Capitolu 5 – Programarea și organizarea execuției lucrărilor – Regularizarea scurgerii pe bazinul hidrografic supus eroziunii de adâncime, Oltina… [612548]

Universitatea Ovidius din „ Constanța” , Facultatea de Construcții, specialiarea: Amenajări și
Construcții Hidrotehnice
Capitolu 5 – Programarea și organizarea execuției lucrărilor – Regularizarea scurgerii pe bazinul
hidrografic supus eroziunii de adâncime, Oltina Est, județul Constanța, Dobrogea, România.

– 135 –
CAPITOLUL 5
PROGRAMAREA ȘI ORGANIZAREA EXECUȚIEI LUCRĂRILOR

5.1. Generalități
5.2. Analiza drumului critic (ADC)
5.3. Metoda pe programare și organizare MPM (Metro Potetial Method)
5.4. Grafic de eșalonare calendaristică a lucrărilor de construcții – montaj (graficul
Gantt)
5.5. Graficul forței de muncă direct productive

 5.1. Generalități
Programarea unui proiect înseamnă stabilirea termenelor de începere pentru
fiecare activitate, ținâ ndu-se seama de restricțiile impuse de unele procese tehnologice,
durata activităților și resursele disponibile, căutându -se o durată minimă de execuție, care
să cuprindă toate etapele tehnologice necesare realizării obiectivului. [11]
În cadrul unui proiec t se remarcă următoarele caracteristici:
– obiectivul: poate sa fie un produs, o cantitate de informații sau poate să rezult e
din activitate a organizatorică;
– procesul tehnologic: ordinea de execuție a proceselor.
Pentru realizarea unei analize amănunțite a desfășurării unui proiect, o alegere a
variantelor optime de execuție și un control continuu al evoluției sale, trebuie să
descompunem proiectul în părți componente la un nivel care să permită tratarea unitară a
fiecărei părți și stabilirea conexiunilor în tre acestea. Aceste componente se numesc
operații sau activități.
o activitate este o parte distinctă dintr -un proiect, ce consumă timp și resurse.
o durata de execuție a unui proiect este intervalul de timp în care se desfășoară toate
activitățile

 5.2. Anali za drumului critic (ADC)
Principiul analizei drumului critic constă în divizarea unui proiect în părți
componente, la un nivel care să permită corelarea logică și tehnologică a acestora, adică
să facă posibilă stabilirea interacțiunilor între părțile compo nente. [11]
Pentru realizarea tabelului cu activitățile proiectului, intercondiționările între
activități și duratele acestora trebuie să conțină următoarele:
o activitățile – enumerarea acestora pe coloană iar evidențierea lor se va
face printr -un simbol specific;

Universitatea Ovidius din „ Constanța” , Facultatea de Construcții, specialiarea: Amenajări și
Construcții Hidrotehnice
Capitolu 5 – Programarea și organizarea execuției lucrărilor – Regularizarea scurgerii pe bazinul
hidrografic supus eroziunii de adâncime, Oltina Est, județul Constanța, Dobrogea, România.

– 136 –
o legăturile pentru activități – se precizează pentru fiecare activitate în parte
legăturile precedente și următoare;
o condiționări – perioada de legătură între două activități succesive;
o durata – se va prec iza pentru fiecare activitate (de exemplu, zile
lucrătoare ).
Metodele de analizare a drumului critic se rezumă la reprezentarea proiectului
printr -un grafic.
Există mai multe metode de reprezentare a proiectului folosind un grafic, cele mai
cunnoscute fiind: metoda MPM ( Metro Po tential Method ), metoda CPM (Critical Path
Method ).
Metoda ce a fost adoptată pentru prez entul proiect este metoda MPM (Metro
Potential Method ), deoarece prezintă avantajul că permite ca o activitate să înceapă
înaintea finalizării activității precedente, dacă sunt create c ondiții și dacă formațiunile de
lucru nu se deranjează. Acest lucru se poate realiza prin folosirea condiționărilor.

