Lect. Univ. Dr. Bentoiu Claudia [612304]

UNIVERSITATEA CRE ȘTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR”
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI
COMERCIAL

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator :
Lect. Univ. Dr. Bentoiu Claudia

Absolvent: [anonimizat]
2019

UNIVERSITATEA CRE ȘTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR”
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL
SPECILIZAREA: ECONOMIA TURISMULUI , SERVICIILOR ȘI COMERȚULUI

ANALIZA STATISTICĂ A INDICATORILOR DE EFICIEN ȚĂ
STUDIU DE CAZ ENEL

Coordonator :
Lect. Univ. Dr. Bentoiu Claudia

Absolvent: [anonimizat]
2019

CUPRINS
Introducere ……………………………………………………………….………………………3
CAPITOLUL I – GRUPUL ENEL ………………………………………………..…………..4
1.1 Enel in lume ………………………………………………………………… .………………..4
1.2 Producerea energiei electrice la nivel global ……………… ………………. …………………7
1.3 Enel in Rom ânia………………………………………………………………………………10
1.4 Transportul si distributia energiei electrice …………………………………………………..12
1.5 Furnizare a energiei electrice …………………………………… ……………………………15
1.6 Acțiuni de refacere ți îmbunătățire a calității mediului ……………………. ..………………17
1.7 ANRE …………………………………………………………………………… .…………..18
1.8 Piața reglementată vs. Pi ața Liberă …………………………………………… ..…………….21
CAPITOLUL 2 – INDICATORII STATISTICI …………………………………………23
2.1 Funcțiile indicatorilor statistici ………………………………………………………………23
2.2 Clasificarea indicatorilor statistici ……………………………………………… ..………….26
2.3 Indicatori statistici calculați sub formă de mărimi relative ……………………… ….………29
CAPITOLUL 3 – STUDIU DE CAZ ……………………………………………… .……..33
CAPITOLUL 4 – CONCLUZII….. ………………………………………………………..55
CAPITOLUL 5 – BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………..56

3

Introducere

Pentru mine lucrarea de licen ță reprezint ă o oportunitate de pregătire pentru intrarea pe
piața muncii, prin familiarizarea cu viața economică reală, prin participarea efectivă la activitatea
economică prin crearea unui sistem de comunicare și relaționare eficient între studenți și viitorii
poten țiali angajatori. Locul de munc ă actual in cadrul Enel Rom ânia a vizat consolidarea
competențelor profesionale dobândite pe parcursul studiilor și îmbinarea lor cu abilități practice
formate prin activitatea concretă desfășurată la unitatea economică. A stfel că ultimul an petrecut
în mediul Enel Romania a devenit un bun prilej de inițiere în atmosfera si operațiunile curente si
asocierea acestora cu noțiuni, concepte teoretice asimilate în timpul facultății.
Lucrarea de față își propune să urmărească eficiența vânzătorilor din Front -Office -ul
Enel și este structurată în trei capitole fiecare dintre ele completându -se unul pe cealalt, pornind
de la partea de teorie și prezentare a firmei S.C.Enel România S.A unde sunt prezentate metode
tradiționale și explicate în noțiuni ce urmează s ă fie aplicate în partea a III -a a lucrării, urmând să
se discute despre eficiența vânzătorilor din Front -Office -ul Enel și anumite particularități ale
acestuia ce sunt în strânsă legătură cu producția și furnizarea , iar la final prezentându -se lupta
dintre piața reglementată și piața liberă și cât de benefică este una față de cealaltă și cum poate
deveni una lider pe piață energiei electrice.
Cel de al doilea capitol prezintă indicatorii statistici ale specialiștilor unde sunt folosiți
atât în statisti că , cât și economie , explicând fiecare eficiența pe ramura aleasă.
Ultimul capitol și cel mai important în lucrare este cel ce constituie studiul de caz, unde
este folosit că bază 500 de vânzători din cadrul vânzări directe ( front -office) , urmând că an aliza
în sine să arate eficiența în vânzarea produselor Enel în ramura energiei electrice.

4
CAPITOLUL I – GRUPUL ENEL
1.1 Enel in lume

Enel este o companie multina țional ă si unul dintre cei mai mari furnizori și
distribuitor i de servicii integrate de energie și gaz din întreaga lume . Este pre zent in 34 de ț ari ,
pe cinci continente și generează energie cu o capacitate netă de instalare de peste 86 GW , vinde
gaz și distribui e electricitate într-o reț ea de aproxamativ 2,2 mili oane de kilometri de re țele
electrice, Cu circa 71 miliarde de utilizator i în întreaga lume are cea mai mare bază de clienți din
piață din Europa ș i este una dintre companiile de v ârf ale Europei in ceea ce privește capacităț ile
instalate si raportate EBITDA (Earnings Before Interest,Texes , Depreciation and Amortization) .
Grupul Enel este compus din aproximativ 70.000 oameni din toat ă lumea și își bazeaz ă
colaborarea pe cele 4 valori : Responsabilitate , Inova ție , Încredere si Proactivitate . Pentru
îndeplinirea viziunii , inovatia si sustenabilitatea sunt cele dou ă principii de baz ă : nu po ți fi
sustenabil far ă ajutorul inova ției iar inova ția ar trebui s ă fie concentrat ă spre sustenabilitate.
Alături de tehnologia din ce in ce mai avansata , Enel face tot posibilul s ă lase loc creativit ății
pentru a g ăsi noi modalit ăți de a promova sustenabilitatea pe toate planurile.
Toti cei 70.000 s -au angajat s ă contribuie activ la îndeplinirea a patru din cele 17
obiective de dezvoltare durabil ă ale ONU privind a ccesul la energie , educa ție de calitate ,
dezvoltarea socio -economic ă a comunit ăților in care își desf ăsoară activitatea si lupta impo triva
schimbă rilor climatice. N u doar durabilitatea ecologic ă , dar ș i sustenabilitatea social ă : acestea
fiind dou ă aspecte ce se regasesc in economia circular ă pe care o promoveaz ă.
Portofoliul Enel de centrale electrice este foarte diversificat , funcționăand pe baza
resurselor de energie hidroelectrice , eoliene , geotermale , solare , termoelectrice și alte surse
regenerabile de energie. Apropa jumătate din energia produsă de Enel este produsă cu emisii de
dioxid de carbon zero , ceea ce face ca grupul Enel să fie unul dintre cei mai importanți
producători de energie curate.

5
Enel gestionează mai mult de 39 GW de capacități instalate in Europa , cele două
Americi , Asia si Africa , din instalațiile de apă, energie eoliană , geotermală , solară , biomasă si
cogenerare. Enel este cea mai diversificată companie din punct de vedere tehnologic care
operează în sectorul de surse regenerabile de energie.

Enel a fost prima multinațională care a înlocuit contoarele electromecanice tradiționale
(așa cum sunt folosite în Italia ) cu contoare inteligente , permițând citirea în timp real a utilizării
și gestionarea la distanță a contractelor. Acest sistem inovator de măsurare a este es ential pentru
dezvoltarea rețelelor inteligente , a orașelor inteligente si a transportului electric.
În 2017 , Enel a generat un aproximativ de 249 TW/h de energie electr ică , distribuend
445 TW/h în propriile retele si punând la vânzare 284 TW/h . Veniturile companiei au totalizat
74,6 miliarde de euro , cu un EBIDDTA obișnuit de 15,7 miliarde de euro. De asemenea , Enel a
vandut 11,7 miliarde de de gaze natural.

6

Listată în 1999 la bursa din Milano , Enel este print re companiile italiene care dețin cel
mai mare număr de acționari , atât retail cât si instituționali. Cel mai mare acționar al Enel este
Ministerul Italian al Econimiei si Finanțelor . În plus , alte companii din grup sunt listate pe cele
mai importante piețe bursiere din lume. Datorită codului de etică , a raportului de sustenabilitate ,
a politicii de respectare a mediului și a adoptării celor mai bune practice internaționale privind
transparența si guvernanța corporativă , Enel deține printe acționarii săi cele mai mari fonduri
internaționale de inv estiții , companii de asigurări , fonduri de pensii si fonduri etice.

