1. Introducere ………………………………………………………………………………………………………………. 2 2…. [612480]

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
Facultatea de Cibernetic ă, Statistic ă și Informatic ă Economic ă

Student: [anonimizat]: 1092

Bucure ști
2015

1
Cuprins

1. Introducere ………………………………………………………………………………………………………………. 2
2. Re țelele de socializare ………………………………………………………………………………………………. 3
2.1 Facebook ………………………………………………………………………………………………………….. 3
2.2 Twitter ……………………………………………………………………………………………………………… 6
3. Analiza re țelelor de socializare ……………………………………………………………………………………… 7
4. Profilul tinerilor în cadrul re țelelor de socializare ………………………………………………………….. 10
5. Concluzii ………………………………………………………………………………………………………………….. 13
6. Bibliografie ………………………………………………………………………………………………………………. 13

2
1. Introducere

Comunicarea a fost mereu esen țial ă în evolu ția speciei umane, aceasta fiind perfec ționat ă
de secole prin efortul lingvi știlor, sociologilor și chiar al maselor de oameni. Secolul XX a adus
îns ă o explozie a comunica ției, iar în 2015 ne putem bucura de telefonie mobil ă, email, re țele de
socializare, conectare wireless și mai mult, avem acces la toate acestea în majoritatea zone lor
populate ale Globului.
Tinerii au fost cei mai deschi și la noile tehnologii, iar majoritatea celor ce tr ăiesc în
mediul urban au telefon mobil, computer conectat la internet, adres ă de email, cont pe o re țea de
socializare și folosesc din ce în ce mai mult aceste unelte pentru a p ăstra leg ătura cu rudele și
prietenii. Avem la dispozi ție computere desktop, laptopuri, smartphone-uri, televizoare
inteligente, console de jocuri, toate conectate la Internet care ne ajut ă s ă ne inform ăm, s ă
interac țion ăm și s ă comunic ăm f ără s ă ne întâlnim fizic cu alte persoane.
Re țelele de socializare pun gratuit la dispozi ția utilizatorilor pe care îi au unelte prin care
ei î și pot g ăsi vechi prieteni sau î și pot face și noi cuno știn țe, posibilitatea de a ține leg ătura cu
lista de contacte prin mesaje scrise, fotografii sau filmule țe.
Tinerii sunt cei mai prezen ți în astfel de re țele, unii dintre ei etalând liste de prieteni
impresionante, uneori chiar de ordinul miilor de persoane, aceast ă list ă a devenit printre
„cunosc ători” un adev ărat statut social.
Pentru a reu și s ă definim corect termenul de re țea social ă trebuie s ă privim dincolo de o
simpl ă al ăturare a celor doi termeni, re țea , respectiv social . Când ne referim la re țea , suntem
înclina ți a ne gândi la massmedia în sensul consacrat, de furnizare de con ținut și anun țuri. Îns ă,
în cazul de fa ță , re țelele sociale sunt mai mult decât atât, ele reprezint ă suportul cre ării unor
re țele, reale platforme de interac țiune.
Defini țiile re țelei sociale pot fi numeroase, în func ție de facilit ățile oferite de fiecare
dintre acestea:

Interac țiune social ă care, prin intermediul unor tehnologii web se transform ă într-un
dialog interactiv între utilizatori. Între ace știa se produce nu numai o partajare de
impresii, opinii, ci și de con ținut audio, video ori text.

Instrument de marketing , adresat publicului țint ă, folosit în scopul cre șterii vizibilit ății
unei companii.

