Istoric (constituire și obiect de activitate), organizarea contabilității [612359]

Cuprins

Istoric (constituire și obiect de activitate), organizarea contabilității
1.1 Conceptele de venit și cheltuială. Tipologii
1.2 Recunoașterea veniturilor și cheltuielilor
1.3 Cont de rezultat patrimonial
1.4 Cont execuție bugetară ca imagine a cheltuielilor plătite și veniturilor
încasate
1.5 Contabilitatea cheltuieli lor și venituri lor (inclusiv documente)
1.6 Paralelă între veniturile și cheltuielile instituțiilor publice și cheltuielile și
veniturile societăților publice (asemănări și deosebiri)

Studiu de caz
2.1 Contabilitatea cheltuielilor
2.2 Contabilitatea veniturilor
2.3 Analiza cheltuielilor și veniturilor 2014 -2016

1.1 Conceptele de venit si cheltuială

Conform OMFP 1917/2015, venituri le sunt definite ca fiind ” impozite, taxe,
contribuții și alte sume de încasat potrivit legii, precum și prețul bunurilor vândute
și serviciilor prestate, după caz, aferente unei perioade de timp. ”1
În conformitate cu OMFP 1802/2014, în ceea ce privește entitățile economice, în
cadrul reglementările contabile specifice „în categoria veniturilor se includ atât
sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activități curente,
cât și câștigurile din orice alte surse. ”2
În literatura de specialitatea studiată am identificat op inii ale specialiștilor în c eea
ce privește definirea veniturilor instituțiilor publice (tabelul 1.1)

Tabelul 1.1.
Veniturile instituțiilor publice – opinii ale specialiștilor
Pîrvuț . V. – „impozite, taxe, contribuții și alte sume de încasat potrivit legii, precum
si prețul bunurilor vândute si serviciilor prestate, după caz, aferente unei perioade
de timp .”3
Gisberto. A., Nișulescu. I., Șendroiu. C., – „impozite, taxe, contribuții și alte sume
de în casat potrivit legii, precum și prețul bunurilor vândute și serviciilor prestate,
după caz, aferente unei perioade de timp .”4
Manea. M. -D. – „sume realizate pe parcursul unui exercițiu bugetar, chiar dacă
acestea au fost încasate sau nu și constau în impo zite, taxe, contribuții și alte sume
de încasat potrivit legii, precum și prețul bunurilor vândute și serviciilor prestate ,
după caz, aferente unei perioade de timp. ”5

Se poate observa faptul că abordările din literatura de specialitate în ceea ce
privește conceptual de venit sunt similare. Consider că acest aspect est e generat de
faptul că acest concept de venit este privit în principal prin prisma reglementărilor
contabile și financiare aplicabile.
Veniturile își găsesc utilitatea în îmbună tățirea activelor sau dezvoltarea
acestora, dar pot fi folosite ș i ca modalit ate pentru achiziții de bunuri în vederea

1 Ordinul ministrului finan țelor publice nr. 1917/ 12.12.2005, M.Of. nr. 1186/29.12.2005, cu modificările și
completările ulterioare, secțiunea 2.1. , Cap IV
2 Ordinul ministrului finanțelor publice nr.1802/2014, M.Of.nr. 963/30.12.2014, cu modificările și completările
ulterioare, secțiunea 4.17.1. , Cap. IV
3 Pîrvuț, V., Contabilitatea instituțiilor publice, Ed. Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2016, p.
109
4 Gisberto. A., Nișulescu. I., Șendroiu. C., Contabilitatea instituțiilor publice, Ed. ASE, 2012, p.317
5 Manea. M. D., Contabilitat ea instituțiilor publice ediția a II -a, Ed. C. H. Beck, București, 2012, p.216

asigurării u nor servicii de calitate care să ofere o imagine clară si de încredere
entității.
Clasificarea grupelor importante de venituri: „ venituri din activități economice,
alte venituri operaționale, venituri din producția de active fixe, venituri fiscale,
venituri din contribuții de asigurări, venituri nefiscale, venituri financiare,
finanțări, subvenții, transferuri, alocații b ugetare cu destinație special ă, fonduri cu
destinație special, venituri din provizioane, venituri extraordinare ”.6
Instituț iile publice pot obține venituri proprii prin închirierea anumitor spații
sau cladiri, prin organizarea de cursuri sau studii, prin activitați sportive sau
culturale, din proiecte sau alte tipuri de acțiuni asemănătoare care au ca scop
obținerea unor beneficii de natură financiară.

