88The Migration-Development Nexus. [612309]

88The Migration-Development Nexus.
The Case of Republic of Moldova
Abstract
International migration has been associated for
decades either with development or with underde-
velopment of the origin and destination countries.
For those who highlight the positive link between
migration and development the bene fits of human
mobility reside in the financial and social remittanc-
es of the migrants, the brain gain, the transfers of
goods/ideas/capital, strengthened local economies
in countries of origin and alleviated levels of poverty
in migrant households etc. Nonetheless, the existing
empirical studies have shown that the migration-de-
velopment nexus is complex and by no means uni-
directional, therefore any context in which a certain
degree of modernization or development is claimed
to occur due to migration, has to be analyzed thor-
oughly and approached skeptically. The focus of
this article is the migratory process in Republic of
Moldova. I attempt to deconstruct and to analyze
a range of different stances and perspectives that
apply to migration and development in Moldova,
although some of them have not been entirely val-
idated from an empirical standpoint.
Keywords: migration, development, positive
and negative effects of remittances, Republic of
Moldova. DINAMICA RELA ȚIEI DINTRE
MIGRAȚIE ȘI DEZVOLTARE.
PERSPECTIVE ASUPRA CAZULUI REPUBLICII MOLDOVA
Cristina HARU ȚA
Cristina HARU ȚA
Drd., asistent cercetare științifică, Departamentul de
Administra ție și Management Public, Facultatea de Științe Po-
litice, Administrative și ale Comunic ării, Universitatea Babe ș-
Bolyai, Cluj-Napoca, RomâniaTel.: 0040-264-431.361E-mail: [anonimizat]
Revista Transilvan ă
de Științe Administrative
2 (39) / 2016, pp. 88-112

891. Considera ții introductive: rela ția teoretic ă dintre migra ție și dezvoltare
În retorica politic ă și academic ă, termenul „dezvoltare”1 a fost conectat la fenomenul
migrației abia în anii 1960. Din acel moment au fost înregistrate fluctuații constante
în părerile cu privire la rela ția pozitiv ă univocă ce ar putea s ă existe între migra ție și
dezvoltare (Faist, 2008, 2009; Castles, 2010). Organiza ția Interna țională pentru Migra ție
(IOM) men ționează pentru prima dat ă în tandem cele dou ă procese cu ocazia demar ării
în 1964 a programelor de atragere și retenție a migran ților cu cali ficări profesionale
înalte (Olesen, 2002; Nyberg-Sørensen, 2004). În anii 1970 și 1980, migra ția era asociat ă
cu eșecul politicilor de dezvoltare și incapacitatea statelor sau a altor institu ții de a
asigura bun ăstarea și siguran ța cetățenilor (Faist, 2008, 2009; Castles, 2010), iar în anii
1980 și 1990 a predominat viziunea c ă migrația diminueaz ă perspectivele de dezvoltare
economic ă locală, ducând la stagnare și dependen ță. Indiferent de perioada în care
au fost emise, majoritatea opiniilor cu privire la diada migra ție-dezvoltare se înscriu
în registrul optimist-pesimist (Tabelul 1), cu aceast ă clasificare fiind de acord cei mai
mulți autori din domeniu (Delgado Wise și Marquez Covarrubias, 2009; Faist, 2009;
Castles, 2010, 2009; de Haas, 2010; Massey et al., 2009; Castles, de Haas și Miller, 2013).
Tabelul 1: Două viziuni antagonice cu privire la migra ție și dezvoltare
Viziunea optimist ă Viziunea pesimist ă
Abordare normativ ă funcționalistă Abordare normativ ă structuralist ă
Paradigma neoclasic ă Paradigma neo-marxist ă
Transfer net Nord-Sud Transfer net Sud-Nord
Migrația duce la: modernizare Migra ția duce la: dezintegrare
Efectul direct al migra ției: câștig al creierelor ( brain gain) Efectul direct al migra ției: exodul creierelor ( brain drain)
În urma migra ției obținem: mai mult ă echitate În urma migra ției obținem: mai mult ă inechitate
Migrația încurajeaz ă: investiția remiten țelor Migra ția încurajeaz ă: consumul nesustenabil
Migrația determin ă: dezvoltare Migra ția determin ă: dependen ța de remiten țe
Pe termen lung migra ția duce la: mai pu țină migrație Pe termen lung migra ția duce la: mai mult ă migrație
Sursa: Adaptat dup ă de Haas (2010, 2007) și Faist (2008)
În ultimii 10-15 ani, binomul migra ție-dezvoltare s-a transformat dintr-un motiv de
dezbateri academice într-un domeniu de studiu distinct și o preocupare real ă pentru
decidenții politici (Glick Schiller și Faist, 2012; Castles, 2009; Masset et al., 2009). Schim-
barea în viziune a presupus și faptul că migranții au fost accepta ți ca actori importan ți în
dezvoltare, pe m ăsură ce donatorii interna ționali – state sau organiza ții – au recunoscut
eșecul înregistrat de multe programe destinate diminu ării sărăciei în regiunile subdez-
voltate ale lumii (în special în Africa) (Anghel și Horvath, 2009; Olesen, 2002). Entit ăți
internaționale sau na ționale, precum OECD, Organiza ția Interna țională pentru Migra ție,
FMI, Banca Mondial ă, băncile și guvernele na ționale, organiza țiile non-pro fit s-au arătat
1 În sens larg, prin dezvoltare se au în vedere cre șterea economic ă sustenabil ă, reducerea s ărăciei,
progresul social, emanciparea indivizilor, echitatea social-economic ă etc.

90interesate de volumul și natura efectelor migra ției asupra dezvolt ării. Interesul acestei
suite de actori s-a manifestat în demersuri o ficiale prin care s-a încercat m ăsurarea și
cuanti ficarea bene ficiilor și/sau a dezavantajelor reale ale binomului migra ție-dezvoltare
(Raghuram, 2009; Castles, 2009; Nyberg-Sørensen, 2004; Newland și Patrick, 2004). La
nivel interna țional, discu țiile cu privire la necesitatea maximiz ării câștigurilor derivate
din migra ție atât pentru statele de origine, cât și pentru statele de primire, au culminat în
septembrie 2006, odat ă cu desfășurarea lucr ărilor Dialogului la Nivel Înalt cu privire la
Migrație și Dezvoltare al Organiza ției Națiunilor Unite ( UN High Level Dialogue on Migra-
tion and Development ). Scopul acestui organism a constat în crearea unui context favorabil
în care reprezentan ții statelor s ă identi fice aspecte multi-dimensionale ale migra ției și
modalități prin care țările pot să maximizeze bene ficiile de dezvoltare ale migra ției, mi-
nimizând, în acela și timp, efectele negative ale mobilit ății umane pe plan interna țional.
Întrucât leg ătura empiric ă dintre migra ție și dezvoltare nu poate fi acceptat ă în mod
universal și neechivoc, este oportun s ă ne întreb ăm ale cui sunt, de fapt, interesele pe
care reușește să le satisfac ă o astfel de rela ție? În acest articol voi încerca s ă articulez
câteva idei ce au leg ătură cu o serie de efecte mai pu țin evidente ale migra ției popula ției
în Republica Moldova asupra dezvolt ării acestei țări, pornind de la asump ția că bino-
mul migra ție-dezvoltare vizeaz ă interesele tuturor p ărților participante la procesul de
mobilitate interna țională (state de origine, migran ți și state de destina ție) și reprezint ă
o tranzac ție majoră între cele trei tipuri de actori (Sutherland, f ără dată).
2. Dinamica rela ției migra ție-dezvoltare.
Remiten țele: o solu ție pentru subdezvoltare?
Pentru mul ți autori, analiza rela ției dintre migra ție și dezvoltare s-a materializat în
formularea de explica ții ce au leg ătură cu efectele remiten țelor asupra țărilor de origine
ale migran ților. De altfel, remiten țele reprezint ă un leitmotiv al unei p ărți covârșitoare
dintre studiile pe aceast ă temă (Guarnizo, 2003; Carling, 2014), deoarece pe seama
remitențelor2 se pune dezvoltarea asociat ă cu procesele de migra ție. În cele ce urmea-
ză, mă voi concentra asupra motivelor pentru care remiten țele ocupă un loc atât de
important în dinamica rela ției migra ție-dezvoltare și voi men ționa pe scurt efectele
pozitive și negative pe care le pot avea remiten țele pentru migran ți, non-migran ți și,
per ansamblu, pentru statele de origine. În plus, aceast ă secțiune faciliteaz ă discuțiile
ce se regăsesc în urm ătoarele p ărți ale articolului, ce vizeaz ă cazul Republicii Moldova.
Un fapt ce nu necesit ă validare este c ă efectele pozitive ale remiten țelor se resimt în
special în rândul familiilor migran ților și constau în îmbun ătățirea situa ției gospod ăriei
2 Potrivit statisticilor B ăncii Mondiale (2016), la nivel global, începând cu anul 2012, volumul
remitențelor a înregistrat o u șoară scădere din cauza unor schimb ări structurale majore, precum
scăderea pre țului petrolului și criza economiilor statelor ce g ăzduiesc mul ți imigran ți (de exem-
plu, Rusia). Astfel, în anul 2015, remiten țele au atins cifra de 581,6 miliarde de dolari, cu 1,7%
în descre ștere față de anul 2014. Țările în curs de dezvoltare au reprezentat destina ția a 431,6
miliarde de dolari (în anul 1990, remiten țele au atins cifra de 31,1 miliarde de dolari, de unde
rezultă că volumul remiten țelor a crescut de 18 ori în ultimii 25 de ani).

91migrantului, reducerea nivelului de s ărăcie și creșterea accesului la infrastructur ă (apă
potabilă, salubrizare) și produse (alimente, îmbr ăcăminte), propriet ăți/bunuri (locuin țe,
terenuri agricole, mijloace de transport, electrocasnice etc.) și servicii (de s ănătate, de
educație etc.). În timp, efectele pozitive individuale tind s ă se multiplice la nivelul în-
tregii comunit ăți și contribuie la modernizare, cre șterea calit ății serviciilor publice și
private, îmbun ătățirea infrastructurii sau chiar previn, într-o oarecare m ăsură, declinul
economic al comunit ăților din care provin migran ții (Nyberg-Sørensen, Van Hear și
Engberg-Pedersen, 2002; Newland, 2004; Orozco et al. , 2005; Newland, 2007; Ratha,
2013; Nyberg-Sørensen, 2004).
Remitențele pot contribui la modi ficarea structurii economiei la nivel local sau regi-
onal. În urma migra ției și a intensi ficării transferurilor b ănești din partea migran ților, în
multe comunit ăți activitățile agricole vor fi înlocuite cu activit ăți economice ce presupun
furnizarea de servicii (Portes, 2001, 2007), va cre ște cererea pentru bunuri și servicii
produse la nivel local sau pentru cele care au leg ătură cu procesul de migra ție (servicii
de transport, telecomunica ții, transferul de bunuri și bani dinspre și înspre zonele în
care se a flă migranții și aparținătorii non-migran ți, împrumuturile și creditele bancare
etc.) (Portes, 2007; Massey et al., 2009).
În timpul crizelor economice sau politice, datorit ă capacității remiten țelor de a ab-
sorbi șocurile de pe pie țele financiare și valutare și de a fi mai stabile în compara ție cu
fluxurile de capital privat, acestea se pre figurează ca o solu ție viabilă pentru subzisten ța
și/sau dezvoltarea statelor de origine. În încercarea de a valori fica efectele pozitive ale
remitențelor, guvernele statelor cu mul ți emigran ți nu ezită să formuleze politici prin
care migran ții sunt încuraja ți să continue sau s ă suplimenteze contribu țiile lor sub
forma transferurilor b ănești.
Cu toate acestea, autori precum Delgado Wise și Marquez Covarrubias (2008, 2009)
critică3 „noua mantr ă a dezvolt ării” (Faist, 2008), care sus ține că dezvoltarea are loc doar
cu ajutorul remiterilor financiare și sociale ale migran ților. Cei care eviden țiază și efec-
tele negative ale remiten țelor susțin că acestea îmbun ătățesc, în special, situa ția gospo-
dăriilor și a familiilor migran ților, neavând un impact semni ficativ asupra comunit ății
sau asupra țării de origine. de Haas (2010) emite o avertizare în acest sens și afirmă că
cei care extrapoleaz ă bunăstarea unei gospod ării ce bene ficiază de remiten țe la nive-
lul bunăstării țării comit, de fapt, o eroare logic ă prin simpla generalizare a efectelor
benefice ce se reg ăsesc la nivel micro (familia, gospod ăria) și prin transferarea lor
automată la nivel macro (comunitatea, statul, economia na țională). Remiten țele, de
asemenea, au ni ște destinatari exac ți, care nu se încadreaz ă, de cele mai multe ori, în
categoria persoanelor celor mai s ărace și nu provin din regiunile cele mai slab dezvol-
tate (Skeldon, 2008). A șadar, și dacă admitem c ă remitențele ar avea un efect pozitiv
multiplicator, într-o societate acesta nu se va r ăsfrânge nemijlocit asupra persoanelor în
situații marginale sau asupra zonelor preponderent defavorizate (zone rurale, periferii
urbane etc.). Mai mult decât atât, rezultatele unor studii din domeniu arat ă că, odată ce
ajung la destina ție, banii nu sunt utiliza ți în scopuri lucrative, deoarece sunt cheltui ți
3 Primele studii empirice ce au ar ătat că remitențele au efecte negative au ap ărut în anii 1980.

