,,P robleme de urbanism modern. Dar, atunci când oficialit ățile orașului au [612308]

Participarea cet ățenească

Set de manuale de instruire în
managementul financiar pentru administra ția publică locală

Manualul
Nr. 14

PPrreeff.. ddiinn MMaann.. nnrr.. 11

Cuprins
Cum se folose ște manualul

Partea 1 – Eseu
S u m a r 3
Definiți e 3
Interesul asupra acestui subiect 3
Participarea cet ățenească în managementul financiar 4
Idei și c o n c e p t e 6
Beneficiile particip ării cetățeneșt i 9
Informarea publicului ca participare 10
Politici 13
Tehnici de participare cet ățenească 18
Cerințele de timp și r e s u r s e 24
Un instrument util dar nu un panaceu 25
O b s t a c o l e 26
Sumarul conceptelor și ideilor 28

Compendiu de tehnici de participare cet ățenească
1. Audierea / întrunirea public ă 29
2. Ședința Primăr i e i 30
3. Sondajul de opinie / atitudine 31
4. F o c u s g r u p u l 33
5. Comitetele consultative și grupurile ad hoc formate pe sarcini 34
6. Delegații și comisii permanente 34
7. Utilizarea tehnologiei (televiziunea prin cablu, Internetul) 35
8. Asociațiile / consiliile comunitare 37
9. B i r o u l c o m u n i t a r 39
10. Avocatul poporului 39
11. Programul u și deschise (accesibilitate) 40
12. Informația publică 40
13. Programele de educa ție și rapoartele populare 41
14. Biroul de servic ii pentru popula ție (reclama ții, sugestii și informații) 42
15. Relați i l e c u m a s s m e d i a 43
G l o s a r 45
Anexa A – Etapele planific ării și ale implement ării procesului
de participare cet ăț
enească 46
Anexa B – Lista pentru preg ătirea și derularea
unei ședințe reușite a Prim ăr i e i 48
Anexa C – Etapele de baz ă pentru accesul administra ției locale la Internet 50

Partea 1 – Atelier
S c o p 52

14.1 Exerci țiu de încălzire: Pro și c o n t r a 53
14.2 Prezentarea instructorului 55
14.3 Mini-Studiu de caz: Sfaturi gre și t e 56
14.4 A face s ă funcționeze Participarea cet ățenească 59
14.5 Exerci țiu: Servirea interesului public
14.6 Exerci țiu de încheiere: Transfer de cuno ștințe

MMoodd ddee ffoolloossiirree aa mmaannuuaalluulluuii
ddiinn MMaann.. nnrr.. 33,, ccuu aaddaappttaarree llaa
<<<<,, iinnttiittuullaatt „„PPaarrttiicciippaarree cceettăățțeenneeaassccăă””,,>>>>

Eseu

Sumar

Acest manual analizeaz ă modalitățile prin care cet ățenii interac ționează cu administra ția publică
locală. Eseul propune o defini ție a particip ării cetățenești și subliniaz ă avantajele de care
beneficiaz ă autoritățile locale, care stabilesc politici de participare cet ățenească și utilizeaz ă
tehnici de participare cet ățenească. Vom analiza și obstacolele din calea aplic ării acestor politici.
În final, v ă punem la dispozi ție o culegere de te hnici, pe care le po ate folosi administra ția publică
locală, pentru a-i implica pe cet ățeni, în mod constructiv și oportun, la elaborarea și aplicarea
programelor publice.
Definiție

PARTICIPAREA CET ĂȚENEASC Ă constă într-un proces prin care cet ățenii influen țează deciziile
publice, care le afecteaz ă propria via ță sau pe aceea a comunit ății. Participarea poate fi:
– activă, atunci când cet ățenii interac ționează cu aleșii lor sau cu exec utivul administra ției
publice locale, pentru a influen ța deciziile privind pol iticile publice;
– pasivă, atunci când cet ățenii particip ă doar la o întrunire public ă, pentru a primi informa ții
asupra situa ției unui nou program al autorit ăților locale, sau atunci când se prezint ă la vot, în
cadrul procesului electoral.
Participarea cet ățenească este cea mai eficient ă, atunci când cet ățenii se adun ă să afle și să
discute, dar și să-și exprime p ărerile, iar aceste ocaz ii sunt foarte utile pentru atingerea
consensului, care po ate fi un sprijin consistent pentru ac țiunile administra ției publice locale.

Interesul asupra acestui subiect:

1. pentru a se asigura c ă cerințele legale pentru participarea cet ățenească sunt îndeplinite în mod
eficient, de exempl u: organizarea într unirilor publice;
2. pentru a sprijini și a oferi legitimitate aloc ărilor bugetare sus ținute de managerul financiar;
3. pentru a-i oferi managerulu i financiar noi perspective și soluții la probleme complexe de buget
și finanțe, de exemplu: stabilirea priorit ăților;
4. pentru a cunoa ște și a satisface nevoile cet ățenilor;
5. pentru a-i îndruma pe ale șii din administra ția publică locală asupra tehnicilor potrivite pentru a
obține aportul publicului în probleme legate de finan țe;
6. Pentru a anticipa și a fi preg ătiți pentru momentul în care participarea public ă va deveni o
practică curentă și nu o excep ție;
7. Pentru a oferi altor șefi de departamente sprijin în conducere și consultan ță privind tehnicile
care trebuie utilizate pentru aflarea nevoilor de informare a cet ățenilor;
8. Pentru a transmite în mod eficace informa ții de natur ă financiar ă publicului, mediului de
afaceri și organiza țiilor comunit ății;

9. Pentru a ob ține rezultate concrete din munca voluntarilor, în sprijinirea activit ăților
financiare.

Participarea cet ățenească în managementul financiar

În calitate de „manager financiar”, v ă simțiți, probabil, mai în largul dumneavoastr ă atunci când
aveți de-a face cu sisteme, cifre și procese. F ără îndoială, perspectiva interac țiunii voluntare cu
,,publicul” poate fi pu țin neliniștitoare. Pentru a reduce sau chiar a exclude participarea
cetățenească în planificarea și managementul fina nciar, se aduce ar gumentul, adesea, c ă
implicarea cet ățenilor cere prea mult timp și este și costisitoare. În plus, se sus ține, uneori, c ă
cetățenii nu au cuno ștințele tehnice necesare și, adesea, se implic ă emoțional, în loc s ă se mențină
în limite ra ționale și rezervate. Sun ă cunoscut?
Pe măsură ce înaint ăm în aceast ă temă
important ă, dorim să vă familiariz ăm cu un alt mod de a
înțelege participarea cet ățenească. Nu este nevoie s ă vă reamintim c ă activitatea de finan țare a
administra ției publice locale devine din ce în ce mai complicat ă. Chiar și cei mai abili „manageri
financiari” sunt într-o permanent ă căutare de noi idei și resurse, care s ă-i ajute s ă facă față
creșterii continue a complexit ății. În orice comunitate exist ă cetățeni care au o preg ătire
multilateral ă, responsabilit ăți și credibilitate financiar ă în afaceri, în mediul bancar sau în sectorul
non-profit. De asemenea, exist ă cetățeni care s-ar putea s ă nu aibă o pregătire în domeniul
financiar, dar care au o anume inteligen ță și un bun sim ț de a aborda lucrurile. To ți acești cetățeni
sunt accesibili pentru dumneavoastr ă și sunt foarte interesa ți să vă fie de ajutor, în m ăsura în care
ei au un interes personal vita l, într-o fiscalitate corect ă pentru comunitatea lor.
Cea mai obi șnuită ocazie, de a folosi participarea cet ățenească în managementul financiar, apare
la discutarea și adoptarea bugetului loca l anual. Dar, exist ă multe alte domenii, în care aportul
publicului poate fi de ajutor, cum ar fi stabilirea regulilor și principiilor de management pentru
patrimoniul comunit ății, stabilirea priorit ăților pentru achizi ții și investiții, obținerea sprijinului
comunității pentru realizarea programelor de investi ții sau a programelor de dezvoltare local ă. Cu
alte cuvinte, pute ți fi un manager fi nanciar mai bun dac ă recunoașteți și profitați de cuno ștințele
financiare care exist ă peste tot în jurul dumneavoastr ă, în comunitate.
Dar, exist ă și alte motive pentru implicarea cet ățenilor. Neimplicarea lor în activit ățile
administra ției publice locale poate atrage disfunc ționalități grave într-o societate democratic ă, în
care oamenii a șteaptă ocaziile de a fi asculta ți
și de a-și exercita influen ța. Neimplicarea lor risc ă
să ducă la pierderea încrederii în administra ția publică locală și este posibil s ă ducă la retragerea
sprijinului lor pentru propunerile de mari îmbun ătățiri publice. Se poate ajunge pân ă acolo încât
cetățenii să boicoteze programele administra ției publice locale, fie prin lipsa de ac țiune, fie
printr-o confruntare direct ă.
Pe parcursul acestui manual, nu vom mai insista asupra utilit ății particip ării cetățenești. Este
evident că, implicarea cet ățenilor în procesul de luarea a deciziilor este extrem de necesar ă. Vor
fi analizate îns ă modalitățile prin care cet ățenii pot fi implica ți. În paginile acestui manual, ve ți
găsi nenum ărate exemple prin care dumneavoastr ă, în calitate de persoan ă implicat ă în
managementul financiar, pute ți să profitați de participarea cet ățenească pentru a transmite
informații, a solicita p ăreri, a controla conflictele, a crea un mediu de bun
ă înțelegere, încredere

și cooperare. În fine, am dori s ă priviți participarea cet ățenească ca pe un instrument pentru
managementul de succes al activit ăților financiare din co munitatea dumneavoastr ă.

Moment de reflec ție

Dați trei exemple despre modul în care administra ția dumneavoastr ă locală implică cetățenii în
procesul de luare a deciziei și unde anume sunt implica ți pe parcursul acest ui proces. Sunte ți
mulțumiți? Explica ți răspunsul.
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Pentru informarea cet ățenilor, cerut ă prin lege, administra ția publică locală asigură minimum
cerut de lege, sau ac ționează în plus? Exist ă politici publice de participare cet ățenească? Sunt
acestea oficiale sa u doar informative?
______________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Concepte și idei principale

Un concept, care st ă la baza oric ărei societăți democratice, este acela c ă aceia care sunt afecta ți
de deciziile public e au dreptul s ă participe la luarea acestor de cizii. De fapt, într-un sistem
democratic, este cinstit s ă spunem c ă publicul este acela care hot ărăște încotro vrea s ă meargă și
este rolul ale șilor locali și a executivului lor s ă conducă publicul în direc ția hotărâtă. Participarea
cetățenească este afirmarea dreptului fiec ărui cetățean de a avea un cu vânt de spus în
administrarea comunit ății și este datoria administra ției publice locale de a g ăsi ocazii pentru a
informa, a educa și a implica cet ățenii, în mod eficient, în pr ocesele de planificare public ă și de
luare a deciziei.
Munca grea de implicare a cet ățenilor

Oficialitățile publice împ ărtășesc o nemul țumire comun ă legată de participarea cet ățenească
. De
curând, un primar se plângea: ,,Eu aș vrea foarte mult, chiar, s ă îmbunătățesc participarea
cetățenească la noi, dar cet ățenii nu vor s ă se implice. Noi organiz ăm audieri publice, dar nu
vine nimeni” . Pe de alt ă parte, cet ățenii se plâng de ,,lucrurile” care au loc la prim ărie. De câte ori
nu ați auzit o conversa ție ca aceasta: ,,Ați auzit că ăia de la prim ărie vor să echilibreze bugetul
prin creșterea impozitelor? Asta înseamn ă că vine o nou ă campanie de cre ștere a impozitelor.
Anul acesta am pl ătit mai multe impozite ca niciodat ă și acum ei vor s ă ne bage într-o nou ă
creștere. Dac ă eram în consiliu, le-a ș fi arătat eu cum se poate tr ăi numai din resursele pe care
le ai” .

Între aceste dou ă extreme, apatia aparent ă și ostilitatea verbal ă, există o cale de mijloc. Este calea
implicării responsabile a cet ățenilor informa ți și preocupa ți de propria administra ție publică

locală. Tocmai g ăsirea acestei c ăi este o încercare pentru ale și. V-ați întrebat, vreodat ă, de
exemplu, de ce oamenii nu se implic ă în procesul administra ției publice locale? Lista de mai jos
vă prezintă câteva motive, din perspectiva cet ățenilor.
Câteva autorit ăți locale au încercat s ă rezolve aceste disfunc ții privind part iciparea cet ățenească,
încurajând cet ățenii și grupurile s ă se implice în administra ția publică locală și în proiectele
pentru comunitate . Manualul de fa ță se concentreaz ă asupra numeroaselor c ăi prin care ale șii
locali pot informa și educa cet ățenii asupra aspectelor cu care se confrunt ă comunitățile lor și prin
care cetățenii se pot implica, eficient și productiv, în procesele de planificare și de luare a deciziei
în sectorul public.
Motive pentru care nu particip ă cetățenii

ƒ S-ar putea, ca oamenii s ă nu poată participa, la data programat ă, la întrunirea sau audierea
publică sau la un alt evenim ent de participare cet
ățenească. Poate trebuie s ă lucreze, sau au un
alt program. În unele lo curi, se ajunge greu f ără mașină personală sau, poate c ă, locul întrunirii
nu este considerat sigur.
ƒ Poate, oamenii nu au auzit sau nu au citit anun țurile publice despre întrunirea public ă, sau
poate nu au aflat de spre ea din cauz ă că nu a fost anun țată din timp.
ƒ În unele cazuri, cet ățenii, care altfel sunt interesa ți să participe, întâmpin ă greutăți în a
contacta persoana care se ocup ă de transmiterea informa țiilor despre întrunire și, pentru c ă nu
reușesc, renun ță să mai vină.
ƒ Cetățenii se simt stânjeni ți dacă nu știu prea multe despre te ma ce va fi discutat ă la întrunirea
publică și dacă nu știu ce se a șteaptă de la ei, ca participan ți la întrunire.

ƒ Oamenii, care nu au o experien ță sau sunt prea pu țin obișnuiți să participe la întruniri publice,
ar putea suspecta c ă au fost invita ți, doar, pentru a fi manipula ți în interesul administra ției
publice locale.
ƒ Într-o întrunire de cartier, oamenii ar putea fi rezerva ți în a-și exprima un punct de vedere
deosebit, mai ales dac ă, adoptând aceast ă poziție, ar deveni nepopulari pr intre vecini, prieteni,
asociați, clienți sau angaja ți.
ƒ Oamenilor nu le place s ă discute și să dezbată probleme despre care ei cred c ă s-a hotărât deja.
ƒ Oamenilor nu le place s ă ofere informa ții, dacă ei cred că aportul lor nu va fi apreciat și luat în
considerare la justa sa valoare.