Modalitate de comunicare și de constituire a unor grupuri care împ ărt ăș esc interese
comune. Interac țiunea se produce în timp real, între persoane care pot fi în orice parte a
Pământului, fapt care cre ște valoarea intrinsec ă a unui astfel de grup. Fiecare utilizator
poate avea o defini ție proprie, adaptat ă uneia dintre principalele func ții ale platformelor
social-media, și anume:
 publicare
 partajare
 discu ții
 marketing

3
 realizare de evenimente
 grupuri
 jocuri
2. Re țelele de socializare

Re țelele sociale ofer ă posibilitatea interconexiunii dintre oameni care împ ărt ăș esc
interese, preocup ări similare. Deseori, o persoan ă nu se limiteaz ă în a folosi un singur instrument
social media și, în aceast ă categorie intr ă și firmele ori institu țiile. Nevoia de a fi cât mai bine
informat, vizibil ori competitiv dirijeaz ă c ătre alegerea mai multor platforme social media ce
completeaz ă cerin țele individului.
A analiza punctele forte ale tipurilor de platforme social media , a urm ări tendin țele de
dezvoltare ulterioar ă, dar a fi și atent la posibilele riscuri pe care le implic ă, reprezint ă cheia
succesului în alegerea unei variante potrivite.
În continuare vor fi analizate cele mai importante și utilizate retele de socializare de c ătre
tineri în anul 2015 precum și serviciile oferite de acestea.
2.1 Facebook
În anul 2003, Mark Zuckerberg, student la Harvard, al ături de al ți 4 colegi au inventat un
site care con ținea fotografii, dedicat studen ților. Acesta a fost predecesorul Facebook, denumit
Facemash. Dup ă închiderea acestui site de c ătre administra ția de la Harvard din motive de
confiden țialitate, Zuckerberg a scris un alt cod pentru un alt site, Thefac ebook. Acesta a devenit
actualul Facebook. Având un real succes, grupul țint ă s-a extins c ătre alte universit ăți din Statele
Unite și, începând cu anul 2006, re țeaua a devenit accesibil ă oric ărui utilizator cu vârsta peste 13
ani și cu o adres ă valid ă de email.
În prezent, publicul țint ă este reprezentat de :
– companii (cu peste 1 miliard de utilizatori activi)
– statul (guvernele și institu țiile publice)
– societatea în ansamblul s ău (sunt implicate toate mediile sociale, acoperind toate
categoriile de vârst ă și ocupa ții din toat ă lumea)
Unul dintre motivele pentru care Facebook s-a distan țat de alte platforme de social media
și a atras atât de mul ți utilizatori este inovatia. Prin intermediul interfe ței pentru programarea
aplica țiilor (API –Application Programming Interface) a ap ărut posibilitatea construirii unor
aplica ții care s ă foloseasc ă conexiunile sociale deja existente, precum și informa țiile din profil
pentru ca utilizatorii s ă poat ă primi mesaje personalizate din partea dezvolt ătorilor de aplica ții.
Este o metod ă prin care dezvolt ătorii primesc feedback de la utilizatori: monitorizarea
updateurilor, mesajele recep ționate pozitiv ori, dimpotriv ă, a celor ignorate.
O alt ă idee inovativ ă a reprezentat-o op țiunea Like , preluat ă și de platforma Twitter, prin
Tweet și Google prin +1 .

4
Variatele aplica ții ale Facebook readuc zilnic, pe site, aproximativ jum ătate dintre
utilizatori, performan ță cu adev ărat notabil ă comparativ cu prezen ța activ ă a utilizatorilor de alte
platforme. Acestea ofer ă urm ătoarele servicii utlizatorilor s ăi:

Divertisment:
– promovare artistic ă (Profil Band) – peste 2 milioane de utilizatori î și promoveaz ă
muzica prin intermediul acestei aplica ții. Din aceea și categorie fac parte și aplica țiile
ONErpm, SoundCloud.
– filme (Flixster) – permite vizualizarea aprecierilor legate de cele mai populare filme
– felicit ări, mesaje predefinite pentru diverse ocazii sunt oferite prin aplica ția
Someecards
– Where I've Been – aplica ție dezvoltat ă printr-un site dedicat c ălătoriilor
– jocuri online

Social:
– cauze (Causes ) – cum esen ța lumii Facebook este societatea, aceast ă aplica ție este
dedicat ă suporterilor unor cauze, prin dona ții sau semnarea de peti ții (protec ția
animalelor, persoane cu handicap, grupuri minoritare, politice etc).

