RAPORT PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU ÎN JUDE ȚUL TELEORMAN ÎN ANUL 2008 1 2CUPRINS Capitolul 1. CADRUL NATURAL, DATE DEMOGRAFICE ȘI ORGANIZAREA… [612442]
RAPORT PRIVIND STAREA FACTORILOR DE
MEDIU ÎN JUDE ȚUL TELEORMAN
ÎN ANUL 2008
1
2CUPRINS
Capitolul 1. CADRUL NATURAL, DATE DEMOGRAFICE ȘI ORGANIZAREA ADMINISTRATIV
TERITORIALA………………………………………………………………………………………………………….7
1.1. Date generale …………………………………………………………………………………………………….7
1.2. Resursele naturale … ………………………………………… …………………………………………………10
1.2.1. Resurse naturale neregenerabile……………………………………………………………….….10
1.2.2. Resurse naturale regenerabile……………………………………………………………………..11
1.3. Date demografice și organizare administrativ teritorial ă………………………………………………….…12
Capitolul 2. ATMOSFERA…………………………………………………………………………………………..14
2.1. Emisii de poluan ți atmosferici…………………………………………………………………………………..16
2.1.1 Emisii de gaze cu efect acidifiant…………………………………………………………….……..17
2.1.2. Emisii compu și organici volatili nemet anici …………………… ………………………………….20
2.1.3. Emisii de metale grele…………… ……………………………… ………………………… …………..21
2.1.4. Emisii de plumb………………………………………………………………………………………22
2.1.5. Emisii de poluan ți organici persisten ți (POPs)……………………………………………………22
2.1.6. Emisii de hidrocarburi arom atice policiclice……………………………………………………….23
2.1.7. Emisii de bifenili policlorura ți………………………………………………………………………..23
2.1.8. Emisii de hexaclo rbenzen………………… …………………………………… ……………… ……….24
2.2. Calitatea aerului ambiental……………………………………………………………………………………..24
2.2.1. Dioxidul de azot…………………………………………………………………………………….24
2.2.2. Dioxidul de sulf………………………………………………………………………………………25
2.2.3. Pulberi în suspensie……………………………………………………………………………………25
2.2.4. Metale grele…………………………………………………………………………………….……….27
2.2.5. Monoxidul de carbon…………………………………………………………………………………27
2.2.6. Benzenul………………………………………………………………………………………………27
2.2.7. Amoniacul ……………………………………………………………………………………………27
2.2.8. Ozonul…………………………………………………………………………………………………28
2.2.9. Evolu ția calității aerului………………………………………………………………………………28
Capitolul 3. SCHIMB ĂRI CLIMATICE ………………………… …………………………………… …………….31
3.1. Cadru general…………………………………………………………………………………………………….31
3.2. Emisii totale anuale de gaze cu efect de ser ă………………………………………………………………..32
3.3. Emisii anuale de dioxid de carbon……………………………………………………………………………..33
3.4. Emisii anuale de metan……… …………………………………… ……………………………… …………….34
3.5. Emisii anuale de protoxid de azot…………… …………………………………………………………………35
3.6. Acțiuni privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser ă……………………………………………….35
3.6.1. Participarea la utilizarea mecanism elor Protocolului de la Kyoto………………………………35
3.6.2. Participarea României la implementarea schemei europene de comercializare a certificatelor
de emisii de gaze cu efect de ser ă…………………………………………………………………36
Capitolul 4. APA ……………………………………………………………………………………………………37
4.1. Introducere……………………………………………………………………………………………………….37
4.2. Resursele de ap ă………………………………………………………………………………………………..37
4.2.1. Resursele de ap ă teoretice și tehnic utilizabile ………………………………………… …………37
4.2.2. Prelev ări de apă………………………………… ………………………………………… …………37
4.3. Ape de suprafa ță…………………………………………………………………………………………………40
4.3.1. Starea râurilor interioare…………………………………………………………………………….43
4.3.2. Starea lacurilor……………………………………………………………………………………….47
4.3.2.1 Calitatea principalelor lacuri în raport cu gradul de troficitate………………………..47
4.3.2.2 Calitatea principalelor lacuri în raport cu chimismu l apei……………………………..48
4.3.3. Starea fluviului Dun ărea…………………………………………………………………………….48
4.4. Ape subterane……………………………………………………………………………………………………49
34.5. Apa potabilă (distribu ția centralizat ă a apei, re țele de alimentare cu ap ă – zone rurale și urbane, surse
de apă, calitatea apei) ……………………………………………………………………………………………….50
4.6. Apele uzate……………………………………………………………………………………………………….52
4.6.1. Structura apelor uzate generate în 2008………………………………………………………….52
4.6.2. Poluan ți în apele uzate………………………………………………………………………………53
4.6.3. Re țele de canalizare…………………………………………………………………………………56
4.7. Zone critice sub aspectul polu ării apei de suprafa ță și subterane………………………………………….57
4.8. Obiective și măsuri privind aspectul polu ării apei…………………………………………………………….58
Capitolul 5. SOLUL………………………………………………………………………………………………….61
5.1. Introducere………………………………………………………………………………………………………..61
5.2. Fondul funciar – Reparti ția solurilor pe categorii de folosin țe ……………………………..………………..61
5.3. Presiuni ale unor factori asupra st ării de calitate a soluri lor…………………………………………………64
5.3.1. Îngr ășăminte………………………………………………………………………………………….64
5.3.2. Produse pentru protec ția plantelor (fitosanitare)………………………………………………….65
5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice……………………………………………………………67
5.3.4. Situa ția amenaj ărilor de îmbun ătățiri funciare/agricole…………………………………………..67
5.3.5. Poluarea solurilor în urma activit ății din sectorul industrial ……………………………………..69
5.4. Calitatea solurilor…… ………………………………………… …………………………………………………70
5.4.1. Reparti ția terenurilor pe clase de calitate………………………………………………………….70
5.4.2. Principalele restric ții ale calit ății solurilor…………………………………………………………..71
5.5. Monitorizarea calit ății solurilor………………………………………………………………………………….74
5.5.1 Monitorizarea solurilor la nivel local……………… ……………………………… …………………74
5.5.1.1. Dinamica unor caracteristici fizice al e solurilor din siturile de monitoring de nivel I74
5.5.1.2. Dinamica unor caracteristici chimice ale solurilor din siturile de monitoring de nivel I
în perioada 1995-2004…………………………………………………………………..74
5.5.1.3. Dinamica repartiț iei siturilor de monitoring de nivel I, pe clase de înc ărcare a
solurilor cu elemente și substan țe potențial poluante (ESPP)………………………75
5.5.1.4. Monitorizarea zonelor afectate de di ferite procese de poluare la nivel II…………..75
5.6. Zone critice sub aspectul degrad ării solurilor ………………………………………………………………..75
5.6.1 Inventarul terenur ilor afectate de diferite procese……………… …………………………………75
5.6.2. Inventarul siturilor co ntaminate……………………………………………………………………..77
5.7. Acțiuni întreprinse pentru reconstruc ția ecologic ă a terenurilor degradate ș i pentru ameliorarea st ării de
calitate a solurilor……………………………………………………………………………………………………..90
5.7.1. Modalit ăți de investigare…………………………………………………………………………….91
5.7.2. Reconstrucț ia ecologic ă a solurilor…………… ………………………………………… …………91
Capitolul 6. CONSERVAREA NATURII ȘI A BIODIVERSIT ĂȚII, BIOSECURITATE A……………………..93
6.1. Biodiversitatea……………………………………………………………………………………………………93
6.2. Habitatele naturale. Flora și fauna s ălbatică …………………………………………………………………93
6.2.1. Habitatele naturale…………………………………………………………………………………..93
6.2.2. Flora și fauna s ălbatică…………………………………………… …………………………………94
6.2.3. Specii din flora și fauna s ălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice………95
6.2.4. Specii de ținute în captivitate………………………………………………………………………..97
6.2.4.1. Gr ădini zoologice, acvarii publice și centre de reabilitare și/sau îngrijire…………..97
6.3. Starea ariilor naturale prot ejate…………………………………… ……………………………………………97
6.3.1. Arii de interes na țional ………………………………………………………………………………98
6.3.2. Arii de interes interna țional………………………………………………………………………..104
6.3.3. Arii de interes comunitar……………………………………………………………………………104
6.5. Starea p ădurilor…………………… ……………………………………………………………………………110
6.5.1. Fondul forestier……………………………………………………………………………………..110
6.5.2. Func ția economic ă a pădurilor……………………………………………………………………110
6.5.3. Masa lemnoas ă pusă în circuitul economic……………………………………………………..111
46.5.4. Distribu ția pădurilor după principalele forme de relief………………………………………….112
6.5.5. Starea de s ănătate a pădurilor……………………………………………………………………112
6.5.6. Suprafe țele din fondul forestier na țional parcurse cu t ăieri…………………………………….112
6.5.7. Zone cu deficit de vegeta ție forestier ă și disponibilit ăți de împădurire……………………….114
6.5.8. Suprafe țe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utiliz ări……………………………114
6.5.9. Suprafe țe de păduri regenerate în anul 2008……………………………………………………114
6.5.10. Presiuni antropice exercitate asupra p ădurilor. Sensibilizarea publicului…………………..115
6.5.11. Impactul silviculturii asupra naturii și mediului…………………………………………………115
6.6. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversit ății…………………………………………………………116
6.7. Biosecuritatea…………………………………………………………………………………………………..116
6.7.1. Reglement ări în domeniul biosecurit ății………………………………………………………….116
6.7.2. Sistemul de autorizare în domeniul biosecurit ății ………………………………………………118
6.7.2.1. Cadrul institu țional………………………………………………………………………118
6.7.2.2. Procedura de autoriz are……………………………………………………………….118
6.7.2.3. Evaluarea riscurilor……………………………………………………………………..119
6.7.2.4. M ăsuri de monitorizare a riscurilor și de interven ție în caz de accidente…………119
6.7.3. Etichetarea și trasabilitatea OMG…………………………………………………………………120
6.7.4. Controlul implement ării legisla ției ………………………………………………………………..121
6.7.5. Loca ții și suprafe țe cultivate cu plante superioare modificate genetic…………….………….122
6.7.6. Coexisten ța………………………………………………………………………………………….124
6.7.7. Perspective………………………………………………………………………………………….124
Capitolul 7. DE ȘEURI ……………………………………………………………………………………………..125
7.1. Date generale. Cadru legislativ……………………………………………………………………………….. ……………..125
7.2. Deșeuri municipale ………………………………………………………………………………………………… …………….125
7.2.1. Cantit ăți și compozi ție……………….. ……………… ……………… ……………………………….. ………….125
7.2.2. De șeuri biodegradabile………… …………….. …………… ……………. ……………. ……………. ………….126
7.2.3. Gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje…….. ……………… ………………. …………..128
7.2.4. Tratarea și valorificarea de șeurilor municipale………… ………………………….. …………… ………..129
7.2.5. Eliminarea de șeurilor municipale………………………… ………….. ……………… …………… …………131
7.2.6. Gestionarea deș eurilor periculoase din de șeurilor municipale ………. …………… ………………..133
7.2.7. Gestionarea deș eurilor din construc ții și desființări…………….. ………….. ………………. ………….134
7.3. Deșeuri de produc ție…………………………………………………………………………………………………………….. 136
7.3.1. De șeuri periculoase………………………………………………………………………………………………..1 37
7.3.2. Gestionarea deș eurilor de produc ție ………….. ……………… ……………………………….. …………..137
7.3.3. Gestionarea și controlul bifenililor policlorura ți și ale altor compu și similari……….. ……………138
7.4. Gestionarea de șeurilor de baterii și acumulatori……….. ……………… ……………… ………….. ………… ……….138
7.4.1. Gestionarea deș eurilor de baterii și acumulatori portabili…………… ………….. ……………… ……138
7.4.2. Gestionarea deș eurilor de baterii și acumulatori auto ș i industriali………… …………….. ……….139
7.5. Deșeuri generate de activit ăți medicale………………. ……………… ……………… ………………………… ………..139
7.6. Nămoluri…………………………………………………………………………………………………………. …………… ……..140
7.6.1 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate or ășenești……………. ………………. ……………141
7.6.2. Nămoluri provenite de la epurare a apelor uzate industriale…… ……………. ……………………….142
7.7. Deșeuri din echipamente electrice și electronice……… ………….. ……………… ………………………… ………..145
7.8. Vehicule scoase din uz – agen ți economici autoriza ți pentru colectarea și tratarea VSU, num ăr de
vehicule colectate și dezmembrate……………. ……………… ……………. ……………. ……………. ………….. …………..145
7.9. Uleiuri uzate………………………………………………………………………………………………. ……………. ………….146
7.10. Impactul activit ăților de gestionare a de șeurilor asupra mediului………… ……………… …………… ……….146
7.11. Inițiative adoptate pentru reducerea impactului de șeurilor asupra mediului…………………………………147
7.12. Tendin țe privind generarea de șeurilor………………………… ……………………………….. ………….. …………..148
7.12.1. Prognoza privind generarea de șeurilor municipale …………………. ………….. ……………… ……148
7.12.2. Prognoza gener ării deșeurilor de produc ție …………….. ………………. ……………… ……………..153
7.12.3. Îmbunata țirea calității managmentului de șeurilor……………… ………….. ………………. ………….153
Capitolul 8 . SUBSTAN ȚE ȘI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE……… ……………. …………… …………155
8.1. Introducere………………………………………………………………………………………………… …………….. …………155
58.2. Importul și exportul anumitor substan țe și preparate periculoase (PIC) ………………… …………… ………..155
8.3. Prevenirea, reducerea ș i controlul poluarii mediului cu azbest…………………………………………………….155
8.5. Substan țe reglementate de Protocolul de la Montreal (O DS)…………….. ………………. ………….. ………….155
8.6. Biocide (utilizare, impor t, export)…………………………………………………………………………… …………. …….157
8.7. Poluan ții organici persisten ți………………… ……………… ……………. ……………. ……………. ………….. …………158
8.8. Produse pentru protec ția plantelor …………. ………………. ……………… ……………… ………….. ………… ………158
8.9. Evaluarea riscului asupra mediului repr ezentat de produsele biocide si penru protec ția plantelor…….158
8.10. Metalele grele – mercur, nichel, cadmiu, plum b………………………………………………………………… …….159
8.11. Introducerea pe pia ță a detergen ților……………. ……………… ……………………………….. ………….. …………159
Capitolul 9. RADIOACTIVITATEA………………………………………………………………………………..160
9.1. Rețeaua națională de supraveghere a radioactivit ății mediului……………………………………………160
9.2. Programul Na țional standard de monitorizare a radioactivităț ii mediului…………………. ……………. ……..160
9.2.1. Radioactivitatea aerului…………………………………………………………………………………… ……………………. …….161
9.2.1.1. Aerosoli atmosferici…………………………………………………………………………………….. ………. ……..161
9.2.1.2. Debitul dozei gama în aer………………………………………………………………………………… ………….162
9.2.1.3. Depuneri atmosferice totale și precipita ții…………. ………………………………………………… ………..162
9.2.2. Radioactivitatea apelor…………………………………………………………………………….162
9.2.2.1. Radioactivitatea principalelor râuri……. ………………………………………………………………… ……….163
9.2.2.2. Radioactivitatea Dun ării……………. …………. ……………………………………………………………. ……….164
9.2.3. Radioactivitatea solului…………………………………………………………………………….164
9.2.4. Radioactivitatea vegeta ției…………………………………………………………………………165
9.3. Programe de supraveghere a radioactivit ății mediului în zonele cu fondul natural modificat antropic..165
Capitolul 10. MEDIUL URBAN……………………………………………………………………………………166
10.1. Așezările urbane………………………………………………………………………………………………………166
10.1.1. Amenajarea teritorial ă (dezvoltarea zonelor comerciale, reziden țiale)………………………………….166
10.1.1.1. Procesul de urbanizare………………………………………………………………………..166
10.1.1.2. Dezvoltarea zonelor rezidentiale………………………………………………………………166
10.1.1.3. Concentr ările urbane …………………………………………………………………………167
10.1.1.4. Situa ția spațiilor verzi și a zonelor de agrement………………………………………………168
10.2. Zgomot……………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………….170
10.2.1. Hărți strategice de zgomot ………………………………………………………………………170
10.2.2. M ăsurători de zgomot în anul 2008……………………………………………………………..170
10.3. Mediu și sănătate……………………………………………………………………………………………………..172
10.3.1. Efectele polu ării aerului asupra st ării de sănătate…………………………………………….172
10.3.2. Efectele apei poluate asupra st ării de sănătate……………………………………………….173
10.3.3 Efectele gestion ării deș eurilor municipale asupra st ării de sănătate a popula ției…………174
10.3.4. Efectele zgomotului asupra s ănătății populației……………………………………………….175
10.4. Obiective și măsuri …………………………………………………………………………………………..175
10.4.1. Obiective ș i măsuri pentru gestionarea calit ății aerului……………………………………….175
10.4.2. Obiective ș i măsuri privind reducerea polu ării apei……………………………………………176
10.4.3. Obiective ș i măsuri privind gestionarea deș eurilor municipale ………………………………176
10.4.4. Obiective privind reducerea zgomotului………………………………………………………..176
10.4.5. Obiective ș i măsuri pentru conservarea și extinderea spa țiilor verzi………………………..176
Capitolul 11. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI………………………………………………………………….178
11.1. Agricultura……………………………………………………………………………………………………..178
11.1.1. Interac țiunea agriculturii cu mediul………………………………………………………………178
11.1.2. Evolu țiile din domeniul agriculturii, estimă rile noilor efective de animale și perfecț ionarea
metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol…………………………………………………………..178
11.1.2.1. Evolu ția suprafe țelor de p ăduri regenerate…………………………………………178
11.1.2.2. Evolu ția șeptelului……………………………………………………………………..179
11.1.2.3. Agricultura ecologic ă………………………………………………………………….179
11.1.3. Impactul activit ăților din sectorul agricol asupra mediului…………………………………….180
611.1.4. Utilizarea durabil ă a solului……………………………………………………………………….180
11.2. Capacitatea de pescuit……………………………………………………………………………………….181
11.2.1. Pescuitul în apele interioare……………………………………………………………………..181
11.2.2. Pescuitul marin……………………………………………………………………………………181
11.3. Acvacultura……………………………………………………………………………………………..……..181
11.4. Industria………………………………………………………………………………………………………..181
11.4.1. Poluarea din sectorul industrial și impactul acesteia asupra mediului………………………181
11.4.2. Activit ăți industriale care se supun preveder ilor directivei privind prevenirea și controlul
poluării industriale… …………………………………… ………………………………………… …………………182
11.4.3..M ăsuri și acțiuni întreprinse în scopul prevenirii, amelior ării și reducerii polu ării industriale
11.5. Turismul………………………………………………………………………………………………………..182
11.5.1. Poten țialul turistic…………………………………………………………………………………184
11.5.2. Impactul turismului asupra mediului…………………………………………………………….184
11.5.3. Tendin țe de dezvoltare a turismului. Obiective și măsuri…………………………………….184
11.6. Polu ări accidentale. Accidente majore de mediu………………………………………………………….185
11.6.1 Polu ări accidentale cu impact major asupra mediului…………………………………………185
Capitolul 12. ENERGIA……………………………………………………………………………………………186
12.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului…………………………………………………………….186
12.2. Consumul brut de energie …………………………………………………………………………………..189
12.2.1. Consumul final energetic și consumul de energie pe locuitor………………………………..189
12.3. Produc ția de energie electric ă……………………………………………………………………………….190
12.4. Impactul consumului de energie electric ă asupra mediului………………………………………………190
12.5. Impactul extrac ției de țiței și gaze naturale asupra mediului ……………………………………………190
12.6. Energii neconven ționale………………………………………………………………………………………191
12.7. Evolu ția energiei în perioada 1995 – 2008 și tendințele generale în urm ătorii ani ……………………192
Capitolul 13. TRANSPORTURILE ȘI MEDIUL…………………………………………………………………195
13.1. Impactul transporturilor asupra mediului…………………………………………………………………..195
13.2. Evolu ția transporturilor ș i acțiuni desfășurate în scopul reducerii em isiilor din transporturi………….196
13.3. Situa ția parcului auto…………………………………………………………………………………………198
Capitolul 14. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU……………….……………………………………199
14.1. Cheltuieli și resurse pentru protec ția mediului……………………………………………………………..199
14.2. Cheltuieli ș i investiții efectuate de agen ții economici în anul 2008 și raportate la Garda Na țională de
Mediu …………………………………………………………………………………………………………………199
14.3. Fondul pentru mediu………………………………………………………………………………………….199
14.4. Fondurile Uniunii Europene …………………………………………………………………………………201
14.4.1. Fondurile Uniunii Europene de pre-aderare……………………………………………………201
14.4.2. Fondurile Uniunii Europene de post-aderare…………………………………………………..202
14.5. Planificarea de mediu ……………………………………… …………………………………… ……………205
14.5.1. Planul Na țional de Ac țiune pentru Protec ția Mediului – PNAPM…………………………….205
14.5.2. Planul Local de Ac țiune pentru Protec ția Mediului – PLAM………………………………….206
Capitolul 1. CADRUL NATU RAL, DATE DE MOGRAFICE ȘI ORGANIZAREA
ADMINIST RATIV TE RITORIAL Ă
1.1 . Date generale
Județul Teleorman este situat în partea de s ud a țării, în mijlocul Câmpie i Române .
Teleormanul se num ără printre jude țele mij locii ca întindere, având o suprafa ță de 5790
Km 2, ceea ce reprezint ă 2,4 % din suprafa ța țării (locul 19). Este intersectat de paralela
de 43o37’07” latitudine nordic ă (Zimnicea r eprezentând și extremitate sudic ă a României)
și de meridianul de 25o longitudine estic ă.
Se învecineaz ă cu județele Olt la vest, Giu rgiu la est, Arge ș și Dâmbovi ța la nord.
Limita sudic ă, formată de Dun ăre, corespunde frontierei de sta t cu Bulgar ia. Altimetric,
teritoriul jude țului s e desfășoară între 20 m în lunca Dun ării și cca. 160-170 m în partea
de nord, la hotarul cu jude țul Argeș.
Relieful
Teritoriul județului T eleorman apar ține în întregime Câmpiei Române, ocupând
partea central-sudic ă a acesteia. Denivel ările locale sunt mici, nedep ășind 20-30 m.
Panta general ă a câmpiei, de cca. 1,5 o/oo, are o orientare NNV-SSE, aceasta fiind
marcată și de direc ția rețelei hidrografice. De și, pe ansamblu, re lieful apare relativ
uniform, mai pregnant evidențiindu-se lunca joasă a Dunării, totuși, se relev ă o serie de
diferen
7țieri regionale, surprinse în cele trei subunit ăți ale Câ mpiei Ro mâne ce se
interfereaz ă în lungul v ăii Ved ea: câmpiile Boianu, Burnas și Găvanu-Bur dea. Lunc a
Dunării se deta șează ca o unitate aparte at ât prin alti tudinile s ale mai cobor âte (20-24 m),
cât și prin peisajul deosebit. Est e constituit ă dintr-un î ntins șes aluvia l. Spre nord, șesul
aluvial al Dun ării se continu ă în lungul Olt ului și Ved ei prin luncile joase și întinse ale
acestor râuri.
8 Rețeaua hidrografi
rinc rografice le repre mează granița
de sud a teritoriului și Oltul, care dreneaz ă numai cu sectorul terminal partea de sud-vest
a județului. Cea mai mare pa renată de sistemele Vedea,
Căl i ( l Arge șului), Glavacioc și, în foarte mic ă măsură, în partea de nord-est
de Dâmbovnic. Din aceste sisteme fac parte și următoarele râuri: Teleo rman, Urlui, Siu,
Sericu, Nanov, Bratcov, Burdea, Câinelui, Clani ța. Densitatea re țelei hidrografice, în
gen re iază între 0,2 – 0,3 km/km2 în câmpiile Boianu și Găvanu –Burdea
sub m pia Burnas.
c ât de lacuri naturale, cât și artificiale. Lacurile
naturale, numeroase în trecut de-a lungul Dun ării, au fost reduse ca urmare a ac țiunii de
îndiguire ș re a luncii fluviului, în prezent r ămânând doar câteva. Dintre aces
lacul Suhaia este amenajat ca hele șteu. Lacurile artificiale sunt reprezentate de
num s ștee amenajate în luncile râurilor.
Cursuri de ap ă pe teritoriul jude țului
Tabel 1.1.
de apă Lungimea cursului de ap ă
(km) că
P ipalele artere hi d zintă fluviul Dun ărea, care for
rte a teritoriului este îns ă d
mățuafluentu
eral dusă, var și
0,1 k /km2 în câm
Laurile sunt reprezentate at
i deseca te,
eroa e iazuri și hele
Nr.
crt. Cursul
Bazinul hidrografic Vedea
1. Vedea 114
2. Tecuci 37
3. Bălăcel 15
4. Adanca 12
5. Ciobănoiu 7
6. Costei 9
7. Bratcov 37
8. Burdea 63
9. Zambreas ca 25
10. Drăcșenei 11
11. Baracea 7
12. Fantan a cu
Scripete 7
13. Câinelui 67
14. Tinoasa 51
15. Burnai a 9
16. Valea C erbarului 9
17. Valea Boului 6
18. Cescu 9
19. Pietriș 21
20. Valceaua Mare 9
21. Nanov 27
22. Valea Ca lului 10
23. Valea Doamnei 6
24. Gearama 9
25. Teleorman 97
9i 26. Paraul Dobre 8
27. Bucov 15
28. Teleormănel 28
29. Valea Mălăielulu i 10
30. Clănița 72
31. Viroși 19
32. Gabor 6
33. Valea Miha lache 7
34. Valea Izvoa relor 42
35. Eleșteu 9
36. Vajiștea 17
37. Puțul Ogarului 10
38. Rojiștea 15
Total b azin 93 2
Bazinul hidrografic Arge ș
1. Dambov nic 15
2. Jirnov 13
3. a 69 Calniște
4. Calniștea Mic ă 1 5
5. Cenușaru 10
6. Valea Albă 13
7. Suhat 18
8. Puțul Butii 8
9. Slătioarele 5
10. Glava cioc 70
11. Valea Vii 17
12. Valea de Ma rgine 12
13. Puturosu 12
14. Sericu 30
15. Milcovăț 14
16. Maniț a 9
17. Valceaua lui 8
Ciucan
18 Letca 8 .
al bazin 346 Tot
Bazinul hidrografic Dun ăre
1. Dună re 74
2. Călmățui 95
3. Călmățuiu Sec 11
4. Urlui 62
5. Purc ărei 7
6. Epureasca 10
7. Adancata 14
8. Ducna 17
9. Pas ărea 19
10. Parapanca 4
10 Total bazin 313
TOTAL TELEORMAN 1591
Clima
Județ ul Teleorman apar ține în întregime sectorului cu clim ă continentală . Regimul
climatic general se caracterizeaz ă prin veri foarte calde cu precipita ții moderate, ce cad
adesea sub form ă de averse și prin ierni reci cu viscole, cu frecvente intervale de
încălzire, care provoac ă topirea stratului de z ăpadă și, im plicit, discontinuitatea lui.
Radiaț
un poten țial de energie solar ă foarte ridicat.
e aer tropical-
maritim
temperaturii variaz ă între 10,8 la
Alexandria, 10,5 oC la limita nordic ă a județului și 11,5oC la Turnu M ăgurele
termic mai ridicat nc at a ltitudinilor ceva
mai mici decât în ă ju și infl pelor fluviului, care
contribuie în mod hot ărâtor la crearea unui topoclimat specific.
Precipitaț iile atmosferice înregistreaz ă ri ușoare de la S la N, o dat ă cu
creșterea altitudinii reliefului. tea medi tianual ă de precipita ții este de peste
00 mm.
Vânturile sunt influen țate de relief mai ales în extremitatea sudic ă a județului, unde
alea Dun ării constituie un mare culoar de ghidare a curen ților atmosferici. Frecven țele
a Turnu M ăgurele atest ă această influență prin predominarea
ânturilor dinspre V și E. O frecven ță relativ mare o au și vânturile din NE.
Tabel 1.2.
crt. medie anual ă maximă Temperatura
minimă ia solară globală înregistreaz ă valori între 125 kcal/m2 * an în partea de nord a
județului și 127,5 kcal/m2 * an în partea de sud. Acestea situeaz ă Teleormanul printre
județele cu
Circulația generală a atmosferei este caracterizat ă prin frecvenț a mare a
advecțiilor de aer termperat-oceanic din V și NV mai ales în semestrul cald și frecven ța
advecțiilor de aer temperat -continental din NE și E, mai ales în semestrul rece. La
acestea se adaug ă pătrunderile mai pu țin frecvente de aer arctic din N, d
din SV și S și ale aerului continental din SE și S.
Temperatura aerului prezint ă diferenț ieri sensibile între parte de sud a jude țului,
mai joas ă, aparținând câmpiei Burnas și extremitatea nordic ă, mai înalt ă, aparținând
câmpiei G ăvanu-Burdea. Mediile multian uale ale
. Regimul
din lu
juma Dunării se d
tatea nordic ă aorează nu num
dețului cii latitudinilor și a
uenței a
crește
Cantita e mul
5
v
medii anuale înregistrate l
v
Temperatura înregistrat ă la stația meteorologic ă automată din cadrul sistemului de
monitorizare a calit ății aerului T2 Turnu M ăgurele în anul 2008 este prezentat ă în tabelul
1.2. Comparativ cu anul 2007, la aceast ă stație, a crescut amplitudinea termic ă și a
scăzut ușor valoarea medie anual ă a temperaturii.
Nr. Temperatur ă Temperatura
[0C] [0C] [0C]
2007 16,27 33,50 -10,58
2008 14,92 36,3 -15,92
1.2. Resursele naturale
Resursele naturale reprezint ă totalitatea elementelor natural e ale mediului ce pot fi
folosite în activitatea uman ă: resurse neregenerabile – minerale și combustibili fosili și
111.2.1. Resurse naturale neregenerabile
Acestea sunt strâns legate de structura geologic ă și de relief.
ale
rea lor ca materiale de construc ții în zonele Turnu M ăgurele,
re, ponderea principal ă
o deț in
forma unor fâ șii
varian
ța cu Teleormanul, apar so luri nisipoase. O mare
răspân
rile care dreneaz ă teritoriul jude țului se grupeaz ă în alohtone: Olt, Vedea, Teleorman
l sunt principalele râuri
le județului care, împreun ă cu afluen ții lor, dreneaz ă peste 80% din suprafa ța acestuia. resurse regenerabile – ap ă, aer, sol, flor ă și faună sălbatică, inclusiv cele inepuizabile:
energie solar ă, eoliană, geotermal ă și a valurilor.
În forajele de la Suhaia și Viișoara au fost interceptate orizonturi sub țiri de lignit.
Cele mai importante resurs e sunt constituite din z ăcămintele de țiței și gaze natur
situate în part ea de nord a jude țului: Videle, Bleje ști, Siliștea, Mo șteni, Baciu, Sericu,
Preajba, Purani. Există , de asemenea, posibilitatea a numeroase exploat ări a nisipurilor și
pietrișurilor și folosi
Zimnicea, Poroschia, Țigănești.
Resursele naturale de mater ii prime neregenerabile ale jude țului au fost și sunt
încă exploatate și prelucrate cu tehnologii care au co ndus la poluarea unor terenuri din
județ. Extracția și folosirea combustibililor fosili precum și industria chimic ă contribuie
substanțial la poluarea factorilor de mediu cu diver și poluan ți (dioxid de sulf, dioxid de
carbon, dioxid de azot, amoniac, compu și organici volatili, pulberi sedimentabile, pulberi
în suspensie etc.)
1.2.2. Resurse naturale regenerabile
Resursele r egenerabile sunt diversificate și foarte importante pentru dezvoltarea
societății omene ști, acestea fiind: resursa de ap ă, aerul, solul, flora și fauna s ălbatică.
Din suprafa ța totală a județului Teleorman de 578978 hecta
suprafețele agricole cu 86,22%, restul de 13,78% fiind ocupate de p ăduri, ape și
bălți și alte suprafe țe.
Înveli șul de soluri al regiunii se remarcă prin varietate. Jude țul Teleorman dispune
de soluri cu fertilitate natural ă ridicată. De la S spre N, aproape sub
regulate, se succed cernoziomuri (pe terasele Dun ării), cernoziomuri cambice (levigate),
cernoziomuri argiloiluviale, soluri brune ro șcate (inclusiv podzolite), vertisoluri și, cu totul
local, (în bazinul superior al Câlni ștei, pe terasele inferioare ale Dun ării și Vedei),
tele hidromorfe ale cernoziomurilor și cernoziomurilor cambice; în partea de S și
centrală a județului s-au format depozite loessoide, iar în partea de N, depozite argiloase.
Pe stânga Vedei, în aval de confluen
dire o au aluviunile și solurile aluviale, ce se întâlnesc de-a lungul Dun ării (local
gleizate), de-a lungul Vedei și Teleormanului. Pe unele v ăi mai înguste au fost semnalate
lăcoviști, iar sărături, pe Vedea, Teleormanul, cât și în lunca Dun ării. Fertilitatea bun ă a
solurilor din sud se diminuează treptat spre nord, factorul limitativ fiind textura grea a
solurilor, asociat ă cu formarea de exces temporar de ap ă în sol.
Resursa de ap ă este una din bog ățiile vitale pentru dezvoltarea economic ă și
socială și reprezint ă potențialul hidrologic forma t din apele de suprafa ță și subterane, în
regim natural și amenajat. În resursele de ap ă n u e s t e c u p r i n s ă apa din consumul în
regim natural ce se efectueaz ă individual, în afara sistemului organizat.
Râu
și autohtone: Câlni ștea, Clă nița, Tinoasa etc. Vedea și Călmățuiu
a
12r de Frătești, la adâncimi de cca. 20 m și în depozitele aluv iale nisipo-argiloas e de
terasă și luncă, la adâncimi de 0-5 m.
Flo fau at nt div ate a pre tă
specii im e pa et co cu ân oș e
ybap o c c e C i i a
negru), Panururs brmicus (Pițigoi de stuf ), Grus grus (cocor), Motacilla flava
(Codobatur ă galbenă), Remiz pendulinus (Pi țigoi pu ngar, Boicu ș), Cettia cetti (Stufărica),
Locustella fluviatilis ( Grelușelul de z ăvoi), Locustella lu scinioides (Grelu șelul de stuf),
Locustella naevia (Grelu șelul pătat), Phoenicurus phoenicurus (Codro șul de pădure),
Muscicapa striata (Muscarul su r), Jynx torquilla (Capîntortur ă), Upupa epops (Pup ăza),
Lacerta praticola ( Șopârla de lunc ă), Everes alcetas, Physa fontinalis.
1.3. Date demografice și organizarea administrativ teritorial ă
În anul 2008, popula ția județului Teleorman a fost de 407377 locuitori, în sc ădere,
comparativ cu anii anteriori.
Evoluția nu mărului de locuitori în perioada 2000 – 2008, este prezentat ă în tabelul
1.3.1.
Tabel 1.3.1.
Anul 2000
1 iulie 2001
1 iulie 2002
1 iulie 2003
1 iulie 2004
1 iulie 2005
1 iulie 2006
1 iulie 2007
1 iulie 2008
1 iulie Apele subterane sunt înmagazi nate în depozitele de nisipuri și pietrișuri ale
stratelo
ra și na sălbică sufoarte ersific. Fauneste rezentaprin
portantca: Atura mis, Fal tinnunlus (Vturel ru, vindrel),
Tach
Pescăreltus ruficllis (Corodel mi, corcodl pitic), inclus cnclus (Merla de pă,
ia
Nr.
locuitori 456831 453453 437862
432856 427745 422314 417183 413064 407377
Evoluția numărului de locuitori în perioada 2000- 2008
460000470000
380000390000400000410000420000Nr. locu430000450000
2003 2004 2005 2006 2007 2008it440000ori
2000 2001 2002
Fig
. 1.3. umăru ai j riod
a pro a popula ției județului în ultimii ani are cauze sociale, dar și
econo ural a fost în anul 2008 de -9,1, în condi țiile unei natalit ăți de 7, 8
născu 1000 locuitori și a unei mortalit ăți de 16,9 decese la 1000 locuitori. O cauz ă
impo scăderii popula ției este ția externă.
Evoluția n lui de locuitori udețului T eleorman, în pe a 2000-2009
Scădere gresivă
mice. Sporul nat
ți vii la
rtantă a și migra
13Organizarea administrativ teritorial ă
man e în 97 5 urb
P in e 6,
din ă a ju popul e în mediul urban, având
valoarea medie de 278 locuit n timp ce în mediul ru ral, densitatea medie este de
51 loc .
Concentr ările urbane (zone locuite) Județul Teleor
onderea popula ției d
populația totalste or ganizat
mediul urban este d
dețului. Densitatea
ori/km p, î localități, dintre care
33,39 %, respectiv 6
ației este marane și 92 rur
61% în mediul rural, ale.
uitori/kmp
Tabel 1.3.2.
Suprafață
totală județ
Teleorman
( ha ) Zona
urbană
( ha ) Intravilan
( ha ) % zona urban ă din
suprafața
județului Densitatea
populației în
zona urbană
578978 4 35 5075,8 8,44 278 88
]Așezări urbane
Tabel 1.3.3.
Număr locuitori în
zona urban ă Numă ori în
zona rurală Densitatea
populației în zona
rurală și rurale
Densitatea
populației în zona
urbană r locuit
136010 278 271367 51
Așezările urbane sunt munici piile Alexandria, Ro șiorii de Vede, Turnu M ăgurele și
orașele Videle și Zimnicea. Popula ția urban ă, de 136010 locuitori, este concentrat ă pe
8,44% din suprafa ța județului.
Tabel 1.3.4 .
udeț Așezări
urbane Municipii Orașe Comune
Teleorman 5 3 2 92
Așezări urbane din jude țul Teleorman:
Tabel 1.3.5.
Nr. crt. A șezări urbane Nr. locuitori
1. Alexandria 49692
2. Ro șiorii de Vede 30448
3. Turnu M ăgurele 28934
4. Zimnicea 11748
5. Videle 15188
Total 136010
Capitolul 2. ATMOSFERA
Aerul este una dintre cele mai importante resurse natu rale de c are depinde via ța
pe planeta noastr ă.
Deoarece aerul const ituie suport ul prin ca re are loc transportul cel mai ra pid al
poluanților în mediul î nconjurător, ale c ăror efecte sunt resim țite în mod direct și indirec t
de om și de către c elelalte componente ale mediului, prevenirea polu ării atmosferei
reprezint ă o problem ă de interes public, na țional și inter național.
Poluarea aerului are numeroase cauze, unele fiind rez ultatul activ ităților umane din
ce în ce mai intense și răspândite, altele datorându-se unor c ondiții naturale de loc și de
climă.
Un aport însemnat în degradarea calit ății aerului îl au însă arder ile din diferitele
sectoare industriale și mijloacele de transport care emit în atmosfer ă în specia l oxizi de
carbon, dioxid de sulf, oxizi de azot și pulberi. O contribu ție mare în cre șterea efectelor
negative ale acestor gaze în atmosfer ă o au fenomenele meteorologice.
Agenția pentru Protec ția Mediului Teleorman a supr avegheat calitatea aerului prin
rețeaua de monitorizare, care în anul 2008 a fost alc ătuită din 4 puncte de control la
poluanții gazoși (dintre care trei sta ții automate de monitorizare a calit ății aerului
(amplasate în Municipiul Turnu M ăgurele s i în orașul Zimnicea) și un punc t de contro l
dotat cu instala ție fixă de recolt at poluan ți gazoși (amplasat în municipiul Alexandria:
punctul de control SE Alexandr ia), 8 puncte de recoltar e pen tru pulberi s edimentabile, 1
punct pentru determinarea pulber ilor în suspensie – frac țiunea PM10.
Rețeaua de monitorizare a calit ății aerului în jude țul Teleorman a fost completat ă
în anul 2008 cu dou ă stații automate, amplasate în localit ățile Alexandria și Turn u
Măgurele, care vor fi puse în func țiune în cursul anului 2009.
Punctele de control ale re țelei au fost alese astfel încât datele rezultate din
analizele efectuate s ă furnizeze informa ții atât asupra impact ului transfrontier, cât și
asupra polu ării loca le.
Fig. 2: Re țeaua automat ă de
supraveg here a calității aerului
în județul Tel eorm an
14
15În cursul anului 2008, sta țiile automate de s upraveghere a calit ății aerului din
cadrul „Sistemului de monitorizare comun ă a calității aerului în orașele de la grani ța
româno-bulgar ă de-a lungul Dun ării de Jos” nu au func ționat corespunz ător. Datele
disponibile au fost înregistrate în lunile ianuarie-februrie 2008.
Rețeaua de supraveghere a calit ății aerului în jude țul Teleorman în anul 2008
Tabel 2.
Rețeaua de
supraveghere
Localitatea Punctul
de
prelevare Tipul sta ției
automate Tipul de
poluanți Tipul probei Nr.
analize
SO 2 Măsurători medii
orare 1025
NO 2 Măsurători medii
orare 1763
O3 Măsurători medii
orare 962
NO Măsurători medii
orare 1035
NH 3 Măsurători medii
orare 790
CO Măsurători medii
orare 2142
SO 2 ref Măsurători medii
orare 2099Turnu
Măgurele T1- Primărie Stație
automată
pentru supravegher
ea impactului
trasfrontier ă
al poluării
PM 10 Măsurători medii
zilnice –
SO 2 Măsurători medii
orare 222
NO 2 Măsurători medii
orare 475
O3 Măsurători medii
orare 168
NO Măsurători medii
orare –
NH 3 Măsurători medii
orare -Turnu Măgurele T2 – Criburi Stație
automată
pentru supravegher
ea impactului
trasfrontier ă
al poluării
PM 10 Măsurători medii
zilnice –
SO 2 Măsurători medii
orare 1130
NO 2 Măsurători medii
orare 1149Zimnicea Z1-
Primărie Stație
automată
pentru supravegher
ea impactului
trasfrontier ă O3 Măsurători medii
orare 1021
16NO Măsurători medii
orare 1383
CS2 Măsurători medii
orare 1134
CO Măsurători medii
orare 1484
H2S Măsurători medii
orare 1372al poluării
PM 10 Măsurători medii
zilnice –
Alexandria sediul
A.P.M.
Teleorma
n prelevare automată PM 10 Probe medii zilnice 90
SO 2 Probe medii zilnice 185
NO 2 Probe medii zilnice 185Alexandria SE
Alexandri
a prelevare
manuală
NH 3 Probe medii zilnice 185
Alexandria Sediu
APM prelevare manuală Pulberi sedimentabile Probe medii lunare 9
Alexandria Statia
meteo prelevare manuală Pulberi sedimentabile Probe medii lunare 12
Alexandria str.
H.C.C. prelevare manuală Pulberi sedimentabile Probe medii lunare 11
Turnu Măgurele Electroturris prelevare manuală Pulberi sedimentabile Probe medii lunare 12
Turnu Măgurele FNC prelevare
manuală Pulberi sedimentabile Probe medii lunare 3
Turnu Măgurele Oraș
Turnu
Magurele prelevare
manuală Pulberi sedimentabile Probe medii lunare 12
Turnu Măgurele Abator prelevare
manuală Pulberi sedimentabile Probe medii lunare 12
Turnu Măgurele Port Turnu
Măgurele prelevare
manuală Pulberi sedimentabile Probe medii lunare 8
Zimnicea Statia
meteo prelevare manuală Pulberi sedimentabile Probe medii lunare 12
Zimnicea Str.
Oltului prelevare manuală Pulberi sedimentabile Probe medii lunare 12
2.1. Emisiile de poluan ți în atmosfer ă
Alături de monitorizarea calit ății aerului prin m ăsurări, deosebit de important ă în
evaluarea calit ății aerului este și inventarierea emisiilor de poluan ți în atmosfer ă.
Inventarul anual al poluan ților atmosferici în jude țul Teleorman este realizat cu
metodologia de calcul CORINA IR, “Atmospheric Emission Inventory Guidebook “.
17 În anul 2008 și – au raportat activit ățile genereatoare de em isii atmosferice,
aproximatix 289 de operat ori economici. Astfel, în tabel ul nr. 2.1. sunt prezentate
principalele categorii de activit ăți economice, generatoare de emisii în atmosfer ă și
poluanț ii rezultați din aceste activit ăți.
Tabel 2.1
Grupa Activitatea Principalii poluan ți
01 Ardere în energetic ă și industrii de transformar e SOx, NOx, NMVOC,
CH4, CO, CO2
02 Instalaț ii de ardere neindustriale SOx, NOx, NMVOC,
CH4, CO, CO2
03 Arderi în industria de prelucrare SOx, NOx, CH4, CO,
CO2, NMVOC, metale
grele
04 Procese de produc ție SOx, NOx, NMVOC,
CO, NH3, metale grele
05 Extracția și distribu ția combustibililor fosili CH4, NMVOC
06 Utilizarea solven ților și a altor produse NMVOC
07 Transport rutier Sox, NOx, NMVOC,
CO, CO2, metale grele
08 Alte surse mobile și utilaje Sox, Nox, CO, CO2,
metale grele, NMVOC, PAH
09 Tratarea și depozitarea de șeurilor SOx, NOx, CO, CO2,
CH4, metale grele, DIOX, PCBs
10 Agricultura NH3, CH4
2.1.1 Emisii de gaze cu efect acidifiant
Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chim ic natural al unui
component al mediului, ca urmare a prezen ței unor compuși alogeni care determin ă o
serie de reac ții chimice în atmosfer ă, conducând la modifica rea pH-ului aerului,
precipitaț iilor și chiar al solului. Depun erile acide, uscate (particule) sau umede (asociate
cu ploi, ceață , zăpezi) atac ă vegetația, clădirile, afecteaz ă viața acvatic ă din lacuri și râuri,
având uneori efecte devast atoare asupra mediului.
Principalii poluan ți cu efect acidifiant asupra factorilor de mediu sunt:
– dioxidul de sulf (SO 2) – rezultat din arderea combustibil ilor, procese industriale, traficul
rutier etc.;
– dioxidul de azot (NO X) – rezultat din traficul rutier, arderea combustibililor, procese
industriale, incinerarea de șeurilor etc.
– amoniacul (NH 3) – rezultat din agricultur ă (creșterea animalelor), procese industriale.
Situaț ia emisiilor de gaze cu efect acidifiant în jude țul Teleorman este prezentat ă
în tabelul 2.1.1.
Emisii de gaze cu efect acidifiant pe sectoare de activitate în anul 2008
Tabel 2.1.1.
Grupa Activitatea SO2
(Mg) NOX
(Mg) NH3
(Mg)
01 Arderi in energetica si industrii de
tranformare 1,210223305,3828 0,0041
02 Instalatii de ardere nei ndustriale 23,655616,75837 0,139156
03 Arderi in industria de pr elucrare 17,29524270,6633 0,85818
04 Procese de productie 76,02888 1282,436 1023,733
05 Extractia si distributia
combustibililor fosili
06 Utiliz area solventilor si a altor
produse
07 Transport rutier 96,3092 295,9648 0,05708
08 Alte surse mobile si utilaje 80,10809 402,9437 0,056076
09 Tratarea si depozitarea deseurilor 0,0038150,00623 63,9552
10 Agricultura 4108,993
TOTAL TELEORMAN 294,611 2574,155 5197,795
Emisii anu ale de dio xid de sulf (SO 2)
Valoarea emisiilor de dioxid de s ulf (figura 2.1.1.2) a sc ăzut de la la 302,99 t în
anul 2007, la 294,61 t în anul 2008. Principa lele s urse de emisie au f ost: transportul
rutier, cu o pondere de 32,69 %, arder ile în grupa alte surse mobile și utilaje 27,19 %,
procesele de produc ție, cu o pondere de 25,8 %, precum și arderile din alte activit ăți.
Emisii SO2
290 295 300 3052008
t2007
7-2008 în jude țul Teleorm an
Ju
Tele8 Fig. 2.1.1.1. Evoluția emi siilor de SO 2 în anii 200
Emisii an uale de SO 2 (t/an)
Tabel 2.1.1. 1.
detul
orman 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 200
anuale
/an) 2756,9 2 2729,7 3 714,17 1160,3 0 967,18 848,68 492,56 1447,7 8 302,99 294,
18Emisii
SO 2 (t61
Emisii anuale de monoxid și dioxid de azot (NO x)
19Principalele surse generatoare de emisii de NO x au fost reprezentate de pr ocesele
de produc ție, cu o pondere de 49,81 %, alte surse mobile și utilaje cu o pondere de 15,65
% arderile în energetic ă și industriile d e transformare, cu o pond ere de 1 1,86 %,
transportul rutier, cu o pondere de 11,5 % și arderile din indust ria de prelucrare, cu o
pondere de 10,5 %. Alte activit ăți, precum instala ții de ardere neindustriale și din tratarea
și depozitat rea deșeurilor au o pondere nesemnificativ ă.
Emisii NOx
2200 2400 2600 2800 3000 32002007
t
Fig. 2.1.1.2. Evoluția emi siilo2008
țul Teleorm an
în
com v l 2 om l răș c , S na
rnu Măgurele (SC Turnu SA), principa la sursă de oxizi de az ot, a func ționat în anul
cu urm g a U l
Emisii an uale de NO x (t/an)
Tabel 2.1.1. 2.
Judetul
Teleorman 2 2003 2004 2005 2006 2007 2008 r de NOx în anii 200 7-2008 în jude
Totalul emisiilor de oxiz
paratii de azot genera
binatute în jude
ăminteț a sc
himiceăzut
C Do cu anu007. C de îng u ChemSRL
Tu
200
Azotat de amoniu granulat 8 ătoareleinstalații:
și soluAmoniac
ție. III Kellog, Acid zotic II, ree II – inia 1, linia 2, anul 2008,
1999 2000 2001 200
Emisii anua
NO 2 (t/an) 12 1378,6 2 2070,2 5 1766,5 9 3332,8 2 4282,2 8 3081,6 4 2574,1 55 le 1966 8,32 3403,
Emisii anu ale de amoniac (NH 3)
Emisiile anuale de amoniac, pr ezentate în figura 2.1.1.3., au crescut în anul 2008,
comparativ cu anul 2007.
Emisii NH3
0 200 400 600 80020072008
t
0 0 0 0
Teleorm an Fig. 2.1.1 u 3n 0 ul .3. Evolția emi siilor de NH îanii 2007-208 în județ
20Sursele generatoare de emisii de amoniac cu ponderea cea mai mare au fost
prezentate de activit ățile din agricultur ă (utilizarea îngr ășămintelor chimice în culturile
egetale și managementul dejec țiilor) – 79,05 % și procesele de produc ție cu o pondere
gurele, combinat de ob ținere a
și depozitarea de șeurilor 1,23%.
preluc
Emisii anuale de NH 3 (t/an)
Tabel 2.1.1.3
Județ ul
Teleorman 1999 200 20 2008 re
v
de 19,69 % (SC Donau Chem SRL Turnu Mă
îngrășamintelor chimice) – la care s-a ad ăugat tratarea
Se constat ă o scă dere semnificativ ă a emisiilor de amoni ac din industria de
rare. Referitor la industria chimic ă, emisiile de amoniac sunt, de asemenea, în
scădere în ultimii ani.
0 01 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Emisii anuale
NH 3 (t/an) 1119,82 5411 30 4741,8 305 21,69 6266,24 5197,7 ,40 99,0 7220,46 2902,29 1,224 46
2.1.2. Emisii com i organici volatili nemetanici
Emisiile de mpu O lul anului 2008,
sunt prezentate în elul
Tabel 2.1.2.1. puș
coși organici volatili nemetanici NM VC, la nive
tab 2.1.2.1.
Grupa Activitatea NMVOC
(Mg)
01 tranformare 12,01119 Arderi in energetica si industrii de
02 Instalatii de arder e neindustriale 4,944523
03 Arderi in industria de prelucrare 248,6701
04 Procese de productie 269,188
05 Extractia si distributia
combustibililor fosili 576,8583
06 Utilizarea solventilor si a altor produse 203,1011
07 Transport rutier 97,57201
08 Alte surse mobile si utilaje 58,23858
09 Tratarea si depozit area deseurilor
10 Agricultura 0,5
11 Alte surse 414,0269
TOTAL TELEORMAN 1885,111
Comparativ cu anul 2007, valoarea emisiilor de compu și organici volatili nemetanici
(figura 2.1.2.1.) a crescut î n anul 2008.
Emisii NMVOC
0 500 1000 1500 200020072008
t
Fig. 2.1.2. Evolu ția emi siilor de NMVO C în anii 200 7-2008 în jud ețul Tel eorman
Ponderea cea mai mare a emisiilor de NMVOC o de ține extrac ția și distribu ția
combustibililor fosili – 30, 6 %, procesele de produc ție – 14,27 % și arderile din industria
de pre
VO
Tabel 2.1.2. 2.
Judetul
Teleorman 1999 200 2004 2005 2007 2008 lucrare – 13,19 %.
Emisii anuale de NM C (t/an)
0 2001 2002 2003 2006
5 321,79 1446,2 4 88 1516,0 1833,2 6 1434,9
. Em de metale grele
Pr alele categorii de surse pentru ac luanți dețul T rman
i u in
rilor spitalic
misiile de metale greEmisii anuale
NMVO C (t/an ) 45,1 1228,74 1966, 2 1885,1 1
2.1.3 isii
incip ești po în ju eleo sunt
reprezentate de diferite procese industriale, transportul rutier știlajele dagricultură și
arderea de șeu ești.
le sunt prezentate în tabelul 2.1.3.1.
Tabel 2.1.3.1. E
grupa nume Cd (kg) Hg (kg) Pb (kg)
01 Arderi in energetica si industrii de
orm tranfare
Arde indus de prerare 0,25792,27864
Proc de pr tie 1,16E51,1E-05 ,00052
co tibililo li
produ 02 Instalatii de ardere neindustriale 0,013495
03 ri in tria luc 25 0 0,848477
04 ese oduc -0 6 0 4
05 Extractia si distributia
mbus r fosi
06 Utiliz area solventilor si a altor
se
07 Transport rutier 0,088457 28,1982
08 Alte surse mobile si utilaje 0,080108
09 Tratarea si depozitarea deseurilor 0,035 0,189 0,35
21
2210 Agricultura
11 Alte surse
TOTAL TELEORMAN 0,460836 2,410371 29,3972
Judetul
TeleormEmisii anuale de metale grele (kg/an)
Tabel 2.1.3.2.
an 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Emisii anu
Hg (kg/an ) 5,571 5,925 3,106 2,41 ale 0,000 0,000 0,220 5,777 15,168
Emisii anuale
Cd (kg/an ) 0,5 50,9 0,443 12,239 8,314 3,051 3,506 0,547 0,460
ale 3026,0 2748,8
2.1.4. Emisii de plumb
În figura 2.1.4.1este prezentat ă evoluția emisiilor de plumb, comparativ cu anul
precedent:
Emisii Pb
0 102 0 304 020072008Emisii anu
Pb (kg/a n) 00 416,10 6 152,20 3 174,26 4 89,820 43,368 23,77 29,39
kg
Fig. 2.1. eorm an
a de ii u sp utie isii plum cre
ți. Sursele principale de em isii de plumb au fost reprezentate
tr
lucrare cca. 2,88 % .
poluanți organici persiste Ps
Poluanții organici persisten ți sunt substan țe chimic e foarte stabile care se pot
acumula în lan țurile trofice biologice, cu un grad mare de risc as upra sănătații omului și
diului î ră
În țara noastr ă, principala surs ă care contribuie la emisiile de substan țe organice
l prin depozitele existente de substan țe
eidentificate și/sau expirate. O alt ă sursă o reprezint ă industria chimic ă producătoare de
esticide precum și importul de substan țe comerciale. 4. Evoluția emi siilor de Pb în anii 2007 -2008 în județul Tel
Dtorită zvoltăr sectorlui tranorturi rre, emle de b au scut,
comparativ cu anii preceden
de transportul rutier, cu o pondere de cca. 95,92 %
pși dearderile în indusia de
re
2.1.5. Emisii de
nți (PO)
me nconjutor.
persistente este agricultura, în specia
n
p
23Inventarul substanț elor poten țial toxice și periculoase la nivelul jude țului
Teleor
ri le o surs tru pol n ju Tel n s
și alte surse mobile folosite ăn agricultur ă, procesele
u t ș urilor.
În tabelul 2.1.5. e și PCB
comparativ cu anii preceden ți.
e compu și organici persisten ți
Tabel 2.1.5.
Județ ul
Teleorman 1999man, a pus în eviden ță faptul c ă substanț e interzise a se fabrica și utiliza pe
teritoriul României, precum aldrin, clordan, DDT, dieldrin, endrin, heptaclor și HCB, nu au
fost identificate în jude ț.
Pncipale categ rii de e pen acești uanți î dețul eorma unt
reprezentate de arderile de la utilaje
de produc ție sa ratarea i depozitarea de
ste prezeșe
ntată evo luția emis iilor de HAP, dio xine
Cantități anuale d
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Emisii anuale000 0,000 0
01 0,012668 0,015530 0,0 0,00.01429
0
0,020082 0,
PAH(t/an) ,0000 10798 14486
Emisii anuale Dioxine
(g/an) 0,000 0,000 0,050 0,001 0,000 0,000 0,000 0,0000
00,0000
0050
0015 00
78
Emisii anuale
PCB (kg/an) 0,000 0,000 0,001 0,001 0,005 0,001 0,001 0.00018
4
0,00007
Din tabelul 2.1.6. se constat ă că emisiile de hidrocarburi aromatice policiclice au
din cauza activit ăților desfășurate de alte surse mobile
Județ ul
Teleorman 2.1.6. Emisii de hidrocar buri aromatice policiclice
crescut, comparativ cu anul 2007,
și utilaje, folosite în agricultur ă.
Tabel 2.1.6.
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Emisii anuale
PAH(t/an) 82 0,000 0,000001 0,012668 0,015530 0,010798 0,014486 0.01429
0,0200 0,000
2.1.7. Emisii de bifenili policlorura ți
Din inventarul em isiilor de poluan ți, în anul 2008, în jude țul Teleorman a re zultat o
fenili policlorura ți, din activitatea de tratarea și depozitarea
Județ ul
Teleorman 1999 2000 2001 20022003 20042005 2006 2007 2008cantitate de 0,07 g bi
deșeurilor.
24Emisii anuale
PCB (kg/an) 007 0,000 0,000 0,0010,001 0,0050,001 0,001 0.0001 84 0,00
2.1.8. Emisii de hexaclorbenzen
iilor de poluanți atmosferici pentru anul 2008 rezult ă că în
județul Teleorman nu sunt surse de hexaclorbenzen.
2.2. Calitatea aerului ambiental
În anul 2008, prin sta țiile automate din cadrul “Sit emului de monitorizare comun ă a
calității aer ului în ora șele de la grani ța româno-bulgar ă de-a lungul Dun ării de Jos”, din
localitățile Turnu M ăgurele și Zimnicea, s-a realizat un num ăr de 19354 măsurători la
poluanții gazoși.
În muni cipiul Alexandri a s-au ef ectuat 555 determin ări ale concentra țiilor medii
zilnice ale poluan ților NO 2, SO 2 și NH 3 în punctul de control SE Alexandr ia, dotat cu
instalație fixă de recoltat poluan ți gazoși.
În punctul de control APM Alexandria au fost determinate 19 2 probe pulberi în
suspe lberi
sedimentabile, recoltate din 10 puncte de control amplasate pe teritoriul jude țului.
2.2.1. Dioxidul de azot
ste mai scăzută în anul 2008,
arativ cu anul 2007. Din invent arul emis
nsie – PM10. De asemenea, APM Teleorman a efectuat și 103 probe pu
Determin ările c oncent rațiilor med ii zilnice a le NO 2 nu au pus în eviden ță depășiri
ale concentra ției maxime admisibile (CMA) pe 24 or e comparativ cu STAS nr. 12574/87,
în municipiul Alexandr ia. Concent rația maxim ă înregistrat ă a fost de 31,25 µg/mc.
Principalele surse de poluare sunt re prezentate de arderea combustibililor,
procesele industriale și traficului rutier. Concentra ția medie anual ă, de 13,31 µg/mc, s-a
situat, de asemenea, sub valoar ea limită anuală.
Concentra ția medie anual ă în punctul de control SE e
comp
NO2
05concen
200821,316,5411,7112,7610,1210,0312I II II IV V VI VIIVIIIIX X XI XII1015trații medii anu
[µg/m3]2025e al
1,99,1816,4512,5314,4214,54
25Fig. 2.2.1. – Evolu ția me diilor luna re de NO 2 înregistrate în munici piul Alexandri a în anul 200 8
2.2.2. Dioxidul de sulf
În municipiul Al exandria, determin ările conc entrațiilor medii z ilnice ale SO 2 nu au
pus în ev idență depășiri ale c oncentrației m axime adm isibile pe 24 ore. De asemenea, în
punctul de control SE, concentra țiile medii anuale s-au sit uat sub valoarea limit ă anuală.
Concentra ția max imă zilnică pent ru dioxidul de sulf a f ost de 4,45 µg/mc. Media anual ă
înregistrat ă în anul 2008, respectiv 1,75 µg/mc, a fost mai sc ăzută decât în anii anteriori.