Avantajele particip ării cetățenești

Există multe avantaje de pe urma efortului de a implica cet ățenii în munca administra ției publice
locale. Din perspectiva ale șilor locali, participarea cet ățenească îi ajută pe aleșii din administra ția

publică locală să ia decizii mai bune, in troducând în proces o în țelegere mai profund ă și mai
cuprinzătoare a problemelor, temelor și preocup ărilor. Deciziile și propunerile autorit ăților sunt
acceptate mai u șor de către public dac ă cetățenii au avut un cuvând de spus, pe parcursul
procesului. În continuare , ocaziile de a participa, pot motiva oamenii și grupurile de a se implica
și mai mult în comunitatea lor, distribuind astfel responsabilitatea și răspunderea, pentru ceea ce
se întâmpl ă în comunitate, unui num ăr mai mare de cet ățeni.
Din perspectiva publicul ui, implicarea cet ățenilor cât mai devreme în proc esul de luare a deciziei
publice, în special a acelora direct afecta ți de o problem ă sau de un anumit program, poate duce
la creșterea înțelegerii, diminuarea conflictelor și crearea condi țiilor pentru un larg consens
public în luarea deciziei . Implicarea devreme a cet ățenilor, în dezvoltarea noilor politici publice
și programe ale administra ției publice locale, înt ărește faptul c ă problemele și îngrijorările lor au
fost auzite și luate în considerare, rezultând c ă interesul public general este deservit mai bine. În
general, implicarea cet ățenilor în procesul de luare a deciziei face ca administra ț
ia publică locală
să pară abordabil ă și mai deschis ă. Atunci când cet ățenii percep administra ția publică locală ca
fiind deschis ă spre ei, ei sunt mai dispu și să afle și să înțeleagă problemele administra ției publice
locale și, astfel, devin mai ap ți de a ajuta la rezolvarea acestor probleme.
În concluzie, participarea cet ățenească ajută la luarea deciziei, spore ște înțelegerea, cooperarea și
aprecierea fa ță de ceea ce face administra ția publică locală, reduce conflictele, creeaz ă sprijinul
pentru aplicarea unui proiect sau plan pentru comunitate și face ca administra ția publică locală să
fie mai deschis ă la problemele și preocup ările cetățenilor. Participarea cet ățenească este
fundamental ă într-o societate democratic ă.

Avantajele implic ării cetățenești din perspectiva executivului administra ției publice locale

1. Aduce la suprafa ță problemele locale pentru a fi rezolvate. Acest lucru se poate face prin
sugestii pentru îmbun ătățirea situației sau prin prezentarea problemelor care trebuie rezolvate.
Procesul ajut ă, de asemenea, la identificarea c ăilor de armonizare a intereselor în competi ție și
diferitelor punc te de vedere.
2. Ajută la accentuarea mândriei lo cale (referitor la cartiere sau zone, chiar) prin câ știgarea
posibilității de a influen ța și controla deciziile, care afecteaz ă zonele respective.
3. Oferă sprijin administra ției publice locale în stabilirea priorit ăților și, ca urmare, promoveaz ă
o planificare financiar ă mai bună, alocând fondurile conf orm nevoilor comunit ății, care au fost
identificate.
4. Aduce în proces cet ățenii și grupurile comunit ății, care au experien ță și cunoștințe dincolo de
cele existente în administra ția publică locală și, ca urmare, l ărgește înțelegerea complet ă a
problemelor
și asigură o bază mai solid ă pentru decizii.
5. Creează lideri ai comunit ății, furnizeaz ă cunoașterea în cadrul acesteia – un „ingredient” vital
pentru procesul democr atic. Atunci când cet ățenii înțeleg modul cum func ționează
administra ția publică locală, ei sunt mai dispu și să participe la proces. Dac ă administra ția
publică locală are realiz ări, oamenii implica ți câștigă respect și apreciere și, ca urmare, vor fi

mai cooperan ți și vor sprijini mai puternic administra ția public ă locală. Implicarea
cetățenească oferă o oportunitate de instru ire pentru viitorii ale și locali.
6. Produce contribu ții concrete (de exemplu, munca vo luntarilor), de care comunitatea
beneficiez ă nemijlocit. În lumea întreag ă, cetățenii contribuie cu un num ăr semnificativ de ore
de muncă voluntară pentru administra ția publică locală. De exemplu, într-un ora ș din SUA s-
au prestat 80.000 de ore de munc ă anual, efectuate de voluntari pe ntru comunitate.

Informarea public ă:

ƒ Sprijină participarea cet ățenească orientată spre o anumit ă sarcină, program sau ac țiune.
ƒ Asigură informații generale de spre activit ăți și programe locale, în desf ășurare.

Informarea ca participare

Atunci când se afi șează sau se distribuie anun țuri publice, sau atunci când cet
ățenii se întrunesc
pentru a afla despre un nou program al administra ției publice locale , acea administra ție publică
locală se angajeaz ă în procesul de participare cet ățenească. Este important orice efort al
administra ției publice locale de a in forma sau de a educa cet ățenii, pentru c ă o participare
cetățenească eficientă depinde de un public informat și educat. Pentru a oferi comentarii bogate
în informa ții și a juca un rol consistent în luarea deciziei, cet ățenii trebuie s ă cunoasc ă
problemele. Ei nu pot evalua alternativele, în mod ra țional, dac ă nu sunt informa ți corespunz ător.
Administra ția publică locală poate oferi dou ă tipuri de informa ții, pentru a-i ajuta pe cet ățeni să
participe mai eficace. Pr imul tip de informa ții se refer ă la detaliile privind o anumit ă activitate
sau un anumit program, cum ar fi rectificarea bugetului local sau un anumit proiect din cadrul
programului de investi ții. Al doilea tip de informa ții este mai general și mai mult de natur ă
educativă, cum este atunci când un consilie r local face o prezentare în fa ța unei clase de elevi sau
explică funcționarea administra ției publice locale unei asocia ții civice, unui cl ub profesional sau
unei firme. Fie c ă este detaliat ă sau general ă, informația publică este esen țială pentru ca cet ățenii
să participe efectiv.

Exemple

ƒ Întruniri publice pe tema planului de investi ții;
ƒ Audierea public ă pe tema buget ului local;
ƒ Cuvântările în fața grupurilor civice și a claselor de elevi;
ƒ Informăriile pentru firme, institu ții de învățământ și grupuri ale comunit ății.

Ședințele publice

Un proces deschis de luare a deciziei , la care publicul ar e acces, reprezint ă un concept
fundamental pentru o societate liber ă și democratic ă. Aceasta înseamn ă că deciziile ar trebui luate
nu ,,în spatele u șilor închise”, ci ,,într-un cadru de schis”. Conceptul acesta reprezint ă expresia
unui principiu real. dar și simbolic totodat ă, care prevede c ă toți cetățenii interesa ți vor fi

informați și încuraja ți să dialogheze cu ale șii lor, pentru emiterea unor decizii publice
consistente. Dac ă acest drept și această ocazie le s unt negate, cet ățenii, care ar putea fi
interesați de administra ția publică locală, își vor pierde încrederea și, mai mult, vor deveni cinici,
chiar față de aleșii locali și față de administra ția publică în general. În multe democra ții principiul
accesibilit ății cetățeanului la activit ățile administra ției publice locale este at ât de important, încât
garantarea accesului este scris ă în legile ,, ședințelor deschise”. Acolo unde ac ționează aceste
legi, ele asigur ă informarea cet ățenilor și participarea lor la ședințele consiliilor locale și a altor
instituții publice, cu excep ția acelora prev ăzute de lege.

Factori care favorizeaz ă participarea cet ățenească

Când este oportun pentru a-i implica pe cet ățeni în acțiunile administra ției locale? R ăspunsul la
această întrebare este destul de u șor, ori de câte ori Consiliul Lo cal sau executi vul administra ției
locale consider ă că participarea cet ățenilor ar duce la rezultate mai bune (de exemplu: o decizie
bazată pe mai mult ă informație, un plan mai bine proiectat, o politic ă de venituri mai suportabil ă
pentru contribuabi li), decât dac ă cetățenii nu ar fi implica ți. Vă prezentăm, mai jos, câteva
exemple privind modul în care un ma nager financiar poate implica cet ățenii.
ƒ Cereți aportul comisiilor mixte consilieri-cet ățeni, pentru ca bugetul anual s ă reflecte nevoile
cetățenilor.
ƒ Cereți cetățenilor, care au preg ătire în domeniul financiar, s ă evalueze dou ă alternative pentru
creșterea veniturilor, în limite le costurilor, corectitudinii și acceptabilit ății publice.
ƒ Organizați un grup de factori interesa ți, care să planifice modalit ățile de solu ț
ionare a unei
probleme de protec ție a mediului, referitoare la un comb inat chimic, care este un generator
vechi de resturi toxice, dar care poate asigura un impuls puternic și necesar pentru economia
locală.
ƒ Stabiliți întâlniri de genul „foc us grupurilor”, pentru a afla ceea ce cred cet ățenii privind
privatizarea unui se rviciu, care pân ă în prezent a fost furnizat de c ătre stat.
ƒ Creați un comitet de cet ățeni, care s ă aleagă două intersecți,i din cele cinci la care se
înregistreaz ă o rată mare a accidentelor, în care s ă se instaleze semafoare. Banii ajung numai
pentru semaforizarea a dou ă intersecții.
ƒ Creați un grup de lucru pe tema ,,tineri cu probleme”, pe ntru a determina cauzele și efectele, și
pentru a oferi posibilele solu ții privind reducerea infrac ționalității și a vandalismului în
comunitate.

Cine particip ă?

Un principiu ferm al schimb ării organiza ționale care se aplic ă și activității administra ției locale
este acela c ă oamenii tind s ă sprijine lucr urile la a c
ăror creare au contribuit. Conform acestui
principiu, este important ca în anumite probleme ale administra ției publice s ă fie implicate acele
persoane și grupuri direct interesate sau afectate de probleme. Astf el de persoane și grupuri

preocupate de problem ă se numesc ,,factori interesa ți”. Programele de participare cet ățenească
sunt mai eficace dac ă ele identific ă acele persoane și grupuri care pot ajuta la luarea deciziei sau
la soluționarea problemei. De obicei, ace ști factori interesa ți, persoane sau gr upuri, sunt aceia
enumerați mai jos:

• Grupuri de interes . Acestea sunt grupuri de persoane care împ ărtășesc un interes comun
asupra unei probleme / aspect / situa ție, și sunt dispu și să se angajeze în luarea deciziei
,,corecte” sau în ob ținerea rezultatelor dorite din perspectiva lor (de exemplu: grupurile de
protecție a mediului, sindicatele)

ƒ Alte organiza ții publice. Acestea includ organiza ții, înstitu ții de învățământ, autorit ăți
publice locale, alte ni vele ale administra ției publice (jude țene, inspectorate jude țene sau
agenții județene etc.).
ƒ Cluburile politice. Organizații care reprezint ă diferite partide politice sau coali ții politice
în comunitate.
ƒ Asociaț
ii / cluburi profesionale și de afaceri. Sunt organiza ții ale firmelor sau ale
profesioni știlor în afaceri, care promoveaz ă și sprijină un climat economic puternic și
sănătos (de exemplu, camera de comer ț, cluburile profesionale și cluburile de servicii).

ƒ Persoane individuale. Oameni care au un intere s personal sau au cuno ștințe de specialitate
pe o anumit ă temă
ƒ Grupuri sub-reprezentate. Ac eia care nu sunt dispu și să participe, ei în șiși, și care fac
parte din ,,majoritatea t ăcută”, existent ă în orice comunitate.
ƒ Organiza țiile comunit ății. Reprezint ă persoane care se organizeaz ă pentru a promova un
interes comun legat de un anumit domeni u sau serviciu public cum ar fi locuin țele sociale,
blocuri de apartament e sau pentru a prom ova cartierul sau comunitatea în care tr ăiesc (de
exemplu: asocia țiile de propr ietari, asocia țiile comunitare).
ƒ Organiza ții neguvernamentale. Au diferite domenii de ac tivitate (inclusiv asisten ță
tehnică
), locale, regi onale, sau na ționale.

Rolul cet ățenilor în procesul particip ării

Rolurile cet ățenilor individuali și ale grupurilor de cet ățeni variaz ă în funcție de problem ă.
Anumite grupuri de cet ățeni ar putea reprezenta segmente particulare al e ,,interesului public”
general (de ex emplu, între ținerea spa țiilor verzi și a zonelor verzi s ălbatice). Altele ar putea lucra
pentru a sluji interesele economi ce, politice sau sociale ale diferi ților clienți sau aleg ători. Aleșii
locali pot juca un rol important în a discerne care interese trebuie reprezentate, atunci când se
încearcă rezolvarea unei anumite probleme publice, și să contacteze cât mai mul ți dintre aceia
interesați și prezenți la rezolvarea problemei. Dintre to ți factorii, ale șii locali ar putea reprezenta
„partea” cea mai potrivit ă, pentru a men ține grupul orie ntat pe adev ăratul ,,interes public”, care
stă la baza oric ărei probleme sau discu ții. De cele mai multe ori, tocmai administra ția publică

locală este aceea care este cea mai con știentă de diferitele prevederi legale și de politic ă publică
de care trebuie s ă se țină seama în luarea unei decizii.
Vă prezentăm mai jos, ca exemple, câteva dintre rolurile pe care cet ățenii le-ar putea alege, sau li
s-ar cere s ă le îndeplineasc ă, în diferite ac țiuni ale administra ției publice locale, precum și tipurile
de probleme sau activit ăți în care se implic ă ei.