7
1.2 Producerea energiei electrice la nivel global

Producerea energiei electric e reprezintă procesul de transformare a diferitelor forme de
energie primară în energie electrică , în cadrul unor instalații specializate de complexitate mare ,
denumite centrale electrice. Evoluția consumului de energie electrică a făcut ca aceasta să fie tot
mai mari , puterile lor instalate fiind limitate de restricții tehnologice , economice , de mediu sau
de securitate.
Centrala electrică reprezintă un ansamblu de instalații complexe , în care se asigură
condițiile pentru conversia unei forme pri mare de energie în energie electrică. Ea materializează
tehnologic o concepție de conversie.
Se pot evidenția la limită , două concepții opuse de producer a energiei :
a) O concep ție centralizată , bazată pe centrale electrice de mare putere , care
utilizează surse primare cu “concentrare energetică mare “ (combustibili fosili sau nucleari ) .
Puterea acestor centrale este de regulă superioară consumului local , implicând existența unui
sistem de transport si distribuție a energiei electrice. Ansamblul centrale lor și al rețelelor electrice
de transport , exploatate și conduse într -o concepție unitară constituie un sistem electroenergetic.
b) O concepție distribuită , cu surse mici , amplasate lângă consumatori. Se bazează
în general pe utilizarea unor surse primare “ușoare“ , cu concentrare energetică redusă (solară ,
eoliană etc.). Centrala este destinată strict pentru acoperirea consumului local , eliminându -se
necesitatea de a transporta energia electrică la distanță.
Dezvoltarea unei industrii energetice puternice este condiționată de existența unor surse
de energie primară care să se caracterizeze prin : diversitate , accesibilitate , siguranță , prețuri
stabile , asigurarea cantităților dorite pe o perioada de timp cțt mai mare. În raport cu aceste
condiții , atentia industriei energetice se îndreaptă spre o gamă din ce în ce mai diversificată de
surse de energie primară , cu particularități din ce în ce mai diferite. Prin conversia realizată în
instalații specializate , aceste s urse acoperă cererea de energie electrică și termică a societății .

8

În mod conventional , sursele de energie primară sunt împarțite in în doua mari
categorii:
a) Surse finite
b) Surse regenerabile
Sursele finite de energie primară se consider a fi limitate a tât în timp , cât și în spațiu.
Ele sunt capabile să acopere nevoile societății umane doar pentru o perioadă de timp limitată.
Mărimea aceste perioade de timp depinde de volumul rezervelor de energie primară la care are
acces societatea umană. Cele mai importante surse finite de energie primară sunt combustibilii
fosili și nucleari.

9
Sursele regenerabile se referă la acele categorii de surse primare energie care sunt
generate în mood continuu de către sistemele natural. Se disting următoarele categorii principale
de resurse regenerabile de energie : gidraulică , solară . eolină , geotermală , a mareelor , a
valurilor, biomasa.

Cărbuni
Gaze naturale
Hidrocarburi
Energie nucleară
Eolian
Solar
Hidro
Biomasă
Geotermală

10
1.3 Enel în România

În România , grupul Enel deservește 2,8 milioane de clienți prin rețeaua sa de frunizare
si distribuție, iar Enel Green Power deține și opereză centrale de producție a energiei din surse
regenerabile.
Prezent pe piața româneasca din anul 2005 , Enel este acum cel mai mare investitor
privat din țară , în domeniul energetic , cu operațiuni de furnizare si distribuție a energiei electrice
, precum și producție de energie din surse regenrabile . Enel desfășoară un program de investiții
care vizează asigurarea unui serviciu adecvat pentru utilizatorii finali , îmbunătățirea calității și
siguranței rețelei , cu respectarea standardelor de mediu ale Enel.
La ora actuala compania are peste 3.100 de angajați și oferă servicii căatre 2,8 milioane
de clienți , în trei regiuni -cheie ale țării : Muntenia Sud ( inclusiv București ), Banat și Dobrogea ,
reprezentțnd o treime din piața de distribuție a energiei electrice din România.
Momente importante in ist oria Enel România :
Iulie 2004 – Semnarea contractului de privatizare pentru companiile de distribuție a
energiei electrice – Electrica Banat și Electrica Dobrogea. Aceasta a fost primul process de
privatizare finalizat de statul roman , în sectorul de d istribuție a energgiei electrice.

Aprilie 2005 – Enel finalizează achiziția unui pachet majoritar (51%) la Electrica Banat
si Electrica Dobrogea.

Februarie 2006 – Electrica Banat și Electrica Dobrogea devin Enel Electrica Banat si
Enel Electrica Dobrogea.

Iunie 2006 – Enel câștigă licitația pentru achiziția Electrica Muntenia Sud .

Iulie 2007 – Semnarea contractului de privatizare pentru Electrica Muntenia Sud ; Enel
devine acționarul majoritar al companiei .

Iulie 2007 – Are loc separarea activităților de distribuție și furnizare : Enel Electrica
Banat si Enel Electrica Dobrogea fuzionează pentru a deveni Enel Energie , iar , în același timp ,

11
sunt înființate Enel Distribuție Banat (e -Distribuție Banat ) , Enel Distribuție Dobrogea (e –
Distribuție Dobrogea) și Enel Servicii Comune.

Iunie 2008 – Finalizarea achiziției Electrica Muntenia Sud.

Iulie 2009 – Separarea activităților Muntenia Sud ; sunt înființate Enel Energie Muntenia
și Enel Distribuție Muntenia (e-Distribuție Muntenia).

12

1.4 Transportul si distribu ția energiei electrice

Indiferent de tipul de centrală stabilit , energia electrică produsă trebuie transportată la
consumatori si aceasta se realizează prin intermediul Companiei Național e de Transport a
Energiei Electrice denumită Transelectrica S.A .

Dacă consumatorii sunt la distanțe mici , cum este cazul centralelor locale , transportul
energiei se face la tensiune joasa ( 120 ,220,380,500 W, etc.) deoarece distanțele fiind mici nu
se produce o pierdere de tensiune prea mare. Dac ă consumatorii sunt indepartati , atunci
transportul de energie trebuie să se faca sub tensiune înaltă , cu atât mai înaltă cu cât distanța la
care se face transportul este mai mare (3,6,10,15,35,110 ,220KW).
Energia electrica a re diferite tensiuni , fiind distribuită sub forma de current continuu
(cc) sau current alternative (ca) . În cazul curentului alternative nu exista un standard pentru
frecvența la care acesta își schimbă sensul. Pe masură ce ut ilizarea energiei electrice creste , a
devenit evident ca ar exista avantaje de pe urma standardizării tensiunilor electrice. Pe lângă
faptul transferal de energie dintr -o zonă a țării in alta , ar fi mai usor , și construcția instalațiilor
electric ear p utea fi simplificată. O data ce majoritatea origanizațiilor generatoare au ales si
adoptat un standard al electricității , s -au instalat rețele si cabluri electrice , pentru ca
electricitatea generate într -o zonă a țării să poată fi folosită in orice alt l oc. Acestă retea națională
de cabluri a facut mai fiabila distribuirea energiei electrice.

13

Operatorii de distribuție sunt entitățile care dețin , exploateză , întrețin , modernizeaza si
dezvoltă rețelele electrice de distribuție. În România sunt 8 operat ori majori de distribuție a
energiei electrice , în funcție de regiunile țării : e -Distribuție Muntenia , e -Distribuție Banat , e –
Distribuție Dobrogea , DelGaz Grid , Distribuție Oltenia , SDEE Transilvania Nord , SDEE
Transilvania Sud și SDEE Muntenia Nor d.