Fotografii și materiale video:
– editare de imagini – Aviary, PiZap
– partajare de fotografii – Picasa Uploader
– partajare de materiale video – SocialCam (aplica ție iOS și Android)
– chat video – FB + Skype Video Call

Securitate:
– protec ție și scanare – BitDefender Safego, Norton Safe Web
– control parental – Monitor Minor

Utilitare:
– crearea de aplica ții pe propria pagin ă – App Builder este un mod gratuit și extrem de
facil de a realiza interviuri cu prietenii, sondaje, albume etc.
– comer ț și concursuri – Ecwid și IFrapp ofer ă posibilitatea de a comercializa bunuri
și servicii, de a organiza concursuri, expozi ții etc
– bloguri – NetworkedBlogs
– software – PDF-converter – primul convertor online al documentelor PDF în
document editabil Word.
Platforma Facebook g ăzduie ște în acest moment mai mult de jum ătate de milion de
aplica ții, iar aproximativ 150 de milioane de useri acceseaz ă platforma de pe dispozitive mobile.
Gradul de accesibilitate deosebit de crescut va impulsiona dezvolt atorii s ă creeze noi și noi
aplica ții care s ă men țin ă fidelitatea utilizatorilor.

5
 Avantajele utiliz ării re țelei de socializare Facebook
Dintre avantajele acestei re țele de socializare, enumer ăm:

accesibilitate: este gratuit si ofer ă multiple modalit ăți de comunicare online: mesaje,
bloguri, materiale audio și video dar și comunicarea cu persoane din orice parte a
Pământului.

implica ții sociale: re țea de prieteni (familie, reluarea leg ăturilor cu vechi cuno știn țe, sau
crearea de noi rela ții ori atragerea de sus țin ători); asocierea unor persoane care împ ărt ăș esc
acelea și preocup ări, opinii; participarea la evenimente sau realiz ări importante din via ța
prietenilor; exprimarea opiniilor și primirea de feedback; ini țierea unor ac țiuni comune (întâlniri,
demonstra ții, mar șuri etc)

confiden țialitate: accesul la datele personale și la activitatea desf ăș urat ă pe Facebook
pot fi restric ționate dac ă utilizatorul dore ște;

activit ăți de marketing: derularea campaniilor; publicitate; feedback de la consumatori;
formarea imaginii de marc ă;

vizibilitate: conturi oficiale ale institu țiilor de stat ori private prin intermediul c ărora
comunic ă cu publicul lor țint ă;

 Dezavantajele utiliz ării re țelei de socializare Facebook
Dintre dezavantajele acestei re țele de socializare, enumer ăm:

impact la nivel personal: dependen ța induce pierderea contactului cu via ța social ă real ă
și, implicit, destr ămarea leg ăturilor care nu implic ă utilizarea spa țiului virtual; sc ăderea
performan țelor școlare în rândul tinerilor; contactul cu persoane r ău-inten ționate, care pot
determina st ări conflictuale, ceea ce poate pune în primejdie echilibrul emo țional al
anumitor persoane (de regul ă, din rândul tinerilor); fiind un spa țiu public, exist ă pericolul
folosirii activit ății pe Facebook împotriva utilizatorului (fapt des întâlnit mai ales în cazul
persoanelor publice);

influen ță : crearea unor grupuri ce promoveaz ă mesaje discriminatorii sau
extremiste, în scopul influen ță rii și coopt ării de noi membri fiind o platform ă atât de puternic ă,
Facebook induce un monopol care afecteaz ă în primul rând companiile care sunt nevoite s ă adere
acesteia, pe principiul: Dac ă nu e ști pe Facebook, nu exi ști!