Rolul Problema sau activitatea

Interesul personal Oferirea unei p ăreri sau reac ții asupra unei problem e specifice, a șa
cum ar fi: zonarea teritorial ă, legi restrictive pr ivind animalele sau
vânzarea unor propriet ăți publice, cum ar fi un parc.
Susținere (advocacy) Grupul de ac țiune cetățenească este însărcinat să analizeze un anumit
subiect și să ofere o recomendare, care s ă sprijine solu ționarea.
Împărtășirea puterii Grupurile și comitetele comunitare adun ă fapte și prezintă informații
asupra unor probleme tehnice, bazându-se pe cet ățeni, pe institu țiile
superioare de înv ățământ, pe liderii din medi ul de afaceri sau pe
sfaturile unui consultant.
Expertiza ca resurs ă Persoanele, care au o experien ță recunoscut ă în domeniu, ofer ă
informații pentru a spori în țelegerea oficialit ăților publice asupra unei
probleme sau teme.
Reacții asupra calit ății Un num ăr determinat de cet ățeni, solicita ți să ofere reac ții și opinii
privind calitatea serviciilor sau pent ru alte probleme, care pot afecta
luarea deciziei privind alocarea fondurilor publice

Politici

Formularea unei politici publice este o modalitate prin care administra ția publică locală își
declară intenția de a se dedica și de a-și folosi resursele pentru a îndeplini anumite scopuri,
respectând un set de princip ii. Cele mai multe autorit ăți locale folosesc participarea numai atunci
când trebuie s ă îndeplineasc ă cerințele legale. De exempl u, Legea privind finan țele publice locale
din România prevede c ă: ,,Proiectul bugetului local se public ă în presa local ă sau se afi șează la
sediul Prim ăriei, după care, în termen de 15 zile, este supus aprob ării Consiliului Local …
Proiectul bugetului local este înso țit de raportul primarului și de contesta țiile depuse de c ătre
locuitori, în termen de 15 zile de la data public ării sau afi șării proiectului (art. 21-(1) și (2) din
Legea 189/1998)”. Legile care prev ăd invitarea publicului pentru a participa în evenimente limitate, oarecum, cum
este revizuirea ,,pe viu” a bugetului, trebuie s ă fie privite, doar, ca un punct de înce put pentru o
implicare mult mai mare a publicului în procesul de luare a deciziei. Cu alte cuvinte, promova ți
participarea cet ățenească în toate a țiunile administra ției publice locale. Face
ți din aceasta un

principiu de ac țiune, aplicat în ac tivitatea de zi cu zi. Adoptarea de c ătre consiliul local a unei
declarații privind politica de participare cet ățenească va asigura publicul c ă propria
administra ție publică locală tratează cu seriozitate participarea cet ățenească și că, în consecin ță,
se pot aștepta la aplicarea procedurilor și programelor corespunz ătoare. O astfel de declara ție ar
trebui să cuprindă, cel puțin, nivelul inform ării cetățenești pentru a furniz a publicului informa ții
și accesul la ședințe ,,deschise”. (Pentru informa ții suplimentare, privind dezvoltarea unei politici
publice, vezi manualul nr. 3 din serie, referitor la elaborarea politicii financ iare). Politica, în acest
domeniu, trebuie conceput ă pentru a r ăspunde nevoilor locale, formulat ă în scris și adoptată de
consiliul local.

Scopul unei politici de participare cet ățenească

Politicile de participare cet ățenească trebuie să reflecte priorit ățile administra ției publice locale și
interesul comunit ății, având, în general, urm ătoarele scopuri:
ƒ Încurajarea cet ățenilor pentru a juca un rol acti v pentru prosperitatea comunit ății;
ƒ Asigurarea pentru cet ățeni a celui mai bun mediu de existen ță posibil;
ƒ Asigurarea accesului total și la timp al publiculu i la politica public ă și la luarea deciziei, și
asigurarea posibilit ății de a le influen ța printr-o desc hidere total ă și accesul imediat la
informația publică;
ƒ Asigurarea reprezent ării tuturor intereselor în procesul de luare a decizi ei, echilibrându-se
diferite valori și nevoi;
ƒ Încurajarea încrederii între cet ățeni, aleșii locali și executivul administra ției publice locale;
ƒ Dezvoltarea unei noi abord ări de administrare a localit ății, axată pe cetățeni.

Când să-i implicăm pe cetățeni?

Politica de ac țiune în acest domeniu trebuie s ă fie în concordan ță cu toate prevederile legale, care
prevăd anunțurile publice și organizarea întrunirilor publice cu participare cet ățenească, dar
trebuie și să meargă mult mai departe, pân ă la inițierea activit ăților de participare cet ățenească la
începutul oric ărui nou proces de luare a unei decizii, atunci când un proiect poate deteriora sau
influența relația administra ției publice locale cu cet ățenii săi. Iată câteva domenii, care ar trebui
cuprinse într-o declara ție de politic ă de acțiune:
ƒ Sănătatea și bunăstarea cetățenilor;
ƒ Caracterul unei zone sau a unui cartier;
ƒ Valori sau a șteptări ale publicului;
ƒ Peisajul urban (spa ții verzi, c opaci etc.);
ƒ Traficul, caracteristicile parc ărilor și deplasarea pietonal ă;
ƒ Siguranța publică;
ƒ Nivelul impozitelor și mărimea taxelor pentru servicii;

ƒ Sănătatea economiei și durabilitatea dezvolt ării;
ƒ Calitatea serviciilor și alternativele de furnizare a lor.

Exemplu de Declara ție de politic ă privind participarea cet ățenească

Noi, Consiliul Local al Localit ății ___________________, credem c ă:

ƒ Cetățenii reprezint ă o parte integrant ă a funcțiunilor, programelor și activităților
administra ției publice locale, de oarece ei beneficiaz ă de servicii și de sprijin din partea
administra ției publice locale și aleg oficialit ățile care să-i reprezinte;
ƒ Consultarea cu cet ățenii, încă de la început, asupra problemelor care-i afecteaz ă direct sau
afectează comunitatea pe ansamblu, c onstituie o abordare fireasc ă a administr ării;
ƒ Participarea în procesul de luare a deciz iilor dezvolt ă încrederea între cet ățeni, aleșii locali
și executivul administra ției publice locale;
ƒ Cetățenii, implica ți în procesul de luare a decizi ilor, au un rol activ în cre șterea
prosperității comunit ății lor.

Ca urmare, inten ția acestui Consiliu Local este ca:

ƒ Cetățenii să primeasc ă la timp informa ții despre deciziile avute în vedere de administra ția
publică locală și să li se asigure ocazia de a participa la procesul de luare a deciziei;
ƒ Programele de participare cet ățenească vor fi create și derulate în concordan ță cu
stabilirea noilor poli tici publice ale localit ății sau cu apari ția unor schimb ări semnificative
în politicile existente;
ƒ Toate direc țiile, serviciile, birourile, agen țiile administra ției publice locale, cu întregul lor
personal, vor coopera la maximum posibil pe ntru implicarea cet ățenilor în luarea deciziei;
ƒ Dacă se pune problema, nevoia particip ării cetățenești ar trebui determinat ă prin
consultarea cu acele persoane, institu ții sau alte autorit ăți locale, care consider ă că această
activitate este important ă.
Notă
: O astfel de declara ție de politic ă publică implică o gândire responsabil ă din partea
acelora care iau deciziile. De exemplu, cît de important ă trebuie s ă fie o decizie pentru a fi
considerat ă decizie de interes major? Cât de important ă trebuie s ă fie o acțiune pentru a fi
considerat ă semnificativ ă? Acestea sunt întreb ări pe care trebuie s ă și le pună aleșii locali,
iar politica trebuie s ă fie formulat ă cât mai clar, pentru a r ăspunde nevoilor specifice ale
comunității.

Ilustrarea unei politici bugetare

Prezentăm, mai jos, câteva delara ții ilustrative de politic ă referitoare la implicarea cet ățenilor în
procesul de elaborare și aprobare a bugetului loca l anual. Fiecare declara ție de politic ă de acțiune
are o motiva ție precisă.

Declarația politică

1. Bugetul va fi elabor at astfel încât cet ățenii și aleșii locali nu vor întâmpina greut ăți în a-l
înțelege.
2. Pe lângă audierea public ă obligatorie, consi liul local sau comisiile acestuia vor ține sesiuni de
lucru privind buge tul, care vor fi de schise pentru public.
3. Înaintea sesiunilor de lucr u, vor fi puse la dispozi ția cetățenilor și a aleșilor locali, copii ale
proiectului de buget.
4. Administra ția publică locală va menține o politic ă de deschidere total ă față de public, privind
întreaga activitate financiar ă.
Toate aceste declara ții de politic ă publică
crează premise pentru diverse modalit ăți prin care
cetățenii să se implice. Re țineți că administra ția publică locală, prin con ținutul celei de-a doua
declarații, a mers mult mai departe decât prevede legea român ă a finanțelor publice locale, în
ceea ce prive ște participarea cet ățenilor în procesul de elaborare a bugetul ui local, deschizând
pentru public ședințele de lucru.
Motivația

Unul dintre scopurile de clarate ale bugetului es te de a prezenta cet ățenilor o imagine a
activităților și a intențiilor administra ției publice locale, pe parcursul unui a n. Prezentarea unui
proiect de buget, care este u șor de înțeles, va conduce la îndeplin irea scopului de a avea o
comunicare eficace în probleme de finan țe locale, atât cu ale șii locali, cât și cu publicul.
Sesiunile de lucru asigur ă cetățenilor un forum de participare semnificativ ă în procesul de
elaborare a bugetelor loca le. Acestea permit cet ățenilor să ajungă la o înțelegere a bugetului, care
nu poate fi realizat ă doar prin citirea documentului, s ă ofere reac
ția lor la bugetul propus și să
monitorizeze schimb ările aduse de c ătre consiliul local sau de c ătre comisiile acestuia, la bugetul
propus. Asigurarea, din timp, a copi ilor proiectului de buget, pentru a fi oferite cet ățenilor înainte de
sesiunile de lucru, îi ajut ă pe aceștia să fie mai bine informa ți asupra problemelor cu care se
confruntă consiliul local și executivul, pe parcur sul sesiunilor de lucru.
Deschiderea total ă spre cetățeni, a întregii activit ăți financiare, le d ă acestora siguran ța că aceia
pe care i-au ales și executivul administra ției publice locale prezint ă, complet, toate problemele
fnanciare, care afecteaz ă publicul.

Moment de reflec ție
Tehnici de participare cet ățenească

În acest manual, te rmenul de ,,tehnic ă” este folosit pentru a descrie orice metod ă conceput ă de
către o administra ție publică locală pentru a informa, a edu ca sau a solicita o asisten ță din partea
cetățenilor, în planificare și în luarea deciziei. În tabelul de mai jos, sunt descrise ci ncisprezece
tehnici uzuale de participare cet ățenească. Există două tipuri de tehnici:
(1) tehnici create special pentru a implica cet ățenii în procesul de luare a deciziei;
(2) tehnici create pentru a educa și a informa cet ățenii, dar nu neap ărat pentru a culege ideile sau
opiniile lor. (în Compendiul tehnicilor de participare cet ățenească, incluse în prezentul
manual, sunt prezentate aceste cincisprezece tehnici, în detaliu, cu exemple de utilizare în
practică.
Deoarece part iciparea cet ățenească este atât de important ă, pentru luarea deciziei în
administra ția publică locală, vă sugerăm să reflectați, pentru câteva mome nte, asupra politicii
propriei administra ții publice locale în acest domeniu. Care sunt cele mai di ficile probleme,
legate de participarea cet ățenească, cu care se confrunt ă propria administra ție publică locală? (de
exemplu, apatia cet ățenilor, nivelul sc ăzut de educa ție al cetățenilor, accesibilitatea limitat ă,
teama, ocaziile limitate de a participa ș.a.)

Care sunt consecin țele acestor probleme? Dac ă participarea cet ățenească în propria administra ție
publică locală este scăzută spre inexistent ă, cum pute ți acționa dumneavoastr ă?

Tipul 1
Tehnici Definiție / Scop Exemple
Întruniri și
audieri publice
Audiere structurat ă procedural,
convocată, de obicei, de c ătre consiliul
local Aplicarea prevederilor legale
pentru informarea cet ățenilor
asupra proiectu lui de buget
Întrunirea
primăriei Adunarea neoficial ă, organizat ă în săli
de cultură, școli, biserici, b ănci sau alte
amplasamente Raportul asupra situa ției
programului de investi ții, într-o
anumită zonă geografic ă
Sondaj de opinie
/ de atitudine Culegerea informa țiilor privind
atitudinea sau opinia cet ățenilor, fără a
organiza o sesiune de lucru de grup Reacțiile la propune rea de a se
plăti taxe mai mari pentru
manifestările culturale
„Focus-grupul” Întâlnirile cu un grup de cet ățeni,
selecționat pentru a previziona
răspunsul unui grup mult mai mare Identificarea reac țiilor cetățenilor,
unui oraș, asupra unei
controversate probleme locale
Comitetul consultativ și
grupul orientat
pe sarcini Grupul de cet ățeni numit pentru a
asigura o consultan ță pe o problem ă
sau pe mai multe; poate fi permanent
sau, în cazul grupului orientat pe o
sarcină, se concentreaz ă numai pe o
anumită problemă Comitetul pentru investi ții
propune alternative pentru a investi banii disponibili
Consilii și comisii Grupuri de cet ățeni numite s ă asigure
controlul, managementul și
întrețineținerea unei anumite func țiuni Consiliu de consultan ță pentru
revizuirea și evaluarea procesului
anual bugetar
Folosirea tehnologiei
(televiziunea prin
cablu, rețea cu
acces la internet) Televiziunea prin cablu este o
alternativ ă a televiziunii ,,mai mult
decât în direct”; internetul – foarte multe calculatoare angrenate în schimbul de informa ții; cetățenii pot
trimite și primi informa ții la / de la
primărie Transmisia în direct a ședințelor
consiliului local; afi șarea locurilor
de muncă oferite de c ătre
administra ția publică locală;
mesajul prin po șta electronic ă este
mai comod, decât telefonul sau deplasarea la prim ărie
Asociația /
Consiliu al comunității Grupul de cet ățeni organizat în jurul
unei probleme comu ne sau al unui
interes comun Grupul format pentru a sprijini
creșterea unei taxe de utilizare a
unei facilit ăți a administra ției
publice locale, cum ar fi o cl ădire
pentru divertisment
Biroul comunității Creat și exploatat de administra ția
publică locală, este o ,,prim ărie
satelit”, creat ă pentru a deservi zone
geografice, unde cet ățenii pot veni s ă
primească anumite servicii Serviciile oferite pot fi de
asistență medicală și socială, plata
taxelor, solicitarea sprijinului poliției

Tipul 2
Tehnici Definiție / Scop Exemple
Avocatul
poporului O persoan ă publică, neimplicat ă
politic, care investigheaz ă plângerile
cetățenilor, referitoare la autorit ățile
publice și la funcționarii publici Rezolvarea unei plângeri
privitoare la aplicar ea unui cod de
procedură
Programul u șilor
deschise (accesibilitate) O metodă de încurajare a cet ățenilor
de a vizita prim ăria sau un serviciu al
acesteia Cetățenii se pot prezenta
neprograma ți și pot reclama, de
exemplu, faptul c ă nici gunoiul nu
a fost ridicat
Informația
publică O informa ție sub form ă de comunicate
de presă, interviuri, bro șuri, foi
volante Publicarea unui „flutura ș” care să
descrie serviciile de asisten ță
medicală
Programele de
educație a
publicului și de
raportare c ătre
public Programe de informare / educa ție
directă, care le ofer ă cetățenilor ocazia
de a se întâlni fa ță-în-față cu
reprezentan ții lor aleși.
Rapoartele c ătre public sunt scurte
prezentări, pe înțelesul tuturor, ale
situației financiare și ale realiz ărilor
localității Discuții cu elevii din școli despre
buget

Folosirea graficelor, pentru a
demonstra modul cum au fost
cheltuite resursele financiare
Biroul de servicii pentru cet ățeni
(plângeri, sugestii, informații) Un birou centralizat, înfiin țat pentru a
primi și a răspunde cererii de
informații și de asisten ță din partea
cetățenilor Funcționarul public deserve ște
cetățeanul, care ar e o plângere
legată de o plată, o trimite
serviciului, care se ocup ă și îi
raportează cetățeanului rezolvarea
Relațiile cu presa O interacționare cu presa (ziare, radio,
televiziune) Comunicatul de pres ă, scris și
trimis presei, despre programul de investiții propus de c ătre
administra ția publică locală

Care tehnic ă de participare cet ățenească să o folosim?