În conformitate cu OMFP 1917/2005, cheltuielile sunt definte ca fiind „ costul
bunurilor și serviciilor utilizate în vederea realizării serviciilor publice sau
veniturilor, după caz, precum și subvenții, transferuri, asistență socială acordate,
aferente unei perioade de timp. ”7
Conform OMFP 1802/2014, ceea ce privește entitățile economice, în cad rul
reglementările contabile specifice „ cheltuielile entității reprezintă valorile plătite
sau de plătit pentru:
‐ consumuri de stocuri și servicii prestate, de care beneficiază entitatea;
‐ cheltuieli cu personalul;
‐ executarea unor obligații legale sau contractuale etc .”8
La fel ca și în cazul veniturilor, în literatura de specialitatea studiată am identificat
opinii ale specialiștilor în ce ea ce privește definirea cheltuielilor instituțiilor
publice . (tabelul 1.2)
Tabelul 1.2
Cheltuielile instituțiilor publice – opinii ale specialiștilor
Pîrvuț. V. – „costul bunurilor si serviciilor utilizate în vederea realizării serviciilor
publice sau veniturilor, după caz, precum și subvențiile, transferurile, asistența
socială acordată, aferente unei p erioade de timp anume .”9

6 Pîrvuț, V., Contabilitatea instituțiilor publice, Ed. Academia Forțelor Terestre „Nicolae
Bălcescu”, Sibiu, 2016, p. 110
7 Ordinul ministrului finan țelor publice nr. 1917/12.12.2005, M.Of. nr. 1186/29.12.2005, cu
modificările și completările ulterioare, secțiunea 1.1 , Cap IV
8 Ordinul ministrului finanțelor publice nr.1802/2014, M.Of.nr. 963/30.12.2014, cu modificările
și completările ulterioare, secțiunea 4.17.2 ., Cap . IV
9 Pîrvuț, V., Contabilitatea instituțiilor publice, Ed. Academia Forțelor Terestre „Nicolae
Bălcescu”, Sibiu, 2016, p. 98

Florișteanu. E. – „exprimă în formă banească relațiile economic -sociale apărute
între stat, pe de o parte, și persoane fizice sau juridice, pe de altă parte, cu ocazia
repartizării și folosirii resurselor financiare ale statului în scopul îndeplinirii
funcțiilor și atribuțiilor acestuia.”10
Manea. M. -D. – „descreșteri ale beneficiilor economice sau ale potențialului de
servicii în timpul perioadei de raportare sub formă de ieșiri sau de consum de
active sau apariții de datorii car e au ca rezultat descreșteri în activele
nete/capitaluri proprii, altele decât cele legate de distribuirile către proprietari. ”11

Ca și în cazul veniturilor, putem observa faptul că în ceea ce priveste
definirea conceputului de cheltuială abordîrile pe care le -am identificat în literatura
de specialitate sunt asemanătoare. Referitor la acest aspect sunt de părere că este
generat de f aptul că definirea concept ului de cheltuială se bazează pe
reglementările legale aplicabile.
Clasificarea grupelor importante de cheltuieli: „ cheltuieli privind stocurile,
cheltuieli cu lucrările si serviciile executate de terți, cheltuieli cu alte servicii
executate de terți, cheltuieli cu alte impozite, taxe si vărsăminte a similate,
cheltuieli cu personalul, alte cheltuieli operaționale, cheltuieli financiare, alte
cheltuieli finanțate din buget, cheltuieli de capital, amortizări si provizioane,
cheltuieli extraordinare ”.12
Pornind de la abordări conceptuale, și nu numai, în subcapitolul 1.6, am
realizat o paralelă între contabilitatea cheltuielile și veniturile instituțiilot publice și
cele ale entităților economice .

