Turismul și dezvoltarea durabilă [612356]

Turismul și dezvoltarea durabilă

Turismul poate fi considerat o formă de a te deplasa pentru a vizita diverse locuri și
obiective, acest lucru implicând și staționarea temporară în locațiile de destinație.
O definiție foarte interesantă provine de la David Weaver și Laura Lawton prin volumul
,, Tourism Management” : turismul este suma de fenomene și relații pornind de la interacțiunile
dintre turiști, industria turismului, guvernele gazdă, universități și organizațiile non –
guvernamentale, în cadrul procesului de atragere, transport, găzduire și organizare a acestor
turiști și a altor vizitatori.1
Turismul are ca obiect o producție și un cosum de bunurisau serviciietrogenecare concură
la satisfacerea nevoil or turiștilor, a non -rezidenților.2
Principiile turismului includ următoarele elemente :
– Turismul este un ansamblu de relații și fenomene;
– Două elemente sunt fundamentale: călătoria spre destinație și șederea;
– Acest tip de activitate se defășoară în afara locului de reședință;
– Această deplasare are loc pe o perioadă de timp scurtă;
– Vizitarea obiectivelor are loc din diverse motive, însă din start este exclusă mutarea
permanentă în acea zonă sau angajarea într -un loc de muncă plătit;
– Vizitatorul va utiliza resursele și serviciile locale;
– Nu este un proces neutru în totalitate și poate produce avantaje sau dezavantaje
considerabile societății.
Astfel turismul poate fi văzut ca fiind un fenomen, nu o activitate de producție și ca o
experiență ori proces, nu ca un produs.3

1 Weaver D., Lawton L., Tourism Management , John Wiley & Sons, Milton, Australia, 2002, pag.3.
2 Snak O., Baron P., Neacșu N., Economia turismului , Ed. Expert. București, 2001. pag.22.
3 Theobald W., Iglobal Tourism, Elsevier -Butterworth -Heinemann, 2005, pag 29.

Tipologia efectelor turismului asupra economiei

Tipuri de efecte Obiective generale ale politicii economice Efecte asupra:

Globale
Strategia dezvoltării Economiei naționale, în general
Dependenței de exterior și noii
ordini economice internaționale

Creșterea în sectoarele de producție Stimulării producției
Folosirii forței de muncă

Parțiale

Sector extern – stabilitate și echilibru extern Echilibrul balanței de plăți
Nivelul ratei de schimb și raportul
real al schimburilor
Masei monetare și circulației
bănești
Sector public – gradul de intervenție a statului Veniturile publice – nivel și structură
Cheltuielilor publice
Stabilitatea prețurilor Nivelul inflației
Speculației terenurilor
Echitatea sistemului Modul de distribuție a sistemului

Amenajarea teritoriului Dezvoltării regionale
Mediului rural
Mișcării demografice

Externe Utilizarea corespunzătoare și protejarea
resurselor umane și naturale Calității mediului
Formării profesionale

Aspecte socio -culturale Obiceiurilor de consum
Instruirii și educației
Schimbărilor sociale și culturale

Sursa : Rodica Minciu, Economia turismului, Editura Uranus, 2000, pag.24.

