ȘCOALA POST LICEALĂ HENRI COAND Ă BECLEAN [612482]

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

ȘCOALA POST LICEALĂ “HENRI COAND Ă “ BECLEAN

SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ROLUL ASISTENTULU I MEDICAL ÎN
ÎNGRIJIR EA P ACIENTULUI CU ANGINA
PECTORALĂ

PROF.COORDONATOR : ABSOLVENT: [anonimizat]
2020

2
STRUCTURA LUCRĂRII

ARGUMENT
INTRODUCERE
CAPITOLUL I – PREZENTAREA GENERALĂ A AFECȚIUNII DE ANGINĂ PECTORALĂ
I.1- DEFINIREA ANGINEI PECTORALE
I.2 CLASIFICARE
I.3-EPIDEMIOLOGIE
I.4-ETIOLOGIE
I.5 SIMPTOME
I.6- DIAGNOSTIC CLINIC ȘI PARACLINIC
I.7- COMPLICA ȚII, EV OLUȚIE ȘI PROGNOSTIC
I.8 TRATAMENT
CAPITOLUL II – ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU ANGINA
PECTORALĂ
EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIE

3
ARGUMENT

Angina pectoral ă- este un sindrom clinic caracterizat prin durere tranzitorie și/sau disconfort
toracic de obicei retrosternal sau în zonele adiacente, apărute tipic la efort sau stres emoțional, dar
poate apărea și spontan, care s e ameliorează până la 10 min derepaus sau la administrarea de
nitroglicerină. Durerea adesea iradiază tipic spre umărul și membrul superior stâng, dar poate iradia
și în ambii umeri, brațe, regiunea scapulară stângă și/sau spate, mandibulă și epigastru.
Scopul acestui proiect este de a identifica problemele de îngrijire specific e pentru un pacient: [anonimizat], fiind un subiect extrem de interesant, dat fiind faptul că angina
pectorală reprezintă una dintre cauzele principale al e morbidității cronice și ale mortalității din
întreaga lume, acest lucru fiind consemnat și demonstrat în studiile Soc ietății Europene de
Cardiologie , unde prevalența anginei crește cu vârsta pentru ambele sexe, unde este un procent de la
4-7% la bărbații cu vârsta cuprinsă între 45 -64 de ani și între 12 -14% la bărbații cu vârsta cuprinsă
între 65 -84 de ani, precum și în cazul femeilor unde cele cu vârsta cuprinsă între 45 și 64 de ani sunt
cele predispuse să dezvolte acest si ndrom, cu un procent de 12%. D at fiind faptul că avem aceste
statistici, s -a demonstrat că fiecare țară din Uniunea Europeană, au la fiecare 10.0000 de locuitori,
între 20.000și 40.000 de oameni care suferă de Angină Pectorală , iar rata mortalității fiind de 2,4%
în cazul morții cardia ce, 2.7% în cazul infarctului miocardic non -fatal.
Având în vedere aceste date, consider că lucrarea mea este extrem de importantă, atât din
punctul de vedere al răspândirii și existenței cazurilor multiple de angina pectorală, cât și din punct
de vedere al gravității conștientizării atât din partea celor care primesc și îngrijesc bolnavul, cât și
din partea celui care prezintă simptome de angina pectorală, pentru a ști gravitatea situației cu care
se confruntă și ce anume simtome are în concret , tocmai pentru ca tratarea lui să se facă în timp
proxim iar vindecarea să survină imedia t după aplicarea tratamentului.
Viața tuturor cetățenilor poate fi pu să în pericol, mai ales că această boală este ușor de
conractat fiind urmarea unei alimen tație dezechilibrate și nesănătoase, fumat, consum de alcool,
stres, efort fizic sau chiar și mese grele în cazul anginei pectorale stabile, iar în cazul celei instabile
pot apărea chiar și în cazul repausului fiind extrem de spontană, astfel că pacientul care nu este
conștient de gravitatea acestei a, poate să nu ia legătura cu medicii, situația apoi fiind una dramatică,
astfel că este extrem de importantă studierea acestei boli de angina pectorală.
Așadar, pentru ca pacientul care are simptome d e angina pectoral ă, indiferent de felul
acestora, trebuie să se bucure mai întâi de îngrijirea asistentului medical, pentru ca mai apoi să fie
consultat întocmai pentru diagnosticare, găsirea tratamentului, respectiv administrarea tratametului
medicamentos în vederea diminuării simptomelor pentru ca în final, pacientul să părăsească incinta

4
spitalului fără simptome și sănătos în urma îngrijirii de specialitate primită atât din partea
asistentului medical care are o importanță crescută în îngrijirea bolnavul ui cu angina pectorală, cât
și a medicilor și a întregului corp sanitar. Aceasta este unul dintre argumentele adus de mine în
vederea argumentării importanței abordării lucrării mele, fiind extreme de important de amintit rolul
asistentului medical atât în sens general în vederea primirii și tratării bolnavilor din incinta
spitalului, cât și în ceea ce privește suportul fizic și emotional,administrarea tratamentului și
disponibilitatea asistentului care are rol foarte important pentru atingerea scopului și interesului
comun al spitalului și anume primirea bolnavilor, diagnostic, prognostic, găsirea și administrarea
tratamentului, iar în cele din urmă, vindecarea pacientului, lucruri sesizate și duse la îndeplinire cu
ajutorul și de către asistentul medical.
Încă un lucru deosebit de important, pe lângă importanța conștientizării gravității situației,
explicarea simtomelor de către pacient este și rapiditatea intervenirii asupra acestora de către
personalul medical care trebuie să intervină promt pe ntru a înțelege simptomele și a acționa în
vederea reducerii semnificative ale acestora, pentru a împiedica agravarea acestora, dat fiind faptul
că aceste simptome se pot agrava putând să se ajungă la infarct miocardic acut care poate surveni cu
moartea pa cientului care a avut simptome de angina pectorală.
Așadar, am abordat acest subiect, fiind extrem de interesant pentru mine, unde m -am întâlnit
cu mai multe cazuri de angina pectorală dat fiind faptul că mi -am realizat stadiul de practică în
cadrul Spitalului Orășenesc Beclean și am rămas fascinat ă atât de rapiditatea apariției simptomelor
precum și tehnicile asistenților medicali de intervenție asupra diminuării acestor simptome ale
pacienților. Datorită faptului că este important rolul asisten tului medical în îngrijirea bolnavilor, m –
am gândit că este important să abordez acest subiect pentru lucrarea mea.

5
INTRODUCERE

Având în vedere motivele expuse mai sus, în lucrarea mea am surprins p roblemele pe care le poate
prezenta un bolnav cu angină p ectorală și de care trebuie să țină seama asistentul medical la
întocmirea planului de îngrijire, cu următoarele subcapitole impregnate în lucrarea mea, subiecte
care fac obiectul lucrării mele :
 DEFINIREA AFECȚIUNII
În această parte am definit angina pecto rală, și am avut în vedere definiții multiple pentru a
surprinde elementele de legătură esențiale pentru a înțelege mai bine ce înseamnă angina pectorală
din perspectiva mai mutor autori.
 CLASIFICARE
În această parte a lucrării mele am clasificat tipurile de angină pectorală în funcție de simptome și
de gradul de gravitate al acestora, fiind mai multe tipuri ale acestei boli, unde am evidențiat aceste
criterii.
 ETIOLOGIE
În partea aferentă acestui subcapitol am evidențiat cauzele det erminante ale anginei pe ctorale,
cauzele favorizante care duc la apariția în mod mai evidențiat al simptomelor de angină
pectroală,precum și cauzele comune ale acesteia.
 SIMPTOME
În acest subcapitol am relatat simptomele pe care un pacient cu angină pectorală le poate prezenta,
atât în cazul anginei pectorale stabile cât și ale celorlalte forme de angină pectorală care sunt
stabilite în urma clasificării simptomatologiei pacientului, fiind diferite forme ale simptomelor în
funcție de forma de angină pectorală pe care le -am transpu s în acest subcapitol.
 DIAGNOSTIC CLINIC ȘI PARACLINIC
În acest subcapitol am evidențiat metodele de diagnosticare precum și etapele prin care pacientului i
se acordă diagnosticul clinic și paraclinic, definirea durerii și iradierea acesteia printr -un diag nostic
corect și concret.

 COMPLICAȚII , EVOLUȚIE ȘI PROGNOSTIC
În informațiile aferente acestui subcapitol am surprins principalele motive care duc la complicațiile
simptomelor în ceea ce privește angina pectorală, motivele care duc la evoluția acestora, precum și
informații principale în ceea ce privește prognosticul.
 TRATAMENT

6
În ultimul subcapitol aferent capitolului I, am expus metodele prin care pacientul poate să prezite
încetarea simptomatologiei aferente anginei pectorale prin tratament medicamento s, unde am expus
principalele medicamente folosite în tratamentul anginei pectorale în funcție de clasificarea
acestora.
În cel de -al doilea capitol aferent lucrării mele, am surprins rolul asistentului medical în
tratarea paciențior cu angină pec torală, unde am analizat cele două cazuri pe care le -am transpus în
lucrarea mea, fiind vorba despre doi pacienți care au fost internați în incinta Spitalului Orășenesc
Beclean unde mi -am efectuat stagiul de practică cu diagnosticul de angină pectorală. Aplicarea
procesului de îngrijire la pacieții cu angină pectorală s -a finalizat prin analizele a 2 cazuri , pentru
care s -a elaborat câte un interviu persoanlizat, aplicate tuturor cazurilor respective.
Pe baza interviului realizat s -au evidențiat problemel e de dependență specifice la nivelul celor 14
nevoi fundamentale conform principiului Virginiei Henderson.
În final a fost elaborat planul de îngrijire, realizat p entru fiecare pacient din cele 2 cazuri
relatate în lucrarea mea, pacienți care prezi ntă sindormul de angină pectorală, respectând obicetivele
generale ale proiectului. Pe plan au fost evidențiate problemele de de pendență, diagnosti cul de
îngriire , obiectivele de îngrijire, intervențiile autonome și delegate aplicate, precum și evaluarea
intervențiilor aplicate.
La finalul lucrării mele am evidențiat diagnosticul nursing, precum și bibliografia, acolo unde se
găsesc toate informațiile relatate în prezenta lucrare.