Transmiterea energiei electrice sau termice in scopul vânzării ei la consumatori se
realizează printr -un operator de distribuție și un furnizor . Circuitele electrice care conduc curentul
electric de joasă tensiune de la centralele mici la tablourile de distribuție ale consumatorilor sau
de la stațiile de transformare la astfel de tablouri se numesc linii de transport de joasă tensiune.
Atțt liniile de transport , cât si cele de distribuție se construiesc subteran sau aerian.
Activitatea de distribuție in România in cadrul : e -Distribuție Banat , e -Distribuție
Dobrogea și e -Distribuție Muntenia ; companii de distribuție in Romțnia ce sunt responsabile de
gestionarea si modernizarea rețelelor electrice din zonele respective. Obiectivul lor pr incipal este
acela de a garanta calitatea serviciului de distribuție.

14

e-Distribuție Banat administreaza rețeaua din județele Banatului – Timiș , Arad ,
Hunedoara și Caraș -Severin.
e-Distribuție Dobrogea opereaza rețeaua în județele din Dobrogea – Const anța , Călărași
, Tulcea și Ialomița.
e-Distribuție Muntenia gestioneaza retea din Muntenia Sud – București , Ilfov și
Giurgiu.

La ora actuală e -Distrbuție a început implementarea contoarelor inteligente îjn zonele
sale de distrbuție , printr -un program de modernizare ce va îmbunatății considerabil calitatea
serviciilor. Contoarele inteligente vor deveni soluția optima pentru fiecare client , având mai
multe avantaje decât un contor analogic.

15

1.5 Furnizarea energiei electrice

Enel este unul dintre cei mai importanți furnizori de energie electrică din România , cu o
cotă de piață și un portofoliu semificativ de clienți , atât pe piața de energie reglementată , cât și
pe cea liberă. Operațiunile Enel in sectorul furnizării de ene rgie electrică include companiile Enel
Energie și Enel Energie Muntenia , care furnizează energie electrică în cele trei regiuni în care
Enel este prezent.
Enel Energie furnizează energie electrică în Banat (Timiș , Arad, Hunedoara , Caraș –
Severin ) și Dob rogea ( Constanța , Călărași , Tulcea , Ialomița ) , deservind 1.450.000 de clienți.
Enel Energie Muntenia furnizează energie electrică în zona Muntenia Sud ( București ,
județele Ilfov și Giurgiu ) , unde compania are aproximativ 1.100.000 de clienți.

Enel România are ca obiect de activitate furnizarea de energie electrica către
consumatori finali in condiții de siguranță , cu toate serviciile incluse ( transport , distribuție ,
măsuă consum ( asigurând monitorizarea calității serviciulu i de distribuție prestat de distribuitor.

16
Întrucat strategia Enel este concentrate pe clienți , se dorește dezvoltarea unei relații pe termen
lung cu acestiași in tot cee ace face incercand să ofere cel mai înalt nivel de calitate. Intenția
furnizorului f ie el Enel Energie Muntenia sau Enel Energie este de a fi aproape de client , de a
oferii excelență în tratarea solicitărilor lor și de a se difenția printr -o atitudine deschisă și
inovativa.
Echipa competentă din cadrul Enel România dezvolta modele de ach iziție și soluții
contractuale adaptate cerințelor clienților săi printr -o oraganizație dedicată , o echipă de
profesioniști fiind permanent la dispoziția clientului prin intermediul serviciilor oferite. Printre
caracteristicile serviciului de furnizare al energiei electrice la consumatorii finali in condiții de
siguranță , cu toate serviciile incluse de Enel România se regăsesc :
a) Toate costurile incluse în prețul ofertat sunt dimensionate în urma
unor analize detaliate a evoluției pieței de energie electrică , astfel încât clientul să
plateasca doar costurile pe care le generează ;
b) Beneficiile rezultate din îmbunatășirea preciziei prognozei
consumului de energie electrică sunt restituite clientului sib formă de reduceri de
preț , calculate in bază un ei formule simple și usor de aplicat ;
c) În momentul semnării contractului , clientul cunoaște structura
tuturor costurilor incluse in prețul de contract ;
d) Clientul cunoaște în orice moment pe parcursul lunii de contract
valoarea energiei electrice consummat e și a reducerilor de preț obținute ;
e) Satisfacerea cerințelor clienților este unul dintre principiile
definitorii ale activității Enel România , de aceea oferta urmarește dezvoltarea unor
relații de parteneriat cu clienții , ân baza unor contracte personal izate , adaptate
nevoilor acestora ;

17
1.6 Acțiuni de refacere și îmbunătățire a calității mediului

Politica în domeniul protecției mediului în cadrul Enel Rom ânia este o parte component
a politicii organizației , în concordanță cu pri ncipiile dezvoltă rii durabile ș i are ca scop :
a) Pe termen scurt și mediu – reducerea impactului nefavorabil asupra
mediului , pentru toate activitățile , într -o manieră eficientă din punct de vedere
economic și respectând reglementările în vigoare ;
b) Pe termen lung – atinger ea unor standard de performanță privind
protecșia mediului , la nivelul exigențelor internaționale
Enel Green Power este compania din cadrul grupului Enel dedicate dezvoltării si
gestionării producției de energie din surse regenerabile , în România și în intreaga lume. Aceasta
este responsabilă pentru toate activitățile Grupului Enel în materie de energie eoliană , solară .
geotermală și centrale hidroelectrice fără acumulare.
Enel Green Power România este subsidiara locală a Enel Green Power . Ea dezvoltă
proiecte de producție a energiei electrice din surse eoliene în regiunile Banat și Dobrogea .

18

1.7 ANRE – Autoritatea Națională de reglementare în domeniul Energiei

Autoritatea Națională de reglementare în domeniul Energiei , denumită in continuare
ANDRE , este autoritatea administrative autonomă cu personalitate juridică sub control
parlamentar , finanțată integral din venituri proprii , independent decisional , orga nizatoric și
functional , având ca obiect de activitate elaborarea , aprobarea și monitorizarea aplicării
reglementărilor obligatorii la nivel national necesare funcționarii sectorului și pieței energiei
electrice , termice și a gazelor natural în condiții de eficiență , concurență , transparență și
protecție a consumatorilor. În scopul asigurării exercitării în teritoriu a competențelor sale ,
ANRE are în structură oficii teritoriale fără personalitate juridică.
Veniturile proprii ale ANRE provin din tari fe percepute pentru acordarea de licențe ,
autorizații și atestări , contribuții anuale percepute operatorilor economici reglementați din
sectorul energiei electrice și termice și al gazelor natural , precum și din fonduri acordate de
organisme internațion ale
ANRE colaborează cu autoritățiile de reglementare ale statelor din regiune , inclusive
prin acorduri de cooperare , cu Agenția de Cooperare a Reglementărilor în Domeniul Energiei –
ACER și Comisia Europeană , pentru armonizarea cadrului de reglementar ea pentru dezvoltarea
pieței regionale , a regulilor privind schimburile transfrontaliere de energie electrică , și gaze
naturale , a celor privind gestionarea și alocarea capacităților de interconexiune , fără a aduce
atingere atribuțiilor si competenșelo r acestora.
În îndeplinirea atribuăiilor și competențelșor sale , ANRe contribuie la realizarea
următoarelor obiective generale :
a) Promovarea unei piețe interne europene de enrgie electrică și gaze
natural sigură , competitive și durabilă din punct de vedere al mediului și al unei
deschideri effective a acesteia în beneficiul tuturor clienților și furnizorilor din
Uniunea Europeană , precumși garantarea condițiilor adecvate pentru funcționarea
eficientă și sigură a rețelelor de nergie electrică și gaze , având în vedere obiectivele
pe termen lung ;
b) Dezvolatarea pețelor regionale competitive și funcționale , integrate
în piața internă e uropeană de energie electrică ;