Principalele surse pot ențiale de poluare pentru ox izii de sulf în municip iul Alexandria sunt
reprezentate de arderea combus tibililor, procesele ind ustriale și traficul rutier. Evolu ția
concentra țiilor medii lunare este prezentat ă în figura 2.2.2.
2008 31,91,41 ,41,21,51,91 21,51,92,5
125I IIIIIV V VIVIIVIIIIX X XIXIIVL
24h
Fig. 2.2.2. – Evolu ția me diilor luna re de SO 2 înregist rate în munici piul Alexandri a în0SO2
50concentrații m
[µg/m100150edii anual e
3]
anul 2008
2.2.3. Pul beri în suspensie
orizarea calită rman a efectuat în cursul anulu i
2008, pentru indicatorul pulberi în suspensie – frac țiunea PM 10, un num ăr de 192
deter ediul A.P.M Alexandria.
r t e e r ic u în ță
concentra ția m ă: 51,09 µg/mc, valoarea maxim
Valoarea limit ă zilăe 50 căz Ordinul 20 fo pășită p
de 90 probe, cu o frecven a depăș
Pentru monit ții aerului, A.P.M. Teleo
minări în punctul de control s
Prelucările satistic aleconcntrațiilo medii zilne a pus eviden
edie zilnic
nică determinat
592/ă: 121,24 µg/
st demc.
entru d µg/m, prevută în 02, a
ță irii de 46,88%.
020406080concentrații medii
anual m3 e [µg/ ]
50
08 6150 57,449II VIVII XXIXII
4h
Fig Fig. 2.2.3. – Evolu gistrate în mu ul 2008
d lălaincorupberi în suspens ie, fracțiunea 0
erminată în punctul de control sediu APM, dep ășește valoar ea limită anuală p
mane (40 µg/mc), valoarea ei fiind de 51,08 µg/mc.
osferei cu pulber i în suspensie este produs ă de cele mai multe
ctivităț antierele de
constru
lberi sedimentabile , în anul 2008 s- au efectuat 103
eterminări medii lunare în 10 puncte de c ontrol din loc alitățile urbane Alexandria,
Turnu
ile
ă
ol Port din Turnu Măgurele, a fost de 20,08 g/m2*lună.
pulberilor sedimentabile determinate în jude țul Teleorman în anul 2008
Tabelul 2.2. 3. ția mediilor lu nare de PM10 înre nicipi ul Alexandria în an
Concentra
tețiameieanua diatl ul PM1
entru PM10
20 5739 39I IIIVV VIIIIXVL
2
d
protecția sănătății u
Poluarea atm
a i umane. În municipiul Alexandria, pricipalele surse de pulberi pot fi ș
cții și transportul rutier.
Pentru indicatorul pu
d
Măgurele și Zimnicea. S-au înregistrat 3 dep ășiri ale concentra ției maxime
admisibile (17 g/m2*lună), în conformitate cu pr eveder ile ST AS 12574/87 î n localităț
lexandria (APM Teleorman) și Turnu M ăgurele (Port). Concentra ția max imă, înregistrat A
în punctul de contr
alorile lunare ale V
PULBERI SEDIMENTABILE 2008 [g/mp lună]
Localitate ALEX ANDRIA TURNU MAGUREL E ZIMNICEA
Luna APM
AlexStația Str. Stația
andria meteo HC C Oras Port AbatorElectro turris FNC Oltului meteo
14,3
3 3,02 8,58 3,49 4,23 4,89 6,21 8,12
10,9
1 9,37 5,21 7,43ianuarie
februarie 7,89 12,00 8,73 6,08 8,47
martie 12,1
8 13,5
3 8,1311,8
8 9,26 6,5510,9
7 4,87 13,91
18,28 12,8
2 14,0
6 11,2
714,9
210,68 6,13 14,58 1 aprilie 2,79
mai 15,95 9,04 14,9
7 7,74 12,3
716,8
7 8,50 12,90 7,36
iunie 18,67 10,8
6 15,9
7 11,9
216,7
7 9,56 10,43 14,39 6,48
iulie 10,10 11,2 12,6 5,56 20,0 8,40 9,09 6,80 10,08
26
278 7 8
august 10,42 13,9
9 15,3
711,7
0 8,79 8,91 12,50 14,03 9,20
septembrie 12,0 14,8 10,7
12,41 8 1 3 10,48 13,83 8,65 10,30
octombrie 8,73 7,94 9,37 8,48 8,58 8,72 10,49 6,78
noiembrie 10,1
7,34 13,98 8,65 9,47 12,75 0 7,23 9,48
decembrie 5,36 6,38 5,70 7,30 6,01 4,68 7,91 6,21
Nr probe 9 12 11 12 8 12 12 3 12 12
Max 18,67 14,9
7 15,9
7 15,3
720,0
8 10,68 13,9810,9
7 14,58 15,95
Min 5,36 6,38 5,70 3,02 7, 43 3,49 4,23 4,89 4,87 6,21
Nr
depasiri 2 0 0 0 1 0 0 0 0 0
Total 103
2.2.4. Metale grele
APM Teleorman nu a efectuat determin ări de metale grele în anul 2008.
2.2.5. Monoxidul de carbon
În anul 2008, anal izoarele de monox id de carbon din cadrul sta țiilor automate de
monitorizare a calit ății nu au func ționat corespunz ător,din cauza unor probleme tehnice.
2.2.6. Benzenul
APM Teleorman nu a monitorizat poluantul benzen în anul 2008.
.2.7
de
supraveghere SE din Alexandria.
În municipiul Alexandria, concentra țiile medii zilnice de amoniac nu au dep ășit
concentra ția maxim ă admisibil ă conform STAS 12574/87. Concentraț iile maxime la 24h
pentru amoniac au fost de 77,145 µg/mc.
Standardul de calitate a aerului nu stipulează o valoare maxim ă admisibil ă pentru
amoniac, pentru un timp de mediere de un an, fapt pentru care concentra țiile medii
anuale nu se pot raport a la o valoare limit ă. Concentra ția medie anual ă este mai sc ăzută
decât în anul 2007: 24,33 µg/mc, fa ță de 29,92 µg/mc determinat ă în anul anterior.
Principalele surse poten țiale de poluare pentru amoniac în zona Alexandria sunt
reprezentate de epurarea apelor uzate urbane, de șeurile menajere, agricultura.
2 . Amoniacul
Indicatorul amoniac a fost determinat prin metoda manual ă în punctul
050100concentrații medii
anuale [µg/m3]NH3
2008192128212223262433232426
100IIIIIIVV VIVIIVIIIIXX XIXIIVL
24h
Fig Fig. 2.2.3. – Evolu ția mediilor lunare de NH 3 înregistrate în muni cipiul Alexan dria în anul 2 008
2.2.8. Ozonul
alității
În anul 2008, sta țiile automate din cadru l “Sistemu lui automat de monitoriz are a
calității aer ului” nu au func ționat corespunz ător. Măsurătorile efectuate la sta țiile automate
Turnu1, Turnu 2, Zim nicea în perioada ianuarie – febr uarie 2008 nu au pus în eviden ță
depășirea valorii limit ă orare pentru protec ția sănătății umane pentru poluan ții
monitoriza ți, conform Ordinului M inistrului MAPN 592/2002.
Evoluția concentra țiilor medii anual e ale poluan ților monitoriza ți în Muni cipiul
Alexandria este prezentat ă în figurile 2.2.9. 1. – 2.2.9.4.
În anul 2008, anali zoarele de ozon di n cadrul stațiilor automate de monit orizare a
c nu au func ționat corespunz ător, din cauza unor probleme tehni ce.
2.2.9. Evolu ția calității aerulu i
SO2
20
10,0015,0020,0025,00
1,710,99 1,18 1,33 1,862,81 3,28
1,745,00
0,00
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Valoare
limită
anuală
Figura 2.2.9.1. Evolu ția concentrațiilor medii anuale de SO 2, în punctul de control SE Alexandria
28
NO2
40
30,0040,0050,00
7,078,5911,93 11,1413,0921,0426,05
13,31
0,0010,0020,00
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Valoare
limită
anuală
Figura 2.2.9.2. Evolu ția concentrațiilor medii anuale de NO 2, în punctul de control SE Alexandria
NH3
011,428,2817,2724,24 21,6925,2829,9224,33100
020406080100120
NH3 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Valoare
limită
zilnică
Figura 2.2.9.3. Evolu ția concentrațiilor medii anuale de NH 3, în punctul de control SE Alexandria
29PM10
84,88
70,15 71,37
60,5
51,08
40
0255075100
2004 2005 2006 2007 2008 Valoare limită
anulă
30Figura 2.2.9.4. Evolu ția concen ntrol APM Alexandria
Din analiza graficelor anterioare se constat ă tendința de scădere a conc entrațiilor
ați în Municipiul Alexandria. Pe ntru poluantul PM10, frecven ța de
mită admise, conform Ordinului 592/2002 este, de as emenea, în trațiilor medii anu ale de PM10, în pun ctul de co
poluanților monitoriz
epășire a valorii li d
scădere.
PM10
100%
75,35 73,28
58,0269,47
60,32
46,8850
5075
25
0
2003 2004 2005 2006 2007 2008 Valoare
limită zilnică
[µg/m3]
Figura 2.2.9.4. Frecve nța depășirii valorii limit ă zilnice pentru PM1 0, în punctul de co ntrol APM Alexandria
anului 2009 APM Teleorman urmează să
lității Aerului”. Sistemul cuprinde dou ă stații,
ru
a
peratură, radiația solară, În completarea re țelei de monitorizare și în scopul unei cunoa șteri cât mai ex acte a
calității aer ului în jude țul Telorman, în cursul
pună în funcțiune cele dou ă stații noi de monitorizare a calit ății aerului, care fac parte din
“Sistemul Na țional de Monitorizare a Ca
amplasate în munic ipiile Alexandria și Turnu Măgurel e și un pan ou extern pent
informarea publicului, amplasat într-o zon ă populată din centrul Munici piului Alexandria.
Stația TR-1 Alexandria va monitoriza urm ătorii poluan ți: dio xid de s ulf (SO2), oxizi
de azot (NOx), monoxid de car bon (CO), ozon (O3), compu și organici volatili (COV) ,
pulberi în suspensie (PM10 si PM2,5), iar sta ția TR-2 Turnu M ăgurele va monitoriz
dioxidul de sulf (SO2), oxizii de azot (NOx), monoxidul de c arbon (CO), ozon (O3),
compușii organici vo latili (COV) și pulberile în suspensie (PM10 si PM2,5), precum și
parametrii meteo (direc ția și viteza vântului, presiu ne, tem
umiditate relativ ă, precipita ții).
31Capitolul 3. SCHIMB ĂRI CLIMATICE
t c od direct sau indirect de activit ățile umane,
on a niunii E prio următoarele
e nal iei și u formelor neconven ționale,
vo bil, mecanis exib ile ale Protocolului de la
to ficiente a costur ilor g e de e ile ale
sistemului climatic asupra ecosistemelor și umanit ății, respectând principiul precau .
sistemului climatic ca ri a clim ifeste
-un de frecven țe, începând cu variabilitatea pe termen scurt (pân ă la
câțiva ani) și continuând cu varia termen lung (pân ă milenii), iar
suprapunerea acestora conduce la variabilitatea climatic ă observat
Variațiile pe termen scurt sunt cunoscute sub denumirea de fluctua ții / oscila ții care
duce as tfel: o parte din radia ția solară
are atinge P ământul este reflectat ă înapoi în spa țiu, din aceste radia ții o parte sunt
retransmise spre suprafaț a Pământului de c ătre un strat de gaze numit gaze cu efect de
eră.
ze cu efect de ser ă până în anul 2008;
egistrul Na țional a fost înfiin țat în anul 2007 și se constituie dintr-o baz ă de date
electronic ă unică, standardizat ă și securizat ă, destinat ă să asigure contabilizarea
certificatelor anulate.
La nivelul județ ului Teleorman a fost identificat un num ăr de 5 obiective
e
au obținut autoriza ție privind emisiile de ct de ser ă.
Încadrarea s-a realizat în func ție de tipul / categoria de instala ție și
esfășurată care genereaz ă emisii de CO 2 în atmosfer ă, de către următorii operatori
economici :
– domeniu o putere nominală >20 MW
S ONA L – Turnu M ăgurele – obiectiv
SC TERM
S ALO obiectiv IP
SC KOYO ROMANIA SA –Alexa ndria – obiectiv non IPPC
– eniu oase
SC UVCP SA Turnu M
Co r t ârea 60/16.01.2008, s-a
r rtizat ii ct e s u
ș3.1. Cadru general
Schimbările climatice sun
răauzate în m
și c
domstituie o problem ă majo
nii cheie: utilizarea ra țio politicii U
ă a energuropene,
tilizarea ritizată pe
dez ltarea unui transport dura aplicarea melor fl
Kyo în vederea abord ării e enerat fectele ireversib
ției
atică să se man
întrComplexitatea
domeniu larg face va
bilitatea peabilitate
la secole,
ă.
sunt foarte frecvente, în timp ce variaț iile pe termen lung sunt asociate cu schimb ările
climatice.
Înc ălzirea la suprafa ța Pământului se pro
c
seră ceea ce duce la cre șterea temperaturii în atmosf
Prin Protocolul de la Kyoto, ratificat în ianuarie 2001 prin Legea nr. 3/2001 ,
România și-a asumat un se t de angajamente:
– reducerea emisiilor de gaze în perioada 2008-2012 cu 8% fa ță de nivelul de emisii
înregistrate în anul 1989 (an de referin ță)
– elaborarea și implementarea politicil or în scopul promov ării dezvolt ării durabile;
– Realizarea Registrului Na țional de emisii de ga
R
de emisii de gaze cu efect de ser ă emise, deț inute, transferate și
conomice care de țin instala ții aflate sub inciden ța Directivei 2003/87/CE, Anexa 1 și care
gaze cu efe
activitatea
d
l energetic – instala ții de ardere cu
U CHEM SR C D IPPC
A SERV SRL Alexandria – obiectiv IPPC
C C R SERV SRL Turnu Mă gurele – PC
dom producția și prelucrarea metalelor fer
ăgurele – obiectiv IPPC
nform Planului Na țional de Alocare, ap
de certificate de emisob
gat prin Ho ar
d epa
i pentru perioada 2008-2012: următorul num ăr aze cu efe eră pentr anul 2007
32
talații care au alocate certificate de emisii gaze cu efect de ser ul 2
pentru perioada 2008
Ta
Nr.
crt. Denumire operator Sector de
activitate Alocare 2008-
1012 Ins ă pentru an 007 și
-2012
bel 3.1.1
2007 Alocare
1. SC KOYO ROMANIA SA energetic 22998 60448
2. SC DONAU CHEM SRL energetic 436651 1922365
3. SC TERM A SERV SRL energetic 12732 55365
4. CA ER er 13 D 01.
a in SC LOR SV SRL engetic 96 in 01.
ieșit d2008
schema EU-ETS
5. SC UV Pro
prelucrare
metale fero ase 2 01
a ieșit din
schema EU-ETSCP SA ducție și 2228 Din 01..2008
În județul Teleorman principalele surse de emisii ale gazelor cu ef ect de ser ă sunt:
sectoarele arderi în energetică și industrii de tranformare, arderi în industria de
prelucrare și transportul rutier, dar și agricultura.
3.2. Em
ii în atmosfer ă p
2008, emis iile totale de gaze cu efect de ser ă în jud eleorman sunt în
ultimii ani. Categoriile d re emit gaze c u de s t în al
a î e în ener și ind
pentru emisiile de dioxid de carb industri ano n
de N 2O și agricultura pentru emisiile de metan.
isii totale anuale de gaze cu efect de seră
Din calculele efectuate pe baz a inventarului de emis entru anul
sc în ețul T
efect
geticăădere
princip e surse ca eră au fos
ustrii de transformare rderile n industria de prelucrare și arderil
on, respectiv a chimică rganică petru emisiile
Emisii CO 2 eq
950 1000 1050 1100 1150 1200 125020072008
mii t
Fig. 3.2. Evolu ția emi siilor de CO 2 eq în anii 2007 -2008 în jude țul Teleo rman
Emisii de gaze cu efect de ser ă pe sectoare de activit ăți produse în anul 2008 în jude țul
Teleorman
Tabel 3.2.1.
Grupa Activitatea CH4 (Mg) CO2 (Gg) N2O (Mg)
3301 Arderi in energetica si industrii de
tranformare 7,37941 163,8229 7,080134
02 Instalatii de ardere neindus triale 3,913797 18,417 2,19675
03 Arderi in industria de prel ucrare 226,1708 258,8939 27,88916
04 Procese de productie 0 0 819,68
05 Extractia si distributia combustibililor
fosili 2967,937 0,098294
06 Utiliz area solventilor si a altor produse
07 Transport rutier 2,214839 27,9579 1,197792
08 Alte surse mobile si utilaje 1,361838 25,13792 10,33394
09 Tratarea si depozitarea des 1,93562 eurilor 31,2855 2,651799
cultura 8650,807 10 Agri 40,7169
11 Alte surse 42,6485
L TELORMA 118 t 91,07 t953,8 t
Emisii totale anuale de ga f s CO
misii anuale de gaze cu efect de ser ă provenite din sectorul energetic
Sectoru totalul
misiilor de gaze cu efect de seră în județul Teleorman.
Tabel 3.2.3. ze cu eect deeră ( mii tone 2 Eq )
Tabel 3.2.2. 496,9797 mii
TOTA E N 678
Cantitatea de CO2 eq a sc ăzut de la 1198,88 mii tone în anul 2007, la 1042, 33 mii
tone în anul 2008.
Județul
Teleorman 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Emisii total e
(mii tone CO 2
Eq) 622 903.48 866.37 1149.8 5 1345.1 7 1198.8 8 1042.3 3 294.30 1443.1 9 708.55
E
l energetic a contribuit în anul 2008 cu 520,06 mii t CO2 eq la
e
Grupa Activitatea (Mg)CH4
CO2 (Gg) N2O
(Mg)
01 Arderi in energetica si industrii de
tranfo ,8 rmare 7,37941 1632297,080134
02 Instalatii de ardere neindustriale 3,9137 18,417 2,19675 97
03 Arderi in indu de cr 7 ,8 27,88916 stria preluare 226,108 258939
05 Extractia si distributia combustibililor
fosili 2967,937 0,098294
TOTAL 3205,402
t441232,1
mii t37,16605
t
3.3. Emisii anuale de dioxid de carbon
34egorii de surse de dio xid de carbonsunt arderile î n industria de
prelucrare, care reprezint ă 52,09 % din emis iile de CO 2, arderile în energetic ă și industrii
de transformare (32,96 %) și transporturi (5,62 %). Emisiile anuale de dioxid de carb on, prezentate în figura 3.3. au sc ăzut în ultimii
ani. Princ ipalele cat
Emisii CO2
470 480 490 500 510 520 530 54020072008
mii t
Fig. 3.3. Evoluția emi siilor de CO în anii 2007-200 8 în jude țul Tele orma n 2
2
e
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Emisii totale anuale de CO
Tabl 3.3.
2008 Județul
Teleorman 2006 2007
Emisii a nuale (mi i
tone) 294.30 787.33 635.37 526.26 403.76 374.91 638.6 861.08 534,42 7 496.97
.4. Emisii anuale de metan 3
Emisiile anuale de metan sunt prezentate în figura 3.4 Cantit ățile de metan
zulta re te din iventarul emis iilor de poluan ți în atmosfer ă sunt comparabile cu cele
determinate în anul anterior. Activitatea gener atoare de emisii de metan cu ponderea c ea
mai mare a fost agricultura – managementul dejec țiilor și fermenta ția enteric ă – 72,758 % .
Se constat ă creșterea ponderii emisiilor rezultate din extrac ția co mbustibililo r fosili (de la
18,28 % la 24,96 %). Alte surse au fost reprez entate de industria de prelucrare (1,95 %).
Emisii CH4
20072008
11,86 11,88 11,9 11,92 11,94 11,96
mii t
Fig. 3.4. Evoluția emi siilor de CH 4 în anii 2007-200 8 în jude țul Tele orma n
Emisii totale anuale de CH 4
Tabel 3.4.
Județul
Teleorman 1999 2000 2001 2002 200
3 2004 200
5 200
6 2007 2008
Emisii anuale
(mii ton- 0.73 0.83 2.58 2.90
e) 10.41 3.23 9.5 11.95 11.89
3.5. Emisii anuale de protoxid de azot
În anul 2008, emisiile de protoxid de azot, au sc ăzut comparativ cu anul 2007;
procesele de produc ție au generat cele mai mari cantit ăți de N 2O (85,95%), agricultura –
managementul dejec țiilor și fermenta ția enteric ă – 2,61 % și instalațiile de ardere în
industria de prelucrare (4,27%). Cantit ățile anuale de protoxid de azot sunt prezentate în
figura 3.5.
Fig. 3.5. Evolu ția emi siilor de N 2 O în anii 2007-200 8 în jude țul Tele orma n
Emisii totale anuale de protoxid de azot
Tabel 3.5.
Județul
Teleorman 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Emisii anuale
( mii tone) – 2.06 0.17 0.13 1.41 0. 87 1.43 0.91 1.33 0.95
3.6. Acțiuni priv ind re ducerea emisiilor de gaze cu efect de ser ă
3.6.1. Participarea la utilizarea mecan ismelor Protocolului de la Ky oto
Implementarea mecanismelor flexibile statuate de documentul interna țional –
Protocolul de la Kyot o, res pectiv, Proiecte de Implementar e în comun, Comercializarea
Internațională a Emisiilor, Mecanismul de Dezvoltare Curat ă, asigură într-o mani eră
viabilă realizarea reducerii gazelor cu efect de ser ă cu costuri financiare rezonabile,
asigurând benefic ii pe com ponenta protec ției mediului și în dom eniul econ omic.
Proiectele de Implementare în Comun și Mecanismele de Dezvolate Curat ă au în vedere Emisii N2O
00 ,5 1120072008
mii t,5
35
36reducerea emisiilor de gaze cu efec at, cu investi ții care provin de la un
alt stat.
România s-a implicat cu succes în alizarea unor proiecte de investi ții de tip
omun prin colaborarea cu diferite state, în vederea realiz ării transferului
de tehnologie pentru r educerea emisiilor de gaze cu efect de ser ă și implicit pentru
eficien
energiei regener abile, eficienta energetic ă) și silviculturii.
comercializare
a cert
finăriile, metalurgie
roas eluloză și hârtie), în prima faz ă pentru perioada 2005-
se desf ășoară în perioada 2008 – 2012. În cazul României
003/87/CE au devenit obligatorii odat ă cu intarea în Uniunea
pentru anul 2007, respectiv
08 – 2012 t de seră într-un st
re
Implementare în c
ța energetic ă și îmbun ătățirea calității mediului.
În județul Teleorman nu sunt derulate Proiecte Joint Implementation, a că ror
potenț ial este orientat în domeniile energiei (cogenerare, sisteme de înc ălzire central ă,
producerea
3.6.2. Participarea României la implemen tarea schemei europene de
ificatelor de emisii de gaze cu efect de ser ă
Planul Na țional de Alocare reprezint ă primul pas în implementarea Schemei de
comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de ser ă, Schema – instituit ă prin
Directiva 2003/87/CE, privind înfiin țarea de scheme de comercializare a certificatelor de
emisii de gaze cu efect de ser ă, este un mecanism de reducere a emisiilor de gaze cu
efect de ser ă aplicat la nivelul Uniunii Europene.
Schema de comercializare se aplic ă sectoarelor cu cel mai ridicat aport în totalul
emisiilor de gaze cu efect de ser ă (sectoarele energetic, inclusiv ra
feă, industria mineralelor, c
2007, iar a doua faz ă
irectivei 2 prevederile D
European ă, astfel Planul Naț ional de Alocare a fost elaborat
ultimul an al perioadei 2005 – 2007 și pentru perioada 20
37
rabilă și limitat ă, element
dispensabil pentru via ță și pentru societate, materie prim ă pentru activit ăți productive,
sursă de energie ținerea echilibrului
ecologic.
Apele f e integ niu ția, punerea în valoare și
dezvoltarea surs ac ene
Go lor consti nsamblul de lu , măsuri și a i având drept
scop: asigurarea resurselor de ap ă esare desf ă tivităților umane; prevenirea,
combater rea efecte lor dăunăt pra ape iv mă surile
de alarmare, de interven ție și de refacere dup ă producerea acestor efecte; conservarea
resurselo ru gen oare; elim nfluen ț
activitățilo ane asupra enținere nilor ale apei.
Directi ă, au ca
cop: p educerea polu ării la
urse, anagementul durabil al apelor la nivelul bazinului hidrografic.
4.2.1. și tehn
Resursele de ap ă și te bile
Resusele de ap ă ale jude o apele d l
Dun pe subterane.
le de apă teor e bile sunt p n tabelul 4
Tabel 4.2.1.
Resurse de de suprafa ță
cResurse de apă din subteran
ii mc] Capitolul 4. APA
4.1. Introducere
Apele reprezint ă o resurs ă naturală regenerabilă , vulne
in
și cale de transport, factor determinanat în men
ac part
durabilă a re
odărirea aperantă din patrimo
elor de apă sunt
tuie al public. Protec
țiuni de interes g
crăriral.
cțiun sp
nec șurării ac
ea și elimina lor acțiuni oare asu lor, inclus
r de apă pent erațiile viit inarea i elor defavorabile ale
r um apelor; m a funcțiu naturale
țara noastr vele europene în domeniul calit ății apelor, transpuse integral în
ăstrarea calit ății corespunz ătoare a apei, în vederea utiliz ării, r s
s m
4.2. Resursele de ap ă
Resursele de ap ă teoretice ic utilizabile
eteoretic
țului sunthnic utiliza
cnstituit e din e suprafa ță – râuri, lacuri, fluviu
ărea – și a
Resurse itice și t hnic utiliza rezentate î .2.1.
apă
mii m[ ] [mJudeț
Teore abilă T Uti tică Utiliz eoretică lizabilă
Tele 1666000 orman 4730000 3482558 1834000
4.2.2. Prelev ă
ri de apă
În anul 2008, prelev ările totale de ap ă brută din surse directe au fost de 33646,93
mii m3 din care: pentru populaț ie 9360,9 mii m3, industrie 14143,07 mii m3, agricultur ă
10034,20 mii m3, alte activit ăți 108,76 mii m3.
Situaț ia prelevă rilor de ap ă pentru anul 2008
Tabel 4.2.2.1.
Județ Suprafață (mii m3) Subteran (mii m3) Total (mii m3)
Teleorman 23679,46 9967,47 33646,93
Sursa: AN “ Apele Ro mâne” – Direcția Apelor Arge ș – Vedea Pitești
38
la 50389 mii m în 2007, la 33646,93 mii m
atorită scăderii volumelor captate pentru industrie , dar în special pentru agricultur ă.
Indice
lizarea resurselo e
4.2.2.2.
Prelev ările de ap ă au scăzut de 3 3
d
le de realizare a cerințelor programate a fost de 58,17%.
Uti r de apă pe bazine hidrografic
Tabel
Județ
Teleorman Suprafață (mii
m3) Subteran (mii Total (mii
)
B H Arge ș 100 588,66 1688,66 1
B H V 1300,2 6 705,02 m3) m3
edea 2 404,8 7
B H Dun ărea 22279,24 1974,01 24253,25
Total 23679,46 9967,47 33646,93
Sursa: AN “ Apele Ro mâne” – Direcția Apelor Arge ș – Vedea Pitești
rezintă în tabelul 4.2.2.3.
3.
Pentru an ul 2008, g radul de u tilizare a resurselor de ap ă la nivelu l județului
Teleorman se p
Tabel 4.2.2.
Cerința de apă programat ă Prelevările de ap ă Gradul de
utilizare
Activitate Valoare
(mii m c) Activitate Valoare
(mii m c) %
Populație 8551 Populație 9360,9 109,47
Industrie 20217 Industrie 14143,07 69,95
Agricultur ă 28931,78 Agricultur ă 10034,20 34,68
Alte activit ăți 143 Altele 108,76 76,06
Total 57842,78
e RomâT
– Direcotal 33646,93 58,17
Sursa pe ne ția Apelor Arge ea
În figura 4.2.2.1. se prezint ă raportul cerin ță de apă/prelevare de ap ă la nive lul : AN “ Al ” ș – Ved Pitești
anului 2008.
Raportul cerință/prelevare apă în anul 2008
02000 04000 0[mii mc]
Cerința 8551 2021 7 28931,78 143Populație Indus trie AgriculturăAlte ac
Prel 9360, ,07 10034,21tivitați
9 14143 108,77 evare
39. – R de eleva la nivelul an ul
Distribuția captărilor d e apă din surse direc te, pe bazine hidrogr afice și sectoare
onom .2.4.
ărilor de ap ă din e dire z drog n 2
Tabel 4.2.2. 4.
levările de ap ă ( c) Fig. 4.2.2.1 aportul ce rință apă/pr re de apă ui 2008
ec
ice se prezintă în tabelul 4.2
Distribuția prelev surs cte pe baine hi rafice, î008
Pre mii m Activitate
al H Dun re BH Vede a Tot Bă BH Arge ș
Populație 9360,9 4183,81 493,91 783,1 3 8
Industrie 14143,07 10988,62 468,6 685,8 2 5
Agricultură 10034,2 9075,67 71,79 186,7 7 4
Alte activități 108,76 5,15 ,71 32, 70 9
Total 33646,93 24253,26 7705,02 1688,67
Sursa: AN “ Apele Dire pelor rgeș – Vedea ști
e 33 mc , preleva ți în anul 2008, un volum de 9967,47
mii t ca urse ape suterane (262%) și 23579,46 mii mc au
fos de praf (70,38%).
cu anul 2007, se constat ă creș ă pentru sectorul
industrial (42%), urmate de prelev ările pentru agricultur ă și popu lație (28%) –
figura 4.2.2.2. Române” – cția A A Pite
Din totalul d 646,95 mii apă
mc d
t cape apă au fos
tați din surseptați din s
ape de su de
ațăb 9,
Comparativ terea prelev ările de ap
(30%)
Ponderea pevărilore apă pe sectoare
de ivitate î anul 2008
Popție 28%
Indus e 42%ulturăAlte ac tiarel d
act n
ula
triAgric
30%vit
Populație g Alte activitați
Fig. 4.2.2.2. nderea pre r de sectoare dactivit nivelu lui 200
sursele de apă de suprafață, c subterane. Evolu
apă din su cte în peria 20
derea volumeleor apă prelev în 2 m u 7
Evoluția
mil. m
2002 2 4 2005 2006 2007 2008 003 200ți
0%
Indus trieAricultură
– Po levărilo apă, pe e ate, la l anu 8
„Captarea apei” este indicatorul care se refer ă la cantit ățile anuale prelevate atât
din ât și din resursele de ap ă ția captărilor
de rse dire oad 02 – 2008 (tabel 4.2.2. 5) pune în eviden ță
scă de ate 008 coparativ canul 200.
prelevărilor de ap ă din surse directe în jude țul Teleorman
Tabel 4.2.2. 5.
Captarea apei
3
4068,178 44,706 39, 678 32,896 50,389 33,646 53,842
4.3. Ape de suprafa ță
cursurilor odific le jud țului este de 1591 km De interes major
pentru economie și protecț ia mediului sunt cursurile mijlocii și inferioare ale râurilor pe
care se organizeaz ă activitatea de supraveghere și control, respectiv pe o lungime de
948 km pe râuri interioare și fluviul Dun
r de în judțul Teleor
Tabel 4.3.1.
Debite înregistrate
Totalul de apă c ate a e
ărea.
Cursurilo apă e man
Nr.
crte
pă gim
în
județ
m) Stația
hidro
. Denumir
curs de aCod
cadastral Lun
e
(kQ max Q min Q med
I gra Bazin hidro fic VEDEA
Văleni 751 ,03 ,38 0 5 39. Vedea IX-1 114
Alexandr
ia949 0,144 9,52
40. Tecuci IX-1.9 37 165 0 0,32
41. Bălăcel IX-1.9.1 15
42. Adanca 1.9.2 12 IX-
43. Ciobănoiu IX-1.9.3 7
44. Costei IX-1.10 9
45. Bratcov IX-1.11 37 88 0 0,1
46. Burdea IX-1.12 63 220 ,7 0 0
47. ca .12.2 25 Zambreas IX-1
48. Drăcșenei IX-1.12.3 11
49. Baracea IX-1.12.a 7
50. Fantana cu
Scripete IX-1.12.a 7
51. Câinelui IX-1.13 67 Vartoap
e 40,6 0 0,51
52. Tinoasa 10 ,29 IX-1.13.1 51 1 0 0
53. Burnaia IX-1.13.1.a 9
54. Valea Cerbaru
lui IX-1.13.c 9
55. Valea B oului IX-1.13.d 6
56. Cescu IX-1.13.b 9
57. Pietriș IX-1.13.1.1 21
58. 9 Valceaua IX-1.13.1.2
Mare
59. Nanov IX-1.14 27 77 0 0,1
60. Valea Calu lui IX-1.14.1 10
61.
nei IX-1.14.2 6 Valea
Doam
4162. Gearama IX-1.14.a 9
Tătărăști 78 ,06 ,42 2 0 1 63. Teleorma n
eleorm
n 92 ,1 ,62 IX-1.15 97
T
a2 0 3
64. Paraul D obrei IX-1.15.6 8
65. Bucov IX-1.15.7 15
66. Teleormănel IX-1.15.8 28
67. Valea
Mălăielului IX-1.15.8.a 10
68. Clăniț IX-1.15.9 72 506 0,34 0,51 a
69. Viroși IX-1.15.9.1 19
70. Gabor IX-1.15.11 6
71. Valea
Mihalache IX-1.15.12 7
72. Valea IzvoIX-1.16 42 60 0 0,16
arelor
73. Eleșteu IX-1.15.8.1 9
74. Vajiștea IX-1.15.10 17
75. Puțul
Ogarului IX-1.17 10
76. Rojiștea IX-1.17.18 15
Total bazin 932
II Bazin hidrografic ARGE Ș
19. Dambovnic X.1.23.8 15 374 0,02 1,9
20. Jirnov X.1.23.86 13 93 0,03 0,19
21. Calni ștea X.1 .23.11 69 275 0,06 2,28
22. Calni ștea X
Mică .1.23.11.1 15
23. Cenu șaru X.1.23.11.2 10
24. Valea Alb ă X.1.23.11.3 13 60 0 0,16
25. Suhat X.1.23.11.3. 18
1
26. Puțul Butii X.1.23.11.3.
a 8
27. Slă tioarele X.1.23.11.2.
a 5
28. Glavacioc X.1.23.11.8 70 269 0,02 0,98
29. Valea Vii X.1.23.11.8. 17
1
30. Valea de X.1.23.11.8.
Margine 1.a 12
31. Puturosu X.1.23.11.8.
2 12
32. Sericu X.1.23.11.8.
3 30
33. Milco văț X.1.23.11.8.
4 14 110 0 0,25
4234. Maniț a X.1.23.11.1.
1 9
35. Valceaua lui
nX.1.23.11.8.
3.a 8
Ciuca
36. Letca X.1.23.11.8.
4.a 8
37. Total b 346 azin
III Bazin hidrografic DUN ĂRE
11. Dună re XIV.1 74 18876 1740 5829
12. Călmățui XIV.1.31 95 Cr angu 38,8 0,068 2,60
13. Călmățuiu XIV.1.31.2 11 71 0,01 0,19
Sec
14. Urlui XIV.1.31.3 62 Furcule ș
ti 5,14 0,003 0,479
15. Purc ărei XIV.1.31.3.1 7
16. Epureasca XIV. 1.31.3.2 10
17. Adancata XIV.1.31.3.3 14
18. Ducna XIV.1.31.4 17
19. Pasărea XIV.1.31.a 19
20. Parapanca XIV.1.32 4 0 0,25
21. Total bazin 313
Sursa: Direc ția Apelor Arge ș
dăririi apelor nr. 161/2006 pentru aprobarea
lității apelor de suprafa ță
ă lista de e d ca log
ice, c ice în vede sta ilirii t ă ice a
ecosistemelor acvat i și lacuri, na le ș rti iale m ifica
cadrul Ord ilesc 5 st ă olo lacu
rte bun tă (III), sla (IV) i proast ), baz
elementelor de calitate biologic e, hidromorfologice, chim i fizico-chimice; pentru lacuri
spectiv celor 5 st ări ecologice le corespund 5
a of, mezotrof, eutrof și hipertrof. Pentru ecosistemele
acvatice artificiale sau modifica te ireversibil se stabiles ten lul log a u ,
au moderat
Indicatorii de sc dar de calitate ch ice
fizico-chimice în ved e calitate împ t în rm re grup
principale: – regim termic și ac
– regimul oxigenulu
– poluanț i toxici specifici de origine natural ă (metale);
– alți indicatori chimici relevanț i ( de ex. fenoli, detergen ți anionici activi).
De asemenea, în Ordinul 161/ 2006, se stabilesc elemente și standarde de calitate
pentru substanț e periculoase relevante și prioritare/prioritare per iculoase pentru stabilirea
stării chimice a apel or de suprafață (metale ș i compu și, solvenț i și solven ți organici -Vedea – SGA Teleorman
Ordinul ministrului mediului și gospo
Normativului privind clasificarea ca în vederea stabilirii st
nteării
ice ecologice a corpurilor de ap
hidromorfologă, aprob
himice și fizico-chelem e litate
rii ecologbio ,
im
ice continentale – râurrea b s
tura i afic sau od te
ireversibil.
În inului 161/2006 se stab ri ec gice pentru râuri și ri
naturale: foa ă (I), bun ă (II), modera bă ș ă (V pe a
ice ș
se ia în considerare și gradul de trofie, re
grade de trofie: ultr oligotrof, oligotr
c: poția eco ic fo rte b n €
bun (B) s (M).
calitate pentru care se stabile stan de imși
erea stabilirii cl aselor d se ar uătoa le e
ifiere;
i;
– nutrien ți;
– salinitate;
43idrocarbur are, hidrocar lor ate ni olic rura
noli, am bstanțe periculoase), precum și elemente
e de calita
4.3.1. Starea râurilo
adrarea tro terioare caracteristice pe clase de calitate în
catorii rdinului M A 16 006 pen an
2008
Tabel 4.3.1.1. cloruraț i, h i aromatice pol inucle buri c ur , bife li p loți,
pesticide, fe ino și nitrocompu și, alte su
și standard te chimic ă pentru sedimente.
r interioare
Înc nsoanelor de râuri in
raport cu indi fizico-chimici, conf orm O MG nr. 1/2 , tru ul
Județ ul Bazin
hidrografi
c Total
km Cal.
I
km Cal.
II
km Cal.
III
km Cal.
IV
km Cal.
V
km Observa ții
(indica tori
care c ucond
la înca rarde
nefavorabil ă)
Teleorman Arge ș 144 0 210 0 66 0
Teleorman Vedea 302 297 0 0 599 0
Teleorman C ălmă 0 3 103 țui 139 0 0 6
T otal 948 368 44 36 103 1
Evaluarea calit ății apelor de suprafa țăurgătoare, la nivelul an ului 2008, s-a bazat
prelucrarea datelor furnizate de AN “ Apele Române” – Direc ția Apelor Arge ș – Vede c
pe a
Pitești.
94 Înca u
indicatorii fizico-chimici a avut u la lungimea râurilor
interioare monitorizate (tabelul 4.3.1.2):
– clasa a II-a de 368 km, re d 38,82 %
– clasa a III-a litate 41 km rezent 46,52
– clasa a IV-a de calitat- clasa a V-a de calitate – 103 km, reprezentând 10,86%
Încadrarea tronsoanelor de râu caracteristice pe clase de calitate conform Ordinului
Tabel 4.3.1.2.
BAZMonitorizarea calit
8 km.ății apelor de suprafa ță s-a făcut în anul 2008 pe o
drarea tronsoanelor de râu caracteris tice pe clase de calitate în raport c
rmătoarea distribu ție raportat ă lungime de
calitate – prezentân
de ca – 4 , rep ând %
e – 36 km, reprezentând 3,80 %
MMGA nr. 161/2006 pentru anul 2008
IN HIDROGRAFIC ARGES – 2008
LUNGIMEA ( km) CURSUL DE AP Ă TRONSONUL
Tot. I. II. III. IV V
Izvoare – Bujoreni 11 – – 11 – – CÂLNIȘTEA
Moșteni – ie șire jude ț 58 – – 58 – –
GLAVACIOC Intrare jude ț – ieșire jude ț 66 – 66 – – –
SERICU Izvor – confl. Glavacioc 30 – – 30 – –
MILCOV ĂȚ Izvor – confl. Glavacioc 45 – – 45 – –
TOTAL BAZIN 210 – 66 144 – –
BAZIN HIDROGRAFIC VEDEA – 2008
LUNGIMEA ( km) CURSUL DE AP Ă TRONSONUL
Tot. I. II. III. IV V
44Intr. Judet – Ro șiorii de Vede 38 – – 38 – –
Roșiorii de Vede – Alexandria 38 – – 38 – –
Alexandria – am. confl.
Teleorman 19 – – 19 – – VEDEA
confl. Teleorman – confl. Dunăre 29 – – 29 – –
BRATCOV Izvor – confl. Vedea 39 – – 39 – –
BURDEA Izvor – confl. Vedea 107 – 107 – – –
CÂINELUI Intr. Judet – confl. Vedea 106 – 106 – – –
CLĂNIȚA Intr. Judet – confl. Teleorman 70 – – 70 – –
Intr. Judet – confl. Cl ănița 64 – – 64 – – TELEORMAN
Av. Confl. Cl ănița – confl.
Vedea 32 – 32 – – –
NANOV Izvor – confl. Vedea 27 – 27 – – –
Teleormănel Izvor – confl. Teleorman 30 – 30 – – –
TOTAL BAZIN
599 – 302 297 – –
BAZIN HIDROGRAFIC C ĂLMĂȚUI – 2008
LUNGIMEA ( km) CURSUL DE A
Tot. I II III IV V PĂ TRONSONUL
Izvoare – am. evacuare 103 – – – 103
Suinprod ferma Dracea
Am. evacuare Suinprod ferma Dracea – am. Crangu – – 3 – CĂLMĂȚUI
Av. Crangu – confl. Dun ăre 33 – – – 33 –
TOTAL BAZIN 139 – – – 36 103
Sursa: AN “ Apele Române” – Direc ția Apelor Arge ș – VedeaPite ști
Încadrarea tronsoanelor de râu cara cteristice pe clase de calitate conform Ordinului
Încadrarea tronsoanelor de râu caracteristice pe clase de calita
Ordinului MMGA nr. 161/2006
MMGA nr. 161/2006 pentru anul 2008
Tabel 4.3.1.3
te conform
Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V Anul
km % km % km % km %
2007 166 17,51 643 67,83 139 14,66 – –
2008 368 38,82 441 46,52 36 3,8 103 10,86
Sursa: AN “ Apele Române” – Direc ția Apelor Arge ș – VedeaPite ști
Față de lungimea total ă a râurilor interioare investig ate, ponderea tronsoanelor cu
apă este prezentat ă în figura 4.3.1.1 pentru anul 2008:
Evoluția calităț ii râurilor interioare este prezentat ă în figura 4.3.1.2.
• clasa a II-a de calitate a crescut de la 17,51 % (166 km) din lungimea râurilor interioare
monitorizate în 2007, la 32, 82% (368 km) în anul 2008;
• clasa a III-a de calitate a sc ăzut de la 67,83% în 2007 (643 km) la 46,52% în 2008
(441km) ;
45• -a de t de la 13
k
• clasa a V-a de calitate a crescu t de la 0 la 10,86 % (103 km).
clasa a IV
m); calitate a scăzu 14,66 % în 2007 (9 km) la 3,8 % în 2008 (36
dere
al indicatorilor fizico-chimici
01020304050607080%
2004 0 43,86 56,14 0
2005 0 22,3 72,81 4,89
2006 6,9 27,1 66 0
2007 17,5 67,8 14,7
2008 38,82 46,52 3,8Clasa III Clasa IV V
10,86Clasa II Clasa
Fig. 4.3.1.1. Evol 2004-20
Evoluția calității râurilor irioare – 2008
40nte
6080100Evoluția calității raurilor din punc t de ve
uția calității râu rilor interioa re în p erioada 08
[%]
020
ian feb
Clasa de c alitateClasa I 0 0 0 0 00 2,99
27,4700 00 0
Clasa II6,31 32,65 40,5954,5926,824,0334,1 41,8429,2 29,7917,26
Clasa III82,0655,33 43,6541,4245,51 52,6 47,96 41,42 19,1547,16 52,1255,67
Clasa IV44,6312,02 15,763,99 23,715,7310,96 31,12 34,7523,64 18,0927,07
Clasa V 0 0 0 0 3,99 7,64 3,99 0 4,26 0 0 0aug septoctnov dec martaprilmaiiun iul
Fig. 4.3.1.2. Evoluția calității râu rilor interioa re în a nul 200 8
46 anu se ată îmbunătăț ății tronsoanelor de râ u, de la clasa a
III lasa a în b ele A și Vedea pe 196 km și ățirea calit ății d
lul 4.3.1.4. se prezint ă încadrarea sec țiunilor de control monitoriz ate pe
față
Sursa: AN “ Apele Rom Direcț
Distribu ția ca lor de apă din punct de vedere al indicatorilor biolog ici,
conform Ordinului . 161/2006, ra a lungimea râurilor interioa re
monitorizate, a fos t ur a:
clasa a II-a de calitate – 70 km , reprezentând 7
clasa a III-a de calitat m, reprezentând
clasa a IV-a Clasa de calitate conform În l 2008 const irea calit
-a, la c a II- azin rgeș înrăut e la
clasa a IV-a, la a V-a, pe 103 km.
În tabe
clase de calitate conform Ordinului MMGA nr. 161/2006 di n punct de vedere al
indicatoriilo r fizico-chimici și biologici:
Indicatorii de calitate biol ogici ai apelor de supra
Tabel 4.3.1. 4.
Cursul de Secțiunea de Clasa
Ordinului 161/2006
Indicatori biologici pă control din punct de
vedere fizico-
chimic co nform
Ordinului 161/2006 Index
saprob Clasa de
calitate a de calitate
MZB
BH ARGE Ș
Câlniștea Am. Bujore ni III 2,41 III
Glavacioc Com. Baciu II 2,42 III
Milcovăț Am. cf. Glavacioc III 2,97 IV
Sericu Am. cf . Gl avacioc III 2,33 III
BH VE DEA
P.H. Alex edea andria III 2,35 III
Av. ev. Apa Serv
Roșiorii de Vede III 2,43 III
Am. confl. V
Teleorman
Am. cf . Dun ăre III 2,4 III
P.H. Tătărăști III 2,36 III Teleorman
Am. cf .Ve dea II 2,33 III
Bratcov Am. cf .Ve dea III III 2,49 III
2,36 III
Burdea Am. cf . Vedea II 2,35 III
Câinelui Am. cf .Ve dea II 2,42 III
Clanița Am. cf . Teleorman III 2,08 II
Teleormănel Am. cf . Teleorman II 2,3 III
Nanov Am. cf .Ve dea II 2,34 III
BH CĂLMĂȚUI
Călmățui III Com. Călmățui V 2,51
Călmățui PH Crângu IV 2,47 III
âne” – ia Apelor Argeș – VedeaPite ști
lității cursuri
MMG A nr portată l
mătoare
,4%
e – 833 k 87,8% Călmățui Com. Lisa IV 2,46 III
de calitate – 45 km, reprezentând 4,8%.
47Comparativ cu anul 2007, se constat ă trecerea de la lasa a II- a de calitate, la clasa
a III-a de calitate a unor tronsoane de r au din bazinul hidrografic Vedea.
Evoluția calităț ii râurilor interioare din punct de v edere al indicatorilor biologici
Clasa de calitate conform Ordinului MMGA 161/2006
Indicatori biologici
Tabel 4.3.1.5
Clasa II Clasa V Clasa III Clasa IV Anul
km % % km % km % km
2007 4 459 48,4 45 4,8 – – 44 46,8
2008 7 833 87,8 45 4,8 – – 0 7,4
Sursa: AN “ Apele Române” – Direc ția Apelor Arge ș – VedeaPite ști
Calitatea apelor în jude ț este afectat ă de activita țile economice preponderente
specifice jude orman sunt:
industria chimic i
pe or uzate epurate sunt bazinele hidrografice Vedea și Dunăre.
și Grupul de Z ăcăminte Preajba Nord și Sud).
ă se referă la intră ri de poluan ți în mediul acvatic cu o provenien ță
at. Este aici inclus ă în special poluarea din agricultură ,
tori, depunerile solide și / sau lichide din atmosfer ă.
Stagnarea apei în lac co rală a materiilor în suspensie,
apa lacurilor fiind mai limpede condițiile meteorologice. Apa
caract neral p ai ri
bioma , ce iun
oleptici fizici : gust, miros, culoar
SGA Teleorman a efectuat expertize fizico-chimice și bio ea
lacurilor: Suhaia, Lacul S ărat, Moșteni, ști.
Calitate lacuri din jud ul Teleorman în raport cu gradul de
te
r în an l 2008
Tabel 4.3.2.1 țului. Principalele surse de poluare a apelor în jude țul Tele
ă, industria extractiv ă, zootehnia și agricultura. Princi palii receptori a
a l
Sursele poten țiale care conduc la înc ărcarea apelor de suprafa ță cu diferi ți poluanți
pot fi surse punctiforme sau / și surse difuze.
În general, cota cea mai mare din poten țialul de poluare în cazul surselor de
poluare punctiforme apar ține unităților din domeniile gospod ăririi comunale și zootehniei;
urmează apoi, agen ții economici din industria extractivă (SC PETROM SA Bucure ști,
Grupul de Z ăcăminte Videle – Vadu Lat
Poluarea difuz
mai greu de identificat și control
atorită administr ării de fertiliza d
Sursele difuze, de asemenea, includ polu ările cauzate de consumul de produse/materii
prime din industrie (industria extractiv ă) sau popula ție.
4.3.2. Starea lacurilor
Lacurile prezint ă modifică ri ale indicatorilor de calita te comparativ cu efluentul
principal, datorit ă stagnă rii apei un anumit timp, insola ției puternice și fenomenelor de
stratificare termic ă și mineral ă.
nduc e la o decantare natu
și mai pu țin sensibil ă la
lacurilor se
nutrienț i și
organerizează , în ge
să planctonic ărintr-un conț inut m
pot avea repercurs
e, turbiditate și pH. dicat în substan țe organice,
i și asupra unor indicatori
logice privind calitat
Roșiori și Furcule
4.3.2.1. a princi palelor eț
troficita
Încadrarea din punct de vedere biologic a lacurilo u
48
Lacul Încadrarea din punct de vedere
biologic
Lacul Sărat hipertrof
Furculești hipertrof
Roșiori hipertrof
Suhaia hipertrof
Moșteni hipertrof
Sursa: AN “ Apele Române” – Direc ția Apelor Arge ș – Vedea Piteș ti
apei
ul
Ta
4.3.2.2 Calitatea principa lelor lacuri din jude țul Teleorman, în raport cu chimismul
Încadrarea pe clase de calitate din punct de ve dere fizico-chimic a lacurilor în an
2008
bel 4.3.2.2
Lacul Clasa pu de calitate din nct de vedere
fizico-chimi c
Lacul Sărat II
Furculești III
Roșiori III
Suhaia II
Moșteni III
Sursa: A N “ Apele Rom r Piteș ti
S șiri ale s te nt a, conform
Ordinul 2006, în c , ior urculești.
S din punct form Ordinului MMGA nr.
161/2006, este afectat ă: în anul 20 n at radul
de trofic h
4.3.3. Starea fluviului Dun ărea
D rea este principalul col a le arcurgând în
țara no , de la intrare până la d Te este m ărginit la
sud , p is de D cel mp și limita natural ă
dintre â ulgaria. P nă
corespu to eleorman
C or r de ca d MM , fluviul
Dunăre î a a in nc vedere fizico-chimic,
cât și d n ica
Ca
4.4.3. âne” – Direc ția Apelor A geș – Vedea
e co nstată depă tandardelor de calita pe ru clasa a II-
ui MM GA nr. 161/ azul lacurilor: Mo șteni Roși și F
tarea lacurilor de vedere bi ologic, con
08, toate lacurile mo itorize s-au încadrat în g
itate ipertrof.
ună ector al apelor curg ătore a Românie
rman i, p
astră
e o dvărsare 1075 km. Ju
unăre, care constituieețul
în aleo
ași ti tanță de 87 km
Rom nia și B
Trincipalul afluent al Du rii pe sectorul român,
nzăr județului este râul Vedea.
onf m standardelo litate prev ăzute de Or inul GA
nr. 161/2006
a se ncadreaz ă în clas
al ind II-a de calitate atât d pu t de
in pu ct de vedere torilor biologici.
litatea fluviului Dun ăre
Tabel
49Sursa: A p irecția i
4.4. Ap b
Apele subterane reprezint ă u r le
ării și poluării
rezintă o importan ță deosebit ă, fapt pentru care apa subteran ă a fost monito rizată prin
aje hidrogeologice situate în luncile râurilor.
Din d atele f urnizate de către AN “ Apele Rom âne” – Direc ția Ape lor Argeș – Vedea
– Piteș
depășit valorile limit ă conform STAS
1342/1991 N “ Aele Române” – D Apelor Argeș – VedeaPtești
e suterane
na din resursele natuale a județului din care se
jer. necarul de i meOrdinului MMG
161/2006
Indicatori biolo de Secțiunea d
control Clasa de calitate
conform Ordinulu
MMGA 161/2006
Indicatori fizico-
chimici Index
II 2,09 II
–
II
asigură es apă pentru consum în scop potabil ș na
Protec ția resurselor de ap ă subteran ă ării, degrad împotriva epuiz
p
intermediul a 42 for
ti, pentru anul 2008, conform STAS-ul ui nr. 1342/1991, au existat depășiri ale
indicatorilor de calitate, dup ă cum urmeaz ă:
Calitatea apelor subterane – Indicatorii care au
1342/1991
Tabel 4.4.
Nr.
crt. Foraj monitorizat Corpul de ap ă Cod
forajIndicatorii de calitate care
au depășit limitele
admise cf. STAS
1. Videle ROGWAG-1090050 F1 Mn, Zn
2. Glavacioc ROGWAG-1090080 F1 Mn, Zn
3. Anghelești ROGWAG-1090080 F1 NH 4, Zn
4. Na RO Mn ipu GWAG-1090080 F1
ROGWAG-10900 F1 N Zn
80 F1 Nu fost depiri
F1
8. Butculești ROG -1090090 NH 4 WAG F1
9. Ciocești ROG -1090090 NH 4, NO WAG F2 3, Zn
10. Văleni ROGWAG-1090090 Nu au fost dep ășiri F1
11. Slobozia-Trăsnitu ROG -1090090 NH 4, F WAG F1 e, Zn 5. Valea Cireșului 08 O3,
6. Furculești ROGWAG-10900 au ăș
7. Alimănești ROGWAG-1090090 Mn, NO 2, Zn
12. Drăcșani ROGWAG-1090090 F1 NH 4, Mn
13. Drăcșani ROGWAG-1090090 F1A NH 4
14. Peretu ROGWAG-1090090 F3 NH 4, Zn
15. Peretu ROGWAG-1090090 F1 Mn,NH 4, Fe
16. Sfințești ROGWAG-1090090 F1 NH 4, Zn Clasa de calitate conform
A
gici Cursul
apă e
i
saprob MZB Clasa de
calitate
Dunăre Ostrovul Gâsca
Dunăre Turnu Măgurele II –
Dunăre Zimnicea – –
5017. Dr ăgănești de
Vede ROGWAG-1090090 F1 NH 4
18. Văcărești ROGWAG-1090090 F1 NH 4
19. Cervenia NH 4, Mn, Zn, NO ROGWAG-1090090 F3 3
20. Balta S ărată ROGWAG-1090090 F1 NH 4
21. Ro șiorii de Ve de 090090 4 ROGWAG-1 F1 NH
22. Alexandria F4 Nu au fost d ROGWAG -1090090 epășiri
23. Tătărăștii de Sus F2 NH 4, Zn ROGWAG-1090090
24. Vitănești OGWAG-10 fos ășiri R 90090 F3 Nu au t dep
25. Lăceni ROGWAG-1090090 Zn F1 NH 4,
26. Ștorobăneasa ROGWAG-10 F1 Nu au fost dep ășiri 90090
27. St oicănești Est ROGWAG-10 90090 F1 NH 4
28. Turnu M ăgurele ROGWAG-11 a, Fe, Mn 40100 F6 NH 4, N
29. Seaca ROGWAG-11 F1 NH 4, Na, Fe, Mn 40100
30. Se aca ROGWAG-11 2 40100 F2 NH 4, Na, Fe,NO
31. Seaca ROGWAG-1140100 F4 NH 4, Fe, M n
32. Năsturelu ROGWAG-11 40100 F1 Na, Cl
33. Frumoasa ROGWAG-30 Nu au fost dep ășiri 00120 F1
34. Piatra OGWAG-30 NO 3 R 00120 F1 NH 4, , Zn
35. Alexandria SH ROGWAG-30 00120 F1A Zn
36. Alexandria SV ROGWAG -3000120 F1 Nu au fost dep ășiri
37. Coco șu ROGWAG-3000120 F1 Zn
38. Doroban 4 țu ROGWAG-3000120 F1 NH
39. N GWAG-3000120 icolae Titulescu RO F1 Nu au fost dep ășiri
40. P GWAG-3000120 iri iatra Est RO F1 Nu au fost dep ăș
41. Teleormanu R 30 F 4, Z OGWAG- 00120 1 NH Na, Mn, n
42. Vă ROGW G-30 F a p ășiri ceni A 00120 1 Nu u fost de
Sursa: AN “ Apele âne” – ția ge ș – VedeaPite ș
. Ap abil ă
ată și completată de
egea nr. 311/2004, reglementeaz ă calitatea apei potabile, având ca obiectiv protec ția
sănătă
ritatea de Să nătate Public ă Teleorman monitorizeaz ă calitatea apei potabile
distribu
ului 2008, dintr-un total de 174 3 analize fizico-chimice, 496 probe au fost
necore
re.
himice Analize bacteriologice Rom Direc Apelor Ar ti
4.5 a pot
Legea nr. 458/2002 privind calitat ea apei potabile, modific
L
ții oamenilor împotriva efectelor oric ărui tip de contaminare a acesteia, prin
asigurarea calit ății ei de apă curată și sanogen ă.
Auto
ite în sistem centralizat și calitatea apei din fant ăni publice (private) în mediul
urban și în mediul rural, atât p entru parametrii chimici, cât și bacteriologici. Astfel, la
nivelul an
spunzătoare, respectiv dintr-un total de 1560 analize bacteriolog ice, 248 probe au
fost necorespunză toa
Calitatea apei potabile în jude țul Teleorman, la nivelul anului 2008
Tabelul 4.5.1.
Nr. Sursa Analize fizico – c
51Crt. Nr. Total probe Nr. probe
necorespu nz
ătoare Nr. Total
probe Nr. probe
necorespu
nzătoare
1. Sisteme centralizate
dealimentare cu ap ă 1532 390 1349 90
2. Fântâni publice / private 211 106 211 158
Total 1743 496 1560 248
Sursa: ASP Teleorm an
In cazul probelor necorespunz ătoare din punct de vederefizico-chimic, au fost
înregistrate dep ășiri la urm ătorii indicatori: amoniu, nitra ți, nitriți, oxidabilitate și clo r
rezidual.
In cazul probelor nec orespunz ătoare din punct de vedere bacteriologic, au fost
depistați următorii agen ți patogeni: bacterii coliforme, e. coli, enterococi, germeni.
Rețele de alimentare cu ap ă
l 4.5.2
bilă în anul 2008
Tabelul 4.5. 3. Tabelu
Rețele de distribu ție apă pota
Rețele apă potabila Rețele apă menajera Județ
Lungim
e (km) Volum
stribu
t Număr
locPopulați
e
cordatLungim
) Volum
distribuNumăr
locPopulați
e
racorddi
i
(mii mc) alită
ți ra
ă e (km
it
(mii mc) alită
ți at
ă
Teleo
an 7,87 6 93630 rm 802 27 104071 198 634
Sursa: AN “ Apele Ro mâne” – Direcția Apelor Arge ș – VedeaPite ști
Sucursale APA SERV SA Lungime re țea
ribu
(km) Sursă Capacitate
sursă (l/s) de distție
Su edea și
Lă
u Măgu 19 Su Fluviul
eson șAlexandria 171,45 bteran (V
ceni) 800
Turn rele ,8 prafață –
i
Criburi) 275
Dunărea (Ch
Rșiorii o de Vede 48 Subteran (Bratcov) 300
imnicea 32 Subteran (Caravanta
și Lunca) 182
idele 15,12 Subteran (Uzina de 60Z
V
apă și Parișești)
52ăgurele unde apa potabil ă este asigurat ă din fluviul
Dunărea.
Lungimea re țelei de distribu ție a apei potabile în județ ul Teleorman la niv
2008 a fost de 802 km, asigurând alimentarea cu ap ă p în s 7
localități.
În mediul urban, în cele 5 localit ăți, distribu ția apei potabile se realizeaz ă în
sisteme centralizate.
În mediul rural, la nivelu l anului 2008, numai 22 u beneficiat de re țele de
distribu n ra o lun de 320.74 km.
tă lele distribu
alimen âni gospodă rești.
