială,Universul
Juridic,București,2016, pag.151

21
2.6 Latura obiectivă

Elementul material. La această infracțiune elementul material constă în acțiunea
majorului care se folosește de minor pentru a apela în mod repetat la mila publicului cerând
ajutor material.34
Pentru realizarea elementului material al acestei infracțiuni trebuie îndeplinite cumulativ
următoarele cerințe:
a) Făptuitorul trebuie să apeleze la mila publicului;
b) Făptuitorul treb uie să fie o persoană majoră care are capacitatea de a munci
(în textul corespondent din legea specială abrogată nu erau prevăzute aceste
cerințe);
c) Apelul la public să aibă ca obiect cererea de ajutor material;
d) Fapta trebuie săvârșită în mod repetat, astfe l încât să aibă caracter de
obișnuință, de îndeletnicire;
e) Făptuitorul trebuie să se folosească de prezența unui minor pentru obținerea
ajutorului material.35

Trebuie mai întâi ca subiectul activ (majorul) să se folosească de prezența minorului
prin diverse mijloace, apelând în mod repetat la mila publicului cerând ajutor material. Simpla
prezență a minorului la locul săvârșirii faptei este suficientă pentru realizarea elementului
material al acestei infracțiuni. Prezența minorului trebuie însă corelată cu a ctivitatea de cerșetorie
a majorului. Adică minorul trebuie să fie prezent la locul săvârșirii faptei pentru a inspira milă,
pentru a determina persoanele la care se apelează să cedeze mai ușor rugăminților cerșetorului,
fiind folosit pentru obținerea de f oloase materiale. Dacă activitatea de apelare la mila publicului
nu se desfășoară de către major, ci de către minor, majorul nu va răspunde în această situație
pentru folosirea unui minor în scop de cerșetorie, ci pentru exploatarea cerșetoriei.36

34 Vasile Dobrinoiu, Mihail Adrian Hotca,Mirela Gorunescu,Maxim Dobrinoiu,Ilie Pașcu,Ioan Chiș,Costică
Păun,Norel Neagu,Mircea Constantin Sinescu, Noul Cod Penal comen tat,Partea specială,Universul
Juridic,București,2016, pag.152

35 T. Toader, op. cit., pag. 372
36 Vasile Dobrinoiu, Mihail Adrian Hotca,Mirela Gorunescu,Maxim Dobrinoiu,Ilie Pașcu,Ioan Chiș,Costică
Păun,Norel Neagu,Mircea Constantin Sinescu, Noul Cod Penal comentat,Partea specială,Universul
Juridic,București,2016, pag.152

22
A apela l a mila publicului înseamnă a se adresa la anumite persoane într -un mod care să
suscite mila acestora. Activitatea de cerșetorie se poate realiza prin orice mijloace, respectiv prin
viu grai, prin scrisori, prin anunțuri oficiale, prin gesturi (întinderea m âinii, înfățișarea în mod
ostentativ a unor infirmități aparente etc.) și prin orice alte mijloace care reprezintă apelarea la
mila publicului. Întrucât este vorba de un apel la mila publicului, și nu la mila unei anumite
persoane, acesta trebuie să fie ad resat simultan sau succesiv mai multor persoane.37
Dispoziția incriminatoare nu cuprinde cerința ca apelul să se fi făcut în public, așa că
este suficient dacă apelul a fost adresat unui număr nedeterminat de persoane chiar la domiciliul
acestora. Apelarea la mil publicului vizează publicul în general, masa nedeterminată de cetățeni
către care se îndreaptă solicitarea cerșetorului. Se trage deci concluzia că atunci când apelarea
vizează unii cunoscuți, prieteni, vecini sau rude de ca la care se cer unele aju toare materiale,
fapta nu constituie cerșetorie. 38
Pentru existența cerșetoriei, este necesar ca apelarea la mila publicului să se facă în mod
repetat, aflându -ne în prezența unei activități ce denotă obișnuință, pentru a face din cerșetoria o
sursă de câș tig sau principala sursă de câștig. De exemplu, dacă pe o perioadă de câteva ore o
persoană apelează la mila unor cetățeni, simulând o infirmitate pentru a -și procura bani sau alte
foloase, fapta nu constituie cerșetorie. În situația însă în care actele se repetă, ne vom afla în
prezența cerșetoriei.39
Prin urmare, cerința esențială pentru întregirea elementului material consta în repetarea
acțiunii, fiind vorba de o pluritate de acțiuni succesive prin care se apelează la mila publicului,
găsindu -ne în fața unei fapte de tipul infracțiunilor de obicei (minimum trei acțiuni). Așadar, un
apel izolat sau accidental la mila publicului nu poate constitui elementul material al acestei
infracțiuni, cerându -le reînnoirea unei acte similare manifestate prin tendința d e a-și face din
cerșetorie o sursă de câștig. Pentru stabilirea acestei cerințe esențiale trebuie să se aibă în vedere

37 Ibidem
38 Vasile Dobrinoiu, Mihail Adrian Hotca,Mirela Gorunescu,Maxim Dobrinoiu,Ilie Pașcu,Ioan Chiș,Costică
Păun,Norel Neagu,Mircea Constantin Sinescu, Noul Cod Penal comentat,Partea s pecială,Universul
Juridic,București,2016, pag.152

39 Ibidem

23
intervalul la care sunt săvârșite diferite acte de cerșetorie și întreaga conduită a făptuitorului. Un
interval prea mare între acte poat e exclude caracterul repetat în sensul legii.40
Nu interesează dacă cererea de ajutor material a fost sau nu satisfăcută, ceea ce a avut în
vedere legiuitorul este cererea de ajutor material, și nu primirea unui astfel de ajutor. Nu
constituie infracțiune n ici faptul de a accepta darurile care se oferă de milă, fără a fi cerute (bani,
hrană, îmbrăcăminte etc.), neavând relevanță nici dacă subiectul activ avea sau nu nevoie de
ajutorul cerut sau dacă avea ori nu asigurate mijloace efective de existență.41
Treb uie să se apeleze la ajutorul patrimonial al mai multor persoane succesiv sau
simultan pentru a se îndeplinii cerința privitoare la apelul la mila publicului, chiar dacă primește
ajutor din partea unei singure persoane. Cerința privește doar numărul de per soane de la care s -a
solicitat ajutor nu și numărul de persoane care au acordat acest ajutor.
Folosirea unui minor în scop de cerșetorie este o infracțiune de obicei , aceasta reiese din
formularea actului de executare, respectiv „apelarea în mod repetat”. Așa cum am menționat mai
sus, pentru realizarea elementului material al infracțiunii fapta (de a apela la mila publicului
pentru a cere ajutor material) trebuie săvârșită în mod repetat astfel încât actul să releve
obișnuința de a comite astfel de fapte42.