92aproape imediat pentru consum și servicii (într-o propor ție de 80%) (Newland, 2004;
Ratha, 2013; Goldring, 2003; Newland, 2007). În schema economiilor na ționale, sumele
plasate în activit ăți generatoare de alte venituri sau locuri de munc ă sunt reduse, dac ă
le raport ăm la volumul total al remiten țelor. Alteori, valoarea sumelor remise este
diminuat ă considerabil (cu pân ă la 20%) ca urmare a încas ării unui comision de c ătre
firmele care fac transferuri sau ofer ă servicii de schimb valutar cu rate neavantajoase
(Newland, 2007).
Remitențele constituie o surs ă instabilă și imprevizibil ă de venituri externe, întrucât
fluxurile de bani proveni ți din străinătate sunt determinate de durata migra ției și nu
pot fi controlate sau negociate de guverne sau b ănci, deoarece nu reprezint ă fonduri
publice, ci fonduri private (Stanton Russell, 1986; Newland și Patrick, 2003). Astfel, în
multe contexte, remiterile migran ților pot chiar conduce la adâncirea dezechilibrelor
social-economice și la accentuarea dimensiunii în care migra ția este văzută ca o strategie
de supravie țuire de către cei rămași în statul de pornire. Pe termen lung, remiten țele pot
să influențeze dinamica pie țelor de munc ă și a nivelurilor de renumerare din regiunile
de pornire, s ă crească rata in flației și să inducă un consum excesiv de bunuri sus ținut,
în principal, din importuri și nu din producerea în unit ăți economice proprii, s ă afec-
teze prețul propriet ăților imobliare (Nyberg-Sørensen, Van Hear și Engberg-Pedersen,
2002; Castles, 2010), serviciilor, chiriilor și produselor de subzisten ță dintr-o anumit ă
comunitate, în sensul cre șterii exagerate sau chiar al „um flării” arti ficiale a acestora.
Transferurile b ănești determin ă schimbări în structura economiei, mai ales în acele
cazuri în care agricultura ocup ă un loc important în economia țării. Explica ția pen-
tru acest fapt rezid ă în decizia membrilor gospod ăriilor sus ținute prin remiten țe de a
renunța la muncile agricole pe motiv c ă acestea devin nerentabile. Astfel, decalajele de
dezvoltare dintre zonele rurale și cele urbane se vor adânci și mai mult. De asemenea,
impactul remiten țelor asupra dezvolt ării se diminueaz ă, dacă acestea se prezint ă sub
forma contribu țiilor financiare de transferuri b ănești și nu sub forma investi țiilor sau
a transferurilor de capital.
Un dezavantaj al remiten țelor se întrevede în inechitatea social ă și economic ă la ni-
velul regiunilor și mediilor (rural/urban) din care provin migran ții. Vor exista diferen țe
de bunăstare între familiile care bene ficiază de remiten țe și cele care se între țin doar
din mijloace financiare sau materiale dobândite la nivel local (Vertovec, 2008; Skeldon,
2008). La nivel individual și chiar psihologic, realitatea acestei disparit ăți produce o
„asimetrie social ă”, valabil ă în cazul migran ților și al non-migran ților, ce genereaz ă
frustrări în rândul celor care nu bene ficiază de sprijin sub forma remiten țelor bănești,
făcându-i pe cei din urm ă să ia în calcul emigrarea. Cu toate acestea, și efectele pozi-
tive asupra persoanelor care bene ficiază de remiten țe se manifest ă pe termen scurt,
din cauza faptului c ă sumele și transferurile agregate din str ăinătate creeaz ă în timp
o cultură a dependen ței4 economice și favorizeaz ă menținerea unui statu-quo la ni-
4 Pentru economi ști, dependen ța economic ă față de remiten țe se măsoară, înainte de toate, prin es-
timarea ponderii din PIB a remiten țelor individuale, transferate pe c ăi formale de c ătre migran ți
(bănci, sisteme de transfer al banilor etc.).

93vel micro-structural și macro-structural care nu face nimic altceva decât s ă favorizeze
migrația și mobilitatea continu ă a popula ției. Un impact nedorit al remiten țelor inter-
vine și în rândul membrilor familiilor migran ților, atunci când persoanelor șomere le
lipsește motiva ția de a se integra pe pia ța locală a forței de munc ă, iar tinerilor le este
afectată percepția cu privire la atitudinea fa ță de munc ă și etica muncii, în parte, și din
pricina asist ării financiare a acestora de c ătre cei care lucreaz ă în străinătate. În timp,
indivizii ale c ăror surse de între ținere sunt alc ătuite în mare parte din remiten țe riscă
să își diminueze abilit ățile și calificările profesionale și chiar pot s ă devină vulnerabili
în situația în care fluxul de remiten țe către aceștia este întrerupt.
Dezavantajele remiten țelor depășesc avantajele și din perspectiva costurilor ce se
reflectă în capitalul uman al statului de origine, deoarece, odat ă cu emigrarea, statul
de origine este, de fapt, privat de cet ățenii ce posed ă un set de abilit ăți și calificări
importante nu doar pentru ei în șiși, ci și pentru ceilal ți membri ai societ ății din care
au făcut parte. Un exod masiv al popula ției bine preg ătite mai poate însemna diluarea
potențialului creativ și de inova ție al statului de origine. Prin urmare, pe termen lung,
efectele negative ale exodului de creiere egaleaz ă efectele pozitive ale remiten țelor (Io-
nescu, 2006). De și într-un mod indirect, dinamica rela ției migra ție-remiten țe-dezvoltare
poate produce schimb ări și la nivelul climatului investi țional al unui stat afectat de un
exod masiv al persoanelor cu cali ficări înalte. Acest lucru se va manifesta cel mai pro-
babil într-o predispozi ție redusă din partea investitorilor str ăini de a-și plasa afacerile
în astfel de state, în principal din cauza incertitudinilor cu privire la calitatea capitalu-lui uman ce ar urma s ă fie recrutat pentru pozi țiile ce necesit ă personal bine preg ătit.
Deși remiten țele reprezint ă o sursă de venit important ă pentru statele de origine,
guvernele acestor state tind s ă supraaprecieze efectele pozitive ale transferurilor b ănești
și sunt deseori acuzate de ipocrizie și de eludarea responsabilit ăților ce le revin. În acest
sens, un exemplu relevant, preluat din literatura de specialitate, se refer ă la lipsa de
inițiativă a guvernelor na ționale ale statelor de pornire a migran ților în ceea ce prive ște
investițiile din sectorul serviciilor de s ănătate. Guvernele î și justi fică apatia prin faptul
că sprijinirea unor servicii de s ănătate constituie o risip ă de resurse, în condi țiile în care
migranții și familiile celor care bene ficiază de suport financiar sub forma remiten țelor
preferă să apeleze la servicii private de s ănătate, întrucât serviciile publice nu inspir ă
încredere și sunt ine ficiente (Yanovich, 2015). În concluzie, pentru mul ți dintre autorii
Datele o ficiale pentru anul 2014 arat ă că în unele state remiten țele constituie propor ții impresi-
onate din PIB-ul acestora: pozi ția 1 – Tadjikistan (43% din PIB), pozi ția 2 – Republica Kirghiz ă
(30,29% din PIB), pozi ția 3 – Nepal (29,18% din PIB), pozi ția 4 – Tonga (26,28% din PIB) și poziția
5 – Republica Moldova (26,16% din PIB!) (Banca Mondial ă, fără dată). În acela și timp, fiecare dintre
aceste state ocup ă poziții joase în clasamentul cu privire la Indexul Dezvolt ării Umane. Astfel,
în ordine cresc ătoare, în categoria statelor cu un nivel sc ăzut al dezvolt ării umane intr ă Nepalul
(pozitiția 145), urmat de Tadjikistan (pozi ția 129), Republica Kirghiz ă (poziția 120), Republica
Moldova (pozi ția 107) și Tonga (pozi ția 100) (UNDP, 2015a). Prin compararea celor doi indica-
tori, și anume propor ția din PIB a remiten țelor și indicele dezvolt ării umane, se constat ă o legă-
tură între modelul de dezvoltare bazat pe remiten țe și bunăstarea unui stat, per ansamblu.