4.6. Apele uzate
Utilizarea și gospod ărirea resurselor de ap ă reflectă neral dinamica
sec c g ăse alii mato
agricul
4.6.1. Structura apelor uzate generate în 2008
uat în surse de suprafa ță,
13, de ă
uzate evacuate sunt bazinele hidrogra
Argeș, cu ponderea volumelor de 62,23%, 34,26 %, respectiv 3
restituit. Situa ția volumelor de ap ă evacuate în emisari, pe
perioada 2005 – 2008 este prezentat ă în tabelul 4.6.1.1.
e ev em în per
Bazin hidrografic Principala resursă de apă potabilă în județul Teleorman este apa subteran ă, cu
excepț ia municipiului Turnu M
elul anului
otabilă
localități a
gime total ăistem centralizat în 2
ție a apei potabile î
Populația care nu
tează din fântâni pub sistem cent
este racorda
lice și fântlizat, cu
la rețe de ție a apei potabile, se
în ge
toarelor economice în
tura.
are se re sc princip consu ri: popula ția, industria și
Volumul total de ap
mil me uzate ev ac
d volumul în anul 2008, a fost de
epurare.
fice Dun ăre, Vedea și
,51% din volumul total
bazine hidrografice, în 2013, reprezentân
Receptori apelorape uzate care necesit
Evoluția volumelor d e ape uzat acuate în isar, ioada 2005-2008
Tabel 4.6.1.1.
Anul Volum total evacuat
[milioane mc] Dună rea Ved ea Argeș
2005 20,814 11,084 7,80 5 1,343
2006 16,431 9,872 5,73 1 0,769
200 4,48 7 15,6 70 10,670 1 0,519
200 4,52 8 13,2 01 8,215 2 0,464
Sursa: AN “ Apele Române” – elor Arge ș – VedeaPite ști
Pentru asigurarea cantitativ ă și calitativ ă a apei neces
(industrii, irigaț ii, popula ție etc.) este necesar ca pe lâng ă m
apelor, s ă se asigure utilizarea cu randament maxim a instalaț iilor
să se dezvolte noi tehnolog ii de epurare, capabile s ă asigure d ouă
resă pentru alimentarea sistemelor de iriga ț entru
rtarea apele
poluante în scopul protec iei calității apelor și în general a mediulu
Direcția Ap
are tuturor folosin țelor
ăsuri de gospod ărire a
de epurare existente și
in apa epurat ă o n
urs de apă
Procesul de epura
ții sau p
din industrii.
uzate a substan țelor
i înconjur ător. re const ă în îndep ă
53Surse majore de poluare în jude țul Teleorman
Volume de ape uzate evacuate, pe activit ăți econ
Ac i us Zootehnie Somice
Tabel 4.6.1.2.
ănătate Transporturi tivtăți Gospod ă
comunarire
lă Ind
cercetare trie și
Volum
evacuate
(mil. mc) 7,433 5,544 0,118 e 0,032 0,074
Sursa: AN “ Apele Române” – Direc ția Apelor Arge ș – VedeaPite ști
4.6.2. Poluan ți în apele uzate
rse de poluare în jude țul Teleorman sun
4.6.2.:
Nr.
crt. Surse de
poluare Domeniu
de
activitate Emisar Volum
ape
uzate
evacuate
c)
Principalele su t prezentate în tabelul
Surse de poluare
Tabel 4.6.2
Poluanț i specifici
(mil. m
1. rv SA
Turnu gospodărire
comunală Dunăre 2,2
i, fosfor SC Apa se
sucursalaMăgurele MTS, cloruri, sulfa ți,
cupru, crom CBO5, detergen ți, subst.
extractibile, amoniu, azotiți, azotaț
total, CCO-Cr, fenoli, fier, Ni
2. Chem
SRL Turnu Măgurele industrie chimică Dunăre 5,52
SC Donau MTS, cloruri, fosfaț i,
CBO 5, azotiți, azotați,
CCOCr, amoniu, Ca, Mg, detergen
ți,
substanțe extra ctibile
3. SC Suinprod SA
ferma Zimn icea
, zootehnie Dunăre 0,062 MTS, cloruri, CBO5,
detergen ți, subst.
extractibile, amoniu
azotați, fosfor total,
CCO-Cr, fenoli, detergen ți
4. SC Suinprod SA
ferma Dracea zootehnie Că lmățui 0,05
subst.
detergen ți MTS, cloruri, CBO5,
detergen ți,
extractibile, amoniu, azotați, fosfor total,
CCO-Cr, fenoli,
545. rv SA
la
Zimnicea gospodărire
comunală Dunăre 0,377
ibile, amoniu, SC Apa se
sucursaMTS, cloruri, CBO5,
detergen ți, subst.
extract
azotați, fosfor total,
CCO-Cr, fenoli,
detergen ți, crom total,
nichel, cupru, zinc
6. Depou
Exploatare Marf ă
Roșiorii de Vede transporturi Vedea 0,022
azotaMTS, cloruri, CBO5,
subst. extractibile, amoniu,
ți,
fosfor total, CCO-Cr, fenoli, detergenț i, fier,
azotiți
7. a serv SA
rii
de vede gospodărire Vedea 1,077 ri, sulfa ți,
, SC Ap
sucursala Ro șio comunală MTS, cloru
CBO5, amoniu, azotați, azotiți, fosfor
total, nichel, CCO-Cr, zinc, fier, crom
cadmiu, fenoli, detergen ți, subst.
extractibile
8. Spital psihiatrie sănătate Burdea 0,008 CBO5,
cronici Balaci MTS, cloruri,
detergen ți, amoniu,
fosfor total, CCO-Cr
9. Spitalul TBC
Roșiorii de Vede sănătate Bratcov 0,009
azotaMTS, cloruri,
detergen ți, CBO5,
amoniu, ți,
azotiți, fosfor total,
CCO-Cr, subst.
extractibile
10 Compania de
Transport Feroviar RMRCCF transporturi Bratcov 0,052 MTS, cloruri, CBO5,
detergen ți, subst.
extractibile, amoniu, azotați, fosfor total,
CCO-Cr, azoti ți, crom,
cupru, nichel
11 SC Apa Serv SA
sucursala Alexandria gospodărire
comunală Vedea 3,326 MTS, CBO5,
detergen ți, subst.
extractibile, amoniu, azotați, azotiți fosfor
total, CCO-Cr, crom,
cupru, cadmiu, nichel fenoli, cianuri
55detergen ți, amoniu, 12 Spital psihiatrie
Poroschia sănătate Vedea 0,015 MTS, cloruri, CBO5,
fosfor total, CCO-Cr
13 Primăria gospodărire Câlniștea 0,005 MTS, CB
Drăgănești comunală O5, amoniu,
azotați, azotiți fosfor
Vlașca total, CCO-Cr,
detergen ți, subst.
extractibile,
14 Stațiune de
Cercetări cercetare Suhat 0,005 MTS, CBO5, amoniu,
Agricole total,
Drăgănești
Vlașca detergen ți, subst.
extractibile, cloruri, sulfați azotați, azotiți. fosfor
CCO-Cr,
15 SC Apa Serv SA
sucursala Videle gospodărire
comunală Glavacioc 0,396 MTS, CBO5, amoniu,
azotați, azotiți, fosfor
total, crom, CCO-Cr,
cloruri, sulfa ți, cupru,
nichel, fenoli, detergen ți, subst.
,
extractibile
16 SN Petrom OMV
secția toolman,
de lucru
Poeni industrie extractivă Glavacioc 0,006 MTS,
extractibile, CBO5, deterge niu,
fosfo
punct subst.
nți, amo
r total
1 oeni gosp Glavacioc MTS, cloruri, sulfa ți,
moniu, CBO5,
azotați, azotiți, CCO-7 Primăria P odărire
comunală a 0,052
Cr, detergen ți, fenoli
18 SC Comalat SRL
Nanov industrie alimentar ă Vedea 0,013 MTS, cloruri, sulfa ți,
amoniu, CBO5, azotați, azotiți, CCO-
Cr, detergen ți
19 SC Romcip SA
Salcia zootehnie Că lmățui 0,006 MTS, cloruri, sulfa ți,
amoniu, CBO5, azotați, azotiți, CCO-
Cr, substan țe
extractibile
Sursa: AN “ Apele Române” – Direc ția Apelor Arge ș – VedeaPite ști
Pe parcur sul anului 2008, APM Teleorman a efectuat 98 analize fizico-chimice la
5 surse de poluare care evacueaz ă ape uzate în cursuri de suprafa ță: SC Apa Serv SA
urnu 1
cu cele cinci sucursale urbane: Alexandria, Ro șiorii de Vede, Turnu M ăgurele, Zimnicea,
Videle, SC Siunprod SA ferma Zimnicea și ferma Dracea , SC Donau Chem SRL T
56ăgurele , EPS Poeni, Consiliul Local Poeni, SCA Teleorman Dr ăgănești Vla șca, Spitalul
– c a
Roșiorii de Vede)
leg a în agricultur ă a apelor uzate epurate rezultate din zootehnie)
uza ioni de amoniu)
– func
e și a apelor uzate din zootehnie prin extinderea
capaci
e sau din
zooteh
4.6.3.
Tabel 4.6.3. M
de Pneumoftiziologie Ro șiorii de Vede, Spitalul Psihiatrie Cronici Balaci, SC IRV SA
Roșiorii de Vede, Compania de Transport Feriviar Bucure ști.
Analizele efectuate la apele uzate dever sate în emisari au pus în eviden ță situații
de depășiri ale concentra țiilor prev ăzute în autorizaț iile de mediu sau ale valorilor limit ă
admisibile prev ăzute de HG nr. 352/2005 privind modificarea și completarea HG nr.
188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condi țiile de desc ărcare în mediul acvatic
a apelor uzate – NTPA – 001, la majoritatea surselor. În cazul apelor uzate de la sta țiile
de epurare urbane s-au înregistrat dep ășiri ale valorilor limit ă în special la indicatorii:
amoniu, detergen ți, CCOCr.
Dintre cauzele care au condus la dep ășirea valorilor limit ă admise la evacuarea
apelor în cursurile de suprafa ță enumerăm:
– nefuncț ionarea la întreaga capacitate și la parametrii proiecta ți a stațiilor de epurare (SC
Apa Serv SA Ro șiorii de Vede)
ap cități necorespunz ătoare ale instala țiilor de epurare (SC Apa Serv SA Alexandria,
SC Suinprod SA Zimnicea, Sp italul de Pneumoftiziologie
– soluțiile de epurare și evacuare adoptate iniț ial, necorespunzatoare și neconforme cu
islația actuală (utilizare
– lipsa unor instala ții de epurare (SC Donau Chem SRL Turnu M ăgurele) pentru ape
te cu un con ținut ridicat de
ționarea cu intermiten ță a proceselor tehnologice precum și restructurarea
producției prin casarea unor instala ții (acid sulfuric) și conservarea instala țiilor Amoniac
Sybetra și acid azotic III (SC Donau Chem SRL Turnu M ăgurele)
– întreținerea și exploatarea necorespunz ătoare a instala țiilor de epurare.
Se impun o serie de mă suri privind reducerea emisiilor punctiforme la sta țiile de
epurare a apelor in dustriale, urban
tăților de epurare, reabilitarea acestora și exploatarea corespunz ătoare.
Majoritatea agen ților economici, la care s-au înregistrat dep ășiri la indicatorii apelor
uzate evacuate, au ca obiect de activitate epurarea apelor uzate urban
nie. Valorile ridicate la indicatoru l materii totale în suspensie se datoreaz ă
exploatării necorespunzatoare a obi ectivelor de epurare.
Rețele de canalizare
Rețelele de canalizare ale ape lor menajere pentru anul 2008
Județ Lungime (km) Volum dis tribuit
(mii m3) Populație
racordat ă
(mii locuitori)
Teleorman 198 6347,87 93,630
Sursa: AN “ Apele Române” – Direc ția Apelor Arge ș – VedeaPite ști
Apele uzate menajere sunt ape uzate provenite din gospod ării și servicii, care
rezultă de regulă din activit ățile menajere: îndep ărtarea rezidurilor lichide și lichefiate,
pentru între ținerea salubrit ății locuin țelor, locatarilor și institu ților publice, a bă ilor,
spălătorilor, spitalelor etc. Apele uzate menaj ere sau amestecurile de ape uzate menajere
cu ape uzate industriale și/sau ape meteorice r p e rezintă apele uzate urbane.
57ntralizat în 6 localit ăți.
Volumul de ap ă menajer ă distribiut a fost de 6347, 87 mii mc, deservind un n
93630 loc
4.7. Zone critice sub a
În jude țul Tele e ctivitatea
schelelor petroliere car ucu Videle
– Vadu Lat și Grupul de Z ăcăminte Preajba Nord și Sud
județ și activități conexe cum sunt cele de foraj, const petroliere,
transport țiței, grupuri industriale și sociale. Prin specific de petrol
au dispersate sursele de poluare în întreaga zon ă în iile
tehnologice și, prin condiț iile de exploatare și fiabilitate stalaț iilor, pot
deveni surse de poluare permanente sau acci denta i
atmosferic cât și asupra solului și apelor de suprafață , r
Apele de suprafa ță și subterane sunt afectate erit, atât în ceea ce
rivește poluant itatea lui.
D ea, le de
transport țiței către rafi tra și Petrobrazi, care apar A Ploiești.
Referitor la curs a schelelor petroliere,
zonele critice privind po nt:
• Grupul de Z ăcăminte Videle – Vadu Lat: cursurile de covăț, Sericu, Teleorman,
Clănița, și Glavacioc;
• Grupul de Z ăcăminte Preajba Nord și Sud: cursuri âmbovnic,
Valea de Margine, Jirnov.
Activitățile legate de exploatarea țițeiului sunt, d de
poluare a apelor subterane cu produse petroliere ș
accidente tehnologice petrecute la instala țiile petroliere rizare a
apei subterane, realizat de SC Petrom SA, în p u fântâni
gospodărești, a urm ărit indicatorii specifici unei event e
sonde (țiței sau ap ă de zăcământ).
A țului Teleorman,
reprezint rsă pot ituația
utilizării excesive de în te chimice și pesticide pe terenurile agricole.
Deversările de z iile de epurare urbane
sau industriale, reprezi are
la perturbarea echilibrului biolog ic al ecosistemelor acva
Platformele de de șeuri menajere din localit ăț
zootehnice pentru cre șterea suinelor și păsărilor reprezi ențiale de
poluare a apelor subterane și de suprafa ță cu substan i azotului,
precum și încărcare biologic ă. Colectarea apelo r uzate menajere și industriale în re țelele de canalizare ale
localităților sau în sta țiile de epurare a apelor uzate se realizeaz ă în condi țiile prevăzute
în anexa nr. 2 la H.G. nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condi țiile de
descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, modificat ă și completat ă prin H.G. nr.
352/2005.
Lungimea re țelei de canalizare în jude țul Teleorman, la nivelul anului 2008, a fost
de 198 km, asigurând evacuarea apelor menaj ere în sistem ce
umăr de
iutori.
spectul poluă rii apelor de sup rafață și a celor subterane
orman, industria extractiv ă
e aparțin SC PETROM SA Bste reprezentat ă de a
rești, Grupul de Z ăcăminte
. Schelele de petrol au generat în
rucții, eploat ări drumuri
ul activității lor, schelele
care sunt amplasate instala ț
a conductelor și in
le cu impact atât asupra aerulu
espectiv subterane.
în mod dif
p natura
e asemenului (apă sărată, țiței, poluare mi
teritoriul județ ului este travers
năriile Asxtă), cât și intens
at de conductele magistra
țin SC CONPET S
urile de ap ă ce stră bat zona d
luarea cu fluide petroliere sue activitate
apă Mil
le de ap ă Glavacioc, D
e asemenea, surse poten țiale
i apă sărată, ca urmare a unor
. Programul de automonito
uțuri de observa ție sa
uale polu ări cu fluide produse d
gricultura, una
ă o su din activit ățile economice imp
anțială de poluare a apelor de
grășăminortante ale jude
suprafață și subterane în s
ape uzate, neepurate corespun
ntă o sursă potenț ială de poluător în sta ț
a apelor de suprafa ță contribuind
tice.
ile județului, precum și fermele
ntă importante surse pot
țe organice, compu și a
584.8. Obiective și măsuri privind aspectul polu ării ape
Calitatea apelor este cel mai mult afectat ă de v apelor
uzate insuficient epurate sau nee purate. De asemenea
sisteme de
și ă
important ă care poate afecta calitatea apelor, deoar cu particule
antrenate de pe sol sa i u reziduuri petroliere și
uleiuri etc. și deci sun ne
epurare or ășenească la fel ca alte ape uzate.
Pentru jude țul Teleorman se impun m ăsuri de re țelelor de
alimentare cu ap ă în vederea reducerii pierderilor de ap î abilitare și
extindere a re țelelor de ape menajere, m ăsuri de reab r de
epurare a apelor uzat e existente, m ăsuri pentru implem
colectare și epurare a apelor uzate în localit ățile rurale.
SC Apa Serv SA, prin cele ci nci sucursale
următoarele obiective și măsuri, în domeniu epură rii ape
Tabel 4.8.
Nr.
crt. de
epurare omeniul epur ării i
de ersarea de c ătre om a
, o problem ă important ă în zonele
urbane o constituie apele pluv
canalizare distincte iale. Acestea se co
deversate direct în emisar. Aplectează, uneor prin
ele meteorice constituie o surs
ece pot fi înc ărcate
u din atmosfer ă ce conțin diverș
t suficient de poluate încât s ă poluanți, c
cesite de fapt epurare în sta ția de
abilitare și extindere a re
ă n rețea, măsuri de re
ilitare și modernizare a sta țiilo
entarea si stemelor centralizate de
din mediul urban, și-a propus
lor uzate:
Stația Lucrări Măsuri de în d
Alexandria rea sta ției existente
Se vor executa lucr ări atât pe
linia apei, cât și a nămolului uă de pompare
nou de reten ție
gulant cu
e nămol
l Reabilita
și extinderea cu treapta
terțiară. Se vor construi:
– stație no
– camera noua de intrare ape – bazin
– stație nouă de suflante
– linie nou ă de coa
îndepă rtarea fosforului
– decantor primar nou
– stație pompare n ămol nouă
– gazometru nou
– stație de deshidratar
– platforme noi de n ămo
deshidratat
Turnu Reabilitarea sta ției existente Se vor construi:
or de
grăsimi
– linie nou ă de coagulant cu
îndepă rtarea fosforului
– bazin de n ămol nou
– decantoare secundare noi
– stație nouă de pompare n ămol
– bazin de omogenizare – bazin de stabilizare Măgurele și extinderea cu treapta
terțiară.
Se vor executa lucr ări atât pe
linia apei, cât și a nămolului – stație nouă de pompare
– bazin de reten ție
– grătare
– denisipator și separat
59ție de deshidratare n ămol
– platforme de n ămol – sta
Ro șiorii de
Vede Reabilitarea sta ției existente
și extinderea cu treapta
t și a nămolului Se vor construi:
– stație nouă de pompare
– denisipator și separator de
tforme de n ămol terțiară.
Se vor executa lucr ări atât pe
linia apei, câ- bazin de reten ție
– grătare
grăsimi
– linie nou ă de coagulant cu
îndepă rtarea fosforului
– bazin de n ămol nou
– decantoare secundare noi
– stație nouă de pompare n ămol
– bazin de omogenizare
– bazin de stabilizare
– stație de deshidratare n ămol
pla
Zimnicea Reabilitarea sta ției existente
extinderea cu treapta
Se vor executa lucr ări atât pe Se vor construi:
– stație nouă de pompare
tenție
– grătare
– decantoare secundare noi
– stație nouă de pomp
– bazin de omogenizare – bazin de stabilizare
– stație de deshidratare n ămol
platforme de n ămol și
terțiară. – bazin de re
linia apei, cât și a nămolului – denisipator și separator de
grăsimi
– linie nou ă de coagulant cu
îndepă rtarea fosforului
– bazin de n ămol nou
are nămol
Videle R a sta ției existente
și extinderea cu treapta
t
Se vor executa lucr ări atât pe
linia apei, cât și a nămolului Se vor construi:
– stație nouă de pompare
– bazin de reten ție
– grătare
– denisipator și separator de
grăsimi
– linie îndepă rtarea fosforului
– bazin de n ămol nou
– decantoare secundare noi – stație nouă de pompare n ămol
– bazin de omogenizare – bazin de stabilizare
– stație de deshidratare n ămol
platforme de n ămol eabilitare
erțiară.
nouă de coagulant cu
60
dria – rețea nouă – 9
km, Turnu M ăgurele – extindere cu 6 km și rabilitare – 1,5 km, Ro șiorii de Vede
rețea cu 7 km, Zimnicea – extindere re țea – 5 km, Videle – extindere re țea – 8,5 km. În ceea ce prive ște rețeaua de canalizare, SC Apa Serv SA și-a propus și
reabilitarea și extindere reț ele canalizare, dup ă cum urmează : Alexan
– extindere
61ito SOLUL
ducere
Solul repre p s ic fân de up ței tereste,
ată ca urmare a interac țiunii permanente dintre înveli șurile planetei (litosfer ă
, hidrosfe mă
Prin poziț ia, natura și rolul s ău, solul este un component al biosferei și produs al
acțiunii dintre mediul biotic ș tic ez d ă s ică on are
melor vii, a e nergiei acestora, produse ale metabolismului și descompunerilor.
ucția agricol ă și starea p ădurilor, condiț ionează învelișul vegetal,
a și calitatea apei, în special a râurilor, lacurilor și a apelor subterane, regleaz ă
scurge
șeurile și reziduurile organice și
lte substan țe chimice. Solurile, prin propriet ățile lor de a între ține și a dezvolta via ța, de a
se reg
5.2. Fondul funciar – Reparti ția soluril țe
ndul funciar a fost reglementat pr in Legea nr. 18/1991, cu modific ările și
completările ulterioare. Raportat la suprafa ța totală a județului, cca. 86,2% reprezint ă
t a , t c t 2 e
suprafață, iar 6,39% reprezint ă alte terenurile neagricole. În tabelul 5.2.1. este prezentat ă
s sta î
l 5.2
ța
i Total
agricol
(ha) Păduri
și alte
terenuri
c
eget
e
e
(haApe de
suprafață
(ha) Alte suprafe e
(ha) Cap lul 5.
5.1. Intro
zintă artea uperf ială, a ată la s rafațascoar
, form
biosferă ră și at osfer ).
inter i abio , repr entân o zon pecif de c centr a
organis
Solurile determin ă prod
c
rea lichid ă și solidă în bazinele hidrografice și servesc ca o geomembran ă pentru
diminuarea polu ării aerului și a apei prin reț inerea, reciclarea și neutralizarea poluan ților,
cum sunt substan țele chimice folosite în agricultur ă, de
a
enera, filtreaz ă poluanții, îi absorb și îi transform ă.
or pe categorii de folosin
Fo
erenurile gricole 4,71% pădurileși alte erenuri u vege ație fore stieră, .7% ap de
ituația tistică afondului funciar n județul Teleorman la nivelul anului 2008:
Tabe .1
Suprafa
județulu
(ha)
u
ați v
forstier
ă
) ț
578978 8 9 8 21 4991 4 2 735 1553 345
% din
ța
86,22 5,14 2,68 ,96
suprafa
județului5
Sursa: DA
DR Teleor man
62folosințe în jude țul
eleorman, în perioada 1999-2008, este prezentat ă în tabelul 5.2.2.
Tabel 5.2.2. Evoluția reparti ției t erenurilor agricole pe categorii de
T
3 3 7
ale 3027 2 30998 3115 3 3120 4 3567 13567 13451 6 3470 9 3573 5 3547
524 513 717 602 602 1070 1070
112 257 1190 2 1107 2 9152 7531
7 432 611 520 475 240 197
4975 80 4975 49 4994 4998 4
n
ală se
că a rescut safețele teren bil și fâ în detr
(pășun turale și livezi)
49300 049400 049600 049700 049800 0suprafața (ha)
49500 049900 050000 0Evoluția tere ricole nurilor ag 1999 – 2008
497549 498 4998442002 200
rilor ag ri 08
Situația sta
periei ter agr inț ețu
eleorman, în 08 este entată î 5.2.3.
(ha)
oria de
folosințã 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Arabil 91.37 91.29 91.12 91.25 90.81 90.80 91.35 91.3 91Suprafața
(ha)
de
sințã 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
2007 20
l 4530 26 4528 96 4534 01 4540 36 4535 59 4530 64557 84563 34546 67 454N
r.
cr
t Categoria
folo 08
1. Arabi 974
2. Pășuni
natur6
3. Fâne țe
natural e 524 1070 1142
4. Vii 57 11 9152 7354 7517 7442
5. Livezi 42 475 195 150
TOTAL
AGRICOL 4958 21 4961 07 59 4989 6
34989 6
3 44991 84 4991 84
Sursa: DADR Teleorm a
În anul 2008, suprafa ța agricol ă tot me valoarea di n anul 2007, dar s e
constată u c upr de ara neț ale, imentul
celorlalte categorii de folosin ță i na , vii .
nține la
e natur
495821 491999 2
6107 497580 499459 963 49896 3 499184 499184000 2001 2003 2004 2005 6 2007 2008
Total agricol
Fig. 5.2.1. erenu cole 1999 – 20
tistică a reparti ț enurilor icole pe tip e folose în judl
T ioada 1999-20 prez n tabelul
Tabel 5.2.3. Evoluția t
uri d
Suprafața N
r.
cr
t Categ
1. .0891,14
632. Pășu
naturale ni 6.105 6.248 6.26 6.27 7.14 7.15 6.92 6.94 7.167,11
3. Fâ
naturale 0.10 0.12 0.12 nețe 5 0.105 0.103 0.144 1 0.21 0.21 0.210,23
4. V7 2.3 5 1.83 1.5ii 2.2 2.27 9 2.22 1.83 1.47 1 1.511,49
5. Livezi 9 0. 12 05 0.03 0.14 0.087 3 0.1 0.095 0.095 0.048 90.039 0,03
TOTA L
AGRIC OL 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100
S ADR n
an po ateg de din to l de 4991 teren
an este: terenurile arabile – 91,14%, p ășuni naturale – 7,11%,
fânețe naturale – 0,23%, vii – 1,49%, livezi – 0,03%.
Dinamica șeptelului în peri oada 1999-2008 în jude țul Teleorman este
l 5 :
bel 5.2.4. ursa: D Teleorma
În ul 2008, nderea c oriilor folosințe, talu 84 ha
agricol al jude țului Teleorm
prezentat ă în
tabelu .2.3
Ta
Efective (nr. de capete) Nr
.
cr
t Catego
rii de
anim al
e 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
1. e 63727 517 53859 53792 5684 57384 57667 56241 51311 Bovin 67721
total 51 2
2. Vaci 42331 4 375 907 37 7578 3 34769
lapte 42802 3757 04 36 689 3 36658
6354
3. Alte
1142 889
bovine
(bubalin
e) 1184 700 839 796 809 880 897
888
4. 12929 13401 13462 13465 14207 13530
7 Ovine
total 16988 15467 12004 12948
0 4 1 1 5 4 0 7
5
5. Capri 2 31148 27701 2655 805 38023 45206 ne 3266 8 31238 31122 38 43605
6. Porcine
1 2442
8 1347
1 1 82989 49844 16635 13469
7 1 8 20224
6 11641
4 10975
0 1920
7
7. Păsă
total 2923 3173 9 31
6 7 473.
9 25659
86 ri 3115 3828 378 38. 3110. 2655
2
8. Găini
outoare .10979
1286 1245 1256 1424 1427 1423 1615 1232
1083
3 06
9. C abalin
e 88 27308 28203 27596 27108 26558 269 28517 27534 27858 28552
10
. Animale blanã ine
m
date Nu
deține
date5243 5203 4063 3200 2173 3028 2099 2661 Nu
deț
m
Sursa: DADR Teleorman
645.3. Pr
Situaț ia
enta elul 5.3.1.1. Ponderea cea mai mare o de țin îngrășămin
oas a ș c
(32,62% c u fe r 8%
suprafa ă ectiv 9 din su a ara .
Evo tilizării îngrășămintelor chimice în peri oada 2000-2008 este prezentat ă în
l 5.3
Situaț ia utilizării îngrășămintelor, în județ ul Teleorman
Tabel 5.3.1.1 esiuni ale unor factori asupra st ării de calitate a solurilor
5.3.1. Îngr ășăminte
utilizării îngrășămintelor în anul 2008, în jude țul Teleo rman, este
tele chimice prez
azottă în tab
e (67,14%
) și potasi
ța agricolă totaldin cantitate
e (0 ). S de îngr ă
pr e ăminte chim
rtil au ice), urmate de
eprez entat 83,2
bilă a județuluiele fosfatice
raportat la ,22%
, respafețel
1,33%izate
prafaț
luția u
.1. . tabelu 1
Îng minte chimice folosite rășă
(tone substan ță activă) N+P 2O5+K2O
(kg/ha) An
N P2O5 K2O Total Arabil Agricol
20 10 39 5 240 519 155 35.67 32.56 00 6 16
20 11 48 5 102 402 985 37.46 34.14 01 1 16
20 11 50 6 350 512 368 40.45 36.92 02 6 18
20 11 63 5 515 186 337 38.22 34.71 03 6 17
2004 1528 4 5 456 56 20 796 45.90 41.68
2005 14 900 5 712 229 20 841 45.73 41.77
2006 13 360 3 455 46 16 861 36.95 33.73
2007 12735 4980 113 17828 39.21 35.71
2008 11700 5686 40 17426 38 35
Situaț ia utilizării îngrășămintelor în anul 2008
Tabel 5.3.1.2.
N+P2O5+K2O
(Kg/ha) Nr. Tip Suprafața Cantitate
crt. îngrășământ fertilizată
(ha)
(to/an) % din
suprafața
arabilă Arabil Agricol
1 Organice 1540 22920 0,33
2 Amendamente –
Chimice total 414229 17426 91 42 42
– azotoase 237734 11700 52 49 49
– fosfatice 175125 5686 38 32,4 32,4
3
– potasice 1370 40 0,3 29 29
Total 415769 40346 91,33
Sursa: D.A.D.R. Teleorman
Din totalul terenurilor agricole pe care s-au aplicat fertilizat ori, p onderea o de țin
ice azotoase, urmate de suprafe țele pe care s-
Evo și ponderea acestora din totalul de terenuri agricole,
ă în tabelul 5.3.1.3. terenurile fertilizate cu îngr ășăminte chim
au aplicat îngr ășăminte fosfatice, respectiv potasice.
luția suprafeț elor fertilizate
respectiv terenuri arabile, în perioada 2000 – 2008, se prezint
65Evoluția suprafe țelor fertilizate cu îngr ășăminte chimice în perioada 2000-2008
Tabelul nr. 5.3.1.3.
Suprafețe fertilizate (ha) Suprafețe fertilizate (%) Anul
Azotoas e Fosfatice Potasice Total Arabil Agricol
2000 193170 95724 16220 305114 67.37 61.50
2001 234018 123467 19649 377134 83.18 75.79
2002 193320 95874 6370 2955 64 65.10 59.40
2003 163419 108221 2762 274402 60.50 54.94
2004 212100 100775 3585 316460 69.85 63.42
2005 322482 99658 3954 426094 93.49 85.39
2006 264425 100703 1316 366444 80.30 73.31
2007 221265 113928 3491 338738 74.50 67.86
2008 237734 175125 1370 414229 91 82,9
Sursa: D.A.D.R. Teleorman
Îngrășăminte organice aplicate în perioada 2000 – 2008
ntitate
kg/ha Tabel 5.3.1.4.
Ca Anul Tip Suprafața Cantitate % din
îngrășământ fertilizată
(ha) arabilă Arabil Agricol (to/an) suprafața
2000 Organice 942 10 040 0.208 22.17 20.24
2001 Organice 1 335 25 635 0.294 56.54 51.52
2002 Org anice 962 20 120 0.212 44.31 40.44
2003 Organice – – – – –
2004 Organice 19175 302690 4.232 668.09 606.64
2005 Organice 3750 57250 0.823 125.61 114.74
2006 Organice 5622 45530 1.232 99.77 91.09
2007 Organice Nu deț inem date
2008 Organice 1540 22920 0,33 14883 14883
Sursa: D.A.D.R. Teleorman
5.3.2. Produse pen tru protec ția plantelor
Suprafețe tratate cu produse fitosanitare, în jude țul Teleorman, în anul 2008
Tabel 5.3.2.1.
Suprafețe tratate (ha) Județul
Erbicide Fungic Insecticid
i acaride e
ide Total
ș ic
Teleorman 192 73620 70223 336444 601
nitare, în jude țul Situaț ia utilizării p tosa Teleorman, în anul 2008
Tabel 5.3.2.2.
Cantitate pesticide (kg sa) ate ce revine la 1 ha cultivat roduselor fi
Cantit Județul
Erbicide Fungic cticide
și Total ide Insecticide
și Total Erbicide Fungic
acaricide acaricide ide Inse
Teleorma n 198825 61655 11686 272166 1,03 0,83 0,16 2,02
66redus. În tabelul nr. 5.3.2.3 se prezint ă situația cantităților de
pesticide aplicate în perioada 2005-2007.
tanțelor fitosanitare în județ u
Tabel 5.3.2.3. În județul Teleorman, consumul mediu de produse fitosanitare la hectarul de teren
cultivat este, în general,
Evoluția utilizării subs l Teleorman
Din care An TOTAL
Produse
fitosanitar
e
tone Insecticide
tone Erbicide
tone Fungicide
tone Insectofung ici
de tone Insectoacaric
ide tone
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005 386 14 328 44
2006 374 20 306 48
2007 275 15 234 26
2008 273 12 119 62
Sursa: DADR Teleorman
În categoria substan țelor fitosanitare sunt incluse substan țele chimice utilizate
pentru combaterea buruienilo r – erbicide, pentru co mbaterea insectelor d ăunătoare –
insecticide și pentru combaterea diferitelor boli cr iptogamice – fungicide, bactericide ș i
virucidele. Pesticidele sunt în cea mai mare parte substan țe organice de sintez ă. Funcție
de caracteristicile fizico-chimice, pesticidele apar țin mai multor grupe, ca de exemplu:
erbicidele pot fi di n grupa triazine, triazinone, toluidine; insecticidele pot fi
organoclorurate, organofosforice, organometalice.
Pesticidele, cu ac țiune benefic ă pentru culturi, pot fi uneori d ăunăto i care
acționează ca un receptor și rezervor pentru pesticide, unde acestea se degradeaz ă.
Pesticidele sunt treptat dispersate în mediu, unele persi stând în sol mul ți ani de la
aplicare. Astfel, uneori pesticidele se acumuleaz ă în stratul superficial de la suprafa ța
solului și multe dintre ele au o remanen ță îndelungat ă, existând pericolul polu ării solului.
Excesul de pesticide prezent în sol poate afecta s ănătatea uman ă prin contaminarea
apelor, solului, alimentelor și aerului. Potenț ialul crescut de impurificare a apelor
subterane în situa ția utilizării neraționale a produselor fitosani tare constituie o problem ă
deosebit ă, având în vedere faptul c ă rezervele de ape subterane reprezint ă o important ă
sursă de apă potabilă. De asemenea, o problem ă gravă o reperzint ă cantaminarea
alimentelor și acumularea continu ă în plante și animale a anumitor pesticide, precum și
impactul asociat asupra s ănătății și capacit ății lor de reproducere.
Printre pericolele folosirii nera ționale a pesticidelor, se enumer ă:
– toxicitatea ridicat ă a unora dintre ele;
– efectele secundare provocate de ac țiunea lor biologic ă, care pot distruge și alte viet ăți,
în afara organismelor ț intă;
per isten ța în mediu și p ătrunderea lor în lan țurile trofice;
– pătrunderea lor în apele subterane și transportul la distan țe mari față de sursă. are solulu
– s
67La concentra ții ridicate ale acestor substan țe în sol sunt posibile reduceri
semnificative ale popula țiilor de microorganisme, care pot avea efecte directe asupra
descompunerii materiei organice, humific ării și implicit pot duce la sc ăderea fertilit ății
naturale a solului.
Prevenirea polu ării solului prin acumul area de pesticide implic ă atât utilizarea lor
controlat ă în funcție de condiț iile de degradare, cât și aplicarea de tratamente adecvate
care să reducă remanen ța acestor substan țe în sol.
5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice
Dejecțiile provenite de la porci și păsări, precum și nămolul provenit din sta țiile de
epurare, r ăspândite pe sol f ără o tratare prealabil ă, constituie o surs ă potenț ială de
poluare a solului și pot prejudicia buna exploatare a acestuia . În vederea prevenirii
impactului negativ asupra calit ății solului și a apelor subterane, prin autorizaț iile integrate
de mediu, s-au impus m ăsuri de monitorizare a calit ății solurilor, monitorizarea calit ății
apelor uzate, precum și monitorizarea calit ății apelor subterane.
Deșeurile agricole provenite din unităț ile zootehnice sunt de peste 50000 t/an,
depozitele și instala țiile de epurare aferente acestora ocupând cca 70 ha.
Principalii generatori sunt:
– Instalațiile pentru cre șterea intensiv ă a păsărilor > 40 000 locuri – SC Euro Casa Prod
SRL , SC At Grup Prod Impex SRL Dr ăgănești De Vla șca, SC Guncan Company SRL
Roșiorii de Vede – Ferma 4 Tr oianu, SC Golden Chicken SRL Mih ăilești – Ferma
Mavrodin;
– Instalațiile pentru cre șterea intensiv ă a porcinelor – SC Suin prod SA Zimnicea, SC
Romcip SA Salcia, SC Pigalex SA Alexandria. 5.3.4. Situa ția amenaj ărilor de îmbun ătățiri funciare / agricole
Situaț ia amenaj ărilor agricole existente în jude țul Teleorman: suprafe țe amenajate
cu lucrări de desecare-drenaj, suprafeț e amenajate cu lucr ări de combatere a eroziunii
solului, respectiv suprafe țe amenajate cu lucr ări de iriga ții, pentru anul 2008, se prezint ă
în tabelul 5.3.4.1.
Amenajările de îmbun ătățiri funciare din jude țul Teleorman sunt amenaj ări simple
sau executate în complex (iriga ții cu desec ări și lucrări de combatere a eroziunii solului,
lucrări de iriga ții cu lucrări de desecare).
Tabelul 5.3.4.1
Anul Suprafaț a
amenajat ă cu
lucrări de
desecare Suprafața
amenajat ă cu
lucrări de
combatere a
eroziunii solului Suprafața
amenajat ă cu
lucrări de iriga ții
ha ha ha 2008
76616 5809 184920
Sursa: ANIF Bucure ști, Sucursala Olt-Argeș , UA Teleorman
Evoluția amenaj ărilor agricole în perioad a 1996 – 2008 se prezint ă în tabelul
5.3.4.2. Suprafe țele amenajate cu lucr ări la nivelul anului 2008 sunt comparabile cu
suprafețele corespunz ătoare anului 2007. Fa ță de perioada 1996 – 2003, se constat ă
68reducerea suprafe țelor cu amenaj ări agricole pentru toate tipurile de lucr ări, cu un minim
în perioada 2004 – 2005.
Tabel 5.3.4.2.
Suprafața amenajat ă
cu lucră ri de desecare Suprafața amenajat ă
cu lucră ri de
combatere a eroziunii
solului Suprafața amenajat ă
cu lucră ri de iriga ții Anul
ha ha ha
1996 99041 6382 231902
1997 99041 6382 231902
1998 99041 6382 231902
1999 99041 6382 231902
2000 99041 6382 231902
2001 99041 6382 231902
2002 99041 6382 231902
2003 99041 6382 231902
2004 70822 4312 152666
2005 70822 4312 152666
2006 76618 5809 184923
2007 76617 5809 184921
2008 76616 5809 184920
Sursa: ANIF Bucure ști, Sucursala Olt- Arge ș, UA Teleorman
Din totalul suprafe țelor cu amenaj ări agricole, ponderea cea mai mare o de țin
suprafețele amenajate cu lucr ări de iriga ții, urmate de suprafeț ele cu lucr ări de desecare,
în timp ce lucr ările pentru combaterea eroziunii so lului sunt executate pe suprafe țe mici.
Suprafața agricolă irigată este suprafaț a amenajat ă pentru irigat, pe care în anul
calendaristic a fost distribuit ă apă pe cale artificial ă, în vederea dezvolt ării plantelor în
condiț ii optime.
Suprafețele irigate, pe tipuri de culturi, s unt prezentate în tabelul 5.3.4.3:
Tabelul 5.3.4.3.
Suprafață irigată
(ha) Nr.
crt. Tip cultur ă
2006 2007 2008
1. Porumb boabe 4093.5 35530
2. Grâu 2351.0
3. Vii 200.0 200
4. Legume 150 406.5 250
5. Soia 210.0
6. Floarea soarelui 1661.0 1132
7. Orez 250 240.0
8. Furaje 355.0 530
9. Alte culturi 790 507.0 390,5
Total 1190 10024.0 6032,5
Sursa: ANIF Bucureș ti, Sucursala Olt-Argeș , UA Teleorman
69 În ultimii ani, s-au irigat suprafe țe reduse de terenuri agricole, cu o pondere foarte
mică , raportat la suprafa ța amenajat ă cu lucrări de iriga ții existent ă (tabel 5.3.4.4.).
Tabel 5.3.4.4.
Anul
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Suprafața
irigată (ha)
35023 4420
92903
51004 1190 1002
4 6032,
5
Ponderea din
suprafața
amenajat ă cu
lucrări de iriga ții
(%) 15 19 19 0,66 0,64 5,4 3,26
Sursa: ANIF Bucure ști, Sucursala Olt-Argeș , UA Teleorman
5.3.5. Poluarea solurilor în urma activit ății din sectorul industrial
Suprafețele depozitelor de de șeuri rezultate din activit ățile economice specifice
județului Teleorman sunt prezentate în tabelul 5.3.5.1.
Tabel 5.3.5.1.
ha
Ramura
economic ă Industria
extractiv ăIndustria
chimică Agicultura Gospod ăria
comunal ă
Tip de depozit
Depozit cenu șă
de pirită – 52,9 – –
Depozit fosfogips – 62,0 – –
Depozit carbonat
de calciu -1 , 2 – –
Depozit orășenesc
Zimnicea – 1 ,5
Depozit orășenesc Videle – – 1 ,8
Depozit mixt deșeuri ind. și
menajere Alexandria – – 2 ,8
Depozit mixt deșeuri ind.
și menajere
Roșiorii de Vede 3,5
Depozit orășenesc Turnu
Măgurele 6
Depozite menajere rurale
(313 depozite) 167,27
70Depozit n ămol
tratare -4 – –
Nămoluri
rezultate din
epurarea apelor
uzate din
zootehnie (paturi
de uscare) – – 1,3 –
Iazuri biologice – – 11 –
Depozit șlam
petrolier Schela
de petrol Poeni 1,325
Total pe ramuri 1,325 120,1 12,3 182,87
TOTAL 316,595 ha
Parametrii statistici ai con ținutului de metale grele
Tabel 5.3.5.2.
Pb
(mg/kg) Ni
(mg/kg) Cu
(mg/kg) Cd
(mg/kg) Zn
(mg/kg) Sursa Punctu
l de
recolta
re 0-5
cm 6-30
cm 0-5 cm 6-30
cm 0-5 cm 6-30
cm 0-5 cm 6-30
cm 0-5 cm 6-30
cm
N 33,9 22,7 31,
8 187,
0 83,1 63,3 0,31
8 0,17
5 103,
4 78,7
S 35,2 104,
5 32,
4 33,4 88,0 179,
4 0,34
9 1,25
0 118,
5 277,
4
E 90,4 35,6 32,
2 168,
6 155,
9 79,9 1,05
0 0,27
2 236,
6 104,
1 UVCP Turnu
Măgurele
V 125,
7 48,
1 220,
1 1,56
0 319,
2
N 14,3 13,3 23,
6 19,2 36,6 34,2 0,09
0 0,03 90,7 77,0
S 49,1 46,8 11,
2 11,1 255,
5 111,
0 1,68
0 0,65 248,
4 162,
6
E 104,
0 70,9 7,3 5,8 246,
0 175,
2 2,02
0 1,14 303,
1 213,
3 Donau Chem
Turnu
Măgurele
(halda de
pirită )
V 12,7 12,2 10,
7 10,9 33,5 31,4 0,16
0 0,13
0 78,9 58,6
5.4. Calitatea solurilor
5.4.1. Repartiț ia terenurilor pe clase de calitate
Încadrarea solurilor pe clase și tipuri în jude țul Teleorman
71Tabel 5.4.1. 1.
Sursa:OSPA Teleorm an
Repartiția terenurilor p e clase de pretabilitat e în jude țul Teleorman
Tabel 5.4.1. 2.
U.M.
(ha)
Clase de bonitare ale solurilor Specif.
I II III IV V VI Total (ha)
Arabil 561 258960 165726 19746 8972 18 453983
Pășuni și
fânețe 247 13042 17152 4121 305 0 34867
Vii 95 5192 2202 995 162 60 8706
Livezi 0 225 176 15 1 55 472
Total
cartat 903 277419 185256 24877 9440 133 498028
Sursa:OSPA Teleorm an
5.4.2. Principalele restric ții ale calit ății solurilor
Din punct de vedere pedologic, jude țul dis pune de soluri cu poten țial de produc ție
ridicat, cu fertilitate na turală bună, mai ales în zona de sud, unde se reg ăsesc soluri de tip
cernoziom.
Situația terenurilor agricole afectate de diver și fac tori limitativi ai ca pacității
productive, rezultat ă în baza studiilor de cartare agrochimic ă executată la nivelul jude țului
Teleorman este prezentat ă în tabelul nr. 5.4.2. 1.
Situația terenurilor arabile cu soluri degradate
Tabelul nr. 5.4.2.1.
Denumirea factorului Categoria
de
folosință Suprafața
ha
Soluri afectate de eroziune arabil 37753Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V
Folosin
ță ha % din
total
folosin
ță ha % din
total
folosin
ță ha % din
total
folosin
ță ha % din
total
folosin
ță ha % din
total
folosin
ță
arabil 6711
0 14,78 21985
0 48,43 14457
2 31,84 2123
2 4,68 121
9 0,27
Pășuni
și
fânețe 61 0,17 11501 32,99 20413 58,54 2645 7,59 247 0,71
Vii 896 10,29 4052 46,54 3175 36,47 531 6,10 52 0,6
livezi 2 0,42 166 35,17 211 44,70 78 16,53 15 3,18
Total
cartat 6806
9 23556
916837
12448
6 153
4
72Soluri cu exces periodic de ap ă (terenuri inundabile) arabil 26862
Sărăturarea solului arabil 2171
Acidifiere arabil 24500
Soluri tasate arabil 84277
Soluri gleizate arabil 32160
Soluri afectate de fenomenul de stagnogleizare arabil 15580
Terenuri afectate de poluarea cu petrol și apă sărată (în anul
2008) arabil și
islaz 1081
Sursa: OSPA Teleorman
Tabelul 5.4.2.2. prezint ă clasele de rezisten ță a solului la arat. Din totalul
terenurilor arabile cartate, solurile grele au ponderea cea mai mare (67,3%), urmate de
solurile mijlocii (31,7%), în timp ce solurile u șoare reprezint ă doar 0,97%.
Clase de rezistență a solului la arat
Tabelul 5.4.2.2.
Clase de rezistență a solului la arat
(ha ) Categoria
de
folosință Suprafața
cartată
(ha )
Foarte mic ă
(soluri
ușoare) Mijlocie
(soluri
mijlocii) Foarte mare
(soluri grele) Extrem de
mare
(soluri foarte
grele)
Arabil 453983 4408 144346 305063 166
Sursa: O.S.P.A. Teleorman
Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice Teleorman a efectuat studii privind
principalii indici agrochi mici caracteristici unit ăților agricole pentru terenurile agricole ale
județului. În tabelele nr. 5.4.2.3 – 5.4.2.7 este prezentat ă situația calității solurilor cu
privire la: reac ția solurilor – pH, asigurar ea terenurilor cu fosfor și potasiu mobil, azot
(după indice azot ) și humus.
Referitor la reacț ia solului (pH) se remarcă diferenț ieri între zona nordic ă a
județului – soluri acide și zona sudic ă – soluri alcaline. Din totalul terenurilor agricole pe
care s-au efectuat studii agrochimice, 13,3% au reacț ie puternic sau moderat acid ă.
Reacția solului (pH)
Tabelul 5.4.2.3.
Reacția solului (pH) Suprafața (ha)
Puternic acid ă + moderat acid ă 67.472
Slab acid ă 265.405
Neutră 118.249
Slab alcalin ă 34.39
Moderat puternic bazic ă 12.843
Sursa: O.S.P.A. Teleorman
73Asigurarea terenurilor agricole cu fosfor
Tabel 5.4.2.4.
Aprovizionare cu fosfor Suprafața (ha)
Aprovizionare foarte slabă 59.946
Aprovizionare slab ă 128.539
Aprovizionare mijlocie 189.572
Aprovizionare bun ă 80.879
Aprovizionare foarte bun ă 39.431
Sursa: O.S.P.A. Teleorman
Asigurarea terenurilor agric ole cu potasiu mobil
Tabel 5.4.2.5.
Aprovizionare cu potasiu Suprafața (ha)
Aprovizionare slab ă 27.582
Aprovizionare mijlocie 86.617
Aprovizionare bun ă 211.630
Aprovizionare foarte bun ă 172.538
Sursa: O.S.P.A. Teleorman
Starea de fertilitate azotic ă natural a solurilor
Tabel 5.4.2.6.
Fertilitatea azotic ă naturală Suprafa ța (ha)
Slabă și foarte slabă 189.991
Fertilitatea azotic ă mijlocie 284.068
Fertilitatea azotic ă bună 24.054
Fertilitatea azotic ă foarte bun ă 254
Sursa: O.S.P.A. Teleorman
Asigurarea terenurilor agricole cu humus
Tabel 5.4.2.7.
Asigurarea cu humus Suprafața (ha)
Foarte mic ă 14.122
74Mică 127.319
Mijlocie 241.759
Mare 115.167
Sursa: O.S.P.A. Teleorman
Se constat ă că starea de fertilitate azotic ă naturală a solurilor este deficitar ă. Din
totalul terenurilor agricole pe care s-au efectuat studii pedologice și agrochimice, 38,06%
din terenuri au fertilizarea azotic ă naturală slabă și foarte slab ă, cele mai mari surafe țe
având fertilitate azotic ă medie, respectiv 56,91% și numai 4,86% au fertilitatea azotic ă
bună și foarte bun ă.
Asigurarea terenurilor agric ole cu potasiu mobil și humus este bun ă.
Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice Teleorman avertizeaz ă asupra
aprovizionă rii slabe și foarte slabe cu fosfor. Astfel, 24 % din totalul terenurilor agricole
supuse studiilor pedologice și agrochimice au o aprovizionare bun ă și foarte bun ă cu
fosfor, în timp ce aproximativ 38% sunt slab sau foarte slab aprovizionate cu fosfor, fapt
ce afectează și calitatea produselor agricole ob ținute de pe aceste terenuri.
5.5. Monitorizarea calit ății solurilor
5.5.1 Monitorizarea solu rilor la nivel local
În cursul anului 2008, pentru expertiza calit ății solurilor din punct de vedere al
poluării chimice, APM Teleorman a efectuat 72 analize fizico-chimi ce în zona de activitate
a unităț ilor industriale.
Ca indicatori ce caracterizeaz ă fenomenele care afecteaz ă calitatea solului s-au
avut în vedere: pH, cloruri, humus, nitra ți, fier, sulfa ți, conținut total de s ăruri solubile și
determin ări privind nivelul metalelor în sol (Cu, Ni, Pb, Cd și Zn). Pentru a evalua calitatea
solului s-au recoltata probe m edii în 4 puncte, de pe suprafe țe de 250 m2, la dou ă
adâncimi.
În general, expertizele efectuate nu au pus în eviden ță un impact semnificativ al
surselor de poluare asupra calit ății solului exceptând anum ite zone în care î și desfășoară
activitatea Schelele de petrol Poeni și Videle ce apar țin SC PETROM SA Bucure ști,
Grupul de Z ăcăminte Preajba Nord și Sud și Grupul de Z ăcăminte Videle – Vadu Lat,
precum și în imediata vecin ătate a Combinatului de îngr ășăminte chimice SC Donau
Chem SRL Turnu M ăgurele.
5.5.1.1. Dinamica unor caracteris tici fizice ale solurilor din siturile de monitoring de
nivel I
Nu dispunem de date.
5.5.1.2. Dinamica unor caracteris tici chimice ale solurilor di n siturile de monitoring
de nivel I în perioada 1995-2004
75
Nu dispunem de date.
5.5.1.3. Dinamica reparti ției siturilor de monitoring de nivel I, pe clase de înc ărcare
a solurilor cu elemente și substan țe potenț ial poluante (ESPP)
Nu dispunem de date.
5.5.1.4. Monitorizarea zonelo r afectate de diferite procese de poluare la nivel II
Nu dispunem de date.
5.6. Zone critice sub aspectul degrad ării solurilor
Zonele critice, sub aspectul deterior ării solurilor din punct de vedere calitativ, în
județul nostru sunt:
– partea de Nord, unde s-a accentuat acidifierea solului
– partea sud, din zona ZIMNICEA
– TURNU MĂGURELE, unde s-a amplificat
sărăturarea solurilor
– Zona VIDELE, unde î și desfășoară activitatea schelele petroliere și unde
terenurile au grad mare de tasare.
5.6.1 Inventarul terenurilor af ectate de diferite procese
Situaț ia alunecă rilor de teren în județ ul Teleorman
Tabel 5.6.1
Nr.
crt
. Unitatea
administr
ativ-
teritorială Tipul
alune
cării
de
teren Cau
zele Efecte produse Măsuri aplicate pentru
stabilizare terenuri
Tipul Gradul Supraf
ața
afectat
ă
(ha) Tipul Stadiul realiz ării
Sc
ăz
ut Med
iu Ri
di
c
at Realizat Nereali
zat
1. Lița * A PA,
EAC
,
AS,
ID RTE,
C,
Po,
D,
SA – da – 11,00 **** –
2. Plopii A PA, RTE, – da – 62,50 lucr ări de ***
76Slăvitești
* EAC
,
AC,
ID C,
Po,
D,
SA susținere
****
3. Segarce
a Vale * A PA,
EAC
,
AS,
ID RTE,
C,
Po,
D,
SA – da – 10,00 **** –
4. Slobozia
Mîndra * A PA,
EAC
,
AS,
ID RTE,
C,
Po,
D,
SA – da – 80,00 lucr ări de
susținere
**** ***
5. Beciu ** A PA,
EAC
,
AS,
ID RTE,
C,
Po,
D,
SA – da – – **** –
6. Fîntînele
** A PA,
EAC
, ID RTE,
C,
Po,
D,
SA – da – – **** –
7. Suhaia
** A PA,
EAC
, ID RTE,
C,
Po,
D,
SA – da – – **** –
8. Uda
Clococio
v ** A PA,
EAC
,
AS,
ID RTE,
C,
Po,
D,
SA – da – – **** –
Sursa : Consiliul Jude țean Teleorman
NOTĂ :
* În anul 1998 urmare “ Ordinului comun M. L.P.A.T – M.A.P.P.M- D.A.P.L. nr. 62/N-
19.0/288-1.955/1998 privind delimita rea zonelor expuse la riscuri naturale” au fost
identificate zonele din jude ț expuse la riscuri naturale, fiind declarate conform anexei
nr. 7 prev ăzută de Legea nr. 575/ 2001.
** Identificarea z onelor cu alunec ări de teren s-a facut prin constat ări vizuale pe teren.
*** Lucrări de prevenire și atenuare a riscului la alunec ări de teren realizate par țial, din
fonduri de la bugetul de stat în anul 2003.
**** Tipul m ăsurilor se vor eviden ția în urma întocmirii h ărtilor de risc natural și a
documenta țiilor tehnice.
77În anul 2006 Ministerul Transporturilor, Construc țiilor și Turismului a ini țiat
elaborarea unor studii și proiecte pilot privind h ărți de risc, pe care le-a finan țat și
coordonat, din care și pentru jude țul nostru urm ătoarele:
I. „Identificarea și delimitarea hazardurilor nat urale (cutremure, alunec ări de teren și
inundaț ii). Hărți de hazard la nivelul teritoriului jude țean. Regiunea 3 (Sud-Muntenia),
județele: Arge ș, Dâmbovi ța, Prahova, Ialomi ța, Călărași, Teleorman, Giurgiu”.
II. „Harta de risc la alunec ări de teren – Studiu de caz: comuna Beciu, jude țul
Teleorman”.
Precizăm că, până la aceast ă dată cele dou ă studii nu sunt finalizate și aprobate.
5.6.2. Inventarul siturilor contaminate
Agenția pentru Protec ția Mediului Teleorman a tr ansmis spre completare unui
număr de 283 operatori economici și 5 autorit ăți publice locale, chestionarele prev ăzute în
anexele 1 și 2 ale HG 1408/2007 privind modalit ățile de investigare și evaluare a polu ării
solului și subsolului. Au r ăspuns solicit ării un num ăr de 136 operatori economici și 3
autorități publice locale, iar în urma analiz ării chestionarelor de c ătre APM Teleorman a
fost întocmit ă lista siturilor contaminate ce urmeaz ă a fi aprobat ă prin ordin comun al
conducătorilor autorit ății publice centrale pentru protec ția mediului și dezvoltare durabil ă,
autorității publice centrale în domeniile economiei și finanțelor și autorit ății publice
centrale în domeniul agriculturii și dezvolt ării rurale.
Situaț ia siturilor contaminate
Tabel 5.6.2
Nr.
Crt Numele
proprietarului
/
administrator
ului/
deținătorului
sitului
contaminat Tipul de
proprietate
asupra
terenului Tipul
activității
poluatoare Natura
sursei de
poluare Natura
poluanț ilo
r Vârsta
poluării Suprafa
ța
contami
nată
(m2)
1
SC ROMCIP
SA Persoană
juridică Instalații
pentru
creșterea
intensivă a
porcinelor >
2000 locuri >
750 locuri
ptr.scroafe Iazuri
biologice
Depozit
de
motorina Azot
Kjeldahl necunosc
ută 60000.