7
CAPITOLUL I – PREZENTAREA GENERALĂ A AFECȚIUNII DE ANGINĂ
PECTORALĂ

„Cercetările efectuate în ultimele dec enii au arătat ca boala cardiacă ischemică (BCI)
constituie o problemă majoră de sănatate în întreaga lume, fiind responsabilă de creșterea
mortalității generale și a morbiditații extensive. Dacă în clasificarea BCI s -a individualizat și o
formă care se manifestă prin aritmii și s -au efectuat numeroase cercetari privind fiziopatologia,
diagnosticul și tratamentul multipl lor tipuri clinice, aspecte ale relației dintre aritmiile ventriculare
și BCI sunt neprecizate și numeroase studii sunt în desfășurare pentru clasificarea lor.” (L.Chiriac,
pagina 2, 2008)

I.1- DEFINIREA ANGINEI PECTORALE :

În acest subcapitol doresc să aflăm mai întâi ce înseamnă conceptu l de angina pectorală, din
perspectiva mai multor autori, exp erimentând mai multe puncte de vedere, unde o primă definiție
spune că „angina pectorală este un sindrom clinic care marchează o suferință miocardincă
determinate de un dezechilibru între necesitatea de oxigen a mușchiului inmii și aparatul coronarian,
se caracterizează prin crize dureroas paroxistice , localizate de cele mai multe ori înapoia sternului,
cu iradiere, în cazurile tipice, în umărul stâng, brațul și antebrațul stâng, până la ultimele două
degete. Criza dureroasă apare după efort , emoții, mese copioase , durează 2 -3 minute până la
maximum 10 minute, și dispare spontan sau la administrarea de nitroglicerină (în 2 -3 minute) . “
(Lucretia Titirca, pag.78 -79, 2006)
O altă definiție spune că este o stare evolutiv ă mai gravă care poate apărea și în repaus sau
chiar în somn fără să poată să fie prevăzută în vreun fel, și trebuie interpretată ca un semn al unei
afecțiuni cardiace severe, care precede mai devreme sau mai târziu un infarct.
„ Cardiopatia ischemică reprezintă un grup de afecțiuni care reunește o afectare
amiocardului de origine ischemică influențată de dezechilibrul între aportul și
necesitateamiocardului în oxigen.
O altă lucrare științifică a Societății Europene de Cardiologie spune că a ngina pectorală
reprezintă una dintre cauzele principale ale morbidității cronice și ale mortalității din întreaga
lume. Conform datelor Societății Europene de Cardiologie prevalența anginei crește cu
vârsta,pentru ambele s exe:- de la 4 -7% la bărbați cu vârsta de 45 -64 ani la 12 -14% la bărbați cu
vârste cuprinse între 65 -84ani, – de la 5 -7% la femei cu vârsta de 45 -64 ani la 10 -12% la
femei cu vârste cuprinse între65 -84ani. Datele disponibile sugerează o incidență anuală a AP

8
necomplicate de 1.0% în populația masculină vestică cu vârsta de 45 -64 ani, cu o incidență ușor
mai mare la femei sub vârsta de 65ani. Incidența la bărbați și femei cu vârste cuprinse între 75 -84
ani atinge aproximativ 4%. În majoritatea țărilor europene, între 20000 și 40000 la 10 00000
locuitori suferă de APS. ” ( Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, pag ina 7, 2017 )

I.2 CLASIFICARE

„Angina pectorala stabilă – este provocată de obicei de efortul fizic. Poate apăr ea atunci când
pacientul urcă scările, face exerciții fizice sau merge pe jos. Situațiile stresante, temperaturile
scăzute, mesele copioase sau fumatul pot fi alți factori declanșatori pentru angina pectorală.
 Apare la efort, când faci exerciții fizice sau urci scările
 Durerea este similară la fiecare episod de angină
 Episoadele durează puțin, nu mai mult de 5 minute
 Durerea dispare dacă te odihnești sau iei tratamentul prescris de medic
Angina pectorala instabilă – poate fi semnul unei urgențe medicale. A ngina instabilă apare atunci
când depozitele de grăsime de pe pereții arterelor se rup și se formează cheaguri, arterele se
îngustează brusc iar fluxul de sânge este redus considerabil. Acest tip de angină nu cedează la
repaus și nici la tratamentul obișnu it. Dacă fluxul de sânge nu este reluat poate apărea infarctul
miocardic. De aceea, situațiile când angina durează mai mult de câteva minute și nu cedează la
tratament trebuie considerate urgențe.
 Apare chiar și în repaus
 Durerea este diferită față de epis oadele obișnuite de angină
 Episodul este neașteptat
 Durerile sunt mai puternice și durează mai mult decât în cazul anginei stabile, uneori chiar și
30 de minute
 Durerea nu cedează la repaus sau tratamentul obișnuit
 Poate marca debutul unui infarct miocardi c acut
Angina Prinzmetal – cunoscută și ca angorul lui Prinzmetal. Este un tip de angină provocată de un
spasm al arterei coronare care produce efectul de îngustare temporară a arterei. Această îngustare
reduce fluxul sangvin și provoacă durerile în piept. Stresul emoțional, fumatul sau uzul substanțelor
stupefiante ilegale
pot avea acest efect.
 Apare în repaus

9
 Durerile sunt puternice
 Cedează la tratamentul prescris de medicul cardiolog” (Dr. Liudmila Frunza, 2019)
„Așadar, durerea în cazul anginei stab ile, poate fi puțin frecventă și apare doar în cazul depunerii
de efort substanțial, având drept caracteristică faptul că durerea se declanșează doar atunci când
persoana depune un efort de aceeași intensitate , (de exemplu durerea apare sistematic de la 30 de
minute de mers pe jos ) acesta este elementul care definește stabilitatea.
În cazul anginei pectorale instabile apare în timp ce persoane dispune un efort de mică
intensitate și încetează destul de greu chiar și după administrarea de nitraț i, situația fiind gravă dacă
durerea se produce în stare de repaus. Evoluția către infarct este foarte frecventă dacă nu se
intervine pe cale medicală.
În cazul Anginei , durerea de tipul Prinzmetal, este o formă foarte rară de angină pectorală,
ce apare cu regularitate la anumite ore, în general diminteța cand pacientul este în stare de repaus,
fiind însoțit ă de o pierdere a cunoștinței. Prezentările clinice ale APS sunt asociate cu diferite
mecanisme: obstrucția prin placă ateromatoa să a arterelor epicardiale, spasm local sau
difuz al arterelor normale sauateromatoase, disfuncție microvasculară și disfuncție
ventriculară stângă cauzată de necrozămiocardială acută precedentă sau/și hibernare
(cardiom iopatie ischemică). Aceste mecanisme pot acționa independent sau în combinație.
Ischemia produce:
1.Creșterea concentrației de H+ și K+ în sângele venos care drenează teritoriul ischemic;
2.Apariția semnelor de disfuncție ventriculară diastoli că și ulterior sistolică
cuabnormalități a mișcării peretelui regional;
3.Dezvoltarea schimbărilor ST -T la ECG;
4.Durere cardiacă ischemică (angină).Această consecutivitate explică de ce tehnicile imagistice
bazate pe perfuzie, metabolism sau motorică peretelui sunt mai senzitive decât ECG sau
simptomatica
în detectarea ischemiei. ” ( Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, pag ina 7, 2017)
“Angina vasospastică reprezintă durerea localizată tipic,ce survine în repaus preponderentnoaptea
și/sau în primele ore ale dimineții și este determinată de obstrucția dinamică a
arterelorcoronare, care pot fi angiografic normale sau stenozate sever.
Angina silențioasă este o formă de ischemie miocardială, care poate fi asociată cu sau
fărădiscomfort toracic în prezența subdenivelării segmentului ST apărută la efort sau repaus.
Sindromul X coronarian presupune angina pectorală tipică indusă de efort în prezențatestului
de efort sau altor teste de stres imagistic poziti ve, însoțită de artere coronare
angiograficnormale. ” (M. Popovici, pag. 1, 2011)

10
Un alt autor, spune că : “Angina vasospastică reprezintă durerea localizată tipic, ce
survine în repaus preponderentnoaptea și/sau în primele ore ale d imineții și este determinată de
obstrucția dinamică a arterelorcoronare, care pot fi angiografic normale sau stenozate sever.
Angina microvasculară reprezintă durerea toracică suficient de tipică la care, în
ciudadevierilor ECG și/sau rezul tatelor testului de efort elocvente pentru ischemia
miocardică,angiografia coronariană nu este capabilă să documenteze obstrucția fixă sau
dinamică aarterelor coronariene epicardiale.
Angina silențioasă este o formă de isch emie miocardială, care poate fi asociată cu sau
fărădisconfort toracic în prezența subdenivelării segmentului ST apărută la efort sau repaus. Riscul
bolnavului cu angină pectorală stabilă reprezintă riscul p/u deces CV estimat la 1 an. Riscul
cardi ovascular global este riscul maladiilor cardiovasculare fatale pe o perioadă de 10ani, conform
vârstei, sexului, tensiunii arteriale sistolice, colesterolului total și a statutului
defumător/nefumător.” ( Ministerul Sănătății al Repub licii Mold ova, pag.8, 2017)

I.3-EPIDEMIOLOGIE

“Deoarece diagnosticul anginei se bazează în principal pe istoric, și, din acest motiv, este unul
subiectiv, este de în țeles faptul că prevalența și incidența anginei sunt dificil de estimat și pot varia
de la un studiu la altul, în funcție de definiția utilizată. În scopuri epidemiologice, o aplicabilitate
largă o are chestionarul cardiovascular al școlii Londoneze de Igienă și Medicină Tropicală realizat
de Rose și Blackburn și adoptat de WHO.
Confor m acestui chestionar, angina este definită ca durere toracică, cu caracter de presiune
sau greutate, localizată retrosternal sau precordial și în brațul stâng, și care dispare în 10 minute de
la încetarea efortului. De asemenea, chestionarul împarte simpto mele în angină definită și angină
probabilă, care pot fi împărțite mai departe în grad 1 și grad 2. Chestionarul reprezintă o metodă de
screening, și nu un test diagnostic. Chestionarul anginei al lui Rose are valoare predictivă asupra
morbidității și mort alității cardiovasculare în rândul populațiilor europene și americane,
independent de alți factori de risc, și, din acest motiv, a fost validat în mod indirect. A fost comparat
cu alte standarde, incluzând diagnosticul clinic, aspectul electrocardiografic, teste cu radionuclizi și
coronarografia. Pe baza acestor comparații, a rezultat o specificitate de aproximativ 80 – 95%, dar o
sensibilitate ce variază larg între 20 și 80%. Apariția simptomatologiei la efort este crucială pentru
acuratețea chestionarului , iar precizia lui pare a fi mai mică la femei. Prevalența anginei în studiile
populaționale crește cu vârsta, pentru ambele sexe, de la 0.1 – 1% la femeile de 45 – 54 ani la 10 –