2.7 Latura subiectivă

Pe latură subiectivă, această faptă poate fi comisă atât cu intenție directă, cât și cu
intenție eventuală43.

2.8 Tentativa și consumarea

Tentativa la această infracțiune nu este incriminată.

40 Vasile Dobrinoiu, Mihail Adrian Hotca,Mirela Gorunescu,Maxim Dobrinoiu,Ilie Pașcu,Ioan Chiș,Costică
Păun,Norel Neagu,Mircea Constantin Sinescu, Noul Cod Penal comentat,Partea specială,Universul
Juridic,București,2016, pag.152

41 Ibidem
42 S. Bogdan și colab., op. cit., pag. 143
43 Idem, pag. 144

24
Infracțiunea este considerată a fi consumată în momentul în care autorul a săvârșit
destul acte astfel încât să se releve obișnuința de a comite astfel de acte. În cazul în care autorul
comite în continuare acte de executare, după momentul consumării infracțiunii, momentul în care
se săvârșește ultimul act de cerșetoria se consideră ca fiind momentul epuizării infracțiunii44.
Infracțiunea de folosire a unui minor în scop de cerșetorie nu are forme agravante.
Sancțiunea pentru această infracțiune este pedeapsa închisorii de 3 luni până la 2 ani.
Sub aspe ct procesual, pentru infracțiunea de folosire a unui minor în scop de cerșetorie
acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu, urmărirea penală se face de către organele de
cercetare penală ale poliției judiciare, iar competența materială pentru judecarea cauzei aparține
judecătoriei45.
Diferența dintre vechea reglementare din Legea nr. 272/2004 art. 133 și reglementarea
nouă din art. 215 NCP privește doar subiectul activ și limitele de pedeapsă, aspecte pe care le -am
analizat mai sus.
Legea mai favorabilă, din punctul de vedere al pedepsei este legea nouă care prevede
limite de pedeapsă mai reduse, dar din punctul de vedere al condițiilor subiectului activ legea
veche este mai favorabilă46.

44 V. Dobrinoiu, N. Neagu, Drept penal. Partea specială, Conform noului cod penal, ed. Universul Juridic,
București, 2011, pag. 130
45 V. Dongoroz, op. cit., pag. 639
46 S. Bogdan și colab., op. cit., pag 144

25

3. Jurisprudență

Fiind infracțiuni noi introduse în Codul penal, încă nu putem vorbi de o jurisprudența
bine conturată în jurul infracțiunilor de exploatarea a cerșetoriei și cea de folosire a unui minor
în scop de cerșetorie. În cele mai multe dosare deschise după intrar ea în vigoare a noului Cod
penal, condamnații au introdus contestație la executare ca urmare a dezincriminării cerșetoriei.
Cu toate acestea, având în vederea limitele reduse prevăzute pentru cerșetorie și faptul că aceasta
de cele mai multe ori se afla în concurs cu infracțiunile prevăzute în art. 132 și 133 din Legea nr.
272/2004 sau cu cele prevăzute în art. 12 și 13 din Legea 678/2001 ori alte infracțiuni, în cele
mai multe cazuri pedeapsa recalculată nu diferă de cea prevăzută în hotărârea de condamnar e.
Spre exemplu, în dosarul nr. 1240/193/2014 de la Judecătoria Botoșani, inculpatul a
introdus contestație la executare având în vedere dezincriminarea cerșetoriei. Prin hotărârea 1074
din 04.04.2014, instanța a descontopit pedeapsa rezultantă de 8 ani ș i 5 luni, aplicată prin
sentința penală nr. 224/10.06.2010 a Tribunalului Botoșani și a repus în individualitatea lor
pedepsele componente, astfel: 8 ani de închisoare pentru infracțiunea săvârșirea infracțiunii de
lovituri sau vătămări cauzatoare de moart e; 5 ani de închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor
prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II -a, lit. b) și lit. e) C. pen. 1969 pentru săvârșirea infracțiunii de
tentativă de viol; respectiv 5 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de cerșet orie
prevăzută de art. 326 C. pen. 1969. Se constată dezincriminarea infracțiunii de cerșetorie, prin
urmare contopirea se face între pedeapsa stabilită pentru infracțiunea de loviri sau vătămări
cauzatoare de moarte și cea stabilită pentru tentativa de vi ol. Contopirea se face cu respectarea
regulilor de la concurs prevăzute de art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) din C. pen. 1969, rezultanta
fiind pedeapsa închisorii de 8 ani și 3 ani de interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b)
și f) C. pen . actual, din rezultantă se scade partea considerată executată47.
În dosarul nr. 2112/117/2014 de la Tribunalul Cluj, s -a introdus de asemenea contestație
la executare având în vedere dezincriminarea cerșetoriei prin noul Cod penal. În acest dosar
inculpat ul a fost condamnat la 8 ani de închisoare și 5 ani de interzicerea drepturilor prevăzute de
art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II -a, lit. b), d) și e) C. pen. 1969 pentru infracțiunile de trafic de

47 http://portal.just.ro/193/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=19300000000144225&id_inst=193