1.2 Recunoașterea veniturilor si cheltuielilor

Pentru realizarea recunoașterii cheltuielilor acestea trebuie să țină cont de
convenția contabilității de angajamente care se referă la faptul că o cheltuială este
recunoscută numai atunci când are loc finalizarea activități lor sau îndeplinirea
propriu -zisă a acțiunii repsective , ceea ce inseamnă , că acea cheltuială nu este
recunoscută atunci cand are loc plata sau încasarea unei sume de bani.13

10 Florișteanu. E., Studiu privind cheltuielile publice, Ed. Academia Forțelor Terestre „Nicolae
Bălcescu”, Sibu, 2017, p. 7
11 Manea. M. D., Contabilitatea instituțiilor publice ediția aII -a, Ed. C. H. Beck, București, 2012,
p.202
12 Pîrvuț, V., Contabilitatea instituțiilor publice, Ed. Academia Forțelor Terestre „Nicolae
Bălcescu”, Sibiu, 2016, p. 99
13 Manea, M. -D., Contabilitatea instituțiilor publice ediția a II -a, Ed C. H. Beck, București, 2012,
p. 202

Mai departe am să fac o prezentare a momentului recunoașterii diferitelor tipuri de
cheltuieli în conformitate cu OMFP 1917/2005 care ne arată că:
– recunoașterea cheltuielor de personal are loc în momentul cănd munca a
fost realizată și ser viciile au fost realizate, iar în componența acestora intră
salariile, primele, repsectiv contribu țiile obligatorii ;
– recunoașterea cheltuielilor în ceea ce privesc stocurile se realizează atunci
când a avut loc consumul lor, excepție făcând materialele de natura
obiectelor de inventar, recunoașterea lor făcându -se atunci când sunt
scoase din folosință ;
– cheltuiala cu serviciile are loc numai atunci când lucrările au fost
finalizate, fără a se ține cont de perioada în care plata acestora s -a realizat ;
– referitor la cheltuilile cu dobanzile recunoașterea lor este realizată în
momentul când acestea sunt datorate, acest aspect fiind stipulat în baza
unui contract de împrumut ;
– în ceea ce privesc cheltuielile de capital recunoașterea lor are loc lunar,
sub aspectul amortizării, inregistându -se sistematic, în perioada de utilitate
a activului fix respectiv ;
– recunoașterea cheltuielilor cu transferurile interne și în strainătate are loc
la instituția realizează aceste transfere de fonduri ;14

În cazul recunoașterii veniturilor, la fel ca și in ce l al cheltuielilor, este
necesară îndeplinirea unor anumite condiții. Astfel, pentru realizarea recunoașter ii
veniturilor este important să existe documente care să dovedească drepturile ce îi
revin unei entități. Acest aspect am să-l dezbat mai jos, unde am enumerat
documentele ce atestă drepturile de încasat, în conformitate cu legislația in vigoare.
În literatura de specialitate studiată si conform OMFP 1917/2005 am identificat
momentele de recunoaștere a diferitelor tipuri de venituri astfel:
– la intituțiile publice înregistrarea veniturilor se face cu ajutorul
documentelor care dovedesc dreptul de creanță ;
– recunoașterea veniturilor din activități economice se realizează atunci când
bunurile au ajuns în posesia clientului, în momentul când acestea au fost
livrate având ca document factura sau alte condiții care au fost stipulate în
contract sau atunci când cand lucrările și servicile au fost realizate și s -a
facut facturarea acestora;
– „veniturile din diferențe de curs valutar trebuie recunoscute în perioada în
care apar cu ocazia decontării sau a raportării în situațiile financiare a
elementelor monetare, creanțelor și datoriilor, la cursuri diferite față de

14 Ordinul ministrului finan țelor publice nr. 1917/12.12.2005, M.Of. nr. 1186/29.12.2005, cu
modificările și completările ulterioare, secțiunea 1.2., Cap IV

cele la care au fost înregist rate inițial pe parcursul perioadei sau față de
cele care au fost raportate în situațiile financiare anterioare ”15
– în ceea ce privște înregistrarea în contabilitate a veniturilor din dobânzi,
această activitate are loc în momentul când contribuie la realiza rea de
venituri respective;

1.6 Paralelă între veniturile și cheltuielile instituț iilor publice și veniturile și
cheltuielile societaților publice (asemănări și deosebiri)

Conform OMFP 1802/2014 „ Contabilitatea veniturilor se ține pe feluri de
venituri, după natura lor, astfel:
a) venituri din exploatare;
b) venituri financiare ”16
Clasificarea categoriilor importante de venitu ri în instituțiile publice este
prezentată în OMFP 1917/2005 în următorul fel:
a) „venituri operaționale;
b) venituri financiare;
c) venituri extraordinare ”17