11
15% la femeile cu vârste cuprinse între 65 – 74 ani, și de la 2 – 5% la bărb ații de 45 – 54 ani la 10 –
20% la bărbații cu vârste cuprinse între 65 – 74 ani. Ca atare, se poate estima că în majoritatea
țărilor europene, între 20000 și 40000 la 1000000 locuitori suferă de angină. InformaŃiile
populaționale asupra incidenței anginei au rezultat din studii epidemiologice prospective, prin
examinări repetate ale cohortelor.
Datele disponibile, oferite de Studiul Celor Șapte țări, derulat în Marea Britanie, Studiul Bolii
Cardiace Ischemice din Israel, Studiul Inimii din Honolul u, Studiul Framingham și altele, au arătat
o incidență anuală a anginei necomplicate de aproximativ 0.5% în populația vestică cu vârste de >
40 ani, dar cu evidente variații geografice.
Un studiu mai recent, ce utilizează o definiție diferită a ang inei, bazată pe descrierea cazurilor
de către clinicieni și care definește angina ca durere toracică de repaus sau efort și un test paraclinic
pozitiv (coronarografie, scintigrafie, test de efort sau ECG de repaus) confirmă aceste diferențe
geografice ale incidenței anginei care merg paralel cu diferențele internaționale în mortalitatea prin
boala coronariană aterosclerotică. Incidența anginei pectorale ca prim eveniment coronarian a fost
aproape dublă în Belfast comparativ cu Franța (5.4/1000 persoane vs. 2.6/1000). Tendințele
temporale sugerează o scădere a prevalenței anginei pectorale în ultimele decenii și scăderea ratelor
mortalității așa cum a rezultat din Studiul MONICA.
Totuși, prevalența istoriei bolii aterosclerotice coronariene diagnosti cate nu pare să fi scăzut,
sugerând că, deși mai puțini indivizi dezvoltă angină ca urmare a modificărilor stilului de viață și a
factorilor de risc, la pacienții cu angină a crescut supraviețuirea. Creșterea sensibilității metodelor
de diagnostic poate co ntribui suplimentar la creșterea prevalenței bolii coronariene aterosclerotice
diagnosticate.”( Prof. Dr. Dragoș Vinereanu, pag.6, 2004)

I.4-ETIOLOGIE

Cauzele determinante sunt:
 “Ateroscleroza coronariană, care duce la îngustarea importantă a lumenului art erial.
 Cartiopatii valvulare(stenoza aortică), stenoza mitrală(mai rar în insuficiența aoritcă) și în
alte cardiopatii( cord pulmonar cronic cu hipertensiune alterială)
 Alte cauze: coronarita reumatismală, coronarita rickettsiană (la zootehniști, veterinar i)
trombangeită obliterantă.
În afară de cauzele determinate ale angorului pectoral există și cauze favorizante:
 Diabetul zaharat

12
 Hipertensiunea arterială sistemică
 Tulburările de ritm
 Bolile aparatului digestiv(litiaza biliară, colecistele cronice, ulceru l gastric și duodenal,
hernia diafragmatică)
 Administrarea unor medicamente(extractelle tiroidiene)
 Tabagismul
Mecanismul de producere al durerii din angorul pectoral este strâns legat de perturbările care
survin în mușchiul inimii în timpul ischemi ei tranzistorii, a decalajului dintre necesitățile de oxigen
ale miocardului și posibilitățile de aprovizionare ale acestuia cu substanțe nutritive, inclusiv oxigen,
de către fluxul sanguin coronarian.
Debitul coronarian redus care determină starea de hipoxie, duce la rândul său la o acumulare de
produși metabolici(acid lactic, priuvic) fenomene ce pot fi la originea durerii din miocardul
ischemiat. ”( Lucretia Titirca, pag 79, 2006)
Din cele înțelese mai sus, de la diferiți autori, cele mai comune cauz e de angină pectorală sunt:
Boala arterei coronare, care este îngustarea arterelor care furnizează sânge către mușchi.
Îngustarea se datoarea formării plăcilor de grăsime de pe pereții arterei, adică ateroscleroză.
Fluxul sângelui din artere poate fi sufi cient pe durata odihnei, dar pe durata exercițiilor nu
este.
Dacă alimentarea cu oxigen a sângelui bogat în oxigen nu este suficientă, mușchiul inimii
are mai puțin oxigen, în timp ce se acumulează substanțele toxice în mușchiul inimii
provocând presiunea în piept și durere de tipul unei crampe.
Oamenii cu hiperlipidemie, hipertensiune sau diabet au un risc mai mare de ateroscleroză și
angină.
Riscul este mai mare cu cât în familie există un fumător sau dumneavoastră sunteți fumător.
Angina pectorală poa te apărea pe durata spasmelor temporare ale arterei coronare, când
arterele se îngustează pentru un timp, caz în care poate fi afectată valva inimii, din cauza
căreia este mai puțin sânge furnizat către mușchiul inimii.
Anemia poate provoca și înrăutăți an gina existentă. La anemia, celulele roșii de sânge au
capacitate mai mică de a purta oxigenul, lucru care afectează furnizarea scăzută cu oxigen
către inimă.
Angina stabilă este declanșată de
 exercițiile fizice,
 stres,
 fumat,

13
 temperaturi scăzute,
 mese grele.
Dintre care se înțeleg factorii de risc fiind:
 starea medicală
 diabet
 boli ale arterelor coronare
 colesterol ridicat,
 trigliceride mari,
 tensiunea arterială mare
 stres
 vârstă
 obezitate
 fumat.

I.5 SIMPTOME

“Un istoric atent rămâne piatra d e temelie în diagnosticul anginei pectorale. În majoritatea
cazurilor, este posibil a se pune diagnosticul de certitudine al anginei doar pe baza istoricului, deși
examenul clinic și testele obiective sunt necesare pentru confirmarea diagnosticului și apre cierea
severită ții bolii.
Caracteristicile disconfortului legat de ischemia miocardică (angina pectorală) au fost descrise
pe larg și pot fi împărțite în patru categorii: localizare, caracter, durată și legătura cu efortul sau alți
factori exacerba nți sau care ameliorează durerea. Disconfortul generat de ischemia miocardică este
localizat de regulă în regiunea toracică anterioară, retrosternal, dar poate fi resimțit în orice regiune
de la epigastru până în mandibulă și dinți, inter -scapulovertebral sau în brațe și mai jos, până la
degete. Disconfortul este adesea descris ca presiune, apăsare, greutate, câteodată strangulare,
constricție sau arsură. Severitatea disconfortului variază mult și nu este legată de severitatea bolii
coronariene subiacente.
Dispneea poate însoți angina, și de asemenea se pot asocia și alte simptome specifice
precum fatigabilitate, slăbiciune, greață, neliniște. Durata disconfortului este scurtă, nu mai mult de
10 minute în majoritatea cazurilor, și mai obișnuit chiar mai puțin. O caracteristică importantă este
relația cu efortul, activități specifice sau stresul emoțional.

14
Simptomatologia se accentuează la creșterea gradului de efort, ca de exemplu mersul pe un plan
înclinat, și dispare rapid în câteva minute, când factorul cauzal este înlăturat. Exacerbarea
simptomatologiei după o masă copioasă sau la primele ore ale dimineții este clasică.
Nitrații administrați sublingual sau per oral determină remiterea rapidă a anginei, un răspuns
rapid similar a părând și la mestecarea comprimatelor de nifedipină. Durerii nonanginoase îi lipsesc
caracteristicile descrise mai sus, poate implica doar o porțiune limitată la nivelul hemitoracelui
stâng, și durează ore sau chiar zile. În mod normal nu este ameliorată d e administrarea de
nitroglicerină (deși acest lucru poate să apară în cazul spasmului esofagian) și poate fi provocată de
palpare. În aceste situații trebuie căutate cauze non -cardiace ale durerii.” (Prof. Dr. Dragoș
Vinereanu , pag.8, 2004 )

I.6- DIAGNOST IC CLINIC ȘI PARACLINIC

Principalele simptome ale durerii au următoarele caractere :
o „Durere in piept
o Durere în braț, gât, maxilar, umăr sau spate
o Amețeli
o Oboseală
o Dificultăți de respirație
o Transpirații
o Greață
o Apare la efort, când faci exerciții fizice sau urci scările
o Durerea este similară la fiecare episod de angină
o Episoadele durează puțin, nu mai mult de 5 minute
o Durerea dispare dacă te odihnești sau iei tratamentul prescris de medic
o Apare chiar și în repaus
o Durerea este diferită față de episoadele obiș nuite de angină
Angina pectorală instabilă :
o Episodul este neașteptat
o Durerile sunt mai puternice și durează mai mult decât în cazul anginei stabile, uneori chiar și
30 de minute
o Durerea nu cedează la repaus sau tratamentul obișnuit
o Poate marca debutul unui infarct miocardic acut

15
o Stări de vertij
o Dificultăți de respirație
o Dureri abdominale
o Disconfort la nivelul gâtului, maxilarului sau al spatelui
o Senzația de ”junghi” în l ocul ”ghearei în piept”( Dr. Liudmila Frunza, 2019)
„Localizarea durerii :
În 80 -90% din cazuri este localizată retrosternal, de unde se răspândește către regiunea percordială,
curpinzând difuz regiunea toracică anterioară
Bolnavul indică sediul durerii toracice cu întreaga palmă sau cu ambele aple , niciodată cu un singur
deget. Alteori bolna vul, plaseaz ă pumnul strâns al mâinii drepte în plin stern (semnul pumnului
strâns). De cele mai multe ori durerea dă senzația de constrictive sau mai plastic, este descrisă ca o
gheară.
Iradierea direrii:
Cel mai frecvent , durerea iradiază umărul stâng, ș i de-alungul membrului superior stâng pe
marginea cubitală, până spre ultimele două degete. Aceasta este iradiere tipică, dar se pot întâlni
iradieri atipice : uneori durerea iradiază numai până la umeri sau cot, alteori la baza gâtului, în
maxilarul infer ior, spre umărul drept, regiunea interscapulară, hipocondrul drept .
Durata este de două -trei minute, mai rar până la 10 -15 minute, dincolo de 30 de minute trebuie
suspectat un sindrom intermediar , sau chiar infarct.
 În majoritatea cazurilor criza dureroasă de angor pectoral se instalează concomitent cu:
 Un efort fizic digestiv
 Un efort emotional
 Frigu l este un factor precipitant al durerii mai ales iarna, când bolnavul iese din camera
incălzită în atmosfera rece sau geroasă
 Durerea încetează după repausul f izic
Proba terapeutică cu nitroglicerină este un test patognomonic. Dispariția dureri la nitroglicerină în
două -trei minute este un semn clinic major, constituind în același timp un test clinic de diferențiere
față de infarct și sindromul intermediar.
Alte semne care însoțesc durerea:
 Anxietatea
 Senzația morții iminente “( Urgentele medico -chirurgicale:sinteze, Lucretia Titirca, pag79 –
82, 2006)