26
minori, trafic de persoane, cerșetorie și de rele tratament e aplicate minorului, aflate în concurs.
După recalcularea pedepsei, cu eliminarea din ecuație a pedepsei de 1 an aplicată pentru
infracțiunea de cerșetorie, rezultanta este aceeași, respectiv de 8 ani de închisoare și 5 ani de
interzicerea drepturilor pre văzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II -a, lit. b), d) și e) C. pen.
196948. O soluție asemănătoare a fost dată și în dosarul nr. 822/117/201449 de la Curtea de apel
Cluj.
În jurisprudența instanțelor de judecată se poate observa că infracțiunea de exp loatarea
cerșetoriei, în vechea reglementare era infracțiunea prevăzută în art. 132 din Legea nr. 272/2004,
se reține în concurs cu infracțiunile de loviri și alte violențe și de rele tratamente aplicate
minorului50, de aici se poate trage concluzia că acea stă infracțiune nu absoarbe pe celelalte două.
O cerere interesantă a fost adusă în discuție în fața Tribunalului pentru Minori și Familie
Brașov în anul 2008. În această cauză, inculpații a cerut schimbarea încadrării juridice a
infracțiunilor comise, di n trafic de persoane și trafic de minori prevăzute de art. 12 și 13 din
Legea nr. 678/2001 în instigare la cerșetorie prevăzut de art. 25 raportat la art. 326 C. pen. 1969.
Instanța a respins cererea acestora prin sentința penală nr. 144/S/02.12.200851.
Într-o altă cauză, instanța a statuat următoarele 52: recrutarea și gazduirea persoanelor
minore in scopul exploatarii lor prin constrangerea la practicarea cer șetoriei53 prin activitatea de
curățare a geamurilor autoturismelor con stituie infractiunea de trafi c de minori, imprejurarea ca
și anterior faptei victimele ar fi realiz at activitati de acest gen neav and relevanta asupra existentei
faptelor și vinovatiei inculpatilor. Este de necontestat ca o astfel de activitate are drept urmare
cauzarea unei traume psihice deosebite asupra victimelor, tinand cont de varsta lor și de
activitatile la care au fost obligate impotriva vointei lor, partite vatamat e minore aflandu -se la o
varsta cand psihicul este fragil, iar episoadele traumatice nu se șterg cu u șurinta, remanen ța lor
fiind indelungata.

48 http://portal.just.ro/117/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=11700000000097405&id_inst=117
49 http://portal.just.ro/ 33/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=11700000000095980&id_inst=33
50 Dosarul nr. 16055/296/2012 de la Judecă toria Satu Mare, Hot. Nr. 280/2013; dosarul nr. 2112/117/2014
de la Tribunalul Cluj, hot. 378/2014
51 http://portal.just.ro/64/Lists/Jurisprudenta/DispFor m.aspx?ID=350
52 Trib. Bucure sti, s. I pen., sent. nr 775 din 5 octombrie 2011, definitiv a prin dec. nr. 3310 din 17
octombrie 2012 a I.C.C.J., s. pen.
53 Legea nr. 678/2001, art. 13 alin. (1), (2), (3) [NCR, art. 211 alin. (1) §i (2)]

27

4. Relația dintre infracțiunea de exploatarea cerșetoriei și traficul
de persoane și traficul de minori atât în s tate ale Uniunii
Europene cât și în alte de pe continent

În dreptul comparat, exploatarea minorilor sau altor persoane vulnerabile în scopul
practicării cerșetoriei este incriminată de art. 671 din Codul penal italian, art. 296 din Codul
penal portughez , art. 232 C din Codul penal spaniol și articolul 236 din Codul penal german.
Deosebit de importantă din perspectiva prevenirii si combaterii traficului de ființe
umane și protejarea victimelor acestuia a fost adoptarea Directivei Uniunii Europene 2011/36 /
UE privind prevenirea si combaterea traficului de ființe umane și protejarea victimelor acestuia ,
care listează în art. 2.3 principalele forme de exploatare, care reprezintă scopuri pentru traficul de
ființe umane, și pentru prima dată, "exploatarea activitătilor infractionale", este inclusă intr -un
document legislativ internatio nal. 54
Totodată, pentru a răspunde evoluțiilor recente ale fenomenului de trafic de persoane,
directiva a abordat ceea ce ar trebui să fie considerat trafic de persoane într -un sens mai larg
decât a facut -o Decizia -cadru 2002/629/JAI și, prin urmare, a in clus în această definiție și alte
forme de exploatare. În contextul acestei directivei, cerșitul forțat ar trebui înțeles ca o formă de
muncă sau de serviciu forțat, astfel cum este definit în Convenția OIM nr. 29 din 1930 privind
munca forțată sau obligat orie55. Prin urmare, exploatarea activităților de cerșit, inclusiv folosirea
la cerșit a unei persoane traficate dependente, se încadrează în definiția traficului de ființe umane
doar atunci când sunt întrunite toate elementele care caracterizează munca sau serviciul forțat. În
lumina jurisprudenței relevante în domeniu, valabilitatea oricărui posibil consimțământ al
persoanei de a presta o astfel de muncă sau un astfel de serviciu ar trebui evaluată de la caz la
caz. Cu toate acestea, atunci când este vorba de un copil, niciun posibil consimțământ al acestuia
nu ar trebui considerat vreodată valabil. Termenul „exploatarea activităților infracționale” ar

54 http://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?uri=URISERV%3Ajl0058 accesat in data de 01.02.2017
55http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Domenii/Relatii%20bilaterale –
organizatii/Conventii -OIM/29.pdf accesat in data de 01.02.2017

28
trebui înțeles ca exploatare a unei persoane pentru ca aceasta să săvârșească, între altele, furt din
buzu nare, din spații comerciale, trafic de droguri și alte activități similare care fac obiectul unor
sancțiuni și implică un câștig financiar. Definiția include, de asemenea, traficul de ființe umane
în scopul prelevării de organe, care constituie o încălcare gravă a demnității umane și a
integrității fizice a persoanelor, precum și alte activități, cum ar fi adopția ilegală sau căsătoria
forțată, în măsura în care acestea prezintă elementele constitutive ale traficului de persoane.
4.1. Austria

În Austria fa pta persoanei care exploatează un minor pentru câștiguri financiare pentru el
însuși sau o terță persoană se pedepsește cu închisoarea până la 3 ani. Aceeași pedeapsă se aplică
unei persoane care recrutează un minor, chiar dacă este angajat în prostituție, pentru a practica
prostituția pentru a participa la un spectacol pornografic sau care oferă sau procură minorul unei
alte persoane în acest scop. Dacă fapta este comisă asupra unui minor cu vârsta sub 14 ani,
pedeapsa este închisoarea de la 1 la 10 ani.