Pornind de la aceste două clasifică ri putem observa o primă diferențiere între
veniturile celor două categorii de entități. În timp ce venituri le entităților
economice sunt formate din doua mari grupe, veniturile in stituțiilor publice sunt
constituite din trei grupe importante.
Astfe, î n ceea ce privește societățile economice, regă sim venituri din
exploatare care, in ca zul institutiilor publice sunt î ntr-o mare măsură similar
veniturilor operaționale. Consider că această diferențiere este generată prin prisma
obiectivului primordial al enti tătilor eco nomice care constă î n obținerea de profit,
comparativ cu cel al instituț iilor publice care constă în execuț ia bugetului aprobat,
respectiv încadrarea î n acesta.
Un alt aspect care diferențiază veniturile societăților de cele ale instituțiilor
publice este dat de modul și forma în care conturile de venituri sunt reprezentate in
planul de conturi.

15 Ordinul ministrului finan țelor publice nr. 1917/12.12.2005, M.Of. nr. 1186/29.12.2005, cu
modificările și comp letările ulterioare, secțiunea 2 .2., Cap IV
16 Ordinul ministrului finanțelor publice nr.1802/2014, M.Of.nr. 963/30.12.2014, cu modificările
și completăr ile ulterioare , secțiunea 4.17.1 ., Cap. IV
17 Ordinul ministrului finan țelor publice nr. 1917/12.12.2005, M.Of. nr. 1186/29.12.2005, cu
modificările și comp letările ulterioare, secțiunea 2.3 ., Cap IV

La sociatiți av em sintetice d e gradul I si II iar la instituți aceste sintetice merg până
la gradul III.
Înregistrările in con tabilitatea societăților ale operațiunilor se realizează intr –
o manieră mai simplistă, pe când înregistrările în contabilitatea instituț iilor publice
au un caracter mai complex datorita utilizarii clasificației economice si functionale.
Clasificația bugetară are un rol deosebit de important în ceea ce privește
efectuarea operațiunilor în contabilitat ea veniturilor instituțiilor publice. Aceasta se
realizează pe capitole bugetare, subcapitole, tipul de finanțare ale instituției și
paragrafe.
În urma studiului efectuat asupra legislației de specialitate, respectiv OMFP
1917/2005 cu modificările și completările ulterioare și OMFP 1802/2014 cu
modificările și completările ulterioare, am identificat fap tul că în ceea ce privește
societățile economice categoria de venituri extraordinare a fost eliminată, acestea
fiind inc luse în cadrul veniturilor din exploatare, în schimb la instituțiile publice a
ramas categoria de venituri din exploatare.
În urma s tudierii planului de conturi al instituțiilor și cel al societăților am
descoperit ca există diferențe in ceea ce priveș te conținutul celor două . De aceea
voi enumera câteva conturi de venituri pe care le găsim în planul de conturi al
instituți lor publice și lipsesc din cel al societaț ilor economice. (tabelul 1.3)
Tabelul 1.3
Conturi de venit care apar în planul de conturi al instituțiilor și nu se gasesc în
planul de conturi al societățiilor.
CONT DENUMIRE
718 „Alte venituri ale trezoreriei statului ”
730 „Impozit pe venit, profit și câștiguri din
capital de la persoane juridice ”
745 „Contribuțile angajatorilor ”
770 „Finanțare de la buget ”
791 „Venituri din valorificarea unor bunuri
ale statului ”

În conformitate cu legislația studiată am identificat cele două tipuri de
cheltuieli importante ale societăților economice, iar ace stea se clasifica după
OMFP 1802/2014 cu modificările și co mpletările ulterioare după cum urmează :
a) „cheltuieli de exploatare ;
b) cheltuieli financiare ”18

18Ordinul ministrului finanțelor publice nr.1802/2014, M.Of.nr. 963/30.12.2014, cu modificările
și completările ulterioare, secțiunea 4.17.2 ., Cap. IV

De asemenea pentru realizarea comparației între cheltuielile societăților
economice și cheltuielile instituților publice a fost necesar să identific cele trei
tipuri de cheltuili care aparțin instituțiilor publice. Astfel că în OMFP 1917/2005,
cu modificările și completările ulterioare, acestea ne sunt prezentate următoarele
tipuri de cheltuieli:
a) „cheltuieli operaționale ;
b) cheltuieli financiare ;
c) cheltuieli extraordinare ”19