003
782
SC DONAU
CHEM SRL
Persoană
juridică Industria
Chimică –
platforma
industrial ă
Turnu
Măgurele Halde de
cenușă de
pirită
Bataluri
de
fosfogips Cadmiu
Plumb
Zinc
S piritic
Carbon
necunosc
ută 843800
3 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
PREAJBA
NORD SI
SUD
Parc 1
Șopârlești
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte Sonde
TPH
Cloruri
necunosc
ută 1255
4 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
PREAJBA
NORD SI
SUD
MTT Poeni
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 11485
5 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
PREAJBA
NORD SI
SUD
Parc 8 Gratia
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 1745
6 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
PREAJBA
NORD SI
SUD
Parc 30
Gratia
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 1710
797 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
PREAJBA
NORD SI
SUD
Parc 11
Vătași
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte Sonde
Conducte TPH
Cloruri
necuno
scută 2740,6
5
8 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
PREAJBA
NORD SI
SUD
Parc 18
Vătași
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 1350
9 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
PREAJBA
NORD SI
SUD
Parc 25
Vătași
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte Sonde
Conducte TPH
Cloruri
necunosc
ută 2255
10 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
PREAJBA
NORD SI
SUD
Parc 12
Butești
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 1480
11 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
PREAJBA
NORD SI
SUD
Parc 22
Ciuperceni
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte Sonde
Conducte TPH
Cloruri
necunosc
ută 3225
8012 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
PREAJBA
NORD SI
SUD
Parc 23
Ciuperceni
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte Sonde
Conducte TPH
Cloruri
necunosc
ută 3171
13 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
PREAJBA
NORD SI
SUD
Parc Sărbeni
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 630
14 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
PREAJBA
NORD SI
SUD
Parc 13
Poeni
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 3460
15 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
PREAJBA
NORD SI
SUD
Parc 14
Cătunu
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 2490
16 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
PREAJBA
NORD SI
SUD
Parc19
Siliștea
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte Sonde
Conducte TPH
Cloruri
necunosc
ută 19244
8117 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
PREAJBA
NORD SI
SUD
Parc Siliștea
Gaze
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 489
18 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
PREAJBA
NORD SI
SUD
Parc Siliștea
Țitei
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 1148
19 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
PREAJBA
NORD SI
SUD
Parc 20
Scurtu Mare
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte Sonde
Conducte TPH
Cloruri
necunosc
ută 14755
20 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
PREAJBA
NORD SI
SUD
Parc 24
Scurtu Mare
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 2835
21 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
PREAJBA
NORD SI
SUD
Parc RÂCA
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 1375
8222 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
PREAJBA
NORD SI
SUD
Parc 3
Drăcești
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 460
23 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
PREAJBA
NORD SI
SUD
Parc 41
Baciu
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 2340
24 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
PREAJBA
NORD SI
SUD
Parc 31
Negreni+
Grup 2085
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 278
25 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
VIDELE-
VADU LAT
Parc 1
Hârlești
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 941
26 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
VIDELE-
VADU LAT
Parc 1
Ciolănești
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 3375
8327 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
VIDELE-
VADU LAT
Depozit 26
Blejești
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută necuno
scută
28 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
VIDELE-
VADU LAT
Parc 34
Talpa
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 3270
29 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
VIDELE-
VADU LAT
Parc 39
Talpa
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 5810
30 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
VIDELE-
VADU LAT
Parc 5
Videle
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 1110
31 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
VIDELE-
VADU LAT
Parc 3
Videle
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte
Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 3052
32 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
VIDELE-
VADU LAT
Parc 55
Videle
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte
Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 3560
8433 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
VIDELE-
VADU LAT
Parc 10
Videle
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte
Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 1993
34 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
VIDELE-
VADU LAT
Parc 40
Videle
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte
Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 1010
35 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
VIDELE-
VADU LAT
Parc 66
Videle
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte
Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 850
36 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
VIDELE-
VADU LAT
Parc 65
Videle
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte
Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 3540
37 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
VIDELE-
VADU LAT
Parc 62
Videle
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte
Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 1350
8538 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
VIDELE-
VADU LAT
Parc 43
Videle
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte
Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 3625
39 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
VIDELE-
VADU LAT
Parc 1044
Videle
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte
Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 5750
40 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
VIDELE-
VADU LAT
Parc 44
Videle
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte
Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 11450
41 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
VIDELE-
VADU LAT
Parc 35
Videle
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte
Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 960
42 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
VIDELE-
VADU LAT
Parc 29
Videle
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte
Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 2680
8643 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
VIDELE-
VADU LAT
Parc 26
Videle
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte
Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 8500
44 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
VIDELE-
VADU LAT
Parc 68
Videle
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte
Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 630
45 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
VIDELE-
VADU LAT
Parc 12
Videle
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte
Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 2101
46 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
VIDELE-
VADU LAT
Parc 13
Videle
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte
Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 2495
47 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
VIDELE-
VADU LAT
Parc 6
Videle
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte
Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 1750
48 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
VIDELE-
VADU LAT
Parc 25
Videle
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte
Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 8934
8749 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
VIDELE-
VADU LAT
Parc 60
Videle
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte
Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 2500
50 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
VIDELE-
VADU LAT
Parc 63
Videle
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte
Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 940
51 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
VIDELE-
VADU LAT
Parc 64
Videle
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte
Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 550
52 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
VIDELE-
VADU LAT
Parc 67
Videle
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte
Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 1060
53 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
VIDELE-
VADU LAT
Parc 27
Videle
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte
Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 1780
54 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
VIDELE-
VADU LAT
Parc 28
Videle
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte
Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 3419
8855 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
VIDELE-
VADU LAT
Parc 38
Videle
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte
Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 674
56 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
VIDELE-
VADU LAT
Parc 11
Videle
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte
Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 3950
57 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
VIDELE-
VADU LAT
Parc 2
Ciolanesti
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte
Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 850
58 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
VIDELE-
VADU LAT
Parc 41
Videle
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte
Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 865
59 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
VIDELE-
VADU LAT
Parc 33
Videle
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte
Sonde TPH
Cloruri
necunosc
ută 918
8960 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
PREAJBA
NORD SI
SUD
Depozit de
șlam Poeni
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte Șlam
petrolier TPH
Nichel
Cupru
Indice de
fenol
necunosc
ută 12000
61 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
PREAJBA
NORD SI
SUD
Decantor
șlam MTT
Poeni
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte Șlam
petrolier Nichel
Cupru
Indice de
fenol
Bariu
Zinc
necunosc
ută 2940
62 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
PREAJBA
NORD SI
SUD
Depozit șlam
Parc 18
Poeni
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte Șlam
petrolier Arsen
Bariu
Cupru
Nichel
Zinc
Indice de
fenol
necunosc
ută 5509
63 SC
PETROM SA
GRUP
ZĂCĂMINTE
PREAJBA
NORD SI
SUD
Depozit
ecologic de
șlam Poeni
Persoană
juridică Industria
petrolieră-
extracție
zăcăminte Șlam
petrolier TPH
Cloruri
CCO-Cr
necunosc
ută 1250
9064 Primăria
Poroschia
(in urma
contractului
de comodat
nr. 356/2008
incheiat cu
S.P.C.T.D.T.
D.M
Alexandria) Autoritate
publică
locală Depozit
menajer Deșeuri
menajere Nu s-au
efectuat
analize
de sol 1 an 500
5.7. Acțiuni întreprinse pentru reconstruc ția ecologic ă a terenurilor degradate și
pentru ameliorarea st ării de calitate a solurilor
5.7.1. Modalit ăți de investigare
SC ROMCIP SA a apelat la Ofi ciul de Studii Pedologice și Agrochimice Teleorman
pentru monitorizarea factor ului de mediu sol. Din m ăsurătorile efectuate a rezultat c ă
valorile concentra țiilor agenț ilor poluan ți specifici activit ății, prezenț i în solul terenurilor
limitrofe și din perimetrul societ ății, nu dep ășesc limitele prev ăzute în Ordinul M.A.P.P.M
nr. 756/1997, astfel:
– elementele nutritive prin cipale existente în proba de sol au valori medii și bune;
– pH-ul este neutru, reac ție favorabil ă creșterii și dezvolt ării plantelor;
– fosforul și potasiul se afl ă în limite bune de aprovizionare, respectiv 83 ppm și 186
ppm;
– humusul se afl ă în cantităț i care încadreaz ă solul în bine aprovizionat -4,38%;
– azotul total se afl ă în cantităț i normale;
– indicatorul carbon organic ar e valoarea de 2,54% ce încadreaz ă solul la sol u șor
poluat (1-3%);
– conținutul total de s ăruri – 33,84 mg/100 g sol se încadreaz ă la grupa solurilor
nesalinizate (con ținutul în s ăruri ≤ 115 mg/100 g sol);
– reziduul petrolier, care se afl ă în cantitate de 0,52% – indicator care clasific ă
terenul luat în studiu în poluare slab moderat ă.
De asemenea, au fost ef ectuate analize ale apei uz ate din ferma zootehnic ă și de
la cele 2 foraje de observare din zona iazurilor biologice de că tre Sistemul de
Gospodă rire al Apelor Teleorman.
În anul 2008, PETROM SA – Grup de Z ăcăminte Videle – Vadu Lat nu a întreprins
acțiuni de investigare. Conform pr evederilor HG 1408/2007 acest tip de ac țiuni vor fi
demarate dup ă apariția „Ghidului tehnic privind modalit ăți de investigare și evaluare a
poluării solului și subsolului”.
În anul 2008, PETROM SA – Grup de Z ăcăminte Preajba Nord și Sud a efectuat
analize de sol prin Bilan țul de Mediu nivel II pentru 22 de obiective pe care le de ține pe
raza jude țului Teleorman. Loca țiile identificate ca fiind poluate vor fi cuprinse în programul
91PETROM la termenele ce vor fi stabilite în programele de conformare ale autoriza țiilor de
mediu.
Pentru cunoa șterea st ării de poluare a factorilor de mediu, la SC DONAU CHEM
SRL, în procesul de ob ținere a Autoriza ției Integrate de Mediu, s-au f ăcut investiga ții
privind calitatea solurilor din zona depozitelor de de șeuri – cenu șă de pirită și bataluri de
fosfogips, iar rezultatele au fost trecute în Rapoartele la Bilan țurile de mediu nivel I și II,
precum și în lucrarea Raport de Amplasament. S-au realizat, de asemenea, în zona
depozitelor o serie de 15 foraje pentru monitorizarea calit ății apelor din pânza freatic ă.
În conformitate cu recomandă rile din Autoriza ția Integrata de Mediu, în anul 2008 s-
au efectuat analize de sol la indicatorii și din punctele indicate, la un laborator acreditat
INCD-ECOIND Bucure ști, iar analiza calităț ii apelor din foraje le de control s-a f ăcut cu
frecvența de 1/semestru.
5.7.2. Reconstruc ția ecologic ă a solurilor
La SC ROMCIP SA sta ția de epurare nu func ționează, apa uzat ă fiind stocat ă în
cele două iazuri biologice prev ăzute cu diguri. Există un proiect pentru reabilitarea sta ției.
De asemenea, a fost întocmit un proiect program de etapizare c ătre Administra ția
Națională Apele Române Bucure ști, care are ca m ăsuri decolmatarea și
impermeabilizarea celor dou ă iazuri și achizi ționarea de ma șini pentru împr ăștierea
dejecțiilor, cu termen de finalizare 31.12.2011, de la care se a șteaptă răspuns.
Acțiunile întreprinse de c ătre SC ROMCIP SA pentru reconstruc ția ecologic ă a
terenurilor degradate și pentru ameliorarea st ării de calitate a solurilor sunt:
– verificarea sistemului de colectare și transport ape uzate din unitate c ătre staț ia de
epurare, înlocuirea coloanelor deterior ate pentru a nu ap ărea infiltra ții în sol și de
aici în apele freatice;
– depozitarea deșeurilor în spa ții special amenajate (spa țiu pentru depozitare
cadavre, spa țiu depozitare de șeuri abator, platforma fier vechi, spa țiu depozitare
ambalaje farmacie);
– substan țele și produsele periculoase: mo torina, benzina, CLU se țin în depozite
separate, specia l amenajate prev ăzute cu bazine metalice care nu permit
scurgerea sau infiltrarea lor în sol;
– pe timp de noapte incinta este iluminat ă artificial și păzită de gardieni publici.
În anul 2008, PETROM SA – Grup de Z ăcăminte Videle – Vadu Lat nu a întreprins
acțiuni de reconstruc ție ecologic ă. Conform prevederilor HG 1408/2007 acest tip de
acțiuni vor fi demarate după apariț ia „Ghidului tehnic privind modalit ăți de investigare și
evaluare a polu ării solului și subsolului”.
În anul 2008, PETROM SA – Grup de Z ăcăminte Preajba Nord și Sud nu a
întreprins ac țiuni de reconstrucț ie ecologic ă.
La SC DONAU CHEM SRL solurile contaminate sunt depozitele de de șeuri –
fosfogipsul și cenușa de pirit ă. În Planurile de conformare la avizele de închidere
depozite, precum și în Planul de ac țiuni la Autorizaț ia Integrală de Mediu, se prevede,
etapizat, ecologizarea haldelor.
92Pentru depozitul de cenu șă de pirită, la epuizarea de șeului, se va cur ăța halda
respectiv ă, iar solul contaminat se va depozita într-un depozit ecologic care se va
amenaja pe locul primei halde degajate.
Pentru batalurile de fosfogips, acestea se vor acoperi cu un strat de sol vegetal, în
mod eșalonat. Pentru anul 2008 s-a realizat m ăsura de acoperire a batalului nr. 1.
Măsurile se vor realiza din surse proprii.
93Capitolul 6. CONSERVAREA NATURII ȘI A BIODIVERSIT ĂȚII, BIOSECURITATEA
6.1. Biodiversitatea
Pr in biodiversitate în țelegem varietatea de expresie a lumii vii, specii de plante
(floră), animale (faun ă), microorganisme.
Valorile biodiversit ății fac parte integrant ă din patrimoniul natural care, în contextul
dezvoltării durabile, trebuie folosit de genera țiile actuale f ără a mai periclita șansa
generațiilor viitoare de a se bucura de acelea și condiții de viață . Biodiversitatea reprezint ă
o particularitate specific ă a planetei noastre, care asigur ă funcționalitatea optim ă a
ecosistemelor, existen ța și dezvoltarea biosferei în general. De aceea, biodiversitatea
este „o poli ță de asigurare a mediului” ce favorizeaz ă capacitatea de ad aptare a acestuia
la schimb ările cauzate de orice activitate uman ă distructivă .
Conservarea biodiversit ății reprezint ă în perioada actuală una din problemele
importante la nivel interna țional. Îns ă, în ultimul timp, problema conservă rii biodiversit ății
la nivel de ecosisteme, specii, popula ții și chiar la nivel de gene devine din ce în ce mai
acută din cauza intensific ării impactului uman asupra biosferei. În acest context,
menținerea biodiversit ății este necesar ă nu numai pentru asigurarea vie ții în prezent, dar
și pentru genera țiile viitoare, deoarece ea p ăstrează echilibrul ecologic regional și global,
garanteaz ă regenerarea resurselor biologice și menținerea unei calit ăți a mediului
necesare societ ății.
6.2 Habitatele naturale. Flora și fauna s ălbatică
6.2.1. Habitatele naturale
Situaț ia habitatelor naturale din jude ț
Tabel 6.2.1.1
Județ Număr habitate de
interes na țional Număr habitate de
interes comunitar Suprafața totală
(ha)
Teleorman 5 7 44880,69
Habitatele naturale de interes naț ional care se reg ăsesc pe teritoriul jude țului
sunt în num ăr de 5, cu o suprafa ță de 1782 ha, reprezentând 0,30 % din suprafaț a
județului ș i anume:
Balta Suhaia (ecosistem acvatic reprezentat prin lac eutrof natural-suprafa ța de
1455 ha) Ostrovul Gâsca (zăvoaie de Salix alba și Populus alba – suprafa ța de 58 ha)
Pădurea Troianu (ecosistem forestier reprezentat prin pă dure de cer și gârniță –
suprafața de 71 ha)
Ostrovul Mare (ecosistem forestier în care asocia ția vegetală este de Populetum
nigra -suprafa ța de 140 ha )
Pădurea Pojorâtele (ecosistem forestier în care tipul natural fundamental este
reprezentat de speciile: Quer cus robus, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior -suprafa ța de 58
ha)
94 Habitatele naturale de interes comunitar (un nr. de 7) identificate pe teritoriul
județului, conform anexei nr. 2 a OUG nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei s ălbatice, modificat ă și
completat ă prin OUG nr. 154/2008 , a căror suprafa ță totală este de 43098,69 ha,
reprezentând 7,44 % din suprafa ța județ ului sunt urm ătoarele:
Habitate de paji ști și tufărișuri
pajiș ti aluviale cu Cnidion dubii – cod Natura 2000 – 6440 (ce se regă sește în situl
SCI Corabia Turnu –M ăgurele)
tufărișuri de foioase ponto-sarmatice – cod Natura 2000 – 40C0 (ce se regă sește în
situl SCI P ădurea Troianu)
Habitate de p ădure
păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion
incanae, Salicion albae) – cod Natura 2000 – 91E0 (ce se reg ăsește în situl SCI Corabia
Turnu –M ăgurele)
păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus l aevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus
angustifolia, riverane marilor fluvii – Ulmenion minoris) – cod Natura 2000 – 91F0 (ce
se regăsește în situl SCI Corabia Turnu –Mă gurele)
galerii cu Salix alba și Populus alba – cod Natura 2000 – 92A0 (ce se regă sește în
siturile SCI Corabia Turnu – M ăgurele și Gura Vedei – Șaica-Slobozia)
păduri estice de stejar alb – cod Natura 2000 – 91AA (ce se regă sește în situl SCI
Pădurea Troianu)
păduri panonice – balcanice de stejar turcesc – cod Natura 2000 – 91M0 (ce se
regăsește în situl SCI P ădurea Troianu)
6.2.2. Flora și fauna s ălbatică
Situaț ia speciilor de flor ă din jude ț
Tabel 6.2.2.1
Județ Număr specii flor ă de
interes na țional Număr specii flor ă de
interes comunitar
Teleorman – –
Situaț ia speciilor de faun ă din jude ț
Tabel 6.2.2.2
Județ Număr specii faun ă de
interes na țional Număr specii faun ă de
interes comunitar
Teleorman 19 57
În jude țul Teleorman, în urma inventarierii florei și faunei s ălbatice, conform OUG
nr.57/2007 privind regimul ariilor nat urale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei și faunei s ălbatice, modificat ă și completat ă prin OUG nr. 154/2008 , au fost
identificate:
¾ un număr de 19 elemente de faun ă sălbatică de interes na țional:
• Apatura metis, Falco tinnunculus (Vânturel ro șu, vinderel), Tachybaptus ruficollis
(Corcodel mic, corcodel pitic), Cinclus cinclus (Mierla de ap ă, Pescărel negru), Panururs
biarmicus (Pi țigoi de stuf), Grus grus(coc or), Motacilla flava (Codobatur ă galbenă ), Remiz
95pendulinus (Pi țigoi pungar, Boicu ș), Cettia cetti (Stuf ărica), Locustella fluviatilis
(Grelușelul de z ăvoi), Locustella luscinioides (Grelu șelul de stuf), Locustella naevia
(Grelușelul pă tat), Phoenicurus phoenicurus (Codro șul de p ădure), Muscicapa striata
(Muscarul sur), Jynx torquilla (Capîntortur ă), Upupa epops (Pup ăza), Lacerta praticola
(Șopârla de lunc ă), Everes alcetas, Physa fontinalis.
¾ din flora s ălbatică de interes na țional nu a fost identi ficat niciun element .
¾ un număr de 57 elemente de faun ă sălbatică de interes comunitar:
• Felis silvestris (Pisica s ălbatică), Alcedo atthis (Pesc ăraș albastru), Tringa glareola
(Fluierar de z ăvoi), Accipiter gentiles (Uliu por umbar), Accipiter nisus (Uliu pă sărar),
Buteo buteo ( Șorecar comun ), Buteo lagopus ( Șorecar încă lțat), Buteo rufinus ( Șorecar
mare), Podiceps grisegena (Corcodel cu gât ro șu), Podiceps nigricollis (Corcodel cu gât
negru), Podiceps auritus (Corcodel de iarn ă), Podiceps cristatus (Corcodel mare), Gavia
stellata (Cufundar mic, Cufundar mic) , Rallus aquaticus (Cârstel de balt ă), Numenius
arquata (Culic mare), Larus melanocephalus (Pesc ăruș cu cap negru), Larus genei
(Pescă ruș rozalb), Larus minutus (Pesc ăruș mic), Gelochelidon nilotica (Pescă riță
râzătoare), Sterna albifrons (Chir ă mică ), Sterna hirundo (Chir ă de balt ă), Sterna
sandvicensis (Chir ă de mare), Chlidonias hybridus (Chirighi ță cu obraz alb), Chlidonias
leucopterus (Chirighi ță cu aripi albe), Chlidonias niger (Chirighi ță neagră), Cuculus
canorus (Cucul), Luscinia svecica (Gu șă vână tă), Luscinia luscinia (Privighetoarea de
zăvoi), Acrocephalus arundinaceus (Lă carul mare), Acrocephalus schoenobaenus
(Lăcarul mic), Acrocephalus mel anopogon (Privighetoare de balt ă), Acrocephalus
scirpaceus (L ăcarul de stuf), Hippolais icterina (Frunz ărița galben ă), Hippolais pallida
(Frunzărița cenușie), Sylvia atricapilla (Silvie cu cap negru), Parus major (Pi țigoi mare),
Parus caeruleus (Pi țigoi albastru), Emberiza schoeniclus (Presur ă de stuf), Fringilla
coelebs (Cintez ă), Aquila clanga (Acvila țipătoare mare), Aquila heliaca (Acvila de câmp),
Aquila pomarina (Acvila țipătoare mic ă), Natrix tesselata ( Șarpe de ap ă), Lacerta viridis
(Gușter), Lacerta agilis ( Șopârla cenu șie), Ablepharus kitaibelii ( Șopârlița de frunzar),
Bombina bombina (Buhai de balt ă, izvoraș cu burta ro șie), Bombina variegate (Buhai de
baltă, izvoraș cu burta galbenă ), Bufo viridis (Broască râioasă verde), Triturus cristatus
(Triton cu creast ă, sălămâzdră cu creast ă), Rana dalmatina (Broasca ro șie de pă dure),
Hyla arborea (Brot ăcel, Buratec, R ăcănel), Carassius carassius (Caracuda), Apatura
metis, Lycaena dispar, Proserpinus prosperpi na, Parnassius mnemosvne (Apolonul negru
sau mnemozina).
¾ din flora s ălbatică de interes comunitar nu a fo st identificat niciun element.
6.2.3. Specii de flor ă și faună sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse
genetice
În jude țul Teleorman exist ă o serie de specii de flor ă și faună ce prezint ă o
importan ță economic ă și socială deosebit ă, având multiple utiliz ări în diverse sectoare.
Speciile de arbori ș i arbuști din păduri prezint ă o importan ță economic ă pentru producerea
de lemn, r ășini, fructe, flori, frunz ă și scoarță fiind utilizate atât în scop medicinal cât și
melifer.
Pentru evitarea supraexploat ării acestor resurse a fost reglementat regimul de
desfășurare a activit ăților de recoltare/capturare și achiziție ale plantelor și animalelor din
flora și fauna s ălbatică și ale altor bunuri ale patrim oniului natural, în scopul
comercializ ării pe pia ța internă și la export. Astfel, în anul 2008 a fost emis Ordinul
96410/2008 al Minister ului Mediului și Dezvolt ării Durabile (ce a brogă Ord. nr. 647/2001),
prin care orice activitate de recoltare, capturare și/sau de achizi ție în vederea
comercializ ării pe pi ața internă sau la export a spec iilor de flor ă și faună sălbatică nu se
poate desf ășura fără eliberarea autoriza ției de mediu în care sunt impuse condi ții privind
nivelul adm is de recoltare/c apturare a speciilor de flor ă și faună sălbatică.
În baza acest ui ordin, în anul 2008 au fost emise 29 autoriza ții de mediu din
care:
– 28 autoriza ții de mediu pentru desf ășurarea activit ății de vânătoare;
– 1 autoriza ție de mediu pentru activitatea de recoltare de plante s ălbatice din flora
sălbatică desfășurată de către o persoan ă juridică.
În anul 2008, în județul Teleorman au fost val orificate economic un număr de 6
specii de plante s ălbatice și în mod sintetic, în tabelul de mai jos, se reg ăsesc cantit ățile
de fructe de p ădure și plante medicinale so licitate la autorizare pentru a fi recoltate
(102000 kg ):
Resurse naturale – rec oltări autorizate în anul 2008
Tabel 6.2.3. 1
To t în cursul anului 2008, au fo st valorificate economic un număr de 37 de
specii de animale s ălbatice și în mod sintetic, în tabelul de mai jos, se reg ăsesc
cantitățile pe spec ii de anim ale (în total un nr. 84090 exemplare ), solicitate la autoriza re
pentru des fășurarea activit ății de vânătoare, în fondurile de v ânătoare ale jude țului
Teleorman.
Specii admise la vânat pentru sezonul de vân ătoare 2008-2009
Tabel 6.2.3. 2
Nr. crt. Specia U.M Cantitatea
I. Specii de mamifere de interes vân ătoresc
1. Căprior (Capreolus c apreolus) buc. 197
2. Mistreț (Sus scrofa) buc. 393
3. Iepure (Lepus europaeus) buc. 7755
4. Viezure (Meles meles) buc. 97
5. Vulpe (Vulpes vulpes) buc. 559
6. Jder de copac (Martes martes) buc. 12
7. Dihor (Putorius putorius) buc. 72
8. Nev ăstuică (Mustela nivalis) buc. 92 Nr. crt. Specia U.M Cantitatea
I. Fructe de p ădure
1. Măceșe (Rosa canina)-fructe Kg 90 000
II. Plante medicinale
1. Mușețel (Matricaria chamomilla)-flori Kg 3000
2. Coada șoricelului(Achillea millef olium)-herba, flori Kg 3000
3. Soc (Sambucus nigra)-flori Kg 1000
4. Sun ătoare (Hypericum perforatum) –herba Kg 3000
5. Păducel (Crataegus monogyna)-herba Kg 2000
979. Șacal(Canis aureus) buc. 109
10. Bizam (Ondrata zibethica) buc. 133
11. Pisic ă sălbatică(Felix silvestris) buc. 2
II. Specii de p ăsări de interes vân ătoresc
1. Gârli ța mare(Anser albifrons) buc. 1910
2. Prepeli ță (Coturnix coturnix) buc. 6615
3. Rață mare(Anas plathyrhyncos) buc. 3610
4. Sitar de p ădure (Scolopax rusticola) buc. 575
5. Lișiță (Fulica atra) buc. 505
6. Sturzul viilor (Turdus iliacus) buc. 2040
7. Porumbel gulerat (Columba palumbus) buc. 695
8. Turturic ă (Streptopelia turtur) buc. 590
9. Graur (Sturnus vulgaris) buc. 2240
10. Coco șar(Turdus pilaris) buc. 1850
11. Fazan( Phasianus colchicus) buc. 2870
12. Potârniche (Perdix perdix) buc. 2945
13. Guguștiuc (Streptopelia decaocto) buc. 5135
14. Gâscă de vară (Anser anser) buc. 354
15. Ciocârlie de câmp(Alauda arvensis) buc. 16280
16. Găinușă de baltă (Gallinula chloropus) buc. 160
17. Beca țină comună (Gallinago gallinago) buc. 820
18. Cioar ă grivă(Corvus corone cornix) buc. 8200
19. Co țofană(Pica pica) buc. 7380
20. Ra ța fluierătoare(Anas penelope) buc. 20
21. Porumbel de scorbur ă(Columba oenas) buc. 10
22. Ra ță mică(Anas crecca) buc. 2305
23. Ra ță sulițar(Anas acuta) buc. 20
24. Rat ă cârâietoare(Anas querquedula) buc. 50
25. Gai ța(Garrulus glandarius) buc. 210
26. Cioar ă de semănătură(Corvus frugilegus) buc. 7280
6.2.4. Specii de ținute în captivitate
Nu este cazul
6.2.4.1. Gr ădini zoologice, acvarii publice și centre de reabilitare ș i/sau îngrijire
Nu este cazul
6.3. Starea ariilor naturale protejate
Pentru asigurarea m ăsurilor speciale de ocrotire și conservare in situ a bunurilor
patrimoniului natural este necesar ă instituirea regimului de arie natural ă protejată pentru
acele habitate naturale care de țin bunuri ale patrimoniul ui natural. Regimul de
management al ariilor natur ale protejate se stabile ște în func ție de categoria ariilor
naturale protejate.
Situația ariilor naturale protejate
Tabel 6.1.3. 1.
Județ Arii Natura le
de Interes
Național Arii
Naturale
la Nivel
Județean Arii
Naturale
atribuite
în
custodie Parcuri
Naționale Parcuri
Naturale Suprafața
totală (ha)
Teleorman 5 – 5 – – 1782
6.3.1. Arii de interes na țional
Pe teritoriul județului Teleorman exist ă un num ăr de 5 arii naturale protejate de
interes na țional declarate prin Hotărârea de Guver n nr.2151/2004 privind instituire a
regimului de arie natural ă protejat ă pentru noi zone și Hotărârea de Guvern
nr.1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate. Cele 5 ar ii natur ale protejate
de interes na țional au o suprafață totală de 1782 ha, reprezentând 0,30 % din
suprafața județului.
Toa te cele 5 arii naturale protejate ale jude țului sunt atribuite în custodie de
către Agen ția pentru Protec ția Mediului T eleorman, în urma încheierii conven țiilor de
custodie:
Rezerva țiile naturale P ădurea Troianu, P ădurea Pojorâtele și Ostro vul
Gâsca- sunt preluate în custodie de c ătre Direcția Silvic ă Alexandria , Rezerva ția
naturală Ostrovul Ma re este preluat ă în custodie de c ătre Asociația Echilibr u, iar Balta
Suhaia de către Primăria Suhaia .
În anul 2008, au fost efectuate 10 verific ări în ar iile naturale protejate d e
interes na țional ale j udețului, unde nu au fost constatate nerespect ări ale legisla ției în
vigoare din domeniul protec ției naturii.
REZE RVAȚII NATURALE
Rezerva ția natural ă PǍDURE A
TROIANU –comuna Troianu, 71 ha
Fig. 6.3.1.1 Reze rvația naturală Pădurea
Troia nu
98
99
Fig. 6.3.1.2 Paeoni a pereg rina var. ro manica (bujor române sc)
PǍDUREA TROIANU este declarat ă prin HG 2151/2004 rez ervație natural ă pentr u
protejarea speciei de Paeonia p eregrina var. romanica (bujor românesc), fiind atribuit ă
în custodie Direc ției Silvice Ale xandria . Aceasta este situat ă în partea de nor d a Câmpiei
Boianului la contactul cu Câmpia G ăvanu-Burdea, ambele su bdiviz iuni ale Câmpiei
Române. Arboretele sunt dominate de Quercus cerris(cer) în propor ție de 95% al ături de
care se mai întâlnes c: Quercus frainetto (gârni ța), Quercus pubescens și Quercus
pedunculiflora. Aceste arborete sunt încadrate de tipologia forestier ă în cereto-gârni țete
aparținând pădurilor de silvostep ă. Stratul ierbos cu o în ălțime medie de 40-60 m și o
acoperire de 40% este bine reprezentat de o ser ie de specii xero-mezofile, fiind
caracteristic prin prezen ța expresiv ă a speciei Paeonia peregri na var. romanica(bujor
românesc), specie vulnerabil ă și rară. Aceasta prezen ță a speciei în vetre destul de
extins e numai în arboretele naturale, lipsind din planta ții, întărește faptul c ă este un
element caracteristic p ădurilor de silvostep ă. Pe lâng ă această specie de bujor român esc
se mai întâlnesc și alte elemente de flor ă sălbatică pentru care este necesar ă luarea uno r
măsuri de conservare în cadrul ariei naturale pr otejate (Digitalis lanat a, Adonis vernalis ,
Salvia aethiopis, etc.). În rezerva ția natural ă Pădurea Troianu, p ășunatul a fost interzis,
nu s-au produs t ăieiri ilegale de arbori care s ă afecteze flora și fauna s ălbatică, dăunătorii
forestieri ex istenți fiind monitoriza ți în permanen ță de către silvic ultori, de asemenea n u
au fost produse incendii.
Rezerva ția natural ă OSTROVUL GÂSCA –
comuna N ăsturelu- 58 ha
Fig. 6.3.1.3 Reze rvația naturală Ostrovul Gâsc a
100 OSTROVUL GÂSCA este declarat rezerva ție naturală prin HG 2151/2004, atribuit
în custodie Direc ției Silvice Alexandria. Este dom inat de arborete naturale de Salix alb a,
cu o densitate mare a stratului arbor escent, având o acoperire de circa 76-85% și o
înălțime a arborilor în medie de 15 metr i. În structura etajului în tâi ca spec ii frecvente se
întâlnesc Ulmus laevis și Morus al ba.
În structura etajului doi, subar boret ul est e dominat de Cornus sanguinea și
Amorpha fructicosa c are fac ca accesi blitatea în interiorul ostrovului s ă fie anevoioas ă,
având uneori abunden ța–dominan ța de 4-5 și o acoperire mare de 80-90%. Acest fapt
determin ă ca în sinuzia ierboas ă să supravie țuiască puține specii și acestea în general
sciafile: Alliaria petiolata, Cu cubalus baccifer, Lysimachia nummularia, Aethus cynapium,
Parietaria officinalis,etc. Prezen ța lianelor Humulus lupulus și Vitis sy lvestris, pe lâ ngă
faptul că măresc dificult ățile de penetrare a acestor fitocenoze, le confer ă în plus o
anumită atractivitate pentru cei ce le viziteaz ă. Pe lâng ă aceste arborete naturale s-a mai
semnalat existen ța unor însemnate suprafe țe de planta ții cu Populus nigra aflate în plin ă
maturitate, cu o flor ă specific ă, dar în curs de ruderalizare accentuat ă. De asemenea
reprezint ă un loc de pasaj, mai rar de cuib ărit adesea ca prezen ță accid entală a unor
specii de p ăsări ca: Phalacrocor ax pygmaeus, Nyctic orax nyctic orax, Ardeola ralloides,
Egretta garzetta, Egretta alba, Ar dea purpurea, Ciconia nigra, Ciconia c iconia, Platalea
leucorodia, Aythya nyroca, Milvus migrans, Ha liaeetus albic illa, Aqu ila pomarina, Pandio n
haliaetus, Crex crex, Scolopax rusticola, Limosa limosa, St erna albifrons, Jynx torquilla,
Acrocephalus melanopogon, Remiz pendulinus. Acest e specii de p ăsări sunt ocrotite prin
Directiva 79/409/EEC privind protec ția păsărilor și de Legea nr.13/1993 pentru ratificarea
Convenției privind conservarea vie ții sălbatice și a habit atelor naturale din Europa, drept
pentru care au fost impuse m ăsuri de ocr otire și conservare a acestor specii de p ăsări.
Întreaga faun ă se dezvolt ă în condi ții optime, create de p ădurea cu aspe ct tropical, cu
numeroase liane, foarte bine fiind dezvoltat ă macrofauna de vertrebrate reprezentat ă de
Sus scropha (mistre ț) cu un efectiv popula țional bogat, iar microfauna este reprezentat ă
de specii c a: Apodemus sylvaticus și Clethryonomis glareolus.
Rezerva ția natural ă PǍDURE A POJORÂT ELE – comuna Dr ăgănești de Vede – 58 ha
Fig. 6.3.1.4 Rezervația natural ă Pădurea Fig. 6.3.1.5 Arboret de șleau norm al
Pojorâtele – as pect de iarnă în luncă
Este situată pe teritoriul admini strativ al comunei Dr ăgănești de Vede, jude țul
Teleorman. Tipul arie i naturale protejate (conform categoriilor din anexa nr.1 a OUG
101nr.57/2007 ) – rezerva ție natural ă, obiectiv ul ariei naturale protejate = protejarea și
conservar ea tipului de habitat natural –șleau normal de lunc ă, unde vârsta
arboretelui natural variaz ă de la 46 ani pân ă la 121 ani, cu densitatea medie de 1,0. Se
încadreaz ă în regiunea biogeografic ă european ă =continental ă și ecoregiunea României
=câmpia G ăvanu-Bur dea, administrat ă în prezent de c ătre Ocolul Silvic Ro șiorii de V ede
din cadrul Direc ției Silvice Ale xandria.
Rezerva ția natural ă OSTROVUL MARE – comuna Islaz – 140 ha
Figura 6.3.1.6 Rezerva ția naturală Ostrovul Figura 6.3.1.7 Zăvoi de plop și salcie
Mare–c uiburi de cormoran mic
Este situată pe teritoriul administrativ al co munei Islaz. Tipu l ariei naturale
protejate (conform categoriilor din Anexa nr .1 a OUG nr.57/2007) – rezervație natural ă.
Obiectivul ariei nat urale protejate = protejarea și conservarea coloniei speciei de
cormoran mic, specie inclusă în anexa 2 a Conven ției de la Be rna pentru conservarea
vieții sălbatice din Europa și în anexa 3 a OUG. nr.57/2007. Arboretele naturale aproape
virgine de Populus nigra, care s-au dezvoltat viguros, au o în ălțime în prezent de circ a 30
metri și o acoperire medie de 75% . Aces te arborete dezvolt ă în sinuzia ierboas ă unele
liane ca: Vitis sylvestris și Humulus lupu lus și multe specii ierboase precum: Rubus
caesius , ce formeaz ă vetre compacte în multe suprafe țe, Anthriscus trichosper ma (in
sezonul v ernal), Agrostis stolonifera și Agropyron repens . Este încadrat ă în regiunea
biogeografic ă european ă =continental ă și ecoregiunea Rom âniei =lunca inundabil ă a
Dunării, administrat ă în prezent de c ătre Ocolul Silv ic Corabia din cadrul Direc ției Silv ice
Slatina.
ARII DE PROTEC ȚIE SPECIAL Ǎ AVIFAUNISTIC Ǎ
BALTA SUHAI A – situată pe teritoriul administ rativ al comunei Suhaia, cu o
suprafață de 1455 ha, atribuit ă în custodie Prim ăriei comunei Suhaia.
Fig. 6.3.1.9 Balta Suhaia- habitat de
apă dulce
Fig. 6.3.1.8 Balta Suhaia – vegetație pal ustră
Flora existentă în zonă este flora caracteristic ă regiunilor de silvostep ă,în care se
întrepătrund elemente specific e luncilor marilor fluv ii și zonelor s ărăturoase, ap ărute ca
urmare a activit ăților antropice. În aceste paji ști de lunc ă, specia cu r ăspândir ea cea mai
mare este Agrostis stolonifera înso țită de alte specii de grami nee, specii de Carex( Care x
vulpina, Carex ac utiformis), s pecii de Jurcus (Jurcus compressus, Jurcus efussus), specii
de: Trifolium hybridum, T.repens , T.pratense,T.alpestre,T.echinat um, specii de Potentilla
(Potentilla reptans, Potentilla canescens, Potentilla anserin a). În locurile perman ent
mlăștinoas e, frecvent inundabile, paji ștea poate fi dominat ă de Poa trivialis, accentuându-
se rolul sp eciilor higr ofile (E leocharis pa lustris, Lythrum salicaria, Menthea pulegium ).
Vegetația specific ă este al cătuită din spec ii ca: Lem na minor, Lemna trisulca, Salvinia
natans, Woffia arrhiz a, Hydroc aris morsur anae, specii subm erse ca: Myriophyllu m
vertillatum, Myriophyllum spicatum, Ceratophyllu m sub mersum, V allisneria s piralis, spe cii
emerse ca: Nymphea alba, Nuphar luteum , Nymphoides peltata, Sagittaria sagittifolia
.Una dintre speciile c aracteristice este stuful, care uneori formeaz ă asociații cu papu ra.
Dintre plantele existente în Balta Suhaia, unele se r egăsesc pe Lista Ro șie a Plant elor
Superioare din România, și anume: Dianthus capitatus, Carex brevico llis, Care x
stenophylla, Utricularia vulgaris, Primula elatior.
Fauna: Zoobentosul este format din s pecii de protozoare, gasteropode
lamelibranhiate, oligochete, crustacei, eferemide, chironom ide, culicide. Zooplanctonul
este format din popula ții de: flagelate, rizopode, rotiferi , copepode, ostracode, filopode.
Nectonul este format din popula ții de crap, știucă, șalău, plătică, babușcă,
roșioară,lin,biban. Amfibien ii sunt reprezenta ți de specii ca: Triturus crista tus, Tritu rus
vulgaris, Bombina bombina, Bu fa viridis, Hyla arborea, R ana ridibunda, Ra na esculenta,
Rana dalmatine. În aria special ă de protec ție avifaunis tică, reptilele sunt reprezentate de
specii ca: Natrix natrix, Natrix tesselata. P ăsările din zona de lunc ă sunt reprezentate de
specii ca: prigoria, l ăstunul de mal, codob atura, barza alb ă. Pe timpul verii, în z ăvoaie se
găsesc boicu șul, grelușelul de z ăvoi, acvila de câmp. În tuf ărișul de pe mar ginea apei se
întâlnește pescărelul albastru mic .Pe malul lacu lui își caută hrana prund ărașii, nagâțul,
avozeta, ploierul argi ntiu, fluierarii, lop ătarul, stârcul cenu șiu, stârcul galben, stârcul de
noapte, codobatura cu cap negru, g ăinușa de balt ă. În zăvoaie s unt prezente speciile d e
păsări cloc itoare ca: mierla, gai ța de pădure, pițigoiul, pițigoiul albastru, iar ca specii d e
pasaj se întâlnesc: s itarul, porumbelul de scorbur ă, dumbrăveanca, pup ăza, graurul,
102
103cucul. Se întâlnesc specii de p ăsări răpitoare precum: cucuveaua comun ă, buha, gaia
neagră, vânturelul, acvila țipătoare mic ă, șoimul dun ărean, vânturelul de var ă. În
stufărișuri și păpurișuri se întâlnesc specii ca: privighetorile de stuf și de balt ă, pițigoiul de
stuf, lăcarul mare, l ăcarul de stuf, l ăcarul de pipirig, presura de stuf. Pe deasupra
rogozișurilor zboar ă chirighi ța neagr ă, chirighi ța cu aripi albe, pesc ărușul râzător,
pescărușul mic, tot aici cuibă resc câteva specii de ra țe ca: ra ța sălbatică mare, ra ța
cârâietoare, ra ța lingurar, ra ța cu ciuf, iar în migra ții la pasaj se poate observa ra ța
fluierătoare. Mamiferele sunt reprezentate de specii ca: pisica s ălbatică, mistrețul,dihorul.
Balta Suhaia este arie de protec ție special ă avifaunistic ă, deoarece biotopurile
caracteristice acestei zonei umede di n punct de vedere ornitologic eviden țiază existența
unor specii de p ăsări înscrise în Directiva 79/409/EEC privind conservarea speciilor de
păsări sălbatice: Oxyura leucocephala (ra ța cu cap alb), Larus genei (pesc ărușul cu cioc
subțire), Chelidonias niger (chira neagr ă), Sterna albifrons (chira mic ă), Sterna hirundo
(chira de balt ă), Sterna sandvicensis (chira de mare), Ardea purpurea (stârcul roșu),
Ardeola ralloides (stârcul galben), Egretta al ba (egreta mare), Egretta garzetta (egreta
mică ), Nycticorax nycticorax (stârcul de noapte), Platalea leucorodia (lop ătarul), Plegadis
falcinellus ( țtigănușul), Phalacrocorax carbo (cormo ranul mare), Aythya nyroca (ra ța
roșie), Botaurus stellaris (buhaiul de balt ă), Grus grus (cocorul mare), Circus aeruginosus
(eretele de stuf), Luscinia svecica (gu șa albastr ă).
În tabelul de mai jos este redat ă situația ariilor naturale atribui te în custodie, toate
cele 5 arii naturale protejate ale jude țului fiind atribui te în custodie.
Situaț ia ariilor naturale atribuite în custodie
Tabel 6.3.1.10
NR.
CRT. DENUMIR
E ARIE
PROTEJA
TĂ
NR.
CONVEN Ț
IE
CUSTODE
PERSOAN
Ă DE
CONTACT
ADRESĂ ȘI DATE DE
CONTACT
1.
PĂDUREA
TROIANU 1/07.07.20
06
DIRECȚIA
SILVICĂ
ALEXANDRI
A SAVU ADRIAN str. Mihăiță Filipescu
nr.3, loc. Alexandria,
jud. Teleorman, cod
poștal 140056
tel. 0247.312894,
0247.312333
fax.
0247.315790
e-mail: dsalexandria@rosilva.r
o
2.
OSTROVU
L GÂSCA 2/07.07.20
06 DIREC ȚIA
SILVICĂ
ALEXANDRI
A SAVU ADRIAN str. Mihăiță Filipescu
nr.3, loc. Alexandria, jud. Teleorman, cod
poștal 140056
tel.
1040247.312894,
0247.312333
fax.
0247.315790 e-mail:
dsalexandria@rosilva.r
o
3.
BALTA SUHAIA 3/31.07.2006
PRIMĂ RIA
COMUNEI
SUHAIA BARBU COSTEL loc. Suhaia, jud. Teleorman, cod poștal
147370
tel.0247.451100
fax.0247.451474 e-mail:
suhaia_tr@yahoo.com
4.
PĂDUREA
POJORÂT
ELE 4/09.06.2008
DIRECȚIA
SILVICĂ
ALEXANDRI
A SAVU ADRIAN str. Mihăiță Filipescu
nr.3, loc. Alexandria,
jud. Teleorman, cod
poștal 140056
tel. 0247.312894,
0247.312333
fax.
0247.315790
e-mail: dsalexandria@rosilva.r
o cod po ștal 140056
5.
OSTROVU
L MARE 5/09.06.2008
ASOCIA ȚIA
ECHILIBRU TONCEA VLADIMIR Bld. Mircea Vod ă,
nr.40, bl. M11, sc.2, ap.50, Bucure ști,
sect.3 tel. 021. 3204927
fax.
021 2407646
e-mail:
asoc.echilibru@gmail.com
6.3.2. Arii de interes interna țional
Nu este cazul
6.3.3. Arii de interes comunitar
În ceea ce prive ște Rețeaua Natura 2000 , la nivelul județ ului Teleorman au fost
identificate un num ăr de 7 situri Natura 2000 (4 situri SPA și 3 situri SCI), a căror
suprafața totală este de 43098,69 ha, reprezentând 7,44 % din suprafaț a județului:
105
¾ 4 situri SPA (arii de protec ție special ă avifaunistic ă) a căror suprafață totală
este de 35708,76 ha, reprezentând 6,17% din suprafa ța județ ului:
Vedea –Dun ăre IBA – suprafața de 9470 ha
Confluență Olt-Dun ăre IBA – suprafaț a de 14984,92 ha
Suhaia IBA- suprafața de 1250 ha
Valea Oltului Inferior- suprafața de 10003,84 ha
¾ 3 situri de interes comunitar(SCI), a căror suprafață totală este de 7389,93 ha ,
reprezentând 1,28 % din suprafa ța județ ului:
Corabia – Turnu M ăgurele – suprafaț a de 4706,08 ha
Gura Vedei – Șaica – Slobozia – suprafața de 2615,85 ha
Pădurea Troianu – suprafaț a de 68 ha
Din totalul de 7 situri Natura 2000 , peste ariile natural e protejate ale jude țului se
suprapun un nr. 6 situri Natura 2000 (3 situri SPA și 3 situri SCI).
În anul 2008, au fost efectuate 7 verificări în siturile Natura 2000, unde nu au
fost constatate nerespect ări ale legisla ției în vigoare din domeniul protecț iei naturii.
ARII DE PROTEC ȚIE SPECIAL Ă AVIFAUNISTIC Ă (SPA)
1. SUHAIA SPA
• Localizare- lunca Dun ării
• Suprafața -1250 ha
• Regiunea biogeografic ă – continentală
• Altitudine – (max.38, min. 2, medie 19)
• Specii de p ăsări enumerate în anexa I a Dir ectivei Consiliului 79/409/CEE
-Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Botaurus stellaris, Chlidonias hybridus,
Chlidonias niger, Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Crex crex, Egretta alba, Egretta garzetta,
Himantopus himantopus, Ixobrychus minut us, Pelecanus crispus, Phalacrocorax
pygmeus, Philomachus pugnax, Pl atalea leucorodia, Plegadis falcinellus, Recurvirostra
avosetta, Tadorna ferruginea.
• Calitate și importan ță:
Situl este important pentru popula țiile cuibăritoare ale speciilor urm ătoare:
-Platalea leucor odia, alte specii de stârci, ra țe și cârstei
Situl este important în perioada de migra ție pentru speciile:
-Pelecanus crispus, Pelecanus onocrotalus, stârci, ra țe și cârstei, Anser albifrons,
Cygnus cygnus.
-În perioada de migra ție situl g ăzduiește mai mult de 20.000 de exemplare de p ăsări
de baltă.
2. VEDEA – DUN ĂRE SPA
• Localizare – lunca inferioar ă a Dună rii, subunitatea Lunca-Pas ărea, cuprinzând și
zona dig-mal, fiind amplasat în jude țele Teleorman (41.1%) și Giurgiu (58.6%)
• Suprafața -22 874.4 ha (din care 9470 ha pe raza jud. Teleorman)
• Regiunea biogeografic ă – continental ă
106• Altitudine – (max. 114, mi n. 2, medie 20)
• Specii de p ăsări enumerate în anexa I a Dir ectivei Consiliului 79/409/CEE
-Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Cic onia ciconia, Ciconia nigra,
Circus aeruginosus, Circus cyaneus, Egretta alba, Egretta garzetta, Himantopus
himantopus, Ixobrychus minutus, Pelecanus crispus, Pelecanus onocrotalus,
Phalacrocorax pygmeus, Platalea leucorodia, Plegadis falcinellus, Recurvirostra avosetta.
• Calitate și importan ță:
-Situl este important pentru popula țiile cuibăritoare ale speciilor urm ătoare:
– Ciconia nigra, Ciconia ciconia, Aythya nyroca, Circus aeruginosus, Botaurus
stellaris, Platalea leucor odia, Plegadis falcinellus
-Situl este important în perioada de migra ție pentru specii de stârci, pelicani, gâ ște,
rațe și lebede.
-Situl este impor tant pentru iernat pentru urm ătoarele specii de: stârci, gâ ște, rațe și
lebede. -În perioada de migra ție situl găzduiește mai mult de 20.000 de exemplare de p ăsări
de baltă.
• Vulnerabilitate
-Pe anumite s egmente se resimte interven ția omului prin transformarea p ădurilor
naturale în planta ții de plop hibrid sau în terenuri agricole, dar totu și ritmul și ciclul vie ții
caracteristic zonel or inundabile s-a p ăstrat în această zonă . Braconajul și exploat ările
forestiere în exces ar putea afecta aceste habitate, care reprezint ă un spațiu vital pentru
multe specii de p ăsări.
3. CONFLUENȚĂ OLT – DUN ĂRE – SPA
• Localizare- lunca inferioar ă a Dunării, județele Olt (29,6%) și Teleorman (70,4%)
• Suprafața -21285.4 ha (din care 14984.92 ha pe raza jud. Teleorman)
• Regiunea biogeografic ă – continentală
• Altitudine – (max. 53, min. 3, medie 29)
• Specii de p ăsări enumerate în anexa I a Dir ectivei Consiliului 79/409/CEE
-Alcedo atthis, Burhinus oedicn emus, Chlidonias hybridus, Chlidonias niger,
Coracias garrulus, Cygnus cygnus, Dendrocopos medius, Himantopus himantopus,
Nycticorax nycticorax, Phalacrocorax pygmeus , Picus canus, Platalea leucorodia, Sterna
albifrons, Sterna hirundo,Tringa glareola
• Calitate și importan ță:
-Situl este important pentru popula țiile cuibăritoare ale speciilor urm ătoare:
-Phalacrocora x pygmaeus, Coracias garrulus
-Situl este im portant în perioada de migra ție și iernat pentru speciile: ra țe, gâște,
pelicani, lebede.
-În perioada de migraț ie situl g ăzduiește mai mult de 20.000 de exemplare de p ăsări
de baltă.
4. VALEA OLTULUI INFERIOR SPA
• Localizare-Albia Oltului și se suprapune peste 3 județ e: Olt(63.3%), Teleorman
(18.5%) și Vâlcea (17.9%)
• Suprafața -54074.8 ha( din care 10003.84 ha) î n județul Teleorman
• Regiunea biogeografic ă – continentală
• Altitudine – (max.286, min. 21, medie 95)
• Specii de p ăsări enumerate în anexa I a Dir ectivei Consiliului 79/409/CEE
107 -Botaurus stellaris, Burhinus oedi cnemus, Ciconia ciconia, Circus cyaneus, Coracias
garrulus, Cygnus cygnus, Egretta alba, Ixobryc hus minutus, Lanius minor, Larus minutus,
Mergus albellus, Philomachus pugnax, Recurvirostra avosetta.
• Calitate și importan ță:
-Situl este impor tant în perioada de migra ție pentru speciile:
-Aythya nyroca, Ciconia ciconia,Ixobr ichus minutus, Burhinus oedicnemus, Coracias
garrulus, Mergus albellus, Cygnus cygnus, Phalacrocorax pygmeus, Philomachus
pugnax.
-Situl este important pentru iernat pentru urm ătoarele specii:
-Pelecanus crispus, Mergus albellus, Cygnus cygnus, Phalacrocorax pygmeus,
Anser albifrons, toate speciile de ra țe.
-În perioada de migra ție situl g ăzduiește mai mult de 20.000 de exemplare de p ăsări
de baltă.
SITURI DE IMPORTAN ȚĂ COMUNITAR Ă (SCI)
1. CORABIA-TURNU M ĂGURELE SCI
• Localizare- lunca inferioar ă a Dunării, județele Olt (33%) și Teleorman (67%)
• Suprafața -7024 ha (din care 4706,08 ha pe raza jud. Teleorman)
• Regiunea biogeografic ă – continental ă
• Tipuri de habitate naturale de in teres comunitar prezente în sit:
-6440 Paji ști aluviale din Cnidion dubii
-91E0* P ăduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion,
Alnion incanae,Salicion albae) -91F0 P ăduri ripariene mixte cu Qu ercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior
sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri(Ulmenion minoris)
-92A0 Z ăvoaie cu Salix alba(salcie alb ă) și Populus alba(plop alb)
• Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
-S permophilus citellus(popând ău)
• Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE
-B ombina bombina(buhai de balt ă), Triturus dobrogicus(triton dobrogean)
• Specii de pe ști enumerate în anexa II a Di rectivei Consiliului 92/43/CEE
-Gobio albipinnatus(porcu șor de șes), Zingel streber(fusar mic), Pelecus
cultratus(sabiță ), Rhodeus sericeus amarus(boar ță), Misgurnus fossilis( țipar), Cobitis
taenia(zvârlug ă), Gymnocephalus schraetzer(r ăspăr), Zingel zingel(pietrar), Alosa
pontic(scrumbie de Dun ăre), Aspius aspius(avat), Gobio kessleri(porcu șor de nisip),
Gymnocephalus baloni(ghibor ț de râu).
• Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE -Theodoxus transversalis
Calitate și importan ță:
-În acest sector inferior al Dun ării, habitatele r ămase în stare natural ă și seminatural ă
în urma transform ărilor ce au avut loc în ultimii 20 de ani în lunca Dun ării sunt
pădurile de esen ță moale, aceste z ăvoaie de salcie ș i plop, cu o importan ță ecologic ă
deosebit ă, reprezentând totodat ă habitate de interes comunita r (cod Natura 2000-92A0).
108 -Acestea sunt interdependente de regimul hidrologic al fluviului și își păstrează
funcțiile bio-geochimice și ecologice, totodat ă prezentând o importan ță din punct de
vedere al biodiversit ății, mai ales avifaunistic fiind zona de cuib ărit a multor specii de
păsări de interes comunitar, ce se reg ăsesc în anexa I a Directivei P ăsări: ciocîntors
(Recurvirostra avosetta), piciorongul (Himantopus himantopus), chira de balt ă (Sterna
hirundo), chira mică (Sterna albifrons), stârcul de noapt e (Nycticorax nycticorax), stârcul
galben (Ardeola ralloides), egreta mic ă (Egretta garzetta), egreta mare (Egretta alba),
lopătarul (Platalea leucorodia).
2. GURA VEDEI- ȘAICA –SLOBOZIA SCI
• Localizare – lunca inferioară a Dunării
• Suprafața -5813 ha (din care 2615,85 ha pe raza jud. Teleorman)
• Regiunea biogeografic ă – continental ă
• Altitudine – (max. 20, min 19, medie 21)
• Tipuri de habitate naturale de in teres comunitar prezente în sit:
-92A0 z ăvoaie cu Salix alba și Populus alba
• Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
-Lutra lutra (v idra, lutra), Miniopterus schreibersi (liliac cu aripi lungi), Myotis
emarginatus (liliac c ărămiziu), Myotis myotis (liliac comun), Rhinolophus hipposideros
(liliac mic cu potcoava), Rhinolopus m ehely (liliacul cu potcoava a lui Mehely)
• Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE
-B ombina bombina (buhai de balt ă), Emys orbicularis (broasca țestoasă de apă)
• Specii de pe ști enumerate în anexa II a Di rectivei Consiliului 92/43/CEE
-Aspius aspius (avat), Cobi tis taenia (zvârluga), ,Gobio albipinnatus (porcușor de
nisip), Gymnocephalus baloni (ghibor ț de râu), ,Gymnocephalus schraetzer (raspar),
Misgurnus fossilis (tipar), Rhodeus sericeus amarus (boare) , Sabanejewia aurata
(dunarita), Zingel zingel (pietrar) și Zingel streber (fusar)
• Caracteristici – Situl Gura Vedei- Șaica -Slobozia este amplasat în bazinul inferior
al râului Vedea, f ăcând parte din Lunca inferioar ă a Dună rii, subunitatea Lunca-Pas ărea,
cuprinzând și zona dig-mal. Unitatea geomorfologic ă întâlnită este cea de lunc ă. Din
punct de vedere geologic, acest sit apar ține marii unit ăți structurale Platforma Moesic ă,
iar cuvertura sedimentar ă este alc ătuită din depozite loessoide și depozite aluviale de
vârstă holocen ă, foarte variate ca textur ă,în zona albiei minore depozitele sunt aproape
exclusiv depozite aluviale, ce formeaz ă șirul grindurilor fluviatile.
• Importan ța – Gura de vă rsare a râului Vedea în Dunare reprezint ă arealul de
rezidență al unor specii de amfibieni și reptile: Bombina bombina și Emys orbicularis,
precum si al multor specii de pesti: Aspius aspius, Cobitis taen ia, Gobio albipinnatus,
Gymnocephalus baloni, Gymnocephalus schraetzer, Misgurnus fossilis, Rhodeus
sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Zingel zi ngel si Zingel streber, specii de animale
care se reg ăsesc în anexa II a Directivei Habitate.
3. PĂDUREA TROIANU SCI
• Localizare – Câmpia G ăvanu-Burdea
• Suprafața -68 ha
• Regiunea biogeografic ă – continental ă
• Altitudine – (max. 107, min. 94, medie 104)
• Caracteristici- Arboretul din acest sit este în cadrat în tipologia forestier ă de
cereto-gârniț et apartinând p ădurilor de silvostep ă. Stratul arborescent este dominat de
109Quercus cerris (cerul) în propor ție de 95%. În acest etaj se mai întâlnesc Quercus
farnetto (gârni ța) 1-2%, Q. pubescens (1%) și Q. pedunculiflora (stejar brum ăriu) 1%.
Inițial aceste arborete au fost de stejar brum ăriu, cer și gârniță, dar prin extragerea
selectivă a stajarului brum ăriu, esen ță cu lemn mai valoros, s-a ajuns la starea actual ă a
arboretelor prin care domin ă Quercus cerris. Acest deziderat sus ținut de noi se poate
proba prin existen ța unor arbori cu diametrul de peste 100 cm care au fost extra și destul
de recent. Acoperirea medie a stratului arborescent este de 75-80%. Subarboretul se
prezintă slab dezvoltat, ocupân d în general o propor ție de circa 5% și atingând o în ălțime
medie de 2-3 m. Sp eciile care alcă tuiesc acest strat sunt urmă toarele: Crataegus
mongyna, Acer tataricum, Ulmus minor, Ev onymus europaeus, Rosa dumetorum, Cornus
sanguinea, Cornus mas, Ligustrum vulgar e, Rosa gallica, Viburnum lantana și Rhamnus
tinctoria. Exemplare mai dese de Crataegus monogyna și Cornus sanguinea se întâlnesc
în ochiurile de p ădure cu deschidere în extremitatea sudic ă a trupului 16 A. Stratul ierbos
cu o înălțime medie de 40-60 cm și o acoperire de 40% este bine reprezentat de o serie
de specii xero-mezofile, fiind caracteristic prin prezen ța expresiv ă a bujorului (Paeonia
peregrina și var. romanica) specie vulnerabilă și rară. Altitudinea sc ăzută și apropierea de
localitatea Troianu, limiteaz ă compozi ția macrofaunei, varietatea florei și vegeta ției și
accesibilitatea ei determin ă însă efective ridicate de c ăpriori (Capreolus capreolus) și
mistreți (Sus scropha) și mai ales iepuri (Lepus europaeus). R ăspândirea adul ților și
puilor de c ăpriori a fost semnalat ă și prin locurile de î noptare, iarba presat ă și mărimea
acestei suprafe țe, în special în zona plantaț iei de salcâm.
• Tipuri de habitate naturale de in teres comunitar prezente în sit:
-40C0*-Tuf ărișuri de foioase ponto-sarmatice
-91AA-Vegeta ție forestieră ponto-sarmatic ă cu stejar pufos
-91M0-P ăduri balcano-panonice de cer și gorun
• Importan ță-Habitatul natural de cereto-gârniț et are o reprezentativitate bun ă în
cadrul sitului, având o importan ță deosebit ă și datorită prezenț ei speciei de bujor
românesc (Paeonia peregrina var.romanica) și a altor specii importante de flor ă
sălbatică,specifice acestui tip de habitat natural,precum: Digitalis lanata, Adonis vernalis,
Salvia aethiopis,etc. Fauna de nevertebr ate din coronamentul ceretului este slab
reprezentat ă atât calitativ cât și cantitativ; foarte important ă și pozitiv ă este lipsa
insectelor dă unătoare: Lymantria dispar, Malacosoma neustria, Tortrix viridana și
Drymonia ruficornis. Grada țiile defoliatorilor, a c ăror curbă cu valori maxime se repet ă în
general la intervale scurte, aici, în pă durea Troianu durata grada ției și perioada de
revenire a acesteia, a dep ășit 7 ani. Deci relev ăm o stare foarte bun ă de sănătate a
acestui ceret. Cioturile t ăiate, cu mici scorburi sunt locul unor cuiburi de viespi (Vespa
crabo). S-au remarcat foarte pu ține gale pe frunze (datorate s peciilor de Cynips coloris.
Tulpinile arborilor, ca și coronamentele acestora, prezint ă o foarte bun ă stare de
sănătate, nefiind atacate nici de Cerambicide nici de Ipide (gândaci de scoar ță,
Coleoptere) care diminueaz ă vitalitatea arborilor prin canalele pe care le sap ă în interiorul
copacilor. În perioada iernii, animalele ierbivore se hr ănesc și cu scoar ța arborilor,
fenomen neîntâlnit în acest ceret, ceea ce dovedește posibilitatea diversific ării hranei
pentru ace ști macroconsumatori.
La nivelul hipergai onului, microartropodele sunt alc ătuite din fitofagi, care constituie
majoritatea, și puțini zoofagi; raportul lor, cu valoare supraunitar ă, indică o cenoz ă cu
evoluție pozitiv ă. Orthopterele (Tettigonia viridissima) numeroase și thysanopterele
(thripsi) sunt bioindic atori ai unei comunit ăți echilibrate, bine închegate. Num ărul redus de
diptere (mu ște) indic ă o biocenoz ă stabilă, neinfluen țată de impactul uman.
1106.5. Starea p ădurilor
Pădurea este o sursă inestimabil ă, un bun de interes na țional și reprezint ă baza
economic ă a produc ției de lemn și alte produse specifice forestiere, dar la fel de
importante sunt și funcțiile speciale de protec ție, esen țiale pentru protec ția solului
împotriva eroziunii, îmbun ătățirea bilan țului hidric și asigurarea purit ății apelor,
ameliorarea factorilor climatici d ăunători.