4.2. Danemarca

În Danemarca, Secțiunea 262 din Codul penal sancționează până la 8 ani închisoare fapta
persoanei care recrutează, transportă, transferă sau primește o persoană prin constrângere, privare
de libertate, amenințări, datorii ilegale, confirmar ea sau exploatarea unei greșeli sau alte metode
în scopul exploatării acelei persoane prin prostituție forțată, munca forțată sau alte servicii,
sclavie sau practici similare sclaviei sau prelevare de organe. Secțiunea 223 din Codul penal
danez incrimineaz ă fapta persoanei care, ca client, plătește sau promite să plătească pentru
practicarea unui act sexual cu o persoană sub 18 ani. Secțiunea 262 a (2) din Codul penal
sancționează cu pedeapsa până la 8 ani închisoare fapta persoanei care în scopul exploatăr ii
victimei (sexual, muncă, servicii forțate sau alte practici similare sclaviei), recrutează, transportă,
transferă sau primește o persoană sub 18 ani sau oferă bani sau alte beneficii pentru a accepta
acceptul exploatării de la o persoană având control a supra victimei și persoanei care primește
astfel de plată sau beneficiu.

29
4.3. Finlanda

În Finlanda noi prevederi referitoare la traficul de persoane au fost incluse la 1 august
2004. Acestea includ forme agravante ale proxenetismului și distribuirea de ma teriale
pornografice cu minori. Codul penal incriminează în Cap. 25, secțiunea 3, infracțiunea de trafic
de persoane, constând în fapta persoanei care recrutează, transportă, primește sau cauzează în
scopul exploatării sexuale sau muncii forțate, prelevare de organe sau țesuturi pentru câștig
financiar o altă persoană, fapta fiind sancționată cu închisoarea de la 4 până la 6 luni. Dacă fapta
este săvârșită prin violență, amenințări sau înșelăciune, asupra unui copil sub 18 ani sau în
contextul crimei organi zate, pedeapsa cu închisoarea este de la 2 la 10 ani. Cumpărarea de
servicii sexuale de la o persoană sub 18 ani prin promiterea sau acordarea unei remunerații se
pedepsește cu închisoarea până la 1 an sau amendă. Dacă fapta este săvârșită asupra unui copi l
cu vârsta sub 18 ani sau asupra unei persoane a cărei posibilitate de apărare este diminuată
substanțial, pedeapsa este închisoarea între 2 și 19 ani. Cap. 17, secțiunea 19, din Codul penal
incriminează posesia de fotografii obscene cu copii, ca fiind fa pta persoanei care are în posesie o
fotografie, o casetă, film sau alte înregistrări în care un copil este implicat într -un act sexual sau
este angajat într -un comportament sexual sau în altă manieră obscenă.

4.4. Grecia

În Grecia, art.323 din Codul penal incriminează fapta persoanei care folosind violența,
puterea, abuzul sau orice alte mijloace, angajează, transferă, promovează în țară sau în afara ei,
deține, expediază, adăpostește, încurajează, furnizează cu sau fără c ompensație sau ia de la altă
persoană o persoană cu scopul de a lua organe din corpul ei sau pentru a -i exploata munca,
această pedeapsă se aplică de asemenea infractorilor care urmăresc același scop derutând
victimele, profitând de situația lor și făcându -le promisiuni false și angajamente, oferind daruri,
cadouri și alte beneficii. Fapta este sancționată cu închisoarea până la 10 ani și amendă.
Pornografia cu minori este pedepsită cu închisoare de minimum 1 an și amendă constă în fapta
persoanei care conf ecționează, oferă, procură, pune în circulație, păstrează, posedă sau vinde
materiale pornografice cu minori, materialul pornografic este orice descriere, reală sau artificială

30
a unor acte sexuale în orice format de material ducând la stârnirea apetitului sexual și
înregistrarea sau descrierea în orice format a unui act real sau virtual implicând o persoană
minoră.

4.4. Portugalia

În Portugalia, exploatarea sexuală a copiilor este tratată separat în art. 176 al Codului
penal revizuit prin Actul 99/2001 co nform căruia toți care recrutează, transportă, oferă găzduire
sau primesc un copil sub 16 ani, sau fac angajamente pentru ca un copil să intre în prostituție sau
industria sexului în general într -o țară străină, sunt condamnați la o pedeapsă cuprinsă între 1 și 8
ani închisoare. În același mod amendamentele din 2001 au lărgit scopul acestei prevederi, care se
aplică indiferent de folosirea violenței, amenințării, fraudei sau înșelăciunii care pot fi
considerate circumstanțe agravante, fiind pedepsite cu înc hisoarea de la 2 la 10 ani. Alte
circumstanțe agravante includ faptul că victima să fie sub 14 ani sau delincventul să acționeze
profesional sau cu intenția de a obține profituri. Art. 176 Cod penal incriminează recrutarea,
transportul, găzduirea sau primi rea unui copil sub 16 ani în scopul practicării prostituției.
Pedeapsa este închisoarea între 1 și 8 ani. Dacă delictul este comis prin violență, fraudă, cu
intenția de a profita de capacitatea mentală diminuată a unui minor sub 14 ani, pedeapsa cu
închiso area de la 2 la 10 ani.

4.5. Italia

În Italia, art. 600 al Codului penal constă în fapta persoanei care exercită puteri și drepturi
asupra altei persoane corespunzând lucrării în posesie plasează sau ține oricare altă persoană în
condiții de sclavie, exploatând sexual acea persoană, impunând munca coercitivă sau forțând -o
să cerșească sau exploatând -o în oricare alt mod, pedepsele cresc cu 1/3 sau 1/2, dacă delictul
este comis împotriva unei victime sub 18 ani pentru exploatare sexuală, prostituție sau în scopul
prelevării de organe. Pedeapsa este închisoarea de la 8 la 20 ani.
În timp ce Italia ar putea fi considerată în principal o țară de destinație pentru migranți
traficați și transportați clandestin, e de asemenea și un stat de tranzit pentru multe victime străine