19
c) Eliminarea restricțiilor privind comerțul transfrontalier cu energie
electrică și gaze naturale , pentru a satisface cererea și a îmbunătați integrarea pieței
naționale în piața internă europeană de energie electrică și gaze naturale ;

d) Dezvoltarea unui sistem energetic national sigur , fiabil și eficient ,
orientat către consummator , care să permit promovarea eficienței energetice și
integrarea surselor regenerabile de energie , precum și a producției distribuite atât în
rețeaua de transport , cât și în rețeaua de distrbuție ;

e) Facilitarea accesului la rețea pentru capacitățile noi de producție ,
în special prin eliminarea obstacolelor care împiedică accesul noilor participanți la
piața de energie electrică și gaze natural sau utilizarea surselor regenerabile de
energie ;

f) Asigurarea acordării de stimulente operatorilor de rețea electrică /
sisteme de gaze natural și celorlalți utilizatori de rețele electrice / sisteme de gaze
naturale , pentru a crește eficiență funcț ionări i sistemelor de transport și distribuție a
energiei și pentru a accelera integrarea pe piață ;

g) Protecția consumatorului prin asigurarea unei piețe concurențiale
eficiente , prin sprijinirea clienților vulnerabili , prin impunerea unor standard de
calitat e a serviciilor publice din sectorul energiei electrice și gazelor naturale , prin
facilitarea accesului clienților finali la datele proprii de consum necesare în procesul
de schimbare a furnizorului de energie electrică sau gaze naturale , precum și prin
informarea cât mai corectă și complete a consumatorilor ;

h) Garantarea respectării de către operatorii economici din sectorul
energiei și gazelor natural a obligațiilor ce le revin în cee ace privește transparența.

20

Componența de piață concurențială repre zintă un tariff special stability de ANRE prin
intermediul căruia tarifele reglementate sunt reduse treptat. Modul de stabilire se face prin Tariful
CPC (Componenta de Piață Concurențială) , acesta fiind calculat de furnizor pe baza achiziției de
energie el ectrică exclusiv din piața concurențială , acesta fiind ulterior avizat de ANRE.

Prețul reglementat a l energiei electrice a ajuns la procentul de 10% în iulie 2017 , acest
procent făcând parte din tariful ales de client. Prețul energiei diferă în funcție de tariful ales de
client . Toți furnizorii care activează pe Piața Reglementată ofera același preț , impus de ANRE ,
indifferent de zona în care se găsește locul de consum al clientului .
Prețul pieței concurențiale rămâne la procentul de 90% . Prețul energiei este același ,
indifferent de tariful ales de client. Toți furnizorii care activeaza pe Piața Reglementata ofera
prețuri diferite dar avizate de către ANRE.

21

1.8 Piața Reglementată vs. Piața Liberă

În Piața Reglementată mai pot aplica la momentul actul doar persoanele fizice , în
schimb Piața Libera este libera tuturor persoanelor juridice și a clienților personae fizice. În
momentul de de față , clienții business care nu au op tat pentru ofertele din Piață Libera
beneficiază de tarife , care au la bază Componenta de Piață Concurențială (CPC ).
Pieței Reglementată funcționează până la deschiderea complete a pieței de energie
electrică. Furnizorii c are activează pe această piața sunt desemnați de ANRE , aceștia numindu -se
Furnizori de Ultimă Instanță. Furnizarea energiei electrice cțtre consumatorii care nu au uzat
dreptul de eligibilitate , se face în baza unor contracte reglementate , aprobate de A NRE. Tarifele
reglementate applicate energiei electrice furnizate consumatorilor rezidențiali care nu și -au
exercitat dreptul de eligibilitate sunt aprobate de ANRE. Clientul care părăsește Piața
Reglementata în favoarea Pieței Libere nu mai are drept de i ntoarcere în cea reglementată/
În Piața Liberă , toți consumatorii pot opta să își achiziționeze energia electrică de pe
Piața Libera și își pot alege furnizorul de energie electrica , avțnd acces nediscriminatoriu la
rețelele de transport și / sau distrib uție.

22

Furnizorii de energie electrică din Piața Libera sunt personae juridice deținătoare de
licențe de furnizare a energiei electrice. Aceștia pot asigura serviciul de furnizare pentru orice
consummator aflat pe teritoriul României. Furnizarea energiei electrice către consumatorii aflați
pe Piața Libera de energie electrică se realizează în baza unor contracte cu clause și tarife
negociabile între parți.Achiziția energiei electrice de către furnizori se face în baza unor contracte
bilatrale negociate cu producătorii de energie electrică.
În continuare v ă prezint câteva caracteristici ale Piețelor Energiei Electrice.

23
CAPITOLUL 2 – INDICATORII STATISTICI

Activitatea de cercetare statistică pe calculul și analiza indicatorilo statistici.Aceștia se
obțin , în general, din prelucrarea datelor primare obținute din diferite surse folos ind o
metodologie elaborata de statistica publică a țării respective în concordanță cu recomandările
organismului internațional la care țara respectivă este asociată.
Principalii indicatori sunt publicați în buletine statistice , breviare și anuare statistice ,
editate de unitățile și organismele naționale și internaționale.
Pentru a răspunde acestor obiective este necesar ca indicatorii calculați de statistică să
fie eleborați într -o concepție unitară și sistemică , după metodologii comparabile ăn timp și spațiu
și să poată fi eriodic revizuiți și adaptați necesităților de informație statistică.

2.1 Funcțiile indicatorilor statistici

Principala particularitate a stat isticii este aceea că ea studiază fenomenele sub aspectul
cantitaiv -numeric , în strânsa interdependență cu determinarea lor calitativă , în condiții date de
timp , loc și structură organizatorica. Rezultatele cercetării statistice se concretizează într -un
număr mare de expresii numerice interdependente cunoscute sub denumirea generică de
indicatori statistici. În sensul cel mai larg , orice expresie numerică obținută într -un proces
concret de cercetare se numește indicator statistic.
Indicatorii statistici se elaborează mai întâi sub aspect conceptual și metodologic și apoi
se exprimă numeric în urma unei cercetări concrete.
Indicatorii statistici sunt extrem de numeroși , ei se pot folosi în mod izolat sau sub
formă de sistem.
În procesul de cercetare ei îndeplinesc mai multe funcții :
1. Funcția de măsurare a diferitelor aspecte ale realității obiective studiate. În acest
sens , se includ, în principal , indicatorii cu care dimensionăm colectivitățile cercetate și părțile
componente ale acestora. Funcția de măsurare derivă din însăși particulartățile statisticii ca știință
, care pornește întotdeauna de la cunoașterea empirică a fenomenelor ți prin generalizare ajunge
la cunoașterea esenței acestora. Măsurarea se poate face prin observarea directă la nivelul fiecărei
unității sau printr -o operație de agregare sau dezagregare a datelor statistice în structura
orizontală sau verticală a sistemului. În urma acestei operații se obțin indicatorii absoluți

24
exprimați în numere , cantități , valori care măsoară , dime nsionează o unitate , o grupă de unități
, o subcolectivitate sau o colectivitate statistică, stric delimitate în timp , în spațiu și organizatoric.
2. Funcția de comparare provine din faptul că statsitica operează cu fenomene
variabile, ceea ce necesită cuno așterea modificărilor intervenite ca nivel de dezvoltare sau
structură. Compararea se poate face ca diferență , sau sub firna de raoirt. Ca diferenșă se pot
compora numai indicatorii absoluți care au acelasi conținut și sunt sunt exprimați în acelasi
acele ași unitați de măsura.Ca raport se pot compara fie aceeași indicatori , fie indicatori
diferiși,dar care se găsesc într -o relație de interdependență.
3. Funcția de analiză provine din faptul că în mod frecvent statistica operează cu
diferite variabile complexe , care se pot descompune fie ântr -un produs de mai mulți factori , fie
ântr-o sumă de mai multe elemente componenete. În ambele cazuri este necesar să se analizeze
relațiile care există între fiecare parte și întreg , între fiecare fiecare factor și rezultat. Funcția de
analiză se întâlnește în statistica pentru orice variabila independentă care s -a înregistrat cu valori
diferite de la o unitate la alta și pentru care s -a calculat fie un indicator absolut totalizator , fie un
indicator calculat ca medie. În aceste caz , este necesar ca pe baza analizei statistice să apreciem
în ce masura valorile individuale diferite se regăsesc și dau conținut real indicatorilor sintetici
calculați.
4. Funcția de sinteză este specifică fenomenelor care se manifestă d iferite de la o
unitate la alta. Valorile individuale diferite trebuie să fie sintetizate într -o singură expresie
numerică, care determină statistic ceea ce este esențial și tipic pentru întreaga masă de fenomene
de aceeași speță circumscrisă în timp m spa țiu și organizatoric. De regulă , acesti idicatori se
calculează sub formă de valori medii. Ele au sens statistic numai dacă îndeplinesc condiția de
omogenitate. Verificarea omogenității se face prin metode de analiză variațională. Indicatorii
sintetici po t să apară nu numai ca mărimi medii , ci și atunci căla nivelul colectivității se obțin
agregate compleze ce provin din structuri orizontale și verticale.
5. Funcția de estimare este specifică metodei statistice care are printre fundamentele
sale și teoria p robabilităților. Valorile estimate pot să se folosească pentru măsurarea tendinței de
dezvoltare a fenimenului în aceeași perioada de timp , variabila ca spațiu și organizatoric sau în
aceleași condiții de spațiu și organizatorice dar variabile în timp. A ceste estimări se pot face
pentru fiecare caracteristică statistică luată independent sau interpretând o caracteristică
rezultativă în funcție de factorii săi determinanți. În acest sens, indicatorii obținuți au conținut de
mărimi medii și sunt considerați ca ecuații de estimare.