94menționați mai sus, migra ția nu garanteaz ă dezvoltarea social-economic ă și nu rezolv ă
problemele structurale ale unui stat, iar bene ficiile remiten țelor sunt, de cele mai mul-
te ori, supraestimate fie de guvernele statelor de pornire, fie de diver și reprezentan ți
ai organiza țiilor interna ționale. Realitatea sugereaz ă că expeditorii remiten țelor nu
sunt capabili s ă creeze politici publice în locul guvernelor na ționale, să asaneze sis-
temele financiare și să mențină stabilitatea monedelor na ționale, să asigure un climat
investițional favorabil sau s ă formeze o administra ție public ă transparent ă. De aceea,
toate sarcinile de mai sus apar țin, de fapt, guvernelor și deciden ților politici (Castles,
de Haas și Miller, 2013; Castles, 2010; Nyberg-Sørensen, Van Hear și Engberg-Peder-
sen, 2002; Banca Mondial ă, 2016; Newland, 2007; de Haas, 2010; Nyberg-Sørensen,
2004; Portes, 2007; Newland și Patrick, 2004; Riddle și Nielsen, 2011). În acest punct
al discuției ar fi cel mai util s ă admitem c ă remitențele nu constituie un panaceu ce
asigură dezvoltarea și că aceasta devine posibil ă în contextul complex al unor politici
publice ce urm ăresc să maximizeze bene ficiile remiten țelor prin luarea în calcul a tu-
turor caracteristicilor procesului migratoriu dintr-un stat sau altul și prin însumarea,
nu tocmai simpl ă, a acțiunilor mai multor tipuri de stakeholderi (Nyberg-Sørensen,
2004), printre care se a flă guverne na ționale, autorit ăți publice, firme și companii pri-
vate, migran ți și non-migran ți.
3. Migrația în Republica Moldova: caracteristici, tendin țe și premise
Momentul istoric decisiv care a in fluențat evoluția fenomenelor migra ționale în
Republica Moldova se ancoreaz ă în destrămarea Uniunii Sovietice. Acest eveniment
fară precedent a indus schimbarea ordinii economice, politice și sociale atât la nivel
regional, cât și interna țional. În ceea ce prive ște presiunea creat ă de tranzi ția spre
democra ție și economia de pia ță, la începutul anilor 1990, situa ția Republicii Moldo-
va nu a fost diferit ă de cea a altor state din fostul bloc sovietic și socialist. Închiderea
întreprinderilor de stat și stagnarea exporturilor au reprezentat factorii catalizatori
principali pentru cre șterea șomajului și pierderea locurilor de munc ă. În consecin ță,
peste 70% din popula ție a ajuns s ă fie pauperizat ă. Aspecte precum modul inoportun
și inadecvat de plani ficare și desfășurare a reformelor, lipsa m ăsurilor de garantare a
protecției sociale, indisponibilitatea locurilor de munc ă, lipsa unui mecanism viabil
de relansare și redresare a sectorului privat, coroborate cu e șecurile guvernamentale
și ale deciden ților politici, au contribuit la crearea premizelor necesare pentru declan-
șarea în Republica Moldova a unui proces de emigrare în mas ă5 (Gorlich și Trebesch,
2008; Marcu, 2014; Gauga ș, 2004). Conform unor surse, fiecare al treilea cet ățean apt
de munc ă al Republicii Moldova a fost implicat în cel pu țin unul dintre fenomenele ce
au legătură cu migra ția forței de munc ă în străinătate (Мошняга , 2000; Мошняга și
5 Factorii de respingere ( push factors ) invocați de migran ții implica ți în procesele migratorii: s ără-
cia – 20,51%, lipsa unui loc de munc ă/șomajul – 34,27%, lipsa mijloacelor de între ținere/cre șterea
cheltuielilor – 46,78% (Lücke, Mahmoud și Pinger, 2007 în baza datelor colectate de CBS-AXA în
2006).

95Евдокимова , 2003; Lücke, Mahmoud și Pinger, 2007). Este lesne c ă procesele migratorii
din Moldova s-au conturat ca și strategii de supravie țuire ale popula ției, reprezentând
o inovație socială și o însumare a unor reac ții individuale la problemele structurale de
ordin economic și social din țară.
Monitorizarea fenomenelor migra ționale nu a reprezentat un domeniu de interes
pentru guvernul moldovean în anii 1990, și, ca atare, subiectul nu s-a reg ăsit pe agen-
dele publice ale deciden ților până la începutul anilor 2000, când s-au elaborat și pri-
mele analize ale dinamicii migra ției. Chiar și atunci, m ăsurarea volumului fluxului de
migranți și a efectelor celor mai pregnante ale exodului popula ției a generat di ficultăți
și un șir de îndoieli cu privire la acurate țea colectării datelor și a măsurii în care datele
au reușit să reflecte realitatea și adevărata amploare a problematicii. În mod inevitabil,
s-a creat un context în care cei care sunt interesa ți de migra ția din Moldova sunt con-
strânși să facă uz de surse de informa ții ce provin de la organiza ții diferite. Prima surs ă
este alcătuită din datele statistice puse la dispozi ție de Biroul Na țional de Statistic ă al
Moldovei, iar a doua surs ă se constituie din statisticile disponibile la nivel interna țional,
aparținând, de regul ă, unor organiza ții interna ționale, precum ONU, UNDP, Banca
Mondială, OSCE, OIM etc. Ceea ce este în continuare și a fost dintotdeauna suprinz ă-
tor în aceast ă discuție are leg ătură cu diferen țele semni ficative în estim ările pe care le
prezintă sursele o ficiale din Moldova, pe de o parte, și alte organiza ții, pe de cealalt ă
parte. Astfel, de-a lungul anilor, volumul migra ției a putut fi încadrat între 100.000
de migran ți [estimare valabil ă pentru anul 1999 (Siegel și Lücke, 2013)] și 1 milion de
migranți sau mai mul ți. În prezent se estimeaz ă că numărul de migran ți este cuprins
între 600.000 și 700.000 de persoane (37% din popula ția activă), cu trimitere la faptul
că între 17% și 20% din popula ția țării lucreaz ă și locuiește peste hotare (Banca Mon-
dială, 2008, 2011). Este u șor de intuit c ă cifrele mai mici provin din surse interne, iar
cele mai mari din surse externe. Printre altele, acest fapt poate s ă indice urm ătorul
lucru: volumul migra ției este în mod clar subestimat în statisticile o ficiale interne, ceea
ce pune la îndoial ă nu doar calitatea datelor, dar, totodat ă, delegitimizeaz ă entitatea
de la care aceastea provin. Ca atare, în prezent, printre pu ținele surse interne de date
comprehensive cu privire la num ărul de migran ți, formele și tendințele de migra ție se
numără Recensământul Popula ției și al Locuin țelor din 20046, Ancheta For ței de Munc ă
realizată trimestrial începând cu anul 1999 de Biroul Na țional de Statistic ă al Moldovei
(Biroul Na țional de Statistic ă, 2013) și o cercetare na țională reprezentativ ă, realizată în
2006 pe tema migra ției forței de munc ă și a remiten țelor, de CBS-AXA7.
Așadar, revenind la discu țiile cu privire la num ărul total de migran ți moldoveni,
aflăm că în 2006, conform estim ărilor ce reies din sondajele CBS-AXA, acesta era de
6 Datele Recens ământului Popula ției și al Locuin țelor din Republica Moldova, realizat în 2014, nu
fuseseră date publicit ății în momentul elabor ării articolului.
7 Studiu realizat de CBS-AXA, Centrul de Investiga ții Sociologice și Marketing din Chi șinău, în co-
laborare cu reprezentan ța Organiza ției Interna ționale pentru Migra ție din Chi șinău, cu sprijinul
financiar al Agen ției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare (ASDC).

96350.000 persoane. Peste 1,4 milioane de persoane au fost afectate de migra ție, aceștia
reprezentând membrii gospod ăriilor care au bene ficiat de remiten țe. Creșterea num ă-
rului de migran ți a fost liniar ă începând cu sfâr șitul anilor 1990, neînregistrându-se, de
fapt, tendin țe de încetinire sau momente în care s ă se constate epuizarea poten țialului
de migrare. În perioada 2000-2006, ramura economic ă de bază a Moldovei – agricultura
– a cunoscut un declin major în ceea ce prive ște forța de munc ă, deoarece num ărul celor
angajați în acest domeniu aproape s-a înjum ătățit, ajungând de la 700.000 la 400.000
(Siegel și Lücke, 2013), din mediile rurale provenind peste 65% din totalul migran ților,
iar în 43,3% dintre aceste cazuri, înainte de emigrare, agricultura era principala activi-
tate economic ă (Hristev et al. , 2009).
Începută la finele anilor 1990, migra ția economic ă în masă a contribuit la stabilirea
a doi poli de migra ție în ceea ce prive ște zonele de destina ție preferate de moldoveni.
Pentru o mare majoritate a acestora (59%, conform datelor CBS-AXA din 2006) Rusia a
reprezentat statul de destina ție, în principal, datorit ă apartenen ței comune la Uniunea
Sovietică, a apropierii geogra fice, a lipsei constrângerilor majore de acces sau a unor
condiții de ședere (entry) prohibitive, a costurilor mici de migra ție sau a lipsei bariere-
lor lingvistice etc. Un alt stat de destina ție din Est, dup ă numărul de migran ți, a fost
Ucraina. La cel ălalt pol, adic ă în Europa de Vest, se a flă state de primire precum Italia,
Portugalia, Fran ța, Spania, Grecia, Cehia, Belgia, Marea Britanie, Germania, România
și Cipru8. Bărbații din mediul rural, ce provin din familii relativ s ărace cu mai mul ți
membri, alc ătuiesc grupul predominant pentru prima categoria a țărilor de destina ție.
Persoanele din zonele urbane, cu un nivel mai înalt al educa ției și al bunăstării s-au
orientat c ătre celelalte state. Ca atare, nu am putea spune c ă destinațiile migran ților
se caracterizeaz ă prin diversitate, ci, dimpotriv ă, cel puțin în prima parte a procesului
migrator, moldovenii au fost consecven ți în alegerea statului de destina ție.
În lipsa unor date, putem doar presupune c ă ponderea migra ției către UE și alte
state din Vest a crescut în timp, consecin ță a diminu ării costurilor de c ălătorie, a con-
solidării rețelelor de migran ți în majoritatea statelor de destina ție, a înlesnirii, pe de
o parte, a condi țiilor de acces a migran ților în diverse state occidentale și, pe de alt ă
parte, a impunerii de restric ții pentru migran ții ce se orienteaz ă spre Rusia9. La aceste
considerente ar mai trebui ad ăugată și asumpția că ultimele valuri de migran ți au fost
alcătuite din persoane tinere cu un nivel înalt al educa ției și care manifest ă propensiuni
evidente de a migra (permanent) în alte state decât Rusia sau țări din Comunitatea
Statelor Independente (CSI).
În interiorul celor dou ă fluxuri migratorii, încadrate în „coridorul” estic și vestic,
pot fi demarcate trei pattern-uri de migra ție în func ție de durata acestora: pe de o par-
8 Alte surse plaseaz ă numărul de migran ți din UE în jurul a 230.000 (Marcu, 2014; Tajeda, Varzari
și Porcescu, 2013).
9 Începând cu anul 2014, a fost liberalizat regimul de vize pentru cet ățenii Republicii Moldova care
călătoresc în UE. În acela și timp, în Rusia, în ultimii 5 ani, m ăsurile aplicate de autorit ățile rusești
cu privire la migran ți au contribuit la îngr ădirea accesului pe pia ța muncii a unui num ăr semni-
ficativ de cet ățeni moldoveni (Barb ăroșie, 2013).