16
I.7- COMPLICA ȚII, EVOLUȚIE ȘI PROGNOSTIC

Complicatii:
„Angina pectorală inseamna ca ai cardiopatie is chemia (numita, in limbaj medical, si boala
arteriala coronariana) si ca o anumita parte a inimii tale nu primeste o cantitate suficienta de sange,
adica nu este "alimentata" in mod corespunzator cu sange si oxigen. Daca suferi de angina
pectorala, inseamn a ca ai un risc mai mare de infarct miocardic.
Daca nu reusesti sa faci tranzitia la un stil de viata mai sanatos, cel mai probabil vei continua sa
duci aceasta lupta cu durerea in piept. Totodata, trebuie sa stii ca vei avea un risc crescut de a
dezvolta alte tipuri de afectiuni cardiovasculare.
Posibilele complicatii ale anginei stabile includ infarctul miocardic, decesul subit cauzat de un ritm
anormal al inimii si tot o complicatie este angina instabila (denumita si "preinfarct"). Aceste
complicatii se pot dezvolta in timp, daca angina stabila este lasata netratata. Nu uita ca este
important sa iti suni medicul cat mai curand posibil atunci cand te confrunti cu semnele anginei
stabile.
Complicatiile pot fi grave .
Durerea in piept care apare in cazul pac ientilor cu angina poate sa insemne ca anumite activitati
normale, cum este mersul pe jos, devin inconfortabile pentru acele persoane. Cu toate acestea, sa nu
uitam ca cea mai periculoasa complicatie a anginei pectorale este infarctul miocardic sau atacul de
cord.
Cum recunosti infarctul miocardic:
Cele mai frecvente semne si simptome ale unui infarct miocardic sunt:
 senzatia de presiune, de plina tate sau o durere ca si cum o gheara ar strange acea zona, in
centrul pieptului, iar aceasta senzatie sau durere dureaza mai mult de cateva minute;
 durerea se extinde dincolo de zona pieptului, la umar, brat, spre spate sau chiar la zona
dintilor si a maxi larului;
 episoade tot mai intense de durere in piept;
 durere prelungita in partea superioara a abdomenului;
 dificultati in respiratie, pacientul simte ca isi pierde rasuflarea;
 transpiratii;
 lesin;
 greata si varsaturi.”( National Institute of Health, Natio nal Heart, Lung, and Blood Institute
– https://www.nhlbi.nih.gov/health -topics/angina)
EVOLUȚIE

17
Angina pectorală poate să evolueze către:
„1-Infarct miocardic – Infarctul miocardic acut este de fapt numele medical pentru un atac de cord.
Un atac de cord est e o afectiune care pune in pericol viata si apare atunci cand fluxul de sange catre
muschiul inimii este taiat brusc, provocand leziuni tisulare. Acesta este de obicei rezultatul unui
blocaj in una sau mai multe artere coronare. Un blocaj se poate dezvolta datorita acumularii placii, o
substanta formata in mare parte din grasimi, colesterol si produse reziduale celulare.
Deoarece profunzimea necrozei nu poate fi determinata cu precizie prin metode clinice, infarctele se
clasifica de obicei, in functie de pr ezenta sau absenta supradenivelarii segmentului ST si a undelor
Q pe traseele ECG. Volumul miocardic necrozat poate fi estimat cu aproximatie pe baza cresterii
CK si a timpului cat acest marker ramane crescut.
 Infarctul miocardic fara supradenivelare de s egment ST (NSTEMI, infarct
subendocardic) reprezinta necroza miocardica (obiectivata prin dozarea markerilor cardiaci
din sange) fara supradenivelare acuta a segmentului ST sau aparitia undelor Q. Pot fi
prezente modificari ECG precum subdenivelare de segme nt ST si/sau inversare a undelor T.
 Infarctul miocardic cu supradenivelare de segment ST (STEMI, infarct
transmural) reprezinta necroza miocardica asociata cu modificari ECG de tip
supradenivelare a segmentului ST care nu dispare rapid dupa administrare de nitroglicerina,
sau de tip bloc de ramura recent instalat. Pot fi prezente si unde Q. ” (site official Medlife –
Infarct miocardic acut)

2. Tulburări de ritm și de conducere
“Reprezinta un grup de tulburari care implica sistemul de generare si transmitere a
impulsurilor electrice necesare activitatii inimii. Fenomenele electrice preced si declanseaza
secventa fenomenelor mecanice care au ca rezultat activitatea de pompa a inimii (contractia inimii).
Transmiterea impulsurilor electrice se face prin intermediul celulelor specializate de la nivelul
atriilor si ventriculelor.
Celulele specializate de la nivelul atriului poarta denum irea de nod sinusal sau nod sino -atrial. Aici,
are loc generarea primului impuls electric ce determina inima sa bata in mod ordonat. Impulsul
electric se transmite de -a lungul peretelui atrial la nodul atrio -ventricular (un alt grup de celule
specializate situat la jonctiunea dintre atrii si ventriculi), unde are loc o intarziere mica (ce permite
umplerea ventriculilor cu sange din atrii) si ulterior se propaga printr -o retea specializata la nivelul
ambilor ventriculi prin cele doua ramuri principale (dreap ta si stanga).
Activitatea cardiaca normala consta in succedarea regulata a ciclurilor cardiace
(relaxare/contractie) cu o frecventa in repaus, in stare de veghe, ce variaza la adulti intre 60 si 100

18
batai pe minut. Frecventa cardiaca e influentata de numerosi factori (activitate, stres, emotii,
medicatie, afectiuni acute sau cronice).
Orice tulburare in secventa ciclurilor ca frecventa sau regularitate, prin aparitia de stimuli
electrici din alte zone decat cele obisnuite sau/si incetinirea , oprirea sau desincronizarea conducerii
la orice nivel, constituie o tulburare de ritm/conducere.
Se traduce clinic prin aparitia de palpitatii, opriri, batai scapate, ameteli, sincopa (pierderea
cunostintei), in functie de durata si tipul de aritmie cardiaca .” (Tulburarile de ritm/conducere)
3. Insuficiență cardiacă
“Insuficiența cardiacă (IC) este un sindrom care afectează aproximativ 2 -3% din populația
generală. Incidența sa crește brusc după vârsta de 75 ani, atingând 10 – 20% pentru populația cu
vârste între 70 -80 ani. Întrucât afectează cca. 14 milioane de europeni, IC reprezintă o problemă
majoră de sănătate publică. IC poate fi determinată de alterarea funcției sistolice, a celei diastolice
sau a ambelor. IC cu funcție sistolică păstrată survine la jumătate din pacienții cu insuficiență
cardiacă.
Cu toate că ar fi de așteptat ca prognosticul său să fie mai favorabil, acesta este asemănător cu
cel al pacienților cu funcți e sistolică alterată, de unde interesul pentru diagnosticul precoce și precis
al acestor condiții. Pacienții cu IC și fracție de ejecție (FE) păstrată prezintă caracteristici
comparabile cu pacienții care au IC cu FE scăzută, cum ar fi reducerea capacități i de efort, asocierea
unor modificări neuroendocrine, precum și afectarea calității vieții. Examenul clinic de rutină nu
permite diagnosticul afectării funcției diastolice a ventriculului stâng (VS). În consecință, pentru un
diagnostic exact se impune comp letarea examinării clinice cu examinări suplimentare – noninvazive
(cum ar fi ecocardiografia – cel mai frecvent utilizată) sau/și invazive (cateterismul cardiac).
Aprecierea funcției diastolice și estimarea presiunii de umplere a VS necesită evaluarea Dop pler a
fluxului transmitral, a fluxului la nivelul venelor pulmonare, a velocității fluxului intraventricular
stâng în modul M color, respectiv evaluarea prin
Doppler tisular la nivelul inelului mitral. Aceste tehnici stau la baza evaluării funcției diastolice și
sunt în măsură să permită diagnosticul pozitiv și cuantificarea disfuncției VS.
Identificarea precoce a IC cu FE păstrată reprezintă o condiție indispensabilă pentru
prevenirea deteriorării funcției miocardice. Mijloacele tehnice act uale permit aceasta și, de
asemenea, asigură posibilitatea monitorizării efectelor terapiei și a individualizării sale, în relație cu
particularitățile pacientului. ” ( Florin Anton, pag. 302, 2015)
Prognostic
„Informa țiile asupra prognosticului în angina cr onică stabilă au fost obț inute din studii
populaț ionale pe termen lung, prospective, din trialuri clinice de terapie antianginoasă, și din