Conceptele moderne privind ariile protejate șiparcurile naționale datează din 1872 când
anumiteterenuri au fost excluse în mod deliberat de ladezvoltări urbane și rurale în timpul
colonizăriiStatelor Unite de către europeni. Aceste concepte suntastăzi folosite în cele peste
30000 de arii p rotejate dinlume. Cu o sută de ani mai târziu au apărut conceptelede durabilitate și
dezvoltare durabilă. Originileacestora se trag de la faimosul Brundtland report din1987 al
comisiei mondiale pentru mediu și dezvoltare , raportul Brundtland a pus în evide nță patru
principii cruciale pentru conceptul dedurabilitate:
– Ideea de planificare holistică, planificareaîncrucișată între sectoare și elaborarea de
strategii
– Importanța păstrării principalelor proceseecologice
– Nevoia de a păstra atât moștenirea umanăva loroasă cât și biodiversitatea.
– Recunoașterea faptului că dezvoltărilezonale ar trebui să se producă în așa fel încât să
nu seajungă la epuizarea resurselor pe termen lung .4
Turismul a fost una din cele mai de succesindustrii în creștere de după război. În 1950
erau numai 25 de milioane de sosiri de turiști internaționaliîn întreaga lume. Astăzi, peste 650 de
milioane deturiști călătoresc în jurul lumii în fiecare an. Aproapede 10 ori mai mulți turiști decât
în 1950 călătoresc înconcediu în propria lor ța ră. În timp ce turismul adevenit un instrument
puternic de transferare abunăstării și de creare de locuri de muncă, știm acumcă dezvoltarea
turismului necontrolat are patruinconveniente importante pentru destinațiile turisticeși reprezintă
cu adevărat prob leme pentru ariile protejate.
Turismul poate avea un impact fizic puternic asupra locurilor vizitate: păduri și
fermedistruse pentru a face loc construcțiilor de aeroporturiși drumuri, hoteluri și terenuri de golf
– adesea în zone extrem de pitorești. Imp actul fizic poate fi complex șie xtins -schimbarea
profilului plajelor poate cauza înnămoliri sau eroziuni în alte părți, pârtiile de schi pot provoca
alunecări de teren sau potențiale dezastremajore.
Zone foarte intens vizitate pot suferi eroziuni din cauza numărului mare de vizitatori –
eroziunea montană din zona Alpilor, din Parcurile Naționale din Statele Unite și Himalaya sunt
exemple clasice.
Turismul poate avea serioase impacturi culturale. Turiștii sunt bogați și pretențioși.
Prezența turiștilor poate face să dispară obiceiuri locale,poate schimba valoarea terenurilor și

4 Ioncică Maria(coord), (2004) – Strategia dedezvoltare a sectorului tertiar , Editura Uranus,Bucuresti

piața forței de muncă cu susul în jos, poate provoca regresul limbilor locale, poate schimba
echilibrul politic în favoarea unor companii multinaționale detașate de problemele loc ale.
Pierderea proprietății la nivel local poate duce la pierderea câștigurilor și a controlului
local asupra activităților. De asemenea în cel mai pesimist scenariu, turismul poate conduce la
creșterea criminalității și dezvoltarea lumii interlope.
Tran sportul la și de la destinațiile turistice poate avea impacturi serioase – nu în cele din
urmă poate avea efecte asupra încălzirii globale și atmosferei. Transportul aerian și transportul
auto ard cantități uriașe de combustibil fosil și eliberează în atmo sferă cantități mari de noxe. La
nivelul terenului deplasarea cu mașini și parcarea mașinilor pot dăuna serios peisajelor și naturii
nederanjate din ariile protejate
Mai subtil chiar, turismul poate distruge viitorul promis prin transformarea unei destina ții
turistice într -o zonă dependentă de banii proveniți din activități turistice ca apoi să fie considerată
a nu mai fila modă sau neinteresantă în continuare. Turismul este o afacere într -un domeniu cu o
concurență acerbă: destinațiile sunt în principal c ele „la modă” și supuse schimbărilor
inconsecvente ale pieței turistice. Astfel, produsele turistice la modă au un regim de schimbare
ciclic care poate afecta atât stațiunile turistice mari cât și comunitățile rurale mici.5
Pentru a se realiza un turism d urabil, este nevoie de o abordare deschisă, de parteneriate
cu factorii interesați. Succesul parteneriatelor depinde de bunăvoința și flexibilitatea factorilor
implicați. Este nevoie de o abordare pe termen lung, lucru greu de realizat într -o lume modernă
aflată în continua schimbare. Practicarea turismului necesită dobândirea de deprinderi speciale și
este un domeniu cu o economie de piață concurențială acerbă; flerul, îndemânarea de a accepta
riscuri necesare, cunoașterea pieței turistice și a rețelelor t uristice international sunt esențiale.
Partenerii pot fi din sectorul public, sectorul, sectorul privat și din grupurile de interes
non profit.
Parteneriatul presupune: implicarea mass -mediei, educație publică, cursuri de pregătire
pentru lucrătorii impl icați în turism, elaborarea politicilor de planificare , marketingul și de –
marketingul, elaborarea de regulamente și renunțarea la regulamente când este nevoie, găsirea
unui sistem de stimulare a ideilor noi de către sectorul public și alte sectoare.