6.5.1. Fondul forestier
Suprafața totală a fondului forestier a jude țului este de 27261 ha, înregistrându-se
o scădere cu 2568 ha fa ță de anul 2007.
În raport cu func țiile pe care le îndeplinesc p ădurile se încadreaz ă în două grupe
funcționale :
a) Grupa I cuprinde p ăduri cu func ții speciale de protec ție a apelor, a solului, a climei și a
obiectivelor de interes na țional, p ăduri pentru recreere, p ăduri pentru ocrotirea
genofondului și ecofondului.
b) Grupa a-II-a cuprinde p ăduri cu func ții de produc ție și protec ție în care se urm ărește
să se realizeze în principal, masa lemnoas ă de calitate superioar ă și alte produse ale
pădurii și concomitent, protec ția factorilor de mediu.
Pe grupe funcț ionale situa ția pădurilor în jude țul Teleorman se prezint ă astfel:
– în grupa I – pă duri cu func ții speciale de protec ție – 16848 ha.
– în grupa a II a – p ăduri de produc ție și protec ție – 10413 ha.
Suprafețele de teren acoperite cu p ăduri, pe categorii de proprietari și grupe func ționale
sunt cele din tabelul urm ător:
Categoriile de proprietate ale p ădurilor
Tabel 6.5.1.1
Suprafețe de pădure (ha)
Nr.
crt.
Destinatar Gr I-a
(protecție) Gr a II-a
(producție și protecție)
1. RNP 12154 8815
2. Unit ăți administrativ-
teritoriale 95 3
3. Persoane juridice 27 41
4. Persoane fizice 4572 1554
TOTAL 16848 10413
Sursa: RNP ROMSILVA-Direc ția Silvică Alexandria
6.5.2. Func ția economic ă a pădurilor
Funcția economic ă a pădurii are o importan ță deosebit ă, aceasta fiind o resursă
naturală necesar ă dezvoltării durabile a jude țului. Aceasta este dovedit ă de faptul c ă,
pădurea este o produc ătoare de materie prim ă (lemnul) pentru multe domenii de
activitate, iar produsele sale ne lemnoase (accesorii) precum: r ășina, substanț ele tanante,
fructele de p ădure și plantele medicinale, pot fi valorificate economic și cu multiple
utilizări.
111Din complexul biologic al p ădurii, în afar ă de lemn, s-au recoltat și valorificat
economic diferite produse nelemnoase: plante medicinale (sun ătoare, soc, coada
șoricelului, p ăducel, mu șețel) și fructe de p ădure (măceșe) din flora s ălbatică sub form ă
întreagă sau de flori, frunze, fructe.
De asemenea, pă durea asigur ă vânatul în stare vie sau sub form ă de produse, iar
speciile admise la vânat în jude țul Teleorman au fost: că prior, mistre ț, iepure, vulpe,
dihor, nev ăstuică , bizam, iar dintre speciile de p ăsări de interes vân ătoresc au fost
admise: fazanul, prepeli ța, potârnichea, gâsca salbatic ă, rața sălbatică, găinușa de balt ă,
becaț ina comun ă, sitar de p ădure, lisi ța, sturzul viilor, porumbelul gulerat, turturica,
guguștiucul, coco șarul, graurul, gârli ța mare, ciocârlia de câmp, cioara griv ă, cioara de
semănătură, etc.
Funcția economic ă a pădurilor
Tabel 6.5.2.1
Esența Forma de
proprietate Suprafață
(ha) Masă lemnoas ă
brută
(mii mc)
1 2 3 4
Proprietate de stat 217 17
Proprietate privat ă 55 4
În afara fondului
forestier Rășinoase
Total 272 21
Proprietate de stat 20752 2614
Proprietate privat ă 6237 702
În afara fondului forestier
Foioase
Total 26989 3316
Proprietate de stat 20969 2631
Proprietate privat ă 6194 706
În afara fondului forestier
TOTAL
Total 27261 3337
Sursa: RNP ROMSILVA-Direcț ia Silvică Alexandria
6.5.3. Masa lemnoas ă pusă în circuitul economic
În anul 2008 din fondul forestier a fost pus în circuitul economic un volum de mas ă
lemnoas ă de 54,4 mii mc ., în creștere față de anul 2007 cu 5,3 mii mc ., situația fiind
prezentat ă în tabelul urm ător:
Păduri –recolt ări
Tabel 6.5.3.1.
-mii mc brut-
Nr.
crt. Locul de recoltare R ășinoase Fag Stejar Alte
specii
tari Alte specii moi Total
1. Păduri proprietate – – 11,5 13 22,6 47,1
112publicã a statului
2. Păduri proprietate
publicã a unitã ților – – – – – –
3. Păduri proprietate
privatã – – 2,4 1,6 1,1 5,1
4. Vegeta ție forestierã
din afara FFN – – – 0,4 1,8 2,2
TOTAL – – 13,9 15 25,5 54,4
Sursa: RNP ROMSILVA-Direc ția Silvică Alexandria
6.5.4. Distribu ția pădurilor dup ă principalele forme de relief
Întreaga suprafa ță de fond forestier a jude țului se află în zona de câmpie, reg ăsind
aici câmpia propriu-zis ă, zona de teras ă și zona luncilor râurilor majore (Dun ăre, Olt,
Vedea, Teleorman). Din punct de vedere fitoclimatic, se identific ă etajele de câmpie forestier ă (50%) și
silvostepă (50%).
6.5.5. Starea de s ănătate a pădurilor
În urma ac țiunilor privind evaluarea st ării de sănătate a pă durilor s-a constatat
faptul că , starea de s ănătate a arborilor este bun ă, neexistând suprafe țe afectate de
fenomenul de uscare.
Starea de s ănătate a pă durilor
Tabel 6.5.5.1
Grad uscare Nr.
Crt. Denumire Suprafaț a
afectată
ha I II III IV Volum
extras (m3)
1. Fenomen uscare
la răș inoase – – – – – –
2. Fenomen uscare
la foioase – – – – – –
3. Total fenomen
uscare – – – – – –
Sursa: RNP ROMSILVA-Direcț ia Silvică Alexandria
6.5.6. Suprafe țe din fondul forestier parcurse cu t ăieri
Principalele tipuri de lucr ări de tăiere a arborilor sunt:
– tăieri de regenerare: t ăieri de regenerare în codru, t ăieri de regenerare în crâng
– tăieri rase, t ăieri de conservare
– tăieri de produse accidentale (produse accidentale > 60 ani)
– operaț iuni de igien ă și curățire a pădurilor
– tăieri de îngrijire în p ădurile tinere (degaj ări, curăț iri, rărituri).
113 Situația suprafeț elor parcurse cu t ăieri în jude țul Teleorman, în anul 2008, este
prezentat ă în tabelul urm ător:
Suprafețe din fondul forestier parcurse cu t ăieri
Tabel 6.5.6.1.
– hectare-
În fondul forestier
Proprietate public ă Denumirea
indicatorilor Total
(2+3+4+5)
A
statului Unități
administrativ
teritoriale Proprietate
privată În
vegetația
forestieră
din afara
fondului
forestier
0 1 2 3 4 5
Tăieri de
regenerare 427 400 – 27 –
Tăieri de
regenerare în
codru 372 348 – 24 –
Tăieri progresive – – – – –
-din care ultima
taiere: – – – – –
Tăieri grădinărite,
cvasigrădinărite și
transformate – – – – –
Tăieri rase 74 71 – 3 –
Tăieri de
regenerare în
crâng 54 51 – 3 –
Tăieri de
substituiri – refacere a
arboretelor slab
productive – – – – –
Tăieri de
conservare 1 1 – – –
Tăieri de produse
accidentale 446 156 – 20 270
Produse
accidentale în
arborete >60 ani 364 94 – – 270
Operațiuni de
igienă și curățire
a pădurilor 2140 1268 – 785 87
Tăieri de îngrijire
în păduri tinere
(degajări, curăț iri, 997 960 6 31 –
114rărituri)
Tăieri de
transformare a
pășunilor
împădurite – – – – –
Sursa: RNP ROMSILVA-Direc ția Silvică Alexandria
6.5.7. Zone cu deficit de vegeta ție forestieră și disponibilit ăți de împ ădurire
Suprafa ța totală a județului Teleorman pe care s-au realizat lucrări de împ ăduriri
a fost de 227 ha.
Zonele cu suprafeț ele cele mai mari împ ădurite s-au situat în zona dig-mal din
Lunca Dună rii (122 ha), lucrări ce au vizat instalarea salciei, plopului alb și plopului
euramerican.
Zonele cu disponibilit ăți de împ ădurire s-au aflat pe raza comunei Plosca –
Perimetrul de ameliorare Plosca (61ha) și pe raza comunei Sfin țești- – Perimetrul de
ameliorare Sfin țești 1 și 2 (136 ha) .
.5.8. Suprafe țe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utiliz ări
În jude țul Teleorman, în anul 2008 nu au existat cazuri de scoatere a
suprafețelor din fondul forestier pentru alte utiliz ări.
Suprafețe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utiliză ri
Tabel 6.5.8.1. 6
Nr. crt. Județ Definitiv
(ha) Temporar
(ha) Total
(ha)
– – – – –
Sursa: RNP ROMSILVA-Direc ția Silvică Alexandria
6.5.9. Suprafe țe de păduri regenerate în anul 2008
Lucrările de regenerare a p ădurilor executate, asigur ă atât instalarea și menținerea
vegetaț iei forestiere, cât și creșterea productivit ății arboretelor, asigurarea cu continuitate
a produc ției de lemn și intensificarea func țiilor de protec ție exercitate de p ădure.
Suprafața totală pe care au fost executate lucră ri de regenerare este de 291 ha
(înregistrându-se o sc ădere cu 7 ha fa ță de anul 2007) din care suprafe țe cu regener ări
artificiale – 227 ha și suprafe țe cu regener ări naturale – 64 ha.
Evoluția suprafe țelor regenerate (ha)
Tabel 6.5.9.1.
Evoluția suprafe țelor regenerate(ha) Unitatea
de măsură
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
251 248 368 238 282 181 308 236 298 291
ha
Sursa: RNP ROMSILVA-Direc ția Silvică Alexandria
1156.5.10. Presiuni antropice exercitate asupra p ădurilor. Sensibilizarea publicului
Pentru reducerea presiunilor antropice exercitate asupra p ădurilor a fost
necesară luarea unor m ăsuri de conservare în ecosis temele forestiere, avându-se în
vedere rolul benefic al p ădurii în protejarea mediului:
-interzicerea p ășunatului;
-supravegherea turismului necontrolat si adoptarea unui turism ecologic;
-eradicarea utiliz ării fertilizan ților chimici și a combaterii chimice a d ăunătorilor
forestieri;
-interzicerea t ăierilor ilegale de arbori;
-continuarea lucr ărilor de amenajare a p ădurilor pe grupe de p ăduri, cu
respectarea sever ă a prevederilor amenajamentelor;
-extinderea suprafe țelor împ ădurite, bazate pe studii am ănunțite legate de
categoria (zona) în care se impun aceste lucr ări;
-asigurarea unei paze permanente a fondului forest ier.
Starea de conservare a ecosistemelor forestiere este relativ bun ă, iar în urma
verifică rilor efectuate în acestea de c ătre personalul comp. Protec ția naturii, nu au fost
constatate aspecte de păș unat excesiv și de practicarea unui turism neecologic, precum
și de braconaj.
Sensibilizarea publicului
Esenț ial pentru educarea și sensibilizarea publicului larg a fost necesar ă
sublinierea calit ăților funcționale ale p ădurii, a calit ății lemnului de material natural și de
materie prim ă regenerabil ă care se preteaz ă la utilizarea ei durabil ă ca resurs ă primară.
În anul 2008 s-au întreprins ac țiuni de con știentizare a publicului, în cadrul
Programului na țional de responsabilitate social ă "Milioane de oameni, milioane de
copaci". Acest program are ca scop promovarea activit ăților de voluntariat în cadrul
companiilor și a organiza țiilor pentru plantarea de copaci sau alte plante în ora șe și în
împrejurimile acestora, conform calendarului anual de plant ări, toamna ș i primăvara.
Acest program este derulat cu sprijinul Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvolt ării Rurale, Romsilva, Autorit ăți ale administra ției publice locale,
Camerele de Comer ț și Industrie locale și companii – membri fondatori, sponsori.
6.5.11. Impactul silvic ulturii asupra naturii ș i mediului
Consider ăm că la nivelul jude țului Teleorman se poate vorbi de un impact pozitiv al
silviculturii asupra mediului tocmai datorit ă condiț iilor biogeografice și mai ales climatice.
Climatul continental poate fi ameliorat numai prin existen ța pădurilor, iar ac țiunile de
împădurire pe o suprafa ță de 227 ha vor conduce la o c onservare a unui important
patrimoniu natural floristic și faunistic regă sit în habitatele de p ădure.
Influențele biologice și fizice ale covorului vegetal, în special ale covorului de arbori și
arbuști forestieri, în raporturile lui cu condi țiile climatice ș i cu ceilal ți factori ai mediului
prezintă o importanță deosebit ă. Pădurea, datorit ă structurii, formei și densității arborilor
care o compun modific ă climatul zonei în care se g ăsește și creează în jurul s ău un
microclimat cu unele caractere diferite de cele ale te renului descoperit.
116 În totalitatea lor p ădurile au un rol în p ăstrarea echilibrului ec ologic al mediului,dar
sunt păduri care îndeplinesc un rol de protec ție deosebit, și anume:
-păduri cu funcț ii de protec ție a apelor;
-păduri cu funcț ii de protec ție a solului;
-păduri cu funcț ii de protec ție contra factorilor climatici și industriali d ăunători;
-păduri cu funcț ii de recreere;
-păduri de interes științific și de ocrotire a genofondului și ecofondului forestier.
Cunoa șterea ecologic ă a pă durilor, preocuparea pentru o fundamentare ecologic ă a
măsurilor silvotehnice și a altor m ăsuri de gospod ărire, constituie mijloacele cele mai
eficace de a ghida interven țiile în sensul de a evita degradarea treptat ă a ecosistemelor
forestiere prin recoltarea produselor p ădurii, de a men ține capacitatea lor mediogen ă și
conservatoare de mediu.
6.6. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversit ății
În anul 2008, în domeniul protec ției naturii au fost efectuate un număr de 17 de
verificări, în urma c ărora nu au fost identificate pres iuni antropice exercitate asupra
biodiversit ății manifestate. Obiectivele acestora au constat în:
verificarea st ării de conservare a elem entelor naturale din arii le naturale protejate și
siturile Natura
verificarea respect ării măsurilor de ocrotire ș i conservare impuse de APM Teleorman
verificarea în teren a asum ării obligațiilor de către custozii ariilor naturale protejat e.
De asemenea atât în ariile naturale protejate cât și în celelalte ecosisteme naturale
au fost impuse m ăsuri de conservare a florei și faunei s ălbatice, a ecosistemelor, în
scopul p ăstrării capitalului natural și a unei diversit ăți biologice (men ținerea integrit ății
vegetaț iei stuficole, pr otejarea florei și faunei s ălbatice, interzicerea p ășunatului,
interzicerea depozit ării deșeurilor, etc.)
6.7. Biosecuritatea
Termenul de biosecuritate descrie rezultatul eforturilor de reducere sau eliminare
a riscurilor poten țiale care pot ap ărea ca o consecin ță a utilizării biotehnologiei moderne
și a produselor sale.
6.7.1. Reglement ări în domeniul biosecurit ății
În domeniul biosecurit ății există o serie de reglement ări, având ca punct de plecare
Protocolul de la Cartagena privind biosecu ritatea, ratificat de România prin Legea
nr. 59/2003 . Protocolul are rolul de a contribui la asigurarea unui nivel adecvat de
protecție pentru siguran ța transferului, manipulă rii și utiliză rii organismelor modificate
genetic, rezultate din biotehnologia modern ă și care ar putea avea efecte nefavorabile
asupra conserv ării și utilizării durabile a diversit ății biologice, ț inându-se cont de riscurile
pe care le poate prezenta pentru s ănătatea uman ă și concentrându-se în special asupra
transferului transfrontier.
Introducerea deliberat ă în mediu și pe piață a organismelor modificate genetic este
reglementată prin Legea nr.214/2002 pentru aprobarea O.G. nr.49/2000 privind regimul
117de obținere, testare, utilizare și comercializare a O.M.G prin tehnicile biotehnologiei
moderne, precum și a produselor rezultate din acestea.
Trasabilitatea și etichetarea organism elor modificate genetic este reglementat ă prin
HG nr.173/2006 priv ind trasabilitatea și etichetarea organismelor modificate genetic și
trasabilitatea alimentelor și hranei pentru animale, ob ținute din organisme modificate
genetic .
Alte reglementă ri în domeniul biosecurit ății:
Ordinul nr. 98/2008 pentru aprobare a Regulamentului privind organizarea și
funcționarea Comisiei pentru Securitate Biologic ă
OUG nr. 43/2007 privind introducerea deliberat ă în mediu ș i introducerea pe pia ță a
organismelor modificate genetic
OUG nr.44/2007 privin d utilizarea în condi ții de izolare a microor ganismelor modificate
genetic HG nr. 497/2007 priv ind stabilirea unor m ăsuri pentru aplicarea Regulamentului
Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 19 64/2003 din 15 iulie 2003 privind
mișcarea transfrontier ă a organismelor mo dificate genetic
Ordinul nr. 55/20 07 pentru înfiin țarea Registrului na țional al informa ției cu privire la
modificările genetice din organism ele modificate genetic și transmiterea informa ției către
Comisia European ă
Ordin nr.1829/2007 pentru ap robarea Îndrumarului privind evaluarea riscurilor asupra
mediului și sănătății umane, datorate in troducerii deli berate în mediu și pe pia ță a
organismelor modificate genetic Ordinul nr.237/2006 privin d autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic
Ordinul nr.471/2006 pentru modificarea OM MAPDR nr. 237/2006 privind autorizarea
cultivatorilor de plante modificate genetic
Ordinul nr.730/2006 pent ru aprobarea radierii soiu rilor de soia modificat ă genetic din
Catalogul oficial al soiur ilor de plante de cultur ă din România
HG nr. 256/2006 priv ind hrana pentru animale și alimente modificate genetic
HG nr. 28/2006 privind tr ansportul transfrontier al or ganismelor modificate genetic
Ordinul nr. 838/2005 pentru aprobarea Îndrumarului privi nd aplicarea anexei nr. 12 –
"Planul de monitoring" la OG nr.49/2000 privind regimul de ob ținere, testare, utilizare și
comercializare a organismelor modificate genet ic prin tehnicile biot ehnologiei moderne,
precum și a produselor rezultat e din acestea, aprobat ă cu modifică ri și complet ări prin
Legea nr.214/2002 Ordinul nr.923/2005 pentru aprobarea Formularului de pr ezentare a rezumatului
notificării privind introducerea pe pia ță a organismelor modificate genetic, ca atare sau în
produse
Ordinul nr.606/2005 privind aprobarea Form ularului pentru prez entarea rezultatelor
introducerii deliberate în mediu a plantelor superioare modifica te genetic, în alte scopuri
decât introducerea pe pia ță
118 Ordinul nr.1295/2005 pentru ap robarea Formularului pentru prezentarea a rezumatului
notificării privind intr oducerea deliberat ă în mediu a organismelor m odificate genet ic, în alte
scopuri decât introducerea pe pia ță
Ordinul MAPM nr. 462/2003 privind eviden ța agenților economici care cultiv ă plante
modificate genetic
HG nr.106/2002 privind etic hetarea alimentelor ce con țin aditivi și arome modificate
genetic, produse alimentare ob ținute din organisme modificate genetic
Legea nr.266/2002 privind producere a, prelucrarea, controlul și certificarea calit ății,
comercializarea semin țelor și a materialului s ăditor precum și înregistrarea soiu rilor de plante
Ordinul M.A.P.M nr.684/2002 privind aprobarea componen ței Comisiei pentru
Securitatea Biologic ă și a Regulamentului de Organizare și Funcționare a acesteia.
6.7.2. Sistemul de autoriza re în domeniul biosecurit ății
Autorizarea cultiv ării plantelor modificate genetic este reglementat ă prin Ordinul
MAPDR nr. 237/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic,
modificat prin Ord. nr. 471/2006. Se pot cultiva, în scop de ce rcetare, comercial sau pentru
consum propriu, numai plantel e modificate genetic pentru care companiile sau institu țiile
deținătoare ale dreptului de pr oprietate asupra variet ăților respective au primit autoriza ție de
introducere în mediu sau pe pia ță, eliberată de Ministerul Mediului și Gospod ăririi Apelor, în
conformitate cu preveder ile OUG nr. 49 /2000, aprobată cu modifică ri și completă ri prin Legea
nr. 214/2002.
6.7.2.1. Cadrul institu țional
Cadrul instituț ional pentru e liberarea autoriza țiilor pentru cultivarea plantelor
modificate genetic este asigurat de c ătre Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare
Durabilă Teleorman.
6.7.2.2. Procedura de autorizare
Procedura de autorizare este reglementat ă prin Ordinul nr.237/2006 privind
autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic. În v ederea autoriz ării, cultivatorii
trebuie s ă depună la DADR o cerere tip (confom modelului din anexa nr. 1 a Ordinului nr.
237/2006), înso țită de un dosar care s ă cuprindă:
a) documente de identificare: -pentru persoane fizice: copie dup ă buletin/carte de identitate;
-p entru persoane juridice: copii dup ă certificatul de înmatriculare și certificatul de
înregistrare fiscal ă;
b) documente care s ă ateste înregistrarea în Registrul fermelor;
c) o declara ție pe propria r ăspundere a solicitantului, conf orm modelului din anexa
nr.2 a Ordinul nr.237/2006.
Autoriza ția se elibereaz ă în termen de maximum 10 zile lucr ătoare de la data
depunerii dosarului.
119
6.7.2.3. Evaluarea riscurilor
Obiectivul evaluă rii riscurilor este acela de a identifica și evalua, pentru fiecare caz,
efectele adverse poten țiale ale organismului modificat genetic, directe sau indirecte,
imediate sau întârziate, asupra s ănătății umane și asupra mediului pe care le-ar putea avea
intoducerea deliberat ă în mediu sau introducerea pe pia ță a OMG.
În realizarea studiului de evaluare a riscu rilor asupra mediului trebuiesc avute în
vedere urm ătoarele principii generale:
a) caracteristicile identificate ale OMG și care pot determina efecte negative în timpul
utilizării acestuia trebuie s ă fie comparate cu caracteristi cile organismului nemodificat
genetic din care deriv ă și pentru utiliz ări similare;
b) studiul de evaluare a riscurilor asupr a mediului trebuie realizat într-un mod științific și
transparent, bazat pe datele existente;
c) studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului trebuie r ealizat pentru fiecare caz,
deoarece informaț iile pot varia în func ție de tipul de organism modificat genetic, de scopul
utilizării și de caracteristicile mediul ui în care este introdus, ținându-se seama, inter alia, de
rezultatele introducerilor anterioare în mediu ale organismului modificat genetic;
d) în momentul în care apar noi informa ții privind organismul modificat genetic și
efectele acestuia asupra mediului, studiul de evaluare a riscurilor as upra mediului trebuie
revăzut pentru a se stabili dac ă riscurile se modific ă și dacă este necesar ă modificarea
planului de management al riscurilor.
6.7.2.4. M ăsuri de monitorizare a riscurilor și de interven ție în caz de accidente
Activitatea de monitorizare a riscurilor asup ra mediului ale organismelor modificate
genetic trebuie s ă se desf ășoare dup ă obținerea autoriza ției de introducere pe pia ță a
organismelor modificate genetic. Datele colectate prin sistem ul de monitorizare trebuie s ă
ofere noi informaț ii privind impactul introdu cerii unui organism modificat genetic în mediu
sau pe pia ță, în condi ții diferite. Când apar astfel de date noi, acestea trebuie automat s ă
fie luate în considerare în realizarea urm ătoarelor studii de evaluare a riscurilor asupra
mediului. Experien ța și datele ob ținute prin monitorizarea activit ăților de introducere în
mediu a organismelor modi ficate genetic trebuie s ă stea la baza proiectă rii sistemului de
monitoring al activit ăților de introducere pe pia ță a acestor organisme, ca atare sau sub
formă de produse. Interpretarea datelor colectate prin monitorizare trebuie s ă fie luată în
considerare în func ție de alte condi ții și activități de mediu existente. În cazul în care se
observă modificări în mediu, trebuie s ă se efectueze o evaluare suplimentar ă pentru a
stabili dac ă aceste modific ări sunt o consecin ță a OMG-ului sau a utiliză rii acestuia, precum
și dacă asemenea modific ări pot fi un rezultat al factorilor de mediu, al ții decât introducerea
pe piață a OMG-ului.
Tehnici de monitorizare:
1. metode de identif icare a OMG-urilor și de supraveghere a efectelor lor;
2.specificitatea (de i dentificare a OMG-urilor și de diferen țiere față de organismele
donatoare, organismele gazd ă și, dacă este cazul, organismele de origine), sensibilitatea
și fiabilitatea tehnicilor de monitorizare;
3.tehnici de detectare a transferului de ma terial genetic donat la alte organisme;
4.durata și frecven ța monitoriz ării.
120Obiectivul unui plan de monitorizare este acela de a confirma orice presupunere cu
privire la apari ția și impactul efectelor adverse poten țiale ale OMG-ului sau ale utiliz ării
acestuia este corect ă și de a identifica apari ția efectelor adverse ale OMG-ului sau ale
utilizării acestuia asupra s ănătății umane sau asupra mediului, care nu au fost anticipate
în evaluarea riscurilor ecologice.
Proiectul planului de monitorizare trebuie:
1. să fie detaliat de la caz la caz, ținându-se seama de evaluarea riscurilor ecologice;
2. să ia în considerare caracteristi cile OMG-ului, caracteristicile și scara la care se
preconizeaz ă utilizarea și condi țiile relevante din mediul în care se disemineaz ă
organismul modificat genetic(OMG);
3.să includă supravegherea general ă cu privire la efectele adverse neanticipate și, dacă
este necesar, să pună accentul pe monitorizarea specific ă, în funcție de caz, a efectelor
adverse identificate în eval uarea riscurilor ecologice:
3.1.întrucât monitorizarea specific ă, în funcție de caz, trebuie s ă fie efectuată pentru o
perioadă de timp suficient ă pentru a detecta efecte imediate și directe, precum și, dacă
este cazul, efecte întârziate sau indirecte ca re au fost identificate în evaluarea riscurilor
ecologice;
3.2.întrucât pentru s upraveghere se pot utiliza, dac ă este cazul, practicile de
supraveghere de rutin ă deja stabilite, cum ar fi monito rizarea cultivarilor agricoli, a
produselor fitofarmaceutice sau a produselor medicale sau veterinare. Trebuie s ă se
furnizeze o explica ție despre felul în care informaț iile importante ob ținute prin practici de
supraveghere de rutin ă stabilite sunt puse la dispozi ția celui care de ține autoriza ția;
4.să faciliteze supravegherea, în mod sistematic, a emiter ii de OMG în mediul gazd ă și a
interpretării observa țiilor respective cu privire la siguran ța sănătății umane sau a mediului;
5. să identifice cine (notificat or, utilizatori) realizează sarcinile variate pe care le solicit ă
planul de monitorizare și cine este responsabil de asigurarea c ă planul de monitorizare se
pune în aplicare și se deruleaz ă în mod corespunz ător și să asigure c ă există o cale prin
care cel care de ține autoriza ția și autoritatea competent ă sunt informa ți cu privire la orice
efecte adverse observate asupra s ănătății umane și asupra mediului (trebuie s ă se indice
momente și intervale de timp pentru prezentarea uno r rapoarte cu privire la rezultatele
monitoriz ării);
6.să ia în considerare mec anismele de identificare și confirmare a oric ăror efecte adverse
observate asupra s ănătății umane sau asupra mediului și să îl facă pe cel care de ține
autorizaț ia sau autoritatea competent ă, când este cazul, s ă ia măsurile necesare pentru a
proteja s ănătatea uman ă și mediul.
Măsuri de intervenț ie în caz de accidente:
Pentru a interveni în caz de accidente trebuie avute în vederea urm ătoarele metode și
proceduri:
1. metode și proceduri de control al OMG-urilor în cazul r ăspândirii nea șteptate;
2. metode de decontaminare a zonelor afectate, de exempl u eradicarea OMG-urilor;
3. metode de evacuare sau de îngrijire a s ănătății plantelor, animalelor, solului etc., care
au fost expuse în timpul sau după răspândire.
6.7.3. Etichetarea și trasabilitatea OMG
121Etichetarea și trasabilitatea sunt element e importante ale activit ăților care urmeaz ă
după procedura de autorizare din cadrul sistemului de biosecuritate.
Hotărârea nr. 173 din 9 februarie 2006 prevede cadrul legal pentru asigurarea
trasabilității produselor constituite din organisme modificate genetic sau care con țin astfel
de organisme, precum și pentru alimente și hrana pentru animale, produse din organisme
modificate genetic, având ca obi ectiv facilitarea etichet ării corespunz ătoare,
monitorizarea efectelor asupra mediului și, după caz, asupra s ănătății umane și sănătății
animale și aplicarea m ăsurilor corespunz ătoare de management al riscului ce includ,
dacă este necesar, retragerea de pe pia ță a produselor.
Acest act normativ se aplic ă în toate stadiile introducerii pe pia ță a:
a) produselor constituite din organism e modificate genetic sau care con țin astfel de
organisme;
b) alimentelor produse din organisme modificate genetic;
c) hranei pentru animale, produs ă din organisme modificate genetic.
Acest act normativ nu se aplică produselor medicinale pentru uz uman și
veterinar autorizate în baza legisla ției naționale în vigoare.
Trasabilitatea organismelor modificate genetic const ă în capacitatea de a urm ări
OMG și produsele provenite din OMG în toate stadiile introducerii pe pia ță a acestora în
cadrul lan țurilor de produc ție și de distribu ție.
În prima etap ă a introducerii pe pia ță a unui produs constituit din OMG sau care
conține astfel de organisme, inclusiv în vrac, operatorii trebuie s ă se asigure c ă
următoarele informa ții sunt transmise în scris operatorului care prime ște produsul:
• produsul con ține sau este constituit din OMG;
• codul/codurile unice de identificar e atribuit/atribuite acestor OMG.
Pentru produsele constituite din sau con ținând OMG, operatorii trebuie s ă se asigure
că:
a) pentru produsele preambal ate constituite din sau con ținând OMG trebuie s ă fie
înscrisă pe etichet ă mențiunea” Acest produs con ține organisme modificate genetic” sau
mențiunea “Acest produs con ține numele organismului/organism elor modificat/modificate
genetic”.
b) pentru produsele nepream balate, oferite consumatorului final, menț iunea “ Acest
produs conț ine organisme modificate genetic” sau menț iunea “Acest produs con ține
numele organismului/organi smelor modificat / modificate genetic” trebuie s ă apară pe un
afiș, care s ă însoțească expunerea la vânzare a produsului.
În momentul în care produsele ob ținute din OMG sunt introduse pe pia ță,
operatorii trebuie s ă se asigure c ă următoarele informa ții sunt transmise în scris
operatorului care prime ște produsul:
a) o indicaț ie despre fiecare dintre ingredientele alimentare ob ținute din OMG;
b) o indicaț ie despre fiecare dintre furajele sau aditivii furajeri produ și din OMG;
c) în cazul produselor pentru care nu exist ă o listă a ingredientelor, o indica ție conform
căreia produsul este ob ținut din OMG.
6.7.4. Controlul implement ării legisla ției
În cursul anului 2008, au fost efectuate de c ătre reprezentaț ii GNM-Comisariatul
Județean Teleorman, 3 controale, în urma c ărora au fost aplicate 2 amenzi
contravenț ionale în valoare totală de 60000 RON .
1226.7.5. Loca ții și suprafe țe cultivate cu plante superioare modificate genetic în
România
În anul 2008, DADR Te leorman a autorizat 3 agenț i economici cultivatori de
porumb modificat genetic , pe o suprafață de 5 ha , din care au r ămas în cultur ă pănâ la
recoltare numai 1 ha. Produc ția obținută în anul 2008 de pe suprafa ța de 1 ha a fost de
500 kg , producție care a fost distrus ă în totalitate.
Soia În anul 2008, în jude țul Teleorman nu au existat suprafe țe cultivate cu soia
modificat ă genetic.
Situaț ia agenților cultivatori de soia modificat ă genetic
Tabelul 6.7.5.1.
Nr.
Crt. Județ ul Număr agenți economici Suprafața cultivat ă (ha)
– Teleorman – –
Porumbul
Situaț ia agenților cultivatori de porumb modificat genetic
Tabelul 6.7.5.2.
Nr.
Crt. Județ ul Număr agenți economici Suprafața cultivat ă (ha)
1 Teleorman 3 5
123
În tabelul de ma i jos sunt redate loca țiile și suprafe țele unde a fost cultivat porumb modificat genetic, cu men țiunea
că la CTS Troianu produc ția obținută a fost distrus ă în totalitate, iar la SC Refdan și AF Dobre, cultura de porumb a fost
întoarsă în primele faze de vegeta ție.
Locații și suprafa țele cultivate cu porum b modifica t genetic
Tabelu l 6.7.5.3.
Sursa: DADR Tele orman
Notă: Soiurile de porumb modificat genetic cultivat de c ătre CTS Troianu sunt : X6R229T , X7R258T R, X7
R439T R, X8R900T, X8R902TR, X8R 901R, X8P800R, X8P801T R, X8P802T, X9P80 4TR, X6P822TR(PR37Y13),
X6P820TZ( PR37Y14), X7N462T R(AT16036803), X6N608TR, X7P279R, X7N84 7TR, X8N612T, X8N6 02R, X8 N604R,
NA5303EZ A1, NC5209K DDZ, EE500 7K DDZ, NB4903K DDZ , EE5112K DDZ, RH0695, X7 M684T, X6M 423R, X6M419R,
X8M454TR, X8M450T, X8M451Z, X8M452TR.
Provenien ța seminței
(tone)
Destinația
producției
Troia
nu
Islaz SC
Dobr
otesti
Loc
tere
n
Tip
agent
Denumire
Nume
condu
cător
Adresă
Tele
fon
Soiul
Supra
față
(ha) Cumpă
rată Producție
proprie
Produc
ția
obținută
(tone) Sămân
ță Consum
CTS CTS
Troianu Coman
Ion Troianu 0247.
460
912 cf. menț.
din nota 1 0.02 0 0.5 0 0
SC
Refdan Rezea
nu Al. Islaz 07688
92299 DKC4 442
YG
DKC3 964
YG 2 0.04 0 0 0 0
AF AF Dobre Dobre
ion Dobrot
esti 07290
55395 DKC4 442
2YG
DKC5 784
YG
DKC5 018
YG
DKC3 964
YG 2 0.04 0 0 0 0
6.7.6. Coexisten ța
Coexistența se refer ă la ab ilitate a fermierilor de a face o ale gere practic ă între
agricultura conven țional ecologic ă sau cea care utilize ază OMG, îndeplinind obliga țiile
legale de etichetare și / sau standarde de puritate.
Abilitatea de a men ține diferite sisteme de produc ție agricol ă este o precon diție
pentru furnizarea unui înalt ni vel de alegere a consumatorului . Conceptul de coexisten ță
este legat de poten țialele pierderi economice și impactul amestec ării produ cției
modificate genetic cu cea nemodificat ă genetic și cele mai potrivite m ăsuri de
management care pot fi luate pentru a mi nimiza amestecarea. Comisia European ă
consider ă că măsurile de coexisten ță trebuie dezvoltate și implementate de Statele
Membre.
Conform Recomand ării Comisiei nr. 556/2003, m ăsurile de co existență trebuie s ă
fie :
• eficiente;
• specifice fiecărei cultu ri;
• să dea prioritate m ăsurilor de management al fermelor;
• să se bazeze pe practicile existent e de separare, de ex. cele privind
semințele.
Direcțiile A gricole pe ntru Dezvoltare Rural ă (DADR) sunt obligate s ă pună la
dispoziția cultivatorilor care dov edesc un inte res legit im pentru prevenirea impurific ării
culturilor ecologic e sau conven ționale, inf ormații referitoare la tipul de agricultur ă
practicat de proprietarii terenur ilor cu care se învecineaz ă. În cazul impurific ării doved ite
cu OMG a culturilor conven ționale sau ecologice, cultivatorii afecta ți vor depune
plăngere, în scris, la instan țele competente de drept comun.
Analizele pentru stabilirea gradu lui de impurificare vor fi f ăcute de l aboratoarel e
acreditate din țară sau din Uniunea European ă.
Specia liștii de la DADR vor urm ări modul î n care cultivatorii de plante modif icate
genetic aplic ă măsurile de asigurare a coexisten ței culturilor modificate genetic cu cele
ecologice sau conven ționale.
6.7.7. Perspective
România v a continua armonizarea legis lației naționale cu cea a Uniunii Europene ,
construirea cadrului institu țional pentru implementarea acesteia, în vederea înt ăririi
sistemului de inspec ție și control al activit ăților cu organisme modificate genetic. Trebuie
dezvoltat ă capacitatea de control la frontier ă (a importurilor, ex porturilor și tranzitului
OMG) precum și crearea de labor atoare pentru detec ția, ident ificarea și cuantificarea
OMG.
124
Capitolul 7 . DEȘEURI
7.1. Date generale
Deșeurile constituie una dintre problemel e importante în politic a de protecție a
mediului. Gospodarirea de șeurilor reprezint ă o priorit ate și se fac primii pa și în ved erea
organizării colectării selective a d eșeurilor, valorific ării și depozitării controlate a lor.
7.2. Deșeuri municipale
Generarea cantit ăților de de șeuri menajere și asimilabil menajere este influen țată
de factori din afara gospod ăriei de deșeuri c um ar fi: popula ția, economia, s istemele de
canalizare, sistemele de înc ălzire, activit ățile de construc ții, comportamentul și educ ația
producătorilor de de șeuri și nivelul de trai etc.
7.2.1. Cantit ăți și compozi ție
Cantitățile de de șeuri menajere variaz ă de la o loc alitate la alta, în func ție de
gradul de urbanism, de densitatea popula ției, de modul de via ță al locu itorilor și de
nivelu l eco nomic al lo calităților.
Deșeurile menajere colect are din mediul urban
Tabel 7.2.1
Anul Teleorman
2005 65220
2006 73734
2007 57315
2008 75721
Calculul privind compozi ția medie a de șeurilor din jude țul Teleorman este
prezentat in tabelul al ăturat. Tabelul ia în considerare urm ătoarele date:
– evoluția cantității generate de de șeuri munic ipale în jude țul Teleor man
– numărul de locuitori conecta ți la servicii de salubritate
– compozi ția medie a de șeurilor colectat e de la popula ția din mediul urban, dat ă de studii
anterioare privind de șeurile și de estim ările companiilor de salubrit ate.
Din ac este date este calculat ă compozi ția medie, pe baza cantit ății totale de
deșeuri generate de popula ția din mediul urban.
Datele priv ind compo ziția deșeurilor menajere sunt estimate pe baza dat elor
primite de la Agen ția Națională pentru Protec ția Mediului, pentru anul 2006:
– Deșeu menajer urban colectat în anul 2006 = 73734 tone
– Deșeu recuperat în anul 2006 = 4 tone
Compozitia medie a deseurilor menaj ere urbane, colectate de la popula ție pentru anul
2006
Tabel 7.2.2
Mediu urban Compozi ția deșeurilor
% Cantitate
tone/an
Deșeuri ambalaje de 20.99 13513
125
hârtie și carton
Deșeuri textile 4.7 3026
Deșeuri am balaje sticl ă 12.93 8326
Deșeuri ambalaje
metalice 4.99 3212
Deșeuri ambalaje
plastic 2.02 1299
Deșeuri biodegradab ile 48.91 31491
Inerte 2.69 1731
Altele 2.78 1791
TOTAL 100 64390
Sursa: ANP M
7.2.2. De șeuri biodegradabile
Țintele pre văzute în Directiva 1999/31/EC si HG 349/2005 se refer ă la deșeuri
biodegradabile munic ipale.
Directiva 1999/31/EC și HG 349/2005 privind depozitar ea deșeurilor definesc:
– deșeurile municipale ca „ deșeuri menaj ere și alte deseuri, care, prin natura sau
compoziție, sunt similare cu de șeurile menajere”
– deșeurile biodegradabile ca „de șeuri care sufer ă descompuneri anaerobe s au aerobe,
cum ar fi de șeurile alimentare ori de gradin ă, hârtia și cartonul”
Legis lația european ă și national ă nu def inește deșeurile biodegradabile municipale.
Totuși, combinând c ele doua defini ții rezultă că deșeurile biodegr adabile munic ipale
înseam nă deșeuri biodegradabile din gospod ării, prec um și alte deșeuri biodegradab ile,
care, prin natura s au compozi ție, sunt similare cu deșeurile biodegradabile din
gospodării.
Astfel, de șeurile biodegradabile m unicipale reprezint ă fracția biodegradabil ă din
deșeurile menajere și asimilabile colectate în amestec, precum și fracția biodegradabil ă
din deșeurile municipale colectate separat, inclusiv de șeuri din parcuri și gradini, pie țe,
deșeuri stradale și deșeuri volum inoase.
Conform Raportului Agen ției Europene de Mediu „Managementul de șeurilor
biodegradabile municipale” 2002, frac ția biodegradabil ă din deșeurile municipale este
reprezentat ă de: de șeuri alimentare și de gradin ă, deșeuri de hartie și carton, textile ,
lemn, precum și alte deșeuri biodegradabile con ținute în de șeurile colectate.
Prognoza gener ării deșeurilor biodegradab ile municipale
Pentru determinarea cantit ății generate de de șeuri biodegradabile municipale s- au
utilizat pon derile prez entate în tabelu l de mai jos.
Ponderea de șeurilor biodegradabile în de șeurile municipale
Tabel 7.2.2. 1.
Deșeuri municipale (de șeuri menajere și
asimilabile din comer ț, industrie, institu ții, din
care: Ponderea de șeurilor
biodegradabile în de șeurile
municipale (%)
Deșeuri menajere
Urban, din care: 69
Deșeuri alimentare si din gradina 57
Hartie+carton, lemn, textile 12
126
Rural, din care: 77
Deșeuri alimentare si din gradina 70
Hartie+carton, lemn, textile 7
Deșeuri asimilabile din comer t, industrie,
institutii 45
Deșeuri din gradini și parcuri 95
Deșeuri din pie țe 80
Deșeuri stradale 20
Deșeuri generate si necolectate
Urban, din care: 69
Deșeuri alimentare si din gradina 57
Hartie+carton, lemn, textile 12
Rural, din care: 77
Deșeuri alimentare si din gradina 70
Hartie+carton, lemn, textile 7
Pe baza pr ognozei de generare a de șeurilor municipale și luând în consider are
ponderile de mai sus, au fost esti mate cantit ățile de de șeuri biodegradabile municipale.
Prognoza gener ării deșeurilor biodegradabil e municipale
Tabel 7.2.2. 2.
Cantitate de de șeuri biodegradabile
(tone)
2005 2010 2012 2013 2014 2015
Total de șeuri biodegradabile
din deșeuri municipale, din
care: 74025 76039 75981 75949 75913 75878
Deșeuri biodegradabile din
deșeurile menajere colectate
în amestec de la popula ție,
din care: 27799 62543 63532 64024 63895 63765
Urban, din care: 29799 39723 39460 39328 39195 39062
– deșeuri alimentare
și de gradina 24617 32815 32597 32488 32378 32269
– hartie+carton,
lemn, textile 5182 6908 6863 6840 6817 6793
Rural, din care: 022820 24072 24696 24700 24703
– deșeuri alimentare
și de grădină 0 20745 21883 22450 22455 22457
– hârtie+carton, lemn,
textile 0 2075 2189 2246 2245 2246
Deșeuri biodegradabile din
deșeurile asimilabile din
comerț, industrie, institu ții
(colectate in amestec și 7690 8003 8132 8197 8262 8328
127
Cantitate de de șeuri biodegradabile
(tone)
2005 2010 2012 2013 2014 2015
separat)
Deșeuri biodegradabile din
deșeurile din gr ădini și
parcuri 808 841 854 861 867 874
Deșeuri biodegradabile din
deșeurile din pie țe 1016 1056 1072 1080 1088 1096
Deșeuri biodegradabile din
deșeurile stradale 1678 1746 1773 1787 1801 1815
Deșeuri biodegradabile din
deșeurile gener ate și
necolectate, din care: 35034 1850 618 0 0 0
Urban, din care: 10634 0 0 0 0 0
– deșeuri alimentare
și de grădină 8784 0 0 0 0 0
-hârtie+carton,
lemn, textile 1850 0 0 0 0 0
Rural, din care: 24400 1850 618 0 0 0
– deșeuri alimentare
și de grădină 22182 1681 561 0 0 0
– hârtie+carton,
lemn, textile 2218 169 57 0 0 0
7.2.3. Gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje
Legis lația reglementeaz ă gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje în
vederea prevenirii sau reducerii impactului asupra mediului.
Sunt supus e prevederilor legislativ e toate ambalajele introduse pe pia ță, indiferent
de materialul din care au fost realizate și de modul lor de utilizare în activitățile
economice, comerciale, în gospod ăriile popula ției sau în orice alte activit ăți, precum și
toate deșeurile de ambalaje, indif erent de modul de generare.
Prognoza privind generarea de șeurilor de ambalaj e se realizeaz ă pe baza
variației anuale a cantit ății de deșeuri de ambalaje generate și ținând seama de:
o ponderea deșeurilor de ambalaje în func ție de sursa de generare
o structura deșeurilor de ambalaje
o structura deșeurilor de ambalaje de la popula ție
Conform datelor din baza de date privind ambalajele și deșeurile de ambalaje și a
datelor statistice ale țărilor europene cu o dezvoltare economic ă mai apropiat ă de cea a
Românie i, la niv elul anilor 2005 – 2006 s-a estimat c ă 60% din cant itatea de de șeuri de
ambalaje provine de la populatie și 40% de la industrie, comerț și instituții.
În anul 2008 s-a realizat inventarul privind gestionarea am balajelor pentru:
– 10 produc ători de ambalaje;
– 35 produc ători de produse ambalate;
128
129 – 60 mici produc ători de produse ambalate / ambalaje de desfacere.
Inventarul a fost tr ansmis la ARPM-Pite ști prin adresa nr. 2908/10.03.2008 .
La nivelul judetul Tele orman sunt autorizati :
– 1 reciclator de de șeuri de ambalaje;
– 13 colectori de de șeuri de ambalaje.
In cursul anului 2008, s-au colectat 6856,103 tone de șeuri de ambala je și
reciclate, 1493,9 tone de șeuri de ambalaje.
Deșeuri de ambalaje
Tabel 7.2.3.
Cantitate de de șeuri de ambalaje valorificat ă
(tone) Eliminata (tone)
e
An Cantitate
de deșeuri
preluată
(tone) Total Recic lată Valorif.
energ Alte forme Incinerare Depoz itar
2008 6856,103 1493,9 1493.9 0 0 0 0
7.2.4. Tratarea și valorificarea de șeurilor municipale
Tratamentul de șeurilor m enajer e. Principala cale o constituie în acest sens
reciclarea, pentru care sunt folosite cur ent trei metode: compostajul, incinerarea,
depozitarea.
Reciclarea și colectarea selectiv ă a unor de șeuri menajere
Recic larea textile lor, hârtiilo r vechi, sticlei, plastic ului, metalelor, ori a altor
asemenea materiale are deja o lung ă istorie. Recuper area deșeurilor se face în func ție
de natura acestora și de condi țiile soc io-economice concrete din fiecare judet. Din
diverse motive, mai ales moda cerin țelor pieței, se discut ă asupra justific ărilor selective .
Sunt prezente trei mari posib ilități:
– din punctul de vedere al material ului reciclabil se realizeaz ă o economie
financiar ă (acest material uzat ar e o „valoare”), o economisire de materii
prime (pădurile pentru hârtie) ori de energie;
– din punctul de vedere al tratamentului gener al al gunoaielor se urm ărește o
ameliorare calitativ ă ori cel pu țin cantitativ ă a operației de tratare;
– în sfârșit, din punctul de vedere al protec ției mediu lui, printr-o colectare
selectivă se evită dispersia în natur ă a deșeurilor menajere care nu se
amestec ă cu alte de șeuri: deșeuri stânjentoare (aparate menajere, epave
de automobile, pneuri) ori de șeuri periculoae (uleiuri uzate, baterii c u
mercur, medicament e, deșeuri toxice pr ecum vopselurile ori solven ții
dispesați în mici cantit ăți).
Capac itățile operatorilor autorizati de colect are/valorific are sunt suficiente pentru
hârtie/carton și metale, dar nu sunt suficiente pentru mase plastice, sticl ă, cauciuc și
textile, fiind necesare eforturi organiza torice în acest sens din par tea autorit ăților public e
locale și agenților eco nomici implica ți.
In județ există comercian ți care achizitioneaz ă fier vechi, hârtie, plastic . Agenții
economici de tip REMAT realiz ează colec tarea deșeurilor în vederea recic lării și tratării
mecanice primare. Tratarea de șeurilor colectate const ă in sortare manual ă pe grupuri de
materiale, dezmembrare, sortare, m ărunțire și transport la agen ții eco nomici car e
realizeaz ă valorificarea.
Firme colectoare/ reci clatoare, echipament e și tipuri de de șeuri procesate
Tabel. 7.2.4.
Unitate de
colectare/valorifica
re -localitate Capacitate proiectata
(t/an) Tipuri de
deseuri
colectate/valoriStadiul aut orizarii
130 60 – deseuri harte/carton ;
24 – plastic ;
SCYONI COLECT colectare Autorizatie demediuficate*
SC Dan Construct
Com SRL-
Alexandria
(colectare,valorificar
e) -valorificare: 12500-
metalice feroase; 1500-
metalice neferoase;
-colectare: 250- hartie;
100- plastic; 30- sticla;
200- cauciuc; 120-
acumulatori uzati;
VSU- 600 buc/an 170407; 200140
150101; 200101
150102;
200239;
160104; 160106 autorizatia de mediu
nr.143/18.09.2006
valab ila pana la
18.09.2011 cu
obligativitat ea vizei
anuale
SC Ideal Com SRL-
Turnu Magurele
(colectare,valorificar
e) -valorificare: 4000-
metalice feroase;
-colectare: 50- hartie; 1-
textile; 200-cauciuc; 2-
plastic; 20- acumulatori
uzati;
VSU- 200 buc/an 170407; 200140
150101;
200101;
160104; 160106 autorizatia de mediu
nr.172/18.10.2006
valab ila pana la
18.10.2007 cu
posib ilitate a prelungirii
SC Simpas SA-
Alexandria
(colectare,valorificar
e) -valorificare: 10000-
metalice feroase si
neferoase;
-colectare: 32 – hartie; 170407; 200140
150101; 200101 Autorizatie de Mediu
nr. 144/21.09.2006,
revizuita in
21.02.2007, activitati
cod CAEN: 3710,
5157
SC Otostar Com
SRL-Turnu
Magurele (colectare) -colectare: 40- PET 150102; 20 0239 autorizatia de mediu
nr.499/15.11.2004
valab ila pana la
15.11.2009 cu
obligativitat ea vizei
anuale
SC Sara l SRL-
Alexandria
(colectare) – colectare :50 PET 150102; 200239 Autorizația de mediu
nr. 47/26.08.2006
valabilă pâna la 2011,
cod CAEN 5157
SC B&B Zimpet
SRL- Zimnicea
(colectare) – colectare :50 PET 150102; 200239 Autorizația de mediu
nr. 34/24,02,2006
valabilă pâna la 2011,
cod CAEN 5157
SC M&M Investment
Group SRL- Ro șiorii
de Vede (colectare) – colectare :50 PET 150102;
200239 ;
170407 Autorizația de mediu
nr. 84/22.05.2008
valabilă pâna la 2013,
cod CAEN 4677
SC
OMRECYCLING SRL
sos.Viilor, nr. 2-7,
Alexandria – colectare:
8000 – deseuri metalic e
feroase;
– 117- deseuri metalic e
neferoase ;
160117
160118
150101
150102 Autorizatie de mediu
nr. 34/24.02.2006
valab ila pana la 20 11
cod CAEN:5157
SC EMI CRIS SRL
Com. Ciolanesti, sat
Ciolanesti Deal,
judetul Teleorman
– colectare :40- metale
feroase ; 20-metale
neferoase ; 120-
acumulatori uzati ; 24-
hartie ; 18- plastic
– valorificare :40—
metale feroase ; 20-
metale neferoase ; 120
acumulatori uzati ; 24-
hartie ;
18- plastic
200140 ;1501
04 ;170405 ;1
60605 ;15010
1 ;191204 nr/data,
157/22.09.2008
valab ila:5 ani
CAEN: 3832, 4677
7.2.5. Eliminarea deșeurilor municipale
Eliminarea de șurilor menajere și asimilabile pentru jude țul Teleorman se face
numai prin depoz itare. În prezent, in jude ț depoz itele de de șeuri urbane au sist at
activitatea de depozit are inc epand cu data de 31.12.2007.
Date referitoare la depozitele de de șeuri urbane car e au sistat activitatea
Depoz ite – date generale (anul 2008)
Tabel 7.2.5. 1.
Județ Număr
depozite
urbane Număr
depozite
rurale Tip Suprafața
proiectat ă
(ha) Capac itatea
proiectat ă
(mc)* Nr. locuri de
depozitare
neamenajate în
localit. rurale
Teleorman 5 – b 15,6 6 147 500 195
În general, în fiecare l ocalitate urban ă a existat câte un depozit care era dat in
administra ția agenților de salubritate. În mediul rural mai fiin țează locuri de depozitar e
temporar ă care sunt terenuri neam enajate, dispuse prin Hota rarea Cons iliului Local,
administrate de prim ării. Până la data de 16 iulie 2009 spa țiile de depoz itare din mediul
rural vor fi închise și ecologizate.
Cantitate de de șeuri menajere colectat ă prin servicii d e salubritate
Tabel 7.2.5. 2.
Cantități de deșeuri depozitate t/an Județ
Anul 2007 Anul 2008
Teleorman 57315 75721
131
Nota: Preciz
132 Evoluția ca ntităților de de șeuri depozitate în depozitele de de șeuri urbane existente în jude țul Teleorman
Tabel 7.2.5.3.
Cantități deseuri depozitate (tone) Denumire
depozit/lo calitate 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Depoz it mixt
de deseuri
industriale si
menajere
Alexandria Urban 34000 35000 34167 45473 44377 43000 41000 50308 31109,4
Depoz it
orasenesc
Turnu
Magurele Urban 40000 41383 30198 31745 38464 10254 6512 15698 6272
Depoz it
orasenesc
Videle Urban 6000 6000 5720 5889 3042 6001 3084 2983 8517
Depoz it de
deseuri
menajere si
industriale
Rosiorii de
Vede Urban 35000 36798 31562 19773 20751 11640 11877 2665 9960,55
Depoz it
orasenesc
Zimnicea 1 Urban 5000 5000 4692 3658 3120 2940 2747 2080 1456,45
TOTAL Urban 120000 124181 106339 106538 109754 73835 65220 73734 57315.4
ăm că aceste date au fost preluate din chestionarele de anchet ă statistică
7.2.6. Gestionarea deșeurilor periculoase din de șeurile m unicipale
Opțiuni pentru colectarea separ ată
Colectarea de șeurilor periculoas e poate fi încredin țată companiilor de salubritate
private. Exist ă mai multe op țiuni pentru colectar ea deșeurilor peric uloase de la
gospodării. Aceasta poate fi organizat ă prin colectarea mobil ă, cu ajutorul unor ma șini
specia le, care vor circula conform unui program stabilit sau prin intermediul unor punc te
de colectar e sau prin sisteme de returnar e, organizate de dist ribuitori sau produc ători.
Precondi ția pentru toate sistemele o constituie exis tența instala țiilor de tratare și
elimin are.
Deșeuri municipale per iculoase, c onform Catalogului European de De șeuri
Tabel 7.2.6. 1
Referință UE Categorie
20 01 13* Solvenți
20 01 14* Acizi
20 01 15* Alcali
20 01 17* Fotochimic e
20 01 19* Pesticide
20 01 21* Tuburi fluorescente și alte deșeuri care con țin mercur
20 01 23* Echipamente scoase din func țiune, care con țin clorofluorcarburi
20 01 26* Uleiuri și grăsimi, altele decât cele men ționate în 20 01 25
20 01 27* Vopseluri, cerneluri, adezivi, și rășini care con țin substan țe periculo a
20 01 29* Detergen ți care con țin substan țe periculoase
20 01 31* Medicamente citotoxice și citostatice
20 01 33* Baterii și acumulatori inclu și la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03
20 01 35* Echipamente electrice și electronice scoas e din func țiune, altele de c
cele men ționate la 20 01 21 și 20 01 23 con ținând compone n
periculoase
20 01 37* Lemn con ținând substan țe periculoase
Estimare privind cantitatea generat ă de deșeuri periculoase in cluse în d eșeurile
menajere
Estimarea privind cantit ățile spe cifice de d eșeuri menajere periculoase se bazeaz ă
pe date din Germania (3 kg/persoan ă pe an) și Irlanda (2,5 kg / persoan ă pe an). Se
estimeaz ă că în zonele urbane rata de generare ar fi similar ă cu cea din Irlanda, de
aproximativ 2,5 kg / persoan ă pe an, iar pentru regiunile rurale ar trebui s ă fie considerabil
mai mică și anume 1,5kg / pers oană / an, prin reducerea cantit ății de produse fitosanit are
utilizate.
Cantitate de de șeuri menajere periculoas e în jude țul Teleorman – estim ări
Tabel 7.2.6. 2.
Numărul
populației Deșeuri sp ecifice
generate Cantitate total ă generat ă de deșeuri
Nr. Kg/locuitor x an t/an
Urban 141884 2,5 355
Rural 280430 1,5 421
Total jud e 422314 776
133
Eficiența de colectare a componentelor periculoase este destul de sc ăzută. Sunt
necesare campanii prelungite de con știentizare a publicului în leg ătură cu riscurile. La
început, eficien ța de c olectare separat ă a deșeurilor per iculoase es te destul de sc ăzută și va
crește doar prin educa ție continu ă.
Estimând o eficien ță de colectare de 50%, ceea ce es te foarte opti mist, vor fi
colectate 388 t/an.
Estimând c ă 50% din aceast ă cantitate s unt co mponente organice și res tul sunt
component e anorganice, este necesar ă o capacitate de incinerare de 200 t/an și 190 t/an
capacitate de tratare și elimin are.
Sisteme private de returnare
a)Baterii auto folosite
Bateriile auto uzate pot fi reciclate far ă mari complica ții. Schem ele de co lectare
validate se bazeaz ă pe „sistemul depozit’ c are a fost i ntrodus și în țara noastr ă pentru
bateriile și acumulatorii de ma șini, prin HG nr. 1057/2 001 priv ind regimul b ateriilor și
acum ulatorilor care con țin substan țe periculoase . În prețul une i baterii noi e ste inclusă și
taxa de c olectare și reciclare, din acest motiv putând fi colectate în mod gratuit la
sfârșitul timpului de func ționare. Acidul v a fi neutralizat, plumbul topit și refolosit, ia r
plasticul poate fi de asemenea reciclat. Datorita valorii de pia ță ridicate și a cantităților
mari de plumb ce se poate recicla, deja exist ă o piață bine structurat ă pentru colectarea
și valorificarea bateriilor și acumulatorilor auto, prin valorificare în instala ții adecvate din
țară sau din str ăinătate. Exportul de astfel de de șeuri se face în conf ormitate cu
prevederile Conventiei Basel.
b) Uleiurile uzate
La nivelul anului 2005, în judetul Teleorman, num ărul de vehic ule înmatriculate,
din categoria M1 era estimat la 65000. Presupunând c ă o mașină genereaz ă
aproximativ 5 l/an de uleiuri uzat e, prin schimbarea uleiului s- a evaluat o cantitate de
uleiuri uzate generate (greutate specific ă: 0,9 ) în jur de 250 t/an.
Uleiurile u zate sunt co lectate prin intermediul servic e-urilor auto și stațiilor de
benzină și pot fi valorificate integral.
c)Medicamente expirate
Medicamentele care au dep ășit termenul de gar anție nu sunt cu m ult mai
periculoase decât cele înc ă în termen. Ele nu trebuie l ăsate la îndemâna copiilor sau a
persoanelor care le-ar putea folosi în mod necorespunz ător. Din acest motiv
medicamentele expir ate ar trebui co lectat e de farmacii, ceea ce reprezint ă o practic ă
obișnuită la nivel European.
Medicamentele nu s unt reciclat e. În general, acestea sunt ad ăugate de șeurilor
care sunt incinerate sau s unt depozitate în zone se parat e, protejate ale depozitelor.
Adesea, m edicament ele sunt depozitate î mpreună cu deșeurile munic ipale, în loc uri
unde nu pot afecta pe nimeni.