97te, migra ția temporar ă, de scurt ă durată sau sezonier ă este caracteristic ă statelor din
coridorul estic, iar, pe de alt ă parte, migra ția de lung ă durată sau permanent ă este va-
labilă în cazul statelor din UE, a Canadei și a Statelor Unite ale Americii. Ultimele dou ă
destinații alcătuiesc a treia categorie de state, întrucât plec ările pe continentul American
comportă în sine dou ă trăsături distincte fa ță de mobilitatea extern ă a moldovenilor în
țările UE: formele de migrare în Canada și SUA sunt legale și, de cele mai multe ori,
permanente (CIVIS și IASCI, 2010; Prohni țchi și Lupușor, 2013).
Opțiunile migran ților în ceea ce prive ște zona de destina ție delimiteaz ă o altă diho-
tomie important ă, care se refer ă la factorii predominan ți ce i-au determinat pe cet ățenii
moldoveni s ă plece din țara lor. Astfel, deplas ările în str ăinătate ale persoanelor care
au ales să plece în fostele republici sovietice se explic ă prin predominan ța factorilor de
respingere, pe care îi echival ăm cu necesit ățile induse de s ărăcie și șomaj, iar deplas ă-
rile în statele din Europa Occidental ă au fost determinate într-o m ăsură mai mare de
factorii de atragere. În astfel de cazuri, moldovenii și-au propus s ă exploreze structura
de oportunit ăți din țările de destina ție (condiții de trai mai bune, oportunit ăți de anga-
jare, câștiguri mai mari, exploatarea contactelor sociale stabilite cu al ți migranți etc.).
3.1. Controverse cu privire la dezvoltarea bazat ă pe remiten țe în Republica Moldova
Conotațiile social-economice ale migra ției din Moldova includ efecte de ordin social
general, economic, politic, demogra fic etc. Din punctul de vedere al impactului econo-
mic, o părere larg împ ărtășită este că remitențele migran ților reprezint ă un remediu
pentru subdezvoltarea din Moldova, întreaga economie depinzând de remiterile b ănești
din străinătate ale cet ățenilor moldoveni (Figura 1). Aproximativ o jum ătate din flu-
xurile de valut ă străină din Moldova este introdus ă prin remiten țele ce dep ășesc de 8
ori investi țiile străine directe (Pinger, 2010; Vremi ș et al., 2013).
De-a lungul anilor, estim ările cu privire la volumul remiten țelor expediate de
migranții moldoveni s-au efectuat cu ajutorul datelor furnizate de Banca Na țională a
Moldovei (BNM). Întrucât balan ța de plăți întocmit ă periodic de BNM include doar su-
mele trimise sub forma valutei str ăine în numerar prin intermediul b ăncilor comerciale
și a serviciilor de transferuri electronice, pentru a surprinde imaginea real ă a volumului
remitențelor la cele dou ă surse anterior men ționate ar trebui ad ăugate și sumele trimise
pe căi informale (familie, rude, prieteni, al ți migranți, personalul c ăilor ferate, șoferii
ce presteaz ă servicii de transport interna țional, curieri neo ficiali etc.). Acest detaliu
este important, deoarece acum un deceniu propor ția sumelor expediate utilizând alte
căi decât transferurile electronice sau bancare se apropia sau chiar dep ășea pragul de
50% din totalul remiten țelor (Lücke, Mahmoud și Pinger, 2007; CIVIS și IASCI, 2010;
Prohnițchi și Lupușor, 2013).
Odată cu schimbarea practicilor de economisire a migran ților, realizat ă prin asigu-
rarea accesului persoanelor adulte la serviciile b ăncilor comerciale10, și cu intensi ficarea
10 Deschiderea unor conturi și constituirea depozitelor bancare au fost m ăsurile de baz ă recoman-
date de organiza țiile interna ționale în cadrul a șa-numitelor ac țiuni banking the unbanked ce au ur-

98utilizării canalelor o ficiale de transfer al banilor (din categoria Western Union, Mo-
neygram etc.), a crescut și probabilitatea ca sumele o ficiale raportate drept remiten țe
de BNM s ă reflecte situa ția reală și să fie corect contabilizate de c ătre institu țiile com-
petente. Dac ă coroborăm cele dou ă aspecte cu urm ătoarele trei tendin țe derivate din
simțul practic și parțial validate empiric, ajugem s ă formulăm o explica ție plauzibil ă
pentru cifrele din ce în ce mai mari, ce au fost raportate de la un an la altul, cu privire la
banii trimi și de migran ții moldoveni11: (1) num ărul popula ției migrante din Republica
Moldova a crescut constant începând cu sfâr șitul anilor 1990, (2) în timp, migran ții s-au
orientat c ătre acele state în care câ știgurile poten țiale erau mai mari, de exemplu, țările
din vestul Europei, și (3) pe m ăsură ce au acumulat experien ță și au dobândit cali ficări
noi în regiunile de primire, migran ții au fost mai bine remunera ți pentru munca lor.
0,10,870,114
1,240,111
0,1780,2430,3230,4860,7050,9151,1761,4911,888
1,1991,3511,8131,9862,192
2,084
1,533
$0$500.000.000$1.000.000.000$1.500.000.000$2.000.000.000$2.500.000.000
Figura 1: Volumul total al remiten țelor, miliarde $ (1995-2015)
Surse: Banca Mondial ă, Banca Na țională a Moldovei (BNM) și Biroul Na țional de Statistic ă al Republicii Moldova
(date prelucrate de autor)
Astfel, ponderea remiten țelor în PIB-ul Moldovei, în anul 2014, reprezenta 26,16%,
iar în 2015 – 23,4% (Banca Mondial ă, fără dată) (Figura 2). Întrucât cifrele prezen-
tate anterior dep ășesc transferurile guvernamentale, investi țiile interne și investițiile
străine directe, ne permitem s ă încadrăm Moldova în rândul statelor dependente de
mărit, printre altele, securizarea transferurilor și au permis monitorizarea evolu ției remiten țelor.
În același timp, pe m ăsura dezvolt ării sistemului bancar din Moldova și a intensi ficării practicilor
migranților de deschidere a unor conturi bancare, respectiv, de constituire a unor depozite, ipo-
teza conform c ăreia o parte dintre remiten țele economisite se vor reg ăsi în depozitele popula ției
pare să fie verosimil ă. În acest fel, banii migran ților ajung s ă asigure și o parte dintre lichidit ățile
în lei sau în valut ă străină din sistemul bancar al Moldovei.
11 Ponderea remiten țelor din totalul câ știgurilor realizate de migran ți (valori declarate de migran ți):
sub 25% din câ știg: 18% dintre migran ți; între 25% și 50% din câ știg: 28,8% dintre migran ți; între
50% și 75% din câ știg: 25,2% dintre migran ți; peste 75% din câ știg: 25,2% dintre migran ți (Sondaj
CBS-AXA, 2004, 2006; Pinger, 2010; Biroul Na țional de Statistic ă, 2013; CIVIS și IASCI, 2010; de
Zwager și Sințov, 2014).

99remitențe. Din analiza cantitativ ă univariat ă efectuată de autorii Lücke, Mahmoud și
Pinger (2007), în baza datelor colectate în 2004 și 2006, a flăm că distribu ția central ă
a remiten țelor este una relativ asimetric ă, în sensul c ă gospodăriile de migran ți din
Moldova se împart în dou ă categorii: cele care bene ficiază de sume mari trimise din
străinătate și cele pentru care remiten țele reprezint ă venituri modeste. Cu toate acestea,
valorile mediane calculate pentru volumul declarat al remiten țelor în anul 2004 și în
anul 2006 au fost semni ficativ diferite, crescând de la 700 dolari/familie (2004) pân ă la
937 dolari/familie (2006).
Remitențele sunt a treia surs ă de venit pentru familiile din Moldova, dup ă salarii și
plați sociale. De regul ă, veniturile migran ților sunt afectate de condi țiile economice ale
țării de destina ție, astfel, în cazul Republicii Moldova, începând cu anul 2008, volumul
remitențelor a scăzut semni ficativ pe fundalul crizei financiare din Rusia, fapt explica-
bil și prin num ărul considerabil de migran ți economici din aceast ă țară. Cât prive ște
scopurile în care sunt utiliza ți banii veni ți din străinătate, cunoa ștem că odată ajunse
la destinatarii lor din Moldova, între 60%-90% din bani sunt folosi ți pentru acoperirea
cheltuielilor curente, doar 10%-20% reprezentând economii și 5%-15% investi ții (CIVIS
și IASCI, 2010; Orozco, 2007)12. Chiar mai mult, cre șterea consumului se datoreaz ă în
mare parte remiten țelor (Culiuc, 2006). Astfel, conform estim ărilor Băncii Mondiale,
în gospod ăriile sărace peste 40% din cre șterea consumului se explic ă prin faptul c ă
respectivele familii sunt destinatarele remiten țelor.

5,15,97,69,613,916,419,524,627,130,634,533,9
31,2
22,023,025,827,3 27,426,2
23,41996
19971998199920002001
2002
20032004200520062007
2008
20092010201120122013
2014
2015Figura 2: Ponderea în PIB a remiten țelor, % (1996-2015)
Surse: Banca Mondial ă, Banca Na țională a Moldovei (BNM) și Biroul Na țional de Statistic ă al Republicii Moldova
(date prelucrate de autor)
12 Conform altor surse, peste 60% din familiile care primeau remiten țe în anul 2006, declarau c ă ba-
nii erau folosi ți pentru a acoperi într-o propor ție de 50% cheltuielile generale ale gospod ăriei (ali-
mente, obiecte personale, îmbr ăcăminte, chirie etc.), urmate de cheltuielile pentru achizi ționarea
diverselor electrocasnice (Lücke, Mahmoud și Pinger, 2007).

100Așadar, doar o mic ă parte din câ știgurile migran ților ar putea în timp s ă fie investit ă,
având, astfel, și un poten țial de multiplicare a dezvolt ării (Vasilova și Jordan, 2011 apud
Marcu, 2014; Gauga ș, 2004). Cu p ărere de rău, în astfel de cazuri am puteam vorbi cel
mult despre înl ăturarea unor cauze ale s ărăciei prin intermediul remiten țelor și nu
neapărat despre o form ă de dezvoltare indus ă de transferurile b ănești13. Mai mult decât
atât, propor ția semni ficativă a ajutoarelor financiare venite din str ăinătate, coroborat ă
cu destina ția principal ă de cheltuire a banilor, exercit ă un efect negativ asupra gradului
de sărăcie a familiilor non-migran ților, iar în rândul familiilor cu migran ți contribuie
la crearea unor categorii de persoane asistate financiar. Pe termen lung acest lucru
va duce la adâncirea dependen ței de remiten țe a familiilor amintite mai sus, dar și a
întregii economii na ționale.
Deși am fi tentați să credem c ă banii trimi și și cheltuiți în Moldova ar trebui s ă aducă
beneficii clare și directe economiei na ționale, aceast ă presupunere nu poate fi validată
în condițiile în care o parte însemnat ă a bunurilor de consum pentru care sunt cheltuite
sumele venite din str ăinătate provin, de fapt, din importuri și nu sunt produse la nivel
local14. „Apetitul” ascendent al migran ților pentru bunuri importate, un prim indicator
al căruia este cererea crescut ă și, ulterior, materializat ă în consumul propriu-zis, de fapt,
poate dăuna produc ătorilor autohnoni prin sc ăderea competitivit ății bunurilor produse
pe piața internă. Mai mult, datele indic ă faptul că fondurile financiare care p ătrund în
Moldova pe calea remiten țelor contribuie într-o anumit ă formă la dezvoltarea statelor
în care se produc bunurile importate (Culiuc, 2006; CIVIS și IASCI, 2010).
3.2. Migra ție și dezvoltare în Republica Moldova: câteva scenarii pentru viitor?
Firește că volumul mare al remiten țelor și al transferurilor efectuate de c ătre
migranții moldoveni au atras aten ția multor speciali ști de la nivel interna țional (mai cu
seamă economi ști), care au studiat consecin țele migra ției și efectele remiten țelor asupra
Republicii Moldova în cadrul unor analize economice preponderent cantitative, îns ă în
care nu se ține cont și de alte caracteristici ale migra ției din Moldova și nu se traseaz ă
implicațiile acestora asupra eventualelor politici publice (Siegel și Lücke, 2013; Pinger,
2010; Lücke, Mahmoud și Pinger, 2007; Cr ăciun, 2006; Piras et al., 2016; Poppe, 2007;
Rios Avila și Schlarb, 2008). Cu toate c ă studiile care se axeaz ă în principal pe studiul
remitențelor, inclusiv pentru cazul Republicii Moldova, aduc un plus în cunoa ștere,
acestea au tendin ța să simpli fice excesiv procesele de migra ție, limitând scopul ana-
lizelor la chestiuni legate de determinan ții remiten țelor și practicile migran ților de a
trimite membrilor de familie sume de bani destinate consumului și investițiilor cu
scop personal.
13 Prohni țchi și Lupușor (2013) estimeaz ă că în anul 2011 inciden ța sărăciei s-a diminuat de 1,65 ori
datorită remitențelor, iar acum un deceniu, în mediul rural, sc ăderea de 13,6% a ratei de s ărăcie
s-a datorat, de asemenea, transferurilor din str ăinătate (Hristev et al., 2009).
14 În luna mai a anului curent, importurile constituiau 328 milioane de dolari, iar exporturile 153
miloane de dolari (Trading Economics, 2016).