 5.3. Metoda pe programare și organizare MPM (Metro Potetial Method)
În cadru metodei MPM (Metro Potential Method) activitățile sunt plasat e în nodurile
rețelei, iar săgețile dintre noduri reprezintă succesiunile și condiționările tehnologice sau
organizatorice ale activităților.
Pentru calculul drumului critic pe graficul rețea, nodul poate să fie reprezentat sub
forma:
Unde:
I – simbolul activității;
dI – durata de execuție a activităților;
tImî – termenul minim de începere a unei activități , se
calculează de la nodul inițial spre nodul final al graficului
rețea prin însumarea la termenul minim de începere al
activității anterioare cu durata acelei activități.
tImt – termenul minim de terminare al activității, se
calculează cu relația:
tImt = tImî + d I
tIMt – termenul maxim de terminare a activității, se
calculează începând de la n odul final spre nodul inițial al
graficului, scăzând din terminul maxim de terminare al
activității următoare, durata de execuție a acelei activități.
tIMt = tIMî + d I
tIMî – termenul maxim de începere al activității, se calculează cu relația:

tImî

dI
tImt
I

tIMî

tIMt
Rt

Universitatea Ovidius din „ Constanța” , Facultatea de Construcții, specialiarea: Amenajări și
Construcții Hidrotehnice
Capitolu 5 – Programarea și organizarea execuției lucrărilor – Regularizarea scurgerii pe bazinul
hidrografic supus eroziunii de adâncime, Oltina Est, județul Constanța, Dobrogea, România.

– 137 –
tIMî = tIMt – dI
Rt – rezerva totală de timp, se calculează cu relația:
Rt = tIMt – tImt
Se face verificarea ca termenul minim de terminare a unei activități să nu rezulte
mai mic decât ter menul minim de terminare al activității anterioare.

Activitățile la care s -a obținut rezerva totală zero, sunt activități critice și se află pe
traseul drumului critic .

Durata unei activități poate fi determinată prin calcul, folosind relația:

de=Q∙NT
Nf∙ts∙in,unde :

𝑑𝑒 – durata de execuție a activităților;
𝑄 – cantitate de lucrări pentru activitatea respectivă;
𝑁𝑇 – norma de timp;
𝑁𝑓 – numărul de resurse ( forță de muncă sau utiaje ) planificate pentru
îndeplinirea activităților ;
𝑡𝑠 – durata unui schimb de lucru = 8 ore
𝑖𝑛 – indicele de înd eplinire a normei
𝑖𝑛 = 1,05 pentru utilaje
𝑖𝑛 = 1,10 pentru forța de muncă;

Norma de timp reprezintă perioada în ore necesară pentru realizarea unității de
măsură a cantității de lucrări Q de un executant individual în anumite condiții tehn ico-
organizatorice și având o anumită calificare.
Durata de execuție se stabilește pe baza condițiilor tehnologice sau organizatorice
(inclusiv instrucțiunile din normative).

Universitatea Ovidius din „ Constanța” , Facultatea de Construcții, specialiarea: Amenajări și Construcții Hidrotehnice
Capitolu 5 – Programarea și organizarea execuției lucrărilor – Regularizarea scurgerii pe bazinul hidrografic supus eroziunii de adâncime, Oltina Est,
județul Constanța, Dobrogea, România.

138
Tabelul 5.3.1 . Calculul duratei de execuție a activităților

1 A -Organizare
șantier- – – – – – 3 7 –
B1 16.95 1.62 27.459 3.43238 2 2 0.85809375
B2 41.91 1.62 67.8942 8.48678 2 5 0.8486775
B3 49.64 1.62 80.4168 10.0521 2 5 1.00521
2 12
C1 76 0.3 22.8 2.85 1 3 0.95
C2 140 0.3 42 5.25 1 6 0.875
C3 164 0.3 49.2 6.15 1 6 1.025
1 15
D1 1.96 2.1 4.116 0.5145 1 1 0.5145
D2 4.19 2.1 8.799 1.09988 1 1 1.099875
D3 4.96 2.1 10.416 1.302 1 1 1.302
3 1
G1 2.56 2.04 5.2224 0.6528 1 1 0.6528
G2 5.54 2.04 11.3016 1.4127 1 2 0.70635
G3 6.64 2.04 13.5456 1.6932 1 2 0.8466
3 2
F1 35.33 2.06 72.7798 9.09748 2 5 0.9097475
F2 88.7 2.06 182.722 22.8403 5 5 0.91361
F3 105.82 2.06 217.989 27.2487 5 5 1.089946
12 5
E1 11.78 3.42 40.2876 5.03595 2 3 0.839325
E2 29.57 3.42 101.129 12.6412 5 3 0.842745
E3 35.28 3.42 120.658 15.0822 5 3 1.00548
12 3C TotalFascinar TrasareNr
crtSimbArticol
activitateU.M. Cantitate ResurseConsum
[ore]Consum
[zile]Denumire
activitateIP (indice de
productivitat
e), 0,8 ÷1,20Nr.
Zile
(d)Nr.
Resurse
(r)Normă
2 TSG01A1 100mp
B TotalMuncitor auxiliarDegajare
teren
m IFC06B1 3
4 TSC18A1 100mc
7 TSC13A1 100mcÎncărcare.
păm. veg.Buldozer pe tractor pe șenile 65-80CP(decopertare)
Excavator hidraulic pe șenile de 0,5-0,8 mc, cu
motor cu ardere internă și comandă prin cabluri, cu
echipament pe draglină.Muncitor deservire construcții montaj 6 TSA20B1 mcG TotalD Total
F TotalDecopertare
Săpătură
mecanică
generalăSăpătură
manuală5 TSC35A2 100mc Încărcător frontal pe șenile de 1,0-2,5mc
E Total