Și în această parte a subcapitolului putem menționa același aspect ca și în cazul
grupelor importante de venituri, făcând referire la faptul că grupa de cheltuieli
extraordinare nu mai există, aceasta fiind inclusă în în grupa de cheltuieli de
exploatare, acesta fiind valabilă numai în cazul societăților ec onomice, deoarece la
instituțiile publice aceste dou grupe de cheltuili extraordinare și de exploatare au
rămas.
Referitor la structura conturilor de cheltuială, în urma analizei făcută asupra
planului de conturi ale societăților și cel al instituției am r emarcat ca și în cazul
veniturilor că la societățile economice sunt dezvoltate anali tic de gradul I și II, iar
cele ale instituțiilor publice sunt de gradul III.
Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor reprezintă o activitate mai complexă
și specifică instituților publice. Modul de execuție a bugetului se face pe capitol,
subcapitole, titluri, articole și aliniate. Acesta este un aspect comun și în cazul
veniturilor instituțilo r pe care l -am prezentat mai sus.
Un alt aspect foarte important pe care doresc sa îl menționez în acest subcapitol
face referire la faptul că se interzice transferul creditelor bugetare între capitole
bugetare.
O asemănare pe care am identificat -o cu privire la cheltuielile societăților și
cele ale instituților este aceea că pentru a stabili rezultatul patrimonial este
important ca toate conturile de cheltuili sa fie închise la sfărșitul perioadei.

Deoarece la partea de venituri am evidențiat într -un tabel conturi care se
găsesc în planul de conturi al instituțiilor publice și lipsesc în planul de conturi al
societăților , am decis să realizez un tabel în ceea ce privesc conturile de cheltuieli
ale instituțiilor care nu se regăsesc în planul de conturi ale societătiilor
economice.(tabelul 1.4)

19 Ordinul ministrului finan țelor publice nr. 1917/12.12.2005, M.Of. nr. 1186/29.12.2005, cu
modificările și comp letările ulterioare, secțiunea 1.3 ., Cap IV

Tabelul 1.4
Conturi de cheltuieli care apar în planul de conturi al instituțiilor și nu se gasesc în
planul de conturi al societățiilor.
CONT DENUMIRE
667 „Sume de transferat bugetului de stat
reprezentând câștiguri din schimb
valutar – PHARE, SAPARD, ISPA ”
671 „Transferuri curente între unități ale
administrației publice ”
673 „Transferuri interne ”
674 „Transferuri în străinătate ”
675 „Contribuția României la bugetul
Uniunii Europene ”

1.5 Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor

Veniturile se înregistrează in contabilitate numai atunci când bunurile au fost
livrate clienților pe bază de factură sau alte condiții care au fost stipulate in
contractul respectiv, fapt care demonstrează că bunurile au intrat în proprietatea
cumpărătorului.20

Veniturile din activit ăți economice se referă la veniturile obținute din vanzarea de:
– produse finite
– semifabricate
– produselor reziduale
– lucrări si servicii prestate
– cercetări si studii
– chirii
– mărfuri
– activități diverse
– variația stocurilor

20 Pîrvuț. V., Contabilitatea institușiilor publice, Ed. Academia Forțelor Terestre „Nicolae
Bălcescu”, Sibiu, 2016, p. 109