securitate: falsa identitate prin posibilitatea post ării unor date ireale care induc în
eroare sau, mai mult, furtul de identitate; datele personale, oda t ă devenite publice pot fi utilizate
în scopul urm ăririi respectivului utilizator, f ără voia sa; cu cât sunt mai multe date personale
afi șate, cu atât cre ște pericolul ca acestea s ă fie folosite de c ătre crackeri în scopul spargerii
conturilor bancare, email sau PayPal; atacurile hackerilor în scopul r ăspândirii de malware (soft-
uri mali țioase). Acestea pot fi declan șate printr-un singur click pe un link.
În concluzie, poten țialul utilizator de Facebook trebuie s ă cânt ăreasc ă cu aten ție
beneficiile versus dezavantajele acestei platforme și, mai ales, să fie bine informat asupra
acestora, a șa încât poten țialele pericole s ă fie diminuate pe cât este posibil .

6
2.2 Twitter

Twitter a fost creat în anul 2006, printre fondatori num ărându-se și Jack Dorsey, actualul
pre ședinte și autorul primului mesaj de acest tip, mesaj denumit ini țial twttr . Termenul de twitter
înseamn ă ciripitul păsărilor și define ște ideea de baz ă a platformei: mesaje scurte, cu o lungime
de maxim 140 de caractere. Scopul era acela de a comunica prin me saje scurte cu un grup de
oameni. Similar re țelei Facebook, și Twitter a pornit ini țial ca un proiect destinat unui grup
restrâns de oameni, sub forma unui serviciu intern dedicat angaja ților firmei Odeo, o firm ă de
podcasting fondat ă de c ătre doi dintre ini țiatorii platformei Twitter.
În anul 2007 este fondat ă compania Twitter, al c ărei pre ședinte este Jack Dorsey. Twitter
este un hibrid, îmbinând atât caracteristicile unei re țele sociale, cât și cele ale unui site de micro-
blogging, permi țând utilizatorilor s ăi s ă transmită informa ții, s ă comenteze diverse evenimente și
să aduc ă în aten ția celorlal ți utilizatori un anumit con ținut video sau audio.
În prezent, publicul țint ă este reprezentat de :
– companii ( dezvoltarea afacerii prin promovarea diferitelor anun țuri)
– statul ( institu țiile publice creeaz ă și men țin leg ături atât între ele cât și cu publicul lor
țint ă)
– societatea ( zilnic, milioane de oameni folosesc Twitter pentru a împ ărt ăș i opinii, a
face schimb de idei și a fi la curent cu nout ățile din aria lor de interes)
În ceea ce prive ște servciile oferite de re țeaua de socializare Twitter putem spune c ă
avem o gam ă destul de variat ă de dispozitive și aplica ții dezvoltate pe trei mari segmente:

smartphone: Iphone, Android, Windows Phone, Nokia, Blackberry 7, Blackberry
10; distribuirea de fotografii, mesaje, acces rapid la nout ăți;

tablete: iPad, Twitter for Windows 8, tablete cu sistem de operare Android:
afi șarea de fotografii, materiale video, articole, posibilit ăți avansate de c ăutare,
crearea de liste;

platforme tip Desktop: Mac, Windows 8 cu acelea și facilit ăți de partajare de
con ținut audio, video sau text și acces la informa ții. Din aceast ă categorie face
parte o aplica ție cu aspectul extrem de ergonomic, TweetDeck, care permite
personalizarea cronologiei activit ății pe Twitter (Timeline), gestionarea listelor cu
muzica preferat ă, op țiuni de c ăutare, filtre, precum și administrarea mai multor
conturi.