Tehnica de participare cet ățenească depinde de scopul urm ărit prin implicarea cet ățenilor.
Scopuri tipice sunt: ƒ Informarea publicului, asupra ini țiativelor administra ției publice locale, și menținerea
informării pe parcursul procesul ui de luare a deciziei la care iau parte;
ƒ Educarea publicului, asupra motiva ției unei ini țiative a administra ției publice locale, sau
asupra avantajelor și a dezavantajelor unei ini țiative;

ƒ Solicitarea informațiilor de la public, pentru a a limenta alte surse de informa ții;
ƒ Consultarea publicului, pent ru a afla ce știu și ce cred ace știa despre o ini țiativă a
administra ției publice locale;
ƒ Implicarea publicului în planificarea scopurilor, a strategiilor și a viziunilor de viitor ale
programelor;
ƒ Obținerea reacției cetățenilor, privind im pactul unei ini țiative a administra ției publice locale
asupra lor sau asupra zo nei în care locuiesc;
ƒ Oferirea unei reacții publicului, privi nd impactul unor ini țiative ale administra ției publice
locale asupra activit ăților generale și de perspectiv ă;
ƒ Implicarea membrilor comunității în luarea deciziei, pr in participarea la activit ățile curente
ale unor consilii, comitete și comisii.
Tabelul, de mai jos, arat ă care tehnici de participare cet ățenească se potrivesc cel mai bine cu
fiecare dintre aceste scopuri:
Armonizarea scopurilor cu tehnicile de Participare Cet ățenească

Tehnica Informare EducareSolicitare
informațiiConsultare Planificare Reac ție Interacțiune
continuă
Audierea public ă • • • •
Ședința primăriei • • • • •
Sondaj de opinie • • • •
Focus grup • • • •
Comitet consultativ • • • • • • •
Consilii / comisii • • • • • • •
TV cablu, Internet • • • • • •
Asociații comunitare • • • • • • •
Biroul comunit ății • • • • • • •
Avocatul poporului • • •
Uși deschise • • •
Informație publică • •
Programe de educa ție • •
Biroul servicii cet ățeni • •
Relația cu presa • •

Uneori, tehnicile de participare cet ățenească sunt apreciate în func ție de gradul de implicare și de
nivelul impactului, pe care participarea lor îl poat e avea asupra politicilor și programelor.
Graficul, prezentat în continuare, a șează câteva tehnici tipic e de participare cet ățenească, de la cel
mai mic la cel mai mare nivel de implicare.

Un exemplu privind participarea cet ățenilor

La mijlocul celui de-al patrulea an de mandat, primarul ora șului a hot ărât să organizeze întâlniri
cu cetățenii pe cartiere. Or ganizarea efectiv ă a acestor întruniri a fost asigurat ă astfel:

• pe panouri și în alte locuri folosite pentru afi șaj public au fost lipite afi șe care anun țau
întrunirile;

• în căsuțele poștale ale cet ățenilor, din fiecare cartier, au fost pu și fluturași informativi;

• prin posturile locale de radio, prin presa local ă și radioul municipal (tel eviziunea prin cablu nu
era încă disponibil ă, dar astăzi este o metod ă folosită curent pentru anun țuri) au fost transmise
invitații.
Grupul de lucru din prim ărie, însărcinat cu preg ătirea întrunirii, a as igurat sala, a afi șat, pentru
cetățeni, semne de orientare spre sal ă, a pregătit scaunele pentru ale
șii locali, la o distan ță
potrivită de locurile pentru cet ățeni, și a pregătit listele de prezen ță. Acolo unde a fost nevoie, au
fost asigurate microfoane și s-a colaborat cu administratorii sau proprietarii cl ădirilor în care se
țineau întrunirile. Audiere
publică
Anunț
public
Consilii și comisii
Comitete consultative
Focus grup
Ședința primăriei
Sondaj
Cel mai sc ăzut nivel al particip ării cetățenești

A fost organizat ă o ședință cu un program structurat, pentru preg ătirea întrunirilor care au urmat
și care s-au derulat, dup ă următoarea schem ă:

• Prezentarea primarului, viceprimarului și a consilierilor care reprezint ă cartierul;

• Prezentarea directorilor prim ăriei și a directorilor fi rmelor care asigur ă serviciile publice,
respectiv descrierea domeniilor lor de responsabilitate;

• Discursul primarului, de aproximativ 20-30 minute;

• Intervenții individuale din rîndul publicului, la care vorbitorii erau ruga ți să-și spună numele;

• Înregistrarea scris ă a întrebărilor și a comentariilor cet ățenilor, de c ătre funcționarii publici cu
responsabilitate în re spectivul domeniu;

• Acordarea pe loc, pe cât posibil, de r ăspunsuri la întreb ări sau comentarii, iar atunci când nu
este posibil ca r ăspunsul s ă fie dat imediat în cadrul întrunirii, acesta va transmis ulterior, în
scris, cetățenilor.

Necesarul de timp și resurse

Pentru a fi eficace, ini țiativelor de participare cet ățenească le trebuie alocate timp și resurse
(personal și organizare). La plan ificarea unui program de participare cet ățenească, aleșii locali ar
trebui să ia în considera ție următoarele aloc ări de timp:

♦ Agenda evenimentelor

ƒ La începutul proiectului trebuie elaborat ă o agendă clară și concisă a evenimentelor.
ƒ Agenda ar trebui s ă includă pașii esențiali și „punctele” de decizie.
ƒ Trebuie să fie prevăzute diferite activit ăți la care pot participa cet ățenii.
ƒ Programarea unor schimb ări în agend ă trebuie anun țată, din timp, tuturor p ărților interesate.

♦ Timpul de coordonare

ƒ Programarea timpului necesar, persoanelo r individuale sau gr upurilor, pentru a ob ține
materialele, a le trece în revist ă și a-și planifica participarea la activit ățile programate.
ƒ Trebuie avut în vedere c ă grupurile se bazeaz ă pe activitatea voluntar ă și se întâlnesc mai
rar (de exemplu, lunar); ca urmare, comunicarea intern ă între membrii gr upului poate fi
anevoiosă. Organiza țiile mari, ar putea avea nevoie de mai mult timp pentru circularea
materialelor și coordonarea colect ării răspunsurilor

♦ Vacanțele

Activitățile cu participare cet ățenească nu trebuie programat e în timpul vacan țelor de sezon,
atunci când cet ățenii, poten țiali participan ți, sunt angaja ți în alte activit ăți.

♦ Viteza de luare a deciziei

Unele institu ții pot lua decizii fo arte repede, datorit ă structurii lor organiza ționale și a
capacității profesionale a personalului. Altele, cum sunt grupurile comunit ății și asociațiile din
cartiere, s-ar putea s ă ia decizii numai prin votul unei majorit ăți a membrilor. Un grup, care
are nevoie de mai mult timp pentru a lua o decizie, s-ar putea sim ți presat de timp și, ca
urmare, ar putea lua o decizie pripit ă.

♦ Coordonarea

Activitățile cu participare cet ățenească ar trebui coordonate de personalul prim ăriei alături de
toate grupurile afectate, pentru a nu transfera greutatea pe organiza țiile de volunt ari, care nu
pot prelua o ca ntitate de munc ă suplimentar ă.

♦ Durata

Durata procesului de participare cet ățenească trebuie stabilit ă numai dup ă analiza tuturor
factorilor, care contri buie la decizia final ă.

Un instrument util, dar nu un panaceu

Participarea cet ățenească este un instrument pentru o mai bun ă planificare și luare a deciziei. Dar,
nu trebuie privit ă ca o solu ție a problemelor administra ției publice locale, ci mai degrab ă ca un
element care contribuie la rezolvarea problemelor și la menținerea lor în aceast ă stare. Este un
element complementar al procesului de luare a deciziei și nu un substitut al acestuia.

Participarea cet ățenească

Alte procese de luare a deciziei

Dacă administra ția publică locală este izolat ă de public, cet ățenii ajung s ă privească autoritățile
locale cu suspiciune și neîncredere. Pentru a înl ătura aceste bariere, este nevoie de mult timp
invesit în efortul de a informa cet ățenii, a-i familiariza cu modul de func ționare al administra ției
publice locale și cu problemele cu ca re aceasta se confrunt ă și de a-i implica în rezolvarea
problemelor, care-i privesc în mod direct. Es te nevoie de un efort de osebit pentru a înt
ări credința
că ideile și părerile cet ățenilor sunt necesare și dorite, și pentru a învi nge cinismul și
neîncrederea, care caracterizeaz ă relațiile cetățenilor cu ale șii lor, atât de des.
Există câteva modalit ăți de a obține un beneficiu maxi m din implicarea cet ățenilor. Dup ă cum am
amintit, deja, în func ție de obiective sa u de ceea ce tre buie realizat în ce le mai bune condi ții, cu

sau fără contribuția cetățenilor, depinde mo dul în care cet ățenii sunt implica ți în planificare sau
în luarea deciziei. Un grup de cet ățeni, aleși la întâmplare dintr-un car tier, ar putea fi o metod ă
neinspirat ă pentru formarea echipei orientat ă pe sarcina de a stabili criterii pentru a atrage noi
firme, în cartierul respectiv. Pe de alt ă parte, acest grup ar pu tea fi un focus grup reu șit, pentru
testarea responsabilit ății localnicilor fa ță de condi țiile de sănătate și siguranță din cartierul lor.
Găsiți ocazii pentru a încuraja interac țiunea pozitiv ă și sănătoasă între cetățeni, mai ales atunci
când exist ă un climat de suspiciune și neîncredere. Invita ți oamenii s ă se întâlneasc ă în locuri
familiare, f ăceți-i să se simtă confortabil, folosi ți un limbaj simplu, pe care s ă-l înțeleagă cu
ușurință, pentru a explica problema și ceea ce se a șteaptă de la ei, și convinge ți-i că ceea ce li se
cere este important și va schimba lucrurile în mod semnificativ. În Anexa A există o listă detaliată
a etapelor care trebuie parc urse pentru planificarea și aplicarea unui progr am de participare
cetățenească, iar în Anexa B este prezentat ă o listă de acțiuni pentru planificarea unei întruniri pe
cartier reu șite.

Obstacole

Există o serie de obstacole în derularea ef ortului permanent de implicare a cet ățenilor în
activitățile administra ției publice locale. Desi gur, aceste programe pot fi costisitoare și
consumatoare de timp. O barier ă mai serioas ă, chiar, o constituie amenin țarea pe care o
reprezintă cetățenii față de rutina de a face unele lucruri. Implicarea cet ățenilor poate întâmpina
rezistență în acele activit ăți, care în trecut erau numai în res ponsabilitatea ale șilor locali sau a
funcționarilor publici. Amenin țarea este cu atât mai pronun țată atunci când im plicarea cet ățenilor
duce la o reorientare spre descentralizarea autorit ății de luare a deciziei și la împuternicirea
comunităților din cartiere de a folosi un element de baz ă al puterii politicii tradi ționale. O
atenționare pentru autorit ățile locale, care în trecut nu au implicat masiv cet ățenii: înainta ți încet
în procesul de participare cet ățenească, implicând cet ățenii, mai întâi, în acele domenii de
activitate care nu amenin ță, prea mult, bazele puterii existente.
În sfârșit, nu vă așteptați la prea multe de la participarea cet ățenească. Nu exist ă nici o garan ție că
deciziile ob ținute de un grup vor satisface a șteptările tuturor cet ățenilor. Participarea cet ățenească
permite, doar, formularea și discutarea unor puncte de vedere diferite în ca drul unui proces
deschis. De regul ă, decizia final ă îi va apar ține primarului sau consiliului local. Nu-i nimic magic
în implicarea cet ățenilor; cu toate acestea, dialogul permanent între cet ățeni și autoritățile locale
poate fi util, pentru a reduce tensiunile din cadrul comunit ății privind problem ele nerezolvate și
pentru a realiza o mai bun ă înțelegere a adev ăratelor nevoi
și preocupări.

Moment de reflec ție

Implicarea efectiv ă a cetățenilor în luarea deciziei este important ă pentru performan ța pe termen
lung a administra ției publice locale. Totu și, adesea, auzim c ă pe cetățeni nu-i intereseaz ă
administra ția public ă locală și, de aceea, nu vor s ă participe. Sunte ți de acord cu aceast ă
afirmație? Dacă da, enumera ți motivele care crede ți dumneavoastr ă că îi determin ă pe cetățeni să
nu participe activ la administrarea local ă.

Idei principale

ƒ Participarea cet ățenească înseamnă mai mult decât a permite cet ățenilor să-și spună părerea
înainte de luarea une i decizii de politic ă publică; înseamn ă a oferi ocazii cet ățenilor de a
influența deciziile, de la începutul și până la sfîrșitul procesului de luare a deciziei.
ƒ Participarea cet ățenească este fundamental ă pentru procesul democratic.

ƒ Participarea cet ățenească ajută la luarea deciziei, cre ște gradul de în țelegere, de cooperare și
de apreciere asupra a ceea ce face administra ția publică locală, reduce conflictele, asigur ă
sprijinul pentru aplicarea unui plan sau proiect pentru comunitate și face ca administra ția
publică locală să fie mai deschis ă față de problemele și preocupările cetăț
enilor.

ƒ Există numeroase motive, îndrept ățite, pentru care oamenii nu se implic ă în acțiunile
autorităților locale, motive care trebuie avute în vedere permanent.
ƒ Pentru a le orienta ac țiunile și a încuraja implicarea cet ățenilor în comunitate, consiliile locale
trebuie să adopte politici scrise privind participarea cet ățenească, informarea publicului și
derularea ședințelor deschise în comunit ățile lor.