Se mai pot obține venituri din producția de active fixe care se refera la
veniturile rezultate din realiz area activelor fixe corporale și activelor fixe
necorp orale .
Grupa in care sunt reprezentate veniturile fiscale cuprinde impozitul pe
salarii, impozitul pe venit, impozitul pe profit, impozite și taxe pe proprietate, pe
bunuri si servicii, cuprinzând si alte impozite si taxe.
Veniturile obținute din contribuțiile angajatorului si veniturile obținute din
contribuțiile angajațiilor alcatuiesc grupa veniturilor din contribuții de asigurări.
Veniturile nefiscale se referă la veniturile din propriet ate și din vânzarea de
bunuri si serv icii.
Veniturile financiare sunt reprezentate de către veniturile din creanțe
imobilizate, din investiții financiare cedate, diferențe de curs valutar, dobânzi,
sume care trebuie primite de la bugetul statului pentru acoperirea pierderilor
rezultate din schimbul valutar și alte venituri financiare.
În componența veniturilor din provizioane si ajustări pentru depre ciere sau
pierderi de valoare intră veniturile din provizioane si ajustări pentru depreciere
privind activitatea operațională și veniturile financiare din ajustări pent ru pierderea
de valoare , iar veniturile extraordinare cuprinzând venituri din despăgubir i din
asigurari.
Pentru a afla rezultatul patrimonial este necesar închiderea tuturor conturilor
de venituri, iar aceasta operațiune are loc lunar sau cand se realizează situațiile
financiare.
În ceea ce privesc cheltuielile am menționat la subcap itolul 1.2 în ce condiții
are loc recunoașterea cheltuielilor și am precizat faptul ca această recunoaștere se
produce în momentul când are loc finalizarea activităților sau îndeplinirea propriu –
zisă a acțiunii repsective, ceea ce inseamnă, că acea cheltui ală nu este recunoscută
atunci cand are loc plata sau încasarea unei sume de bani. Astfel în urma literaturii
de specialitate studiate și a legii în vigoare am decis sa fac o scurta prezentare în
ceea ce privește conținutul grupelor importante de cheltuiel i.
Cheltuielile cu stocurile cuprind: cheltuieli cu materiile prime, cheltuieli cu
materiale consumabile, cheltuieli cu materiale de natura obiectelor de inventar,
cheltuieli cu materiale nestocate, cheltuieli cu animale si păsări, cheltuieli cu
marfuri, cu ambalaje și alte stocuri
Când lucrarile și serviciile au fost finalizate se face recunoașterea
cheltuielilor cu serviciile, fără să se țină cont de data la care plata acestora a fost
realizată.Aceste cheltuieli cuprind: cheltuieli cu energia și apa, cu întreținerea și
reparații, chirii, cu primele de asigurare, cheltuieli cu deplasări, detașări și
transferări.
Cheltuielile cu alte impozite, taxe și varsăminte asimilite sunt formate doar
dintr -un cont, iar acest cont se numește cheltuieli cu alte impozite , taxe și

vărsăminte asimilate și are ca scop să evidențieze cheltuielile cu taxele si
impozitele datorate la bugetul de local.
Cheltuielile de personal reprezintă salariile datorate angajaților în bani,
contribuțiile pe care instituția este obligata sa le achite, sporuri si prime.Toate
acestea se realizeaza atunci cand munca a fost prestată de către persoanele angajate
in baza unui contract individual de muncă. Cheltuielile cu personaul sunt formate
din: salariile datorate personalului, asigurarile sociale si cheltuielile cu
indemnizațiile de delegare sau detașare.
Grupa alte cheltuieli operaționale este formata din doua conturi: pierderi si
creanțe și debitori diverși și alte cheltuieli operaționale.Aceasta grupa nu se
desfașoară cu o frecvență norm ală cum o fac celelalte grupe de cheltuieli.
Cheltuielile financiare sunt alcatuite din cheltuieli cu diferențe de curs
valutar, cheltuieli cu investițiile financiare cedate, cheltuieli cu dobanzile, pierderi
din creanțe imobilizate și alte pierderi .
Cheltuielile extraordinare apar într -un mod neprevăzut pe parcursul
desfășurarii activității intituției, iar aceasta grupă de cheltuieli cuprinde cheltuieli
extraordinare din operațiuni cu active fixe și pierderi din calamități.
Pentru a afla rezultatul patrimonial este necesar închiderea tuturor conturilor
de cheltuieli, iar această operațiune are loc lunar sau când se realizează situațiile
financiare.
În continuare am să realizez o scurtă definire a documentelor justificative ce
stau la baza înregistrării operațiunilor contab ile. De precizat faptul că persoanele
care au întocmit și ca re au realizat înregistrarea acestora în contabilitate sunt direct
raspunzătoare de orice problemă apărută.21

Astfel, voi începe prin a defini co nceptul de factura care ne este prezentat în
Legea 227/2015 privind Codul Fiscal, care este menționat la articolul 319 și
specifică faptul că: „sunt considerate facturi documentele sau mesajele pe suport
de hârtie ori în format electronic, dacă acestea înd eplinesc condițiile stabilite în
prezentul articol. ”22

1.3 Contul de rezultat patrimonial

21 Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2634/2015, M.Of. nr. 910/09.12.20015, cu
modificările și completările ulterioare, anexa 1
22 Legea nr. 227/2015, M. Of. nr. 668/10.09.2015, cu modificările și completările ulterioare, art.
319