31
ce urmează a fi exploatate în alte state membre ale Uniunii Europene. Analiză acestui fenomen al
traficului de persoane în Italia arată că femeile sunt în general folosite în exploatarea sexuală,
mai ales prin prostituție forțată; bărbații sunt cel mai adesea folosiți în muncă forțată, iar copiii –
de ambele sexe – pot fi exploatați prin prostituție, cerșetorie forțată, precum și prin activități
infracționale forțate. În ultimii ani, fenomenul a implicat de asemenea transexuali în domeniul
exploatării sexuale pe măsură ce prostituția masculină crește de asemenea într -un ritm accelerat.
Victimele traficului și exploatării vin din diferite țări: România, Nigeria, Albania, Moldova,
Rusia, Ucraina, Bulgaria, China, Ghana, Bangladesh și în număr mai restrâns din Belarus,
Brazilia, Columbia, Pakistan, Ecuador, Senegal, Mali, Turcia, Tunisia, Ungaria, Maroc și alte
state. Victimele traficului în scopul exploatării sexuale au în general între 18 și 30 de ani, cu
toate că victim minore sunt din ce în ce mai des identificate. Dacă cele folosite în exploatare prin
muncă, iar uneori în cerșetorie, mai ales dacă prezintă dizabilități, sunt în general mai în vârstă,
victimele mai tinere sunt folosite în piață sexuală, cerșetorie forțată și activități infrac ționale
forțate.
Printre diferitele măsuri adoptate să actualizeze legislația italiană, merită menționată o
clauză destinată protecției minorilor străini neacompaniati, victime ale traficului. Conform
clauzelor Directivei EU, Art. 14 din decretul legislat iv din 4 Martie 2014, nr. 24, stabilește că, în
timpul determinării vârstei sau când vârstă nu se poate stabili, potențială victima e considerată
copil. Merită citat și Articolul 10 din aceeași parte de legislație privitoare la nevoia de a dezvoltă
o legăt ură între sistemul de protecție pentru victimele traficului și cele care caută protecție
internațională.
Recent, Legea 94/2009 a introdus o nouă crimă care pedepsește exploatarea minorilor
prin cerșetorie (Articolul 600, codul penal). Înainte de anul 2009 , folosirea minorilor pentru
cerșetorie era o infracțiune. În legătură cu legislația curentă asupra traficului și drepturilor
umane, ar trebui înaintate mențiuni către Consiliul Convenției Europene despre Acțiunea
împotriva Traficului de Ființe Umane, semn ată la Varșovia pe 16 mai 2015 și ratificată de Italia
cu Legea nr. 108 din 2 Iulie 2010.
4.6. Franta

În Franța, articolul 225 -4-1 din Codul Penal definește traficul de persoane. Acest articol,
introdus în 2003 de legea siguranței interne a fost modificat de legea numărul 2013 -711 din 5

32
August 2013 conținând diverse dispoziții de adaptare în domeniul justiției a aplicării legii
Uniunii Europene și angajamentelor internaționale ale Franței. Într -adevăr, traficul uman este
definit că “…fapta de a recruta o persoană, a o transporta, transferă și primi sau adăposti cu
scopul de a o exploata într -una din următoarele circumstanțe:
1. Prin folosirea de amenințări, constrângeri, violență sau tactici frauduloase asupra
victimei, familiei sale sau persoanelor cu c are relaționează victima; 2. De către o rudă legitimă,
naturală sau adoptivă a persoanei sau de către o persoană cu autoritate asupra victimei sau o
persoană care se folosește de autoritatea oferită de funcția să; 3. Prin abuzul vulnerabilității
persoanei date de vârstă, starea de boală, dizabilitate, deficiență fizică sau psihică sau sarcina,
cunoscute sau nu de către autor; 4. Prin schimb sau garantarea unei compensații sau alt beneficiu
sau promisiunea unei remunerații sau unui beneficiu. Exploatarea men ționată în prima parte a
acestui articol este fapta de a pune victima la dispoziția autorului sau a unei persoane terțe, chiar
dacă nu este identificată, astfel încât să fie comise împotriva victimei infracțiunile de
proxenetism, abuz sexual, sclavie, munc ă forțată, servitudine, îndepărtarea unui organ, cerșetorie
forțată, în condiții de locuit și muncă incompatibile cu demnitatea omului sau forțarea victimei să
comită infracțiuni”. În articolul 225 -4-1 traficul de persoane poate fi pedepsit cu până la șapt e ani
de închisoare și o amendă de 150 000 de euro. În plus față de modificările din articolele
existente, legea numărul 213 -711 din 5 August 2013 a instituit de asemenea în Codul Penal
infracțiunea de aducere în sclavie. Articolul 224 -1 A a Codului Penal definește aducerea în
sclavie că “faptul de a exercită asupra unei persoane una dintre atribuțiile dreptului de
proprietate”. De asemenea, articolul 224 -1 B enunță că “exploatarea unei persoane care se află în
sclavie reprezintă fapta de a comite un abuz s exual sau a sechestra sau a forță la muncă silită o
persoană a cărei sclavie este evidență sau cunoscută de către autor”. Articolul 511 -2 al Codului
Penal pedepsește “fapta de a obține de la o persoană unul dintre organele sale în schimbul unei
plăti indif erent de formă acesteia”.
Traficul pentru forțarea la comiterea de infracțiuni și cerșetorie este recunoscut că o
problema din ce în ce mai mare în Franța. Au fost raportate cazuri de persoane traficate, atât
adulți cât și copii, forțați să TEMVI – 20 21 – TEMVI comită o varietate de infracțiuni, inclusiv
furt de metale, furturi de bancomate, furturi din buzunare, furturi de genți, furturi din magazine,
căsătorii forțate, exploatare sexuală, trafic de tigarete, ajutor de șomaj, infracțiuni legate de
drogur i, bunuri contrafăcute, spargeri de locuințe, cerșetorie forțată. Cu toate acestea, este

33
dificilă stabilirea unei imagini de ansamblu precise a traficului uman în Franța. Prioritățile
Guvernului francez nu reflectă realitatea din domeniu. Într -adever, Fran ța și -a concentrat
eforturile pentru a lupta împotriva exploatării sexuale în detrimentul altor forme de trafic uman.
Statisticile colectate la nivel central și trimise către Greta în 2012 au fost legate doar de victimele
exploatării sexualae și includeau victimele proxenetismului. Lipsa datelor despre exploatarea
domestică și silirea la comiterea de infracțiuni este problematica.