ƒ Programele de participare cet ățenească trebuie concepute pe principiul includerii, și nu pe
acela al excluderii.
ƒ Strategia practic ă de alegere a tehnicilor de participare cet ățenească este; concentrarea pe
scopul procesului; practic , întrebarea nu este ca re-i cea mai potrivit ă tehnică, ci care tehnici
pot fi folosite mai bine împreun ă, pentru a îndeplini scopul propus.
ƒ Participarea cet ățenească nu este o „licoare magic ă”. Aceasta nu garanteaz ă împlinirea
majorității așteptărilor, sau reconcilierea dife ritelor puncte de vedere ori ștergerea atitudinii
negativiste fa ță de administra ția public
ă locală; asigură, doar, cadrul pentru ca aceste lucruri s ă
fie spuse și să fie dezbătute, în mod deschis.
Ce măsuri ar trebui întreprinse, în urm ătoarele șase luni, pentru a-i implica, mai intens, pe
cetățenii din comunitatea dumneavoastr ă, în procesul de luare a deciziei, desf ășurat în propria
administra ție publică locală?

Compendiu privind
Tehnici pentru participarea cet ățenească

Această secțiune a manualului prezint ă câteva tehnici de participare cet ățenească folosite de
autoritățile locale.

1. Audierea sau întrunirea public ă

Definiție / scop
O audiere sau o întrunire public ă este un eveniment formal, structurat. (Pentru a u șura
înțelegerea, autorii folosesc audierea public ă ca un sinonim pentru întrunirea public ă). Se
obișnuiește organizarea unei astf el de audieri publice atunci când se urm ărește colectarea
comentariilor cet ățenilor cu privire la bug etul local anual. Organi zarea unei întruniri publice
poate fi cerut ă prin lege sau poate fi rezultatutul une i politici publice.

Proces
De exemplu, cons iliul local anun ță întrunirea public ă afișând anun țurile în locuri publice
(panourile de afi șaj ale localit ății) sau publicând anun țul în ziarele locale, înainte de eveniment.
Anunțul conține data, ora, locul și scopul întrunirii. Consiliul local ține, de obicei, audierea /
întrunirea în cadrul ședinței ordinare de consiliu, la prim ărie. Consiliul local stabile ște conținutul
și modul de organiza re al întrunirii și poate prevedea in cluderea unor prezent ări susținute de
executivul prim ăriei. Consiliul local stabile ște regulile de urmat pe parcursul întrunirii și poate
limita timpul alocat unui vorbito r, pentru a permite tuturor cet ățenilor participan ți să ia cuvântul.
Dacă se așteaptă să fie o adunare foarte numeroas ă, este posibil s ă se ceară acelora care vor s ă ia
cuvântul s ă se înscrie pe o list ă, înainte de a începe audierea.

Avantaje / dezavantaje
O întrunire public ă oficială adună un public numeros și le oferă participan ților ocazia s ă
comenteze, în mod direct , un subiect. Poate fi și ocazia de a r ăspunde, direct și pe loc, întreb ărilor
și comentariilor, pentru a clarifica fapte și idei (în cazul instruirii). Toate fa țetele unui subiect pot
fi auzite. Audierea public ă asigură un forum, în care conduc ătorii comunit ății își pot prezenta
poziția asupra unei probleme și poate const itui o supap ă de descărcare a furiei și a frustrării.
Audierea / întrunirea public ă reprezint ă un mijloc, necostisitor, pentru a ob ține comentariile
cetățenilor asupra unei probleme.
Audierea / întrunirea public ă are anumite limit ări. Nu reprezint ă un forum eficace pentru
dezbaterea unor idei complexe sau informa ții detaliate. Audier ea / întrunirea public ă nu asigur ă
discuții sau aprecieri, în profunzime, asupra diferi telor puncte de vedere, deoare ce ele pot fi
dominate de persoane g ălăgioase, cu interese î nguste. Întrunirile publice nu sunt utile pentru
construirea consensului sau lu area deciziei. Medierea discu țiilor este esen țială, dar dificil ă.
Prevenirea confrunt ărilor poate deveni, de asemenea, dificil ă.

Exemplu: Apelul la mândria și simțul dreptății al oamenilor

Directorul ec onomic din prim ărie își începe cuvântarea, la o aglomerat ă întrunire public ă privind
bugetul local, con știentizând îngrijor ările participan ților, pe care le împ ărtășea și el. ,,Înțeleg
preocuparea comunit ății noastre, pentru nevoia de a investi mai mult în sistemele de control al
traficului. Fica mea, care are zece ani, traverseaz ă zilnic strada Prim ăverii pentru a merge la
școală și în cartierul nostru, noi, p ărinții, am format o patrul ă de siguran ță, care încearc ă să
încetineasc ă traficul diminea ța.” Iar, mai târziu, el comenteaz ă: ,,Noi to ți am privit acest ora ș
crescând și mă simt mândru c ă, până în prezent, am reu șit să lucrăm împreun ă, pentru a rezolva
problemele dure.”
2. Întrunirea prim ăriei

Anexa B conține o list ă utilă aleșilor locali, pentru a stabili și a conduce cu su cces o audiere
publică sau o întrunire a prim ăriei.

Definiție / scop
Întrunirile prim ăriei reprezint ă o variant ă mai puțin oficială a audierii / întrunirii publice, având
același scop – solicitare a comentariilor cet ățenilor. Data și ora întrunirii se stabilesc de comun
acord cu locuitorii zonei și întrunirea se ține în comunitate sa u într-un cartier.
Ordinea de zi se concentreaz ă asupra unei singure probleme. Structura mai pu țin formal ă, a
întrunirii prim ăriei, permite discu ții în profunzime, r ăspunsuri directe și imediate, la întreb ări și
comentarii, și clarificarea unor idei și fapte. Poate fi , chiar, o cerin ță a politicii publice.

Proces
De exemplu, se organizeaz ă o întrunire a prim ăriei pentru a se discuta planul de reamenajere a
unui cartier. Mai întâ i, executivul prim ăriei face o prezentare a subi ectului, asigurând astfel o
bază informa țională comună pentru cet ățenii participan ți. Func
ționarii publici, de la
departamentele cu responsabilit ăți în problem ă, răspund întreb ărilor cetățenilor și înregistreaz ă
comentariile ven ite de la cet ățeni. De obicei, ale șii locali sunt prezen ți și modereaz ă întrunirea.

Avantaje / dezavantaje
Întrunirea prim ăriei, fiind mai pu țin formală și concentrat ă pe o singur ă temă, reprezint ă o tehnică
eficace pentru a solicita, a primi și a discuta comentariile publicului asupra subiectului. Din cauza
dimensiunilor și structurii neformale, întrunirile prim ăriei se preteaz ă mai bine pentru ob ținerea
consensului în vederea lu ării deciziei.
Logistica necesar ă organizării și derulării întrunirilor în afara prim ăriei, nevoia de a organiza
întruniri în diferite p ărți ale comunit ății și cheltuielile pot fi privit e ca dezavantaje ale acestei
tehnici. Totu și, din alt punct de vedere, primele dou ă obiecții pot fi interpretate ca aspecte
pozitive ale tehnicii. Dac ă primăria este perceput
ă ca fiind rupt ă de problemele cet ățenilor,
întrunirile prim ăriei pot ofer i ocazia perfect ă pentru ca administra ția publică locală să coboare în
comunitate, s ă schimbe aceast ă percepție și să-și demonstreze hot ărârea în a se baza pe

participarea cet ățenească. Moderarea este esen țială la astfel de întruniri ale prim ăriei, pentru a
menține discuțiile la tema planificat ă.

Exemplu: Anun țarea întrunirii publice

Consiliul local al unei mici localit ăți era nerăbdător ca toți cetățenii să fie înștiințați despre
întrunirea prim ăriei, care era organizat ă pentru a analiza av antajele unui vast pl an de amenajare a
teritoriului. În urma sf ătuirii cu executivul, consiliul local a pl ătit un afăș (baner) de 4,5 m și l-a
agățat în fața primăriei, de-a curmezi șul celei mai aglomerate str ăzi a orașului. Toți aceia care
treceau prin ora ș vedeau anun țul și mulți au comentat favorabil acest lucru, atunci când au venit
la întrunire.
Exemplu: Experien ța unui ora ș

Câțiva dintre consilierii ale și, reprezentând un ca rtier (cu 10.000 de lo cuitori) al ora șului, au
organizat o întrunire public
ă, la o dată atent aleas ă, în chiar cartierul re spectiv. Au fost invita ți la
întrunire primarul și profesioni știi din prim ărie, cu competen țe în problemele care urmau s ă se
discute. Invita ția la întrunire a fost f ăcută prin ziarele locale și prin flutura și informativi, introdu și
în căsuțele poștale din zon ă.
Prin aceast ă întrunire, consilierii locali a șteptau comentariile cet ățenilor la planul urbanistic de
dezvoltare al acelui cartier. De asemenea, ei doreau s ă obțină sugestii pentru m odul de folosire a
terenurilor, care nu erau destinate zonei reziden țiale (folosite de firme) , recent elib erate, din
proprietatea municipalit ății. Primarul și funcționarii prim ăriei au răspuns întreb ărilor concrete ale
cetățenilor. Ulterior, s-a f ăcut o evaluare a acestui proces.

3. Sondajul de opinie

Definiție / scop
Această tehnică este folosit ă pentru a ob ține informa ții concrete despre atitudinile și opiniile
cetățenilor, de obicei, referitoare la calitatea și finanțarea serviciilor asigurate de autoritatea
publică.
Un sondaj de opinie se poate referi la popula ție, pe ansamblu, sau nu mai la un anumit grup de
utilizatori. El poate aco peri toate serviciile pub lice sau numai un serviciu, cum ar fi utilizarea și
întreținerea parcurilor și a zonelor de agrement. Rezultatele s unt folosite pentru a determina care
sunt priorit ățile cetățenilor, referitor la servicii, la evaluarea serviciilor existente și pentru a tatona
dispoziția cetățenilor de a suporta cre șteri de taxe și impozite.

Proces
Pentru a crea un sondaj de op inie de calitate, este necesar ă asistența unei firme de specialitate, cu
experiență în sondarea opiniei pub lice. Executivul prim ăriei poate ajuta în proces, formulând
întrebările solicitate pe ntru sondaj, dar fi rma de consultan ță este, de obicei, ac eea care elaboreaz ă
chestionarele, coordoneaz ă sondajul și evalueaz ă rezultatele. Sondajul poa te fi realizat prin
telefon, personal sau prin po ștă. Cu cât sondajul este mai personal (adic ă
persoana r ăspunde

operatorului, nu trimite formularul prin po ștă), cu atât el este mai sc ump, dar, se presupune, mai
corect.

Avantaje / dezavantaje
Un sondaj condus științific, pe baza unui e șantion reprezentativ al întregii comunit ăți, are
avantajul de a înregistra r ăspunsurile tuturor locuitori lor, nu numai al votan ților, al celor implica ți
politic sau al pers oanelor cu influen ță. Organizând sondaje în mod recurent (o dat ă la doi sau trei
ani) și folosind întreb ări similare, ale șii locali pot determina orice schimbare ap ărută în opinia
publică și dacă acțiunile întreprinse între timp au influen țat în mod eficace opinia public ă.

Exemplu: Experien ța unui ora ș privind sondarea opiniei cet ățenilor

În anul 1993, un mare ora ș din Europa de Est s-a confruntat cu dou ă aspecte legate de
participarea cet ățenească: întrunirile anun țate se soldau cu o participare slab ă și multe dintre
programele administra ției publice locale, realizate în regimu l trecut, nu erau legate de cererea
consumatorilor. Solu ția a fost crearea și derularea unui sondaj de opinie pentru a determina
interesul cet ățenilor. În ianuarie 1994, mu nicipalitatea a contactat te lefonic 287 de familii.
Sondajul s-a axat pe 14 dintre principa lele programe derula te de administra ția publică locală și a
cuprins întreb ări despre: (1) satisfac ția față de serviciile oferite, (2) dorin ța de creștere sau
descreștere a nivelului serviciilor și (3) disponibilitatea pentru a pl ăti taxe și tarife majorate,
pentru dezvoltarea programului. Inten ția era de a se stabili o leg ătură între nivelul servicilor și
cererea consumatorilor. Sondajul ch estiona, de asemenea, opinia public ă asupra priorit ăților
programelor și asupra unor probleme de buget, mai delicate din punct de vede re politic.
Sondajul a dezv ăluit câteva elemente interesa nte din cadrul opiniei publice și a asigurat
informații obiective, de spre opiniile cet ățenilor referitoare la servicii le municipale. De exemplu:

• Programul care întrunea gradul cel mai ridica t de satisfac ție a fost cultura (77 %), urmat de
învățământul primar (72 %) și încălzirea central ă (60 %). Programele cu cele mai sc ăzute
scoruri au fost între ținerea și amenajarea str ăzilor (19 %), ajut orul financiar pe ntru persoanele
sărace (25 %) și alimentarea cu ap ă (34 %).

• 64 % dintre cet
ățeni erau de acord cu îmbun ătățirea serviciilor priv ind alimentarea cu ap ă și
canalizarea; 58 % doreau îmbun ătățirea colect ării gunoiului, 57 % sus țineau amenajarea
străzilor și 54 % amenajarea / între ținerea parcurilor. Totu și, majoritatea acelora cuprin și în
sondaj erau de acord s ă plătească mai mult numai pentru înv ățământul primar, ap ă și
canalizare și amenajarea parcurilor.

• 80 % dintre cet ățeni sprijineau priorit ățile administra ției publice locale, constând în
întreținerea străzilor, asigurarea locuin țelor și sprijin pentru școli.
În problemele delicate, din punct de vedere politic, 81 % din aceia sonda ți credeau c ă
administra ția publică locală ar trebui s ă contracteze firme private pent ru furnizarea unor servicii
în vederea reducerii costurilor și 97 % considerau c ă plata pentru utilit ățile publice ar trebui s ă fie
în funcție de consumul efectiv, și nu în sistem pau șal.

4. Focus grupurile

Definiție / scop
Un focus grup este într unirea unui grup de cet ățeni selecta ți. El este creat pentru a m ăsura
răspunsul probabil al unuia sau al mai mu ltor grupuri mari, la o propunere sau o ini țiativă a
administra ției publice locale.

Proces
Un focus grup este, de obicei, moderat de un consultant. Pentru un astfel de grup sunt
selecționate, de obicei, zece persoane. Ei reprezint ă un eșantion al comunit ății. Grupului i se pun,
în mod obiectiv, întreb ări despre o anumit ă propunere sau ini țiativă. Răspunsurile grupului și
membrilor s ăi individuali sunt fie înregistrate pe caset ă audio, fie notate în detaliu, pentru ca
informația să fie analizat ă ulterior. Acela și proces de interv ievare se repet ă de trei sau de patru ori
cu grupuri diferite, pentru a ob ține informa ții comparative.