19
registre observaț ionale. Datele europene est imează rata mortalităț ii prin boli card iovasculare și
ratele mor talităț ii prin boală c ardiacă ischemică la bărbaț i cu angină conform chestionarului Rose, a
fi cuprinsă între 2. 6 și 17.6/1000 pacienț i/an, între 1970 și 1990. Datele din Studiul Framingham au
arătat pe ntru femeile și bărbaț ii cu prezentare clinică iniț ială de angină stabilă, o ra tă a incidenț elor
la 2 ani de infarct miocardic non -fatal și moarte prin BCI de 14.3, res pectiv 5.5% la bărbaț i și 6.2,
respectiv 3.8% la femei.
Date mai recente asupra prognosticului sunt oferite de trialurile clinice de te rapie antianginoasă
și/sau revascularizare, deși aceste date sunt afectate de către natura selecț ionată a populaț iilor (bias).
Din aceste studii, ratele mortalităț ii anuale se situează între 0.9 – 1.4% pe an, cu o inc idenț ă anuală a
infarctului miocardic n on-fatal între 0.5% (INVEST) și 2.6% (TIBET). Aceste estimări coincid cu
datele conținute în registrele observaț ionale. Totuși, în cadrul populaț iilor cu angină stabilă
prognosticul individual poate varia considera bil, până la de 10 ori, în funcț ie de fact ori clinici,
funcț ionali și anatomici. De aceea, evaluarea prognosticului reprezintă o importantă componentă a
managementului pacienț ilor cu angină stabilă.
Pe de o parte, este importantă se lectarea atentă a acelor pacienț i cu forme mai se vere de b oală și
candidaț i pentru revasculari zare și care necesită investigaț ii și tratament mai agresive și, pe de altă
parte, selecția pacienților cu forme mai puț in severe de boală, evitând astfel testele și procedurile
invazive și non -invazive nenecesare.
Factorii de risc clasici pentru dezvoltarea bolii aterosclerotice coronariene, hipertensiunea,
hipercolesterolemia, diabetul zahar at și fumatul, influenț ează negativ prognosticul pacienț ilor cu
boală stabilită, prin efectul lor asupra progresiei bolii. Tot uși, tratamentul adecvat poate reduce sau
aboli aceste r iscuri. Alț i factori predictori ai prognosticului pe termen l ung la pacienț ii cu angin ă
stabilă au fost stabiliț i prin urmărirea grupurilor largi de control ale studiilor randomizate care
urmăreau eva luarea eficacităț ii revascularizării și din alte date obse rvaționale.
În general, rezultatul este mai prost la pacien ții cu funcț ie ventriculară stângă redusă, număr mai
mare de vase afectate, leziuni proximale ale arterelor coronare, angină severă, ische mie extinsă,
vârstă înaintată. Funcț ia VS este cel mai puternic predictor al s upraviețuirii la pacienț ii cu boală
coronariană cronică stabilă; urmează apoi distribu ția și severitatea stenozelor coronariene. Boala de
tip "left main", boala tricoronariană și afectarea proximală a arterei interventriculare anterioare sunt
caracteristici comune care semnifică poor outcome și risc crescut de evenimente ischemice.
Revascularizarea miocardică poate reduce riscul de deces în subgrupuri anatomice selectate, reduce
numărul episoadelor ischemice, și , uneori, poate îmbunătăŃi funcț ia ventriculului stâng la pacienț ii
cu risc înalt. Tot uși, progresia bolii și apariț ia evenimentelor acute nu sunt neapărat legate de

20
severitatea leziunilor descoperite la coronarografie. Pent ru toți pacienț ii, plăcile cu c onținut lipidic
redus sunt prezente la cei cu stenoze severe.
Așa cum s -a discutat anterior, "plăcile vulnerabile" au o mare probabilitate de ruptură. De
aceea, riscul de evenimente acute este legat de povara întregii plăci și de vulnerabilitatea plăcii.
Deși reprezintă un domeniu de mare interes pentru cercetare, suntem limitaț i la ora actuală în
identificarea plăcilor instabile. ”( Prof. Dr. Dragoș Vinereanu , pag.7, 2004)

I.8 TRATAMENT

„Atitudinea de urgență – Repa us – oprirea imediata a efortului fizic. Daca este la domiciliu: repaus
la pat sau fotoli u. Înlăturarea stresului psihic.
 Nitroglicerină –tablete a 0,5 mg sublingual.
 Nitrit de amil – 2-5 picături pe batistă , de inhalat. Acționează în aproximativ 10 secu nde
Primul acces de angor pectoral major trebuie considerat ca o stare de pre -infarct iar bolnavul trebuie
internat de urgență . De asemenea , schimbarea caracterului unui angor pectoral vechi în sensul că:
survine mai frecvent cu durată mai mare, cu răspun s terapeutic diminuat la administrarea
nitroglicerinei trebuie considerată stare de urgență care necesită internare (angor instabil) .
În spital se vor elucida probelemele de diagnostic diferențial și diagnosticul etiologic prin:
 E.C.G. – În angor pectoral
 Alte examinări pot fi necesare pentru diagnosticul diferențial cu infarctul miocardic cu
sindromul intermediar , etc.
Tratament de durată :
Instruirea de măsuri igienico -dietetice:
a) Regim dietetic –alimentația echilibrată cu evitarea grăsimilor animale
b) Reduce rea consumului de alcool, tutun și cafea
c) Îndepărtarea stresului psihic, tensiunea psihică de orice gen
d) Instituirea antrenamentului fizic
Nitriții
În funcție de modul de acțiune se clasifică în :
a)Nitriții cu acțiune rapidă și de scurtă durată:
a.1-Nitro glicerină – tablete 0,5 mg sublingual; sol. Alcoloică 1% 2 -3 picături sublingual, sub formă
de spray flacoane de 10 g. Se aplică pe limbă 1 -2 doze.

21
a.2- Nitrit de amil – Fiole conținând 0,15 grame. Se inhalează 2 – 5 picături
b) Nitriți cu acțiune mai întârz iată și prelungită(retardă)
b.1 Izoket care se administrează pe cale orală
b.2 Isodril capsule a 10 mg și 20mg
b.3 Pentalong comprimate a 20mg
b.4 Nitroglicerină retard, administrată peroral(nu sublingual)
b.5 Unguent cu nitroglicerină 2% :
Beta -blocantele
 Propranolol tablete a 10 mg sau a 40mg de 2 -3 ori pe zi
 Trasicor tablete a 40 -80 mg de 3 ori de zi
 Visken tablete a 5mg de 3 ori pe zi
Antagoniștii calciului
 Corinfar drajeuri a 10mg
 Isoptin tablete a 40 -80 mg
Alte coronaro -dilatatoare
 Dipiridamol drajeur i a 25 -75mg
 Carbocromena tablete a 75mg de 3 -6 ori pe zi
Glicozizi digitalici – se administrează digoxin în doză de 0,25mg câte 1 -2 tablete pe zi
Medicație auxiliară
 Diazepam 2mg de 3 -4 ori pe zi
 Oxazepam câte 10mg de 2 -3 ori pe zi
 Nitrazepam câte 25mg de 2-3 ori pe zi
Medicația antiagregantă plachetară
 Dipiridamol -100 mg de 3 -4 ori pe zi
 Aspirină –doze mici de 3 ori pe zi -0,25g ” (Lucretia Titirca, pag.82 -84, 2006)

I.8- Tehnici de nursing la bolnavul cu angină pectorală
„Pregătirea pacientului :
 se pregăt ește bolnavul din punct de vedere psihic pentru a înlatura factorii emoționali:
 se transportă bolnavul în sala de înregistrare, de preferință cucăruciorul, cu 10 -15 minute înainte
de înregistrare;
 aclimatizarea bolnavului cu sala de înregistrare
 bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultații și va fi rugat să își relaxeze musculature

22
1.Montarea electrozilor – se montează pe părțile moi ale extremităților plăcile de metalale electrozilor,sub
placa de metal a electrozilor se așeaza o pânză înmuiată în s oluție de electrolit sau pasta specială pentru
electrolizi.
2.Notarea Electrocardiogramei – Asistenta notează pe electrocardiogramă următoarele:
 Numele și prenumele pacientului
 Vârsta
 Înălțimea
 Greutatea
 Menționează medicația folosită
 Data/ora înregistrăr ii
 Viteza de derulare
 Semnătura celui care a înregistrat
3.Pregătirea pacientului pentru exploatarea radiologică a aparatului cardiovascular :
 În ziua precedentă examenului se administrează sedative care se repeat în dimineața examenului
cu un alt medicame nt antialergic
 Se efectuează testarea sensibilității față de iod
 Dacă nu sunt sensibilități la Iod, se administrează I.V. substanțe de contrast
4.Fișele tehnice – Măsurarea și notarea pulsului – Executarea tehnicii :
 Spălarea pe mâini cu apă și săpun
 Se reperează șanțul radial pe extremitatea distală a atebrațului, în continuarea policelui se fixează
degetele palpatoare pe traiectul arterei și cu ajutorul policelui se îmbrățișează antebrațul la acest
nivel
 Se exercită o ușoară presiune asupra peretelui art erial cu vârful degetelor de la mâna dreaptă și se
percep zvâcniturile pline ale pulsului
 Se numără zvâcniturile pulsului timp de 1 minut
5- Notarea grafică în foaia de temperature
6-Interpretarea frecvenței pulsului
7-Puncția Venoasă – Se realizează preg ătirea fizică și psihică a pacientului , se stabilește locul puncției cu
următoarele tehnici:
a) Se aplică garoul elastic la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a brațului
b) Cu indexul mâinii stângi se palpează locul pentru puncție
c) Se dezinfecteaz ă locul puncției cu un tampon cu alcool sau tinctură de iod
d) Se cere bolnavului să închidă și să deschidă pumnul de câteva ori și să rămână cu el închis

23
e) Se fixează vena cu policele mâinii stângi la 4 -5 cm sub locul puncției, exercitând o ușoară
compresiune asupra țesuturilor vecine
f) Se fixează seringa cu gradațiile fiind în sus , acul atașat cu bizou în sus, în mâna dreapă între
police și restul degetelor se prinde cu acul traversând în ordine tegumentul în direcția oblică
g) Se schimbă direcția acului de 1 -2 cm în lumenul venei
h) Se controlează pătrunderea acului în venă prin aspirație cu seringa
i) Se continua tehnica în funcție de scopul funcției venoase
j) Se îndepărtează stază venoasă după executarea tehnicii prin desfacerea garoului și
desfacerea pumnului
k) Se aplică tamponul inhibat cu soluție dezinfectantă la locul de pătrundere al acului și se
retrage brusc acul
l) Se comprimă locul puncției 1 -3 minute, brațul fiind în direcți e verticală.
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
 Se face toaleta locală a tegumentului;
 Se schimbă lenjer ia dacă este murdară;
 Se asigură o poziție comodă în pat;
 Se supraveghează pacientul;
REORGANIZAREA LOCULUI:
 Se aruncă materialele de unică folosință
 Se curate instrumental folosit
ACCIDENTE ȘI INCIDENTE
 Hematom (prin infiltrarea sângelui în țesutul perive nos) – se retrage acul și se comprimă
locul puncției 1 -3 minute
 Străpungerea venei (perforarea peretelui opus) – se retrage acul în lumenul venei
 Amețeli, paloare, lipotimie – se întrerupe puncția, pacientul se așează în decubit dorsal fără
pernă, se anunț ă medicul.” (Îngrijirea Pacientului cu Angina pectorală, Valentin Coțofană,
pagina 24 -33, 2013)