Universitatea Ovidius din „ Constanța” , Facultatea de Construcții, specialiarea: Amenajări și Construcții Hidrotehnice
Capitolu 5 – Programarea și organizarea execuției lucrărilor – Regularizarea scurgerii pe bazinul hidrografic supus eroziunii de adâncime, Oltina Est,
județul Constanța, Dobrogea, România.

139

H1 15.8 2.04 32.232 4.029 2 2 1.00725
H2 39.6 2.04 80.784 10.098 3 3 1.122
H3 47.23 2.04 96.3492 12.0437 4 3 1.0036375
9 3
I1 26.3 0.125 3.2875 0.41094 1 1 0.4109375
I2 56.4 0.125 7.05 0.88125 1 1 0.88125
I3 66.7 0.125 8.3375 1.04219 1 1 1.0421875
3 1
26.3 5.439 Finisor terasamente 143.046 17.8807 2 8 1.11754453
26.3 3.59 Muncitor deservire construcții montaj 94.417 11.8021 2 6 0.98351042
56.4 5.439 Finisor terasamente 306.76 38.345 4 8 1.19827969
56.4 3.59 Muncitor deservire construcții montaj 202.476 25.3095 4 6 1.0545625
66.7 5.439 Finisor terasamente 362.781 45.3477 5 8 1.13369156
66.7 3.59 Muncitor deservire construcții montaj 239.453 29.9316 5 6 0.99772083
11 14
18.8 0.18 Muncitor deservire construcții montaj 3.384 0.423 1 1 0.423
18.8 1.04 Pavator 19.552 2.444 1 3 0.81466667
36 0.18 Muncitor deservire construcții montaj 6.48 0.81 1 1 0.81
36 1.04 Pavator 37.44 4.68 1 4 1.17
36 0.05 Placă vibratoare de 650-700kgf 1.8 0.225 1 1 0.225
41 0.18 Muncitor deservire construcții montaj 7.38 0.9225 1 1 0.9225
41 1.04 Pavator 42.64 5.33 1 5 1.066
41 0.05 Placă vibratoare de 650-700kgf 2.05 0.25625 1 1 0.25625
3 7
2625 0.7 Betonist 1837.5 229.688 13 15 1.17788462
2625 0.7 Muncitor deservire construcții montaj 1837.5 229.688 13 15 1.17788462
5636 0.7 Betonist 3945.2 493.15 28 15 1.17416667
5636 0.7 Muncitor deservire construcții montaj 3945.2 493.15 28 15 1.17416667
6663 0.7 Betonist 4664.1 583.013 33 15 1.17780303
6663 0.7 Muncitor deservire construcții montaj 4664.1 583.013 33 15 1.17780303
74 30
13 R – Recepție – – – Priectant, executant, befeniciar – – 1 38 TSC35A2Încărcare.
păm. gener100mc Încărcător frontal pe șenile de 1,0-2,5mc
10 J2
J3J1I Total9
11K1
TSD15B1Strat
repartiție
nisipmcK2
K3
K TotalH Total
Nivelare
teren
Pregătire
platformă
pământTSE04A1 100mp Buldozer pe tractor pe șenile de 65-80CP
J Total100mp TSE06A1
L TotalL312 mpConsolidare
debușee cu
dale din
betonIFA03C1L1
L2

Universitatea Ovidius din „ Constanța” , Facultatea de Construcții, specialiarea: Amenajări și
Construcții Hidrotehnice
Capitolu 5 – Programarea și organizarea execuției lucrărilor – Regularizarea scurgerii pe bazinul
hidrografic supus eroziunii de adâncime, Oltina Est, județul Constanța, Dobrogea, România.