 Avantajele utiliz ării re țelei de socializare Twitter

Dintre avantajele acestei re țele de socializare, amintim urm ătoarele:

Accesibilitate: este gratuit; vitez ă mare de comunicare; informa ția se partajeaz ă cu
prietenii, familia și grupurile de interes;

Marketing: conectare cu pia ța; urm ărirea activit ății concuren ței și adaptarea ulterioar ă a
strategiei de marketing; contact cu clien ții și poten țialii clien ți;

7

Vizibilitate: post ările pot fi integrate și pe alte platforme, precum Facebook sau
MySpace, a șa încât ele s ă apar ă în timp real și pe conturile respective companiile sau
institu țiile pot fi în permanent contact cu nout ățile care le pot influen ța activitatea;

Securitate: exist ă o permanent ă monitorizare în ceea ce prive ște activitatea pe Twitter în
scopul elimin ării activit ăților ilegale care ar putea fi diseminate prin intermediul re țelei.

 Dezavantajele utilizarii retelei de socializare Twitter
Dintre dezavantajele acestei re țele de socializare, enumer ăm urm ătoarele:

Securitate: falsa identitate; spam-ul: una dintre problemele Twitter o repre zint ă num ăr
mare de mesaje nesolicitate cu care se confrunt ă utilizatorul care este astfel nevoit s ă
depun ă suficient efort pentru a le filtra; contactul cu persoane ca re folosesc informa țiile
personale ale utilizatorului în scopuri ilicite;

Rela ția cu cei care urm ăresc activitatea utilizatorului (Followers ): un num ăr mare de
followers poate deveni, în timp, una dintre cauzele de pierdere a concentr ării
utilizatorului asupra scopului existen ței sale pe Twitter. Ideal ă ar fi o sortare drastic ă a
partenerilor de discu ții; num ărul de followers nu reprezint ă num ărul real al persoanelor
care au cu adev ărat o implicare în via ța și activitatea utilizatorului; deseori func ționeaz ă
principiul reciprocit ății, f ără vreo alt ă semnifica ție personal ă; dimensiunea limitat ă a
mesajelor; nivelul ridicat de accesibilitate poate afecta uti lizatorul care va neglija
preocup ările din via ța real ă în favoarea urm ăririi activit ății de pe Twitter.
3. Analiza re țelelor de socializare

Perioada în care o persoan ă accept ă să fie parte a unui grup pentru a- și reg ăsi fo știi colegi
de școal ă pare atât de îndep ărtat ă acum, când preferin țele utilizatorilor au devenit din ce în ce
mai specifice. Dezvoltarea fulminant ă a World Wide Web-ului a deschis noi oportunit ăți de
dezvoltare pentru social media.
Se implementeaz ă noi și noi aplica ții, menite s ă r ăspund ă într-un mod cât mai adecvat
cerin țelor. Dorin ța de a împ ărt ăș i și de a discuta pe marginea a diverse subiecte au creat
premisele perfecte pentru dezvolt ători. A șa se explic ă popularitatea în plin ă cre ștere a re țelei
Facebook care a implementat sute de mii de aplica ții.
Din punct de vedere al regiunilor de interes, Facebook s-a impus în St atele Unite ale
Americii și Europa, urmat ă fiind de LinkedIn și Twitter.
China și Rusia folosesc în continuare re țelele Qzone, V Kontakte și Odnoklassniki, ceea
ce înseamn ă, raportat la popula ție, un num ăr semnificativ de utilizatori.

8
Figura 1: Topul celor mai folosite re țe1e sociale în anul 2014*

*conform Google Trends for Websites
În Europa, preferin țele utilizatorilor sunt împ ărțite între Est (unde lideri sunt V Kontakte
și Odnoklassniki) și Vest, unde domin ă Facebook. Suprema ția celor dou ă platforme din Est este
sus ținut ă de aproximativ 60 de milioane de utilizatori din Rusia, Ucraina și Belarus.
În acest moment se poate afirma faptul c ă asist ăm la apari ția concuren ței în lupta pentru
renume și atragerea a cât mai mul ți utilizatori.
În condi țiile în care 85% din popula ția lumii are acces la mediul online, social media este
utilizat ă în propor ție de aproximativ un sfert dintre ace știa, iar re țelele sociale sunt folosite în
propor ție de trei sferturi.
Inova ția și capacitatea de a anticipa nevoile utilizatorilor au reprezenta t chei ale
succesului pentru re țeaua social ă Google+ care a reu șit s ă atrag ă în iunie 2005 nu mai pu țin de
25 de milioane de vizitatori unici în decurs de doar patru s ăpt ămâni.
Din punct de vedere al popularit ății, se remarc ă un interes crescut pentru site-urile de
social media precum Facebook, Twitter, YouTube, LinkedIn, Instagram, Pinterest și Google+.