24
CAPITOLUL II – ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA
PACIENTULUI CU ANGINA PECTORALĂ

Asistentul medical deține un rol foarte important în îngrijirea paciențiilor cu această boală.Acest rol
este reprezentat de aj utorul oferit unui bolnav să -și mențină sau să -și caștige sănătatea prin
îndeplinirea unor sarcini pe care le -ar fii îndeplinit singur.
Asistentul medical este obligat să noteze datele referitoare la puls , T.A, urină, edeme, diete, etc.El
trebuie să asigu re repausul pshic și fizic al pacientului.
Asistentul medical asigură și ajutorul medicului în timpul consultațieii dar și în timpul oricărei
intervenții, pentru a -l servi cu instrumentele și materiale de care are nevoie.
Asistenta v -a monotoriza funcții le vitale ale pacientului
 Se v-a măsura T.A, pulsul, temperatura, respirația
 Se v-a urmări pacientul dacă mănancă și se hidratează într -un mod normal
 Se v-a urmări pacientul dacă se mișcă și are o bună postură.
 Se v-a administra medicația prescrisă de medi c
 Se vor recolta probe pentru laborator
Asistenta v -a asista pacientul la orice examinare v -a fi supus( EKG, Radiografie, Ecograf)

25
TEHNICA NR. 1

Tehnica măsurării Tensiuni Arteriale
Definiție : Tensiunea exercitată de sângele circular asupra pereților arteriali constituie Tensiunea
Arterială
Scopul :Evaluarea funcție cardiovasculare
Locul de măsurare :
-Artera humerală
-Artera radială
Materiale necesare :
Tensiometrul este compus din:
-manșetă pleumatică
-tub de cauciuc,la capătul unui tub exis tă un manometru de presiune iar la celălalt tub o pară de
cauciuc prevăzută cu un prestub( robinet)
-stetoscopul este format din două brațe metalice prevăzute cu olive la capătul cărora se află o
capsulă prevăzută cu membrană
-pix de culoare roșie
-foaie d e temperatură
Pregătirea pshică și fizică a pacientului :
Pentru măsurarea T.A pacientul va fi în repaus pshic și fizic timp de 10 -15 minute, va fi așezat în
decubit dorsal,sau în fotoliu cu brațul sprijinit de el,brațul la care va fi măsurată T.A va fi de zbrăcat
complet ,se va așeza planșeta pleumatică la nivelul treimi inferioare a brațului ,mamometrul va fi
fixat pe suportul manșetei sau în lipsa acestuia pe o măsuță langa pacient,cu mana dreaptă se
închide robinetul perei de cauciuc și se pompează aer î n manșetă pana la dispariția pulsului la
nivelul arterei radială în acest moment se fixează capsula stetoscopului la nivelul plici cotului și cu
mana dreaptă se dă drumul ușor la aerul din manșetă ,prima undă pulsativă care se aude este
tensiuneasistolică, iar ultima undă pulsativă este diastolică.

26
TEHNICA NR. 2

MONTAREA CATETERULUI VENOS PERIFERIC (BRANULA)
Definiție :Cateter care se instalează într -o venă periferică pentru a facilita administrarea periodică a
medicamentelor în stare lichidă.
Scopul: adiministrarea medicamentelor în stare lichidă
Locul de elecție: la nivelul oricarei vene palpabile
Materiale necesare:
-branulă
-tampon îmbibat în alcool sabitar sau padurii alcolizate
-mănuși de consultație
-tăviță renală
-fixator de branulă
-mușama ș i aleză
-pernă tare elastică
Pregătirea pshică și fizică a pacientului:
Tehnica:După montarea garoului și efectuarea dezinfecției,cu branula fixată între degetele
police,arătător și mediu,se va pătrunde în plan oblic cu acul prin piele în lumenul
venei,str ăpungerea venei este marcată de apariția de sange la nivelul rezervorului de control.Din
acest moment se retrage ușor mandrenul și se înaintează cu branula în lumenul venei pănă la capăt.
-Se fixează branula pe tegument cu fixator de branulă
-După fixarea branulei se extrage mandrenul,după o prealabilă stază efectuată la varful branulei și
se atașează perfuzorul sau dopul optulator.
Accidente și incidente
-nepătrunderea în lumenul venei în acest caz soluția perfuzabilă va fi administrată perivenos
fapt care este marcat prin apariția unu edem la nivelul varfului branulei iar pacientul va
reclama durere sau usturime
-străpungerea peretelui posterior al vrnri este marcată de apariția hematomului
-îndoirea cateterului din cauză că a fost extras mandrenul prea mu lt.

27
TEHNICA NR. 3 (MĂSURAREA TEMPERATURII)
Definiție : Măsurarea temperaturii=Menținerea temperaturii în limite normale este o necesitate
a organismului de a păstra constant echilibrul dintre termogeneză și termoliza
Temperatura normală a corpului este 36 -37 grade Celsius
Locul de măsurare : -axilă
-caivtatea bucală
-plica inghinală
-rect
-vagin
Materiale necesare : -termometru
-recipient cu soluție dezinfectantă
Pregătirea pacientului : -pregătirea pshică și fizică
-se solicită consimțămantul
-se explică necesitatea procedurii
Tehnica : -se introdu ce termometrul în spirt sau în soluție de cloramină
-se scoate termometrul ți se sterge cu o compresă
-se poziționează în locul de măsurare
-se așteaptă pană cand nivelul de mercur crește
-se verifică nivelul de mercur și ce valoare indică ace sta
Măsurarea temperaturii in axilă : -se așează bonlavul în poziția decubit dorsal sau șezandă
,se ridică brațul pacientului și se șterge axilaprin tamponare ,se așează termometrul digital în centrul
axilei,se apropie brațul de trunchi cu antebra țul flectat pe suprafața anterioară a
trunchiului,termometrul se menține 10 minute( sau pană cand acesta sună ).Temperatura axilară
reprezintă temperatura externă a corpului,aceasta fiind cu 0,5 grade C mai joasă decat temperatura
internă
REZULTATE
36-37 grade C=Valoare normală
37-38 grade C=SUBFEBRILITATE
38-39 grade C=FEBRĂ MODERATĂ
39-40 grade C=FEBRĂ RIDICATĂ
Peste 40 grade C =HIPERPIERXIE

28
TEHNICA NR. 4 ( INJECȚIA INTRAMUSCUARĂ)
Definiție : Injecția intramusculară=Presupune introducerea unei substanțe medicamentoase în
țesutul muscular
Scop :- Terapeutic
Loc de elecție : -mușchi deltoid
-mușchiul dorsogluteal cadranul superior extern
-dreptul femural
Materiale necesare : -medicația prescrisă de medic
-seruri pentru dizolvare
-seringă și ac steril
-mănuși de unică folisință
-comprese sterile și alcool
Pregătirea pacientului : – se confirmă identitatea pacientului, se explică tehnica și necesitatea
acesteia, se obține consimțămantul și colaborarea acestuia
Pregătirea medicamentelor : – se verifică medicația, data expirării, colorația și aspectul, se
controlează integritatea am balajelor seingilor, acelor, data de expirare a sterilități, se desface fiola și
se trage în seringă doza indicată pentru administrare, se elimină aerul din seringă, se schimbă acul
Tehnica : Asistenta se spală pe maini se dexinfectează și îmbracă mănușile, stimulează zona de
injectare prin tapotări ușoare, șterge cu un tampon alcoolizat zona, fixează locul și injectează cu
acul în poziție de unghi de 90 grade perpendicular, aspira cu seringa pentru a verifica dacă nu s -a
pătruns într -un vas de sânge, dacă a pare sângele acul trebuie retras sau dus mai în profunzime, se
injectează substanța lent, după injectarea substanței se retrage acul printr -o mișcare bruscă în același
unghi de 90 de grade, se acoperă locul puncționarii cu un tampon alcoolizat, se masează ușor
pentru a ajuta dispersia medicamentului.
Accidente/Incidente
-Durere prin atingerez nervului sciatic
-Paralizie prin lezarea nervului sciatic
-Hematom prin lezarea unui vas
-Ruperea acului

29
II.1PREZENTAREA CAZULUI NUMĂRUL I
A) INTERVIU
1. Informații generale
 Numele și prenume: G. M.
 Vârsta : 75 de ani
 Starea civilă : Văduvă
 Copii : 3
 Profesia : Pensionar
 Localitatea de domiciliu : sat Cociu
 Diagnostic la internare : Alte infecții localizate ale pielii și țesutului celular subcutanat.Vene
varicoase ale membrelor infe rioare . Cardiopatie hipertensivă și ischemică.
 Data internării : 21.09.2019
2. Obișnuințe de viață
 Consumatoare de : Tutun și cafea
 Dietă / regim alimentar : nesănătos
 Alergii cunoscute : nu este alergică
3. Probleme de sănătate
 Antecedente medicale persona le: Alte infecții localizate ale pielii și țesutului celular
subcutanat.Vene varicoase ale membrelor inferioare.
 Antecedente heredocolaterale : fără importanță
 Motivele internării actuale : dureri retrosternale, anxietate și senzația morții iminente
 Istoric ul stării actuale
Pacientă în vârstă de 85 d e ani, prezintă de aproximativ 30 de minute dureri care sunt
localizate retrosternal și se răspândesc spre regiunea precordială cuprinând difuz regiunea
toracică anterioară. Pacienta indică durerea cu întreaga p almă, în plin stern și executarea de
mișcări de lateralitate.
Pacientul se internează prin serviciul de urgență cu semne clinice și simptome de angină
pectorală Prinzmetal
4. Examenul clinic general
 Tegumente și mucoase : uscate și normal colorate
 Greutat e: 95
 Înălțime : 1,63
 Țesut celular subcutanat normal reprezentat
 Sistem ganglioanar și limfatic : palpabil

30
 Aparat locomotor: integru morfofuncțiuonal
 Aparat respirator :
 Căi respiratorii superioare alterate
 Torace normal conformat, amplitudinea mișcărilor respiratorii egală
 Percuție : sonoritate pulmonară
 Auscultație: murmur vezicular prezent bilateral, fără raluri