7.2.7. Gestionarea de șeurilor din construc ții și desf iințări
Legis lația aplic abilă în acest moment de șeurilor din construc ții și demolări est e
cea referitoare la gestionarea de șeurilor în general incluz ând și deșeurile periculoase
atunci când este caz ul; nu exis tă până în prezent o legis lație specific ă numai pentru
această categorie de de șeuri. Legea 426/2001 de aprobare a OUG 78/2000 priv ind
regimul de șeurilor, cu modificarile și completarile ulterioare, prevede:
134
(1)deșeurile depuse în depozit e temporare sau de șeurile de la de molarea ori reabilitare a
construc țiilor sunt tratate și transportate de de ținătorii de de șeuri, de cei c are execut ă
lucrările de construc ție sau de demolare ori de o alt ă persoan ă, pe baza unui contract.
(2) primăria indică amplasamentul pentru elim inarea de șeurilor precizate la alin. ( 1),
modalitatea de eliminare și ruta de transport pân ă la acesta.
(3) produc ătorii și deținătorii d e deșeuri au o bligația să asigure valor ificarea sau
eliminarea de șeurilor prin mijloace pr oprii sau prin predarea de șeurilor proprii unor unit ăți
autorizate, în vederea valorific ării sau elimin ării acestora; livrarea și primirea de șeurilor
de produc ție, deșeurilor menaj ere, deșeurilor de construc ție și de la demolări și
deșeurilor periculoase, în vederea elimin ării lor, trebuie s ă se ef ectueze numai pe baz ă
de contract.
Situa ția actual ă. Tipurile de de șeuri din construc ții și demolări
Tipurile de de șeuri din construc ții și demolări
Tabel 7.2.7. 1
Cod
deșeu
(confor
m HG
856/2002
) Tip deșeu
17 01 01 Beton
17 01 02 Caramizi
17 01 03 Tigle si materiale ceramice
17 01 06* Amestecuri sau fractii sepa rate de beton, caramizi, tigle sau
materiale ceramice cu continut de substante periculoase
17 01 07 Amestecuri sau fractii separate de beton, caramizi, tigle sau
materiale ceramice altele decat cele specific ate la 17 01 06*
17 02 01 Lemn
17 02 02 Sticla
17 02 03 Materale plastice
17 02 04* Sticla, materiale plastice sau lemn cu continut de /sau contaminate
cu substante chimice periculoas e
17 04 01 Cupru, bronz, alama
17 04 02 Aluminiu
17 04 03 Plumb
17 04 04 Zinc
17 04 05 Fier si otel
17 04 06 Staniu
17 04 07 Amestecuri metalice
17 04 09* Deseuri metalice contami nate cu substante periculoas e
17 04 10* Cabluri cu continut de ulei, gudron sau alte substante periculoas e
17 04 11 Cabluri, altele decat cele specific ate la 17 04 10*
In general, datele referitoare la cantit ățile de de șeuri din construc ții și demolări
sunt incerte – ac easta se datoreaz ă in mare parte faptului c a au multe puncte de luc ru
răspândite peste tot în jude ț și nu au o ev idență strictă centraliz ată. Pe de alt ă parte,
deșeurile de C&D erau eliminate la depoz itele municipale v echi fără cântărire, și nu de
puține ori erau aruncate pe locuri virane.
135
In perioada 2001 – 2005, în jude țul Teleorman, au fost generate urm ătoarele
cantități de deșeuri din construc ții și demolări:
Cantități generate în jude ț
Tabel 7.2.7. 2.
Tip deșeu Cod (cf.
HG
856/2002)2001 2002 2003 2004 2005
1. Deseuri din constructii si
demolari, din care: 17 25500 26000 29500 20000 15000
1.1 Deseuri inerte
1.2 Deseuri in amestec 25500 26000 29500 20000 15000
Date raportate de agenti ec onomici de salubr itate
Surse de generare a de șeurilor C&D:
¾ Activitatea de construc ții și demolări;
¾ Construc ții și demolări neautorizat e;
¾ Activități de renovare domestic ă efectuate pe cont propriu;
¾ Alte activități (construc ții drumuri, asfaltare, scarificare stradal ă);
¾ Activități de reabilitare, consolid are;
¾ Dezastre naturale;
¾ Activități de dragare, decolmatare.
Modul de gestionare a de șeurilor C&D:
¾ Recuperar e în instala ții autorizate;
¾ Recuperar e în locurile de produc ție;
¾ Predare servicii public e;
¾ Abandon
¾ Depoz itare în depozitele de de șeuri
În acest m oment, în județul Teleorman, nu exist ă capacitate de depozitare pentru
deșeurile din construc ții și demolări.
7.3. De șeuri de produc ție
Deseuri rez ultate din productie la nivelul anului 2008.
Tabel 7.3.
Deșeuri produc ție (to ne)
Judetul Total Valorificat Stoc la
sfârșitul
anului 2008 Eliminat
sticla 187,29 91 96,29 0
lemn 4783,86 4651 132,86 0
rumegus 3273,19 2956,19 317 0
cenusa
de pirita 921646,22 86660,5 834985,72 0
fosfogips 526216,56 0 526216,56 0
carbonat
de calciu 695654,98 8291,14 687363,84 0 Teleorman
namol 26,765 0 26,765 0
136
7.3.1. De șeuri periculoase
Deșeuri de pesticide la ni velul anu lui 200 8 :
• Număr depozite = 23
• Cantitate totală = 25,58 tone (din care1,1429 tone ambalaje)
• Cantitate necuprins ă în programe de eliminare 21,449 tone
Deșeurile de pesticide sunt depozitate în condi ții de siguran ță pentru mediu și
sănătatea popula ției.
Deșeuri periculoase
Tabel 7.3.1.
Colectat T/an Valorificat t/an Eliminat t/an Denumire
deșeu 200
6 2007 2006 2007 200
6 2007
Acumulatori
uzati 170
,64 77,99 177,
51 84,59 0 0
PCB/PCT 72,
15 64,38
2 0 0 7,7
68 6,58
5
Uleiuri uzate 240
,04 256,6
61 234,
54 248,6
81 0 0
Deseuri
medicale 70,
836 59,22
4 0 0 70,
836 59,2
24
7.3.2. Gestionarea de șeurilor de produc ție
În județul Teleorman, la nivelul anului 2008 cantitatea de de șeuri industriale s-a
diminuat c omparativ cu anul pr ecedent . Din cele apr oximativ 100.000 tone/an de șeuri
industriale rezultate de la agen ții economici cca 30% reprezint ă deșeuri industrial e
valorificabile. De șeurile care s unt valorifica te în totalitate sunt de șeurile metalice
(feroase și neferoase), acestea fiind singura categorie colectat ă selectiv și comercializat ă
cu prioritate, atât de unit ățile specializate de stat cât și de cele priv ate.
Printre principal ii generatori de de șeuri indus triale din jude ț, se numar ă SC Donau Chem
SRL Turnu Măgurele, SC Koyo România SA Alexan dria, SC Petrom SA – Grup de
Zacaminte Videle Vadu Lat, SC Pe trom SA – Grup de Zacaminte Preajba.
Numărul total de depozite pentru de șeuri industriale care figureaz ă pe raza
județului Teleorman, conform prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitar ea
deșeurilor, este 6, din care :
● 4 depozite apar țin SC Donau Chem SRL Turnu Magurele:
– 1 depozit cenus ă de pirită (deșeuri periculoase) cu S =52,9 ha ; în cursul anului 2008
s-au valorificat 86660,5 tone, iar c antitatea de 834985, 27 tone se afl ă în stoc
– 1 depozit fosfogips (de șeuri nepericuloas e) cu S=62 ha ; în cursul anului 2008 nu s-
a valorificat acest de șeu; cantitate de 526216,56 tone se afl ă în stoc
– 1 depozit c arbonat de calciu (de șeuri nepericuloase) c u S=1,2 ha; în curs ul anului
2008 s-au valorificat 8291,14 tone, iar cantitatea de 687363,84 tone se afl ă în stoc
– 1 depoz it nămol tratare (de șeuri neperic uloase) S= 4 ha, valorificat=0 tone, stoc
26,765 tone la sfâr șitul anului 2008.
137
138 Din cele 4 depozite, 3 de țin avize de mediu la sistarea activit ății de depozitare, iar
măsurile din programele de conformare, anexe la avizele de mediu, sunt in curs de
derulare:
– depozitul de cenu șă de pirită – Avizul de mediu nr. 39/11.09.2007
– depozitul de n ămol tratare – Avizul de mediu nr. 40/11.09.2007
– depozitul de fosfogips – Avizul de mediu 38/11.09.2007.
Depozitul de carbonat de calciu urmeaz ă să își sisteze activitatea la 16 iulie 2009.
● 2 depozite de slam petrolier (de șeuri periculoase) care apar țin SC Petrom SA
Grup de Zacaminte Preajba Nord și Sud:
– 1 depozit Batal slam petrolier (de șeuri periculoase) Poeni S =0,125 ha, care a sistat
activitatea de depozitare și deține Avizul de mediu nr. 24/25.07.2007
– 1 depozit slam petrolier (de șeuri periculoase) Poeni S =1,2 ha, (depozit ecologic
de slam Poeni), care de ține Avizul de mediu pentru în chidere nr. 30/07.11.2008.
Măsurile din programele de conf ormare, anexe la avizele de mediu sunt in curs de
derulare.
Deșeurile industriale ocup ă peste 150 ha , din suprafa ța de teren a jude țului, din
care 120,1 ha sunt ocupate cu de șeuri de natur ă chimică de la combinatul SC Donau
Chem SRL Turnu Măgurele.
Deșeurile agricole provenite din unit ățile zootehnice sunt de peste 50.000 t/an,
depozitele și instala țiile de epurare aferente acestora ocupând cca 70 ha din suprafa ța
de teren a jude țului.
Principalii generatori sunt: SC SUINPROD SA – complex Zimnicea si Dracea cu
cca 2 ha , SC ROMCIP SA Sa lcia cu cca 1,5 ha, SC E UROCASA PROD SRL (fosta SC
AVICOLA BUFTEA SA) – Ferma Turnu M ăgurele, SC PIGALEX SA Alexandria, etc.
Deșeurile de construc ție și demolă ri sunt depozitate la platformele de gunoi ale
localităților rurale sau urbane, dar și în locuri nepermise – drumuri, depresiuni, zone
limitrofe localit ăților, etc.
7.3.3. Gestionarea și controlul bifenililor policlorura ți și ale altor compuș i similari
În anul 2008 a fost reactua lizat inventarul pentru:
– 27 operatorii economici de ținători de condensatori în functiune;
– 18 operatori economici de ținători de de șeuri cu con ținut de PCB .
Au fost eliminate, atât în avans, cât și conform program ării din Planurile de
Eliminare, un numar de 1184 buc. condensatori cu continut de PCB / PCT dup ă cum
urmează : 723 buc. SC KOYO SA , 175 buc. SC A.N.I.F. SA , 139 buc. SC Cerealcom
SA , 27 buc. SC Donau Chem SA , 27 buc. SC Agrotel 001 Cernetu , 33 buc. SC M UNU
G SA , 19 buc. SC Apa Canal SA – Sucursal a Alexandria, 41 buc. SC Cicalex SA .
De men ționat că în cursul anului 20 08 au fost inventaria ți noi de ținatori de
condensatori cu PCB/PCT si anume : SC Apa Serv SA – Sucursala Turnu Magurele ( 10
buc. ) și SC Sophore SA ( 152 buc.), CEZ Distribu ție – Sucursala Turnu M ăgurele (1
buc.)
A fost transmis inventarul catre ARPM Pite ști cu adresa nr. 372/13.01.2009.
7.4. Gestionarea de șeurilor de baterii și acumulatori
7.4.1. Gestionarea de șeurilor de baterii și acumulatori portabili
Conform prevederilor HG nr. 1132/2008, produc ătorii de baterii și acumulatori sunt
obligați să organizeze colectarea de de șeuri de baterii și acumulatori în una dintre
139 următoarele modalit ăți: individual sau prin transferarea responsabilit ăților, pe baz ă de
contract, c ătre un operator economic legal constituit, denumit organiza ție colectiv ă.
Produc ătorii de baterii și acumulatori port abili sau organiza țiile colective care
acționează în numele lor sunt obliga ți:
a) să realizeze o eviden ță care să cuprindă informa ții privind tipul, num ărul și
greutatea bateriilor și acumulatorilor portabili introduși pe pia ță, ale deșeurilor de baterii
și acumulatori portabili colectate, precum și a punctelor de colectare organizate;
b) să stabileasc ă sisteme de colectare adecvate pentru de șeurile de baterii și
acumulatori portabili, în vederea îndeplinirii ratelor de co lectare prevazute de lege.
Sistemele de colectare trebuie:
a) să permită utilizatorilor finali s ă se debaraseze de de șeurile de baterii sau
acumulatori portabili la un punct de colectare accesibil în vecin ătatea acestora, ț inând
seama de densitatea popula ției;
b) să impună distribuitorilor s ă primeasc ă gratuit înapoi de șeurile de baterii sau
acumulatori portabili, atunci când ace știa furnizeaz ă baterii sau acumulatori portabili noi;
c) să nu implice niciun cost pentru utilizatorii finali care se debaraseaz ă de deșeurile
de baterii sau acumulatori portabili și nicio obliga ție de a cump ăra o baterie nou ă sau un
acumulator nou; d) să poată fi utilizate prin corelare cu sistemele de colectare prev ăzute de Hot ărârea
Guvernului nr. 448/2005.
Punctele de colectare nu se supun cerin țelor de înregistrare sau de autorizare
prevăzute în legisla ția națională armonizat ă care transpune Directiva 2006/12/CE a
Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind de șeurile sau Directiva
91/689/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind de șeurile periculoase.
Pana in prezent nu se detin date pr ivind cantitatile colectate de de șeuri de baterii
și acumulatori portabili.
7.4.2. Gestionarea de șeurilor de baterii și acumulatori auto și industriali
În România a fost implementat sist emul european de avantajare a cump ărătorului
de baterii și acumulatori auto noi, cu 10% dac ă se predă produsul uzat comerciantului.
Persoanele juridice care desf ășoara activit ăți de colectare, transport, valorificare
și/sau eliminare a bateriilor si/sau acumulatorilor uza ți se autorizeaza din punct de
vedere al protec ției mediului.
Având în vedere poten țialul efect al transportului bateriilor și acumulatorilor
nesortați asupra mediului, produc ătorii împreun ă cu autorit ățile administra ției publice
locale iau m ăsurile necesare pentru a optimiza colectarea separat ă a deșeurilor de
baterii și acumulatori în vederea minimiz ării elimin ării bateriilor și acumulatorilor ca
deșeuri municipale nesortate, pentru a atinge un înalt nivel de reciclare.
La nivelul judetului Teleorman exist ă 4 operatori economici autoriza ți pentru
colectare de șeuri de baterii / acumulatori auto uza ți.
In cursul anului 2008 au fost cole ctate / valorificate urmatoarele cantit ăți de
deșeuri de baterii / acumulatori :
– colectate 52,50 tone ;
– valorificate 54,60 tone;
– ră mase in stoc 8,22 tone.
7.5. Deșeuri generate de activit ăți medicale
În cursul anului 2008 a fost monitori zat modul de implement are a prevederilor HG
128/2002, modificat ă și completat ă cu HG 268/2005 , în scopul respect ării cu stricte țe de
către instala țiile neconforme de tratare termic ă a deșeurilor medicale, a termenului limit ă
de încetare a activit ății.
În conformi tate cu prevederile calendarului de închider e prezentat în anexa nr. 9
din H.G. nr. 128/2002, modificat ă și completat ă prin H.G. nr. 268/2005, crematoriul
aferent Spitalului Ora șenesc Zimnicea și-a încetat activitatea începând cu luna
decembrie a anului 2008; în prezent, de șeurile medicale de la aceasta unitate sanitar ă
sunt eliminate prin op erator autorizat, pe baza de contra ct încheiat cu SC Transeco
PMB SRL (autorizat pentru transport de șeuri medicale). Închiderea crematori ului se va
face în conformitate c u prev ederile H.G. nr. 128/2002, modificat ă și completat ă cu H.G.
nr. 268/2005, în baza av izului de mediu c are urmeaz ă sa fie emis de APM
Teleorman; procedura de obtinere a avizul ui de mediu este în derulare.
Cantitatea de deseur i spitalic ești colectat ă în jude ț și eliminat ă, în perioada
ianuarie – decembrie 2008, prin firme autorizate a fost de 109,62 tone.
La niv elul județului există un oper ator economic autoriz at pentru transport de șeuri
medicale, respectiv SC TRANSECO PMB SRL – Autoriza ție de Mediu nr. 41/28.02.2007,
revizuită.
7.6. Nămoluri
Nămolurile biologic e rezu ltate de la cele 6 sta ții de epurare municipal ă sunt
depozitate pe platforme de fermentare anaerob ă și deshidratare , apoi când umiditatea
scade sub 60% sunt transporta te la depoz itele urbane. Nămolul r ezultat din fose septice
este transportat la proxima sta ție de epurare or ășenescă.
La statiile de epurare orășenești nu ajunge numai apa uzat ă de la popula ție ci au
fost conecta ți în trecut și agenți economici; unii dintre ei aveau sta ții de pre-epurare care
în prezent nu mai func ționează. Așadar, num ărul de echivalen ți locuitori est e mai mare
decât num ărul popula ției conec tate, acolo unde agen ții eco nomici trimit ape uzat e
neepurate.
7.6.1 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate or ășenești
Cantitatea de nămoluri rezultat ă de la sta țiile de epurare municipal ă a fost de cca
4376 tone / an n ămol umed și 290,9 tone substan ță uscată pentru anul 2008.
140
Nr.
crt Denumire s
1 SC Ap
Vedea , nr.31
2 SC Apa Serv SA -Rosiorii de
str.Oltului, nr.401
3 SC Apa
Magurele,str.Stadionului,nr.12
4 SC Apa Serv SA -Vid
nr. 13
141 Nămoluri rezultate din sta țiile de epurare municip ală – anul 2008, în jude țul Teleorman
Tabel 7.6.1.
tatie Tipul statiei Capac itate
proiectata/
capacitate
realizata
mc/ora Domeniul
de
activitate-
numar
locuitori
deserviti Caracteristici
statie
( obiec te
epurare) Cantitate namol
tone/an Mod de
utilizare
Namol
umed Namo
l
uscat
a Serv SA -Alexandria, str. Mecano
biologica 1134/383 Gospodari
e
comunala-
44572
locuitori 2DP,1SS,1S
G,
2BA,3DS,PU3240 210 Stoare
temporara
pe platfora
de usare
Vede, Mecano
biologica
900/160 Gospodari
e
comunala-
16379
locuitori DP,BA,BF, P
U 720 47 Depoitat in
paturi de
deshidratar
e
Serv SA – Turnu Mecanica 1330/300 Gospodari
e
comunala-
16763
locuitori 5DP,1SS,sta
tie
clorinare,PU 170 17 Depoitare
teporara pe
o platfora
aenajata in
vederea
valorifiarii in
agriultura
ele, str. Florilor, Mecano
biologica
252/57,5 Gospodari
e
comunala-
5020 3DP,1SG,2B
A, DS,PU 222 13 Stocat
5 SC Apa Serv SA -Zimnicea, str.Vlad
Tepes, nr .58
6 Poeni- comuna Poeni
TOTAL
142 locuitori
Mecano
biologica 2720/45 Gospodari
e
comunala-
4764
locuitori BA,DS,PU 14 1,4 Depoz it are
teporara
Mecano
biologica 182,4/82,6 Grup
social- 500
locuitori DP,SS,2DS,
statie
clorinare,2P
U 10 2,5 Depoz it
deseuri,
stocat
4376 290,9
7.6.2. Nămoluri prov enite de la epurarea apelor uzate industriale
Pe lângă aceste sta ții de epurare municipale, la nivelul jude țului func ționează 12
stații de epurare indus trială și 18 stații de preepurare industrial ă.
Cantitatea de n ămoluri rezultat ă de la sta țiile de epurare industrial ă a fost de cca 13964
tone / an n ămol umed și 299,369 tone substan ță uscată.
Nămoluri rezultate de la sta țiile de epurare industrial ă
Tabel 7.6.2.
Cantitate tone/an Nr.
crt. Denumire
stație Tipul
stației
Nãmol
umed Nãmol
uscat Utilizare
1 SC Suinprod
SA Comple x
Zimnicea mecanica 525 70 stocat
2 SC Suinprod
SA Ferma
Dracea mecanica 225 30 stocat
3 SC Romci p SA
Salcia Mecano-
biolocica 3650 190 Agriculturã,
stocat
4 SC Pi galex SA
Alexandria Mecano-
biolocica 9450 0 Agriculturã,
5 SC Petro m SA –
Field Clust er Poeni-
Departament
Mentenanta Mecanica 0,800 0,320 Depoz it
deseuri
6 SC At Grup SRL
Draganest Vlasca Mecano-
biolocica 0 0 –
7 Depoul de
Exploatare Marfa
CFR Ros iori Mecanica 3,5 0,053 Stocat
8 SC UVC P SA
Turnu Magurele Mecanica
chimica 0 0 Depoz it
deseuri
9 Spitalul de
pneumoftiziologie
Rosiori Mecanica 98 0 Ontrat u S
atalin Prest
Ser v ptr
vidanjare
10 SC Koyo Romania
SA Ale xandria Mecanica ,
combinata 0 0 –
11 CTF CCF Bucuresti
Punct lucru Rosiori Mecanic 0,12 0,01 Ingrasamant
natural la
sera de
legume
propriei
12 Statiunea de
Cercetare Dezv
Agricola Teleorman
Draganesti Vlasca Mecanic 12,312 8,986 Stoare
temporara
TOTAL 13964 299,369
144
7.7. Deșeuri din echipamente electrice și electronice
În judetul Teleorman au fost stabilite prin HCL un nr. de 7 amplasamente de
colectare de șeuri de echipament e electrice și electronice:
– 1 amplasament de colectare în Turnu Magurele – Autoriz ația de Mediu nr .
173/11.09.2007;
– 2 amplasamente de colectare în Ro șiorii de Vede;
– 2 amplasamente de colectare în Alexandria , din care unul este autorizat – Autoriza ția
de Mediu nr. 139/24.07.2007, revizuit ă;
– 2 amplasamente de colectare jude țene în Alexandria.
Colectarea DEEE-urilor în ora șele care au popula ție mai mare de 20000 locuitor i
se face pr in intermediul serv iciilor d e salubritate ca re dețin autorizație din punct de
vedere al protec ției mediului.
Pentru tratare / valorif icare DEEE, în jude ț este autorizat operatorul economic SC
GREENTRONICS SRL – Autoriza ția de Mediu nr. 30/11.03.2008, revizuit ă.
In cursul anului 2008 s-au derulat 4 campanii na ționale de colectare a DEEE-
urilor, des fășurate în lunile : aprilie, octomb rie, noiembrie, decembrie. La toate
campaniile au participat cele 3 m unicipii din judet : Alexandria, Ro șiorii de Ve de și Turnu
Măgurele. În campania de colectare DEEE din 6 decembrie 2008, asocia ția ECOTIC a
desfăsurat acțiuni de c olectare și în mediul rural din judetul Teleorman, pe traseele :
– Pietro șani – Bujoru – Bragadir u – Conte ști – Cervenia – Smirdioasa –
Brânceni – Țigănești – Poroschia – Nanov –Buzescu
– Furcule ști – Crângu – B ăduleas a – Putineiu – Li ța – Lunca – Slobozia Mândra
– Plopii Slavite ști – Beciu
Din datele raportate de oper atorii economici autoriza ți, rezultă că în jude țul
Teleorman s-au colectat :
– 32,652 tone DEEE de la popula ție
– 60,69 tone DEEE de la persoane juridice
– 197,316 tone DEEE de la produc ători.
Operatorul economic SC GREE NTRONICS SRL a tratat pân ă în prezent 243
tone DEEE, din care a valorificat 41,99 tone.
7.8. Vehicule scoase din uz – agen ți economici autoriza ți pentru colectarea și
tratarea VSU, num ăr de vehicule colectate și dezmembrate
La niv elul judetului Teleorman func ționează 2 agenți economici autoriza ți pentru
colectare / tratarea VSU și un agent economic autorizat pentru colectarea VSU, cu
două punct e de lucru:
a. SC Dan Construct Com SRL Alexandria – Autoriza ția de mediu nr.
143/18.09.2006, revizuit ă, pentru colectare și tratare VS U
b. SC Ideal Com SRL Turnu M ăgurele – Autoriza ția de mediu
nr.172/18.10.2006, revizuit ă, pentru colectare și tratare VSU.
c. SC Simpas SA Ale xandria – punct de lucru Alexandria- Autorizatia de
mediu nr.104/23.06.2008, pent ru colectare VSU.
d. SC Simpas SA Alexandria – punct de lucru Turnu M ăgurele – Autoriza ția de
mediu nr.192/26.04.2004, revizuit ă în 12.03.2007, pentru colectare VSU .
In cursul anului 2008 (i anuarie – decembrie) au fost co lectate 608 bucati VSU,
din care tratate 366 buc ăți.
145
7.9. Uleiuri uzate
S-a realiz at inventarul privind gestionarea uleiuril or uzate la nivelul jude țului
Teleorman în perioada 01.01. 2008 – 31.12.2008, pentru :
– 18 service-uri auto;
– 132 agenți economici generatori;
– 39 stații PECO ;
– 33 operat ori econom ici care comercializeaz ă ulei de motor și de transmisie și care
au colectat și uleiuri uzate.
Inventarul a fost transmis la ARPM Pitesti cu adresa nr. 1589/16.02.2009
Situatia gestionarii uleiului uz at si proaspat consumat – anul 2008
Tabel 7.9.
TIP DE
COLECTO RI ULEI
UZAT
STOC LA
01.01.2008
( t) ULEI
UZAT
COLECT AT
anul 2008
( t) ULEI
UZAT
PREDAT
anul
2008
( t) ULEI
UZAT
STOC LA
31.12.2008
( t ) ULEI
PROASPAT
CONSUM AT
(t)
GENERAT ORI 35, 174 188 , 301 169 , 136 54, 339 809,914
ALTI
COMERCIANTI 4,315 6,505 8 2,82 –
STATII PECO 0 0 0 0 –
9,91 21,184 18,2 12,894 100,320 SERVICE
AUTO
Filtre
1,609 0,686 0,47 1,825 –
TOTAL 49,40 216,676 195,336 70,053 910,234
7.10. Impactul activit ăților de gestionare a de șeurilor asupra mediului
In general, ca urmare a lipsei de amenaj ări și a exploat ării deficitare, depozitele
de deșeuri se num ără printre obiectivele recuno scute ca generatoare de impact și risc
pentru mediu și sănătatea public ă.
Princip alele forme de impact și risc det erminate de depoz itele de de șeuri
orășenești și industriale, în ordinea în care sunt percepute de popula ție, sunt:
modificări de peisaj și disconfort vizual;
poluarea aerului;
poluarea apelor de suprafa ță;
modificări ale fertili ățtii solurilor și ale compozi ției biocenozelor pe terenurile
învecinate.
146
Poluarea aerului cu mirosuri nepl ăcute și cu suspensii antrenate de vân t este
deosebit de evident ă în zona depozitelor or ășenești actuale, în care nu se practic ă
exploatarea pe celule și acoperir ea cu materiale inerte.
Scurgerile depozitelor aflate în apropierea apelor de suprafa ță contribuie la poluarea
acestora cu substan țe organice și suspensii.
Depoz itele neimpermeabilizate de de șeuri urbane s unt deseor i sursa inf estării
apelor subt erane cu nitra ți și nitriți, dar și cu alte eleme nte poluant e. Atât exfiltra țile din
depozite, c ât și apele scurse pe versan ți influenteaz ă calitatea s olurilor înconjuratoare,
fapt ce se repercuteaz ă asupra folosin ței acestora.
Scoaterea din c ircuitul natur al sau economic a terenurilor pentru depozitele de
deșeuri este un proces ce poate fi consider at temporar, dar care în termenii conceptului
de “dezvoltare durabil ă”, se întinde pe durata a cel putin dou ă generații, dacă se
însumeaz ă perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologic ă
și postmonitorizare (15-20 ani).
Actualele practici de cole ctare transport / depozitare a de șeurilor urbane
faciliteaz ă înmulțirea și diseminar ea agenților patogeni și a vectorilor acestora: insecte,
șobolani, ciori, câini vagabonz i.
Deșeurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru s ănatate
datorită conținutului lor în subs tanțe toxic e, precum metale gr ele (plumb, cadmiu),
pesticide, solven ți, uleiuri uzate.
Problema cea mai dificil ă o constituie materialel e peric uloase (inc lusiv nămolurile
toxice, produse petroliere, rezi duuri de la v opsitorii) c are sunt depozitate în comun c u
deșeuri solide orasene ști. Aceasta situa ție poate genera apari ția unor amestecuri și
combina ții inflamabile, explozive sau corozive; pe de alt ă parte, prezen ța reziduurilor
menajere u șor degra dabile p oate facilita desco mpunerea com ponentelor pericu loase
complexe și reduce poluarea mediului.
Un aspect negativ est e acela că multe materiale reciclabile și utile sunt depoz itate
împreună cu cele nereciclabile; fiind amestecate și contaminate din punc t de vedere
chimic și biologic, recuperarea lor este dificil ă.
Problemele cu care se confrunt ă gestion area deșeurilor în T eleorman pot fi
sintetizate astfel:
depozitarea pe teren descoperit este cea mai important ă cale pentru elim inarea
finală a acestora;
depozitele existente sunt uneori amplas ate în loc uri sens ibile (in apropierea
locuințelor, a apelor de suprafa ță sau subterane, a z onelor de agrement);
depozitele de de șeuri nu sunt amenajate core spunzator pentru protec ția mediului,
conducând la poluarea apelor și solului din zonele res pective;
depozitele actuale de de șeuri, în special cele or ășenești, nu sunt operate
corespunz ator: nu se compacteaz ă și nu s e acoperă periodic cu materiale inerte
în vederea prevenirii incendiilor, a raspândir ii mirosurilor nepl ăcute; nu exist ă un
control strict al calit ății și cantității de deșeuri care intr ă pe depozit; nu exis tă
facilități pentru controlul biogazului produs; drumurile principale și secundare pe
care circul ă utilajele de transport de șeuri nu sunt întreținute, mijloacele de
transport nu sunt sp ălate la ieșirea din depozite; multe depoz ite nu sunt prev ăzute
cu împrejmuire, cu intrare corespunz ătoare și panouri de avertizare.
colectarea de șeurilor menajere de la popula ție se efectueaz ă neselectiv; ele ajung
pe depozit e ca atare, amestecate, astfe l pierzându-se o mare parte a poten țialului
lor util (hârtie, sticl ă, metale, mate riale plastice).
7.11. Inițiative adoptate pentru reducerea impactului de șeurilor asupra mediului
147
148 Creșterea gradului de valorificare și reciclare a de șeurilor generate, având ca
efect reducerea cantit ăților eliminate prin depozitar e. Valorificarea energetic ă a
deșeurilor generate prin c ontracte de preluare a de șeurilor cu firme specializate și
autorizate.
Inițiative adoptate de APM
– Acordarea de asisten ță tehnică agenților economici implica ți în gestionarea de șeurilor.
– Promovarea de planuri și programe integrate de gestionare a de șeurilor, fie finan țate
din surse financiare comunitare, fie finan țate din surse na ționale, locale sau proprii.
– Organizarea de ac țiuni mediatice menite s ă promoveze sisteme ef iciente de colectare
selectivă a deșeurilor de la popula ție.
– Implementarea sistemelor de av antajare a consumatorilor de produse dac ă se predau
la schimb produsele uzate rezultat e (sistemul depozit la bateriile și acumulatorii uza ți,
DEEE-uri, ambalaje reutilizabile , vehicule uzate, etc).
– Monitorizarea permanent ă a agen ților economici generatori de de șeuri în scopul
realizării obiectivelor na ționale și locale, potrivit legisla ției specifice privind de șeurile.
7.12. Tendin țe privind generarea deș eurilor
Tendința cantitativ ă privind generarea de șeurilor cunoa ște o dinamic ă pozitivă,
datorită relansării economice și creșterii nivelului de trai al cet ățenilor Promovarea unor
acțiuni de colectare selectiv ă a deșeurilor reciclabile conț inute în de șeurile menajere, va
conduce la sc ăderea cantit ăților de de șeuri depozitate și creșterea considerabil ă a
deșeurilor valorificate și reciclate.
7.12.1. Prognoza privind generarea de șeurilor municipale
Factorii relevan ți care stau la baza calcul ului prognozei de generare a de șeurilor
municipale sunt:
• evoluția popula ției
• evoluția gradului de acoperire cu servicii de salubritate
• evoluția indicatorului de generare a de șeurilor municipale
a) Evolu ția popula ției
Unul din factorii relevan ți care înfluen țează cantitatea totală generat ă de deșeuri
municipale este evolu ția demografic ă.
Studiul „Proiectarea popula ției pe medii în perioada 2004-2005”, elaborat de că tre
Institutul Na țional de Statistic ă în anul 2006, eviden țiază evoluții ale mărimii și structurii
populaț iei pe medii reziden țiale și pe regiuni, utilizând patru sce narii: varianta constant ă,
medie, optimistă și pesimist ă.
La calculul prognoz ei de generare a de șeurilor municipale s-a luat în considerare
varianta medie rezultat ă din Studiul „Proiectarea popula ției pe medii în perioada 2004-
2005”, elaborat de c ătre Înstitutul Na țional de Statistic ă , ca și scenariu de prognoz ă a
populaț iei.
Prognoza popula ției – jude țul Teleorman – varianta medie
Tabel 7.12.1.
An 2005 2006 2007 2008
2009 2010 2011
149 Populatie,
din care: 422314 417183 417561 414221 41097 407620 404359
Mediu
urban 141884 140755 139420 138304 137198 136100 135011
Mediu rural 280430 276428
278141 275916 273709 271519 269347
Sursa: „Prognoza popul atiei pe medii in per ioada 2004-2005”, INS 2006
Valorile aferente anilor 2005-2006 reprezint ă date reale furnizate de Direc ția
Județeană de Statistic ă.
b) Evolu ția gradului de acoperire cu servicii de salubritate
Estimarea evolu ției gradului de acoperire cu servicii de salubritate s-a realizat pe
baza datelor din anul 2006 și țînând seama de obiectivele care trebuie atinse în anul
2009, conform prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea de șeurilor. art. 3 alin.
(7) care prevede „ spațiile de depozitare a de șeurilor din zona rural ă trebuie să fie
reabilitate pân ă la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei și reintroducerea
acesteia în circuitul natural sau prin închidere” . Acest fapt înseamn ă implicit ca în
zona rurală la acea dat ă trebuie s ă existe un sistem de colectare a de șeurilor, prin care
să se asigure transportul c ătre staț iile de transfer sau depozitele autorizate cele mai
apropiate.
Țînând seama de aceasta, MMGA și ANPM a propus ca țintele referitoare la
gradul de acoperire cu servicii de salubritate în anul 2009 s ă fie: 100 % în mediul urban
și minim 90 % în mediul rural.
Avand in vedere conditiile existente la nivelul judetului în anul 2006 (gradul de
acoperire cu servicii de sal ubrizare in mediu ur ban – 75.9%, respectiv 0% in mediu
rural), se propune:
o în mediul urban – o cre ștere anuală a gradului de acoperire cu servicii de
salubrizare de 8% pentru perioada 2007-2009;
o în mediul rural – o creștere anual ă a gradului de acoperire cu servicii de
salubrizare de 30% p entru perioada 2007-2009 și de cca 10% pentru perioada
2010-2013.
Creșterea semnificativ ă a gradului de acoperire cu serv icii de salubritate în mediul
rural pentru orizontul de timp 2013 se datoreaz ă implement ării Măsuri ISPA
2002/RO/15/P/PE/ 024 „Sistem de management integrat al de șeurilor în jude țul
Teleorman”, m ăsură care va conduce la conectarea în procent aproximativ de 100% a
populaț iei la servicii de salubrizare precum și a extinderii preconizate de c ătre operatori
privaț i în județ.
Estimarea evolutiei gradului de ac operire cu servicii de salubrizare
Tabel 7.12.2.
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
urban 73.7 75.9 83.9 91.9 99.9 100 100 100 100
rural 0 0 30 30 90 92.5 95 97.5 100
Total 24.7 25.6 28.0 60.6 93.3 95.0 96.6 98.3 100
c) Evolu ția anuală a indicelui de generare a de șeurilor municipale
Evoluția anuală a indicatorului de generare a de șeurilor municipale este
determinat ă în principal de schimb ările economice (evolu ția PIB), schimb ări în
tehnologiile de produc ție, schimb ări privind consumul de bunuri de larg consum, etc.
Creșterea economic ă de 0,8 % pe an – reprezint ă o creștere a cantit ății de deșeuri
asimilabile provenind din com erț, datorită creșterii economice (p.c.e. – procentul de
creștere economic ă)
Creșterea venitului popula ției de 0,8 % pe an – i mplică o creștere a cantit ății de
deșeuri menajere gen erate datorit ă creșterii venitulu i (pV, venit – procentul de cre ștere a
venitului popula ției).
Cantitatea de de șeuri menajere și asimilabile d in comert, industrie, etc. este
influențată nu numai de evolu ția popula ției, dar și de d ezvoltarea economic ă și veniturile
populației. Cantitatea de de șeuri menajere și asimilabile din com ert, industri e, etc. este
determinat ă de aria de acoperire cu servicii de salubriz are.
Pornind de la num ărul de loc uitori din j udeț și de la cantitatea de de șeuri
menajere generate, se determin ă indic ele de generare al de șeurilor menajare.
150
152 Prognoza de șeurilor municipale generate t/an
Tabel 7.12. 2
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
1. Deșeuri m unicipale
(deșeuri menajere
și asimilabile din
activități
comerciale,
industriale ,
instituții, din care: 120650 121039 117886 117748 118168 118222 118278 118329 118380 118428 118475
1.1 Deșeuri menajere
colectate în amestec 41770 42469 43187 44336 58374 72458 86582 87206 87830 88450 89069
Urban 41770 42469 43187 44336 48778 53255 57760 57570 57380 57188 56997
Rural 0 0 0 0 9596 19203 28822 29636 30450 31262 32072
1.2
+
1.3 Deșeuri asimila bile
celor municipale
(colectate separat și
în amestec ) 14818 16470 17090 17227 17365 17504 17644 17785 17927 18070 18215
1.5 Deșeuri din gr ădini
și parcuri 6556 1078 850 857 864 871 878 885 892 899 906
1.6 Deșeuri din pie țe 2623 1584 1270 1280 1290 1300 1310 1320 1330 1340 1350
1.7 Deșeuri stradale 5245 11010 8390 8457 8525 8593 8662 8731 8799 8867 8935
1.8 Deșeuri generate și
necolectate 49638 48428 47099 45591 31750 17496 3202 2402 1602 802 0
Urban 17901 16516 15411 14078 9360 4694 0 0 0 0 0
Rural 31737 31912 31688 31513 22390 12802 3202 2402 1602 802 0
Sursa- Planul Jude țean de Gestionare a De șeurilor Municipale – J udețul Teleorman
7.12.2. Prognoza gener ării deșeurilor de produc ție
Având în v edere cercetarea statistic ă anuală privind gestionarea de șeurilor, se constat ă
o scădere a cantit ății de deșeuri de produc ție gener ată în anul 2007, fa ță de 2006.
Această scădere se datoreaz ă reducerii activit ăților de produc ție (SC Donau Chem SA,
SC Koyo Romania SA, OMV Petrom) și închiderii anumitor se ctoare de activitate (SC
UVCP SA).
7.12.3. Îmbunata țirea calit ății managmentului de șeurilor
,,Sistem integrat de ma nagem ent al deseurilor in judetul Teleorman ”
Pentru implementarea Directiv ei 1999/ 31/CE privind depoz itarea dese urilor
transpus ă prin HG 349/2005 și Ordinul ministrului mediului si gospod ăririi apelor nr.
757/2004 , în județul Teleorman sunt prev ăzute închideri ale depozitelor menajer e
urbane în anul 2007 și închider i ale depozitelor de de șeuri menajere rurale pân ă la
data de 16.07.2009 , concomitent cu realizarea pr oiectului ” Sistem integrat de
managem ent al deșeurilor în jude țul Teleorman ”, care va deveni operabil începand
din anul 2009, ca alternativ ă finanțată prin programul ISPA al UE , la aceste î nchideri de
depozite.
În prezent de șeurile menajere și asimilabil menajere, re zultate de la popula ție și
agenții ec onomici din jude țul Teleorman sunt colectate în m ajoritate n eselectiv și
transportate la depoz ite nec onforme stabilite de autorit ățile loca le, fie în mod centralizat
prin unitățile de salubrizare urbane, fie in mod indiv idual în loc alitățile rurale, unde nu
funcționează încă aceste servicii.
Starea optim ă de salubritate a localit ăților se va realiza prin pr omovarea unui
sistem adecvat și integrat de gestionare a de șeurilor la niv elul întregului jud eț, care va
corespunde reglement ărilor naționale și europene.
Potrivit Strategiei na ționale, regionale și județene de gestionare a de șeurilor ,
Consiliu l Județean Teleorman, a ini țiat proiectul ,, Sistem integrat de management al
deșeurilor în jude țul Teleorman ”, având urm ătoarele obiective pr incipale:
¾ menținerea și îmbunatatirea s ănătății populației și a calității vieții;
¾ dezvoltarea durabilă prin men ținerea și îmbunătățirea capacit ății productive și
de suport a sistemelor ecologice naturale;
¾ evitarea polării prin m ăsuri preventive;
¾ conservarea diversității biologic e și reconstruc ția ecologic ă a sistemelor
deteriorate;
¾ principiul ,, poluatorul plătește “;
¾ stimularea activității de redresare a mediului ;
Proiectul este finan țat prin programul ISPA al UE a vând urm ătorii parametrii
tehnici și financiari :
• valoarea totală a investi ției este de 21.514.000 euro ;
• depozitul ecologic jude țean va avea capacit atea de 1700 000 mc;
• cantitatea de de șeuri menajere colectate va fi de 291t/zi= 106 305 t/an;
• depozitul se va compune din 4 celule, ocupând o suprafa ță de 23 ha ;
• stația de sortare aferent ă depozitului va avea capacitatea de 250 t/zi;
• stație de compostare
• cantitatea depozitata va fi de cca. 40%, iar cantitatea valorificat ă de 60%;
• capacitatea de selectare a de șeurilor reciclabile va fi de 25 t/zi;
• personalul de deservire va fi de cca. 200 salaria ți;
153
• durata de func ționare va fi de minimum 30 ani ;
• lucrări de închidere a depozitelor existente;
• realizarea în fiecare comun ă a unor platforme de tranzit ;
• capacit ăți de transport de la localit ăți la depoz itul ecologic.
Sistemul de gestionare a de șeurilor menajere propus cuprinde urm ătoarele
operațiuni:
precolectare selectivă;
colectare;
transport;
sortarea materialelor reciclabile colectate;
tratarea și valorificarea;
depozitarea finală.
Depoz itul este amplasat în centrul jude țului, fiind situat în extravilanul comunei
Mavrodin, aproximativ egal dep ărtat de toate zonel e limitrofe jude țului.
Amplasarea depoz itului ecologic a fost făcută în acord cu deciziile legale privind
protecția așezărilor umane și alte interese ecologice, sociale și economice,
respectându-se distan țele față de zonele protejate.
Proiectul este de importan ță regional ă și este reglementat prin acordul int egrat
de mediu nr. 9/31.10.2005 emis de ARPM Pite ști.
Dezbaterile pubice s -au făcut în conformitate cu Conven ția de la Aarhus
transpus ă prin Legea nr. 86/2000 .
Lucrările acestui proiect au dem arat în 2007, prima celul ă de depozitare urmând
să intre în funcțiune în anul 2009.
Prin realiz area acestui proiect ,jude țul Teleorman va îndeplini cerin țele ce-i revin
din proces ul de negocieri al Capitolului 22 – Mediu pent ru sectorul de gestionare a
deșeurilor, menajere.
154
Capitolul 8 . SUBSTAN ȚE ȘI PREPARAT E CHIMICE PERICUL OASE
8.1. Introducere
Substanțele și preparatele peric uloase au repr ezentat un risc pentru mediu și
sănătatea uman ă în activit ățile desfășurate care implic ă aceste materiale. Agen ții
economici trebuie s ă obțină documente care con țin prevederi pentru substan țele și
preparatele chimice periculoas e puse pe pia ță, comercializate sa u utilizate și autoriza ții
de funcționare a instala țiilor.
8.2. Impor tul și exportul anumitor substan țe și preparate periculoase (PIC)
La nivelul anului 2008 nu au fost agen ți eco nomici imp ortatori / sau exportatori de
substanțe chimice periculoas e care fac obi ectul procedu rii PIC. S ituația a fost
transmis ă la ANPM prin adresa nr. 1588/16.02.2009
Situația exportului de substan țe și preparate reglementat e de Procedura PIC,
aferentă anului 2008
Tabel 8.2.
Agent economic
exportator Denumire
substan ță /
preparat
exportat ă Cantitatea
exportat ă
– tone – Țara importatoare
– – – –
8.3. Prevenirea, reducerea și controlul p oluarii mediului cu a zbest
Referitoar la prevenir ea, reducerea și controlul po luării mediului cu azbest, la
nivelul jude țului Teleor man sunt identificati 314 agen ți economici utilizat ori de produs e
din azbest.
În jude țul Teleorman nu sunt agenți economici produc ători de produs e cu
conținut de azbest.
Situația produselor din azbociment și a celor de azbest
Tabel 8.3.
Utiliz are Suprafața
acoperită(mp) Cantitate
azbest (tone) Cantitate
deșeu azbest
(tone)
Materiale cu azbest 0 4,346 0
Materiale de izolatie
termica 3,00 0 0
Pereti cu azbest 16729,00 0 0
Acoperisuri cu azbest 342036,40 0 0
Deseuri az best 0 0 1,217
Invent ar efecuat d e APM Tele orman in anul 2007
8.5. Substan țe reglementate de Protocol ul de la Montreal (ODS)
155
Gestionarea adecv ată a agen ților frigorifici este un domeniu în care se fac
eforturi pentru alinierea la standardele de mediu ale UE. O parte din agen ții frigorifici
utilizați în trecut pe scar ă largă în România fac parte din categoria substan țelor care
epuizeaz ă stratul de ozon, chimicale restrictionat e la nivel international prin Conven ția
de la Viena și Protocolul de la Montr eal. Atât statele UE, cât și România sunt semnatare
ale acestor acorduri multilater ale de m ediu (tratate interna ționale), as umându- și
responsabilitatea de a elimina gradual din economie astfel de chimicale.
Emisiile pr ovenite de la agen ții de lucru din instala țiile frigorifice si pompele de
căldură pot avea efecte negative asupra atmosfer ei, intervin în fenomenul de depreciere
a stratului de ozon și contribuie la fenomenul de încalz ire global ă prin efectul de ser ă.
Regulamentul nr. 2037/2000 se refer ă la substan țele care diminueaz ă stratul de
ozon. Regulamentul se aplic ă producției, importului, exp ortului, comercializ ării pe p iața
internă, utilizării rec uperării, recicl ării, regener ării și distrugerii su bstanțelor car e
epuizeaz ă stratul de ozon.
Prevederile acestui Regulament sunt transpuse în legisla ția națională prin
Ordonan ța Guvernului nr. 89/1999 priv ind regimul comercial și introducerea unor
restricții la utilizarea h idrocarbur ilor halog enate care di strug stratul de ozon și Ordinul
MAPPM nr. 506/1996 pentru aprobarea Procedur ii de reglementare a activit ăților de
import și export cu substan țe, produse si echipament e înscris e în anexele Protocolulu i
de la Montreal privind substan țele care epuizeaz ă stratul de ozon.
Legea nr. 84/1993 privind ratific area Conv enției de la Viena pr ivind prote cția
stratului de ozon, a Protocolului de la Montreal privind substan țele car e epuizeaz ă
stratul de ozon și a Amendamentului de la Londra al Protocolului de la Montreal,
constituie p rincipa lul act normativ armonizat privind protec ția stratului de ozon.
Amendamentul de la Copenhaga al Protoc olului de la M ontreal a fost acceptat
prin Legea nr. 9/2001, iar Amendamentul de la M ontreal al Protocolului de la Montreal,
prin Legea nr. 150/2001. Legea nr. 159/2000 pentru aprobar ea Ordonantei Guvernului
nr. 89/1999 se refera la regimul come rcial si introducerea unor restric ții la utilizar ea
hidrocarbur ilor halogenate care epuizeaz a stratu l de ozon, iar Hotarârea Guvernului nr.
58/2004, aprob ă Programul Na țional de eliminare a s ubstanțelor care depreciaz ă stratul
de ozon.
Substanțele chimice reglementat e de Protoc olul de la Montreal sunt:
– CFC-uri (clorofluorocarburi) – utiliza te ca agen ți frigorifici, solven ți, aerosoli
farmaceutici și cosmetici, agen ți de expandare în tehnologia de produc ție a spumelor de
izolație și haloni – substan țe folosite în sting ătoare.
a) Triclorfluormetan (C FC-11);
b) Diclorfluormetan (C FC-12);
c) Triclortrifluoretan (CFC-113);
d) Diclortetrafluoretan (CFC-114);
e) Clorpentafluoretan (CFC-115);
f) Bromclordifluormetan (halon-1211);
g) Bromtrifluor etan (halon-1301);
h) Dibromtetrafluoretan (halon-2402);
i) Tetraclormetan (tetraclorura de carbon-CTC); 141
j) 1,1,1-Tricloretan (met ilcloroform-MFC), precum și echipamentele și produsele c are
conțin substan țele înscrise la lit. a) h) sau care sunt doar ob ținute cu ajutorul acestor
tipuri de substan țe, indiferent dac ă ele mai con țin sau nu astfel de substan țe.
– HCFC (hid rocarburi p arțial halogenate – hidroclorofluorocarburi) – agen ți frigorifici,
agenți de expandare a spumelor de izola ție, solven ți, aerosoli
– Bromura de metil, MeBr – utilizat ă în dezinfec ția solului în sere, în de zinfecția
spațiilor de depozitare a cerealel or, tratamente de dezinfec ție des tinate transportului
legumelor și fructelor proaspete, tratarea semin țelor;
156
– Alte clorofluorocarburi tota l halogenate, denumite tehnic –‘’ alti CF C" (CFC-13, CFC-
111, CFC- 112, CFC- 211, CFC- 212, CFC- 213, CFC- 214, CFC- 215, CFC- 216, CFC-
217) și hidrocarburi par țial halogenate, care con țin în molecul ă, pe lân gă atomi de
fluor și clor, atomi de brom, cu denumire tehnica – HBrFC.
În județul Teleorman au fost inventariate cantit ățile de substan țe care dis trug
stratul de ozon (ODS) la agen ți economici c are desfășoară activitate de service, în anul
2007, datele fiind prezentate în tabelul urm ător:
Cantitățile de freoni
Tabel 8.5.1
Tip freon Stoc la
01.01.2007
(kg) Cantitate
Vehiculata
(kg) Stoc la
01.01.2008
(kg) Cantitate
recuperat ă (kg)
R 12 67,4 41,8 21,6 0
R 22 1814,3 1879,38 1203,32 0
R 409 A 55,4 16,4 68 0
R 502 0 7 0 0
Cantitățile de solven ți clorurați și agent de spumare
Tabel 8.5.2
Tip solvent
Clorurat/agent
spumare Stoc la
01.01.2007
(kg) Cantitate
utilizată
in 2007
(kg) Stoc la
01.01.2008
(kg) Stoc
recuperat
01.01.2007
(kg) Stoc
recuperat
01.01.2008
(kg)
Percloretile nă 497 5389 449 451 160
Tricloretile nă 0 300 50 0 0
Tetracloretilen ă 0 0 0 0 0
Tetraclorur ă de
carbon 1,1 1,7 0,8 0 0
Clorură de metil 0 0 0 0 0
HCFC-141b 0 0 0 0 0
In judetul Teleorman pentru anul 2007, nu au fost ident ificate instalatii autom ate
pentru stins incendii c are sa fie a limentate cu halon 1211 sau halon 1301 ș si nici stocur i
de bromur ă de metil sau agen ți economici care s ă utilizeze brom ura de metil în aplica ții
fitosanitare. În urma inventarului privind agent ți economici care efectueaz ă activiățti de
service cu freoni în judetul Tele orman, s-a constatat ca exist ă un numar de 15 agen ți
economici care utilizeaz ă în activi ățtile lor doar subst anțele permise de Regulament ul
Parlamentului European și al Consiliului ( CE) nr . 2037/2000 pr ivind subst anțele car e
diminueaz ă stratul de ozon.
Situația a fost transmi să la ARPM Pite ști prin adresa nr. 1933/15.02.2008
8.6. Biocid e (utilizare , impor t, export)
Produsele biocide sunt substantele active și preparate con ținând una sau mai
multe substan țe active condi ționate într-o forma în care sunt furnizate utiliz atorului,
având scopul de a distruge, de a împiedica, de a face inofensiv ă și de a preveni
acțiunea s au exercitarea unui alt efect de control asupra oric ărui organism dăunător,
prin mijloace chimice sau biologic e.
Biocidele sunt clasific ate în patru grupe principale:
157
– grupa I – dezinfectante și produse biocide utilizat e pentru igiena uman ă, spații private,
și zone de s ănătate public ă, igiena veterinar ă. Industria alimentar ă și de preparare a
furajelor, apa potabil ă;
– grupa a II a – conservan ții utiliz ații pentru produsele î mbuteliate, pelic ule, le mn, fibre,
piele, cauciuc, zidarie, instala ții de răcire pe baz ă de lichide și a sistemelor de
prelucrare, împiedicar ea depuner ilor de nămol;
– grupa a III a – pesticidele utilizat e pentru combaterea bolilor și dăunătorilor;
– grupa a IV a – alte produs e bioc ide utilizate ca și conser vanți pentru produs e
alimentare sau furaje, produse antibioderm ă, fluide pentru îmb ălsămare și produs e
toxidermale.
În județul Teleorman nu exist ă importatori direc ți de biocide și nici pro ducători,
respectiv exportatori, ci doar comercianti și utilizatori.
8.7. Poluan ții organici persiste nți
În judetul Teleorman, conform adresei DADR Teleorman – Unitatea Fitosanitar ă ,
nu s-au utilizat produse cu con ținut de substan țe care intr ă în categoria POP-surilor.
8.8. Produse pentru protec ția plantelor
Directiva 91/414/CEE a Consiliu lui privind introducerea pe pia ță a produs elor
fitofarmaceutice a fost transpus ă in România prin:
• HG nr 1559/2004 privind procedura de omologare a prod uselor de protec ția
plantelor în vederea plas ării pe pia ță și a utilizării lor pe teritoriul României;
• HG nr. 894/2005 pentru modificarea și completarea HG nr 1559/2004 pr ivind
procedura de omologare a produselor de protec ția plantelor în vederea plas ării
pe piață și a utilizării lor pe teritoriul României;
• HG nr. 628/2006 pentru modificarea și completarea HG nr 1559/2004 pr ivind
procedura de omologare a produselor de protec ția plantelor în vederea plas ării
pe piață;
• Ordin nr. 134/2006 privind aprobarea Pr ocedurii na ționale de omologare a
produselor de protec ția plantelor care con țin substan țe active notificate și pentru
care nu s-a luat înc ă o deciz ie de inc ludere în lusta cu substan țe active
autorizate în UE;
• Ordinul 135/2005 prin care se aprobă organizarea și funcționar ea comis iei de
avizare a produselor de uz fitosanitar, precum și procedura de em itere a aviz ului
de mediu.
8.9. Evaluarea riscului asupra mediul ui reprezentat de produsele biocide și pentr u
protecția plantelor
In ceea ce prive ște situația bioc idelor, cu referire la regimul pe sticidelor, din
informațiile pe care le de ținem, pe teritoriul jude țului Te leorman nu sunt autori zați agenți
economici care s ă importe sau exporte produse de uz fitosanitar.
Comercian ții, distribu itorii și utiliz atorii din j udetul Teleorman care desf ășoară
activități cu produse de uz fitosanitar din grupel e I-IV de toxicitate, sunt persoane
autorizate și dispun de mijloace necesare depozit ării, manipul ării și utilizării în siguran ță
a acestor produse, f ără a pune în pericol s ănătatea oamenilor și a animalelor.
158
8.10. Metalele grele – mercur, nichel, cadmiu, plumb
In anul 2008 , a fost i ntocmit inventarul pentru anul 2007, al agen ților econo mici
care desf ășoară activități:
a) cu metal e restricționate și compuși ai acestora;
b) mercur și compuși cu mercur.
a ) Au fost inv entariați un numar de 17 agen ți economici dintre care numai un
numar de 9 desf ășoară , în laboratoarele de analize fizico-chimic e proprii, activit ăți cu
cantități reduse de c ompuși ai metalelor restric ționate (nichel, cadmiu, plumb, crom,
cobalt, arsen) și compușii acest ora.
Inventarul a fost transmis cu adresa nr . 11165 / 20.10.2008 atât la A.N.P. M. –
D.G.I.P.M . cât și la A.R.P.M. Pite ști .
b) Au fost inventaria ți un num ăr de 18 agen ți economici c are desfășoară
activități cu mercur și compuși cu mercur. Situa ția inv entarierii a fost transmis ă către
ARPM Pite ști prin adresa nr. 10315/25.09.2008.
8.11. Introducerea p e piață a detergen ților
In scopul asigur ării aplicării în România a pr evederilor Regulamentului (CE) nr.
648/2004 al Prlamentului European și al Consiliulu i Uniunii Eu riopene, a fost emis H G
658/27.06.2007 privind detergen ții.
HG nr. 658/2007 stabile ște autorit ățile naționale (Agen ția Națională pentru
Protecția Mediului, Autoritatea Na țională pentru Protec ția Consumatorului)
responsabile de implementarea actului normativ comunitar, atribu țiile a cestora și
sancțiuni pentru operatorii economici care nu respect ă prevederile regulamentului.
În cazul î n care se constat ă că detergen ții introdu și pe pia ță nu respect ă
prevederile regulamentu lui priv ind biodegradabilitatea, ace știa sunt considera ți deșeuri,
în conformi tate cu prevederile anexei 1B „ Categorii de de șeuri „pozitia Q2 din O UG
78/2000 aprobat ă cu modific ări și complet ări prin Legea 426/2001 cu modific ările și
completările ulterioare și se gestioneaz ă și se controleaz ă conform legisla ției specifice.
159
Capitolul 9 . RADIOACTIVITATEA
9.1. Rețeaua națională de supraveghere a radioactivit ății mediului
Sta ția de Supravegher e a Radioactivit ății Mediului de la Zimnicea, aflat ă în zona
de influen ță a CNE Kozlodui, Bulgaria, monitorizeaz ă printrun program de 11 ore pe zi,
365 zile pe an, radioac tivitatea factorilor de mediu.
9.2. Programul Na țional standard de monitorizare a radioactivit ății mediului
Programul național de supraveghere a radioactivit ății mediului are dou ă
component e: supravegherea și controlul d e rutină în jurul unui obiectiv nuclear și
supravegherea radioactivit ății mediului la nivelu l întregul ui teritoriu. Supravegherea și
controlul d e rutină în jurul unui obiectiv nuclear presupun m ăsurarea debitului dozei
gamma în aer și a concentra țiilor radionuclizilor artificiali emi și de surs ă în mediu și
evaluarea expunerii suplimentar e a popula ției ca urmare a func ționarii sursei respective.
Supravegherea radioactivit ății mediului la nivel na țional presupune m ăsurarea debitului
dozei gam ma în aer și a concentra țiilor radionuc lizilor artificiali prezen ți în mediu c a
urmare a contribu ției la scara global ă a unui num ăr mare de surse poten țiale de poluare
radioactiv ă sau ca ur mare a unor emisii acci dentale de material radioactiv la sc ară
locală, regional ă sau global ă și evaluarea expunerii suplimentar e a popula ției datorate
contribuțiilor cumulate ale evenimentel or cu impact radiologic.
La nivelul SSRM Zim nicea, obiectivele Programului na țional de supraveghere a
radioactivit ății mediului sunt :
– detectarea rapidă a ori căror creșteri cu semnifica ție radiologic ă a
nivelelor de radioactivitate a mediului pe teritoriul na țional;
– notificarea rapidă a factorilor de decizie în situa ții de urgen ță radiologic ă
și susținerea cu date din teren a deciz iilor de implem entare a m ăsurilor
de protec ție în timp re al;
– controlul funcționarii s urselor de poluare radioactiv ă cu impact asupra
mediului în acord cu cerin țele legale și limitele a utorizate la nive l
național;
– evaluarea dozelor încasate de popula ție ca urmare a expunerii
suplimentare la radia ții datorate practicilor sau accidentelor radiologice;
– urm ărirea continu ă a nivelului de radioactivitate natural ă, importante în
evaluarea consecin țelor unei situa ții de urgen ță radiologic ă;
– m ăsurări suplimentar e de probe de ap ă de suprafa ță, apă de adâncime,
sol și vegetație spontan ă, în jurul unor obiective cu posibil impact
radiologic;
– furnizarea de informa ții către public.
Programele de suprav eghere a radioactivit ății mediului sunt exec utate de SSRM
Zimnicea dup ă o m etodologie unitar ă la nive l național, de prelevare, preg ătire și
măsurare, calculul activit ăților specifice beta globale, a limitelor de detec ție și a
impreciziilo r rezultat elor specifice fiec ărui tip de prob ă.