101De aceea, pornind de la datele prezentate în sec țiunea anterioar ă, în cele ce urmeaz ă
am decis s ă contextualizez problematica dat ă de binomul migra ție-dezvoltare, inclusiv
în ceea ce prive ște remiten țele, pentru cazul speci fic al Republicii Moldova, și să reali-
zez o analiz ă a unor aspecte ale migra ției pe care urmeaz ă să fundamentez un studiu
empiric ulterior. A rezultat un set de previziuni, premize sau asump ții, precum și unele
scenarii de evolu ție a migra ției, ce îmi apar țin în totalitate. Doar o parte dintre ideile
articulate mai jos au fost validate empiric cu diverse ocazii, de aceea, acolo unde a fost
posibil, am oferit exemple și mi-am consolidat argumentele cu ajutorul datelor sau a
statisticilor disponible în cercet ări sau documente relevante și credibile.
• Schimbarea structurii și a dinamicii popula ției. În prezent, în Moldova se înregistreaz ă
unul dintre cele mai accelerate procese de îmb ătrânire a popula ției din întreaga
lume, pe fundalul unei reduceri drastice a num ărului total de cet ățeni. Per ansam-
blu, prognozele statistice ale ONU precizeaz ă că până în 2050 popula ția Moldovei
se va diminua cu peste 15% (Organiza ția Națiunilor Unite, 2015). Conform unor
estimări efectuate de membrii Academiei de Științe din Moldova, pân ă în 2050 fie-
care a treia persoan ă din țară va avea peste 60 de ani, iar persoanele îmb ătrânite ar
putea constitui între 35% și 50% din întreaga popula ție (Paladi, Gagauz și Penina,
2009). Dezechilibrele în cadrul categoriilor de vârst ă sunt mai accentuate în mediul
rural decât în mediul urban. De pild ă, datele pentru anul 2015 arat ă o diferen ță
semni ficativă, de aproape 100.000, între num ărul de persoane cu vârstelele cuprinse
între 60 și peste 85 din cele dou ă medii: 336.676 persoane în mediul rural și 239.971
persoane în mediul urban.
În contextul modi ficării indicatorilor demogra fici, ne putem a ștepta la o serie de
implicații negative pentru dezvoltarea social ă și economic ă a țării, printre care și
creșterea ratei de presiune social ă. În esență, acest scenariu prescrie faptul c ă o per-
soană angajată în câmpul muncii va ajunge s ă întrețină câteva persoane pensionate,
asistate social etc. (Vremi ș et al. , 2013). De altfel, datele arat ă că populația activă în
prima jum ătate a anului 2016 a fost de 1,3 milioane de persoane, for ța de munc ă
diminuându-se constant în ultimii 10 ani, în medie cu câte 2,8% pe an. Doar în anul 2010, 17,7% dintre tinerii cu vârstele cuprinse între 15 și 29 de ani au fost pleca ți în
străinătate (Strategia Na țională de Dezvoltare „Moldova 2020”, 2012).
Migrația în mas ă a popula ției tinere și apte de munc ă, dar și alți doi factori ce
contribuie la men ținerea unui spor natural negativ – num ărul tot mai mic al nou-
născuților și o rată a mortalit ății înaltă și relativ constant ă – explică în parte noile
tendințe demogra fice din Moldova. În mod evident, natalitatea redus ă reprezint ă un
rezultat și al emigr ării popula ției. De asemenea, o alt ă realitate este c ă migranții pe
termen lung sau permanen ți, casătoriți sau care î și întemeiaz ă familii în str ăinătate,
devin părinți în statele de destina ție și nu în Moldova. De aici rezult ă și faptul c ă
mulți dintre copiii proveni ți din familii cu cel pu țin un părinte cu origini în Moldova
nu sunt înregistra ți în țară și nu figurează în registrele o ficiilor de stare civil ă sau de
evidență a popula ției. Întregirea familiilor în str ăinătate, prin al ăturarea copiilor la

102părinții migran ți, de asemenea, contribuie la diluarea segmentului de persoane cu
vârstele cuprinse între 0 și 18 ani15.
• Prognoze realiste cu privire la sc ăderea fluxului net al migran ților: maturizarea și permanen-
tizarea procesului migratoriu. În chestiunea mobilit ății umane, timpul este, probabil,
singurul element ce nu poate fi controlat de niciun decident politic sau migrant și nu
poate fi gestionat prin intermediul vreunei politici publice. A ține cont de trecerea
timpului în studiul migra ției se dovede ște a fi o necesitate crucial ă, întrucât odat ă cu
scurgerea anilor nu doar formele migra ției se pot schimba, ci și alte caracteristici ale
fluxurilor migratorii, ale migran ților, ale societ ăților de origine și de destina ție. Ceea
ce doresc s ă sugerez în continuare este c ă creșterea duratelor aferente experien țelor
migratorii ale persoanelor provenite din Moldova și schimbarea comportamente-
lor acestora vor determina, f ără echivoc, maturizarea și permanentizarea fluxurilor
migratorii. Bineîn țeles, procesul de migra ție propriu-zis va începe s ă poarte un ca-
racter matur și permanent, urmând o evolu ție gradual ă. Astfel, pe de o parte, este
firesc ca în unele cazuri migra ția să fie una permanent ă, deoarece unii migran ți iau
de la bun început decizia de a migra permanent (de exemplu, conform Strategiei
Naționale „Diaspora 2025”, în anul 2016, în Moldova figurau 101.000 de persoane în
categoria migran ților permanen ți). Pe de alt ă parte, sunt foarte frecvente cazurile în
care migran ții își revizuiesc planurile de stabilire în statul de destina ție, respectiv,
întoarcere în statul de origine și durata șederii în țara-gazd ă în funcție de anumi ți
factori individuali sau conjuncturali. Prioritatea acordat ă educației copiilor, dobân-
direa unor drepturi de proprietate sau a unor bunuri imobile în statul de destina ție16,
lansarea unor afaceri și multe altele pot constitui pentru un migrant și familia sa
motive temeinice pentru a permanentiza experien ța de migra ție (Luecke, Ganta și
Radeke, 2015)17. Un alt detaliu are leg ătură cu persisten ța factorilor de respingere
15 În legătură cu acest subiect, în baza datelor Biroului Na țional de Statistic ă, aflăm că în 2016 pon-
derea tinerilor cu vârstele sub 18 ani reprezint ă 18% din totalul popula ției, în descre ștere cu 12
puncte procentuale fa ță de anul 1998. Cifrele absolute raporteaz ă un num ăr de 685.523 de tineri
în anul 2016 în contrast cu 1.133.008 de tineri în anul 1998, diferen ța fiind de 447.485 persoane,
ceea ce înseamn ă că segmentul popula ției tinere s-a diminuat cu aproximativ 40% în ultimii 18
ani.
16 În anul 2012, 16% dintre migran ții din statele UE î și exprimau inten ția de a cump ăra o locuin ță în
statul-gazd ă (de Zwager și Sințov, 2014).
17 În Moldova, 40% din volumul migra ției totale este permanent ă (aproximativ 300.000 de per-
soane) (dup ă Luecke, Ganta și Radeke, 2015); 53.000 dintre gospod ăriile din Moldova au to ți
membrii angaja ți într-o form ă a migrației interna ționale, iar experien ța migratorie actual ă a peste
370.000 de persoane este una de lung ă durată (după de Zwager și Sințov, 2014). De la Pinger
(2010) am preluat câteva constat ări empirice cu privire la migran ții permanen ți: aceștia provin în
mare parte din familii cu un nivel de bun ăstare mai înalt, ai c ăror membri sunt mai educa ți decât
membrii gospod ăriilor din care provin migran ții temporari; migran ții permanen ți remit cu 30%
mai puțin decât migran ții temporari; probabilitatea ca un migrant s ă nu mai revin ă în țara de
origine cre ște cu 2% cu fiecare an petrecut în statul de destina ție și cu 20% în acele cazuri în care
migranții muncesc legal la destina ție, având și o formă de ședere legal ă.

103în experien ța de migra ție a moldovenilor. În acest sens, într-unul dintre sondajele
efectuate de CBS-AXA a fost eviden țiat faptul c ă în lipsa perspectivelor de egala-
re a câștigurilor salariale din Moldova și statele de origine, migran ții actuali nu
intenționează să se întoarc ă acasă chiar și în condi țiile diminu ării veniturilor din
țara de destina ție (a se vedea și Moșneaga et al., 2011).
În cazul migran ților din Moldova, cunoa ștem că 17,5% dintre cei care se a flă în
Italia nu doresc s ă revină în țară, respectiv 15% dintre cei ce sunt în Portugalia sau
Franța, 19% din totalul celor a flați în Marea Britanie. Și mai interesant este faptul
că peste 50% dintre persoanele din Italia și Franța se declar ă indecise cu privire la
planurile de revenire, respectiv 70% dintre migran ții din Portugalia (Cheianu-An-
drei, 2013).
Alte aspecte care favorizeaz ă creșterea duratei de emigrare și, într-un final, per-
manentizarea procesului, țin de: (1) sporirea practicilor de reîntregire a familiilor
(de Zwager și Sințov, 2014; Stategia Na țională de Dezvoltare „Moldova 2020”, 2012);
(2) eliminarea treptat ă a factorilor determinan ți ai migra ției; (3) vânzarea pro-
prietăților imobiliare (case, apartamente sau terenuri) de ținute în țara de ba ștină,
astfel încât migrantului i se va diminua motiva ția de a reveni în țară; (4) mobilitatea
externă a membrilor de familie și/sau a persoanelor asistate prin remiten țe sau chiar
decesul p ărinților în cazul copiilor emigra ți; (5) obținerea unui statut legal în statul
de destina ție sau dobândirea cet ățeniei statului respectiv18 (Jaroszewicz și Lesinska,
2014); (6) realizarea a șteptărilor social-economice ini țiale cu privire la experien ța
migrației (Mukomel și Cheianu-Andrei, 2013) coroborat ă cu faptul c ă factorul prin-
cipal care determin ă migrația de întoarcere, și anume, îndeplinirea obiectivelor de
economisire, cu timpul scade în importan ță; (7) integrarea socio-cultural ă cu succes
a migran ților în statele de destina ție în urma c ăreia ne putem a ștepta să se produc ă
și o reducere/diminuare a nivelului de frustrare personal ă a migran ților vizavi de
statutul de migrant, urmat ă de o creștere a nivelului de satisfac ție a vieții și o redu-
cere a nivelului perceput de discriminare în societatea de destina ție.
• Reducerea volumului de remiten țe. Odată cu declan șarea migra ției economice în Mol-
dova, volumul remiten țelor a crescut constant pân ă în anul 2008, când criza finan-
ciară a afectat veniturile migran ților, contribuind, în acela și timp, și la reducerea
semni ficativă a transferurilor b ănești din străinătate. Însă în ultimii doi ani (2014 și
2015) remiten țele au intrat din nou într-o evolu ție descendent ă. Ce ar explica într-un
mod plauzibil comportamentul migran ților este fie faptul c ă numărul lor este mai
mic, fie că aceștia nu mai ob țin câștiguri la fel de mari ca în trecut. Într-o alt ă inter-
18 În perioada 2000-2010, un num ăr de 43.882 de persoane din Republica Moldova au devenit
cetățeni ai statelor UE, printre care România, Portugalia, Italia, Bulgaria, Germania, Marea Brita-
nie (Cirlig și Moșneaga, 2012).
Conform altor estim ări, în ultimii ani, doar în România peste 220.000 de moldoveni au redobân-
dit cetățenia român ă. O cercetare relativ recent ă relevă faptul că 2/3 dintre migran ții pe termen
lung au reu șit să își reglementeze statutul legal pe teritoriul statului de destina ție (de Zwager și
Sințov, 2014).