4.7. Republica Moldova

Cod penal al Republicii Moldova prevede separat infracțiunile de trafic de ființe umane
(art.165) și tr afic de copii (art.206). Conform art.165 din Codul penal al Republicii Moldova,
traficul de ființe umane reprezintă: recrutarea, transportarea, transferul, adăposti rea sau primirea
unei persoane, cu sau fără consimțămîntul acesteia, în scop de exploatare sexuală comercială sau
necomercială, prin muncă sau servicii forțate, pentru cerșetorie, în sclavie sau în condiții similare
sclaviei, de folosire în confl icte armate sau în acti vități criminale, de prelevare a organelor sau
țesuturilor, săvîrșită prin:
a) amenințare cu aplicarea sau aplicarea violenței fizice sau psihice nepericuloase pentru
viața și sănătatea persoanei, inclusiv prin răpire, prin confi scare a documentelor și prin servitute,
în scopul întoarcerii unei datorii a cărei mărime nu este sta bilită în mod rezonabil, precum și prin
amenințare cu divulgarea informațiilor confi dențiale familiei victi mei sau altor persoane atî t fi
zice, cît și juridice;
b) înșelăciune;
c) abuz de poziție de vulnerabilitate sau abuz de putere, dare sau primire a unor plăți sau
beneficii pentru a obține consimțămîntul unei persoane care deține controlul asupra unei alte
persoane.
Cerșetoria, prevăzută în art.165 din Codul penal al Republicii Moldova, constituie o
formă de exploatare prin muncă sau prin servicii forțate și presupune acțiuni, prin care o
persoană, înjosindu -se, fiind impusă, cere cu stăruință de la persoane străine, agenți economici,
organizații sau insti tuții bani ori alte bunuri materiale. De exemplu, două persoane, romi, au
făcut cunoști nță cu I.R., fată în vîrstă de 15 ani, și au intrat cu ea în discuție, propunîndu -i un loc
de muncă în orașul Soci (Federația Rusă) în calitate de vînzătoare la piață. I.R. a acceptat

34
propunerea. În conti nuare, trafi canții au perfectat acte de identi tate fals e și au transportat -o la
Soci. Acolo au impus -o să cerșească în stradă, amenințand -o cu exterminarea fizică, în cazul în
care va declara organelor de poliție că este impusă să cerșească.

4.8. Ungaria

În conformitate cu vechea legislație ungară , o victim a a traficului de persoane a fost luată
în considerare că fiind o victima a unei infracțiuni doar dacă el sau ea au depus mărturie sau a
raportat traficantul. Din moment ce victimele nu au avut nicio experiență pozitivă cu privire la
proces, acestea nu au depus aproape niciodată un raport asupra traficanților, mai ales asupra
proxenetilor. În cea mai mare parte a timpului procedurile judiciale asupra traficului de persoane
s-au încheiat fără dovezi, iar făptuitorii, în cazul în care au fost condamnați, au p rimit pedepse
judiciare pentru alte tipuri de infracțiuni, în niciun caz pentru trafic de persoane. Cu toate că o
victima a traficului ar fi fost în continuare considerată o victima de către instanța de judecată
chiar și fără o mărturie sau o acțiune legal ă directă împotriva traficanților , lipsa de voință a
victimelor de a depune mărturie în mod serios a împiedicat procedurile judiciare . Străinii care ar
putea fi victime ale traficului sunt de obicei expulzați din țară înainte că acestea să fie
identifica te. Ungaria a transpus directiva UE privind acordarea permiselor de ședere pentru
victimele care cooperează cu autoritățile, iar perioada de reflecție pentru ei de a lua o decizie
dacă doresc sau nu să folosească oportunitățile oferite de acest instrument juridic , cu toate
acestea, niciun resortisant al vreunei țări terțe nu a beneficiat încă de această. În cazul în care se
lansează anchetă, victima/martor este obligat conform legii să depună mărturie . A fost evident
că polițiștii au întâmpinat dificultăț i în dovedirea infracțiunilor care fac referire în mod explicit la
traficul de persoane și au avut tendința de a opta în schimb, să asigure con damnări pentru alte
infracțiuni , cum ar fi c âștigarea banilor în mod ilegal , imigrarea ilegală sau contraband . Aceștia
într-adevăr au considerat că este mai ușor și mult mai rapid să obțină condamnări cu privire la
alte acuzații . Persoanele traficate n -au fost aproape niciodată în măsură să primească despăgubiri
sau compensații în caz afirmativ.
Articolul 175 / B. punctul 5 ) din Codul penal a fost modificat. Acest amendament, care a
intrat în vigoare pe 09 august 2009, agrava pedepsirea celor care comit trafic față de un copil sub
12 ani, în scopul exploatării sexuale, muncă forțată , sau pentru producerea de mater iale

35
pornografice interzise, din maximul de 15 ani de închisoare în 20 de ani. Ungaria a ratificat de
asemenea protocolul opțional la Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, referitor la
vânzarea copiilor pentru prostituție și pornografie infanti lă prin Legea 161 din 2009. Legea IV
din 1978 privind Codul penal Titlul III Crime împotriva libertății și demnității umane, traficului
de ființe umane (a intrat în vigoare la 1 martie 1999)
Secțiunea 175 / B : ( 1 ) Orice persoană care vinde, achizițione ază, transmite sau primește
o altă persoană sau schimbă o persoană pentru o altă persoană, de asemenea, persoană care
recrutează, transporta, găzduiește, ascunde sau însușește persoane pentru astfel de scopuri pentru
o altă parte, se face vinovat de o crim ă pedepsită cu închisoare care nu d epășește trei ani .
( 2 ) Pedeapsa este închisoarea între unu și cinci ani, dacă fapta penală este săvârșită
a) în detrimentul unei persoane sub optsprezece ani, b ) în detrimentul unei persoane
ținute în captivitate, c) să supună victima la muncă forțată, d ) în scopul sodomiei sau penetrării
sexuale, e ) pentru utilizarea ilegală a organismului uman, f ) în conspirație criminală sau g ) într
-un model de specula penală.
( 3 ) Pedeapsa este închisoarea între doi și opt ani, dacă fapta penală este săvârșită a) în
detrimentul unei persoane care se află în grijă, custodia, supravegherea sau tratamentul
făptuitorului, b ) în scopurile menționate la punctele c ) -e ) din subse cțiunea ( 2 ) 1. prin forță
sau prin amenințarea cu forță 2. prin înșelăciune, 3. prin chinuirea persoanei vătămate .
( 4 ) Pedeapsa este închisoarea între cinci și zece ani, dacă fapta penală este săvârșită a)
în detrimentul unei persoane menționate la li t. a) și b) din subsecțiunea ( 2 ) și la punctul a)
subsecțiunea ( 3 ), pentru oricare dintre scopurile definite la punctele c) e) din subsecțiunea (2),
și / sau în modul definit la punctele 1 -3 din paragraful b) din subsecțiunea ( 3 ) , sau b) în scopul
de a face materiale pornografice ilegale .
( 5 ) Pedeapsa este închisoarea între cinci și cincisprezece ani sau închisoare pe viață dacă
fapta penală se angajează în detrimentul unei persoane sub doisprezece ani a) pentru oricare
dintre scopurile definite la punctele c) e) din subsecțiunea ( 2 ), b ) în modul definit la punctele 1 –
3 din paragraful b) din subsecțiunea ( 3 ), sau c ) în scopul de a face materiale pornografice
ilegale .
( 6 ) Orice persoană care face pregătirile pentru traficul de ființe umane, se face vinovat
de delict pedepsibil cu închisoare care să nu depășească doi ani.