Avantaje / dezavantaje
Focus grupurile ofer ă o cunoa ștere detaliat ă a preocup ărilor / îngrijor ărilor și a valorilor
oamenilor, aducând împreun ă persoane care reprezint ă diferite puncte de vedere. Focus grupurile
tind să fie mai pu țin costisitoare, decât un sondaj de opinie, și consumă mai puțin timp, decât un
sondaj de opinie realizat comp let. De asemenea, ele au o s pontaneitate, pr in faptul c ă participan ții
pot oferi informa ții despre care poate sondajul de opinie a omis s ă pună întrebări.
Focus grupurile nu sunt efi cace în a asigura informa ții pentru public, în general. Ele nu sunt
create pentru a constr ui consensul sau a lua decizii. Ele nu se constituie ca o metod ă științifică și
este greu de m ăsurat rezultatele. Aceste rezultate v ă orienteaz ă spre direc ția corectă, dar este
înțelept să folosiți evaluările, ca metod ă de orientare pentru continuarea cercet ării. Reușita focus
grupurilor depinde, adesea , de disponibilitatea e xpertizei din exterior.

Exemplu: Tact și considera ție față de cetățeni

A fost organizat un focus grup pentru a discuta impozitele și taxele locale din comunitatea
respectivă. Majoritatea acelora invita ți au acceptat s ă ia loc pe scaunele indicate și să-și pună

ecusoane numerotate, dar unul dintre cei ma i agresivi participan ți a obiectat: ,,vreau s ă stau lâng ă
ceilalți vecini ai mei, care gâ ndesc exact ca mine.” ,,În țeleg”, spuse ferm orga nizatorul întrunirii,
dar cu zâmbetul pe buze, ,,dar, am vrea s ă oferim tuturor ocazia de a vorbi, și acelora care s-ar
putea să aibă alte păreri. Poate ve ți reuși să convinge ți pe cineva asupra propriului punct de
vedere.” Pers oana nemul țumită s-a așezat fără prea mult ă convingere pe locul ce i s-a repartizat.
Mai târziu, dup ă discuții în particular, agitate și creative, a recunoscut, fa ță de moderatorul
grupului, c ă ,,opoziția” nu a fost nici pe departe atât de fero ce în confruntarea fa ță în față.

5. Comitetele consultative / grupuri formate pe sarcini

Definiție / scop
Un comitet consultati v este un grup de cet ățeni care asigur ă consultan ță permanent ă consiliului
local pe o numit ă temă. Un grup format pe sarc ini este un grup de cet ățeni numit pentru a lucra pe
o anumită problemă sau pentru un anumit obiectiv. El exist ă numai pe durata realiz ării sarcinii
respective. Un grup format pe sarcin ă poate fi și un sub-comitet a unu i grup de consultan ță mai
mare și este limitat ca m ărime, astfel încât poate fi un grup de lucru eficace. În ambele cazuri,
selecționarea membrilor este esen țială. Structura grupului trebuie s ă fie destul de cuprinz ătoare,
dar membrii trebuie s ă fie reprezentativi.
Comitetele consultative sunt utile pentru organizarea și coordonarea opiniilor / reac țiilor unui
număr mare de oameni. Ele sunt deosebit de utile în atingerea consensului pentru ac țiune în
domenii complexe, care ating multe fa țete ale comunit ății.

Proces
Așteptările față de rolul comitetului c onsultativ sau grupului form at pe sarcini trebuie s ă fie clare
pentru toate p ărțile implicate. Formularea în scris a acestor a șteptări reprezint ă o metod
ă
excelentă pentru a orienta comitetul sau gr upul format pe sarcini spre atribu țiile sale, dar și pentru
a-l desfiin ța, atunci când sarcin a a fost îndeplinit ă.
Comitetele consultative și grupurile formate pe sarcini sunt eficace în concentrarea aten ției pentru
un timp limitat, asupra unei probleme importa nte. Ele sunt utile pentru a colecta reac țiile de la un
număr mare de oameni și pentru atingerea c onsensului pentru ac țiune în rezolvar ea problemelor
complexe ale comunit ății. Ele sunt dizolvate când sarcina a fost îndeplinit ă. Cu toate acestea, f ără
directive clare, sarcini bine definite și limite stricte, aces te grupuri vor avea tendin ța de a se
menține la nesfâr șit.

6. Delega ții și comisii permanente

Definiție / scop
În România, termenul de ,,delega ție permanent ă” se refer ă la un colectiv format din membri ai
consiliului jude țean, numi ți de consiliu pentru a lucra ca un organism de consultan ță pentru
președintele consiliului jude țean.
Pentru a asigura o reprezentare larg ă, din punct de vedere politic și geografic, consiliul jude țean
alege un pre ședinte și președinți ai comisiilor, care provin di n zone geografi ce diferite ale
județului. Delega ția permanent ă și comisiile de specialitate asigur ă controlul, managementul și
întreținerea func țiilor specifice.

Proces
Delegația permanent ă și comisiile de specialitate sunt c onstituite, prin lege sau prin hot ărâre a
consiliului jude țean, respectiv loca l. Legea specific ă modul în care acestea se constituie, în
funcție de calificarea membrilor și atribuțiile delega ției sau comisiilor. Delega ția permanent ă și
comisiile sunt la dispozi ția consiliului și funcționeaz
ă pe perioada unui mandat.

În alte țări central și est-europene, cele mai multe consilii locale și-au desemnat comitete
permanente, care s ă se ocupe de dezvoltare a unor politici complexe sau de planificarea unor
programe pe perioade ma i lungi de timp. Comite tele consultative pot fi formate numai din ale și
locali, din ale și locali și cetățeni, sau numai din cet ățeni, în func ție de prevederile legale și
practicile fiec ărei țări.

Avantaje / dezavantaje
Aceste structuri sunt eficace pentru a le oferi cet ățenilor o imagine de detaliu asupra activit ăților
specifice ale administra ției publice locale. Cet ățenii „vin” cu o experien ță de specialitate c ătre
administra ția publică locală și „câștigă” o experien ță pentru vi itoare pozi ții de conduc ători ai
comunității.
Delegația și comisiile permanente nu sunt eficace în a asigura informa ții pentru publicul larg sau
pentru a construi consen sul în afara ariei de re sponsabilitate. Ele pot fi concentrate pe o singur ă
funcțiune, astfel încât pot pier de vederea de ansamblu a marilor probleme ale localit ății.

Exemplu: Experien ța unei localit ăț
i

Consiliul local a stabilit 15 comitete pe rmanente (economic, antreprenorial, comer ț și turism,
agricutură, managementul p ădurilor și apelor, mediu, transport și comunica ții locale, locuin țe,
ordine public ă, construc ții, educație și tineret, cultur ă, sport, s ănătate), fiecare comitet fiind
format din cinci consilieri ale și și patru cet ățeni. Fiecare comitet ofer ă consultan ță consiliului
local pe domeniul s ău de expertiz ă.

7. Folosirea tehnologiei (Televiziunea prin cablu, Internetul)
Comunica țiile tradiționale, bazate pe mass media – ziare, radio și televiziune – reprezint ă una
dintre modalit ățile de a-l men ține pe cet ățean informat asupra problemelor administra ției publice
locale. Noile progrese al e tehnologiei, cum sunt televiziunea prin cablu și Internetul, au oferit
administra ției publice locale noi in strumente de comunicare.

Definiție / scop
Televiziunea pr in cablu asigur ă o alternativ ă transmisiilor ,,prin aer ” a programelor de radio și
televiziune. Printr-un cablu coaxial se transm it programe pe mai multe canale TV, la case,
apartamente de bloc și la firme, în toat ă zona acoperit ă de serviciul respectiv.
Internetul este o re țea care permite calculatoarelor din lumea întreag ă să schimbe mesaje și fișiere
electronice. Aceast ă rețea de calculatoare a cres cut, în prezent, incluzând mii de calculatoare ale
firmelor private și ale autorit ăților locale din lumea întreag ă.
Televiziunea prin cablu și Internetul pot fi fo losite de administra ția publică locală pentru a spori
participarea cet ățenească în trei modalit ăți:

Diseminarea informa ției – Internetul ș
i televiziunea prin cablu: Un buletin informativ electronic
poate oferi informa ții referitoare la agenda consil iului local, programe de vacan ță, evenimente

culturale, orarele și traseele pentru transportul de c ălători, instruc țiuni pentru ob ținerea unei
autorizații etc. Accesul unei administra ții locale la canalul de te leviziune prin cablu asigur ă:

• Un buletin de știri locale, care s ă informeze publicul, din timp, despre ședințele publice
programate ale consiliului local , ale comisiilor sale de specialitate, a altor comitete și comisii.
Aceste informa ții pot fi actualizate pe loc, chiar dac ă schimbările apar în ultimul moment.
• Anunțuri pentru oferta de locuri de munc ă.
• Alte activit ăți organizate sau g ăzduite de prim ărie.
• Înregistrarea ședințelor consiliului local, de la început la sfâr șit, astfel încât fragmente din
ședință să poată fi retransmise la orel e potrivite pentru cet ățeni.
• Programe de tip talk-show sau discu ții ale primarului sau cons ilierilor cu reprezentan ții presei,
despre procedurile de lucru ale administra ției publice locale.
• Programe cu telefon în direct, în care ale șii locali pot fi întreba ți direct de c ătre cetățeni despre
anumite probleme și politici ale comunit ății.
Relațiile cu publicul – Ușurința de a ob ține informa ții plaseaz ă propria administra ție publică
locală într-o lumin ă favorabil ă.
Comunicare de la / c ătre cetățeni – Prin intermediul Internet-ului, po șta electronic ă (E-mail)
este o alternativ ă a telefonului, a faxului sau a serviciilor obi șnuite de po ștă. Aceasta poate
reprezenta modalitatea prin care, în viitor, cet ățenii vor contacta administra ția publică locală,
pentru a raporta problemele le gate de serviciile publice, pentru a solicita o inspec ție sau o
expertiză, sau pentru a depune o cerere pentru elib erarea unei autoriza ții.
Pagina de internet (www) poate, de asemenea , înlocui telefonul, faxul sau serviciile po ștale
tradiționale. Consiliul local poate s ă-și construiasc ă o pagină pe Internet („site”), care s ă poată fi
accesată de către cetățeni pentru a fi la curent cu activit ăț
ile administra ției publice locale sau cu
evenimentele cartierului. Aceea și pagină poate fi folosit ă de către administa ția publică locală,
pentru a informa publicul despre ac țiunile comunit ății, iar de c ătre cetățeni, pentru a accesa
documente-tip sau formulare, f ără a mai fi necesar s ă vină la primărie.

Proces
Televiziunea pr in cablu func ționează ca serviciu cu plat ă, pe bază de abonament lunar. În SUA
firmele private de tele viziune prin cablu ob țin permisiunea municipalit ății de a asigura acest
serviciu în localitate și de a folosi partea dreapt ă a străzilor pentru a- și instala cablul . În schimbul
folosirii p ărții drepte a str ăzilor, municipalitatea poa te cere drept compensa ție ca unul sau mai
multe canale publice s ă fie puse la dispozi ția administra ției locale pentru informa țiile comunitare.
Accesul pe Internet se face prin Distribuitorii de Servicii de Internet (DSI). Conectarea la DSI se
face prin li nie telefonic ă locală sau prin cablu, pe baz ă de abonament lunar. Abonatul trebuie s ă
aibă
echipamentul necesar pentru accesul pe Inte rnet: calculator person al, modem, echipament
periferic și software adecvat. Oricin e dispune de echipament și plătește tariful solicitat, poate
intra pe Internet și paginile sale, World Wide Web (www).

Internetul este o entitate larg r ăspândită, care, prin construc ție, este greu de controlat.
Elementele care trebuie avute în vedere sunt: securitate, date eronate sau infectate cu viru și și
cine va coordona con ținutul paginii We b a municipalit ății. Acestea sunt elementele de baz ă de
care municipalitatea trebuie s ă țină seama la stabilirea politicii de folosire a Internetului. Ale șii
locali, care sunt interesa ți să acceseze Internetul sa u care doresc ca, municipalitatea pe care o
reprezintă, să aibă o pagină pe Internet, ar trebui s ă se orienteze dup ă criteriile prezentate în
Anexa C.
Avantaje / dezavantaje
Televiziunea prin ca blu este un instrument ef icient, din punctul de vede re al costurilor pentru
informarea publicului; cu toate acestea, nu toate gospod ăriile sunt abonate la televiziunea prin
cablu, limitându-se astfel eficac itatea în a comunica cu to ți cetățenii. Costul abonamentului la
televiziunea prin ca blu poate constitui și el un dezavantaj.
Pe măsură ce Internetul este tot mai mult folosit pentru diseminarea informa ției, municipalitatea
va economisi timpul valoros al func ționarilor și costurile consumabilelor aferente. El asigur ă
posibilitatea promov ării comunit ății pentru firmele în c ăutare de sedii și piețe, și turi
ști aflați în
vacanțe.

8. Asocia țiile / consiliile comunit ății

Definiție / scop
O asociație comunitar ă reprezint ă un grup de cet ățeni, dintr-o anumit ă zonă geografic ă, organiza ți
în jurul unui interes comun, legat de una sau mai mu lte probleme, cum ar f i: zonarea, exploatarea
terenurilor sau amenajarea teritoriului. Asocia ția comunitar ă asigură un forum în care se discut ă
problemele și are loc un schimb de idei între func ționarii publici și membrii asocia ției. Asocia țiile
au fost folosite cu succes în administra rea unor proiecte pentru anum ite cartiere și a contractelor
de prestare a serviciilor publice.
Proces
Asociațiile de cartier pot fi pers oane juridice sau pot fi organizate neoficial. To ți locuitorii,
proprietarii de case și de terenuri, reprezentan ții firmelor și ai asocia țiilor non-profit, din cartierul
respectiv, pot deve ni membri. Fiecare astfel de asocia ție alege un consil iu de administra ție, care
să conducă organiza ția de-a lungul unui an și să-i reprezinte interesele fa ță de alte grupuri ,din
afară. În cadrul asocia ției se pot crea co mitete, care s ă se ocupe de probleme specifice, cum ar fi
urbanismul, dezvol tarea traficului
și dezvoltarea economic ă.
Consiliul local poate or ganiza un birou al prim ăriei care s ă se ocupe de coordonarea și de
comunicarea cu asocia țiile de cartier. V ă prezentăm, în continuare, o list ă a funcțiunilor de baz ă
ale unui astfel de birou:
• Anunțarea persoanelor interesate, asupra ședințelor, audierilor, într unirilor, alegerilor și a altor
evenimente.