5 Stănciulescu Gabriela, (2004) Managementul turismului durabil în centrele urbane , Editura All Beck, București

Factorii cheie pentru o strategie de turismdurabil în arii protejate din zone rurale includ:

Working with Rurality: Unicitatea șicaracterul deosebit al nișei de piață constituite de
turismul rural este ruralitatea însăși, contactul cu natura , cu societ atea rurală tradițională , cu
creșterea animalelor, cu comunitățile de forestieri sau de pescari. Turismul durabil nu ar trebui să
fie numai situat la țară, ar trebui să fie parte a unei societăți rurale funcționale și nu o stațiune
turistică localizată la o fostă fermă.
Scale: Activitățile tipic rurale sunt la scară mică, locale și individuale. Turismul rural
durabil ar trebui, de aceea, să se potrivească în dimensiunile zonei rurale unde se desfășoară. În
mod normal dar nu întotdeauna, turismul durabil v a fi la scară mică, acest lucru depinde însă
mult de circumstanțele locale. În turismul durabil apropierea de oameni este importantă, iar acest
lucru este posibil datorită activităților la scară mică.6
Diversificare și nu înlocuire: Țelul turismului durabil ar trebui să fie diversificarea
economiei locale
și nu înlocuirea activităților de creștere a animalelor cu activități turistice. Substituirea ar avea
trei pericole: aduce dependență de o singură activitate, provoacă începerea dezvoltării de tip
stațiune turistică și în acest fel se pierde caracterul de unicitate bazat pe ruralism și natură și
începe declinul agriculturii ducând în final la distrugerea peisajelor și habitatelor. Pierderea
peisajelor tradiționale și a habitatelor înseamnă implicit pi erderea unicității și a nișei de
piață(unique selling point) pentru turism și provoacă pierderea ireparabilă a valorilor culturale și
naturale.
Tourism as a Tool: Turismul poate fi dezvoltat în două feluri. Poate fi dezvoltat numai
pentru turism în sine ș i este posibil ca acest proces să aducă locuri de muncă și bunăstare în zonă
sau poate fi privit într -un context mai larg și folosit ca un instrument de rezolvare sau a atenua
anumite probleme specifice. De exemplu, cazările pot fi dezvoltate sub formă de hoteluri
aparținând diferitelor lanțuri de hoteluri naționale sau internaționale . Aceste rețele care dispun
de facilități de marketing și management deja existente pot avea succes și pot crea locuri de
muncă în zona rurală. Conceptele de turism durabil s ugerează o dezvoltare alternativă: Dacă
localnicii ar fi proprietarii facilităților turistice, dezvoltate în urma renovării caselor tradiționale
sau prin construcția de clădiri noi, s -ar crea o serie de

6 ***Strategia de turism durabil a României,proiect

avantaje în plus. În primul rând localnicii ar fi put ernic motivați să rămână în zonă și să mențină
activitățile tradiționale. Localnicii și -ar mări în acest fel mult orizontul dobândind deprinderi și
cunoștințe noi, vor avea nevoie de cursuri de pregătire care însă sunt benefice pentru
diversificarea activi tăților.
Comunitatea are de asemenea interesul de a renova clădirile existente mai mult decât de a
construi altele noi care probabil nici nu s -ar potrivi în contextul rural existent. Profitul rezultat
din turism va rămâne în comunitate. Conceptul de turis m ca instrument poate fi folosit pentru
conservarea naturii în ariile protejate, pentru revitalizarea serviciilor pe căile ferate rurale, pentru
creșterea veniturilor în piețele de desfacere cu amănuntul, pentru păstrarea funcțională a altor
tipuri de serv icii furnizate de comunitatea locală.
Empowerment and local control: Conceptul conform căruia controlul turismului și
beneficiile provenite din turism trebuie să se centreze în comunitățile locale reprezintă esența
turismului durabil. Astfel poate ajuta l a conservarea valorilor locale, poate aduce venituri zonelor
aflate în declin, poate reactiva viața politico -socială în zone care și -au pierdut speranța. Controlul
local presupune formarea în comunitatea locală de deprinderi și cunoștințe diverse, dezvolta rea
de succes presupune întotdeauna perfecționare, educare și o continuă informare a
comunității și a membrilor săi .
Încă de la început, comunitățile locale și factorii interesați în turism ar trebui să fie
implicați în procesul de elaborare a strategiei chiar dacă acest proces poate fi lung și dificil.
Diversificarea economiei: deși turismul poate părea pentru multe comunități rurale ca și
pentru liderii lor drept un panaceu universal pentru problemele lor, există amenințări mari legate
de dezvoltarea turismului ca unică sursă de activități economice. Turismul este o industrie
competitivă cu o ”moda” care se poate schimba foarte rapid. Comunitățile rurale pot întâmpina
probleme serioase dacă se bazează total numai pe piața turistică. Pentru ca turismul să rămână
unul rural trebuie să încurajeze o economie autentic rurală cu fermieri prosperi, cu
viață rurală funcțională și o scenă culturală autentică și originală.7
Marketing: Există tendința ca marketingul să fie nu fie considerat destul de important pe
lista priorităților când se proiectează strategiile de turism prietenoase față de mediu sau
comunități. Oricum, în cazul strategiilor de turism rural durabil, marketingul efectiv este un
element vital. Este o activitate care necesită o specializare profes ională înaltă fără de care

