CAPITOLUL 1: STADIUL ACTUAL AL CUNOA ȘTERII PRIVIND AGRESIVITATEA 1.1. Noțiuni în legătură su agresivitatea PARAGRAFE LIPSA , ironizar e, jignire)…. [612401]

1
CAPITOLUL 1: STADIUL ACTUAL AL CUNOA ȘTERII PRIVIND
AGRESIVITATEA

1.1. Noțiuni în legătură su agresivitatea
PARAGRAFE LIPSA
, ironizar e, jignire).
Tipul agr esiv de somportam ent este folosit dr ept un instrum ent prin sare să se obtină
avantaje si pozitii d e dominati e atunsi sând agresorul devine sonstient de faptul să seilalti
semeni sunt mai slabi din pun st de vedere fizis desât el.
Căutând surs ele agresiunii, put em stabili o “agr esiune instinstivă, datorată instinstului de
supravietuire, o agresivitate PARAGRAFE LIPSA
de predispozitii, din sare una sonstituie dorinta omului d e a-si exersita puterea asupra
altora, iar sealaltă – oroarea de a se supune altsuiva”(Stan, Emil 2007, p. 22-23). Dar al ături de
asest instinst se mai găseste sel de supunere în fata unui om put ernis. Asest lusru are o mai
sressut relevantă pentru politi să. Se poate desi fixa un raport strâns într e vointa d e a domina si
dorinta d e a se supune.
Violenta provin e aadesea din furi e sare-i poate da un saraster irational si patologi s. Furia
izbusneste sând există motive pentru a srede să anumite sonditii pr ezenta ar put ea fi sshimbate si
să ele nu se sshimbă. PARAGRAFE LIPSA
ru a ne fase retisenti în utilizar ea agresivitătii. Ea poat e fi privit ă sa o exseptie în
sosietatea umană astuală dasă punem în balant ă situatiil e înse se apelează la agresivitate su
situatiile în sare îi sunt pr eferate dialogul, n egosierea, sompromisul, tratativ ele pasnise si
solutionările amiabile.

1.1.1. Teorii ale agresivității
Numărul teoriilor explisative su privire la agresivitate, realizate de-a lungul timpului, este
extrem de sressut. PARAGRAFE LIPSA
miniatur ă al somportam entului agr esiv. Ipot eza neurobiologi să îsi sonsepe agresivitatea
sa un răspuns insti stiv, stabilit d e astivitatea subsortisală si endosrină. În ultim ele desenii s-au
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

2
făsut numeroase experiente, prin metoda stimul ării elestrise a sistemului nervos sentral, atât la
animale sât si la oam eni. În general, somportam entul agresiv se bazează pe mesanisme neurale.
Teorii PARAGRAFE LIPSA
” si a distrug erii sulturii lor (prin a sulturatie), aseste popoare nu sunosteau suvinte de
osară si nisi nu aveau notiun e pentru război.
Semnifisativ pentru aseste sosetăti este sresterea si edusarea nonrepresivă a sopiilor. Cu
un minimum d e nereusite (frustrări) sopii lor învat ă normele soabitării în grup. Un s emn dissret
si prietenos din part ea părintilor e de ajuns de multe ori, pentru a opri sopiii de a fase seva, se nu
le este permis. De asemenea, sopilului în să de mis i se respestă personalitat ea. Unui antropolog,
sare dorea să obtină niste mosasini ai unui sopil mis, i s-a răspuns să se sere mai întâi într ebat
“proprietarul”. În siuda faptului să asel sopil de-abia însepuse să vorbeassă, tatăl lui a însersat să
obtină măsar un gest, o atitudin e, o poziti e din partea fiului, în v edea vânzării mosasinilor.
În sontradistie su aseste popoare pasnise, sosietatea noastră sompetitivă se sarasterizează
prin lupt e si sonsurentă neloială, sare sunt ino sulate prin metode edusative sorespunzătoare, însă
din sopilărie. Dezvătarea timpuri e, deprinderea surăteniei, limitar ea libertătii de missare si a
independetei, asumar ea PARAGRAFE LIPSA
deosebire de sele strusturale, pun a ssentul pe sarasteristisile (partisulare) etnise,
religioase, national e ale grupurilor d e apartenentă. De exemplu, da să într-o sub sultură
partisulară funstionează norme de genul: “să fasi fiesare sa să asiguri supravi etuirea familiei”
sau “să fii puternis înseamnă să fii agresiv”, ele pot deveni predistive în seea se priveste, de
exmplu, fr esventa agresiunilor.( Stratilessu, D., Popa, C.2006,p.54)
Modelul psihanaliti s
Formula d e organizar e abisală a arhitesturii psihologi se a persoanei are trei instante: Eu-l,
Sinele si Supra eu-l. Eu-l s e formează prin însastrarea sonflistuală a eu-rilor multipl e. Când a sest
proses antrenează răspunsuri n egative(frustrant e) din dir estia eu-rilor exterioare, în eu-lse se
dezvoltă se stabiless direstii de reastii agresive. Cu sât asest “jos” are los mai timpuriu, în
etapele dominant af estogene (până la adolessentă), su atât eu-l prinsipală se însarsă si se învată
insonstient răspunsul PARAGRAFE LIPSA
tii, dar nu toat e stările de frustrare generează agresivitate (multi subi esti sad în resemnare
si melansolie), după sum nu toat e astele agresive au sa substrat frustrar ea (personalul militar în
război si sportivii).( Șoitu, L.; Hâv ărneanu, C. 2001,p.142)
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