104pretare, care ar fi trebuit demonstrat ă empiric, reducerea treptat ă a volumului de
remitențe are loc pe fundalul dilu ării legăturii emo ționale a migran ților cu țara de
baștină și, în consecin ță, odată cu scăderea ata șamentului se va produce și o reducere
a semni ficației simbolice a remiten țelor (Carling, 2014). Totodat ă, în urma perma-
nentizării migra ției, propensiunea de a efectua remiten țe va descre ște și ea treptat19.
De aceea, consider c ă în viitorul apropiat remiten țele migran ților din Moldova vor
continua s ă descreasc ă, această constatare fiind frecvent eviden țiată în discursurile
demnitarilor moldoveni, dar și documentele o ficiale de tipul strategiilor na ționale,
planurilor de ac țiuni etc.
Pe de alt ă parte, în contextul migra ției permanente, o serie de studii au ar ătat
că ne putem a ștepta în continuare la o leg ătură puternic ă între migra ție și dezvol-
tare, chiar dac ă dinamica acesteia se schimb ă. În cazul migran ților permanen ți, se
observă în timp c ă veniturile lor cresc ca urmare a ob ținerii unui grad mai mare
de autonomie individual ă și colectiv ă, dar și prin acumularea de resurse și capital.
Astfel, migran ții își îmbunătățesc nu doar pozi ția economic ă, ci și cea social ă, prin
rezolvarea sau diminuarea inconsisten țelor/dilemelor de statut, în sensul în care ei
ajung să fie recunoscu ți ca și membri cu drepturi depline ai societ ății de destina ție
(diferențele dintre migran ți și băștinași fiind aplatizate), li se recunosc eforturile de-
puse pe plan profesional, se formeaz ă profesional în urma recali ficărilor/a efectu ării
studiilor în statul de destina ție etc. Poten țialul de dezvoltare, dar și dorința de a
contribui în diverse feluri la modernizarea statului de origine se vor accentua odat ă
cu integrarea socio-cultural ă și economic ă a migran ților. La acest capitol, trebuie s ă
se țină cont de un fapt relevant, și anume, în unele cazuri, integrarea poate s ă favo-
rizeze orientarea pozitiv ă a migran ților către țara de origine, iar în altele efectul s ă
fie opus, înstr ăinarea reducând probabilitatea ca migrantul s ă se simtă în continuare
atașat emoțional de țara sa.
• Tendințe noi de migra ție: forme și direcții. Puținele date statistice disponibile în acest
domeniu par s ă contureze un scenariu verosimil în ceea ce prive ște schimbarea prin-
cipalelor direc ții de migra ție. Dacă până în prezent statele din fosta URSS atr ăgeau
numărul cel mai mare de migran ți, în ultimii ani, Uniunea European ă a devenit de-
osebit de atractiv ă pentru moldovenii care doresc s ă munceasc ă sau să locuiască în
statele sale membre. Prin urmare, un lucru de ordinul eviden ței devine schimbarea
direcției de migra ție dinspre CSI înspre UE. Printre multiplele explica ții ale acestui
fenomen putem identi fica următoarele: în baza acordului de asociere semnat cu
Uniunea European ă, începând cu anul 2014 ce țătenii Republicii Moldova bene fici-
ază de un regim liberalizat de vize și de drepturi extinse de c ălătorie și de ședere
19 Caracteristicile migran ților care nu efectueaz ă transferuri de remiten țe: inciden ța mai mare de
reîntregire a familiilor (41,1% în compara ție cu 17,4% pentru gospod ăriile care transfer ă bani);
în medie cu 2 ani mai tineri decât ceilal ți migran ți; reprezint ă un num ăr mai mic de persoane
necăsătorite (63,2% versus 71,8%); manifest ă intenții clare de a migra pe termen lung sau perma-
nent; în 2012, 21% dintre migran ți nu efectuau transferuri b ănești (Sondaj CBS AXA, 2004, 2006;
Pinger, 2010; Biroul Na țional de Statistic ă, 2013; CIVIS și IASCI, 2010; de Zwager și Sințov, 2014).

105în statele membre ale UE; un num ăr impresionant de cet ățeni moldoveni de țin și
cetățenia statului român, fapt care înlesne ște posibilit ățile de călătorie și angajare
în Uniunea European ă; înregistrarea unei mobilit ăți crescute din partea studen ților
și a persoanelor cu cali ficări înalte ce se orienteaz ă către occident în c ăutarea unor
oportunit ăți de studii și dezvoltare profesional ă (Tajeda, Varzari și Porcescu, 2013).
Dincolo de interesul crescut pentru Europa de Vest, SUA și Canada se pre figurează
ca și state atractive, îndeosebi pentru persoane tinere și cu un nivel înalt al educa ției
(de Zwager și Sințov, 2014). Totodat ă, percepția pozitiv ă cu privire la regimurile de
ședere și calitatea crescut ă a vieții din noile zone de destina ție contribuie la perpetu-
area migra ției către zonele respective și, ulterior, accentuarea caracterului permanent
al acesteia. În ceea ce prive ște schimbarea formei migra ției, o presupunere, pe care
nu o putem deocamdat ă valida empiric, este c ă migrația sezonier ă sau de scurt ă
durată se va diminua treptat în urma stabiliz ării generale a fluxurilor și a direcțiilor
noi de migra ție.
• Accentuarea caracterului transna țional al migra ției. Costurile reduse ale migra ției dato-
rate liberaliz ării regimului de vize cu Uniunea European ă și extinderii serviciilor de
transport, consolidarea re țelelor de migran ți în diverse state de destina ție, utilizarea
la scară largă a tehnologiilor ce faciliteaz ă comunicarea dintre cei ce se a flă în afara
țării și cei rămași în Moldova și implicarea virtual ă a migran ților prin intermediul
rețelor de socializare în dezbateri cu privire la subiectele de ordin social, politic și eco-
nomic ale Moldovei contribuie la accentuarea caracterului transna țional al migra ției.
• Riscurile asociate cu migra ția de întoarcere și alte efecte sociale ale migra ției. Încercări-
le autorit ăților din Moldova de a încuraja migra ția de întoarcere nu dau rezultate
mulțumitoare, în po fida unui num ăr larg de ini țiative și programe prin care se în-
cearcă facilitarea întoarcerii migran ților. Din acest punct de vedere, se pre figurează
o tendință contrară celei pe care o sprijin ă executivul de la Chi șinău. Așadar, în ceea
ce privește categoria de persoane care se întorc în Moldova, unii indicatori relev ă că
într-o măsură semni ficativă migrația de întoarcere nu este realizat ă de persoanele
tinere, ci de cele mai în vârst ă, care au lucrat o perioad ă îndelungat ă în străinătate
și care decid s ă se întoarc ă în Moldova dup ă ce și-au realizat planurile de economi-
sire, au atins vârsta de pensionare în țara de primire/pornire sau din alte motive (de
exemplu, deteriorarea st ării de sănătate) au decis s ă încheie experien ța de migra ție.
Odată cu atingerea acestui subiect, cap ătă contur și un alt efect negativ al migra ției,
și anume, cazul persoanelor în vârst ă ce se a flă în întreținerea migran ților și nu be-
neficiază de sprijin din partea copiilor din cauza absen ței acestora. În acest context,
este important s ă reținem că un alt risc ce are leg ătură cu cei care intr ă în categoria
persoanelor vârstnice ține de faptul c ă, odată cu revenirea în țară, aceștia, în primul
rând, contribuie la diminuarea propor ției popula ției active și la accentuarea segmen-
tului de popula ție cu vârst ă înaintată, care fie nu va bene ficia de pensii de stat în
Moldova în lipsa unui stagiu minim de cotizare, fie nu va fi îndreptățită să beneficieze
de pensia acordat ă de statul de destina ție, deoarece o parte dintre migran ți nu au
fost angaja ți legal în str ăinătate. În acest sens este su ficient să ne uităm la propor ția

106mare a femeilor angajate în str ăinătate în sectorul serviciilor sau a b ărbaților în
sectorul construc țiilor, în cadrul celor dou ă sectoare de activitate raportându-se, de
regulă, o inciden ță înaltă de angaj ări fără forme contractuale legale. Pe termen lung,
indiferent dac ă sunt foști migran ți sau non-migran ți, persoanelor vârstnice, lipsite de
sprijin din partea copiilor sau a apropia ților, li se va diminua calitatea vie ții, starea
lor aducându-i la limita încadr ării în categoria persoanelor vulnerabile din punct de
vedere social (Buciuceanu-Vrabie, 2016).
• Formarea unei culturi a migra ției. Experien țele migratorii contribuie la schimbarea
valorilor, a percep țiilor și a modelelor de comportament în rândul non-migran ților
prin formarea unei culturi a migra ției20 (de Haas, 2010; Massey et al., 1993; Castles,
de Haas și Miller, 2013). În rândul tinerilor acest efect este mai accentuat, deoarece
aceștia încep s ă își vadă viitorul doar în afara Moldovei, iar o astfel de atitudine
reduce dorin ța lor de a- și crea un viitor acas ă și le determin ă într-un final opțiunile
de viață (Horvath, 2009; Мошняга și Цуркан , 2015).
• Perpetuarea factorilor de respingere (push factors). Accentuarea di ficultăților economice
și sociale percepute sau reale din Moldova și înregistrarea unor întârzieri din ce în ce
mai pronun țate în ceea ce prive ște satisfacerea a șteptărilor pe care le au migran ții din
Moldova fa ță de statul lor de origine, sunt în m ăsură să influențeze comportamentul
migranților și al non-migran ților. Prin urmare, deciziile de a pleca, respectiv de a se
reîntoarce în țară, de a-și investi economiile etc. vor fi luate în func ție de percep țiile
cu privire la circumstan țele economice, sociale și politice atît din țara de destina ție,
cât și din țara de origine.
• Migranții din a doua genera ție, consolidarea comunit ăților de migran ți și emergen ța diasporei
moldovene ști. O altă realitate ce nu poate fi evitată, în contextul maturiz ării proceselor
migratorii din Moldova, se refer ă la emergen ța celei de-a doua genera ții de migran ți,
ce urmeaz ă să fie alcătuită fie din copiii migran ților care s-au n ăscut și au locuit în
Moldova o anumit ă perioadă, ulterior al ăturându-se p ărinților în str ăinătate, fie din
copiii migran ților care s-au n ăscut pe teritoriul altor state (în perioada 2002-2014,
conform Strategiei Na ționale „Diaspora 2025”, în str ăinătate s-au n ăscut 70.000 de
copii cu acte transcrise la o ficiile de stare civil ă din Moldova) și care, foarte proba-
bil, vor avea tangen țe reduse cu țara de ba ștină a părinților, deoarece familiile lor
au migrat permanent. Sau, în cazul familiilor în care exist ă migrație de întoarcere,
copiii nu se vor întoarce în Moldova, întrucât vor fi deja asimila ți în societ ățile în
care s-au n ăscut (Schwar tz, 2007) și nu vor manifesta orient ări identitare pozitive
spre Moldova.
20 Intențiile persoanelor din Moldova de a efectua deplas ări în străinătate pe termen scurt sau lung
s-au men ținut în jurul acelora și valori procentuale în perioada 2006-2014, înregistrând oscila ții
minore de 2-3%, în func ție de sursa datelor. Astfel, 28% dintre persoanele ce provin din familii cu
migranți și 23% dintre persoanele care provin din familii f ără migranți intenționează să emigreze
într-un alt stat (Sondaj CBS AXA, 2004, 2006; Pinger, 2010; Biroul Na țional de Statistic ă, 2013;
CIVIS și IASCI, 2010; de Zwager și Sințov, 2014).