25
6. Funcția de verificare a ipotezelor și de testare a semnificației unor indicatori
statistici determinați pe baza unui model de calcul este frecvent aplicată în interpretarea statistică
a fenomenelor economice și sociale. Fenomenele de masă fiind variabile în timp și spațiu ca
urmare a influenței mai multor factori , printre care și o componentă aleatoare , pot fi studiate cu
ajutorul mai multor modele statistice. Folosind mai multe modele statistece de calcul și
interpretare , înseam nă de fapt că se formulkează mai multe ipoteze cu privire la formele
obiective pe care le îmbracă legea statistică , atunci când colectivitatea înregistrată este
circumscrisă în condiții date de timp, spațiu și organizatorice. În plus aceste observări sunt de
regulă , date obținute prin sondaj , ceea ce impune verificarea semnificației lor pentru estimarea
parametrilor pentru întreaga colectivitate. Aplicarea metodelor deverificare a ipotezelor și de
testare a semnificației indicatorilor calculați în eșanti on se bazează pe interpretarea probabilistică
a fenomenelor și are ca scop de a se reține atât modelul cel mai adecvat , cât și de a veridica
reprezentativitatea indicatorilor calculati.

26
2.2 Clasificarea indicatorilor statistici

Dupa etapa în care apar ăn procesul de cunoaștere statistică , indicatorii pot fi Ș primari
și derivați.
Indicatorii primari se obțin în cadrul prelucrării primare a datelor statistice ca urmate a
proceslui de centralizare a datelor unei observări statistice. Ei au conținut cpncr et ăi formă
concretă de exprimare. De exemplu , volumul producției la nivelul unei întreprinderi se exprimă
fie în unități naturale , natural -convenționale , de timp de muncă sau valorice și dimensionează
din acest punct de vedere întreprinderea pe o anumi tă perioadă de timp. Din această cauză
indicatorii primari se mai numesc și indicatori absoluti și constituie baza informațională a
cunoașterii statistice.
Pentru a înțelege corect sensul de indicatori statistici primari trebuie arătat faptul că
putem întâ lni în practică mai multe cazuri :
1) Indicatorii primari care se obțin de regulă la nivelul unităților
compleze ca sumă a unor componente. De exemplu , producția marfă care se
calculează însumând : valoarea produselor finite , valoarea semifabricatelor livra te
și valoarea lucrărilor cu caracter industrial efectuate către terți sau ca diferență cum
este cazul valorii adăugate care se obține scăzând din valoarea producției brute ,
valoarea consumului intermediar. Acești indicatori primari pot fi considerați și ca
indicatori sintetici la nivelul respectiv;
2) Indicatorii primari obținuți prin agregarea unor valori individuale
cu același conținut calculat la treptele ierarhice inferioare. De exemplu , produsul
intern brit care în raport de componente este un indicato r sintetic , poate fi
considerat și ca indicator agregat obținut ca sumă a valorii adăugate brute ale
agenților economici;
3) Indicatorii primari obținuți direct din observare atunci când se face
un studiu monografic al unei unități statistice. De exemplu , pentru o întreprindere ,
indicatorii valorici ai producției sunt în acelați timp și indicatori absolți primari și
înregistrați diret la nivelul unității.

27

Indicatorii derivati se obțin în faza de prelucare statistică a mărimilor absolute prin
aplicarea var iatelor metode și procedee de calcul statistic. Au menirea de a pune în lumină âi de a
face posibilă analiza aspectelor calitative ale fenomenelor âi proceselor cercetate.
De regulă , indicatorii derivați se obțin prin aplicarea unui model de calcul statis tic de
comparare sau de estimare.
Indicatorii derivați au menirea de a pune în lumină și de a face posibilă analiza
aspectelor calitative ale fenomenelor și proceselor cercetate. În acest scop , ei exprimă: relații
cantitative dintre diferitele caracterisi tici statistice , dintre diferitele părți ale unei colectivităăți
sau dintre fenomenele ce se găsesc într -un anumit grad de interdependență; valorile tipice care se
formează în mod obiectiv în cadrul aceleiași perioade de timp sau în dinamică; gradul și fo rma de
variașie a caracteristicilor cercetate ; legăturile de interdependență dintre fenomene ; tendința
obiectivă de manifestare a fenomenlor ; rolul si contribuția diferiților factori la formarea și
modificarea mărimii unui fenomen complex.
Metodele de e stimare sunt folosite în statiscă pentru a putea măsura gradul de influență a
diferiților factori asupra fenomenului analizat. Astfel , recurgănd la ajutorul unor funcții
matematice , putem măsura statistic prun una sau mai multe ecuații de estimare , depe ndența unei
caracteristici de factorii care o determină sau în funcție de timp. Aceste probleme vor fi tratate la
capitolele privind analiza statistică a seriilor interdependente și indicatori și metode de analiză
statistică a seriilor cronologice.
În con cluzie , indicatorii utilizați în statistică sunt extrem de numeroși și cu metodologii
variate de calcul : mărimi relative ; mărimi medii ;indicatori ai variației absoluți,relativi și medii ;
indici ; indicatori ce caracteriazează corelația.
Dupa modul în care în care caracterizăm fenomenele putem avea indicatori analitici și
sintetici.
Indicatorii sintetici provin din faptul că statistica operează cu elemente variabile. În
consecință trebuie să gasim niște valori care trebuie să sintetizeze într -o singură numerică un
număr de valori individuale diferite. Ele trebuie să îndeplinească condiția de a fi semnificative

28
față de valorile utilizate în calcul. Deci , trebuie întotdeauna ca indicatorii sintetici să fie
completați cu indicatori analitici care să măsoar e fie variașia valorilor individuale , fie contribuția
factorilor de influență. Indicatorii sintetici se pot obține , fie ca o sumă de variabile independente
care sunt calculate la nivelul structurilor ierarhice , fie ca un produs de factori independenți ș i ei
calculabilo atât în structura orizontală cât și în structură verticală. Indicatorii statistici se mai pot
clasifica după modul în care caracterizăm fenomenele în : mărimi absolute , mărimi relative ,
mărimi medii , indici și ecuații de estimare.
Mări mile absolute se obțin ca indicatori totalizatori la nivelul grupelor și la nivelul
întregului ansamblu. Datorită complexității indicatorilor este necsar să se elaboreze metodologii
specirfice de grupare a datelor începând cu elementele componente , contin uând cu nivelurile
ierarhice de conducere âi decizie și ajungând la nivelul întregului ansamblu .Indicatorii sintetici
absoluți se caracterizează prin aceea că ei sunt exprimați în unități de măsură insumbabile și pot
fi considerați independeți în raport cu alți indicatori . Indicatorii absoluți pot fi constituiți sub
formă de sistem prin care se dimensionează volumul grupelor și volumul colectivității generale.