7 ***Strategia de turism durabil a României,proiect

întreaga strategie poate da greș. Unul dintre elementele esențiale este constituit de înțelegerea
nișelor specifice de piață care țin cont de calitățile speciale ale ariilor protejate.8
Turismul durabil este un concept menit nu să stopeze turismul ci să -l dirijeze în interesul
tuturor părților implicate: habitatele gazdă și comunitățile lor,turiștii și industria turistică propriu
zisă.
Astfel, se tinde spre atingerea unui echilibru între dezvoltare și conservare, spre găsirea
celei mai bune forme de turism pentru o anumită zonă , luându -se în considerare ecologia și
cultura acesteia. Pentru atingerea acestui echilibru este posibil să fie necesară
limitarea sau chiar stoparea dezvoltării extensive, sunt necesare o gamă largă de măsuri de
management turistic.
În conceptul de turism durabil nu se planifică numai activitățile și dezvoltarea turistică, se
integrează turismul într -o relație echilibrată care include și viitoarele dezvoltări în contextul
atingerii scopurilor de conser vare. Elaborarea unei viziuni bine gândite pe termen lung este
esențială și ea ar trebui elaborată nu
numai în favoarea ci împreună cu toți factorii implicați.
Turismul durabil poate include ecoturismul. Dar în timp ce ecoturismul se concentrează
asupra o amenilor care contemplă natura, peisajele naturale și societățile tradiționale, conceptul
de turism durabil se potrivește a fi aplicat și în cazul turismului de masă.
Dezvoltarea ecoturismului poate fi problematică în cazuri deoarece zonele naturale și
societățile tradiționale au dificultăți mult mai mari în a face față diverselor presiuni turistice
decât au stațiunile turistice care sunt conduse profesional. Astfel turismul durabil reprezintă mai
mult decât ecoturismul: înglobează un ecoturism de succes ș i mult mai mult decât atât.9
Principiile esențiale pe care se bazează dezvoltarea durabilă sunt :
a. Stabilirea limitelor ecologice, a normelor de consum și a standardelor, cu reducerea
consumurilor nejustificate;
b. Distribuirea activității și realocarea resu rselor, satisfacerea nevoilor esențiale ale vieții, și
creștere economică;
c. Creșterea demografică fiind în concordanță cu potențialul ecosistemelor explorabile și
menținerea unui optim de populație, ;

8 ***Strategia de turism durabil a României,proiect
9 Lector univ dr. Carmen NASTASE , Revista de turism, nr.3 , Suceava, România

d. Păstrarea arealelor naturale care susțin patrimoniul genetic al florei și faumei și
conservarea resurselor de bază ;
e. Creșterea efortului tehnologic , a cces legal la resurse, și folosirea rațională a acestora;
f. Stabilirea unei rate minime de consumare și exploatarea de a resurselor ,,inepuizabile”;
g. Rolul com unității locale asupra luării deciziilor de dezvoltare locală .
Pornind de la punctele cheie ale dezvoltarii durabile, impactul asupra activităților turistice
va produce următoarele efecte positive :
a. Creșterea vizibilității unor localități cu resurse natural reduse;
b. realizarea unor dotări turistice corespunzătoare, prin u tilizarea terenurilor slab
productive agricol,