107Oricare dintre premisele men ționate mai sus vor duce în timp la consolidarea
comunităților de migran ți și la formarea unor structuri de diaspora ale moldoveni-
lor aflați în străinătate. De asemenea, ne putem a ștepta ca în urma permanentiz ării
migrației să apară trei tipuri de orient ări identitare în rândul migran ților: spre statul
de origine Republica Moldova, spre statul de destina ție și o a treia categorie care
presupune o orientare identitar ă ambivalent ă, spre ambele țări (Sandu, 2010).
4. Concluzii
Pe plan interna țional, dezbaterea cu privire la migra ție și dezvoltare nu poate fi
caracterizat ă ca fiind dominat ă de consens. De asemenea, ar fi greșit să afirmăm că
între cele dou ă procese exist ă o relație de cauzalitate direct ă, întrucât literatura de
specialitate nu indic ă prea multe studii empirice de încredere, care ar putea s ă confere
greutate unei opinii sau alteia (de Haas, 2010; Newland, 2004). Pentru o parte din-
tre autori, migra ția este deopotriv ă cauza și consecin ța dezvolt ării, care, în schimb,
creează și intensi fică disparitățile spațiale ce genereaz ă migrație (Massey et al. , 2009;
Nyberg-Sørensen, Van Hear și Engberg-Pedersen, 2002). În studiile disponibile, lu-
crurile sunt abordate de o manier ă repetitiv ă întrucât concluziile și rezultatele de
cercetare sunt aplicabile doar contextelor „macro”, accentul tinde s ă cadă unilateral
pe rolul pe care îl au remiten țele în dezvoltare, este neglijat ă latura transna țională a
migrației etc. (Delgado Wise și Marquez Covarrubias, 2009, 2008). Aceast ă realitate
se datoreaz ă atât caracterului eterogen al interac țiunilor dintre migra ție și dezvolta-
re, cât și faptului c ă migrația este un fenomen complex, ce poate fi analizat din mai
multe puncte de vedere. De pild ă, pentru a a firma că migrația duce la dezvoltare este
important s ă avem cuno ștințe cu privire la caracteristicile persoanelor care migreaz ă,
determinan ții migrației și mijloacele prin care acest proces are loc, care sunt zonele
exacte de pornire și de destina ție ale migran ților, care sunt condi țiile conjuncturale
de ordin social, politic, economic și cultural în care, pe de o parte, are loc migra ția
și în care, pe de alt ă parte, ne a șteptăm să se manifeste dezvoltarea (de Haas, 2010).
Raportându-m ă la un caz concret, în acest articol am descris și am analizat o parte
dintre aspectele pe care le-am considerat importante în contextul discu țiilor despre
migrație și dezvoltare, urm ărind totodat ă să evidențiez valen țele mai pu țin evidente
ale migra ției în Republica Moldova.
Bibliogra fie:
1. Anghel, R.G. și Horvath, I., Sociologia migra ției. Teorii și studii de caz române ști, Iași:
Polirom, 2009.
2. Banca Mondial ă, „Migration and Remi ttances Factbook 2008”, 2008.
3. Banca Mondial ă, „Migration and Remi ttances Factbook 2011”, edi ția a 2-a, 2011.
4. Banca Mondial ă, „Migration and Remi ttances Factbook 2016”, edi ția a 3-a, 2016.
5. Banca Mondial ă, Data – Personal Remi ttances, Received (% of GDP) , fără dată, [Online]
disponibil la adresa h ttp://data.worldbank.org/indicator/BX.TRF.PWKR.DT.GD.ZS,
accesat la data de 10 mai 2016.

1086. Barbăroșie, L., „Rusia introduce noi reguli de ședere pentru imigran ți. Câți moldoveni
lucrează ilegal în Rusia?”, 1 octombrie 2013, [Online] disponibil la adresa h ttp://www.
europalibera.org/a/25123690.html, accesat la data de 23 ianuarie 2015.
7. Biroul Na țional de Statistic ă al Republicii Moldova, BNS, „Migra ția forței de munc ă”,
Chișinău, 2013, [Online] disponibil la adresa h ttp://www.statistica.md/public/ files/pu-
blicatii_electronice/migratia/Sinteza_MFM_2012.pdf, accesat la data de 13 martie 2015.
8. Buciuceanu-Vrabie, M., „Indicele de îmb ătrânire activ ă în Republica Moldova”, Policy
Brief, martie-aprilie 2016, [Online] disponibil la adresa h ttp://ccd.ucoz.com/_ld/0/43_Po-
licy_Paper_II.pdf, accesat la data de 11 iulie 2016.
9. Carling, J., „Scripting Remi ttances: Making Sense of Money Transfers in Transnational
Relationships”, 2014, International Migration Review , vol. 48, nr. S1, pp. S218-S262.
10. Castles, S., „Development and Migration – Migration and Development: What Comes
First? Global Perspective and African Experiences”, 2009, Theoria , vol. 56, nr. 121, pp.
1-31.
11. Castles, S., „Understanding Global Migration: A Social Transformation Perspective”,
2010, Journal of Ethnic and Migration Studies , vol. 36, nr. 10, pp. 1565-1586.
12. Castles, S., de Haas, H. și Miller, M.J., The Age of Migration. International Population Mo-
vements in the Modern World , ediția a 5-a, London: Palgrave Macmillan, 2013.
13. Centrul de Analiz ă și Investiga ții Sociologice, Politologice și Psihologice (CIVIS) și
Agenția Interna țională pentru Informa ție din Țara de Origine (IASCI), „Consolida-
rea legăturii dintre migra ție și dezvoltare în Moldova”, Raport elaborat pentru Banca
Mondială, 2010, Chi șinău, [Online] disponibil la adresa h ttp://siteresources.worldbank.
org/INTMOLDOVA/Resources/ConsolidareaLegaturiiDintreMigratieDezvoltare.pdf,
accesat la data de 13 ianuarie 2016.
14. Cheianu-Andrei, D., Cartogra fierea diasporei moldovene ști în Italia, Portugalia, Fran ța și
Regatul Unit al Marii Britanii , Ciclul de studii „Cartogra fierea diasporei moldovene ști
II”, Organiza ția Interna țională pentru Migra ție, Chișinău, 2013.
15. Cirlig, V. și Moșneaga, V., „Migration Movements between Moldova and the EU: Poli-
cies and Numbers”, în Building Training and Analytical Capacities on Migration in Moldova
and Georgia , ICMPD, Research Papers, Viena, 2012, pp. 42-75.
16. Crăciun, C., „Migration and Remi ttances in the Republic of Moldova: Empirical Evi-
dence at Micro Level”, Tez ă de Masterat, Universitatea Na țională „Academia Kyiv-
Mohyla”, 2006, [Online] disponibil la adresa h ttp://www.kse.org.ua/uploads/ file/li-
brary/2006/craciun.pdf, accesat la data de 13 martie 2015.
17. Culiuc, A., „Integrating Migration and Remi ttances into a Development Strategy. The
Case of Moldova”, Tez ă de dizerta ție, John F. Kennedy School of Government, Univer-
sitatea din Harvard, SUA, 2006.
18. de Haas, H., „Migration and Development: A Theoretical Perspective”, 2010, Interna-
tional Migration Review , vol. 44, nr. 1, pp. 227-264.
19. de Haas, H., „Remi ttances, Migration and Social Development. Conceptual Review of
the Literature”, Social Policy and Development Programme, United Nations Research Institute for Social Development, nr. 34, Geneva: UNRISD, octombrie 2007.

10920. de Zwager, N. și Sințov, R., „Studiu de pia ță: Inovație în migra ția circular ă. Migrație și
dezvoltare în Moldova”, NEXUS, Chi șnău, Republica Moldova, octombrie 2014.
21. Delgado Wise, R. și Marquez Covarrubias, H., „The Mexico-United Stated Migratory
System: Dilemmas of Regional Integration, Development, and Emigration”, în Castles,
S. și Delgado Wise, R., (editori), Migration and Development: Perspectives from the South ,
Geneva: International Organization for Migration, 2008, pp. 113-142.
22. Delgado Wise, R. și Marquez Covarrubias, H., „Understanding the Relationship betwe-
en Migration and Development. Toward a New Theoretical Approach”, 2009, Social
Analysis , vol. 53, nr. 3, pp. 85-105.
23. Faist, T., „Migrants as Transnational Development Agents: An Inquiry into the Newest
Round of the Migration-Development Nexus”, 2008, Population, Space and Place , vol.
14, nr. 1, pp. 21-42.
24. Faist, T., „Transnationalization and Development. Toward an Alternative Agenda”,
2009, Social Analysis , vol. 53, nr. 3, pp. 38-59.
25. Gauga ș, P., „Labour Migration in Moldova: Context and Controls”, 2004, Higher Edu-
cation in Europe , vol. XXIX, nr. 3, pp. 343-352.
26. Glick Schiller, N. și Faist, T., „Introduction. Migration, Development, and Social Trans-
formation”, în Glick Schiller, N. și Faist, T., (editori), Migration, Development and Trans-
nationalization. A Critical Stance , Oxford: Berghahn, 2012, pp. 1-21.
27. Goldring, L., „Re-thinking Remi ttances: Social and Political Dimensions of Individual
and Collective Remi ttances”, februarie 2003, CERLAC Working Paper Series, Depar-
tamentul de Sociologie, Universitatea din York, Canada, [Online] disponibil la adresa
http://www.yorku.ca/cerlac/documents/Goldring.pdf, accesat la data de 20 aprilie, 2016.
28. Gorlich, D. și Trebesch, C., „Seasonal Migration and Networks – Evidence on Moldova’s
Labour Exodus”, 2008, Review of World Economics , vol. 144, nr. 8, pp. 107-133.
29. Guarnizo, L.E., „The Economics of Transnational Living”, 2003, International Migration
Review , vol. 37, nr. 3, pp. 666-699.
30. Horvath, I., „Aspecte ale culturii migra ției în România” în Anghel, R.G. și Horvath,
I., (editori), Sociologia migra ției. Teorii și studii de caz române ști, Iași: Polirom, 2009, pp.
156-175.
31. Hristev, E., Mincu, G., Sandu, M. și Walewski, M., „The E ffects of Migration and Remit-
tances in Rural Moldova”, CASE Network Studies & Analyses , nr. 389, Var șovia, Polonia,
2009.
32. Ionescu, D., Engaging Diasporas as Development Partners for Home and Destination Coun-
tries: Challenges for Policymakers , IOM Migration Research Series, nr. 26, Geneva: Inter-
national Organization for Migration, 2006.
33. Jaroszewicz, M. și Lesinska, M., (editori), „Forecasting Migration between the EU, V4
and Eastern Europe. Impact of Visa Abolition”, OSW Report, Var șovia, iulie 2014.
34. Lücke, M., Mahmoud, T.O. și Pinger, P., „Modele și tendințe ale migra ției și remiten-
țelor în Republica Moldova”, Agen ția Suedez ă pentru Dezvoltare și Cooperare Inter-
națională (ASDI) și Organiza ția Interna țională pentru Migra ție, iunie 2007, [Online]
disponibil la adresa h ttp://www.iom.md/materials/5_pa tterns_ro.pdf, accesat la data
de 13 martie 2016.