36
În ultimii trei ani, Ungaria a făcut schimbări semnificative în lupta împotriva traficului de
ființe umane . Cum ar fi reglementarea privind identificarea, extinderea descrierii fenomenului,
care implică exploatarea că o formă de criminalitate, nevoia și practică de a oferi asistență
victimelor. Identificarea a fost zona cea mai dezorganizată din Ung aria: procedura de identificare
a victimelor nu a fost reglementată; nu a existat nici un ordin oficial de identificare sau indicatori
utilizați în general. Identificarea urmă să fie precedată de către organizațiile civile , OKIT și
poliție, prin utilizare a indicatorilor proprii și neoficiali. Având în vedere că statutul de
identificare este destul de nou, este încă devreme să se prezinte un raport privind măsurarea
utilizării sale practice. În cazul resortisanților țărilor terțe, nu există nici o practică de a folosi
orice metodă specială sau protocol pentru nouă procedura de identificare reglementată a
victimelor traficului de ființe umane. Activitățile criminale forțate au apărut că o activitate
asociată atunci când unul este o victima a exploatării sexua le sau prin muncă . Acest neajuns este
în mod clar vizibil în studiu. Ungaria generează zeci de mii de victime pentru traficul de ființe
umane. Un număr mare din aceste victime sunt prezente în interiorul granițelor și alte câteva mii
vor migra spre Elveți a, Olanda, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie, Belgia, Austria, etc.
Ajutorarea victimelor maghiare, protejarea drepturilor și intereselor acestora și consolidarea
luptei împotriva traficului, inclusiv schimbarea atitudinii societății, sunt cele mai mari provocări
în Ungaria pentru organizațiile oficiale și civile în mod egal. Celălalt pas important în legislația
privind traficul este modificarea noului Cod penal. Nouă legislație privind traficul de persoane
intră în vigoare la dată de 1 iulie 2013. F osta legislație privind traficul de persoane (Legea. 175 /
B) să concentrat asupra actului comercial, schimbul, vânzării, cumpărării sau predării ființelor
umane. Regulamentul a accentuat activitățile, nu scopul infracțiunii. Prin urmare poliția și
organel e legale au folosit activități infracționale de înlocuire, cum ar fi proxenet care trăiește pe
câștig de prostituție. Nouă legislație privind ttraficul (Legea 192) se concentrează asupra
activităților care exploatează alte ființe umane. Se modifică în conf ormitate cu Directiva UE:
2011/36 / UE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea și
combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia, de înlocuire a Deciziei -cadru
2002/629 / JAI a Consiliului. Ungar ia a pregătit modificarea și a ratificat noul instrument de
drept, în timp, la 6 aprilie 2013. Codul Penal a intrat în acțiune la 1 iulie 2013. Noul regulament
are o interpretare generală de exploatare care rezultă în mult mai multe cazuri de trafic
previz ibile. Pedeapsa pentru traficul din Ungaria obișnuia să fie de până la trei ani de închisoare.

37
Codul penal modificat reglementează până la cinci ani de închisoare în caz de exploatare și, în
cazurile calificate (cum ar fi violență, amenințarea, sub formă d e grup criminal, care rulează că o
afacere, victime minore, etc.), pedeapsa ar putea merge până la douăzeci de ani sau închisoare pe
viață. În cazul organizațiilor criminale poate fi duplicată limita superioară a pedepsei. Alte forme
de activități criminal e care aparțin traficului de ființe umane sunt următoarele în noul Cod penal :
• muncă forțată §193 • Încălcarea libertății personale §194 • violență sexuală /viol §196 , §197 •
proxenetism §200 • sprijinirea prostituției §201 • traiul pe câștiguri din pro stituție § • încălcarea
referitoare la prostituția copiilor / pornografie §203, §204
Nu există nici o prevedere legală specifică privind activitățile infracționale forțate că o
formă de exploatare. Prin urmare nu există date oficiale disponibile cu privir e la activitățile
infracționale forțate. În mod evident există o lipsa de recunoaștere și o nevoie de sensibilitate
pentru a identifica victimele acestei forme de exploatare. În practică, în cazul depistării unei
activități infracționale forțate este recun oscută persoană care a fost forțată să comită o crimă,
această nu va mai fi responsabilă, în acest caz el / ea este eliberată iar cazul este închis.

38
5. Studiu de caz

“Andrei”, victima a traficului internațional de minori, constrâns să fure și să cerșească
01.04.1995: Mama minoră, în vârstă de 16 ani, naște un băiat (Andrei) în altă localitate decât cea
de domiciliu (cu tată natural) Directoul spitalului îndeamnă mama s ă încredințeze copilul unei
familii din localitate. Deși acesta refuză, tatăl minorei, în complicitate cu personalul medical, la
aproximativ o luna de la naștere, aranjează apariția unui “tată” și se realizeză o declarație
notarială prin care acesta recuno aște paternitatea. Acesta înțelege se finalizează după ce noul
„tată” cumpără paternitatea ( suma de bani nu este cunoscută) de la bunicul maternal al copilului
și îl răsplătește financiar pe directorul spitalului pentru aranjament. Certificatul de naștere al este
emis cu o nouă dată de naștere, respectiv 06.04.1995. Mama nu mai este în legătură cu familia
căreia i -a fost încredințat copilul până în 2003, când “tatăl” îi solicită o procura prin care să își da
acordul că fiul ei să meargă în străinătate. Tim p de un an și jumătate, în Spania, l -au obligat pe
băiat să cerșească și să fure în mai multe localități, fiind permanent supravegheat. Cât timp nu
era pe stradă, minorul era legat cu un lanț de picior și de mâna pentru a nu fugi. Minorul a reușit
să fugă de mai multe ori, a mers la poliție, dar poliția îl încredința “tatălui” În 2005, “tatăl” a fost
prins furând și a primit interdicție de a intră în Spania pentru 5 ani. Că să poată merge din nou în
Spania, traficantul și -a schimbat numele de famile În 2008 , traficantul i -a solicitat mamei sprijin
pentru realizarea pașaportului minorului. S -au deplasat la Serviciul Pașapoarte din județul de
domiciliu al mamei, astfel că minorul a aflat cine este mama lui și i -a cerut să -i lase un număr de
telefon atunci când “tatăl” nu era atent. A.F. avea 13 ani. Mama a aflat că minorul (cu date reale
de naștere) figura că decedat și că acesta este exploatat și abuzat de nouă familie. Minorul a