140
Tabelul 5.3.2. Legătura dintre activități și con diționările corespunzătoare
Simbol
Activitate Durată
(zile) Activități
Resurse Condiționare
zile Înainte După
A 3 – B1;B2;B3 7 3;3;3
B1 2 A C1 2 2
C1 1 B1 D1 3 1
D1 1 C1 G1;D2 1 1;1
G1 1 G1;D2 T1 1 0
T1 1 G1 E1;F1 1 1;1
E1 2 T1 H1 3 2
F1 2 T1 H1 5 1
H1 2 E1;F1 Z1 2 0
Z1 2 H1 I1;J1;G2 3 2;2
I1 1 Z1 K1 1 1
J1 2 Z1 K1 14 2
K1 1 I1;J1 L1;K2 5 1;1
L1 13 K1 L2 30 13
B2 2 A C2 5 2
C2 1 B2 D2 6 1
D2 1 C2;D1 G2;D3 1 1;1
G2 1 D2;Z1 T2 2 0
T2 1 G2 E2;F2 2 1;1
E2 5 T2 H2 3 5
F2 5 T2 H2 5 5
H2 3 E2;F2 Z2 3 0
Z2 3 H2 I2;J2;G3 4 3;3
I2 1 I2;Z2 K2;I3 1 1
J2 4 J1;Z2 K2;J3 14 4
K2 1 K1;I2;J2 L2;K3 6 1
L2 28 L1;K2 L3 30 28
B3 2 A C3 5 2
C3 1 B3 D3 6 1
D3 1 C3;D2 G3 1 1
G3 1 D3;Z2 T3 2 0
T3 1 G3 E3;F3 2 1;1
E3 5 T3;E2 H2 3 5
F3 5 T3;F2 H2 5 5
H3 4 E3;F3 Z3 3 0
Z3 4 H3 I3;J3 4 4;4
I3 1 Z3;I2 K3 1 1
J3 5 Z3;J2 K3 6 5
K3 1 J3;I3;K2 L3 7 1
L3 33 K3;L2 R 30 33
R 1 L3 – 3 –

Universitatea Ovidius din „ Constanța” , Facultatea de Construcții, specialiarea: Amenajări și
Construcții Hidrotehnice
Capitolu 5 – Programarea și organizarea execuției lucrărilor – Regularizarea scurgerii pe bazinul
hidrografic supus eroziunii de adâncime, Oltina Est, județul Constanța, Dobrogea, România.

141

 Explicitarea tabel Tabelul 5.3.1. Calculul duratei de execuție a activităților

 2. Degajare teren ( B1;B2;B3) – Activitatea de degajare a terenului se va realiza în
paralel pe cele trei debușee respectiv B1;B2;B3 , cu un număr de 2 zile pentru fiecare
debușeu. Astfel, durata de executie a acestui proces este de 2 zile. Formațiunile de
lucru sunt separate pentru cele trei investiții rezultând un număr total de 12 resurse
pentru desfășurarea întregii activități.
 3. Tr asare (C1;C2;C3) – Idem ca în punctul 2 din punct de vedere a desfășurării
activității cu un număr total de 1 zi, iar numărul de resurse are un total de 15.
 4. Decopertare (D1;D2;D3) – Activitatea de decopertare se realizează în lanț pe cele
trei debușee. După ce a fost realizată decopertarea pe primul debușeu, buldozerul se
va muta pe următorul debușeu s.a.m.d. Durata totală pentru execuția acestei activități
este de 3 zile, folosind un singur buldozer.
 5. Încărcare pământ vegetal (G1;G2;G3) – Idem ca la punctul 4. Durata totală de
desfășurare a acestei activități este de 3 zile cu un număr de 2 încărcătoare frontale.
 6. Săpătură manuală (F1;F2;F3) – Desfășurarea activității în lanț. Durata totală de
execuție: 12 zile; numărul total de resurse: 5 muncitor i deservire C -M.
 7. Săpătură mecanică generală (E1;E2;E3) – Desfășurarea activității în lanț. Durata
totală de execuție: 12 zile; numărul total de resurse: 3 excavatoare
 8. Încărcare pământ general (H1;H2;H3) – Desfășurarea activității în lanț. Durata
totală de execuție: 9 zile ; numărul total de resurse: 3 încărcătoare frontale
 9. Nivelare tere n (I1;I2;I3) – Desfășurarea activității în lanț. Durata totală de execuție:
3 zile; numărul total de resurse: 1 buldozer
 10. Pregătire platformă pământ (J1;J2;J3) – Desfășurarea activității în lanț. Durata
totală de execuție: 11 zile ; numărul total de resurse: 14 muncitori
 11. Strat repartiție nisip (K1;K2;K3) – Desfășurarea activității în lanț. Durata totală de
execuție: 3 zile; numărul total de resurse: 7 muncito ri
 12. Consolidare debușee cu dale din beton (L1;L2;L3) – Desfășurarea activității în
lanț. Durata totală de execuție: 74 zile; numărul total de resurse: 30 muncitori