• Asigurarea accesului la informa ții și păstrarea unui registru cu rapoa rtele, studiile, sursele de
date și alte materiale.
• Asigurarea serviciilor de asisten ță cu informa ții pentru persoane, asocia ții de cartier și altele.
• Menținerea unei baze de date actualizate a asocia țiilor de cartier și a reprezentan ților acestora.
• Sprijinirea voluntarilor din car tiere în coordonarea proiectelor pe ntru beneficiul cartierului.
• Încurajarea persoanelor indi viduale de a lucra, atunci când este posibil, cu asocia țiile de cartier
existente.
• Sprijinirea cet ățenilor în copierea , multiplicarea și trimiterea prin po ștă a buletinelor
informative sau a altor materiale realizate de asocia țiile de cartier.
• Ca element de leg ătură, atunci când asocia țiile de cartier elaboreaz ă procese participative
împreună cu agențiile locale.
• Consultan ță pentru contractele pe care asocia țiile de cartier sa u persoanele partic ulare le au cu
alte agenții / servicii municipale.
• Sprijinirea eforturilor administra ției publice locale, de educare în domeniul particip ării
cetățenești.

Avantaje / dezavantaje
Asociațiile de cartier tind s ă nu își păstreze caracterul pe rmanent. De obicei, ele sunt create
pentru a rezolva o problem ă punctual ă, pentru care cet ățenii se mobilizeaz ă să acționeze, și se
dizolvă spontan, atunci când pr oblema a fost rezolvat ă și interesul a disp ărut. Pentru a men ține
permanen ța asociațiilor pe cartiere, autorit ățile locale ar trebui s ă acorde un sprijin, cu personal și
resurse de orice fel.
Exemplu: Educarea membrilor asocia țiilor comunitare

Un funcționar din departamentu l financiar al prim ăriei se sim țea frustrat, deoarece departamentul
era acuzat, pe de o parte de un grup de me mbri ai unei asocia ții comunitare, c ă nu au prev ăzut
mai multe cheltuieli pentru facilit ățile publice, și, pe de alt ă parte, de un alt grup de membri ai
asociației, că au cheltuit prea mult. Pân ă la urmă, funcționarii publici au adus cele dou ă grupuri
divergente împreun
ă, pentru a propune un plan de cheltu ieli, care s ă fie pe placul majorit ății.
După prezentarea sus ținută de funcționari, cu privire la situa ția actuală, membrii asocia ției au fost
împărțiți în două grupe, de câte opt persoane, și li s-au dat banii (,,bani de juc ărie”), pe care
municipalitatea putea s ă-i cheltuiasc ă. Fiecărui grup i s-a cerut, apoi, s ă ajungă la o înțelegere
rezonabilă de alocare a banilor, care s ă răspundă, în viziunea lor, nevoi lor reale ale comunit ății.
Această abordare, sub form ă de joc, a adus fa ță în față cele dou ă grupuri, care s-au confruntat
brusc cu realitatea unei sume limita te de bani care trebuie cheltuit ă, și au început s ă înțeleagă
negocierile pe care trebuie s ă le facă funcționarii finan țiști. Faptul c ă, în final, asocia ția a ajuns la
un consens, dovede ște că toți aceia implica ți și-au modificat și îmbunătățit percepțiile.

9. Biroul comunitar

Definiție / scop
Este o variant ă a asociației de cartier, descris ă anterior, cu deosebirea c ă întotdeauna este înfiin țat
și exploatat de c ătre administra ția publică locală. Biroul poate asigura un serviciu sau un grup de
servicii, în func ție de nevoi. Serviciile oferite, în mod obi șnuit, sunt: servicii pentru cartiere,
asistență medicală, asistență socială și ajutor pentru pe nsionari. Acest tip de birou extinde
serviciile municipale înt r-un cartier din localitate și aduce administra ția publică locală aproape de
cetățean, în loc de a-l face pe cet ățean să meargă la primărie.

Proces
Aleșii locali hot ărăsc care servicii pot fi as igurate cel mai bine de bir ourile situate în comunitate.
Ei trebuie s ă ia în considera ție beneficiile și costurile descentraliz ării unei activit ăți, atât din
punctul de vedere al municipalit ății, cât și al cetățenilor. Costurile de func ționare ale biroului sunt
prevăzute în bugetul anual.

Avantaje / dezavantaje
Acest tip de serviciu este mai accesibil publicului, și asigură un contact direct și o comunicare
mai bună cu cetățenii. Biroul devine parte a comunit ății și duce la cre șterea încrederii în
autoritatea local ă. După ce se stabile ște un birou comunitar într-un anumit cartier, implicarea
cetățenilor în activit ăți de participare cet ățenească devine mult mai u șoară.
Funcționarii biroului tind s ă se concentreze pe probleme legate de zona / cart ierul respectiv și
neglijează problemele și nevoile localit ății pe ansamblu. Descentral izarea unor servicii poate
duce la cre șterea costurilor le gate de personal și a acelora pentru cheltuieli materiale.

10. Avocatul poporului

Definiție / scop
Avocatul poporului este o autoritate public ă neimplicat ă politic, care investigheaz ă plângerile
cetățenilor legate de activitatea func ționarilor publici sau a institu țiilor publice. Sfera de activitate
variază în funcție de localitate, dar, de obicei, cuprinde plângeri referitoare la tratarea nedreapt ă
și dură a unor probleme, cum ar fi: locuin țele, impozitarea, votarea sau plata pensiilor
persoanelor în vârst ă.

Proces
Consilierii locali hot ărăsc dacă este nevoie de un birou al avocatului popor ului, în func ție de
prevederile legii sau a hot ărârii consiliului local. Dac ă se determin ă că este nevoie, ei stabilesc
prin hotărâre de consiliu, care vor fi atribu țiile și responsabilit ățile acestui birou. Avocatul
poporului este numit co nform procedurilor prev ăzute de lege.
După ce investigheaz ă plângerea, avocatul poporului o poa te respinge, sau poate recurge la
îndreptarea gre șelii prin convingere, public itate sau, uneori, ch iar prin recomandarea
condamnării.

Avantaje / dezavantaje
Avocatul poporului r ăspunde nevoilor cet ățeanului, îndeplinind rolu l de autoritate impar țială și
neformală, care analizeaz ă plângerile și reclamațiile. Aceast ă activitate are ca scop îmbun ătățirea
atitudinii autorit ăților față de necazurile cet ățenilor, prin tratarea lor în mod drept, echitabil și
imparțial. Este deosebit de eficace în a ajuta cet ățenii să facă față complexit ății birocratice din
marile ora șe.

11. Programul u șilor deschise (acces liber)

Definiție / scop
Încurajeaz ă cetățenii să viziteze prim ăria sau un departament al acesteia, oricând, pur și simplu
invitându-i s ă intre.

Proces
În mod obi șnuit, prim ăriile stabilesc un orar zilnic în cadrul c ăruia cetățenii pot vizita prim ăria,
pot plăti impozite și taxe, pot ob ține autoriza ții și permise. De exemplu, o prim ărie poate stabili
orarul pentru lucrul cu publicul, astfel:
Luni: 8:00-16:00
Marți: 8:00-12:00
Miercuri: 8:00-17:00 Joi: Ședința consiliului local și ședințele comisiilor de specialitate
Vineri: 8:00-15:00
Stabilirea unui orar de func ționare, dovede ște faptul c ă primăria și personalul ei sunt accesibile și
deschise problemelor și necazurilor cet ățenilor.

Avantaje / dezavantaje
Un program al u șilor deschise faciliteaz ă comunicarea cu cet ățenii. Deschiderea tuturor
facilităților primăriei pentru public, în toate zilele în care personalul este la lucru, po ate duce la
cre
șterea costurilor, dar va ge nera beneficii intangibile și incomparabil mai mari, datorit ă
percepției că primăria este deschis ă, la dispozi ția cetățeanului, și disponibil ă pentru a asculta
problemele și necazurile oamenilor.

12. Informa ția publică

Definiție / scop
Publicarea informa ției este asigurat ă sub form ă de comunicate de pres ă, interviuri, articole etc.
Pot exista departamente de informa ții publice care s ă se ocupe cu aceste proceduri. Informa ția
publică îi menține informa ți pe cetățeni cu privire la activit ățile administra ției publice locale.

Proces
Autoritățile locale, care decid s ă foloseasc ă personal pentru transmiterea informa ției publice,
pentru a sprijini activit ățile cu participare cet ățenească, trebuie s ă se asigure c ă personalul
respectiv este apreci at, ca fiind o surs ă de informa ții obiectiv ă și credibilă.

Avantaje/ dezavantaje
Un program eficace și puternic de informare public ă crează un mediu constructiv. Cet ățenii bine
informați sunt capabili s ă participe în mod inteligent, s ă înțeleagă mai bine problemele din cadrul
programului și impactul diferitelor ac țiuni, și să aibă o perspectiv ă asupra evolu ției programului,
odată ce acesta este început.
Se știe că cetățenii critic ă personalul, care ofer ă informația publică, acuzându-l c ă nu oferă
informații obiective, ci c ă, mai degrab ă, acționează ca un compartiment de marketing pentru
instituție. Atunci când se întâmpl ă acest lucru, efortur ile de informare a publicului submineaz ă
programul de participare cet ățenească.

13. Programele de educa ție și de raportare c ătre public

Definiție / scop
Programele directe de educa ție sunt acelea în care ale șii locali și executivul prezint ă programul,
direct publicului; de exemplu, o discu ție cu elevii din școli, privind activit ățile administra ției
publice locale. Programel e indirecte de educa ție asigură, de asemenea, informa ții publice, dar
folosind materiale tip ărite pentru a transmite me sajul, în locul comunic ării directe. Rapoartele
către popula ție sunt concepute pentru a comunica simplu și la obiect, ocolin d termenii tehnici și
limbajul birocratic.
Proces
Materialele educative tipice includ arti colele, buletinele informative, publica țiile și rapoartele. O
practică frecventă a autorităților locale creative este prezentarea c ătre public a raportului financiar
și a celui contabil, la încheierea anului fiscal , rapoarte reformulate în acest scop. Expresia
obișnuită, pentru aceast ă practică, este ,,raportarea popular ă”.

Avantaje / dezavantaje
Un program direct de educa ție oferă ocazia de a prezenta informa țiile, a interac ționa cu publicul,
a pune întreb ări și a primi r ăspunsuri, a r ăspunde pe loc la necazuri
și probleme. Marele avantaj
al acestui proces este schimbarea percep ției cetățenilor de a mai considera administra ția publică
locală ca pe o birocra ție „fără chip”.
Cetățenilor le place raportarea c ătre public, pentru c ă aceasta concentreaz ă informația, folosește
scheme și grafice, pentru a prezenta ideile complexe, și este ușor de înțeles. Documentele de tipul
„Bugetul pe scurt” și „Raportul anual de performan ță” transmit o mare cantitate de informa ții
într-o bro șură de 20-25 de pagini. Bro șurile sunt distribuite în num ăr foarte mare cet ățenilor și,
adesea, sunt folosite în educarea acestora și în programele de participare cet ățenească. Astfel de
broșuri sunt puse la dispozi ția cetățenilor interesa ți în numeroase ora șe din Europa Central ă și de
Est.
Exemplu: Cre șterea particip ării la întrunirile publice

Un oraș, cu o mare aglomerare urban ă, nu reușea să atragă cetățenii să participe la o serie de
întruniri cu tema: ,,P robleme de urbanism modern”. Dar, atunci când oficialit ățile orașului au
publicat afi șe anunțând ,,Întrunirea la vârf pe ntru rezolvarea problemelor urgente ale comunit ății
noastre”, participarea s-a dublat.
Studiu de caz

Câțiva dintre consilierii unui ora ș au participat, cu regularitate, la lec țiile de educa ție civică din
școlile generale, la clasele a VII-a și a VIII-a. Ei sus țineau întreaga lec ție, vorbind despre modul
de organizare al administra ției publice locale, despre drepturile și obligațiile aleșilor locali,
despre democra ție etc, răspunzând întreb ărilor elevilor și notându- și ideile acestora.
Astfel s-a reu șit ca, fiind invita ți la ședința consiliului local, un num ăr de aproximativ 70 de elevi
să participe, contribu ind cu ideile lor și învîțând despre procesul democrat ic de luare a deciziilor.

14. Centrul de rela ții pentru cet ățeni (cereri, sugestii, reclama ții și informa ții)

Definiție / scop
Centrul de rela ții pentru cet ățeni este înfiin țat pentru a primi și a răspunde cererilor cet ățenilor,
pentru asisten ță și informa ții. El asigur ă un punct de contact un ic, simplificând, astfel,
contactarea prim ăriei de către cetățeni. Ei nu mai trebuie s ă a f l e p e c i n e s a u ce departament /
direcție să sune pentru a ob ține informa ția sau pentru a li se oferi un serviciu.

Proces
Cetățeanul se adreseaz ă personal acestui centru, pr in telefon sau prin po ștă. Centrul ar trebui s ă
asigure:
• Furnizarea informa țiilor sau a serviciilor, înregistrarea cererilor, transferul lor c ătre
departamentele care trebuie s ă le soluționeze și, după rezolvare, în științarea cetățeanului
asupra rezultatului;
• Sprijinirea cet ățenilor și a consiliului local pentru solicitarea și obținerea informa țiilor și a
serviciilor;
• Îmbunătățirea răspunsului executivului la ini țiativele consiliului local;
• Coordonarea r ăspunsului serviciilor municipale de sub autoritatea administra ției publice
locale;
• Asigurarea unei re țele de comunicare interne la dispozi ția tuturor departamentelor prim ăriei.

Avantaje / dezavantaje
Centralizarea informa țiilor și a cererilor de servicii permite prim ăriei să urmărească cererile și să
asigure rezolvarea lor într-o anumit ă limită de timp. Rezultatul duce la o eficien ță sporită a
aparatului prim ăriei și, deci, la cre șterea gradului de mul țumire a cet ățenilor.
Înființarea unui cent rul de rela ții pentru cet ățeni poate fi costisitor și acesta este un mare
dezavantaj; cu toate acestea, dac ă o primărie hotărăște să creeze un astfel de departament, trebuie

folosite, pe cât posibil, resursele umane care fac, deja, acest tip de munc ă în cadrul institu ției.
Orice angajat, care prin natura muncii, aloc ă mai mult de 60 % din timp cererilor de informa ții
și servicii din partea co nsumatorilor, reprezint ă o resursă potențială pentru acest tip de centru.

Studiu de caz

Participarea cet ățenească este încurajat ă și, adesea, are loc chiar sub conducerea administra ției
publice locale. Un exempl u, în acest sens, îl poate constitui un ora ș, care a elaborat planul
strategic de dezvoltare a localit ății pentru anul 2010.
Proiectul planului a fost elaborat de c ătre primar împreun ă cu funcționarii prim ăriei și a fost pus
la dispozi ția publicului pent ru comentarii și complet ări. Propunerea a fost publicat ă în ziarele
locale și numeroase exempl are au fost disponibile în prim ărie, sau au fost trimise prin po ștă
sectorului privat și instituțiilor școlare. A fost organizat ă o audiere public ă cu o participare
numeroas ă. După scurgerea perioadei de 20 de zile pentru comentarii, toate comentariile primite
au fost analizate și, unde a fost cazul, propunerile au fost incluse în proiect.