29
2.3 Indicatori statistici calculați sub formă de mărimi relative

Indicatorii relativi se obțin prin aplicarea unui model de comparație sub formă de raport.
În statistica social economică , ărin mărime relativă înțelegem rezultatul raportării a doi indicatori
statistici absoluți. Indicatorul din numărătorul raportului se numește indicator raportat , iar cel din
numitor , indicator bază de raportare.
Alegerea bazei de raportare se face în funcție de scopul comparării. Această problemă se
rezolvă diferit în funcție de felul mărimii relative calculate. De pildă , dacă se fa ce comparația în
timp putem alege o bază fixă , respectiv un an reprezentativ în evoluția fenomenului studiat sau o
bază variabilă care de regulă este anul precedent. Pe plan teritorial comparațiile , se fac , în
special , pentru a măsura statistic decalaj ul existent. Dacă sunt comparații bilaterale problema se
rezolvă simplu : se ia pe rând ca bază de raportare fiecare din cele două părți. Mai dificil este
atunci când comparațiile sunt multiple deci cănd avem mai multe părți.
Alegerea formei de exprimare se face astfel încât mărimile relative să fie sugestive. În
cazul în care se raportează doi indicatori absoluți cu acelați conținut putem folosi în acest scop :
coeficienți , procente,promile , prodecimile,procentimile.
În cazul în care indicatorul din num ărătorul este mai mic decât cel din numitorul acestia
, rezultatul raportului se înmulțește cu și pentru k=2 se obțin procente , pentru k=3 se obțin
promile. Mărimile relative se folosesc în toate domeniile și în toate fazele prelucrării. Se pot face
comparații cu privire la aceeași variabilă statistică sau între două variabile interdependente.

30

În funcție de scopul analizei și de informațiile de care dispunem , în statistică social
economică se calculează urmatoarele tipri de mărimi relative :
1) Mărimi relative de structură;
2) Mărimi relative de coordonare sau corespondență;
3) Mărimi relative ale dinamicii;
4) Mărimi relative ale planului sau programului;
5) Mărimi relative ale intensității.
Mărimile relative de structură se pot calcula de fiecare dată când s -a aplicat metoda
grupării prin urmare calculul lor este posibil atunci când colectivitatea este separată pe doua sau
mai multe grupe. În acest caz se pot calcula mărimi relative de structură , cu sensul de greutăți
specifice sau ponderi , raportând indicat orii absoluți calculați pe grupe la același indicator
calculat pe total colectivitate. Specific mărimilor relative de structură este proprietatea de
aditivitate. Fiind calculate față de aceeași bază , cu greutățile specifice corespunzătoare se pot
efectua operații de adunare și scădere.Suma mărimilor relative de structură este egală cu 1 sau
100 după cum acestea au fost exprimate sub formă de coeficient sau în procente.
Mărimile relative de structură se reprezintă grafic printr -o diagramă de structură care
poate fi : dreptunghiul de structură , pătratul de structură ,cercul sau semicercul de structură.
Mărimile relative de coordonare sau de corespondeță se folosesc pentru a compara două
grupe ale aceleiași colectivități sau două colectivități situate în spaț ii diferite dar coexistente în
timp. Prin urmare , ori de câte ori este posibil calculul mărimilor relative de structură devine
posibil și calculul mărimilor relative de coordonare . Și calculul mărimilor relative de coordonare
presupune împărțireae colect ivității în două sau mai multe grupe.
Mărimile relative de coordonare se folosesc în studiul variației teritorialeși prin urmare
au caracter de indici teritoriali. Se reprezinta grafic prin benzi și coloane stabilind în acest fel
relațiile care exista înt re diferitele părți ale aceleiași colectivități.

31
Mărimile relative ale dinamicii se folosesc în scopul caracterizării statistice a evoluției în
timp a fenomenului analizat. Mărimile relative ale dinamicii se calculează deci , când avem două
valori ale aceluiași indicator înregistrat în unități diferite de timp. În funcție de basza de
comparație aleasă putem calcula :
a) Mărimi relative ale dinamicii cu bază fixă folosind relația : =

b) Mărimi relative ale dinamicii cu bază mobilă (variabilă sau în lanț) pe baza
relației:
=

În activitatea economico -socială mărimea relataivă de dinamică se numețte indice.
Mărimile relative ale dinamicii se exprima sub formă de coeficie nt și cel mai adesea
procentual.
Mărimile relative ale programării (planificării) se calculează în economia de piață la
nivelul unităților economice fiind necesar să se elaboreze programe de aprovizionare , producție
șși desfacere pe termene scurte sau ma i lungi.
Calculul mărimilor relative ale planului presupune preluarea din evidențele unității
economice analizate a informaților referitoare la :
a) Nivelul fenomenului analizat într -o perioadă de baza
b) Nivelul planificat (programat) al aceluiași fenomen înt r-o perioadă curentă
c) Nivelul realizat al acetuia în perioada curentă
De cele mai multe ori mărimile relative ale planului se exprimă procentual. Adesea se
reține numai valoarea ce depășește 100 , arătând procentul de depășire a planului sau procentual
de creștere programat.
Coeficientul sarcinii de plan poate fi supraunitar sau subunitar. Interpretarea acestuia
trebuie să se facă în funcție de conținul indicatorului impălicat în calcul și de corelația cu ceilalți
indicatori ai activit ății economice.

32
Mărimile relative de intesintate se calculează ca raport între doi indicatori absoluți de
natură diferită între care există o relație de interdependență.
În general o mărime relativă de intensitate poate fi calculată după relația : =

Cele doua caracteristici introduse în raport și sunt caracteristici primare înregistrate
direct prin observarea statistică , iar raportul , calculat pe fiecare unitate de observare , este o
caracteristică secundară. Semnificația acestei cara cteristici consta în aceea ca exprimă câte unități
din valoarea caracteristicii revin la o unitate a valorii caracteristicii .
În concluzie , mărimile re lative au largi aplicații în t oate domenile vieții social
economice ,calculul lor permițând a profundarea analizei fenomenlor studiate ,dar se impune ca la
interpretarea lor să avem în vedere și nivelul indicatorilor absoluți din care s -au calculat precum
și corelația cu cât mai mulți indicatori cu care se află în relații de condiționare reciprocă.

33
CAPITOLUL 3 – STUDIU DE CAZ – Analiza indicatorilor statistici in cadrul
departamentului Front -Office Enel România.

Departamentul de Front -Office este format din vânzatorii de teren ce au ca scop
aducerea cliențiilor potențiali ale caror furnizare este Electrica Furnizare , E -On România sau
CEZ România dar și ofertarea cliențiilor Enel .
Pentru cei 500 de v ânzători , considera ți ca o colectivitate general ă , s-a întocmit o baz ă
de sondaj.
Cons iderând ca cei 500 de v ânzători ca form ând o colectivitate statistic ă , am
parcus urm ătoarele etape :
1. Am extras printr -un procedeu de sondaj , un eșantion de 60 de unit ăți si s ă se
centralizeze nivelurile individuale ale fiecareia din variabilele prezentate potrivit con ținutului
lor.
2. Am grupat datele inregistrate la punctual precedent folosind grup ările simple
pentru toate caracteristicile inregistrate pe intervale și neegale (se vor folosi minim 8 grupe
pentru interval egale si minim 3 grup e pentru interval neegale) și să se centralizeze datele
condi ționate de g rupările folosite . S ă se reprezinte graf ic seriile ob ținute:
3. Am calculat toate m ărimile relative posibile și să se reprezinte graphic m ărimile
obtinu țe folosind diagramele adecvate
4. Am calculat indicatorii tendin ței central e , indicatorii varia ției si asim etriei pentru
variabilele inregistrate.
5. Am aplicat regula adun ării dispersilor pentru tabelul cu dubl ă intrare obtinu ț prin
gruparea combinat ă.
6. Am extins rezultate le obtinu țe asupra intregii colectivit ăți pentru dou ă variabile
daca P=0,9973(z=3)
7. Am aplicat metoda corela ției și regr esiei pentru datele din eșantion . Să se m ăsoare
gradul de intensitate al corelatiei . Pentru date le negrupate se vo r lua in calcul primele 10 unităț i
de eșantion, la care se vor calcula si coeficine ții de corela ție a rangurilor.