160
Stații de radioactiv itate
Tabel 9.2.
Județ Num ăr
stații Localizare Factorii de mediu
monitoriza ți
Teleorman 1 Primăria
Zimnicea Apă
Aer
Vegetație
Sol necultivat
9.2.1. Radioactivitat ea aer ului
9.2.1. 1. Aer osoli atmo sferici
Procedur a de det erminare a radioact ivității atmosfer ei constă în aspirarea pe f iltre a
aerosolilor atmosfer ici și măsurarea radioact iviățtii filtrelor la diferite intervale de timp. P entru a
separa contri buția radionucli zilor natural i de radioactivitatea unei prob e de aeros oli atmosf erici,
măsurarea bet a globală se real izează în trei etape:
– la 3 m inute de la prelev area pr obei – pent ru determ inarea radioactiv ității
imediat e compus ă din factorul natural plus ev entualul factor artificial;
– la 20 de ore de la pr elevarea pr obei – pent ru det erminarea radonulu i și
toronului;
– la 5 zile de la prel evarea prob ei – pentru determi narea radi oactivității artificiale a
probei .
În tabelele de m ai jos sunt trecute valorile anual e înre gistrate prin m ăsurarea f iltrelor
atmosf erice, conform et apelor de m ăsurare.
Aerosoli atmosfer ici – va lori imediate
Tabel 9.2.1.1.1.
Interval
de
aspiratie Media
anuala Maxima
anuala Valoar e
atentionare Data
maximulu
i Valori
semn ificativ
e Volum aer
aspirat
2-7 si 8-
13 4.30
bq/mc 20.27 bq/m c 10 bq/mc 30.10 730 6725. 7 mc
Aerosoli atmosfer ici – va lori radon
Tabel 9.2.1.1.2.
Interval de
aspiratie Media
anuala Maxima anuala Data
maximul
ui Valori
semn ificative Volum aer
aspirat
2-7 si 8-13 11.31
bq/mc 54.2 bq/mc 30.10 730 6725. 7 mc
Aerosoli atmosfer ici – va lori toron
Tabel 9.2.1.1.3.
Tabel
9.2.1. 1.Inte
rval de Media
anuala Maxima anuala Data
maximul
ui Valori
semn ificative Volum aer
aspirat
161
aspiratie
2-7 si 8-13 0.46 bq/mc 2.27 bq/mc 30.10 730 6725. 7 mc
Aerosoli atmosfer ici – valor i întârziate
Tabel 9.2.1.1.4.
Interval
de
aspiratie Media
anuala Maxima
anuala Valoar e
atentionar
e Data
maximului Valori
semn ificativ
e Volum aer
aspirat
2-7 si 8-
13 12.14
mbq/mc 27.34
mbq/mc 50
mbq/mc 27.12 410 6725. 7 mc
De menționat că în anul 2008 au fost 54 de rem ăsurări ale aer osolilor im ediați, 54
depășiri ale pragul ui de aten ționare. Dup ă remăsurare valorile s-au încadrat în va lorile
norm ale. Filtrele aspir ate și măsurate beta global sunt expediate l unar la S SRM Craiova pentru
analiza gam ma spectr ometrică. Toate dat ele sunt înr egistra te în baza de dat e a SSRM și sunt
transmise, lunar la Laboratorul Național de Referin ță din București.
9.2.1. 2. Debitul dozei gama în aer
Un indicator important al radioactivității atm osferei îl reprez intă mărimea: doza gamma
absorbită în aer. Doza gamm a absorbită, ca mărime f izică, este determinată prin măsurare.
SSRM ar e în dot are debitm etre de radia ții TIEX, care m ăsoară autom at debit ul doz ei gam ma
absorbite în aer și afișează informația mediată la intervale de 60 mi nute. D ebitmetrel e acoperă
un dom eniu de m ăsurare cupr ins înt re 0,03 – 20 micro G y/h, cu deplasarea li mitei superioare,
opțional, până la 20 mG y/h.
În tabel ul de mai jos sunt exprimate valor ile anuale ale debi tului de doza :
Tabel 9.2.1.2.
Interval
de citire Media anuala Maxima anuala Valoar e
atentionare Data
maximului Numar de
analize
6 – 17 0.094
microGy/h 0.104 m icroGy/h 0.250
microGy/h 22.11 4380
De menționat că pe parcursul anului 2008 nu s-au înregistrat dep ășiri ale nivelului de
atenționare de 0,250 m icroGy/ h.
De m enționat că au fost înregistrate și 35040 analiz e aut omate, realizate c u ajutorul
stației aut omate de debit de doz a. Stația aut omată înregi strează debitul de doză pe parcursul a
24 de ore/ zi, având t impii de mediere de 10, 15 sau 30. Nici în cazul sta ției automate nu s-au
înregistrat dep ășiri ale niv elului de aten ționare de 0,250 microGy/h.
9.2.1. 3. Depuneri atm osferice totale și precipita ții
Prelevar ea probelor de de puner i atmosfer ice totale (pulberi sedim entabile și precipitații
atmosf erice) se fac e zilnic, de pe o s uprafață de 0,3 m p, durata de prel evare fiin d de 24 de ore.
Probele de depuneri atmosfer ice se măsoară în ziua colect ării și la 5 zile de la colectar e.
Probele se col ectează și se pregătesc conform pr ogramului standard de prel evare și măsurare
a probelor de mediu.
162
În tabelele de mai jos sunt pr ezentate v alorile anuale, at ât pentr u depuner ile imediate
cât și pentru cele întârziate.
Depuneri at mosfer ice imediat e
Tabel 9.2.1.3.
Ora zilnica
a colectar ii Media
anuala Maxima
anuala Valoar ea
atentionare Data
maximul
ui Numar de
probe
semn ificative Volum
precipitatii
colectate
9 0.76
bq/m p*zi 5.64
bq/m p*zi 200
bq/m p*zi 06.05 351 106.9 litri
Depuneri at mosfer ice întârziat e
Tabel 9.2.1.4.
Ora zilnica
a colectar ii Media
anuala Maxima
anuala Valoar ea
atentionare Data
maximul
ui Numar de
probe
semn ificative Volum
precipitatii
colectate
9 0.54
bq/m p*zi 2.71
bq/m p*zi 50 bq/m p*zi06.05 271 106.9 litri
In ultimii ani, concentra ția de Cs- 134 si Cs-137 în pr obele de depuneri atmosferi ce
datorate accidentului de la Cernobâl a scăzut foarte mult. Radionucl idul natural de origi ne
cosm ogenică Be-7 a fost detectat și măsurat în probele de depu neri atmosf erice t otale
colectate și măsurate la SS RM Zimnicea. În anul 2008 nu s-au înregi strat valori peste limitele
de atenționare, av ertizar e sau alarm are pentru probele de depuneri atmosferi ce.
9.2.2. Radioactivitatea apelor
9.2.2. 1. Radioactivitat ea apei b rute de suprafață
În cursul anul ui 2008 au fost prelevat e probe de ap ă brută de s uprafață din f luviul
Dunar ea. Au fost colect ați, pregătiți și anali zați un număr de 730 litr i apă. Din ace știa, 365 litr i
au fost folos iți pentru analiza zilnic ă beta, iar 365 pent ru anali za lunară gamma. A fost urmarită
radioactivitatea fl uviului Dunare, prel evările fiind zilnice. Du pă evaporar ea la se c, probele s unt
masurate, calculate și trecut e în baz a de date. La sfâr șitul lunii, întreaga c antitate de rez iduu s e
transmite c ătre SSRM Craiov a pentr u măsurătorile gamm a spectrometr ice.
Valori imediate ale ap ei brute de suprafa ță din fluviul Dunarea s unt prezentate în
tabelul urm ător :
Tabel 9.2.2. 1.1.
Ora zilnica
a colectar ii Media
anuala Maxima
anuala Valoar ea
atentionare Data
maximul
ui Numar de
probe
semn ificative Volum
colectat
9 0.18 bq/l 0.51 bq/l 2 bq/l 03.09 349 365 l
Se constat ă un num ăr important de probe semnific ative, 349 din 365 probe
analizate. Nu au fost îns ă depășiri ale valorii de aten ționare.
În tabelul urm ător sunt trecute val orile întâ rziate ale apei brute de Dunare
163
Tabel 9.2.2. 1.2.
Ora zilnica
a colectar ii Media
anuala Maxima
anuala Valoar ea
atentionare Data
maximul
ui Numar de
probe
semn ificative Volum
colectat
9 0.15 bq/l 0.58 bq/l 2 bq/l 24.12 271 365 l
Și în cazul probelor întârziate, m ăsurate la 5 zile de la colectare pentru
determinarea radioactivit ății artificiale s e constată un num ăr destul de mare de valori
semnificative, acestea repr ezentand 74 % din valorile m ăsurate. Nu s-a dep ășit pragul
de atenționare. Din cantitatea de ap ă colectat ă zilnic, 10 ml de ap ă brută se filtrează
prin instala ția de vid și se cumuleaz ă. Intreaga cantitate (300 ml ) se trimite la sfâr șitul
lunii la LRM Bucuresti pentru analiz ă.
9.2.2. 2. Radioactivitatea apei potabile
Zilnic, SSRM a m ăsurat beta global probe de ap potabil ă prelevată din rețeaua de
distribuție a orașului și din pânz a de apă freatică, (din f ântână). După prelev are probele au fos t
evaporat e la sec, m ăsurate, apoi dat ele trec ute în baz a de dat e a stației. Valorile zilnice sunt
transm ise catre LRM Bucur ești. Din apa prelevat ă, zilnic se opre sc cat e 10 ml car e se filtreaz a
prin instalatia de v id. La sf ârsitul lunii, cantitatea de ap ă rezultată (300 ml apă potabilp și 300 ml
apă de fântână) se trimite la LRM Bucure ști pentr u analize. Nu s- au înregistrat depășiri ale
pragului de aten ționare nici pentru apa pot abilă, nici pentru c ea de f ântână.
În tabel ele următoare sunt prezentat e valorile înr egistrate în 2008 pentru apa pot abilă și
pentru apa de fânt ână.
Apa potabi lă
Tabel 9.2.2.2.1.
Ora zilnica
a colectar ii Media
anuala Maxima
anuala Valoar ea
atentionare Data
maximul
ui Numar de
probe
semn ificative Volum
colectat
9 0.17 bq/li tru 0.44 bq/li tru 2 bq/litru 31.03 337 365 l
Au fost înregistrate multe valori sem nificative ale probei de apă potabilă, 92 % din pr obe
fiind peste pragul de det ecție.
Apa de fânt ână
Tabel 9.2.2.2.2.
Ora zilnica
a colectar ii Media
anuala Maxima
anuala Valoar ea
atentionare Data
maximul
ui Numar de
probe
semn ificative Volum
colectat
9 0.16 bq/l 0.28 bq/l 2 bq/l 31.03 310 365 l
Și pentru apa de fântân ă au fost înregistrate multe valori ale apei semni ficative, 85 %
din pr obe fiind pes te pragul de det ecție al aparaturii .
9.2.3. Radioactivitatea solului
Probele de sol necultivat au fost prelevat e în cursul anului 2008 cu frecven ță
săptămânală. Rezultatele sunt trecute în baza de date a SSRM și transmise spre
164
validare catre LRM B ucurești. În tabelul de mai jos sunt prezentate valorile anuale ale
solului nec ultivat:
Tabel 9.2.3.
Ziua
colectarii Media
anuala Maxima
anuala Data
maximul
ui Numar de probe
semn ificative Cantitate
colectata
vineri 270 bq/kg 550 bq/kg 24.10 51 5.2 kg
Se constată că 98 % din probe s unt semnificative.
Pentru analiza gamm a spectrometric ă, SSRM Zimnicea a prelevat în luna iunie o
proba anual ă de sol necultivat de pe o s uprafață de 10×10 cm și o adâncime de 5 c m.
După pregătirea spec ifică programului, proba a fost tri misă catre SSRM Craiova pentru
determin ări gamma spectrometri ce. În aceast ă probă au fost identifica ți radioanucliz i
naturali K- 40, Pb- 214, Ac-228, dar și urme de radionuclizi arti ficiali Cs-134 si Cs-137,
fără a depăși limita de detec ție a aparaturii.
9.2.4. Radioactivitatea vegeta ției
Probele de vegeta ție spontan ă au fost prelevate de c ătre SSRM Zimnicea cu
frecvența săptămânală, din perimetrul sta ției meteo Zimnicea, în perioada d e vegetație.
Rezultatele ob ținute sunt prezentate în tabel ul de mai jos. Se constat ă ca 99 % din
probe au avut valori semnificativ e.
Tabel 9.2.4.
Ziua
colectarii Media
anuala Maxima
anuala Data
maximul
ui Numar de probe
semn ificative Cantitate
colectata
joi 130 bq/kg 330 bq/kg 02.10 31 64 g
Pentru analiza gamm a spectrometric ă, SSRM Zimnicea a prelevat în luna iunie o
probă anuală de vegeta ție spontan ă de pe o suprafa ță de 1 mp. Dup ă prelevare și
pregătire, proba a fost trimis ă la SSRM Craiova pentru m ăsurare.
9. 3. Impactul funcționării CNE Kozlodui asupra popula ției și mediului
SSRM Zim nicea se af lă în a 3-a zon ă de ris c a CNE Kozlodui, aflându-se la 140
km de aceasta central ă. Din acest motiv sta ția a realiz at în anul 2008 un program
special de colectar e de probe. în afar ă de probele de ape care su nt filtrate zilnic prin
instalația de vid, asa cum am ar ătat mai sus, în zilele cu precipita ții atmosferice, o
cantitate de 250 ml din precipita ții sunt filtrate la vid pent ru probele spec iale. Acestea
sunt trimise lunar la LRM Bucure ști pentru analiz ă. De asemenea, anual sunt recolatate
probe de plante furajere, grâu, sol arabil, legume, fructe, lapte și pește care sunt
transmise dup ă recoltare și pre gătire către SSRM Craiova p entru analize gamma
spectrometrice.
Periodic SSRM Zimnicea particip ă la e xerciții de alar mare zonal ă sau națională
coordonate de ANPM și LRM, dar și la exer ciții de verificare a aparaturii și modului de
lucru prin intercalibr ări solic itate de LRM Bucure ști.
165
Capitolul 10. MEDIUL URBAN
10.1. Așezările urbane
Așezările urbane – reprezint ă o categorie special ă de ec osisteme, acele
ecosisteme create de om care se manifest ă ca și organismele vii (primesc energie, ap ă,
hrană, și alte materii prime, le transform ă și apoi elibereaz ă produse finite și deșeuri).
Prin aceste procese a șezările umane produc impact asupra mediului înconjur ător, diferit
ca tip și mărime.
În cadrul activit ăților socio-economice, care au inciden ță asupra elementelor de
mediu, o component ă important ă se refe ră la evolu ția și mișcarea popula ției, la
construirea și utilizare a spațiilor d e locuit.
10.1.1. Am enajarea teritorială (dezvoltarea zonelo r come rciale, rezidențiale)
Amenajarea teritoriului are drept scop armoni zarea la nivelul întregulu i teritoriu a
politic ilor economice, sociale, ec ologice și culturale st abilite la nivel na țional și loca l în
vederea asigur ării echilibrului în dezvo ltarea diferitelor zone ale țării, ur mărindu-se
creșterea coeziunii și eficienței economice dintre acestea.
Obiectivele principale ale amenaj ării teritoriului sunt urm ătoarele:
a) dezvoltarea econom ică și socială echilibrat ă a r egiunilor și zone lor, cu
respectarea specificului acestora;
b) îmbun ătățirea calității vieții oame nilor și cole ctivităților umane;
c) gestionarea responsabil ă a resurselor naturale și protecția mediului;
d) utilizarea rațională a teritoriului.
Extinderea zonelor de locu it, a zonelor p entru unit ăți economic e, a zonelor de
agrement, rezervele de teren prev ăzute în zonele existente conduc la reglementarea
destinației terenurilor s ub forma zon ării funcționale. Ten dința este de introduc ere a unor
suprafețe în intravilan, pentru sati sfacerea nevoilor urbane.
Dezvoltarea sau regenerarea unei a șezări urbane este determinat ă în mod
semnificativ de schimb ările care se produc în structur a economiei locale, în structura
populației și în cultura comunitar ă.
10.1.1.1. P rocesul de urbanizare
Dezvoltarea unui sistem urban impune ap licarea unui management adecvat, axat
pe patru ținte principale:
• dezvoltare infrastructurii și asigurarea accesului la acest ă infrastructur ă;
• asigurarea accesului la locuin ță;
• protec ția mediului ambiant;
• diminuarea sărăciei.
Zonarea func țională a teritoriul ui trebuie s ă țină cont de integrarea principi ilor de ecologie
urbană prin aplicarea conceptul ui de dezvoltare durabil ă și să răspundă cerințelor de construi re
de locuințe, dotări sau spații producti ve, necesare atingerii țintelor men ționate anterior.
10.1.1.2. Dezvoltarea zonelor rezidențiale
Dezvoltarea zonelor reziden țiale și a zonelor comerciale este prezentat ă în tabele
10.1.1.2.1. și 10.1.1.2.2 .
166
Dezvoltarea zonelor rezi dențiale
Tabel 10.1.1 .2.1.
Nr.
crt. Așezări urbane Nr.
locuințe
construite
1. Municipiul Roșiorii de
Vede 26
2. Municipiul Turnu
Măgurele 15
3. Orașul Zimnicea 20
Dezvoltarea zonelor comerciale
Tabel 10.1.1 .2.2.
Nr.
crt. Așezări urbane Construc ți
i spații
comercial
e Deschi
dere
magazi
ne tip
super
market Înființarea de noi
puncte comerciale
1. Municipiul Roșiorii de
Vede 4
4
2. Municipiul Turnu
Măgurele 7 1
3. Orașul Zimnicea 10
10.1.1.3. Concentrările urbane
Tabel 10.1.1 .3.1.
Suprafață
totală județ
Teleorman
( ha ) Zona
urbană
( ha ) Intravilan
( ha ) % zona urban ă din
suprafața
județului Densitatea
populației în
zona urban ă
578978 48835 5075,8 8,44 278
Așezările urbane din jude țul Teleorman
Tabel 10.1 .1.3.2.
Nr.
crt. Așezări urbane Nr.
locuitori Surafaț
a
ha Densitatea
populației
Locuitori/k mp
6. Municipiul Alexandria 49692 9563 519,62
7. Municipiul Roșiorii de
Vede 30448 10922
278,77
8. Municipiul Turnu
Măgurele 28934 7355
393,39
9. Orașul Videle 15188 7864 193,13
10. Orașul Zimnicea 11748 13131 89,46
167
10.1.1.4. Situația spațiilor verzi și a zonel or de agrement
Conform Ordonan ței de Urgen ță nr. 114 din 17/10/2007 pentru modificarea și
completarea Ordonan ței de urgen ță a Guvernului nr. 195/2005 privind protec ția
mediului, autorit ățile administra ției pub lice lo cale au obliga ția de a asigura din terenul
intravilan o suprafa ță de spațiu verde de m inimum 20 m2/locuitor, pân ă la data de 31
decembrie 2010, și de minimum 26 m2/locuitor, pân ă la data de 31 decembrie 2013.
Spațiu verde este considerat zona verde în cadrul ora șelor și munic ipiilor, definit ă
ca o rețea mozaicat ă sau un sist em de ecosis teme seminaturale, al c ărei sp ecific est e
determinat de vegeta ție (lemnoas ă, arborescent ă, arbustiv ă, floricolă și erbacee).
Fig. 10.1.1 .4.1. Alee în mun icipiul Turnu M ăgurele Fig. 10.1. 1.4.2. Parc în Mun icipiul Alexandria
Situația spațiilor verzi la nive lul județului Teleorman în anul 2008
Tabel 10.1.1 .4.1.
Municipiu/ora ș Suprafața
totală
spații
(ha) Suprafața
spațiu verde
mp/locuito r Zone de
agrement
JUDEȚUL TELEORM AN
Municipiul
Alexandria 48,79 9,82 4
Municipiul
Roșiorii d e Vede 69,97 22,98 3
Municipiul Turnu
Măgurele 27,20 9,40 7
Oraș Videle 16,92 11,14 1
Oraș Zimnicea 20,43 17,39 1
Sursa:Pri măriile urbane
Zonele v erzi au rolul de a amelio ra climatul, moderând varia țiile de temperatur ă,
contribuind la cre șterea umidit ății, reducerea radia țiilor solare. De asememea, au o
importan ță deosebit ă în reducerea polu ării prin reținerea pulberilor , micșorarea
concentra ției gazelor nocive și atenuarea zgomotelor.
Spa țiile verzi din ec osistemul urban reprezint ă principalele habitate pentru
diverse specii de faun ă sălbatică. De aceea, în activitatea de amenajare a teritoriului, se
pune un ac cent deosebit pe extinderea aces tora.
Zonele ver zi reprezint ă o condiție indispensabil ă a unei vie ți urbane normale.
168
Vegeta ția constituie elementul dominant ce se asociaz ă cu diverse dot ări ce pot
contribui la îndeplinirea func țiilor ecolog ice, sanitar – igienice, utilit ar economice, odih nă
și agrement, social culturale, estetice.
În orașele din jude țul Teleorman, spa țiile verzi ocup ă următoarele suprafe țe:
• Alexandria suprafața – 48,79 ha
• Turnu Măgurele – 27,2 ha
• Roșiorii de Vede – 69,97 ha
• Zimnicea – 20,43 ha
• Videle – 16,92 ha
Fig. 10.1.1.4 .3. Parc în ora șul Zimnicea Fig. 10. 1.1.4.4. P arc în Municipiul Turnu Măgurele
În anul 2008, prin “Programul Na țional de îmbun ătățire a calit ății mediului priv ind
realizarea de spa ții verzi în loca lități”, finanțat de Administra ția Fondului pentru Mediu,
în județul Teleorman, în mediul ur ban a fost finalizat un proiect în municipiul Ro șiorii de
Vede, iar dou ă proiect e sunt în derulare.
Parcuri
Parcurile s unt spații verzi, cu su prafața de minimum un hectar, format dintr-un
cadru vegetal spec ific și din zone construite, cuprinzând dotari și ech ipări destinate
activităților cultural-educative, sportive sau recreative pentru populatie.
Parcurile r eprezină o zonă verde important ă pentru loc alitățile urbane. Vegeta ția
este constituit ă din arbori, arbu ști decorativi, gazon, flori.
În mediul urban din jude țul Teleorman, situa ția parcurilor este urm ătoarea:
Municipiul Alexandria: Parcul Prefec tură, Parc Prim ărie, Parc
Cinematograf, Parc ANL Zona Peco (ocup ă o suprafa ță de 10550 m2)
Municipiul Turnu M ăgurele: Parcul Independen ței, Parcul Tudoric ă
Doroban țu, Parcul D. Praporgesc u, Parcul Anotimpuri, Parcul Mir cea cel
Bătân, Parcul Gar ă (ce ocup ă o suprafa ță de 48600m2)
Municipiul Roșiorii de Vede: 5 parcuri ca re se întind pe o suprafa ță de
172400 m2
Orașul Zimnicea: Parcul Central
Orașul Vid ele Parcul Or ășenesc, cu o suprafa ță de 85.480 m2 și Parcul
Videle, cu o suprafa ță de 3700 mp
Scuaruri
Scuarul es te spațiul verde cu s uprafața mai mic ă de un hectar, amplasat în
cadrul ans amblurilor de locuit, în jurul unor dot ări publice, în incintele unităților
economice, social-culturale, de î nvatamânt, amenajarilor sportive, de agrem ent pentru
copii și tineret sau în alte loca ții;
În municipiul Ro șiorii de Vede exist ă 10 sc uaruri care se întind pe o suprafa ță de 0,33
ha.
În munucipiul Turnu M ăgurele, Sc uarul Financiar ocup ă o suprafa ță de 0,42 ha.
În orașul Videle exist ă 4 scuaruri situate astfel:
169
– pe șos. Giurgiului – rond Grup tehnic Școlar, cu o suprafa ță de 300 m2;
– pe șos. Giurgiului intersec ție cu Florilor, cu o suprafa ță de 400 m2;
– pe șos. Republicii, cu o suprafa ță de 300 m2;
– strada Pitești intersec ție cu strada Prim ăverii, cu o suprafa ță de 200 m2.
Primăria municipiului Al exandria, în colaborare cu Administr ația domeniului
public Alexandria ar e în derulare proiec tul “Reamenaj are, reabilitare și extinder e
parcuri”. Alte proiecte prin care s-au înfiin țat și reabilitat spa ții verzi (unele continuîndu-
se și în anul 2009), sunt:
– Reamenajare peisagistic ă cartiere de locuin țe
– Reabilitare cartier zona bl. 594-597
– Reabilitare cartier zona bl. A3-A8, K1-K7
– Reabilitare cartier zona bl. 305-306
– Reabilitare cartiere de locuin țe zona V-urilor 711-713
La acestea s-a ad ăugat plant ări de arbori în toamna anulu i 2008, pe str ăzile
București, Dunării și Turnu M ăgurele (800 platani și 100 albitzia).
Plantări de platani și albitzia s-au efectuat și în Parcul ANL Peco, zona blocurilor
200, zon ă bloc B215, zon ă bloc F, zon ă blocuri I, zon ă blocuri V711-713.
10.2. Zgomot
10.2.1. Hărți strategic e de zgomot
HG 321/2005 privind evaluarea și gestionar ea zgomotului ambian t, prevede dou ă
etape în realizarea h ărților strategice de zgomot.
1. Începând cu anul 2007 se întocmesc h ărți strategice de zgomot pentru
aglomerările cu mai mult de 250000 loc uitori, drum uri principale care au un trafic mai
mare de 6 mil. trecer i de autovehicule/an, c ăile ferate principa le care au un trafic mai
mare de 60000 treceri de trenuri/an etc
2. Categoria aglomer ărilor sub 250000 loc uitori, în care se încadreaz ă și Jud ețul
Teleorman, vor întocmi h ărți de z gomot pentru toate aglomer ările, drumurile p rincipa le,
căile ferate principale, aflate în interiorul aglomer ărilor, începând c u anul 2011.
10.2.2. M ăsurători de zgomot în anul 2008
M ăsurători de zgomot în anul 2008
Tabel 10.2.2 .1.
Județul Număr
măsurăto
ri Maxima
măsurat
ă (dB) Depășiri
% Indicator
utilizat Determin ări
în urma
sesizărilor
% Sesizăr
i
rezolva
te %
Teleorman 343 78,2 21,57 Leq 4,37 100
Conform Programului de monitorizare a zgomotului din mediul urban al jude țului
Teleorman și a unor solicitări și comenzi primite de la Garda de Mediu, respectiv
persoane fizice sau juridice, în perioada 1 i anuarie – 31 decembrie 2008, s-au efectuat
un număr de 343 de m ăsurători, după cum urmeaz ă:
– 328 prin pr ogramul de monitorizare;
– 5 la solic itarea Comisariat ului judetean al G ărzii Naționale de Mediu;
– 10 la solicitarea unor persoane fizice (la comand ă).
Măsurători de zgomot în anul 2008
Tabel 10.2.2 .2.
Tip măsurătoare zgomot Număr Max ima Nr. Depășiri
170
măsurători m ăsurată
(dB) depășiri %
Piețe, spații comerciale, restaura nte în
aer liber 41 68,1 1 2,43
Incinte de școli și creșe, grădinițe,
spații de joac ă pentru copii –
Parcuri, zone de recreere și odihnă 41 65,9 4 9,75
Incinta industrial ă 41 66,2 3 7,31
Zone feroviare 41 70,9 2 4,87
Aeroporturi –
Parcaje auto –
Stadioane, cinematografe în aer li ber –
– str. categ. teh. – II 82 78,2 13 15,85 Trafic
– str. categ. teh. – III 82 71,6 50 60,97
Altele – zo ne locuibile –
La solicitarea G.N.M – exterior incint e
industriale 4 63,7 0 0
La solic itarea G.N.M – exterior cas ă de
locuit 1 62,2 1 33,33
Determin ări la comand ă – ex terior
incinte industriale 8 61,5 0 0
Determin ări la comand ă – trafic str.
categ. teh. – III 2 64,5 0 0
In cadrul programului propriu de monitorizare s-a urm ărit încadrarea în
limitele maxim admisibile ale nivelului de zgomot in mediul urban, la limita și în
interiorul z onelor func ționale, pe str ăzi de categoria tehnica II și III. Din cele 343
determin ări, s-au înregistrat 74 de cazuri de dep ășiri ale limitelor maxim admisib ile;
pe localit ăți, situația se prezintă în felul urm ător :
Tabel 10.2.2 .3.
Nr.
crt
Localitate
Nr.
tot.
det . Nr.
dep.
l.m.a. Str.
ctg.
-II-
Str.
ctg.
-III- Int.
incint.
funct. Ext.
incint.
indus. Ext.
zona
ferov.
1 Alexandria 64 21 6 12 3 0 0
2 Rosiori de Vede 72 15 0 13 1 0 1
3 Turnu Magurele 72 15 0 13 1 1 0
4 Videle 64 14 1 12 0 1 0
5 Zimnicea 56 8 5 1 0 1 1
TOTAL 328 73 12 51 5 3 2
Se c onstată frecvente dep ășiri ale limite lor ma xim admisibile pentru
zgomotul ambiant din ora șele jude țului, datorate traficului rutier , de exemplu:
– Alexandria 21 cazuri ; strazile Negru Vod ă și Alexandru Ghica
– Roșiorii de Vede 15 cazuri ; strazile Carpa ți și Marașești
– Turnu Magurele 15 cazuri ; s-au înregistrat dep ășiri pe toate str ăzile supus e
determin ărilor, respectiv strada Ol tului, Carpa ți, Oltului și Praporgescu
– Videle 14 cazuri ; frecv ent pe strazile Florilor și Parcului
– Zimnicea 8 cazuri; pe strada Giurgiului
Aplic ând prevederile legale în vigoare, periodic, autorit ățile publice loc ale sunt
înștiițate despre dep ășirile nivelelor de zgomot în diferite loca ții, trafic stradal, exterior
171
incinte industriale sau feroviare, pie țe, spații comerciale, etc., în scopul lu ării celor mai
potrivite m ăsuri conform legisla ției în domeniu, pentru diminuarea zgomotului.
De as emenea, APM Teleorman r ăspunde prompt diferitelor sesizări sau
reclamații ale cet ățenilor, când î n anumite zone urbane, din diferite motive zgomotul
ridicat produce disconf ort și stres.
10.3. M ediu și sănătate
Mediul în care tr ăiește omul este definit în prim ul rând de calitatea aerului, ap ei,
solului, a locuin ței, alimentelor pe care le c onsumă, precum și a mediului î n care își
desfășoară activitatea. Starea de s ănătate a popula ției este strâns legat ă de acești
factori, fiind influențată și determi nată imediat sau dup ă o perioad ă de timp.
Evaluarea st ării de sănătate a popula ției constă în identificarea factorilor de risc
care țin de:
– calitatea aerului citadin;
– alimentarea cu ap ă potabilă;
– colectarea și îndepărtarea reziduurilor lichide și solide de orice natur ă;
– zgomotul urban;
– habitatul – condiții impropii (zgomot, iluminat, aglomer area
populațională ).
Cunoașterea și deter minarea ac estor fact ori de mediu considera ți de risc au o
deosebit ă importan ță și constituie, poate, cea mai valoroas ă activ itate pentru
promovarea și păstrarea st ării de sănătate a popula ției.
Conform datelor primite de la Direc ția de S ănătate Public ă a Jude țului
Teleorman, în anul 2008 nu au fost înregistate îmboln ăviri / decese ce ar putea fi
asociate cu fenomene de poluare.
10.3.1. Efectele polu ării aerului asupra st ării de sănătate
Din punct de vedere al ac țiunii poluanților atmosferici asupra st ării de sănătate a
populației se pot distinge:
• efecte directe (modific ările care apar în starea de s ănătate a popula ției);
• efecte indirecte (rezultate din ac țiunea asupr a mediului).
Prezența impurit ăților în aer, sub form ă de pulberi, aerosoli sau gaze, pr oduc
afectarea st ării de sănătate a popula ției prin efecte imediate sau de lung ă durată.
Efectele imediate sunt ca racterizate prin modific ări promte ale mortalit ății sau
morbidității popula ției, ca urmare a cre șterii nivelului de poluare a aerului. Efectele de
lungă durată sunt caracterizate prin apari ția unor fenomene patologice, ele sunt frecvent
întâlnite în condi ții de poluare medie.
În funcție de impactul asupra s ănătății um ane, se disting urm ătoarele tipuri de
poluanți:
– poluan ți iritanți – sunt rezultatul polu ării aerului cu gaz e iritante: dioxid de sulf,
dioxid de azot, clor, amoniac, substan țe oxidante etc. Poluan ții irizanți sunt cei
mai răspândiți în mediu, afectând popula ția umană prin modific ări la nivelul c ăilor
respiratorii, producând hipersec reție de mucus și alterarea activit ății cililor
vibranți, precum și afectarea alveolelor pulmonare.
– poluan ți asfixianți – sunt rezultatul emis iilor în aer a monoxidului de carbon (CO),
dioxidului de carbon, hidrogenul ui sulfurat, etc. Dintre ace știa, cel mai periculos
este monoxidul de carbon, rezultat al unor arderi incomplete ale c ombustibililor și
carburan ților folosi ți în sursele sta ționare și mobile, procese i ndustriale etc.
Impactul CO poate fi acut sau cronic.
172
– poluan ți toxic i spec ifici – acești poluanți acționează fiecare numai asupra
anumitor organe și sisteme ale or ganismului uman. Cei mai frecvent întâlni ți sunt
plumbul, fluorul, mercurul și cadmiul. Carac teristic acestora este acumularea lor,
în timp, în organismul uman.
– poluan ți alergizan ți – pot fi naturali (p olenul, fungii, produ și volatili rezu ltați din
anumite vegetale etc.) sau arti ficiali, care pr ovin în special din ind ustria chimic ă.
Impactul acestor poluan ți este reprezentat prin o serie de boli resp iratorii
alergice.
În cazul polu ării aer ului, aparatul respirator este primul (dar nu singurul) care
este afectat. Popula ția infantil ă reprezint ă categoria c u risc la î mbolnăviri mai crescut
datorită particularit ăților biologic e (organis m în creștere, sistem imunitar insuficient
dezvoltat).
Pentru evaluarea efec telor asupra st ării de sănătate trebuie lua ți în considerare
următorii parametrii: distribu ția expunerii în popula ție (grupurile de risc), rela ția
expunere-r ăspuns (varia ția răspunsului, grupurile susceptibile), cumularea riscului
(cumularea geografica a factorilor de risc).
De cele mai multe ori, ac țiunea direct ă a polu ării aerului este rezultanta
interacțiunii mai multor poluan ți prezenți conc omitent în atmosfer ă (acțiune co mplexă și
nespecific ă).
Direcția de Sănătate Public ă Teleorman nu de ține date referitoare la efectele
poluării aerului asupra st ării de sănătate a popula ției
10.3.2. Efectele apei poluate asupra st ării de sănătate
În funcție de impactul asupra s ănătății um ane, se disting urm ătoarele tipu ri de
poluanții:
– compu și organohalogena ți și substanțe care pot forma astfel de compu și în
mediu acvatic;
– compuși organofosforici
– compuși organostanici
– substan țe și preparate sau produ și de degradare ai acestora, care s-a dovedit
că au propriet ăți cancerigene sau mu tagene sau propriet ăți care pot afecta tiroida,
reproduc ția sau alte func ții endocr ine în sau prin mediu acvatic
– hidrocarburi persistente și substan țe toxic e organice persistente sau care se po t
bioacumula
– cianuri
– metale și compușii lor
– arsenic și compușii lor
– biocide și produse de protec ția plantelor
– materii în suspensie
– substan țe care contri buie la eutr ofizare (nitra ți și fosfați)
– substan țe care au o influen ța nefavorabil ă asupra bilan țului de oxigen (care
poate fi m ăsurat folosind parametri ca CBO 5, CCO ).
Sursele de poluare a apei pot genera maladii infec țioase și maladii neinfec țioase
datorită prezenței în apă a unor poluan ți biologici, respectiv poluan ți chimici:
– maladiile infecțioase transmise prin ap ă de bacterii pot fi: holera, febra tifoid ă,
dizenteria etc.
– maladii infecțioase transmise de viru și: poliomielita, hepatita viral ă, conjunc tivita
de bazine de îmb ăiere etc.
– parazi ți care genereaz ă amibiaza, cea mai r ăspândită parazitoz ă de natur ă
hidrică, lam bliaza, tricomoniaza etc.
173
Referitor la maladiile datorate unor substan țe chimice din ap ă (minerale, toxice,
radioactive etc.), men ționăm:
– gușa endemic ă, întâlnit ă în regiunile s ubmontane și care d ă naștere la
complica ții nervoase și endocrine, boli cardiovascula re, datorate lipsei de calciu
și magneziu din apa potabil ă;
– intoxicarea cu nitra ți și nitriți prezen ți în apă din c e în ce mai mult datorit ă
industrializ ării și chimizării agricu lturii; nitri ții pătrund în sânge și în combina ție cu
hemoglobina formeaz ă methemoglobina, re zultând un deficit de oxigen. Maladia,
cunoscut ă sub numele de cianoz ă infantilă este des întâlnit ă la co pii.
– alte substanțe toxic e ca plumbul, mercurul, cadm iul, pesticidele, pot avea ef ecte
grave asupra s ănătății umane.
Din datele furnizate de Direc ția de Sănătate Pub lică Teleorman reiese c ă în
cursul anului 2008 au fost recoltate și analizate din punct de v edere fizico-chimic 1532
probe, din care 390 au fost necorespunz ătoare. Din punct de vedere bacteriologic au
fost recolta te și analiz ate un num ăr de 1349 probe de ap ă potabilă distribuiă în sistem
centralizat, din care 90 au fost necorespun ătoare.
Din fântânile public e de pe raza j udețului Teleorman au fost recoltate 211 pr obe,
din care 158 au fost necorespunz ătoare din punct de v edere bact eriologic și 106 au fost
necorespunz ătoare din punct de vedere fizico-chimic.
Nu deținem date referitoare la cazuri de î mbonăviri provocate de consum ul de
ape necorespunz ătoare din punct de vederea chimic sau bacteriologic.
10.3.3. Efectele gestion ării deșeurilor asupra st ării de sănătate a popula ției
Impactul depozit ării deșeurilor urbane sau a celor industriale asupra mediulu i
este semnificativ, factorii de mediu agresa ți fiind solul, aerul, apele (de suprafa țã și
subterane). Gospod ărirea deșeurilor în general și a deșeurilor men ajere în special, este
una din problemele m ajore de mediu cu care se confrunt ă autoritățile loca le.
Deșeurile pot fi vectori importan ți în răspândirea inf ecțiilor. Deșeurile provenite
din diferite surse con țin foarte des o gam ă variată de microorganisme printre care și
agenți patogeni r ăspânditori de boli infec țioase (viruși, bacterii, ou ăle diverșilor helmin ți
etc.). În condi ții prielnice, agen ții patogeni pot tr ăi în d eșeuri timp îndelungat (zile, luni)
de unde p ătrund în sol , apă, putând provoca astfel infec ții și prin contact direct.
În condiții naturale, f ără o neutralizare, unii agen ți patogeni din de șeuri rămân în
viață timp îndelungat (luni și chiar peste un an) în s pecial ou ăle diverșilor helminți și
sporozoare. Agen ții patogeni semnaleaz ă în deșeuri numai pos ibilitatea inf ecțiilor, iar
deșeurile respective s unt consider ate ca medii d e propagare a infec țiilor. Pentru apari ția
îmbolnăvirilor și în special a epidemiilor, în afara p ătrunderii în orga nismului uman a
agenților patogeni, sunt necesari și alți factori cum ar fi rece ptivitatea organismului,
numărul suficient al agen ților patogeni.
De șeurile, în special cele indust riale, const ituie surse de risc pentru s ănătate și
mediu datorit ă conținutului lor în substan țe toxice precum și metale grele
(plumb,cadmiu), pesticide, solven ți, uleiuri uz ate.
De asemenea, incendiile pr ovocate la depozitele de de șeuri pot avea efect
negativ as upra stării de sănătate a popula ției – gazele eliberate din arderea de șeurilor
pot provoca iritarea c ăilor respir atorii, fumul provoac ă dificultăți în respira ție.
Se consider ă că impactul asupra s ănătății umane este semnificativ dat orită
pericolului de produc ere a unor boli infec țioase prin c onsumul de ap ă potabilă provenit ă
din stratul freatic afectat de infiltr ări ale lev igatului. Gradul de c ontaminare
microbiologic ă a fact orilor de mediu: ap ă, aer, sol în zona depozitelor de de șeuri
174
genereazo riscuri pentru s ănătatea uman ă, cu prec ădere în cazul celor amplasate în
zona limitrof ă localităților și cursurilor de ap ă.
10.3.4. Efe ctele zgomotului as upra sănătății popula ției
Zgomotul poate fi definit ca un ansamblu de sunete nea șteptate și nedorite,
sursa fiind activitatea uman ă în legătură cu proces ul de urba nizare, de dezvoltar e
industrial ă, transporturi , etc.
Zgomotul are ac țiune complex ă asupra organismului în func ție de frecven ță, tărie
și poziția surselor.
Efectele zgomotului pot varia de la un indiv id la altul, de la tulbur ări aud itive sau
psihologic e, până la perturb ări ale somnului.
10.4. Obiective și măsuri
Sensul dezvolt ării du rabile a l așezărilor umane îl constituie asigurarea unui
mediu sănătos și coerent sub raport func țional și cultural, la nive lul localităților urbane și
rurale, precum și al rețelei de localit ăți în teritoriu, în condi țiile păstrării echilibrului fa ță
de complexul de resurse ale capit alului natural.
Respons abilitatea pe ntru calit atea mediului în zone urbane și pentru luarea
măsurilor necesare remedierii sau îmbun ătățirii calității acestui mediu revine autorit ăților
locale.
10.4.1. Obiective și măsuri pentru gestionarea calit ății aerului
Îmbunătățirea calit ății aerului ambiental î n zone le urbane în conformitate cu
standardele de calitate se va re aliza prin aplicarea urm ătoarelor m ăsuri:
– reducerea impactului traf icului rutier asupra calit ății aerului în ora șe, prin
devierea traseelor, lim itarea orelor de acces;
– reducerea emisiilor de la sistemele de înc ălzire indiv iduale prin utilizarea gaz elor
naturale drept combustibil;
– conștientiz area conducerilor unit ăților poluatoare în vederea automonitoriz ării
emisiilor;
– asigurarea controlului emisii lor la sursele industriale și instalarea de echipamente
de depoluare la toate surs ele cu impact major.
Nivelul de poluare în mediul urban s-a diminuat, ca urmare a extinderii re țelei de
distribuție gaze naturale în toate l ocalitățile urbane ale jude țului.
APM Teleorman, cu ajutorul fi rmei EPTI SA, în cadrul Proiectului Phare CBC
2003 : “Dezvoltarea unui progr am de management al calit ății aerului pent ru zona de
graniță româno-bulgar ă, în bazinul Dun ării de Jos” a realizat “P rogramul Integrat de
Gestionare a Calit ății Aerulu i pentru Localit ățile Turn u Măgurele și Zimnicea”, care a
fost aprobat de c ătre Consiliul Jude țean Teleorman, prin Hotârarea nr. 15 din
11.03.2009.
Măsurile identificate în progam includ m ăsuri în ur mătoarele sectoare:
Industrie:
o Dotarea cu echipamente de reducere la sursa de emisie
o Trecerea de la combustibilii solizi la gaze naturale
Locuințe
o Trecerea de la combustibili soliz i la gaze naturale
o Îmbunătățirea eficien ței energetic e, printro izola ție mai b ună a clădirilor
175
o Folosirea auditurilor energetice pentru a permite ap licarea celor mai efic iente
măsuri din punct de vedere al consumului de energie.
Transport
o Îmbunătățiri ale rețelei de drumuri
o Încurajarea alternativelor de transport mai pu țin poluant e decât autovehiculele.
Unele din aceste m ăsuri sunt deja puse în aplicare s au sunt întrun stadiu avans at de
planificare sau realizare.
10.4.2. Obiective și măsuri privind reducerea polu ării apei
Una dintre cele mai importante m ăsuri de reduc erea a polu ării apelor o
reprezint ă modernizarea sta țiilor de epurare a apelor uzate, lu cru care se va realiza î n
anii următori, atât pentru sta țiile de epurare orășenești, cât și pentru sta țiile de epurare
ale agen ților economici.
10.4.3. Obiective și măsuri privind gestionarea de șeurilor mun icipale
Îmbunătățirea calit ății vieții în mediul urban presupune și o strategie de
gestionare a de șeurilor conform normelor europene, care s ă presupun ă un grad ridicat
de reciclar e și valorificare a de șeurilor, dar și creșterea conștiintei cet ățeanului pentru
protejarea spa țiului în care tr ăiește.
În ceea ce prive ște gestionarea de șeurilor, la nivelul jude țului Teleorman se au în
vedere urm ătoarele obiectiv ă și măsuri:
Realizarea proiectului „ Sistem integrat de m anagement al de șeurilor în jude țul
Teleorman” , construirea unui depozit ecolog ic la Mavrodin, cu c apacitatea de 90.000
t/an, construirea unui sistem de compostare la Mavrodin cu o capacitate de 5.000 t/an,
utilizarea în siguranță a nămolurilor de la sta țiile de epu rare în agricultur ă.
10.4.4. Obiective privi nd reducerea zgomotului
Pentru a reduce nivelul de zgomot de la diferite surse situate în vecin ătatea
zonelor loc uite, în ora șele și municipiile jude țului se impun urm ătoarele obiective și
măsuri:
– elaborarea unor propuneri de limitare a traficului prin devierea traseelor ,
limitarea orelor de acces etc.
– eliberarea de certificate de urbanism în zona locuit ă numai pentru unit ăți
negeneratoare de zgomot;
– repararea străzilor pentru fluidizarea traficului auto.
De asemenea, deoar ece mu lte autovehicule au un gr ad mare de uzur ă, fiind
importante surse de zgomot și vibrații este neces ară o verific are permanent ă a stării
tehnice ac estora și admiterea lor în circula ție numai în cazul când îndeplinesc toat e
condițiile de funcționare.
10.4.5. Obiective și măsuri pentru conservarea și extinderea spa țiilor verz i
Zona verde reprezint ă o condiție indispensabil ă a vieții urbane normale. Ele au în
primul rând un rol estetic, dar au și rol în regularizarea umidității aerului și temperaturii.
Din ac este motive, autorit ățile locale au c a obiective extinderea și reabilitarea spa țiilor
verzi.
Conform Ordonan ței de Urgen ță nr. 114 din 17/10/2007 pentru modificarea și
completarea Ordonan ței de urgen ță a Guvernului nr. 195/2005 privind protec ția
176
mediului, autorit ățile administra ției pub lice lo cale au obliga ția de a asigura din terenul
intravilan o suprafa ță de spațiu verde de m inimum 20 m2/locuitor, pân ă la data de 31
decembrie 2010, și de minimum 26 m2/locuitor, pân ă la data de 31 decembrie 2013.
Prin “Programul Na țional de îmbun ătățire a calit ății mediului privind realizarea de
spații verzi în loca lități”, finanțat de Administra ția Fondului pentru Mediu, în jude țul
Teleorman exit ă și alte proiecte în curs de finan țare sau derulare, atât în mediul urban,
cât și în mediul rural.
177
Capitolul 11. PRESIUNI ASUP RA MEDIUL UI
11.1. Agricultura
11.1.1. Interac țiunea agriculturii cu mediul
Relația dintre agricultur ă și mediu este e xtrem de complex ă. Pe de o parte
agricultura este afectat ă de mediu prin poluarea atmosferic ă, poluarea solulu i,
schimbările climatice, etc. Pe d e altă parte agricultura consti tuie una dint re cauzele
principale ale polu ării apelor, eroziunii și poluării solului, distrugerea habitatelor și
diminuarea diversit ății biologice.
11.1.2. Evolu țiile din domeniul agriculturii, estim ările noilor efective de animale și
perfecționarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol
În județul Teleorman, în anul 2008, suprafa ța agricol ă totală a rămas constant ă,
cu mici varia ții în interiorul catego riilor de folosin ță. În tabelul 12.1.2.1.1. este prezentat ă
evoluția reparti ției terenurilor agr icole pe tipuri de folosin țe în perioada 1999-2008.
Situația fondului funciar agricol pe folosin țe în perioada 1999 – 2008
Tabel 11.1.2 .
Suprafața
(ha)
Nr
.
crt Categoria d e
folosințã 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
2007 2008
1. Arabil 453026 452 896 453 401 454 036 453559 453 063 455 783 456 337 454667 454974
2. Pășuni natu rale 30272 309 98 311 53 312 04 35671 356 71 345 16 347 09 35735 35476
3. Fâne țe
naturale 524 524 513 717 602 602 1070 1070 1070 1142
4. Vii 11257 112 57 119 02 110 72 9152 9152 7354 7531 7517 7442
5. Livezi 742 432 611 520 475 475 240 197 195 150
TOTAL
AGRI COL 495821 496107 497580 497549 499459 498963 498963 499844 499184 499184
Sursa: DADR Teleorm an
11.1.2.1. E voluția suprafe țelor de p ăduri regenerate
Evoluția suprafe țelor de p ăduri regenerate în per ioada 1999 – 2008
Tabel 11.1.2 .1.
Anul
Județ Suprafața împădurită
(ha) 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Suprafața totală de
pădure r egenerată 251 248 368 238 282 181 308 236 298 291
Suprafața reg enerări
natural e 98 131 160 109 103 109 194 87 99 64 Teleo
rman
Suprafața reg enerări
artificiale 153 117 208 129 179 72 114 149 199 227
Sursa: RNP ROMSILVA- Direcția Silvi că Alexandria
178
Suprafața totală pe care au fost exec utate lucr ări de r egenerare este de 291 ha
(înregistrându-se o sc ădere cu 7 ha fa ță de anul 2007) din care s uprafețe cu regener ări
artificiale – 227 ha și suprafe țe cu regener ări naturale – 64 ha.
11.1.2.2. E voluția șeptelului
Dinamic a șeptelului pentru anii 1999 – 2008
Tabel 11.1.2 .2.
Efectiv e (număr de cape te)
Județul Categorii
de
animale 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Bovine 6772 1 6372 7 5151 7 5385 9 5379 2 5684 2 5738 4 5766 7 5624 1 5131 1
Ovine 1698 8
0 1546 74 1200 41 1294 81 1292 95 1340 14 1346 20 1346 57 1420 7
5 1353 07
Caprine 3266 2 3114 8 2770 1 2655 8 3123 8 3112 2 3880 5 3802 3 4360 5 4520 6
Porci ne 1663 5
1 1346 97 1244 28 1347 81 2022 46 1164 14 1097 50 1192 07 8298 9 4984 4
Păsări 3115 0
00 3828 000 2923 00
0 3173 000 3789 00
0 3138 000 3110 00
0 2655 00
0 2473 9
00 2565 986 Teleo r
man
Cabaline 2759 6 2710 8 2655 8 2698 8 2730 8 2851 7 2753 4 2785 8 2855 2 2820 3
Sursa: DADR Teleorm an
În tabelul nr. 11.1. 2.2. este prezentat ă dinamica șeptelului în perioada 1999-
2008. Din analiza acestei evolu ții se constat ă o scădere față de anul 2007, a efectivelor
din categor iile de animale: bovine, ovine, caprine, porcine și cabaline și o creștere a
efectivelor de p ăsări.
11.1.2.3. A gricultura ecologic ă
Producția ecologic ă are ca scop realizar ea unor sisteme agricole durabile,
diversificat e și echilibrate, care asigur ă protejarea resu rselor naturale și sănătatea
consumatorilor.
Agricultura ecologic ă urmărește eliminarea oric ăror tehnologii poluante,
susținerea continu ă și ameliorarea fertilit ății naturale a solulu i, utilizarea ec onomică a
resurselor energetice conven ționale și înlocuirea acestora în mai mare m ăsură prin
utilizarea r ațională a produselor secundare refolosibile.
Suprafețe înscrise în agricultura ecologic ă în județul Teleorman, la nivelul anulu i
2008 sunt prezentate în tabelul 11.1.2.3.
Tabel 11.1.2 .3.
Nr. crt. Tipuri de c ulturi Suprafața
(ha) %
Din totalul suprafe țelor
cultivate ecologic %
Din totalul suprafe ței
agricole a jude țului
1. Culturi de câmp 3759,39 98,724 0,753
2. Arbuști fructiferi 23,5 0,618 0,004
3. Legume 0,2795 0,007 5,6E-05
4. Plante medicinale 24,3 0,638 0,004
5. Culturi furajere 0,5 0,013 0,0001
Total 3807,9695 100 0,763
179
În județul Teleorman exist ă un num ăr de 26 agen ți economici înscri și în
agricultura ecologic ă, cu suprafa ța totală de 3807,9695 ha, din care 98,724 % – culturi
de câmp, 0,618 % – arbu ști fructiferi, 0,638% – plante medicinale, 0,007% – legume,
0,013% – culturi furajere. Suprafa ța totală intrată în circuitul agriculturii ecologice
reprezint ă aproximativ 0,763 % din suprafa ța agricol ă a județului.
11.1.3. Impactul activit ăților din sectorul agri col asupra mediului
În prezent, datorit ă folosirii unor tehnologii neadecvat e, agricultura poate f i
considerat ă o sursă potențială de impurificare a mediului și de degradare a acestuia.
Prac ticile agricole agresiv e reprezint ă o cauz ă important ă a eroziu nii solulu i.
Menținerea monocult urii pe pe rioade îndelung ate, datorit ă avantajelor economice,
conduce la s ărăcirea solului, sc ăderea poten țialului productiv, reducerea pr oducțiilor și
în final, degradarea solulu i. Utilizarea e xcesivă a îngrășămintelor și pesticidelor în
agricultur ă are un impact negativ atât as upra terenurilor agricole, cât și asupra
vegetației, sănătății umane și calității apelor subterane și a apelor de suprafa ță.
În județul Teleorman, în anul 2008 au func ționat urm ătorii operatori economici
din domeniul zootehniei cu impact semnificativ asupra fa ctorilor de mediu, care intr ă
sub inciden ța Directivei 96/61/CE – IPPC:
– Ins talații pentru cre șterea intensiv ă a păsărilor > 40 000 loc uri – SC EURO CAS A
PROD SRL , SC AT GRUP PROD IMPEX SRL Drăgănești de Vla șca, SC GUNCAN
COMPANY SRL Ro șiorii De Vede – Ferma 4 Troianu, SC GOLDEN CHICKEN SRL
Mihăilești – Ferma Ma vrodin;
– Instala ții pentru cre șterea intensiv ă a porc inelor – SC SUINPROD SA Z imnicea, SC
ROMCIP SA Salcia, SC PIGAL EX SA Alexa ndria;
11.1.4. Utilizarea durabil ă a solului
Utiliz area d urabilă a solului const ă în diminu area utiliz ării fertilizan ților chimici și
creșterea utiliz ării celor naturali, crearea de sist eme viabile și structuri pentru
organizarea și managementul culturilo r agricole, precum și conservarea florei și faunei
ecosistemului agrico l.
Utiliz area durabil ă a solu lui im plică menținerea celor trei func ții ecologice ale
acestuia:
o produc ția de biomasa;
o filtrarea, tamponarea, transformarea materiei și a apei p ătrunse în sol;
o habitat pentru organisme.
În utilizarea solulu i se impune respectarea urm ătoarelor m ăsuri:
¾ îmbinarea rațională a mijloacelor chimice și biologic e, folosirea metodelor
fizico-chimice și aplicarea întregului comple x agrofitotehnic respectiv;
¾ extinderea promovarea și generalizarea cu ltivării unor s oiuri și hibrizi rezisten ți
la atacul d ăunătorilor și bolilor;
¾ generalizarea tratării semințelor și a materialului s ăditor pentru toate culturile;
¾ respectarea rotației culturilor în cadrul organiz ării asolamentelor unice;
¾ administrarea uniformă și în raport echilibrat a îngr ășămintelor naturale și
chimice;
¾ limitarea utilizării produselor chimice și exc luderea c elor dăunătoare pentru om
sau care ar putea avea efecte negative asupra medi ului înconjur ător și a
echilibrului biologic în natur ă, prin acumularea de rezid uuri în sol, în produsel e
agroalimentare și în organismul uman.
180
11.2. Capacitatea de pescuit
Nu dispunem de date.
11.2.1. Pescuitul în apele interioare
Nu dispunem de date.
11.2.2. Pescuitul marin
Nu este cazul.
11.3. Acvacultura
Nu dispunem de date.
11.4. Industria
11.4.1. Poluarea din sectorul industrial și impactul acesteia asupra mediului
În județul Teleorman, principal ele sectoare industriale cu impact semnificativ
asupra factorilor de mediu se clasific ă în ur mătoarele categorii :
– Industria extractiv ă (hidrocarburi și gaz e naturale) – SC Petrom SA –cu impact
potențial as upra factori lor de mediu : sol, ap ă subteran ă;
– Industria constructoare de ma șini – SC Koyo SA Romania – impact poten țial asupr a
atmosferei ( instala ție aflată sub inciden ța Directivei 1999/13/ CE COV / instala ții cu
putere însumat ă >20 MW aflate sub inciden ța Directivei 2003/87/ CE
– Industria alimentar ă – SC Cerealcom SA – Filiala ulei Ro șiorii de Vede – poten țial
impact asupra atmosferei (instala ție aflată sub inciden ța Directivei 1999/13/CE COV)
– Industria chimic ă – SC Donau Chem SRL – poten țial impact asupra factorilor de mediu
: apă, aer ( activitate IPPC, SEVESO, GES) ;
– Industria energetic ă – SC T erma Serv SRL – p otențial im pact asupra atmosferei
(instalație IPPC, LCP, GES)
Fig. 11.4.1. SC Do nau Chem SRL
181
182 11.4.2. Activit ăți industriale care se supun prevederilor directivei privind
prevenirea și controlul polu ării industriale
Scopul Dir ectivei 96/ 61CE es te de a realiza prevenirea și cont rolul integrat al
poluării stabilind m ăsurile destinat e prevenirii sau, acolo unde nu es te posibil, reducer ea
emisiilor în aer, ap ă sau so l, inc lusiv măsurile referitoare la de șeuri, pentru a se atinge
un niv el înalt de protec ție a mediului în ansamblul s ău, fără a se aduc e atingere altor
prevederi comunitare relevante.
În anul 2008, în judetul Teleorm an au func ționat 11 agen ți econ omici afla ți sub
incidența Directivei 96/61/CE, corespunz ător următoarel or tipuri de instala ții :
– Instala ții de combustie> 50 MW – SC TERMA SERV SRL Ale xandria;
– Instala ții compu și chimici anorganici de baz ă și îngrășăminte – SC DONAU CHE M
SRL Turnu M ăgurele;
– Instala ții pentru cre șterea intensiv ă a păsărilor > 4 0 000 locuri – SC EURO CAS A
PROD SRL , SC AT GRUP PROD IMPEX SRL Drăgănești de Vla șca, SC GUNCAN
COMPANY SRL Ro șiorii De Vede – Ferma 4 Troianu, SC GOLDEN CHICKEN SRL
Mihăilești – Ferma Ma vrodin;
– Instala ții pentru cre șterea intensiv ă a porc inelor – SC SUINPROD SA Z imnicea, SC
ROMCIP SA Salcia, SC PIGAL EX SA Alexa ndria;
– Abatoare > 50 tone/zi – SC CICALEX SA Poroschia ;
11.4.3 M ăsuri și acțiuni întreprinse în scopul prevenirii, a meliorării și reducerii
poluării industriale
Dintre oper atorii economici enumera ți mai sus, patru (SC Terma Serv SA, SC
Cicalex SA, SC Golden Chick en SRL, SC Guncan Company SRL) nu be neficiază de
perioadă de tranzi ție, fiind conformi cu pr evederile directivei, c eilalți deținând AIM c u
Plan de Ac țiuni.
Astfel, prin m ăsurile cuprinse în Planul de ac țiuni s e urmărește ca la sfâr șitul
perioadei de tranzi ție (31.12.2011 sau 31.12.2013) to ți agenții economici s ă fie
conformi cu prevederile Directivei IPPC.
APM Teleorman monitorizeaz ă și particip ă la controlul rea lizării măsurilor cu
termen scadent, împreun ă cu ARPM Pite ști și GNM – CJ Teleorman, monitorizeaz ă
investițiile în domeniul mediului, realizeaz ă inventarul poluan ților emiși și transfera ți
onform cerințelor europene ( EPRT R), asigur ă consultanța operatorilor economic i
IPPC.
11.5. Turismul
Turismul este o no țiune greu de definit, el
prezentând mai multe as pecte: petrecerea a mai
multor zile în acela și loc, excursii, turism sp ortiv,
cultural sau de afaceri și este o activitate
economic ă deloc neglij abilă.
Insumarea num ărului de zile petrecute în
alt loc dec ât locuin ța proprie permite estimarea
presiunilor turistice (nu s e contorizeaz ă
deplas area la re ședințele private și nici șederi de
o singură zi). Practicarea turismului poat e aduce
rejudicii importante ecosistemelor naturale,
motiv pentru care educa ția ecologic ă și turismul c
p
trebuie s ă fie strâns legate, pentru ca popula ția să conștientizeze fragilitatea
ecosistemelor în care se recreeaz ă.