9

Figura 2: Re țelele sociale cu cel mai mare num ăr de utilizatori activi
(milioane), la nivelul lunii iunie 2014*

* Sursa: http://www.statista.com
Facebook continu ă să fie lider cu un num ăr de peste 1 miliard de conturi active, urmat la
relativ ă distan ță de re țeaua social ă asiatic ă QZone și Google+, LinkedIn și Twitter.
În România
Anul 2012 a reprezentat momentul de cre ștere spectaculoas ă a popularit ății re țelei de
socializare Facebook în România, num ărul utilizatorilor dublându-se și dep ăș ind astfel cifra de 5
milioane. Tot în aceast ă perioad ă a fost înregistrat ă cea mai mare cre ștere a num ărului de pagini
române ști create (15.600).
Potrivit datelor Facebrands, ca repartizare geografic ă, în anul 2014, în Bucure ști sunt cele
mai multe conturi înregistrate (1.480.640), urmat de Cluj-Napoca (260.040), Ti mi șoara
(260.000) și Ia și (260.000).
Statistica lunii iulie 2014 arat ă c ă exist ă un num ăr de 25.584 pagini române ști, create pe
Facebook, specificul acestora ar ătând un interes crescut al românilor c ătre afaceri, art ă și
sănătate.
Figura 3: Domenii de interes

10
În anul 2015 principalele re țele de socializare în topul preferin țelor românilor sunt dup ă
cum urmeaz ă:
Figura 4: Re țelele sociale în România (Aprilie 2015)

Un salt important este f ăcut de c ătre Instagram, care datorit ă noului algoritm de raportare
al ZeList Monitor, activitatea aplica ției de photo & video sharing a crescut foarte mult. Mai mult
de jum ătate dintre utilizatori au fost activi în acea lun ă. Cei mai mul ți îns ă nu au creat con ținut ci
au comentat, lucru ce duce la ideea c ă multe instal ări sunt f ăcute doar pentru tras cu ochiul,
cumva și normal s ă fie așa deoarece în social media, sunt mai pu țini creatori decât privitori.
4. Profilul tinerilor în cadrul re țelelor de socializare

De și re țelele de socializare faciliteaza comunicarea și accesul la diferite surse de
informa ții, utilizarea în exces a acestor mijloace de comunicare poat e atrage dup ă sine o serie de
consecin țe negative în planul dezvolt ării emo ționale sau sociale ale adolescentului.
Considerând timpul relativ lung petrecut de tineri pe re țelele de socializare, putem analiza
comportamentul acestora dup ă cum urmeaz ă:

11

Moderatorul : Poate fi o persoan ă sau un grup de persoane care au grij ă ca
activitatea comunit ății s ă se desf ăș oare în condi ții optime. Moderatorul este
responsabil de con ținutul postat, el fiind cel care aprob ă orice comentariu. Are
un rol deosebit de important în cadrul comunit ății.

Tăcutul : E cel care viziteaz ă site-ul pentru a observa, a citi comentariile, și
foarte rar pentru a- și exprima p ărerea despre un anumit subiect. De și poate nu
le sim ți prezen ța, t ăcu ții pot fi unii dintre cei mai înfoca ți fani ai comunit ății,
aducînd numero și membri noi.