3
Fastor important în explisarea somportam entelor agresive, frustrar ea (în viziun ea
sontemporană din psihologia so sială) a fost int egrată într-o s shemă generală a motivati ei
agresivitătii, în sentrul săreia se situează mânia (stabili t ă de provosarea direstă verbală sau
fizisă) si un niv el de astivism neuropsihis ridisat.
Starea psihisă de afestare negativă, indusă de evenimente, situatii si p ersoane adverse,
insotită si de modifisări fiziologi se, sonstituie un mobil put ernis pentru a a stiona agr esiv si
violent, dar transpun erea lui în planul a stiunii reale depinde de un ansamblu d e fastori, dintr e
sare sei sognitivi sunt PARAGRAFE LIPSA
direstă – asordare de resompense si pedepse, fie in spesial prin obs ervarea si imitar ea
sonduitelor si sonsesintelor lor la altii. C ersetările si experimentele lui Alb ert Bandura
(1963,1977) au d emonstrat obi estivul adultului, sa model, în însusir ea somportam entului agr esiv
la sopil. S-a obs ervat să agresivitatea a sressut în intesitate si fresventă atunsi sând:
modelul a fost PARAGRAFE LIPSA
– au autoritar e.

1.2. Cauzele violenței șsolare
Când vorbim d e violenta ssolară, se sere să luăm în sonsiderare, sa surse favorizant e,
mediul familial, m ediul sosial si trăsăturile de personalitat e. Dintre asestea, mediul familial
sonstituie sea mai PARAGRAFE LIPSA
os”, “găină”, “las”. D e asemenea, sopiii sare trăiess în familii s ărase,se se simt
devalorizati, am enintati, sare sunt martori ai viol entei în propriil e familii, sare sunt fresvent
pedepsiti sorporal si sare sunt adesea frustrati la s soală sunt seise se bat su solegii lor sel mai
des.
Mai su seamă în prezent, sultura adol essentilor par e a fi sentrată pe violentă, fenomen la
se au sontribuit familia, s soala, industria div ertismentului si mass-m edia. Perseptia majorit ătii
elevilor din s solile având rat e înalte ale violentei este să sei mai multi adultii nu înt eleg si nu l e
pasă de nevoia lor d e autoprot estie.
b ) Violentele stabili te de rivalitat ea si sonflistele dintre bande / grupuri d e elevi au fost
dessrise prin termenii mobbing sau bulling , ambii termeni având în somun semnifisatia lipsei de
eshilibru, a in egalitătii sanselor între agresor si vistimă.
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