Turismul exercit ă o presiune s emnificativ ă asupra mediului, prin ace ea că,
volumul de apă uzată menajer ă din unitățile de caz are, traficul rutier și imp licit emis iile
auto și nivelul de zgom ot se adaug ă la cele produse de popula ția autohton ă.
Dinamic a numărului d e turiști 1999 – 2008
Tabel nr.11 .5.1.
Anul Numărul locui tori
aferent terito rului
admini strativ Densitatea p opulației
(loc/Km2) Număr de turiști cazați în
teritorului adminis trativ
1999 4595 29 79,4 1295 7
2000 4568 31 78,9 9853
2001 4534 53 78,3 1129 4
2002 4378 62 75,6 1062 7
2003 4328 56 74,7 1003 5
2004 4277 45 73,9 1283 9
2005 4223 14 72,9 1204 9
2006 4171 83 72,1 Nu di spunem de date
2007 4130 64 71,34 3196 5 înnoptări
2008 4073 77 70,35 Nu di spunem de date
Structura de primire turistic ă
Tabel nr.11. 5.2.
Structura de primire turistic ă
Hoteluri Hanuri și moteluri Tabere de elevi și
preșcolari
2007 5 2 2
Sursa: Direc ția Județeană de Statistic ă Teleorm an
Din datele oferite de Direc ția Județeană de Statistic ă Teleorman rezult ă că în
anul 2008 a crescut num ărul de înnopt ări, comparativ cu anul 2007.
Capac itatea și activitatea de cazare
Tabel nr.11. 5.3.
Capacitatea și activitate a de cazare
Sosiri ale tur iștilor
Locuri exist ente Turiști cazați
Hoteluri Unit ăți
specializate
2007 705 14700 12365 2329
2008 Nu di spunem de date Nu di spunem de
date 18110 1807
Sursa: Direc ția Județeană de Statistic ă Teleorm an
Situația nu mărului de înnopt ări ale turi știlor
Tabel nr.11. 5.4.
Înnoptări ale turi știlor
Hoteluri și unități
similare Unități specializate Total
2007 20145 11820 31965
2008 24180 9181 33361
Sursa: Direc ția Județeană de Statistic ă Teleorm an
183
11.5.1. Poten țialul tur istic
Turismul reprezint ă o activitate profitabil ă, cu un impact benefic major în
economia c omunităților locale.
Pozi ția geografi că a localităților Zimnicea și Turnu M ăgurele, porturi la Dun ăre și
puncte de trecere a frontierei cu Bulgar ia, oferă un poten țial turistic important prin
oportunit ățile oferite de fondul piscicol, de peisajul pitoresc, flora și fauna deosebit de
bogate, etc.
Cele lalte localități ale jude țului Teleorman nu beneficiaz ă de poten țial turistic
deosebit, totu și unele elemente nat urale s pecifice z onelor de lu ncă și câmpie ofer ă
condiții favorabile de agrement și petrecerea timpului liber de scurt ă durată și week-end.
Zona de c âmpie și practicarea agriculturii ec ologice pot oferi un poten țial turistic în
domeniul ecoturismului și agroturismului.
În Municipiul Turnu M ăgurele, sit uat la grani ța româno-bulgar ă, trecerea frontierei
se face cu bacul c ătre orașul bulgăresc Nik opole. Obiective turistice importante:
• Cetatea medieval ă „Turris”
• Monumente istorice: cinematograful “Flac ăra”, Ansamblul Bisericii “Sfânta
Vineri”, Bis erica “Sf. H aralambie”, Liceul Unirea
• Statui și grupuri statuare: “Mircea cel B ătrân”, „Tudoric ă Dor obanțu”,
„Monumentul Independen ței”.
În anul 2008 s-a amenajat plaja de la malul Dun ării, aflată în vecinătatea
punctului de trecere a frontierei Turnu M ăgurele – Nikopole.
În orașul Zimnicea, în anul 2008 s-a realiz at trecerea cu bacul a Fluviului
Dunărea, către localitatea bulg ărească Sviștov.
Fig. 11.5.1. Monume nt istoric în munici pil Alexandria
11.5.2. Impactul turism ului asupra mediului
Deoarece turismul este slab dezvoltat în jude țul Teleorman, impactul asupra
mediului nu este semnificativ.
Princip alii factori de st res legați de practicarea agrementului s unt determina ți de
poluarea rezultat ă din transport sau managementul de șeurilor. Turismul nu reprezint ă o
presiune asupra localit ăților urbane .
11.5.3. Tendin țe de dezvoltare a turismului. Obiective și măsuri
Municipialitatea din Turnu M ăgurele și-a propus urm ătoarele obiective pentru
dezvoltarea turismului:
184
– construirea și amenajarea drumului de ac ces spre Cetatea medieval ă
„Turris”
– reabilitarea Cetății medievale „Turris”
– promovarea obiectivelor turistice
– înscrierea obiectivelor turist ice în circuitul turistic
– intrarea în circuitul cultural și artistic al Cinematografului “Flac ăra”
– reabilitarea monumentelor istorice și a zon elor verzi aferente în vederea
includerii lo r în circuitul turistic zonal
– realizarea de proiecte de cons ervare pentru integrare în Re țeaua Natura
2000
11.6. Polu ări accidentale. Accidente majore de mediu
Poluări accidentale în jude țul Teleorman
În luna aprilie 2008, în jude țul Teleorman s-a înregi strat o poluare accidental ă cu
hidroxid de sodiu lichid la CNCF R SA – Ro șiorii de Vede. Dintr-un vagon î ncărcat de
SC Oltchim SA Râmnicu Vâlc ea, s-a scurs cant itatea de apro ximativ 50-60 litri hidroxid
de sodiu, pe o suprafa ță de 4 mp – pe terasamentul c ăii ferate. Nu au fost afectate
vegetația și solul din z onă.
Echipa de interven ție a SC Oltchim SA Râmnicu Vâlc ea a intervenit și a remediat
defecțiunea la vana de desc ărcare a vagonului. M ăsurile impuse au fost de cur ățare a
zonei și redare la starea ini țială a porțiunii af ectate.
Tabel 11.6.
Nr.
crt. Data / ora Localiza rea
fenome nului Agen tul
poluator ;
Cauza polua rii Factorii de
mediu afec tațiModul de
manif . al
fenome nului Măsuri luate Sancțiuni
JUDETUL T ELEORM AN
1.20.04.20 08,
ora 715CNCFR SA –
Roșiorii de
Vede Aproximativ 50-
60 litri hidrox id
de so diu Nu au fo st
afectate
vegetația și
solul di n zonă,
sau alți factori
de mediu În urma
verificării
reviziei
tehnice în
tranzit, un
vagon a
prezentat
scurgeri la
vana de
descărcare,
pe o su prafață
de aprox. 4m2
din
terasame ntul
căii ferate 1.Reme diere
a defecțiuni
la vana de
desărcare
2.Curățarea
zonei și
redarea la
starea inițială
a porțiunii
afectate –
11.6.1 Polu ări accidentale cu impact major asupra mediului
În județul Teleorman, în anul 2008 nu s-au înregistrat polu ări accidentale cu
impact major asupra mediului.
185
Capitolul 1 2. ENERGIA
Energia, al ături de mediu și soc ietate, au f ăcut obiect ul unor preocup ări majore
pe plan mondial în ultimii 25 de ani. Înc epând cu Raportul Brundtland al ONU (1987),
care a definit conceptul de dezvoltare durabil ă, au urmat o seri e de în țeleger i
internaționale la niv el înalt, precum Conferin ța de la Rio de Janeiro (1992) , Protocolul
de la Kyot o (1997) și Summit-ul de la Johanesburg ( august 2002). Acestea au stabilit
necesitatea accept ării unor pozi ții comune privind dezvoltarea durabil ă, necesitatea
reducerii polu ării, în special a gazelor cu efect de ser ă etc. În aceast ă problematic ă
deosebit de complex ă, energia joac ă un rol determinant.
În acest c ontext, Uniunea Eur opeană a devenit extrem de preocupat ă de
problemele majore pe care ener gia le ridic ă și anum e: alegerea surselor de energ ie,
securitatea furniz ării energiei, presiunea exercitat ă asupra mediului, func ționarea pieței
de energie. Ca urmare, în noiembrie 2000 Comisia Eur opeană a elaborat “Ca rtea verde
– către o strategie european ă a securit ății de alimentare cu energie”.
12.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului
Energia es te un factor esen țial în dezvoltarea economic ă și socială. Produc erea
și consum ul de ener gie exercit ă presiuni considerabile as upra mediului, contribuind la
schimbările climatice, deteriorarea ecosiste melor naturale, deteriorarea mediulu i
construit, dar și efecte adverse asupra s ănătății umane.
Conservar ea și valorificarea eficient ă și ecologic ă a resurselor ener getice
prezintă importan ță majoră.
Categoriile de surse din sect orul ener getic sunt reprezentate de: arderea
combustibililor (arderi în energie și industrii de transformare, arderi în industria d e
prelucrare), extrac ția și distribu ția combustibililor fosili, arderea combustibililor î n
transportul rutier.
Producția, transportul și principa lele tipuri și metode de utilizare a e nergiei,
din punct de vedere al consecin țelor asupra mediului, reprezint ă activități antropice
similare celorlalte ramuri industriale. Dezvoltarea economic ă și socială a nec esitat o
creștere ra pidă a cantităților de energie produse și consumate. Produc ția de energie,
în special p rin utilizare a masivă a materiilor energetice fosile (c ărbune, petrol, gaze
naturale și lemn) este, în prezent, una din su rsele majore de poluar e a mediului.
Studiile ef ectuate asupra produc ției, transportului și utilizării energiei au
demonstrat c ă toate tehnic ile de produc ere a energiei, cu excep ția energiei solare,
eoliene și a celei ge otermale, au un imp act semnificativ și în general negativ asupra
mediului, afectând aerul, apa, solul, fauna, flora și colectivit ățile umane în mod
diferențiat. Unele din efectele negative, poluante sunt difuze și se pot r ăspândi pe
teritorii întinse; altele pot avea efecte noc ive pe termen lung, debutul lor fiind imediat
sau decalat în timp.
Pentru realizarea unui studiu complet al ef ectelor comparate ale diferitelor surse
energetice utilizab ile, este necesar s ă se facă o distinc ție netă între studiul naturii
efectelor negative as upra mediului, cauz ele lo r, scara, marimea, amplitudinea acestora
și repartizarea geografic ă a suprafe țelor afectate. Numai dup ă analiza suprapunerilor de
poluări provenite din alte surse peste cele având ca origine pr oducerea de energie se
va putea trece la ev aluarea, relativ corect ă, a gravit ății lor, respectiv a importan ței
relative. În plus, sunt necesare și o serie de cuno ștințe mai precise în legatur ă cu
mecanismele dup ă care funcționează procesele de autoepurare natural ă a factorilor de
mediu în contextul a diferite tipur i de sisteme ecologice specifice.
186
Din punct de vedere al produc ției, transportului și stocării de energie, în jude țul
Teleorman se desf ășoară următoarele tipuri de activit ăți:
¾ producerea energiei termice;
¾ prospectarea, explorarea și exploatarea petrolului și gaz elor naturale (gaz de
sondă);
¾ transportul prin conducte al combustibililor s au carburan ților lich izi sau gazo și;
¾ rezervoare destinate stocărilor de gaz, de combustibili sau de carburan ți;
¾ transportul energiei electr ice prin linii aerien e și cabluri de înalt ă tensiune îngr opate.
În ceea ce prive ște instala țiile de ardere pentru produc erea energiei termice,
acestea folosesc drept combusti bil: gaze naturale, gaze de sond ă, combustibil lichid
ușor, motorin ă, păcură și LPG. Producerea energiei electrice și termice, bazat ă pe
arderea în termocentrale clasic e a com bustibililor fosili, activitate esen țială pentr u
societatea uman ă, este înso țită inevitabil, în condi țiile actuale de dezvoltare a tehnicii,
de emiterea în atmos feră a unor volume mari de gaze de ardere. Princip alele emis ii
care afecteaz ă factorii de mediu sunt poluan ții gazoși din gazele ar se:
¾ care dăunează direct organismului uman – oxizii de azot, oxizii de su lf, monoxidul de
carbon, precum și unele metale grele;
¾ care acționează direct asupra vegeta ției – dioxidul de sulf ;
¾ care stau la baza form ării de ac izi – oxizii de sulf, monoxidul și dioxidul de azot, ce
determin ă formarea ploilor acide și prejudiciaz ă apa de suprafat ă, apa freatic ă, solul
și vegetația;
¾ persistente în soluri, care, în cadrul lan țului biologic plan ta-animal-om se
acumuleaz ă și devin astfel nociv e organism ului uman, a șa cum este cazul metalelor
grele;
¾ care devin factori de influen ță a climei – factori importan ți în declan șarea efectului
de seră al pământului, sau care contribuie la di strugerea stratului natural de ozon.
Inventarul emisiilor de poluan ți atmosferici în jude țul Teleorman, la nive lul
anului 2008, a pus în eviden ță următoarele valori ale emisiil or din arderi în energie și
industria de transformare, instala ții de ardere nei ndustri ale și arderi în ind ustria de
prelucrare:
– gaze cu ef ect de ser ă: CO 2 – 441133,8 t; CO – 188,73 t; N 2O – 37,16 t; CH 4 –
237,46 t;
– substan țe care contribuie la epuizarea stratu lui natural de oz on: CO –188,73 t;
CO 2 – 441133,8 t; CH 4 – 237,46 t; NO 2 – 592,8 t; NMVOC – 265,62 t;
– substan țe acidifiante: SO 2 – 42,16 t; NO 2 – 592,8 t;
– metale grele – Cd – 0,25 kg ; Cr – 0,67 kg; Hg – 2,22 kg, Pb – 0,84 kg.
Emisiile de poluan ți pe activit ăți
Tabel 12.1.
Grupa Activitatea SO2
(Mg) NOX
(Mg) NMVO C
(Mg) CH4
(Mg) CO
(Mg) CO2
(Gg) N2O
(Mg)
01 Arderi in
energetica
si indu strii
de
tranformare 1,2102 23 305,38 28 12,011 18505 7,3794 157,106 28 163,82 29 7,0801 34
02 Instalatii de
ardere
neind ustriale 23,655 6 16,758 37 4,9445 23394 3,9137 97 15,431 18 18,417 2,1967 5
03 Arderi in
industria de
prelu crare 17,295 24 270,66 33 248,67 00939 226,17 08 116,19 32 258,89 39 27,889 16
TOTAL 42,161 07 592,80 46 265,62 58023 237,46 4188,73 06 441,13 38 37,166 05
187
Emisiile de poluan ți pe activit ăți
Tabel 12.2.
Grupa Activitatea Cd (kg) Cr (kg) Hg (kg) Pb (k g)
01 Arderi in
energetica si
industrii de
tranformare
02 Instalatii de
ardere
neind ustriale 0,0134 95
03 Arderi in
industria de
prelu crare 0,2572 59 0,6756 43074 2,2078 64 0,8484 77
TOTAL 0,2572 59 0,6756 43074 2,2213 59 0,8484 77
Valorile emisiilor din in stalații de ardere în anii 2003 și 2008
Tabelul 12. 2.3.
Cantitatea
[ t ] Nr. crt. Poluantul
2003 2004 2005 2006 2007 2008
1. CO 131.90 120,20 181,42 136,43 163,71 188,73
2. CO 2 3559 01 2727 28,0 5981 70 4896 14,7 5086 58,7 4411 33,8
3. CH 4 24.8 63,94 266,92 223,48 252,03 237,46
4. N 2O 31.10 25,62 54,313 44,78 45,00 37,16
5. SO 2 821,02 475,32 365,17 268,06 146,08 42,16
6. NO 2 675,57 478,89 857,56 680,9 696,34 592,8
7. NMVO C 60,0 92,05 285,50 238,64 271,27 265,62
8. Cd (kg ) 11,67 3,60 2,56 1,77 1,43 0,25
9. Cr (kg ) 29,9 9,10 6,41 4,49 3,61 0,67
10. Pb (kg) 31,88 8,66 5,44 3,74 3,36 0,84
Calitatea atmosferei este afectat ă și de emisiile de compu și organici volatili
rezultate din activit ățile de prospectare, explorare și exploatare a petrolului și gazelor
naturale (gaz de sond ă), transportul prin conducte al combustibililor sau
carburan ților lichizi sau gazo și, stocarea de gaz, de combustibili sau de carburan ți.
Din inv entarul emisiilor de poluan ți atmosferici în jude țul Teleorman, la nivelul anului
2008, din aceste activit ăți au rezultat urm ătoarele cantit ăți de VOC:
– CH 4 – 2967,93 t;
– NMVOC – 576,85 t.
Valorile emisiilor din a ctivități de extac ție a petrolului și gazelor de sond ă în anii 2003 și
2008
Tabelul 12.3 .1.2.
Cantitatea
[ t ]
Nr.
crt. Poluantul
2003 2004 2005 2006 2007 2008
11CH 4 2352.1
7 2172,08 2585,51 2243,5 2184,62 2967,93
12NMVOC 446.98 469,12 516,24 436,23 549,16 576,85
Se constat ă creșterea emisiilor de metan și compuși organic i volatili nemetan ici,
comparativ cu anul 2007, în condi țiile unei c eșteri a produc ției în acest domeniu.
188
12.2. Consumul brut de energie
Consumul brut de energie
Tabel 12.2.1 .
Județ Cărbune
(tone) Păcură
(tone) Gaze natural e
(mii m3)
Teleorman – – 18183,43*
*Consumul de gaze naturale este prel uat din Inventarul emi siilor de poluan ți în atmosfer ă pentru anul
2008, respectiv con sumul de comb ustib il al pri ncipalilor furnizori de energie termică din județ, (societățile
SC Te rma Serv SRL Alex andri a, SC T erma Confort Roșiorii de Vede, SC Ca lor Se rv Tu rnu Măgurele și
SC Publiserv SA Videle).
Consumul intern br ut de energie reprezint ă cantitatea de energie rezultat ă
prin însumarea la produc ția de energie primar ă, a produselor recuperate, a
importului și a stocului ini țial, din care se scad exportul, bunc ărajul și stocul la
sfârșitul perioadei de r eferință.
Privitor la consumul de energie primar ă, acesta se poate împ ărți în:
• energie electrică;
• energie termică.
12.2.1. Consumul final energetic și consumul de energie pe locuitor în anul 2008
Din datele furnizate de Electrica – SC CEZ Vânzare SA Craiov a, consumul de
energie electric ă în anul 2008 la nivelul jude țului Teleor man a fost de 631436249 kWh
Din punct de vedere al distribu ției energiei electrice pe cat egorii de consumatori, se
constată că ponderea cea mai mare revine agen ților economici (74,39%):
Consum de energie electric ă în anul 2008
Tabel 12.2.1 .1.
Distribuției energiei electrice pe cat egorii de consumatori în anul 2008
(GWh)
Populație Agen ți economici Iluminat
public Total jude ț
174852449 448443718 8140082 631436249
Distribuția procentual ă %
27,69 71,02 1,29 Total 100%
Sursa: Electrica SA – SC CEZ VÂ NZARE SA Craiova
Consumul de energie electric ă a scăzut în anul 2008 comparativ cu anul 2007
anteriori, din cauza sc ăderii cons umului la agen ții econ omici.
Consumul de energie electric ă furnizată pe categorii de consumatori la nivelul jude țului,
în anii 2000 și 2008
Tabelul 12.2 .1.2.
Consum d e energi e
[GWh] Categorii
de
consumato ri 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Populație 141,32 445,84 134,89 6 139,76 137,0 141,36 149,6 156,40 174,85
Agenți economici 461,50 133,05 486,71 516,62 413,13 492,24 461,05 477,14 448,44
Iluminat publi c – – – 4,98 5,2 5,38 7,0 7,82 8,14
TOTAL 661,36 555,33 638,98 617,65 641,36 631,43
189
190 Sursa: Elec trica SA – SC CEZ VÂNZA RE SA Craiov a
Consumul de energie pe lo cuitor în anul 2008
Tabel 12.2.1 .3.
Populație județ
locuitori Consumul de energie electric ă pe locuitor *
kWh/locuitor
407377 429,22
*s-a rap ortat consumul de energie ele ctrică al po pulației la numărul de locuitori ai județului
12.3. Produc ția de energie electric ă
În județul Teleorman nu se produce energie electric ă.
12.4. Impa ctul consumul ui de energie electric ă asupra mediului
Folosirea energiei electrice poate polua te rmic, fonic, electromagnetic, chimic și
estetic mediul, îns ă impactul privind distribu ția și furnizarea energiei electrice este
nesemnific ativ asupra mediului.
12.5. Impactul extrac ției de țiței și gaze na turale asupra mediului
În județul Teleorman, industria extractiv ă este reprezentat ă de cele doua
Unități petroliere SC Petrom SA : Grup de Z ăcăminte Preajba Nord și Sud și Grup
de Zăcăminte Videle Vadul Lat, care au generat în jude ț și alte activit ăți conexe cum
sunt cele de foraj, construc ții, exploat ări drumuri petroliere transport țiței, grupuri
industriale și sociale. Schelele petroliere î și desfășoară activitatea în partea de nord
a județului și prin specificul activit ății lor, au dispersate sursele de poluare în
întreaga zon ă în care sunt amplasate instala țiile tehno logice și prin condi țiile de
exploatare și fiabilitate a conductelor și instalațiilor, pot deveni surs e de poluar e
permanente sau accidentale, cu impact atât asupra aerului atmosferic, cât și asupra
solului și apelor de suprafa ță și subterane.
Calitatea aerului poate fi afectat ă de emisiile de po luanți atmosferici (gaze cu
efect de s eră, acidifian ți și precursori ai ozonului tr opos feric) rezultate din arderea
gazelor de sond ă în centralele termice, ex tracția, stocarea și transportul de țiței și gaze.
Producția de țiței și gaze naturale la nivelul jude țului, în anul 2008
Tabelul 12.5 .1.
Denumire Grup de Zăcăminte
Preajb a Nord și Sud Grup d e Zăcăminte
Videle Vadu Lat Total
Țiței (t) 2073 26 3022 04 5095 30
Gaze natural e (Nm c) 2044 3,67 3003 1,5 5047 5,17
Evoluția resurselor naturale de țiței și gaze totale exploatate în perioada 2000 –
2007 de S.C. Petrom SA este prezentat ă în tabelele ur mătoare:
Producția de țiței și gaze de sond ă la nivelul jude țului, în perioada 2000-2008
Tabelul 12.5 .2.
Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Cantitatea
5095 30 de țiței
(t/an) 6067 68 6201 29 5772 31 5502 50 5420 60 5374 16.5 5364 08 4897 44,4
191 Cantitatea
de gaze de
sondă
(miiNmc/an) 54114.6 49783.0 45193.2 42882.4 79395. 7 78341.8 33458.65 72853,5 50475,17
Cantitatea de gaze naturale extr ase în anul 2008 a crescut fa ță de anii anteriori,
în timp ce cantitatea de țiței extras ă a scăzut în ultimul an.
Din inventarul emisiilor de poluan ți atmosferici în jude țul Teleorman, la nivelul
anului 2008, din extrac ția și distribu ția de ț iței și gaze naturale au rezultat urmatoarele
cantități de poluan ți:
NMVOC –576,85 t
CH 4 –2967,93 t.
Emisiile de poluanț i din extracț ia și distribu ția combustibililor fosili în anul 2008
Tabelul 12.5.3.
Grupa Activitatea NMVOC
(Mg) CH4
(Mg)
05 Extractia si distributia combustibililor fosili 576,8583 2967,937
Emisii din activit ăți de extac ție și distribu ție a petrolului și gazelor de sond ă în perioada
2003 – 2008
Tabelul 12.5.4.
Cantitatea
[ t ] Nr.
crt. Poluantul
2003 2004 2005 2006 2007 2008
1. CH 4 334,66 324.288 408,27 2242,11 2184,62 2967,93
2. NMVOC 617,16 596.156 1693,35 535,22 304,81 576,85
SC Petrom SA – Grup de Z ăcăminte Preajba Nord și Sud și Grup de Z ăcăminte
Videle Vadul Lat realizeaz ă un program de automonitoriza re a cursurilor de suprafa ță și
a apei subterane din zona de acti vitate a schelelor petrolie re, începând cu anul 2001,
prin care se urm ărește:
– stabilirea gradului de cont aminare a apelor de suprafa ță, în general ape curg ătoare,
cu fluide produse de sonde (ti ței, apă de zăcământ);
– evaluarea tendin țelor poluă rii resurselor de ap ă (de suprafa ță și subteran ă) pentru
amplasamentul studiat;
– identificarea zonelor unde concentra ția agenților poluan ți depășește pragul de
intervenție, în vederea aplic ării măsurilor care s ă ducă la eliminarea surselor de
poluare.
12.6. Energii neconven ționale
Datorită impactului considerab il asupra mediului pe ca re îl are producerea și
consumul de energie obț inută din resurse epuizabile (c ombustibili fosili solizi și lichizi)
omenirea a c ăutat și perfecționat ob ținerea de energie din surse noi, care s ă fie
regenerabile și mult mai “curate“. Energia ob ținută din alte surse decât cele clasice este
“energie neconven țională “.
Sursele regenerabile de energi e sunt surse de energie din categoria nefosile,
cum sunt: sursele solare, sursele eoliene, hidroenergia, biomasa, sursele geotermale,
energia valurilor, biogazul, gazele rezultate din fermentarea de șeurilor (gazul de
depozit), gazul de fermentare al n ămolurilor în instala ții de epurare a apelor uzate.
Sursele regenerabile de țin un poten țial energetic important și oferă disponibilit ăți
nelimitate de utiliz are pe plan local și național. Valorificarea surs elor regenerabile de
energie se realizeaz ă pe baza a trei premise impor tante conferite de acestea, și anume
192 accesibilitate, disponibilitate și acceptabilitate. Aceste surse de energie asigur ă
creșterea siguran ței în alimentarea cu energie și limitarea importului de resurse
energetice, în condi țiile unei dezvolt ări economice durabile. Aceste cerin țe se realizeaz ă
în context na țional, prin implementarea unor polit ici de conservare a energiei, cre șterea
eficienț ei energetice și valorificarea superioar ă a surselor regenerabile.
S-a constatat c ă pentru România, cele mai pretabile forme de energie
neconven țională sunt biomasa, energia geotermal ă, energia eolian ă și cea solar ă
fotovoltaic ă.
Teleormanul se situeaz ă printre jude țele cu poten țialul de energie solar ă foarte
ridicat, datorit ă așezării și expunerii georgrafice.
12.7. Evolu ția energiei în perioada 1995 – 2008 și tendințele generale în urm ătorii
ani
Tabel 12.7.
Consumul brut de energie
(MWh) Județ
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Teleorman Nu
deținem
date Nu deținem
date Nu deținem
date Nu deținem
date 661,36 555,33 638,98 617,65 641,36 631,43
Sursa: Electrica SA – S.C. CEZ VÂNZARE S.A. Craiova
Obiectivul general al stategiei energetice na ționale este acela de a satisface
cererea de energie corespunz ătoare unei ec onomii moderne și unui nivel de trai
civilizat, la pre țul cel mai mic, prin respectarea normelor de calitate și de furnizare în
siguranță și prin diminuarea efectelor asupr a mediului, la nivelul cerin țelor UE.
La nivel local, prin modernizarea instala țiilor de producere a energiei termice și
prin eficientizarea distribu ției către beneficiar, se vor micșora pierderile și consumul
poate înregistra o scă dere în urm ătorii ani.
La nivelul jude țului Teleorman, în perioada 1996 – 2008, consumul de energie
electrică a avut, în general, o tendin ță de reducere.
193 Evoluția consumului d e energie electric ă la nivel de jude ț în perioada 1995 –2008
Tabel 12.3.7 .1.
Consum energie electric ă
2008*
106843,
3
1525 6,7
23295,2
9167,3
An 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
GWh/an 940,4 1009,8 779,8 650,9 630 602,8 578,9 621,6 661,36 555,33 638,89 617,85 641,36 631,43
Sursa: Electrica SA – S.C. CEZ VÂ NZARE S.A. Craiova
Evoluția consumului de energie termic ă la nivel de unit ăți administrative în perioada 1995 –2007
Tabel 12.3.7 .2.
Consum energie termic ă
(Gcal/an) Unitate
adm.
Alexandria 10194
Roșiorii de
Vede
Turnu
Măgurele
Videle
Zimnicea 11608 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
2004
2005 2006 2007
5 12261
7117481 118327 124197 101054 123453 100946 53122 79672 5734 8 62275 76653
24300 24750 25534 33257 35739 24598 25411 15597 1322027605
2827 1 24456 18705
13237
4.07 13294
7.6126364.0
3 103334.
51138331 106606 95542 7922372705,
9 85156.
5 5404 4 43859
.32 42554,
37
nu
deține
m
date nu
deține
m date nu
deținem
date nu
deținem
date nu
deținem
date nu
deținem
date nu
deținem
date 16801 102409596
1587 7 6482 9529
10847 12278 12257 11309 9428 1031 – – – – – –
*Datele din anul 2008 sunt preluat din Inventarul emisiilor de poluan ți în atmosfer ă, respectiv produc ția de
energie termic ă a principalilor furnizori din jude ț, (societățile SC Terma Serv SRL Alexandria, SC Terma
Confort Ro șiorii de Vede, SC Calor Serv Turnu M ăgurele și SC Publierv SA Videle).
Eficienț a energetic ă constituie în prezent o condiț ie esenț ială a dezvolt ării durabile
la nivel mondial, fiind pentru țara noastr ă o premis ă a trecerii la economia de pia ță,
precum și o cerin ță imperioas ă privind cre șterea independen ței energetice a țării și
reducerea polu ării mediului.
195 Capitolul 13. TRANSPORTURILE ȘI MEDIUL
Transportul rutier exercit ă presiuni considerabile asupra mediului. Gazele cu efect
de seră și consumul de combustibili produse de autovehicule sunt cele mai importante
probleme ridicate în prezent de dezvoltarea transporturilor.
Emisiile de oxizi de azot, oxizi de sulf, monoxid și dioxid de carbon, pulberi,
compuși organici volatili, plumb afecteaz ă calitatea factorilor de mediu și starea de
sănătate a popula ției. Pentru locuitorii ora șelor, transportul reprezint ă sursa principal ă de
poluare.
Pentru reducerea impactului asupra m ediului pot fi luate o serie de m ăsuri:
– utilizarea mijloacelor de transport mai pu țin poluante și care presupun un consum redus
de combustibil; – interzicerea traficului în unele zone ale ora șelor;
– încurajarea utiliz ării mijloacelor de transport ecologice;
– mă suri administrative de fluidiza re a traficului rutier prin crearea de sensuri unice pe
unele artere de circula ție.
Transportul public reprezint ă o alternativ ă la transportul cu autoturismul personal și
contribuie la decongestionarea traficului rutier, prin urmare la reducerea polu ării sonore și
a poluării atmosferice. Transportul în com un este de preferat, în special dac ă ne raport ăm
la numărul de autoturisme personale neces are pentru a transporta acela și număr de
persoane.
13.1. Impactul transporturilor asupra mediului
Printre sursele importante cu impact asupra mediului se afl ă și transporturile, care
constituie o sursă majoră de poluare a aerului. Poluan ții emiși din transporturi se g ăsesc
în aer în stare gazoas ă, lichidă sau solid ă în aerul pe care îl respir ăm și contribuie la
efectul de ser ă, la acidifiere, având efecte nocive asupra s ănătății popula ției și asupra
ecosistemelor.
La nivel global, emisiile din transpor turi contribuie cu 40% din înc ărcătura de
pulberi în suspensie în mediul urban. De asemenea, pulberile și metalele grele rezultate
din arderea motorinei și benzinei în motoarele autovehicu lulor, pot afecta starea de
calitate a solurilor și apelor de suprafa ță.
Transporturile produc o cantitate uria șă de poluan ți care sunt foarte d ăunători
sănătății populației sau ecosistemelor.
Monoxidul de carbon este produs de combustia rapid ă și incomplet ă. În atmosferă
se combin ă cu oxigenul și formeaz ă dioxidul de carbon. Este emis în cantit ăți mari în
traficul auto (aproximativ 64% – la nivel global).
Oxizii de azot rezult ă din combinarea oxidului de az ot, la temperaturi ridicate, a șa
cum sunt în motoarelor aotovehiculelor. Provin în special din combustibilii fosili (petrol,
gaze naturale și cărbune). Poluează în forma ploilor acide și contribuie la formarea
smogului. Din transporturi rezult ă aproximativ 69% din cantiatea total ă de oxizi de azot (la
nivel global).
Dioxidul de carbon este prov ocat de orice ardere. Se g ăsește în cantit ăți mici în
aer în condi ții naturale și are un rol important în procesul de fotosintez ă. În prezent este
produs de activit ățile umane în procent mult mai mare decât pot consuma plantele, astfel
196 că devine poluant, fiind cauza principal ă a efectului de ser ă. Tansporturile produc 33% (la
nivel global).
Hidrocarburile rezult ă din combustia incomplet ă a produselor petroliere și uleiurilor
de motor, în special în motoarele diesel.
Plumbul provine din aditivii prezen ți în produsele petrolie re pentru motoare.
Cantitatea emis ă este în sc ădere în condi țiile creșterii utiliz ării catalizatoarelor și
combustibiliilor f ără plumb.
Benzenul este produs de mo toarele autovehiculelor.
Particulele în suspensie sunt compuse din hidrocarburi, compu și cu sulf, diferite
componente minerale de dimensiuni foarte mici care r ămân suspendate în aer un timp
mai lung. Se datorez ă în special motoarelor diesel, iar transporturile contribuie cu
apoximativ 33% din totalul lor (la nivel global).
Ozonul troposferic este un poluant secundar care depinde de numero și poluan ți,
enumeraț i anterior, în prezen ța luminii solare.
Utilizarea combustibillor prietenoș i pentru mediu
Folosirea combustibililor fo sili este cauza principală a poluării din transporturi,
astfel că reducerea emisiilor se poate face în primul r ând prin folosirea pe scar ă mai larg ă
a combustibililor priteno și pentru mediu: LPG, NGV, el ectricitatea, biogazul etc.
Orientarea spre solu ții de transport mai durabile necesit ă moduri de transport mai
eficiente din punct de vedere energetic și mai pu țin dăunător pentru mediu și s ănătate
publică.
In ultimele decenii, mobilitatea popula ției s-a accentuat foarte mult, atât la scar ă
mondială, european ă, cât și la scar ă națională sau regional ă. În ultimii ani se constat ă o
extindere a liniilor de transport rutier interurbane la nivel jude țean și interjude țean.
Transportul rutier este modul de transport (persoane ș i mărfuri) cel mai des folosit. Dar
chiar dacă prezintă multe avantaje (rapiditate, confort, continuitate în timp), el prezint ă și
dezavantaje din punctul de vedere al protej ării mediului (consum de resurse energetice,
ocuparea spa țiului, emisii de poluan ți – mai ales gaze cu efect de ser ă) și din cel al
sănătății publice (accidente, zgomot).
Emisii din transporturi
Inventarul emisiilor de poluan ți atmosferici în jude țul Teleorman, la nivelul anului
2008, a pus în eviden ță următoarele valori ale poluan ților rezulta ți din activit ățile de
transport :
Emisiile provenite din transporturi le rutiere la nivelul anului 2008
Tabel 13.1.
Poluanț i (tone/an) Județ ul CO 2 SO 2 NO x COV CH 4
Teleorman 27,95 96,30 295,96 97,57 2,21
13.2. Evolu ția transporturilor și acțiuni desf ășurate în scopul reducerii emisiilor din
transporturi
Evoluția autovehiculelor înscrise în circula ție în jude țul Teleorman
197 Tabel nr. 13.2.
Anul 2004 2005 2006 2007 2008
Nr.
Autovehicul
e 68.916 71.863 76.711 79.679 83.836
Sursa : Direc ția Județeană de Statistic ă Teleorman
În anul 2008 se observ ă o scădere a num ărului de autovehicule înscrise în
circulaț ie în jude țul Teleorman.
Acțiuni desfășurate în scopul reducerii emisiilor din transporturi
În anul 2008, în municipiul Alexandria, au fost luate urm ătoarele m ăsuri în vederea
reducerii emisiilor din transpotrturi:
– circula ția autovehiculelor de mare tonaj se desf ășoară pe șoseaua de centur ă a
municipiului; – pe stră zile Carpa ți și Ion Creang ă, circulația se desf ășoară pe sens unic
În anul 2008 s-au realizat lucr ări de modernizare și reabilitare a carosabilului,
astfel: modernizare strada Po tcoava, reabilitare sistem rutier strada Constantin
Brancoveanu, reabilitare strada V iitorului, reabilitare strada Un irii, covor asfaltic strada
București.
În municipiul Ro șiorii de Vede, în anul 2008 s-au reabilitat c ăile de circula ție rutieră
și s-a restric ționat circula ția autovehiculelor > 3, 5 t., în zona central ă a localității.
În municipiul Turnu Mă gurele, pentru fluidizarea traficului și reducerea emisiilor din
transporturi, Consiliul Local a emis Hot ărârea nr. 54/2008, prin care s-au stabilit
următoarele m ăsuri:
– pe tronsonul intrare în municipiul Turnu Mă gurele din direc ția Alexandria, intersec ție
bulevardul Independenț ei cu str. Independen ței cu str.1 Mai și str. Cetatea Turnu –
circulaț ia rutieră s-a reglementat în sens unic cu intrare în str. G-ral Praporgescu și str.
Vlad Țepeș
– intrarea în trafic str. G-ral Praporgescu intersec ție cu str. C ăpitan Stănculescu, circula ția
s-a reglementat în sens unic spre b-dul Independen ței
– intrarea în trafic str. Vlad Țepeș intersec ție cu str. E.C.Vod ă – circulaț ia s-a reglementat
în sens unic spre b-dul Independen ței și s-a redus limiteamaxim ă a vitezei, la 40 km / h,
pe strada Oltului.
De asemenea, s-au modernizat 34 km str ăzi, s-au reabilitat 2,121 km drum. În municipiul
Turnu M ăgurele, circula ția este întrerupt ă pe o distan ță de 0,3 km în zona central ă, fiind
dirijată pe străzile adiacente.
În orașul Videle, ținând cont de necesitatea fluidiz ării circula ției rutiere și
desfășurării în siguran ță a circulaț iei, s-au luat urm ătoarele m ăsuri privind reducerea
emisiilor din transporturi:
– Sens unic de la intersec ția străzii Parcului cu strada Republicii pân ă la intersec ția străzii
Parcului cu strada G ării
– Reducerea limitei maxime a vitezei, la 30 km / h, pe strada Florilor.
198 În orașul Zimnicea, în anul 2008 s-au realizat lucr ări de reabilitare a sistemului
rutier, pe strada Cuza Vod ă și Primăverii.
13.3. Situa ția parcului auto
Dinamica parcului auto în anul 2008
Tabel 13.3.
Nr.
crt. Categoria autovehiculului Înmatricul ări Radieri Total
parc auto
1. Autoturisme 5238 1706 45070
2. Microbuze 47 – 202
3. Autobuze 13 – 163
4. Autoutilitare 458 – 4216
5. Automobile mixte – 37 1216
6. Autospecializate – 38 1475
7. Autospeciale 45 – 310
8. Autotractoare 12 – 158
9. Autoremorchere – 1 14
10. Autorulote – – 3
11. Tractoare 4 17 520
12. Motociclete 76 1 375
13. Motocare – – 2
14. Motorete – 3 110
Sursa: Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare Vehicule
199 Capitolul 14. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU
14.1. Cheltuieli și resurse pentru protec ția mediului
Cheltuielile pentru protec ția mediului reflect ă fluxurile financiare alocate la nivel de
agenți economici, servicii pub lice locale etc. pentru ac țiuni care au drept scop prevenirea,
reducerea sau combaterea daunelor aduse mediului.
Investi țiile pentru protec ția mediului includ bunurile de capital noi sau existente
cumpărate de la ter ți sau produse pentru utiliz ări proprii, cu durata de func ționare mai
mare de un an, în scopul protec ției mediului.
Ele includ și bunurile cum ar fi terenurile, precum și adăugirile renov ările și
îmbună tățirile aduse echipamentelor, utilajelor, în scopul prelung irii duratei de via ță sau
capacității acestora.
Cheltuielile totale pentru protec ția mediului includ investi țiile pentru mijloacele
tehnice ad ăugate și respectiv pentru mijloacele tehnice integrate în proces și cheltuielile
curente interne sau externe unit ății.
Dintre cheltuielile pentru protec ția mediului efectuate anual la nivelul jude țului
Teleorman, APM Teleorman nu de ține decât date privind investi țiile realizate în domeniul
protecției mediului, în cadrul unor proiecte aflate în derular e sau demarate în 2008, de
către agenți economici, Consiliul Jude țean Teleorman și consiliile locale.
14.2. Cheltuieli și investiț ii efectuate de agen ții economici în anul 2008 și raportate
la Garda Na țională de Mediu
În județul Teleorman, cheltuielile și investi țiile pentru protec ția mediului la nivelul
anului 2008, prezentate în tabelul 14.2.1, au fost în valoare 192.100 de mii lei:
Cheltuieli și investi ții de mediu realizate în anul 2008
Tabel 14.2.
Plan de investiț ii de mediu pe
anul 2008
(mii lei) Realizat pe anul 2008
(mii lei)
Agenți economici 42205 62121
Consiliul jude țean 60500 100739
Consilii locale 25150 29240
TOTAL 132855 192100
Sursa: Garda Na țională de Mediu – Comisariatul Jude țean Teleorman
14.3. Fondul pentru Mediu
Fondul pentru mediu este un instrument economico-financiar destinat sus ținerii și
realizării proiectelor prioritare pentru protec ția mediului, în conformitate cu dispozi țiile
legale în vigoare în domeniul protec ției mediului.
În anul 2008, Administra ția Fondului pentru Mediu a încheiat 9 contracte cu
beneficiari din jude țul Teleorman, contracte aflate în curs de finan țare:
200 Situaț ia proiectelor (contracte) aflate în curs de finan țare în județ ul Teleorman în anul
2008
Tabel 14.3.
Nr.
crt. Beneficiar Titlul
proiectului Categori
e de
proiecte Valoare
contract
(lei) Suma
finanțată în
2008 (lei)
1 Asocia ția "EURO
TELEORMAN" ,,Caravana
pentru mediu" J 26001,45 0
2 Consiliul Local al
Comunei
Drăgănești Vla șca,
jud. Teleorman Reabilitarea parcului
comunal,
comuna
Drăgășani
Vlașca, comuna
Drăgănești
Vlașca B 250000 88081,68
3 Consiliul Local al
Comunei Gratia Amenajarea parcului Gratia B 500000 59936,97
4 Consiliul Local al
Comunei Piatra Dezvoltarea și
modernizarea
spațiilor verzi
din comuna Piatra B 250000 0
5 Consiliul Local al
Comunei Plosca Amenajarea
parcului
comunal Plosca B 500000 0
6 Consiliul Local
Botoroaga Amenajare parc
Botoroaga B 355915 53352,39
7 Consiliul Local
Turnu Măgurele Imbună tățirea
calității mediului
prin realizarea de spatii verzi in
municipiul Turnu
Măgurele, jud.
Teleorman
(Parc
Independen ței
Municipal) B 519327 0
8 Consiliul Local
Buzescu Amenajare parc comunal B 500000 0
9 Municipiul Ro șiorii
de Vede Îmbună tățirea
calității mediului
prin reabilitarea spatiilor verzi
aferente
parcului gradina publica B 519979,87 0
Sursa : Administra ția Fondului pentru Mediu
201
Tot în anul 2008 s-au finalizat, în jude țul Teleorman:
¾ proiectul “ Îmbun ătățirea calit ății mediului prin reabilitarea spa țiilor verzi
aferente parcului central și scuarului de la intersec ția str. Cpt. Corl ătescu cu
str. Constantin Dobrogeanu Gherea” al Consiliul Loc al al Municipiului Ro șiorii
de Vede, suma finan țată: 510648,21lei.
¾ proiectul „Amenajarea parcu lui Moldoveni, comuna Isla z” al Consiliului Local
al Comunei Islaz, suma finan țată: 334426 lei.
¾ proiectul „Modernizarea parcului comunal Dobrote ști” al Consiliul Local al
comunei Drobote ști, suma finan țată: 422323,89 lei.
¾ Proiectul „Amenajare parc în comuna Pu rani” al Consiliul Local al comunei
Purani, suma finan țată: 460013,2 lei.
14.4. Fondurile Uniunii Europene
14.4.1 Fondurile Uniunii Europene de pre-aderare
În perioada de pre-aderare România a beneficiat de urm ătoarele instrumente
financiare: PHARE, ISPA, LIFE și SAPARD.
Agenția pentru Protecț ia Mediului Teleorman beneficiaz ă de cinci proiecte
PHARE CBC de cooperare transfrontier ă:
¾ Programul PHARE CBC RO/BG 1999 , Proiectul RO1102.01. – “Sistem comun de
monitorizare a calit ății aerului în ora șele riverane bazinului inferior al Dun ării, pe graniț a
româno-bulgar ă”;
¾ Programul PHARE CBC RO/BG 2002 , Proiectul 2002/000-625-03 – “Dezvoltarea
unui sistem de control al em isiilor în aer din trafic și surse sta ționare în regiunea de
graniță dintre România și Bulgaria”;
¾ Programul PHARE CBC RO/BG 2003 , Proiectul PHARE CB C RO 2003/005-
701-03 – “Dezvoltarea unui program de management al calit ății aerului pentru regiunea
română, de-a lungul grani ței cu Bulgaria, pe curs ul inferior al Dun ării”.
¾ Programul PHARE CBC RO 2003, Proiect ul PHARE CBC 2003/005-
551.04.11.01 – “ Procurarea de echipamente necesare in scopul creearii unui sistem
adecvat de monitorizare si raportare a radioactivitatii mediului”
¾ Programul PHARE CBC RO 2003 , Proiectului PHARE CB C RO-2003/005-701.03
– „Dezvoltarea unui program de gestionare a calit ății aerului la grani ța româno-bulgar ă în
bazinul inferior al Dună rii”. În urma evalu ării calității aerului și a Programului de gestionare
a calității aerului la grani ța româno-bulgar ă în bazinul inferior al Dun ării, realizate în acest
program, s-a decis extinderea reț elei naționale de monitorizare a calit ății aerului în
localitățile urbane Alexandria și Turnu Mă gurele. Astfel, în jude țul Teleorman, au fost
amplasate dou ă stații de monitorizare continu ă a calității aerului cu aparatur ă automat ă
de măsură, un centru local de gestiune al re țelei dotat cu echipamente necesare colect ării
și prelucr ării datelor, inform ării publicului și analizelor de laborator și un panou exterior
pentru informarea publicului. Sta țiile vor fi puse în func țiune în cursul anului 2009.
Agenția pentru Protec ția Mediului Teleorman este partener asociat în cadrul
Proiectului LIFE07 NAT/RO/000681 “Conservarea transfrontalier ă a speciilor
Phalacrocorax pygmaeus (Cormoranul pitic) și Aythya nyroca (Ra ța roșie) în siturile cheie
202 din România și Bulgaria” (GREEN BORDERS). Proiectul se afl ă în perioada de
implementare (01.01.2009 – 30.12. 2012). Bugetul maxim eligibil de 1318765 € din care
75% (maxim 979042 €) este finan țat de Uniunea Europeană .
14.4.2 Fondurile Uniunii Europene de post-aderare
Prin fondurile europene, România va beneficia în perioada 2007-2013 de proiecte
care vor contribui la protec ția și îmbun ătățirea calit ății mediului și a standardelor de via ță
din țara noastr ă.
După aderarea României la Uniunea European ă, instrumentele de pre-aderare
(programele PHARE, ISPA, SA PARD, SAMTID), s-au transfo rmat în fonduri de post –
aderare (Fondul European de Dezvoltare Regional ă, Fondul Social European, Fondul de
Coeziune, Fondul European pentru Agricultur ă și Dezvoltare Rural ă).
Programul PHARE Coeziune Economic ă și Social ă (CES) din perioada de pre-
aderare a devenit Fondul European de Dezvoltare Regional ă (FEDR) și Fondul Social
European (FSE), Programul PHARE Cross – Border Cooperation (CBC) se continu ă prin
Obiectivul Cooperare Teritorial ă și Fondul European de Dezvoltare Regional ă, Programul
ISPA se continu ă prin Fondul de Coeziune (FC), iar Programul SAPARD a devenit Fondul
European pentru Agricultur ă și Dezvoltare Rural ă (FEADR).
Proiectele de mediu pot fi finan țate prin Fondul European de Dezvoltare Regional ă
și Fondul de Coeziune.
Fondul European de Dezvoltare Regional ă – este destinat reducerii
dezechilibrelor între diferitele regiuni. Este ce l mai important fond stru ctural în termeni de
resurse, acordând ajutoare financiare zonelo r defavorizate fiind astfel un important
instrument de corec ție a dezechilibrelor regionale.
Domenii de finan țare:
– inovare, cercetare-dez voltare, antreprenoriat;
– creare de noi locuri de munc ă;
– investi ții;
– turism;
– mediu – prevenire accidente ecologice;
– infrastructură ;
– educaț ie;
– asistență tehnică;
– servicii de sprijin pentru afaceri și crearea de fondur i de garantare.
Fondul de Coeziune – contribuie la înt ărirea coeziunii economice și sociale a
comunității, în vederea promov ării unei dezvolt ări durabile.
Prin fondul de coeziune se finan țează:
– proiecte de mediu privind îmbun ătățirea calității mediului;
– proiecte pentru re țele trans – europene, în special proiecte de interes european.
Opera țiunile finan țate de Fondurile St ructurale trebuie s ă fie în conformitate cu
prevederile Tratatului Un iunii Europene, precum și cu politicile și acțiunile Uniunii
Europene, inclusiv regulile privind concuren ța, achizi țiile publice, protec ția mediului,
eliminarea inegalit ăților, promovarea egalit ății între bărbați și femei.
Documentele strategice de ap licare a fondurilor structurale și de coeziune în
România sunt urm ătoarele:
203 – Planul Na țional de Dezvoltare 2007-20013;
– Cadrul Strategic Na țional de Referin ță 2007-2013;
– Programele Opera ționale;
– Programele Complement.
Planul Naț ional de Dezvoltare a României pentru perioada financiar ă 2007-2013
reprezint ă documentul de planificare strategic ă și programare financiar ă multianual ă,
aprobat de Guvern, pe baza c ăruia a fost elaborat Cadrul Strategic Na țional de Referin ță
2007-2013.
Planul Na țional de Dezvoltare a României:
– reprezint ă un instrument pentru eficientizarea prioritiz ării investi țiilor publice pentru
dezvoltare;
– creează condiț iile pentru îmbun ătățirea managementului cheltuielilor bugetare pe
termen mediu, cadru de investi ții stabil, vizibil și predictibil;
– fundamenteaz ă necesitățile strategice de finan țare a căror acoperire se va realiza
cu sprijinul Uniunii Europene;
Cadrul Strategic Na țional de Referin ță 2007-2013 (CSNR 2007-2013) – este
documentul strategic de referin ță pentru programarea Fondurilor Structurale și de
Coeziune în România. Scopul principal este de a consolida obiectivul strategic al politicii
economice.
Cadrul Strategic Na țional de Referin ță a fost elaborat pe baza Planului Na țional de
Dezvoltare și se aplică prin Programele Opera ționale.
Programele opera ționale sunt instrumente de manage ment prin care se realizeaz ă
obiectivele CSNR 2007-2013, prin intermediul unor interven ții specifice. România are
elaborate 7 programe opera ționale sub obiectivul de convergen ță:
1. Programul opera țional dezvoltarea resurselor umane
2. Programul opera țional cre șterea competitivit ății economice
3. Programul opera țional de transport
4. Programul opera țional de mediu
5. Programul opera țional dezvoltarea capacit ății administrative
6. Programul opera țional regional
7. Programul asisten ță tehnică
Programe opera ționale sub obiectivul „cooperare teritorial ă european ă”:
1. Cooperare Teritorial ă Transna țională
2. Cooperare Teritorial ă Transfrontalieră
3. Cooperare Teritorial ă Interregional ă
Programul Operaț ional Sectorial (POS) Mediu este unul dintre cele mai importante
programe opera ționale din punct de vedere al aloc ării financiare (aprox imativ 5,6 miliarde
de euro) și reprezintă cea mai important ă sursă de finanț are pentru sectorul de mediu.
Programul este co-finan țat de Uniunea European ă, prin dou ă fonduri, Fondul European
de Dezvoltare Regional ă (FEDR) și Fondul de Coeziune (FC), aproximativ 4,5 miliarde
Euro, la care se adaug ă și cofinan țarea națională de aproximativ 1,1 miliarde Euro.
Proiectele de mediu sunt proiecte de anvergur ă pentru care se aplic ă regulamente
comunitare specifice și care implic ă elaborarea unor aplica ții de finan țare complexe,
204 incluzând urm ătoarele documente: Master Plan, Studi u de Fezabilitate, Analiza Cost
Beneficiu, Analiza Institu țională , Studiu de Impact asupra M ediului, etc. De aceea,
pregătirea acestora necesit ă o perioad ă îndelungat ă de timp (între 2 și 3 ani).
Sectorul de ap ă/apă uzată va beneficia de cea mai ma re parte din fondurile
europene alocate Pr ogramului Opera țional Sectorial (POS) M ediu (60%) deoarece este
domeniul care necesit ă investiții majore în vederea conform ării cu standardele europene.
Pentru acest sector sunt finan țate proiecte mari de infrastructur ă, care acoperă mai multe
localități la nivel regional/jude țean și care vor aduce o contribu ție important ă la
conformarea cu standardele europene de mediu și vor avea un impact considerabil în
dezvoltarea comunit ăților respective.
POS mediu reprezint ă documentul de programare a Fondurilor Structurale și de
Coeziune care stabile ște strategia de alocare a fondurilor europene în vederea dezvolt ării
sectorului de mediu în Români a, în perioada de programare 2007-2013.
România are acum 9 proiecte de m ediu ce au primit Decizii de finan țare de la
Comisia European ă, valoarea lor apropiindu-se de 1 miliard de euro.
Pentru realizarea obiectivelor majore de me diu în POS mediu, au fost stabilite 6
axe prioritare de finanț are:
1. Extinderea și modernizarea sistemelor de ap ă/apă uzată;
2. Dezvoltarea sistemelor integrate de management al de șeurilor și reabilitarea
siturilor contaminate istoric;
3. Reducerea polu ării și diminuarea efectelor schimb ărilor climatice prin
restructurarea și reabilitarea sistemelor de înc ălzire urban ă pentru atingerea țintelor de
eficiență energetic ă în localit ățile cele mai afectate de poluare;
4. Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protec ția naturii;
5. Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în
zonele cele mai expuse la risc
6. Asisten ță tehnică
¾ Axa Prioritar ă 1 – Extinderea și modernizarea sistemelor de ap ă/apă uzată;
În data de 29.08.2008, Comisia European ă a aprobat proiectul major de
modernizare a infrastructurii de apă /apă uzată în județul Teleorman. Valoarea proiectului
este de 116 milioane de Euro.
Prin acest proiect se va realiz a reabilitarea sistem ului de distribu ție a apei și
sistemului de colectare și tratare a apei uzate în muni cipiile Alexandria, Turnu M ăgurele,
Roșiorii de Vede și orașele Zimnicea și Videle. De asemenea, se vor construi noi staț ii de
tratare a apei potabile și de epurare a apelor uzate, precum și creșterea calit ății serviciilor
publice de ap ă și canalizare. Peste 130.000 de locuitor i vor beneficia de aceste investi ții.
Se estimeaz ă că lucră rile de investi ții se vor realiza în perioada 2008 – 2013.
¾ Axa prioritar ă 2 – Dezvoltarea sistemelor integrate de management al de șeurilor și
reabilitarea siturilor contaminate istoric; Domeniul major de interven ție 2.1 Dezvoltarea sist emelor integrate de
management al de șeurilor și extinderea infrastructu rii de management al de șeurilor
Proiectele se pot depune pân ă la 31 decembrie 2011
Domeniul major de interven ție 2.2 Reabilitarea zonelor poluate istoric;
Nu a fost lansat ă finanțarea.
205 ¾ Axa Prioritar ă 3 – Reducerea polu ării și diminuarea efectelor schimb ărilor climatice
prin restructurarea și reabilitarea sistemelor de înc ălzire urban ă pentru atingerea
țintelor de eficien ță energetic ă în localit ățile cele mai afectate de poluare;
Nu a fost lansat ă finanțarea.
¾ Axa Prioritar ă 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru
protecția naturii;
Din data 28.11.2008, pentru Axa Prioritar ă 4 a fost lansat ă cea de-a doua sesiune
de selec ție de proiecte în domeniul protec ției naturii, în vederea acord ării de asisten ță
financiar ă nerambursabile în cadr ul Programului Opera țional Sectorial „Mediu” (POS
Mediu).
Termenul limit ă pentru depunerea cererilor de finan țare este de 30 aprilie 2009.
Axele Prioritare 5 – Implementarea infras tructurii adecvate de prevenire a riscurilor
naturale în zonele cele mai expuse la risc și 6 Asisten ță tehnică;
Nu au fost lansat ă finanțarea.
14.5. Planificarea de mediu
14.5.1. Planul Na țional de Ac țiune pentru Protec ția Mediului – PNAPM
Stadiul de finan țare și/sau implementare al proiectelor cuprinse în (PNAPM) este
următorul:
Tabel nr.14.5.1.
Nr. crt. Cod proiect Titlul proiectului Total
investiție Sursa de finanțare Stadiul proiectelor
1.
G2A03P085 Extindere și modernizare
stație de epurare ape
uzate apar ținând SC
SUINPROD SA Zimnicea – Complex
Dracea
530,00 Surse proprii
2.
G2A03P083 Extinderea și reabilitarea
rețelelor de alimentare
cu apă și canalizare în
municipiul Turnu
Măgurele
4695,00 Proiect Phare 2005
„Schema de
investiții
pentru
sprijinirea
inițiativei
Sectoarelor prioritare de
mediu” – faza de licitaț ie
3.
G2A03P086 Reabilitarea sta ției de
epurare ape uzate
Amplasament Zimnicea
1450,00 Proiect ISPA – faza de
licitaț ie
4.
G4P03P035 Impădurirea terenurilor
degradate inapte
folosinț elor agricole din
32000,00 Cofinanțare
Consiliul
Județean în
206 localitățiile: Bragadiru,
Ciuperceni, Lisa, Năsturelu, Piatra,
Suhaia, Seaca, Traianu și Viișoara, jude țul
Teleorman parteneriat
cu localit ățile
menționate.
5.
G6CS03P008 Reconstruc ția ecologic ă
a malurilor râurilor Sâi,
Călmățui, Vedea,
Teleorman
44000,00 Cofinanțare
Consiliul Județean în
parteneriat
cu localit ățile
menționate.
14.5.2. Planul Local de Ac țiune pentru Protec ția Mediului – PLAM
Planul Local de Ac țiune pentru Protec ția Mediului Teleorman (PLAM) a fost
elaborat în perioada iunie 2003 – martie 2004. Forma final ă a PLAM revizuit, a fost
înaintată către Consiliul Jude țean Teleorman prin adresa nr. 496/15.01.2008, pentru
aprobare prin Hot ărâre de c ătre membrii Consiliului Jude țean Teleorman.
În prezent se desf ășoară etapa de monitorizare și evaluare a variantei actualizate.
Stadiul de realizare a obiectivelor/ac țiunilor incluse în PLAM în anul 2008
Tabel nr.14.5.2.
PLAM (num ăr de acțiuni)
Termen de
realizare Realizate Realizate
în avans In curs
de
realizareNerealizate Amânate Anulate Total
Permanente 4 0 4 – – – 8
≤2008 109 0 34 7 – – 150
>2008 10 0 50 – – – 60
Total 123 0 88 7 – – 218
Conform tabelului 14.5.2., pân ă la nivelul anului 2008 au fost realizate 109 m ăsuri,
34 fiind în curs de realizare.
APM Teleorman a f ăcut demersuri pentru asigurarea unei bune colabor ări cu
instituțiile implicate în elaborarea și implementarea PLAM. A fost încheiat un Protocol de
colaborare între APM Teleorman și Inspectoratul Școlar Jude țean Teleorman care a dus
la realizarea a numeroase ac țiuni de con știentizare a elevilor, cu diverse ocazii: de Ziua
Zonelor Umede 22 Februarie, Luna P ădurii (15 martie -15 aprilie) , Ziua Mediului (5 iunie),
Săptămâna Mobilit ății Europene (16-22 septembrie).
Oportunit ățile și problemele întâmpinat e în implementarea ac țiunilor, generate de
factori interni/externi, precum și modul de solu ționare al acestora:
207 – lipsa bazei legale pentru aprobarea PLAM de c ătre Consiliul Jude țean;
– dificultăți în colectarea datelor în proc esul de monitorizare a PLAM;
– lipsa resurselor financiare pentru derularea ac țiunilor cuprinse în PLAM.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: RAPORT PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU ÎN JUDE ȚUL TELEORMAN ÎN ANUL 2008 1 2CUPRINS Capitolul 1. CADRUL NATURAL, DATE DEMOGRAFICE ȘI ORGANIZAREA… [612442] (ID: 612442)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.