Entuziastul: Acest utilizator e cel ce posteaz ă cel mai des con ținut, î și exprim ă
frecvent opinia, fiind cel mai activ dintre membri. De și la un moment te po ți
întreba cum g ăse ște timp pentru a participa la aproape toate discu țiile, trebuie s ă
realizezi ca el este motorul comunit ății – cel care pastreaz ă comunitatea activ ă.
Entuzia știi trebuie pre țui ți și r ăspl ăti ți pentru c ă sunt indispensabili pentru
orice comunitate online.

Agitatorul : El este cel care îi contrazice pe to ți, îi provoac ă și stârne ște
numeroase discu ții în contradictoriu. De și creeaz ă agita ție, el ii determin ă pe
clien ții fideli să ia cuvântul în ap ărarea altor utilizatori. Acesta ofer ă
posibilitatea de a face o statistic ă asupra numarul oamenilor care apreciaz ă anumite
produse, servicii. La fel ca și entuziastul, agitatorul este indispensabil pentru o
comunitate online.

Curiosul: Persoana care genereaz ă con ținut prin intreb ările pe care le pune în mod
frecvent. La fel, e extrem de pre țios pentru dinamica grupului de discu ții și
nicioadat ă nu trebuie s ă ne plîngem c ă sunt prea mul ți curio și în comunitate.

Influen țatorul : E utilizatorul cel mai conectat la re țele sociale, având un num ăr
impresionant de contacte online. El va r ăspândi cel mai repede orice informa ție
către un num ăr foarte mare de oameni conecta ți la internet.

Având la baz ă aceste tipuri diferite de utilizator și rolul fiec ăruia, putem deduce chiar și un
portret robot al utilizatorului de re țele de socializare: persoan ă tânără (54% din utilizatorii site-
urilor de socializare sunt tineri de 15-29 ani, al ți 24% utilizatori au între 30 și 44 ani), educat ă
(studii medii – 24% – sau superioare – 32%), fără loc de munc ă (48%), venituri medii (41%) și
peste medie (34%), cu prec ădere din mediul urban (52%).

12
Figura 5: De cât timp utilizeaz ă tinerii re țelele de socializare

Figura 6: Scopul utiliz ării re țelelor sociale

13
5. Concluzii

Pe baza informa țiilor prezentate în capitolele anterioare putem extrage urm ătoarele
concluzii:
• Re țelele sociale online vor schimba modul de abordare a vie ții sociale, economice,
politice și educa ționale;
• Vor reduce costurile de comunicare și vor înt ări comunit ățile;
• Advertiserii trebuie s ă lupte împreun ă cu ele nu împotriv ă;
• Trebuie create noi moduri de evaluare;
• Prieteniile virtuale le saboteaz ă pe cele reale;
• Favorizeaz ă dezvoltarea unor zone cerebrale și influen țeaz ă comportamentul, afectând
astfel respectul de sine;
• Intimitatea poate fi de domeniul trecutului;
• Re țeaua de socializare este un spa țiu propice dezvolt ării comportamentului neadecvat;
• Mediul online nu este sub nicio form ă un substitut al mediului offline;
• Sentimentul de frustrare legat de realiz ările prietenilor de pe Facebook, de exemplu, î și
pune amprenta asupra psihicului nostru;
• Eforturile de a ne construi propriul imperiu online este în direct ă leg ătur ă cu beneficiile
vie ții personale.
6. Bibliografie

 http://www.lapsiholog.com/influentele-retelelor-de-socializare-a supra-dezvoltarii-
adolescentilor.html

 http://adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/cum-schimba-viata-re telele-socializare-
1_50acfeb07c42d5a6638d4b6a/index.html

 http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Social/Efectele+r etelelor+de+socializare+si
+motivele+pentru+care+sa+renuntati+la+ele

 http://www.go4it.ro/internet/cum-sa-folosesti-eficient-retelele- de-socializare-6497436/

 http://n2n.ro/retele-sociale/statistica-surprinzatoarea-a-zilei -facebook-vs-twitter/

 http://lauranita.wordpress.com/category/social-media-2/

 http://www.checkfacebook.com/