39
reușit să fugă, a sunat -o pe mama lui și împreună au mers la poliție Demersurile judiciare s -au
finalizat în 2010, traficanții, resctiv “tatăl” și soția acestuia fiind condamnați astfel; “Tatăl”:6 ani
închisoare pentru trafic de minori “Mama”: 4 ani A.F. a benrficiat de daune morale în valoare de
10 000 euro. Profil familie “adoptivă” : Mediu urban; “tatăl” 52 ani (în prezent), Antecedente
penale: Spania: în 2003 -2007, 10 rețineri și arestări pentru furt, tâlhărie, exploatarea minorului
prin cersatorie, agesiune sexuală și amenințări, lovire, nerespectarea hotărârilor judecătorești
“mam a” 52 ani (în pezent) Antecedente penale: Spania: în 2003 -2007: arestată de 2 ori pentru
furt și exploatarea minorului prin cersatorie Minorul a fost internat de 5 ori într -un centru pentru
minori în Spania; “tatăl” a reclamat de fiecare dată dispariția mi norului și a solicitat custodia, pe
care a primit -o.

40
6. Concluzii

Prin introducerea acestor două infracțiuni în Noul Cod penal se urmărește protejarea
libertății minorilor și a persoanelor vulnerabile. Cu toate acestea legiuitorul român t rebuie să aibă
în considerare deficiențele pe care aceste texte le au și să stabilească mai clar raportul dintre
aceste infracțiuni și infracțiunile de trafic de minori, respectiv trafic de persoane.
Aceste texte sunt în concordanță cu politica Uniunii Europene în ceea ce privește
promovarea și protecția drepturilor copilului, transpusă în Comunicarea Comisiei privind
Strategia Uniunii Europene în ceea ce privește drepturile copilului din 04.07.2006, dar pezință
unele deficiențe în ceea de privește aplic area lor.
Din punctul meu de vedere combaterea cerșetoriei constă în conștientizarea oamenilor
că tot ce înseamnă cerșetorie este crimă organizată, care nu poate fi oprită decât dacă oamenii
învață să nu le mai ofere bani cerșetorilor. Întotdeauna cartea jucată de ei se bazează pe
compansiunea oamenilor, dar de cele mai multe ori este vorba doar de înșelătorie și minciună. In
ceea ce privește acordarea de foloase materiale cerșetorilor consider că ar fi indicat ca statul
român să impleme nteze o serie de legi prin care cei prinși în fața faptului împlinit, să fie
sancționați drastic prin aplicarea de amenzi usturatoare. În acest fel, consider că cerșetoria va fi
diminuată semnificativ.
In altă oridine de idei, stoparea acordării de bunuri materiale cerșetorilor, i -ar determina
pe aceștia să se gandească că trebuie să iși câștige traiul în alt mod și anume muncind cinstit.

41

Bibliografie

Tratate și articole:
1. George Antoniu, Costică Bulai, Dicționar de drept penal și procedură penală, ed.
Hamangiu, București, 2011
2. Vintilă Dongoroz, Iosif Fodor, Siecfried Kahane, Nicoleta Iliescu, Ion Oancea,
Constantin Bulai, Rodica Stănoiu, Victor Roșca, Explicații preliminarii ale codului penal român.
Partea specială, vol. IV, ediția a II -a, ed. All Beck, București, 2003
3. Sergiu Bogdan, Doris Alina Șerban, George Zlati, Noul Cod Penal, ed. Universul
Juridic, București, 2014
4. Tudorel Toader, Maria -Ioana Michinici, Ruxandra Răducanu, Anda Crișu –
Ciocîntă, Sebastian Rădulețu, Mihai Dunea, Noul Cod Penal. Comenta rii pe articole, ed.
Hamagiu, București, 2014
5. Ionuț Ifrim, Reflecții cu privire la folosirea unui minor în scop de cerșetorie,
Analele Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Științe Juridice, Nr. 2/2013
6. Vasile Dobrinoiu, Norel Neagu, Drep t penal. Partea specială, Conform noului cod
penal, ed. Universul Juridic, București, 2011
7. Mihail Udroiu, Victor Constantinescu, Noul Cod penal. Codul penal anterior, ed.
Hamangiu, București, 2014
8. Mirela Gorunescu,Mihai Adrian Hotca,Alexandra Lăncănjan,Con stantin Nedelcu,
Radu Slăvoiu, Noul cod penal, Editura Universul Juridic, București, 2015
9. Vasile Dobrinoiu, Mihail Adrian Hotca,Mirela Gorunescu,Maxim Dobrinoiu,Ilie
Pașcu,Ioan Chiș,Costică Păun,Norel Neagu,Mircea Constantin Sinescu, Noul Cod Penal
comenta t,Partea specială,Universul Juridic,București,2016

Pagini web:
1. http://www.altalex.com/index.php?idnot=36776
2. http://www.hsph.harvard.edu/population/domesticviolence/portugal.penal.95.pdf
3. https://www.boe.es/buscar/act.php?id=BOE -A-1995 -25444

42
4. http://www.gesetze -im-internet.d e/stgb/__236.html
5. http://www.euroavocatura.ro/articole/490/Infractiunile_de_trafic_si_exploatare_a_unor
_persoane_vulnerabile_in _Noul_Cod_Penal__art__207_ -_215_
6. http://portal.just.ro/193/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=19300000000144225&id_inst=
193
7. http://portal.just.ro/117/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=11700000000097405&id_inst=
117
8. http://portal.just.ro/33/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar =11700000000095980&id_inst=3
3
9. http://portal.just.ro/64/Lists/Jurisprudenta/DispForm.aspx?ID=350

Legislație:
1. Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial nr.
510/24.07. 2009
2. Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, publicată
în Monitorul Oficial nr. 557/23.26.2004
3. Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane,
publicată în Monitorul Ofici al nr. 783/11.12.2001