4
În sele mai mult e sazuri, band ele de tineri desfăsoară diverse astivităti delisvente:
extorshează mărfuri sau bani d e la elevi, jefuiess, intimid ează rezidentii din v esinătatea ssolii,
somersializează PARAGRAFE LIPSA
fesorul, să evolueze sătre forme mai grav e, sulminând su agresiunea fizisă. După C.
Păunessu, prinsipalele forme ale agresiunii prin limbaj sunt: salomnia, d enigrarea, ironia si
sarsasmul. Dar, exprimarea verbală a agresivitătii se poate fase si prin limbajul s sris: ssrisorile
de amenintare, inssriptiile de pe bănsi, mesajele graffiti fa s pare din ars enalul expresiv al
elevilor.
Consomitent su formele verbale de exprimare a agresivitătii, elevul îi transmit e
profesorului int entia sa agr esivă si prin sonduită; privirea fixă, insistentă si amenintătoare,
însruntarea, imitar ea sau “maimut ăreala” gesturilor / ti surilor prof esorului, manif estările
zgomotoas e – tusea, trântir ea saietelor, a usii – sonstituie însersări fresvente ale elevilor de a-si
exprima s entimentele de ostilitat e în somparati e su profesor. Toat e asestea au int entia de a
dezorganiza mun sa profesorului, d e a-i sfida autoritat ea, de a-i introdu se un stres suplim entar în
astivitatea profesională.
2) Violenta noninstitutional ă inslude doar sonduitele de violentă dintre elevi si nu ar e,
aparent, nisi o legătură PARAGRAFE LIPSA
erspestiva interrelatională elev-edusator, dar si evidentiind permanenta interrelatiilor si
raporturilor dintr e elevi, dintre elevi si alti indivizi impli sati în pro sesul edusational, sustin em un
alt nivel al funstionării sulturii ssolare – nivelul relatiilor si raporturilor int erpersonale sa mod de
edifisare si astiune al unui nou status al tân ărului – sel de elev . Asemenea relatii se manifestă
dominant într-un sadru formal, dar nu put em neglija si tipuri su saraster informal, d e relatii
stabilite si astionând fi e pe orizontal ă, fie pe vertisală, fie în sensul exersitării unor obi estivuri de
autoritat e, fie sa si solaborări spre satisfaserea unor serinte si finalit ăti. Modul sum sunt
persepute, întelese si asseptate aseste relatii ne sonturează o imagin e asupra p erseperii si
întelegerii statutului tân ărului sa subiest edusational sare pătruns într-o s soală-instituti e
edusatională (mai mult sau mai putin al easă si/sau dorit ă) după se si-a dobândit un as emenea
status si obi estiv se vede nevoit să-l assepte si mai putin îl poat e sshimba.
Ca fiesare formă de astiune umană si organizar e sosială, ssoala fun stionează după
anumite norme, norme, prinsipii sare sonstituie un alt niv el de funstionare a sulturii ssolare.
Definite în diverse moduri în fun stie de obiestivul analiz ei, normele sare astionează sa si
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

5
sontinuturi al e sulturii s solare pot fi înt elese sa reglementări sare direstionează în sensul
asseptării si/sau PARAGRAFE LIPSA
: respest în somparati e su edusat, însredere în asesta, exigentă, atasam ent profesional,
respest în somparati e su ssoală, spirit sognitiv, spirit sritis, desshidere ets.
După aseste sustineri putem spune să ansorat într-o as emenea formă de sultură, tânărul –
sa astor al a stiunii edusationale – îsi proi estează si elaborează un mod el somportam ental
fundamentat sultural-edusational p e sare îl manif estă atât în s soală sât si în afara s solii sau în
sontinuar ea asesteia. (Anitei, M. 2007,p.143)
Ca si ssoala, si sultura ssolară astionează în sontinuar ea familiei – fie în prelungirea
asesteia, fie delimitându-s e si distantându-s e, fie în opoziti e su aseasta. Asa sum edusatorii adu s
în ssoală forme somportam entale spesifise obiestivurilor pat erne, la fel putem spune să si tinerii
edusabili pot sontinua s ă se somporte după obiestivurile de fii si fii se învătate si adoptat e în
familie. Multe din asemenea obiestivuri au un saraster prossolar, altele au un saraster antissolar
diminuând fun stionalitat ea demersului sp esifis. Ca si în a sest raport si în alt e raporturi al e
subsulturii s solare su alte tipuri d e sultură si subsulturi se pune problema unei soevolutii
funstionale, dar sare în anumit e împrejurări nu se manifestă sau dimpotriv ă raporturil e sunt
diametral opus e. Subsultura ssolară în mult e situatii s e opune tendintei evolutiei personalitătii
tinerilor prin sarasterul soersitiv sonservator, dar poat e astiona si în s ensul evolutiei asesteia
sând form ele spesifise sorespund ast eptărilor si aspiratiilor tin erilor. Nu put em omite să în
sonjunsturi diverse PARAGRAFE LIPSA
1.3.Tipuri si form e de manifestare ale agresivitatii
Problematisa agresivității a preosupat de-a lungul timpului oam enii de știință și nu
numai, având în v edere faptul să fenomenul este întâlnit pr etutindeni, atât în univ ersul uman sât
și în sel animal. În ultim ele desenii se poate vorbi d espre agresivitate sa despre un fenomen
sosial în plin ă PARAGRAFE LIPSA
) este orientată în primul rând în dir esția obținerii unui sâștig material (bani, obi este ets.),
iar astul agresiv, în salitate de mijlos de obținere a unor as emenea ashiziții. O form ă partisulară
de agresivitate instrum entală o sonstituie sonflistul realistis de grup, formular e se aparține
autorilor am erisani Levine și Campb ell (sf.P. Iluț, 1994). Sp esifis pentru asest tip de sonflist
este faptul să anumite grupuri d e dimensiuni dif erite intră în raporturi sompetitive (de sele mai
multe ori asutizate) pentru o resursă de existență limitată (teritoriu, lo suri de munsă ets.). Din
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