 Aparat digestiv
 Abdomen normal conformat
 Fără Durere epigastrică
 Grețuri, vărsături
 Tranzit intestinal prezent
 Aparat uro -genital
 Rinichi ne palpabili
 Sistem nervos și organe de simț
 ROT – prezente bilateral
 RFM – prezente bilateral
5. Investigații
DATA ANALIZA
EFECTUATĂ REZULTATUL
OBȚINUT VALOAREA
NORMALĂ
21.09.2019 Grupă sanguină -A
pozitiv -10000 pozitiv 6000 -10000/mmc
Leucogramă -80% -70-90
Polinucleate -26,3 -50-90
Limfocite -35,2 -50-90
Hemoglobină -15g% -17-3gr%
Tip de coagulare -8

Examen sumar urină Albumină -absent
Pigmenți biliari –
absent

31
Fibrinogen 200-400 mg% 2,67 mg%

FUNCȚII VITALE:
Funcția vitală Valoare norma lă Valoare patologică
Tensiunea arterială 30/70 mmHg 145/95 mmHg
Respirație 16.18 r/min 21r/ min
Temperatură 36-37 grade C 36,5 grade C
Puls 60-80 p/ minut 58 p/ min

ELECTROCARDIOGRAMA (EKG)
Unda P Amplitudine 2,8 mm, durată 10 -13sec.
Interval PR/P Q 0,15-25 sec.
Unda Q Amplitudine frac. 18, durat – 0,8 sec.
Complex QRS 10-13 sec.
Interval QTc Peste 0,44 sec.
Unda T Amplitudine 14 mm , durată 40 sec.

6.Tratament medicamentos
MEDICAMENT MOD DE ADMINISTRARE ACȚIUNE TERAPEUTICĂ
AMLODIPINĂ 1 compri mat 5 MG X 1/ZI ANTIBIOTIC
MOXONIDIUM 1 comprimat 0,4MG X 1/ZI ANTIBIOTIC
PERINDOPRIL 1 comprimat 4 MG X 1/ZI ANTIBIOTIC

7.Epicri za și recomandări la externare
B) A naliza și interpretarea datelor
NEVOILE
FUNDAMENTALE MANIFESTĂRI DE
INDEPENDENȚĂ MANIFE STĂRI DE
DEPENDENȚĂ SURSA DE
DIFICULTATE
1.Nevoia de a respira și
a avea o bună circulație Respirație normală
-R-18/min
2.Nevoia de a bea și a Dentiție bună, floră Greață Dureri puternic e și

32
mânca bucală normal
modificată, mucoasă
bucală intergă Vărsături greață accentuată
Deshidratare
3.Nevoia de a elimina Urină și scaun normale Scaun intestinal
deficitar Vărsături și dureri
intense
4.Nevoia de a se mișca
și a păstra o bună
postură Deplasare normală Postură inadecvată,
deplasare deficitară Durere
Anxietate
5.Nevoia de a dormi, a
se odihni Somn suficient
cantitativ și calitativ Somn insuficient, slab
și calitativ și cantitativ
Insomnie
6.Nevoia de a se
îmbrăca și dezbrăca Fără dificultăți Dificilă, doar asistată Dureri și vârsta
înaintată
7.Nevoi a de a menține
tegumentele curate și
îngrijite Îngrijire personală la
nivel înalt Îngrijire personală
asistată
Dureri și infecții ale
pielii
8.Nevoia de a păstra
temperatura corpului în
limite normale Temperatură normală Temperatură ridicată Febră
9.Nevoia de a evita
pericolele Prevenirea oricărui
pericol
10.Nevoia de a
comunica Sociabilă Dificultăți în vorbire Lipsa danturii,
respirație dificitară
11.Nevoia de a se
recrea Mișcare recreativă Imposibilitatea
deplasării neasistată Dureri și vârstă
înaintată
12.Nevoia de a învăța Pacientul dorește să
afle informații noi Informații insuficiente
și greșite despre boala
sa Lipsă informații
C) PLANUL DE ÎNGRIJIRE
DATA DIAGNOSTIC
DE ÎNGRIJIRE OBIECTIVELE
DE ÎNGRIJIRE INTERVENȚII
APLICATE EVALUAREA
ÎNGRI JIRILOR
21.09.2019 Discomfort și
dureri în zona Pacientul să nu
prezinte dureri în Ajut pacientul în
timpul durerilor Dureri reduse

33
retrosternală și
toracică
anterioară zona retrosternală
și toracică
anterioară administrandu -i
tratamentul
medicamentos
prescris de medic ,
conform
diagnosticului
Sprijin moral
pacientul cu
indrumări și
sfaturi
23.09.2019 Îngrijirea
pacientului pentru
diminuarea
durerilor în zona
toracică Sprijin pacientul
în timpul
durerilor, precum
și stabilrea
poziției
pacientului pentru
a-i asigura un
minim efort ,
administrez
tratament
medicamentos Valori
nutriționale
revenite la normal
25.09.2019 Beneficierea
pacientului de
odihnă și somn
corespunzător Sfătuiesct
pacientul în
legătură cu
stabilirea
pozițiilor de somn
care să îl ajute s ă
se relaxeze
Administrez
perindopril 1
comprimat după
recomandarea
medicului Dureri diminuate,
pacientul se
odihnește
corespunzător

34
Externare și recomandări:
Pacienta în vârstă de 75 de ani a fost internată la Spitalul Orășenesc Beclean timp de 7 zile,
aceasta a venit la secția de urgențe în data de 21.09.2019, prezenta de aproximativ 30 de
minute dureri care sunt localizate retrosternal și se răspândesc spre regiunea precordială
cuprinând difuz regiunea toracică anterioară. Pacienta indică durerea cu întreaga palmă, în
plin stern și executarea de mișcări de lateralitate.
Pacientul a fost internat prin serviciul de urgență cu semne clinice și simptome de angină
pectorală Prinzmetal, acesta fiind externată 7 zile mai târziu. Cu tratament medicamentos,
acesta urmează să facă cât mai mult repaos, lipsit de consumul tutunului și al cafelei.
Recomandările pentru această pacientă ,este să se ferească de :
 Stres
 Temperaturi scăzute
 Fumat
 Consumul cafelei
 Evitarea grăsimilor
Precum și respectarea sfaturilor m edicului în timpul internării și în urma externării
3.2 PREZENTAREA CAZULUI NUMĂRUL II
A) INTERVIU
1. Informații generale
 Numele și prenume: A. D.
 Vârsta: 25 de ani
 Starea civilă : căsătorită
 Copii : 0
 Profesia: vânzător comercial
 Localitatea de domiciliu : sat. Chiuza
 Diagnostic la internare : Ulcerație post -traumatică gambă dr. Pseudartroză humerus superior
stg. , operată imobilizată(interpoziție musculară). HTA severă
 Data internării : 15.10.2019
2. Obișnuințe de viață
 Consumatoare de : alcool și tutun
 Dietă / regim alimentar : Masticație și deglutiție fiziologice; Preferă:fructe ; mese
dezechilibrate
 Alergii cunoscute : nu este alergică
3. Probleme de sănătate

35
 Antecedente medicale personale : ulcerație post -traumatică
 Antecedente heredocolaterale : fără impo rtanță
 Motivele internării actuale : durere puternică în zona umărului stâng și de -a lungul
membrului superior stâng pe marginea cubitală până spreultimele 2 degete. Palpitații intense
.
 Istoricul stării actuale
Pacienta în vârstă de 25 de ani se prezintă l a Spitalul Orășenesc din Beclean la urgențe cu dureri
puternice de aproximativ 40 de minute, aceasta având palpitații în același timp, după un efort
prelungit, aceasta prezentând durerea ca o “bandă prea strânsă”. Acesta a prezentat dureri în braț,
gât, m axilar, umăr și spate, amețeli, oboseală dificultăți de respirație.
Pacientul se internează prin serviciul de urgență cu semne clinice și simptome de angină pectorală
stabilă .
4. Examenul clinic general
 Tegumente și mucoase : umede și normal colorate
 Greu tate: 80 de kg
 Înălțime: 1,60
 Țesut celular subcutanat normal reprezentat
 Sistem ganglioanar și limfatic nepalpabil
 Aparat locomotor integru morfofuncțiuonal
 Aparat respirator
 Căi respiratorii superioare normale
 Torace normal conformat, amplitudinea mișcă rilor respiratorii egală
 Percuție : sonoritate pulmonară
 Auscultație: murmur vezicular prezent bilateral, fără raluri
 Aparat digestiv :
 Abdomen normal
 Tranzit intestinal excesiv
 Dureri abdominale acute
 Aparat uro -genital :
 Rinichi nepalpabili
 Micțiuni fiziol ogiceem ganglionar limfatic : nepalpabil
 Sistem nervos și organe de simț
 ROT – prezente bilateral
 RFM – prezente bilateral

36
5. Investigații
DATA ANALIZA
EFECTUATĂ REZULTATUL
OBȚINUT VALOAREA
NORMALĂ
15.10.2019 Grupă sanguină -A
pozitiv -10000 pozitiv 6000 -10000/mmc
Leucogramă -80% -70-90
Polinucleate -26,3 -50-90
Limfocite -35,2 -50-90
Hemoglobină -15g% -17-3gr%
Tip de coagulare -8

Examen sumar urină Albumină -absent
Pigmenți biliari –
absent

Funcții vitale
Funcția vitală Valoare normală Valoare patologică
Tensiune arterială 30/70 mmHg 160/120 mmHg
Respirație 16-18 r/min 14 r/min
Temperatură 36-37 grade C 36,8 grade C
Puls 60-80 p/min 58 p/min

6.Tratamente
MEDICAMENT MOD DE ADMINISTRARE ACȚIUNE TERAPEUTICĂ
NITROGLICERINĂ 1 tabletă 5 MG X 1/ZI ANTIBIOTIC
IZOKET 1 tabletă 4MG X 1/ZI ANTIBIOTIC
VISKEN 1 tabletă 5 MG X 3/ZI ANTIBIOTIC
Diagnostic nursing:
 Dureri dureri în braț, gât, maxilar, umăr și spate, amețeli, oboseală dificultăți de respirație
 Somn/ odihnă insuficientă, din cauza durerilor intensive
 Scaun prezent însă în formă minimală
 Alterarea mobilității fizice din cauza durerilor și a deshidratării