15. Relațiile cu mass-media

Definiție / scop
Orice program de participare cet ățenească necesită colaborarea cu mass media (ziare, radio și
televiziune). Mass media sprijin ă participarea cet ățenească la începutul proces ului, atunci când se
anunță programul și publicul este invitat s ă se implice; pe durata programului, presa arat ă modul
în care progreseaz ă inițiativa; în final, la încheierea programului, mass media prezint ă rezultatele
programului și modul în care vor fi aplicate.

Proces
Uneori, ale șii locali trebuie s ă încurajeze presa, pentru a prezenta programele de participare
cetățenească. Două metode sunt folosite în m od curent: comunicatele de pres ă și conferin țele de
presă. Acestea ajut ă mass media s ă obțină datele importante, cu un minimum de efort.
Radioul și televiziunea sunt principalele cana le, prin care cet ățenii află știrile, dar „ocazia”, ca
mesajul s ă fie transmis, este limitat ă între 30 și 60 de secunde și există o concuren ță mare pentru
accesul la spa
țiul de emisie. Prezen ța administra ției publice locale la radio și televiziune depinde
de actualitatea și consisten ța informa țiilor. Orice comunicat de pres ă, pentru radio sau
televiziune, trebuie s ă țină seama de aceste condi ții. În concluzie, concizia este esen țială, iar
mesajul trebuie s ă fie scurt, la obiect și ușor de înțeles.
Iată câteva sugestii pentru a stabili rela ții bune de lucru cu mass media:
• Fiți onest și direct, atunci când r ăspundeți la întreb ări; onestitatea este cea mai bun ă politică.
• Evitați răspunsurile de tip ,,nu comentez”, pentru c ă sună cam evaziv.
• Reveniți cu telefoane de r ăspuns, atunci când sunte ți căutați; reporterii au, de obicei, termene
limită, pe care încearc ă să le respecte.

• Nu emiteți speculații și nu formula ți răspunsuri ipotetice.
• Dacă nu aveți un răspuns concret, cere ți-vă scuze și spuneți că nu aveți un răspuns imediat,
dar, în curând, ve ți obține informa ția. În func ție de termenele pe care le au, reporterii vor avea,
sau nu, nevoie de aceast ă înformație.
• Nu ocoliți temele controvers ate (presa insist ă, întotdeauna, pe controverse); dac ă o faceți, vă
pierdeți credibilitatea.
• Dacă presa vă prinde nepreg ătiți în legătură cu un eveniment, care to cmai a avut loc, spune ți
că abia ați aflat despre el și veți da un răspuns, dup ă ce veți avea ocazia s ă-l analiza ți. Apoi,
dați acel răspuns, cât mai urgent posibil.
• Rețineți că nu puteți impune modul în care va ap ărea reportajul, relatarea sau interviul.
• Dacă nu sunte ți de acord cu modul în care a fost rela tat subiectul, spune ți acest lucru
reporterului, în pa rticular, sau ignora ți situația, pur și simplu. Nu v ă plângeți redactorului- șef
al ziarului sau directorului sta ției de radio sau de televiziune.

Avantaje / dezavantaje
Înființarea unui program de rela ții cu mass media poate constitui o modalitate eficace de promova
în mod pozitiv activit ățile administra ției locale. Folosir ea biroului de rela ții cu presa ca punct
unic de contact cu to ți reprezentan ții mass-media duce la îmbun ătățirea relațiilor cu presa și
sporește accesul aceste ia la informa ții. Când informa ția este corect ă și furnizat ă publicului la
timp, se îmbun ătățește imaginea administra ției locale. Totu și, oficialit ățile locale trebuie s ă fie
prevăzătoare, să nu promoveze în mod exagerat imaginea municipalit ății, pentru c ă în acest caz,
biroul de pres ă este privit ca un in strument de propagand ă.

Exemplu: Atragerea aten ției presei

Administra ția public ă locală a unei localit ăți urbane, dens populate, a adoptat un program
ambițios de sponsorizare a tutu ror întrunirilor comunit ății, referitoare la problemele presante
legate de cre șterea economic ă și de transport. Editorul ziarului local nu s-a ar ătat interesat s ă
publice articolele despre program, indiferent de lungim ea sau detaliile acestora. Ca urmare,
municipalitatea a elaborat și a tipărit, pe propria cheltuial ă, un suplimet informativ de șase pagini,
în culori, care a fost inserat în num ărul de duminic ă al ziarului. Acest supl iment a fost citit de
250.000 de oameni și consiliul local și-a văzut roadele muncii, iar investi ția i-a fost r ăsplătită.
Acest efort singular, dar ambi țios, a crescut interesul și prezența publicului la întruniri. Ca un
produs secundar, proiec tul a atras, în sfâr șit, atenția presei indepe ndente; reporterii și-au dat
seama că tema respectiv ă a interesat o mare parte a cet ățenilor comunit ății.

GLOSAR

FACTORII
INTERESA ȚI Orice grup, sau persoan ă, care are un inte res, este influen țat / afectat sau
poate influen ța / afecta realizarea obiectivului propus
PARTICIPAREA
CETĂȚENEASC Ă Orice proces prin care cet ățenii influen țează deciziile publice, care le
afectează viața personal ă și viața altor cet ățeni

ANEXA A
Etapele de planificare și de implementare ale
procesului de participare cet ățenească

Planificarea

1. Identifica ți subiectele esen țiale;

2. Definiți obiectivul; rela ționați-l de scopul general al organiza ției;

3. Solicitați angajamentul oficialit ăților locale, pentru o abordare participativ ă în cadrul
primăriei;

4. Consulta ți-vă cu colegii din prim ărie:
– Coordona ți modul de implicare al altor departamente, institu ții, și / sau autorit ăți locale
afectate;
– Stabili ți dacă este nevoie de un moderator;
– Verifica ți agendele și disponibilitatea pe rsoanelor de baz ă;
– Stabili ți cerințele programului (de personal și financiare);
– Stabili ți necesarul de informa ții.

5. Identifica ți persoanele, serviciile și instituțiile principale, care vor fi afectate:
– Creați un profil al comunit ății;
– Notați-vă numele persoanelor și al institu țiilor;
– Clarifica ți subiectele;
– Creați contacte și raportați;
– Vorbiți cu liderii comunit ății.

Dezvoltarea programului

6. Proiectul programului de participare:
– Asigura ți fluxul de informa ții, subiecte și opțiuni;
– Stabili ți procesul de luare a d eciziei pentru program;
– Determina ți obiectivele pentru fiecare etap ă a particip ării cetățenești;
– Armoniza ți oportunit ățile și tehnicile de participare cet ățenească;
– Stabili ți modul de monitorizare și de evaluare.

7. Întâlni ți-vă cu principalele persoane afecta te de proces sau de program:
– Confirma ți problemele și opțiunile;
– Confirma ți obiectivele pentru fiecare etap ă a particip ării cetățenești;
– Confirma ți alegerea unui moderator, dac ă este cazul;
– Revede ți concepția general ă a programelor și a tehnicilor folosite în fiecare etap ă.

8. Finaliza ți concepția finală:
– Finaliza ți cerințele programului (resursele de personal și financiare);
– Finaliza ți necesarul de informa ții;
– Finaliza ți metodele de monitorizare și de evaluare;
– Finaliza ți agenda și sarcinile de lucru.

9. Consulta ți-vă cu principalele persoane și alte institu ții publice, asupra formei finale,
așa cum va fi aplicat ă:
– Analiza ți rezultatele;
– Faceți schimbările necesare;
– Revizui ți proiectul;
– Stabili ți un proces adi țional de luare a deciziei, dac ă este necesar.

Aprobarea programului

10. Ajunge ți la o decizie privind forma final ă a programului și a agendei:
– Publica ți decizia luat ă și motivați-o;
– Sublinia ți responsabilit ățile.

Implementarea programului

11. Implica ți participan ții în implementare și în evaluare.

Evaluarea

12. Evalua ți programul:
– Solicita ți comentariile persoanelor principale și ale altora, asupra p ărții consultative a
programului;
– Evalua ți rezultatele programului de participare; și-a atins obiectivele?
– Documenta ți evaluarea, pentru a o folosi data viitoare, atunci când ve ți planifica un proces
participativ.

ANEXA B
Lista pentru preg ătirea și derularea reu șită a
întrunirii prim ăriei

Planificarea înainte de întrunire

– Există un spațiul stabilit și rezervat pentru întrunire?
– Au fost verificate spa țiul, amplasamentul scaunelo r, persoana cu cheile și cu curățenia?
– Spațiul respectiv este luminat corespunz ător? Se poate mic șora lumina în înc ăpere?
– Există un echipament vi deo, microfoane și alte dotări în sala de întrunire? Dac ă nu, cine le
asigură?
– Se poate ajunge cu autobuzul la locul de întrunire? Exist ă locuri de parcare pentru mai multe
automobile?
– Sunt preg ătite materialele pentru participan ți: agenda, foile inform ative, formularele de
evaluare?
– Este preg ătită lista de prezen ță? Sunt preg ătite hârtii și pixuri?
– Sunt necesare ecusoane? – Semnele pentru or ientarea participan ților sunt bine a șezate?
– Sunt preg ătite produsele pentru pa uze: cafea, ceai, ap ă minerală, gustări?
– Există în sală un panou pentru scris (flip-chart), hârtie și markere?
– Au fost stabili ți aceia care fac prezent ări (expuneri, comunic ări), aceia care noteaz ă
comentariile ș
i moderatorul?
– Știu ceilalți aleși locali, care vor s ă participe, care le este rolul?

Anunțarea întrunirii
– A fost elaborat ă o listă de invitați? A fost actualizat ă?
– Anunțul public a fost afi șat / publicat în ziare? Este clar formulat obiectivul?
– A fost anun țată presa? Au fost scrise comunicatele de pres ă?
– Au fost contacta ți, personal, principalii participan ți, consilierii locali și funcționarii publici din
departamentele prim ăriei, pentru participarea la întrunire?

La ședință

– Sunt aranjate scaunele în form ă de cerc, pentru a permite discu țiile între participan ți? Nu
folosiți scena!
– Sunt prea multe scaune? Oamenii tind s ă se așeze în spate. Nu folosi ți mese, doar scaune.
– Indicați unde se afl ă toaletele și locurile pentru fumat.
– Clarifica ți rolul moderatorului, dac ă se folose ște un moderator.
– Revede ți regulile de desf ășurare ale ședinței și încercați să le respecta ți.
– Asigura ți-vă că participan ții înțeleg și acceptă obiectivele ședinței.
– Începe ți și terminați la timp. Anun țați participan ții, de la început, despre durata prev ăzută a
ședinței și ora la care se va termina.
– Asigura ți-vă că panoul de scri s (flip-chart) și toate mijloacele audio-vizuale sunt vizibile
pentru toți participan ții din sală.
– Prezent ările (expunerile, comunic ările) să fie cât mai scurte posi bil (maximum 15 minute).
– Oferiți indicații clare, dac ă participan ții vor merge în alte s ăli pentru lucrul în grupuri mici.
– Asigura ți-vă că participan ții completeaz ă și returneaz ă formularele de evaluare.
– Asigura ți-vă că participan ții pleacă de la ședință știind ce s-a realizat și ce anume urmeaz ă a se
întâmpla, în continuare.
După ședință
– Transcrie ți planșele de pe pa nou (flip-chart) și notele ședinței.
– Completa ți lista de coresponden ță cu numele de pe foaia de prezen ță.
– Revede ți formularele de evaluare și prelucra ți-le.
– Multiplica ț
i notele ședinței sau cuprinsul ei și puneți-le la dispozi ția acelora interesa ți, cât mai
repede cu putin ță.

ANEXA C
Etapele de baz ă pentru accesul pe Internet al
autorităților locale

Notă: Informa țiile, de mai jos, au fo st preluate din publica ția ICMA, Sisteme Informatice de
Management (MIS) – Raport, Administra ția locală și Internetul , septembrie 1996. Cronologia
reprezintă numai o schi ță orientativ ă de ansamblu, privind etapele pe care trebuie s ă le parcurg ă
administra ția publică locală pentru a avea acces la Internet. Ar trebui s ă citiți acest raport în
întregime, înainte de a crea propria pagin ă de web, pentru propria administra ție publică locală.
1. Colecta ți cât mai multe informa ții, despre serviciile Internet , de la firmele de profil.
2. Stabili ți care sunt obiectivele comunit ății dumneavoastr ă, legate de folosirea Internetului.
3. Identifica ți funcționarii publici, care vor fi implica ți în proiect. Responsabilit ățile se pot
împărți în: domeniul tehnic (conectarea) și domeniul de con ținut (colectarea, formatarea și
întreținerea informa ției).
4. Identifica ți potențialii parteneri, cu care a ți putea colabora ș
i împărți costurile.
5. Calcula ți necesarul de fonduri și / sau elabora ți un buget pentru folo sirea Internetului.
6. Selecta ți informa ția, care ar trebui cuprins ă pe pagina de internet a administra ției publice
locale și ordinea de priorit ăți, pentru introducerea acestor informa ții. Desena ți o diagram ă a
ierarhiei informa țiilor.
7. Discuta ți opțiunile, pentru conect area personalului și serviciile pentru pagina de web, cu mai
multe firme de profil.
8. Discuta ți pagina de web, împreun ă cu prestatorii de servicii de profil și cu creatorii de pagini
web.
9. Hotărâți dacă veți acorda un acces ra pid tuturor func ționarilor conecta ți în rețea, sau ve ți
merge numai pe câteva numere alocate (aceasta va fi, în primul rând, o decizie de ordin
financiar).
10. Organiza ți licitații pentru serviciile pe care le solicita ți, pe baza unei cereri de ofert ă
detaliate. Referi ți-vă la conectarea angaja ților, operarea server ului, instalarea și proiectarea
paginii de web. Pute ți distribui aceste servicii la dou ă sau mai multe firme.
11. Selecta ți unul sau mai mul ți prestatori și înregistra ți-vă numele de utili zator de Internet.
12. Înainte de a ac orda accesul angaja ților la Internet, stabili ți o politic ă acceptabil ă de folosire a
Internetului și instruiți personalul.
13. Creați o procedur ă de lucru, prin care angaja ții să publice informa țiile on-line, reamintindu-le
să mențină controlul calit ății, coordonarea și întreținerea informa ției.