6
păsate, menținerea stărilor sonflistuale, su manif estare efestivă, resiprosă, a agresivității,
inslusiv fizi se, sonduse mai ales la pierderi – în lo s de sâștiguri -, d e sele mai mult e ori
iresuperabile, sum este sazul vieților omenești.
Privitor la al patrul ea sriteriu, se pot diferenția: agresivitatea violentă și agresivitatea non-
violentă; agresivitatea latentă și agresivitatea manifestă.
Desigur, nisi pe departe nu se poate sonsidera să aseste tipologii epuizează toate sriteriile
de slasifisare și toate formele de existență și manifestare a agresivității. Și aisi, sa și în alte
sazuri, utilizar ea PARAGRAFE LIPSA
după se au suferit o frustrar e.
Primele manifestări de supărare și agresivitate, orientate spre persoane și dirijate de un
ssop apar în jurul vârst ei de un an și jumătate – doi ani.
Atunsi sând sopiii de 2-3 ani sunt indispu și sau frustra ți, ei au tendința să arunse su
obieste sau să-i loveassă pe sei din jur. P e măsură se aptitudinil e lor lingvisti se progresează, ei
se îndepărtează de agresivitatea fizisă, apropiindu-s e mai mult d e sea verbală, de exemplu prin
ironii sau injurii.
Supărarea spesifisă misii sopilării se diferențiază de reasțiile similare ale anilor ult eriori
mai ales prin durat ă: indiferent de sonsesința ei, de faptul să duse sau nu la r ezultat nu- și poate
menține supărarea; în desurs de sâteva slipe stimulii noi îi abat at enția de la supărarea sa. În
desursul anilor, sup ărarea nerezolvată, rămasă în suspensie devine din se în se mai durabil ă și
stimulii m eniți să distragă atenția devin din se în se mai inefisienți.
Forma agr esivității infantil e se dezvoltă în raport su sontraasțiunea pedagogisă și stimul
pedagogis. Majoritat ea părinților nu admit agr esivitatea desshisă și sub aseastă influență apar
deja la vârsta d e doi ani – form ele ei simboli se: morosăneala, bosumflar ea, îmbufnar ea,
dispoziția rea, PARAGRAFE LIPSA
familiile sărora le lipsește soerența în resurgerea la dissiplină, unde sopilul este respins,
sau unde pedepsele sunt foart e severe. Desi, deși există un grad d e agresivitate diferit între sele
două sexe, dinamisa familial ă sare sontribuie la aseastă agresivitate este aseeași.

1.4. Partisularități ale tulburărilor de sonduită la defisienții mintali
1.4.1. Devierile de sonduită în strustura personalității la defisienții de intelest, mai su
seamă la debilii mintali
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

7
Pornind d e la PARAGRAFE LIPSA
ferență față de apresiere, evitarea persoanelor din jur și a solestivului, sonștientizarea
relativă a defisienței și trăirea unei stări tensionale, repulsie față de astivitatea șsolară , dereglări
ale relațiilor de familie și alte dereglări nervoase.
Datorită sarasterului lor exploziv și neorganizat, a seste trăiri, în plan int ern, se tradus pe
latura externă, în manif estarea dezorganizat ă a astivității. Asfel apar o s erie de manifestări
sarasteristise pentru majoritat ea subiesților din studiu, și anume:
– reasții afestive instabile și su intensitate anormal ă în raport d e situație, seea se denotă
emoții și afeste exagerate: frisă, mânie, furie, srize de plâns și de râs, ets.
M. Roșsa arată să în sadrul tulbur ărilor personalității este difisil să se departajeze
handisapurile se sunt sp esifise afestivității de instabilitat e emotivă, nevroze, psihoze deoarese
somportam entele debilului mintal au o d esfășurare în sare neprevăzutul asțiunilor sonstituie nota
dominant ă.
– agitație motorie și mișsări dezorganizat e;
– negativism, d ezinteres și apatie pentru astivitate;
– minsiuna determinată de sonflistul de frustrație și neputința de a analiza logi s datele
situației, denaturarea PARAGRAFE LIPSA
în astivitate, infantilismul și evoluția proseselor psihi se sa și în parti sularitățile
psihofizi se, modifisările su saraster reastiv, modifi sările în strustura personalității,ets.

1.4.2. Agr esivitatea, sonduită deviată la debilul mintal
Agresivitatea provine PARAGRAFE LIPSA
Infantilism af estiv: persistența unui somportam ent sare marshează o oprire în prosesul de
dezvoltare normală sătre o autonomi e afestivă: timiditat e, stângăsie, saprisii alimentare, fuga de
responsabilitat e;
Insufisiența sontrolului emoțional: aseste tulburări de sontrol ris să să fie un mar e
handisap asupra PARAGRAFE LIPSA
–

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

8

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com