34
La extragere am folosi t procedeul selec ției mecanice cu pasul de numarare egal
cu :
K =
N = volumu l colectivitatii generale => N = 500 vz
n= vol.e șantionului= 60 vânzători
K=
= ~8
Ca prima unitate de eșantionare vom utiliza ultimile 2 cifre ale numarului
matricol personal .

Interpretare : Cei 60 de v ânzători extra și din baza de sondaj ne ofera pentru inceput
urmatoarele informa ții : au lucrat in total intr -o lun ă 1337 de zile. 10280 de ore;
realiz ând o valoare a incas ărilor de 896330 Lei. Iar fondul de salariu in aceast ă lună
pentru cei 60 de v ânzători a fost 173194 lei.
2. Gruparea datelor inregistrate
2.1 Gruparea pe interval de vari ție egale
a) calculul amplitudinii absolute de variație (A) care exprim ă împrăstierea
maxim ă a valorilor serei.
= –
Observatie : Dac ă varia ția este foarte mica ( in cazul nostru se va
forma o distribui re pe variante (valabil in cazul caracteristicilor : v ârsta,zile lucrate).
b)stabilirea in p arametrii intr -un anumit num ăr de grupe (r) se poate stabili i
astfel :
-dacă varia ția caracteristicii este relative uniform ă si volumul de unit ăți nu este
suficient de mare num ărul de grupe se poate fixa anterior (din cerin țele proiectului se
vor folosi minimul de 8 grupe pentru interval egale)
– iar dac ă numărul grupelor nu este anterior cunoscut si volumul unit ăților este
suficient de mare se recomand ă stabilirea grupelor conform rela ției lui Sturgers.
r=1+3,322log n
unde n – nr. Caracteristiclor.

c)determinarea m ărimii intervalului de grupare (h) se calculeaz ă ca raport intre
amplitudinea absolut ă a varia ției si num ărul de grupe:

35
h=
h=

Notă: Mărimea intervalului (h) se rotunje ște la intreg in plus (ex. 3,25=4)
Prima grup ă se po rnește de la adaug ându-se succesiv m ărimea intervalui
de grupare (h) rezultat din calculul anterior. Valoarea din st ânga intervalului va fi
considerat ă ca limita inferioar ă ,iar valoarea din dreapta ca limita superioar ă. Valorile
care formeaz ă limitele in tervalelor se inregistreaz ă fie numai ca limita superioar ă fie ca
limit ă inferioar ă pentru a evita inregistrari duble a caracteristicilor.
Analog se rezolv ă pentru orice variabil ă.
2A. Gruparea pe interval egale a vț nzatorilor dupa v ârstă
a) Amplitudi nea varia ției = – =27-19=8
Astfel ob ținem o distributie pe 9 variante (19,20,…,27)
Centralizarea valorilor dupa vâ rstă se ob ține astfel :
Reparti ția vânzătorilor dupa v ârstă:
Vârstă(ani)
Nr.vânză
tori Nr.
Vânzători
Valori centralizate pentru:
Zile
lucrate Ore lucrate
19 1 18 150
20 3 67 524
21 14 297 2414
22 10 197 1633
23 12 252 2111
24 2 41 334
25 10 228 1793
26 6 126 990
27 2 41 331
Total 60 1267 10280
Tabel 3.1

36
02468101214
19 20 21 22 23 24 25 26 27Vânzători
vanzatori

Figura 3.1

Tabel 3.2

Vârsta Frecven ța Frecvente cumulate
cresc ător Descresc ător
19 1 1 60
20 3 4 59
21 14 18 56
22 10 28 42
23 12 40 32
24 2 42 20
25 10 52 18
26 6 58 8
27 2 60 2

TOTAL 60 – –

37
0102030405060
19 20 21 22 23 24 25 26 27CRESCATOR
DESCRESCATOR02468101214
19 20 21 22 23 24 25 26 27Vânzători
vanzatori

Figura 3.2

Figura 3.3

38

Tabel 3.3

Figura 3.5Zile lucrate Nr. V ânzători Ore lucrate
17 7 991
18 5 765
19 3 453
20 2 316
21 11 1921
22 10 1790
23 19 3449
24 3 595
Total 60 10280
7
5
3 2 11 10 19
4
02468101214161820
17 18 19 20 21 22 23 24 SERIES 1
Series 1

39
010203040506070
17 18 19 20 21 22 23 24Chart Title
crecator descrescator Tabel 3.4

Figura 3.6Zile lucrate Nr. Vâ nzători Frecvente cumulate
Cresc ător descresc ător
17 7 7 60
18 5 12 53
19 3 15 48
20 2 17 45
21 11 28 43
22 10 38 32
23 19 57 22
24 3 60 3
Total 60 – –

40
2C.Gruparea pe interval egale a v ânzătorilor dupa ore lucrate.
a)Amplitudinea varia ției = – = 211 -135=76
b)Nr. de grupe r=8
c)Mărimea intervalului h=
=
=9,5 ~ `0
Reparti ția vânzătorilor dupa num ărul de ore lucrate.
Centralizarea valorilor dupa orele lucrate se obtine astfel :
Reprezentarea grafic ă a reparti ției vânzătorilor dupa num ărul de ore lucrate , se
poate ilustra prin histogramă , poligonul frecven țelor si prin curbă cumulativ ă a
frecven țelor pentru construirea careia este necesar calculul in prealabil al frecven țelor
cumulate cresc ător si descresc ător determinate in Tabelul 7.9

Tabel 3.5Grupe dup ă nr. ore
lucrate Nr. v ânzători
[135-145) 6
[145-155) 10
[155-165) 1
[165-175) 11
[175-185) 23
[185-195) 6
[195-205) 2
[205-215] 1
Total 60

41
0510152025
135 145 155 165 175 185 195 205Grupe ore
Grupe ore

Figura 3.7

Tabel 3.5Grupe dupa nr. ore
lucrate Frecven ța Frecven țe cumulate
cresc ător descresc ător
135-145 6 6 60
145-155 10 16 54
155-165 1 17 44
165-175 11 28 43
175-185 23 51 32
185-195 6 57 9
195-205 2 59 3
205-215 1 60 1
60 – –

42
010203040506070
140 150 160 170 180 190 200 210crescator
descrescator

Figura 3.8
Gruparea pe interval egale ne -a permis structurarea colectivita ții pe grupe c ât
mai omogene. De asemenea , dup ă cum s -a observa t gruparea statistic ă este cea mai
semnificativ ă modalitate a sistematizarii datelor dupa o caracteristic ă numeric ă sau
nominative.
Sistem atizarea datelor printr -o grupare pe interval egale raspunde in primul
rand necesita ții de sistematizare si omogenizare a datelor unei observa ții statistice de
masă și a caracteriz ării independente a fiecarei variabile din propria observare.
Pentru analiza structurii colectivita țtii pe grupe tipice se folose ște gruparea pe
interval neegale.
Gruparea pe interval neegale presupune regruparea intervalelor egale.
Un prim principiu al grup ării pe interval neegal e este trecerea de la varia ția
liniara (interval de mărime constant ă) la varia ția neuniforma a unor interval de grupare
din ce in ce mai mari. De exemplu , de la 8 grupe se poate trece la 5 grupe. Analiz ând
situa ția concret ă se pot pastra primele 3 grupe , grupa a patra se ob ține cumuland -o cu