5.4. Grafic de eșalonare calendaristică a lucrărilor de construcții – montaj (graficul
Gantt)
Un instrument de mare utilitate în analiza drumului critic îl constituie graficul
calendaristic tip Gantt. Graficul (diagrama) Gantt exprimă la scara timpului, prin linii
orizontale, durata activităților, și prin linii întrerupte (de regulă) rezervele de timp. Graficul
Gantt presupune divizarea acțiunii complexe pe care o reprezintă proiectul, în părți
componente (activități) și eșalonarea acestora în timp, ținând seama de succesiunea
tehnologică, termene impuse, resurse etc.
Eșalonarea reprezintă o desfașurare calendăristică a lucrărilor in mod grafic. Se
obține astfel un plan calendaristic (grafic Gantt), fie care lucrare sau activitate în plan
fiind reprezentată între momentele minim de începere si terminare cu un segment de

Universitatea Ovidius din „ Constanța” , Facultatea de Construcții, specialiarea: Amenajări și
Construcții Hidrotehnice
Capitolu 5 – Programarea și organizarea execuției lucrărilor – Regularizarea scurgerii pe bazinul
hidrografic supus eroziunii de adâncime, Oltina Est, județul Constanța, Dobrogea, România.

142
dreapta c ontinuă, iar până la momentul maxim de terminare cu un segment de dreaptă
întreruptă (rezerva totală a activitații).
Dacă este întocmit în urma unei analize bine fundamentate, graficul Gantt oferă
informații bogate și extrem de sugestiv prezentate, privi nd desfășurarea lucrărilor,
precum și o serie de informații derivate, privind eșalonarea resurselor (forță de muncă,
materii prime, materiale, fonduri bănești). Aceste avantaje scad dacă, datorită fie
amplorii acțiunii considerate, fie nivelului de detalie re dorit, numărul activităților ce
compun graficul Gantt crește mult, ajungând la câteva sute sau mii.

5.5. Graficul forței de muncă direct productive
Finalizarea alocării resurselor se face printr -o histogramă (grafic consum resurse),
urmată de operația de nivelare a resurselor constând în diminuarea variațiilor si implicit a
vârfurilor pe perioade relativ scurte.
Alocarea resurselor reprezintă repartizarea consumului de resurse conform
planului calendaristic.
În această lucrare se va face alocarea pentru forța de muncă direct productivă.
Nivelarea consumului resurselor se va face utilizând urmatoarele procedee:
– prelungirea duratei de desfășurare a activitații acoperind si rezerva totală,
diminuind astfel consumul zilnic de resursă pentru acea activitate.
– deplasarea în î ntregime a activitații folosind parțial sau total rezerva de timp sau
chiar fragmentarea desfașură rii activitații astfel încât să deplasăm consumul de
resurse din perioadele de vârf spre perioadele de consum minim.

Concluzii: În urma reprezentării graficului rețea de tip MPM, a rezultat o durată totală de
90 zile, incluzând si faza de recepție a lucrărilor cu durată de o zi.
Drumul cr itic: A – B1 – C1 – D1 – G1 – T1 – E1 – F1 – H1 – Z1 – J1 – K1 – L1 – L2 – L3 –
R.