În OMFP 1917/2005, capitolul II, secțiunea 2.4.1 .ne este specificat faptul că
acest concept de cont de rezultat patrimonial „prezintă situația veniturilor,
finanțărilor și cheltuielilor din cursul exercițiului curent. ”23
Prezentarea veniturilor, finanțărilor și cheltuililor în contul de rezultat
patrimonial se face în funcție de natura lor, fără a se ține cont dacă veniturile au
fost încasate sau dacă s -a efe ctuat plata cheltuielilor. Astfel că în legislația studiată
am identificat că în contul de rezultat patrimonial sunt incluse atât veniturile care
au fost calculate și care nu necesită și încasarea acestora, cât și cheltuielile ale
căror calcule au fost realizate, dar plată nu s-a efectuat.
O definiție a rezultatului patrimonial pe care am identificat -o în OMFP
1917/2005 se referă la faptul că „ rezultatul patrimonial este un rezultat economic
care exprimă performanța financiară a instituției publ ice, respectiv excedent sau
deficit patrimonial. Acest rezultat se determină pe fiecare sursa de finanțare în
parte, precum și pe total, ca diferența între veniturile realizate și cheltuielile
efectuate în exercițiul financiar curent.24
Necesitatea întocmirii contului de rezultat patrimonial are un rol esențial prin
faptul că acest a reflectă informațiile într-un mod mai dezvoltate decât informațiile
care apar în bilanț. În ceea ce privește performanța economică realizată de instituții
aceasta ne este prezentată de către contul 121, reprezentând contul de rezultat
patrimonial. Mai exact, când soldul este debitor înseamn ă ca instituția a realizat
deficit, iar în momentul când soldul este creditor instituția a realizat excedent
patrimonial. Întocmirea contului de rezultat patrimonial se efectuează la sfârșitul
exercițiului financiar.
În ceea ce privește structura contului de rezultat patrimonial în componența sa
intră veniturile și cheltuielile instituțiilor publice. Mai exact acesta conține :
a) ”Venituri operaționale
Cheltuieli operaționale
b) Venituri financiare
Cheltuieli financiare
c) Venituri extraordinare
Cheltuieli extraordinare ”25

23 Ordinul ministrului finan țelor publice nr. 1917/12.12.2005, M.Of. nr. 1186/29.12.2005, cu
modificările și completările ulterioare, secțiunea 2.4.1., Cap II
24 Ordinul ministrului finan țelor publice nr. 1917/12.12.2005, M.Of. nr. 1186/29.12.2005, cu
modificările și completările ulterioare, secțiunea 2.4.1., Cap II
25 Ordinul ministrului finan țelor publice nr. 1917/12.12.2005, M.Of. nr. 1186/29.12.2005, cu
modificările și completările ulterioare, secțiunea 2.4.1., Cap II

1.4 Contul de execuție bugetară ca imagine a cheltuielilor plătite și veniturilor
încasate.

În acest subcapitol am să fac referire la contul de execuție bugetară, sfera de
cuprindere a acestuia și cum are loc întocmirea contului de execuție bugetară.
Astfel că, în ceea ce priveșt e structura acestui cont, am identificat în legislația
studiată principalele elemen te care intră în sfera de cuprin dere.
În conformitate cu OMFP 1917/2005, cu modificările și completările
ulterioare , contul de execuție bugetară face referire la veniturile ce trebuiesc
încasate și plățile realizate, mai exact, acesta c onține operațiuniile financiare care
se desfășoară pe par cursul unui exercițiu financiar.26
Un alt asepect deosebit de important în ceea ce privește acest cont de execuție
bugetară arată că precizările care privesc relizarea situațiilor financiare ajută la
dezvoltarea structurii si conținutului contului de execuție bugetară.27
Mai departe am sa vă prezint conținutul contului de execuție bugetară pe care l -am
identificat în OMFP 1917/2005 cu modificările și completările ulterioare, după
cum urmează:
a) „informații privind veniturile:
b) informații privind cheltuielile:
c) informații privind rezultatul execuției bugetare ( încasări realizate minus
plăți efectuate). ”28