11035. Luecke, M., Ganta, V. și Radeke, J., „Permanent Emigration from Moldova: Estimate
and Implications for Diaspora Policy”, GET – German Economic Team, Policy Brie fing
Series, Berlin/Chi șinău, iunie 2015.
36. Marcu, S., „Between Migration and Cross-Border Mobility: Return for Development
and Europeanization among Moldovian Immigrants”, 2014, Southeast European and
Black Sea Studies , vol. 14, nr. 1, pp. 83-107.
37. Massey, D.S., Arango, J., Hugo, G., Kouaouci, A., Pellegrino, A. și Taylor, J.E., Worlds
in Motion: Understanding International Migration at the End of the Millennium , Oxford:
Oxford University Press, 2009.
38. Мошняга , В. și Евдокимова , Л., „Трудовые мигранты Молдовы : в поисках
механизма защита (по результатам экспертного опроса )” [Migran ții economici din
Moldova: în c ăutarea mecanismului de protec ție (rezultatele sondajului efectuat cu
experți)], 2003, Moldoscopie (Probleme de analiz ă politică), Partea XXII, Chi șinău: USM.
39. Мошняга , В. și Цуркан , B., „Миграционные планы выпускников молдавских вузов ”
[Planurile de migra ție ale absolven ților institu țiilor de înv ățământ superior din Mol-
dova], 2015, Демографическое Обозрение , vol. 2, nr. 2.
40. Мошняга , В., „Трудовая миграция в Республике Молдова : основные тенденции и
объёмы ” [Migrația forței de munc ă în Republica Moldova: tendin țe și stocuri de baz ă]
în Moldova, România, Ucraina: integrarea European ă și migrarea for ței de munc ă, Chișinău:
Editura CAPTES, 2000.
41. Moșneaga, V., Moraru, V., Rusnac, G. și Țurcan, V., Fațetele unui proces: migra ția forței
de muncă din Republica Moldova , Chișinău: Editura Prim, 2011.
42. Mukomel, V. și Cheianu-Andrei, D., Moldovenii în Federa ția Rusă: profilul socioecono-
mic și provocările de politici , Ciclul de studii „Cartogra fierea Diasporei Moldovene ști I”,
Organiza ția Interna țională pentru Migra ție, Chișinău, 2013.
43. Newland, K. și Patrick, E., „Beyond Remi ttances: The Role of Diaspora in Poverty Re-
duction in Their Countries of Origin”, A Scoping Study, Migration Policy Institute for the Department of International Development, Washington, D.C., iulie 2004, [Online]
disponibil la adresa h ttp://www.migrationpolicy.org/research/beyond-remi ttances-role-
diaspora-poverty-reduction-their-countries-origin, accesat la data de 27 februarie 2016.
44. Newland, K., „A New Surge of Interest in Migration and Development”, 1 februarie
2007, Migration Policy Institute, [Online] disponibil la adresa h ttp://www.migrati-
onpolicy.org/article/new-surge-interest-migration-and-development, accesat la data de 3 martie 2014.
45. Newland, K., „Migration as a Factor in Development and Poverty Reduction: The Im-
pact of Rich Countries’ Immigration Policies on the Prospects of Poor”, în Piccio tto,
R. și Veaving, R., (editori), Impact of Rich Countries’ Policies on Poor Countries: Towards
a Level Playing Field in Development Cooperation , New Jersey: Transactions Publishers,
2004, pp. 187-214.
46.
Nyberg-Sørensen, N., „The Development Dimension of Migrant Remi ttances”, WP nr.
1, Organiza ția Interna țională pentru Migra ție, IOM, 2004, [Online] disponibil la adresa
https://publications.iom.int/system/ files/pdf/the_development_dimension.pdf, accesat
la data de 13 aprilie 2014.

11147. Nyberg-Sørensen, N., Van Hear, N. și Engberg-Pedersen, P., „The Migration-Develop-
ment Nexus: Evidence and Policy Options”, 2002, International Migration , vol. 40, nr.
5, pp. 50-73.
48. Olesen, H., „Migration, Return, and Development: An Institutional Perspective”, 2002,
International Migration , vol. 40, nr. 5, SI 2, pp. 126-150.
49. Organiza ția Națiunilor Unite, ONU, Departamentul pentru Afaceri Economice și Soci-
ale, Divizia pentru popula ție, World Population Prospects. The 2015 Revision. Key Findings
and Advance Tables , 2015, [Online] disponibil la adresa h ttps://esa.un.org/unpd/wpp/
publications/ files/key_ findings_wpp_2015.pdf, accesat la data de 23 aprilie 2016.
50. Orozco, M., „Looking Forward and Including Migration in Development: Remi ttance
Leveraging Opportunities for Moldova”, Organiza ția Interna țională pentru Migra ție,
Chișinău, Republica Moldova, decembrie 2007.
51. Orozco, M., Lowell, B.L., Bump, M. și Fedewa, R., „Transnational Engagement, Remit-
tances and their Relationship to Development in Latin America and the Caribbean”,
iulie 2005, Institute for the Study of International Migration, Final Report Submi tted
to the Rockefeller Foundation, Universitatea Georgetown, SUA, [Online] disponibil la adresa h ttps://monroecollege.edu/uploadedFiles/_Site_Assets/PDF/Remi ttances-and-
Development-in-Latin-A-and-CA.pdf, accesat la data de 23 martie 2016.
52. Paladi, G., Gagauz, O. și Penina, O., Îmb ătrînirea popula ției în Republica Moldova:
consecințe economice și sociale, Chi șinău: Institutul Integrare European ă și Științe Po-
litice al Academiei de Științe a Moldovei, 2009.
53. Pinger, P., „Come Back or Stay? Spend Here or There? Return and Remi ttances: The
Case of Moldova”, 2010, International Migration , vol. 48, nr. 5, pp. 142-173.
54.
Piras, S., Vi ttuari, M., Mollers, J. și Herzfeld, T., „Remi ttances and Agricultural Change.
On-Farm Investments of Moldovan Migrants”, Lucrare prezentat ă la conferin ța Rural
Labor in Transition , 22-24 iunie 2016, organizatori IAMO și IZA, Halle, Germania.
55. Poppe, R., „The Matching Approach on Expenditure Pa tterns of Migrant Households:
Evidence from Moldova”, Working Paper nr. 444, iulie 2007, Advanced Studies in International Economic Policy Research Kiel Institute for the World Economy, Kiel, Germania.
56. Portes, A., „Introduction: The Debates and Signi ficance of Immigrant Transnationa-
lism”, 2001, Global Networks , vol. 1, nr. 3, pp. 181-193.
57.
Portes, A., „Migration, Development, and Segmented Assimilation: A Conceptual Revi-
ew of the Evidence”, 2007, Annals of the American Academy of Political and Social Science ,
vol. 610, nr. 1, pp. 73-97.
58. Prohnițchi, V. și Lupușor, A., „Op țiuni privind valori ficarea remiten țelor și economiilor
emigranților pentru dezvoltarea Republicii Moldova”, februarie-aprilie 2013, UNDP-
Moldova, Chi șinău.
59. Raghuram, P., „Which Migration, What Development? Unse ttling the Edi fice of Mi-
gration and Development”, 2009, Population, Space and Place , vol. 15, nr. 2, pp. 103-117.
60. Ratha, D., „The Impact of Remi ttances of Economic Growth and Poverty Reduction”,
Policy Brief, nr. 8, septembrie 2013, Migration Policy Institute, [Online] disponibil la
adresa http://www.migrationpolicy.org/research/impact-remi ttances-economic-growth-
and-poverty-reduction, accesat la data de 12 aprilie, 2016.

11261. Riddle, L. și Nielsen, T.M., „Policies to Strengthen Diaspora Investment and Entrepre-
neurship: Cross-national Perspectives”, în Sharma, K., Kashyap, A., Montes, M.F. și
Ladd, P., (editori), Realizing the Development Potential of Diasporas , Washington, D.C.:
United Nations University Press, 2011, pp. 230-252.
62. Rios Avila, F. și Schlarb, E., „Bank Accounts and Savings – The Impact of Remi ttances
and Migration: A Case Study of Moldova”, Working Paper nr. 448, mai 2008, Advanced
Studies in International Economic Policy Research Kiel Institute for the World Economy,
Kiel, Germania.
63. Sandu, D., Lumile sociale ale migra ției române ști în străinătate, Iași: Polirom, 2010.
64. Schwartz, R., „Analiza leg ăturii între comunit ățile moldovene ști de peste hotare (CMH)
și Moldova”, Agen ția Suedez ă pentru Dezvoltare și Cooperare Interna țională (ASDI)
și Organiza ția Interna țională pentru Migra ție, Chișinău, mai 2007.
65. Siegel, M. și Lücke, M., „Migrant Transnationalism and the Choice of Transfer Channels
for Remittances: The Case of Moldova”, 2013, Global Networks , vol. 13, nr. 1, pp. 120-141.
66. Skeldon, R., „International Migration as a Tool in Development Policy: A Passing Pha-
se?”, 2008, Population and Development Review , vol. 34, nr. 1, pp. 1-18.
67. Stanton Russell, S., „Remi ttances from International Migration. A Review in Perspec-
tive”, 1986, World Development , vol. 14, nr. 6, pp. 677-696.
68. Strategia Na țională de Dezvoltare „Moldova 2020”, Parlamentul Republicii Moldova,
Legea nr. 166 din 11 iulie 2012 pentru aprobarea Strategiei Na ționale de Dezvoltare
„Moldova 2020”, publicat ă în Monitorul O ficial al Republicii Moldova din 30 noiembrie
2012, nr. 245-247.
69. Sutherland, P.D., „Migration Is Development: How Migration Ma tters to the Post-
2015 Debate”, f ără dată, [Online] disponibil la adresa h ttp://esa.un.org/unmigration/
Migration_is_Development_by_PSutherland_MPP.pdf, accesat la data de 5 mai 2016.
70. Tajeda, G., Varzari, V. și Porcescu, S., „Scienti fic Diasporas, Transnationalism and Ho-
me-country Development: Evidence from a Study of Skilled Moldovans Abroad”, 2013,
Southeast European and Black Sea Studies , vol. 13, nr. 2, pp. 157-173.
71. Trading Economics, Moldova Imports 2015-2016 , 2016, [Online] disponibil la adresa
http://www.tradingeconomics.com/moldova/imports, accesat la data de 13 iulie 2016.
72. UNDP, Organiza ția Națiunilor Unite, Human Development Report 2015. Work for Hu-
man Development , 2015, [Online] disponibil la adresa h ttp://hdr.undp.org/sites/default/
files/2015_human_development_report.pdf, accesat la data de 13 martie 2016.
73. Vertovec, S., „Migrant Transnationalism and Modes of Transformation”, în Portes, A.
și DeWind, J., (editori), Rethinking Migration. New Theoretical and Empirical Perspectives ,
New York: Berghahn Books, 2008, pp. 149-180.
74. Vremi ș, M., Craievschi-Toart ă, V., Burdelnîi, E., Herm, A. și Poulain, M., „Pro filul
migrațional extins al Republicii Moldova”, Organiza ția Interna țională pentru Migra ție,
Chișinău, 2013, [Online] disponibil la adresa h ttp://www.iom.md/a ttachments/110_ra-
portpmero.pdf, accesat la data de 13 martie 2015.
75. Yanovich, L., „Children Left Behind: The Impact of Labor Migration in Moldova and
Ukraine”, 23 ianuarie, 2015, Migration Policy Institute, [Online] disponibil la adresa
http://www.migrationpolicy.org/article/children-left-behind-impact-labor-migration-
moldova-and-ukraine, accesat la data de 13 mai 2016.