37
 Tranzit intestinal deficitar.
 Senzații de balonare
 Dureri abdominale
 Eructații
 Intoleranțe de alimente grase

7.Epicri za și recom andări la externare
B) A naliza și interpretarea datelor
NEVOILE
FUNDAMENTALE MANIFESTĂRI DE
INDEPENDENȚĂ MANIFESTĂRI DE
DEPENDENȚĂ SURSA DE
DIFICULTATE
1.Nevoia de a respira și
a avea o bună circulație Respirație normală
-R-20/min Dificultăți în respiraț ie Efort
2.Nevoia de a bea și a
mânca Dentiție bună, floră
bucală normal
modificată, mucoasă
bucală intergă Lipsa poftei de
mâncare Dureri intense
3.Nevoia de a elimina Urină și scaun normale Scaun în exces Dureri abdominale
4.Nevoia de a se mișca
și a păstra o bună
postură Mers normal
standardelor Deplasare îngreunată Dureri
5.Nevoia de a dormi, a
se odihni Somn suficient
cantitativ și calitativ Insomnii Durere
6.Nevoia de a se
îmbrăca și dezbrăca Fără dificultăți Dificilă Durere
7.Nevoia de a menține
tegumentele curate și
îngrijite Igienă personală
riguroasă Igienă persoanlă
precară Durere
9.Nevoia de a evita
pericolele Pericole evitate Evitarea în mod
inconștient al
pericolelor Consum de alcool,
neatenția, mese
dezechilibrate
10.Nevoia de a
comunica Comunică normal,
coerent și cu Comunicare dificilă
din cauza durerilor Durere

38
discernământ intense
12.Nevoia de a se
recrea Mișcare zilnică de
recreere Imposibilitatea
deplasării de durată Dureri în timpul
efortului fizic
13.Nevoia de a învăța Pacientul dorește să
afle informații noi Pacient dezinformat în
legătură cu
diagnosticul și cauzele
acestuia Lipsă de informații
C) PLANUL DE ÎNGRIJIRE
DATA DIAGNOSTIC
DE ÎNGRIJIRE OBIECTIVELE
DE ÎNGRIJIRE INTERVENȚII
APLICATE EVALUAREA
ÎNGRIJIRILOR
15.10.2019 Dureri intensive
în zona umărului
stâng și a
membrului
superior stâng Pacientul să scape
de durerea din
zona umărului
stâng și a
membrului
superior stâng Asigur repaus
fizic al
pacientului,
Administrez
tratamentul
medicamentos
prescris de medic Dureri reduse
17.10.2019 Îngrijirea
pacientului pentru
diminuarea
durerilor din zona
umărului stâng și
a membrului
superior stâng Aplic tratament
medicamentos și
mă asigur ca
starea lui de
sănătate să se
amelioreze Dureri reduse
20.10.2019 Beneficierea
pacientului de
odihnă și somn
corespunzător Administrez
tratamentul
medicamentos la
sfatul și
prescripția
medicului,
Încurajez și
sprijin moral
pacientul. Dureri diminuate,
pacientul se
odihnește
corespunzător

39

Externare și recomandări:
Pacienta în vârs tă de 25 de ani care prezenta la Spitalul Orășenesc din Beclean la urgențe cu dureri
puternice de aproximativ 40 de minute, aceasta având palpitații în același timp, după un efort
prelungit, aceasta prezentând durerea ca o “bandă prea strânsă”. Acesta a p rezentat dureri în braț,
gât, maxilar, umăr și spate, amețeli, oboseală dificultăți de respirație. Având ca diagnostic nursing
 Dureri dureri în braț, gât, maxilar, umăr și spate, amețeli, oboseală dificultăți de respirație
 Somn/ odihnă insuficientă, din cauza durerilor intensive
 Scaun prezent însă în formă minimală
 Alterarea mobilității fizice din cauza durerilor și a deshidratării
 Tranzit intestinal deficitar.
 Senzații de balonare
 Dureri abdominale
 Eructații
 Intoleranțe de alimente grase
Pacienta car e s-a internat prin serviciul de urgență cu semne clinice și simptome de angină
pectorală stabilă, a fost externată 5 zile mai târziu, prezentând ameliorări puternice atât în ceea ce
privește greutatea, stările de vomă și durerile abdominale acestea înce tând iar scaunul revenind la
normal. În ceea ce privește durerile care prezentau simptome de angină pectorală stabilă au încetat
prin tratament impus de medic, astfel că aceasta a fost externată 5 zile mai târziu cu stare foarte
bună.
Recomandările sunt : Să se ferească de:
 exercițiile fizice făcute în mod exagerat ,
 stres,
 tutun,
 alcool,
 temperaturi scăzute,
 mese grele,
Să aibă în vedere monitorizarea si controlul altor conditii de sanatate, cum ar fi hipertensiunea
arteriala, colesterolul ridicat si dia betul zaharat. Să aibă o alimentatie sanatoasa si mentinerea unei
greutati optime și să respecte toate sfaturile pe care medical i le -a dat în timpul internării și după
externare.

40
EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE

Pacienții au fost sfătuiți atât în timpul int ernării cât și după externare să păstreze următoarele
obiceiuri pentru a -și păstra sănătatea și a se proteja în ceea ce privește angina pectorală:
 Consumarea în mod cantitativ redus a cării roșii (este indicată minimizarea cantității aceasta
fiind bogată î n grăsimi saturate care pot crește valorile serice ale colesterolului)
 Consumul fructelor și legumelor maximizat
 Alegerea produselor lactate degresate sau cu un conținut scăzut în grăsimi, deoarece
produsele lactate sunt bogate în potasiu, care în urma unu i studiu, reduce riscul de accident
vascular cerebral
 Alegerea alimentelor bogate în fibre dietetice recum fructele, legumele si cerealele integrale
sunt satioase, asa ca ajuta ca pecienții să se simtă sătui pentru un timp mai indelungat.
Fibrele solubile , care se gasesc in fasolea boabe, mazare, fulgii de ovaz, mere, fructele
citrice, orz si taratele de psyllium pot sa ajute la scaderea nivelurilor colesterolului.
 Scăderea dramatică a gramajului sari, sau chiar înlocuirea de tot a acesteia deoarece sarea
produce retentia de lichide in organism, lucru care creste tensiunea arteriala si care poate
agrava angina pectorala (acea senzatie dedurere in piept sau junghi in piept, resimtita uneori
ca o presiune in piept).
 Respectarea tratamentului impus de medic
 Limitarea sportului intensiv
 Încetarea fumatului a consumului de alcool sau a cafelei
 Protejarea în fața stresului
 Mese regulate și un stil de viață sănătos

41
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Scopul acestui tratament este de a trata angina pectorală fie ea ang ină pectorală stabilă, instabilă
sau de tip Prinzmetal, indiferent de stadiul acesteia, ne dorim eradicarea semnelor și simtomelor și
tratatrea tuturor pacienților în vederea stabilirii diagnosticului, internarea acestora în vederea
îmbunătățirii stării de sănătate a pacienților cu minimul de efecte adverse medicamentoase și
scăderea oricărei tulpini ale acestei afecțiuni.
Recomandarea mea este ca toate persoanele care au aceste simtome, și prezintă actorii principali ai
aceste afecțiuni fie că este vorba d espre durere in piept d urere în braț, gât, maxilar, umăr sau spat e
amețeli ,oboseală, dificultăți de respirație, transpirații, g reață , efort( când faci exerciții fizice sau
urci scările sau dacă apare chiar și în repaus. Indifferent dacă e pisodul este neaș teptat ,stări de vertij ,
dureri abdominale , să se prezinte în fața unui medic de specialitate în vederea tratării afecțiunilor
împiedicând agravarea acestora.
De asemenea recomand ca persoanele care dețin deja simtomele fiind diagnosticați cu angină
pecto rală, să urmeze un tratament pentru combaterea acest uia, precum și să își f ormeze un stil de
viață sănătos, să se ferească de stres, alcool, tutun, exerciții fizice realizate în mod exagerat și
alcătuirea unui program benefic pentru corpul fiecărui pacient .

42
BIBLIOGRAFIE
1. Corelațiile dintre ischemia miocardică aritmogenă, extinderea leziunilor coronariene
și tulburările contractilității miocardice, la pacienții cu angină pectorală stabilă, pag.
2, L.Chiriac,2008
2. Urgentele medico -chirurgicale:sintez e, Lucretia Titirca, pag.78 -79-82-84, 2006
3. Angina pectorala stabila -Protocol clinic National, Ministerul Sănătății al Republicii
Moldova, pag.7 -8, 2017
4. Angina pectorală – cauze, simptome și tratament Articol scris de Dr. Liudmila
Frunza, 2019)
5. Protocol cli nic instituțional -Angina pectorală stabilă -M. Popovici, pag. 1, 2011
6. Prof. Dr. Dragoș Vinereanu GHID DE MANAGEMENT AL ANGINEI
PECTORALE STABILE,pag.6 -8, 2004
7. National Institute of Health, National Heart, Lung, and Blood Institute –
https://www.nhlbi.nih.gov/health -topics/angina
8. (https://www.medlife.ro/glosar -medical/afectiuni -medicale/infarct -miocardic -acut-
cauze -simptome -tratament , site official Medlife –Infarct miocardic acut
9. Tulburarile de ritm/conducere – https://www.clinicco.ro/tulburarile -de-ritm-
conducer e
10. Particularități ale insuficienței cardiace cu funcție sistolică păstrată a ventriculului
stâng , Florin Anton, pag. 302, 2015
11. Îngrijirea Pacientului cu Angina pectorală, Valentin Coțofană, pagina 24 -33, 2013)

43
CUPRINS:

ARGUMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 3
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 5
CAPITOLUL I – PREZENTAREA GENERALĂ A AFECȚIUNII DE ANGINĂ PECTORALĂ …………………….. 7
I.1- DEFINIREA ANGINEI PECTORALE : ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 7
I.2 CLASIFICARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 8
I.3-EPIDEMIOLOGIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 10
I.4-ETIOLOGIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 11
I.5 SIMPTOME ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 13
I.6- DIAGNOSTIC CLINIC ȘI PARACLINIC ………………………….. ………………………….. ………………………… 14
I.7- COMPLICA ȚII, EV OLUȚIE ȘI PROGNOSTIC ………………………….. ………………………….. ………………. 16
I.8 TRATAMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 20
CAPITOLUL II – ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU ANGINA
PECTORALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 24
EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 40
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 41
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 42