La începutul subcapitolului am precizat faptul că am să realizez o scurtă
prezentare a modului de întocmire a contului de execuție bugetară.
Întocmirea contului de execuție bugetară se realizează cu ajutorul
informațiilor luate din rulajele debitoare și creditoare din contul de disponibil,
iar acestea trebuie sa fie asemănătoare cu conturil e deschise la banci sau în
trezorerie.29

26 Ordinul ministrului finan țelor publice nr. 1917/12.12.2005, M.Of. nr. 1186/29.12.2005, cu
modificările și completă rile ulterioare, secțiunea 2.91., Cap II
27 Ordinul ministrului finan țelor publice nr. 1917/12.12.2005, M.Of. nr. 1186/29.12.2005, cu
modificările și completă rile ulterioare, secțiunea 2.9.1., Cap II
28 Ordinul ministrului finan țelor publice nr. 1917/12.12.2005, M.Of. nr. 1186/29.12. 2005, cu
modificările și completă rile ulterioare, secțiunea 2.9.1., Cap II
29 Ordinul ministrului finan țelor publice nr. 1917/12.12.2005, M.Of. nr. 1186/29.12.2005, cu
modificările și completă rile ulterioare, secțiunea 2.9.2., Cap II

În conformitate cu legislația în vigoare, OMFP 1917/2005, în anexa numarul
16 ne este reprezentat un model de formular al contului de execuție bugetară a l
veniturilor bugetului instituției publice.
Astfel că în componența acestui formular găsim:
– număr rând ;
– denumirea indicatorilor ;
– cod;
– prevederi inițiale ;
– prevederi definitive ;
– drepturi constatate;
– încasări realizate;
– drepturi constatate de realizat;30

La fel ca în cazul formularului al contului de execuție bugetară al veniturilor
regăsim tot în OMFP 1917/2005, în a nexa numarul 17 modelul de formu lar al
contului de execuție bugetară pentru cheltuielile bu getului instituției publice.
Important de precizat este faptul că aici cheltuielile sunt încadrate pe capitole și
subcapitole.
În componența formularului respectiv găsim:
– număr rând;
– cod;
– credite bugetare (anuale și trimestrial cumulate);
– angajamente bugetare;
– angajamente legale;
– plăți efectuate;
– angajamente legale de plătit;
– cheltuieli efective;31

30 Ordinul ministrului finan țelor publice nr. 1917/12.12.2005, M.Of. nr. 1186/29.12.2005, cu
modificările și completă rile ulterioare, Cap XX
31 Ordinul ministrului finan țelor publice nr. 1917/12.12.2005, M.Of. nr. 1186/29.12.2005, cu
modificările și completă rile ulterioare, Cap XX

Capitolul 2
Studiu de caz

2.1 Prezentarea instituției

În anul 2004, conform OMAI I/0621, a luat naștere Inspectoratul pentru
Situații de Urgență „Oltenia” Dolj, aceasta realizându -se prin funzionarea Unității
de Pompieri și a Inpectoratului de Protecție Civilă al județului Dolj.
Această instituție își desfăș oară activitatea în conformitate cu legislația
specifică aflată în vigo are: art. 10 din OG 88/2001, modificată mai apoi prin Legea
363/2002, OG 21/2004, HG 1492/2004, care face referire la organizarea și modul
de funcționare a serviciilor de urgență profes ioniste.
În continuare am sa realizez un tabel în care am sa prezint subunitățile care
fac parte din Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Oltenia”, Dolj:32
Tabelul 2.1
Subunități ale Inpectoratului
Nr.
Crt. Denumire
1. Detașamentul 1 Pompieri Craiova
2. Detașamentul 2 Pompieri Craiova
3. Detașamentul Pompieri Calafat
4. Secția Pompieri Băilești
5. Secția Pompieri Segarcea

Scopul instituției reiese din atribuțiile care sunt prezentate în HG 1492/2004
și fac referire la desfășurarea activităților de prevenire și exercitarea controalelor în
vederea respectării prevederilor legale care duc la realizarea unui nivel înalt de
siguranță. De asemenea , instituția are obligația de a realiza misiuni de înștiintare,
alarmare și salvare a cetățen ilor în cazul producerii unor dezastre naturale și
elaborează procedee de protejare a populației în cazul apariției unor incidente.33

32 http://www.isudolj.ro/despre -institutie/istoric/
33 Hotărârea de Guvern nr.1492/09.09.2004, M.Of. nr. 885/28.09.2004, Cap III, art. 11