43
grupa a cinc ia , iar ultimile trei grupe se pot cupla. In cazul acesta se poate trece de la
grupe pe variante la grupe pe interval.
Un alt principiu de grupare are in vedere separarea unita ților pe trei grupe :
mici, mijlocii si mari , se porne ște de la nivelul mediu al caracteristicii , care se
calculeaz ă ca o medie aritmetic ă simpl ă sau ponderat ă pentru fiecare variabil ă in parte :
X=∑

sau x=∑

∑

Unde: -variabil ă
n- numarul unitatilor inregistrate (in cazul nostrum n=60 sau dac ă nu
avem datele inițiale folosim media seriei in care , sunt valorile sau centrele de interval
si cu frecven țele seriei)
Algoritmul de stabilire a celor 3 grupe cu interval neegale este urmatorul:
– In grupa a II -a sunt cuprinse grupa care contine nivelul mediu al variabilei si
intervalele invecinate cu a cesta;
-grupa I -a este format ă din limita inferioar ă a primului interval si limita
inferioar ă a intervalului II, iar
-a III -a grupa intre limita s uperioar ă a intervalului II si limita superioar ă a
ultimului interval de grupare.
2.2.A, Gruparea pe interval neegale a v ânzătorilor dupa v ârstă
Nivelul mediu
X=∑

=
=21 ani/vanz.
Grupe dupa
vârstă(ani) Nr.
vânzători Valori centralizate pentru :
Zile
lucrate Ore
lucrate
[19-22) 18 382 3088
[22-24) 22 449 3744
[24-27] 20 436 3448
Total 60 1267 10280
Tabel 3.7

44
2.2B Gruparea pe interval neegale a v ânzătorilor dupa zilele lucrate
Nivelul mediu x=∑

=
=21,11 zile/vanz
Grupe
dupa zilele
lucrate Nr.
vânz. Valori
centralizate pentru:
Ore lucrate
[17-20) 15 2209
[20-22) 13 2237
[22-24] 32 5843
Total 60 10280
Tabel 3.8

2.2C Gruparea pe interval neegale a v ânzătorilor dupa orele lucrate
Nivelul mediu x=∑

=
=171,33 ore/vanz
Grupe dupa
nr. ore lucrate Nr.
vânzători Valori centralizate pentru:
Zile lucrate
135-155 16 292
155-185 35 769
185-215 9 204
Total 60 1267
Tabel 3.9

45

43.7
66.3 Sales
Masculin
Feminin2.3 Grupe v ânzătorilor dupa sex (dupa o variabil ă numeric ă)
Grupe
dupa sex Nr.
vânzători Varsta
(ani) Zile
lucrate Ore
Lucrate
F 33 775 746 5587
M 27 627 521 4666
Total 60 1402 1267 10280
Tabel 3.10
=
∑
*100
Structura v ânzătorilor dupa sex

Figura 3.9

46
Indicatorilor tendin ței central e
Media aritmetică
X=∑

∑

Modul (modulul, dominant)
= + h

Mediana (Me)
Me= + h * ∑

∑

Indicatorii sintetici ai variației si asimetriei :
Abaterea medie liniara (d) :
d=∑

∑

Dispersia
= ∑

∑

Abaterea medie p ătratic ă c
√
Coeficinetul de varia ție (v)
V’=
*100 respectiv v=
*100

Coeficientul de asimetrie
=
sau =

3. A Repartitia vanzatorilor dupa varsta

47
Varsta(ani)
Nr.
Vânzători
Freceven țe
cumulate
cresc ător |x-ẍ| (x- ẍ)2
19 1 19 1 3,95 15,60
20 3 60 4 8,85 26,10
21 14 294 18 27,3 53,23
22 10 220 28 9,5 9,05
23 12 276 40 6 0,03
24 2 48 42 2,1 2,20
25 10 250 52 20,5 42,02
26 6 156 58 30,5 55,81
27 2 54 60 8,1 32,80
Total 60 1377 –
Tabel 3.11
a) Calculul indicatorilor tendin ței centrale
– Media aritmetic ă
X=∑

∑
=
=22,95 ani/vanz

Modul (modulul , dominanta)
Fiind o serie pe variante modul este valoarea cu frecven ță maxim ă
Mo = 23 ani /vanz
Locul medianei : U(Me) = ∑

=
= 30,5
Variabila 23 ani este prima frecven ță cumulata cresc ător si este mai mare de
30,5
Me = 23 ani /vanz
b) Calculul indicatorii lor sintetici ai varia ție și asimetriei

Abaterea medie liniara

48

D=∑

∑
=
= 1,94 ani / vanz
Dispersia
=∑

∑
=
=3,94

Abaterea medie p ătratic ă c
√ √ / vanz
Coeficintul de varia ție (v)
V’=
*100 =
*100 = 8,4 %
Sau V=
*100 =
*100 = 8,6%
V si v’ <35% – seria este omogen ă si media este reprezentativ ă pentru serie
Coeficientul de asimetrie
=
=
= -0,025
Sau =
=
= -0,07
Rezulta asimetrie negative foarte moderata .

49

(zilelucrate – 21,1) * nr vanzător Tabel 3.12

4. B Repartitia v ânzătorilor dupa zilele lucrate

a) Calculul indicatorilor tendin ței centrale
– Media aritmetic ă
ẍ =∑

∑
=
=22,95 zile /vanz

Modul (modulul , dominanta)
Fiind o serie pe variante modul este valoarea cu frecventa maxima
Mo = 23 ani /vanz
Locul medianei : U(Me) = ∑

=
= 30,5
Variabila 23 ani este prima frecven ță cumula tă cresc ător si este mai mare de
30,5
Me = 23 ani /vanz
Zile lucrate
Nr.
Vânzători
Freceven țe
cumulate
crescator |x-ẍ| (x- ẍ)2
17 7 119 7 28,7 117,67
18 5 90 12 15,5 48,05
19 3 57 15 6,3 13,23
20 2 40 17 2,2 2,42
21 11 231 28 1,1 0,11
22 10 220 38 9 8,1
23 19 437 57 36,1 68,59
24 3 72 60 8,7 25.23
Total 60 1266 – 107,6 283,4

50

b) Calculul indicatorii sintetici ai variatie si asimetriei
Abaterea medie liniara

D=∑

∑
=
= 1,79 zile / vanz
Dispersia
=∑

∑
=
=4,72

Abaterea medie p ătratic ă c
√ √ / vanz
Coeficintul de varia ție (v)
V’=
*100 =
*100 = 7,8 %
Sau V=
*100 =
*100 = 9,4%
V si v’ <35% – seria este omogena si media este reprezentativa pentru serie
Coeficientul de asimetrie
=
=
= -0,023
Sau =
=
= -0,06
Rezult ă asimetrie negativ ă foarte modera ă
7.Analiza corelatiei dintre num ărul de ore si salariu brut lunar
7.1 Corelatia liniara simpla (date negrupate)
Se aplica pentru primele 10 unitati din e șantion , privind num ărul de ore lucrate
( ) si salariu brut lunar ( ) – lei. Seria se va ordona cresc ător dupa num ărul de ore
lucrate ( ) mentinandu -se salariul brut lunar ( ) corespunzator.
Dintre metodele simple de cercetare a legaturilor statistice recurgem la :
A) Metoda seriilor paralele interdependente

51

Tabel3.12

Concluzie : valorile( ) fiind ordonate cresc ător se poate observa ca si valorile
cresc in cea mai mare parte , ceea ce sugereaz ă o legatur ă direct ă.
B) Metoda grafic ă este o alta cale de a stabili legatura dintre fenomene .
Pentru a obtine graficul de corela ție , denumit si corelograma , valorile
caracteristicii factoriale ( ) sau intervalele acesteia se trec pe abscis ă , iar pe ordonate
valorile caracteristicii rezultative ( ) sau intervalele respective . Fiecare unitate
observat ă a celor doua caracteristici se reprezint ă grafic printr -un punct.
Nr
. crt Ore
lucrate ( ) Salariul brut
lunar ( )
1. 176 3080
2. 178 3115
3. 184 3220
4. 211 3692
5. 151 2542
6. 183 3202
7. 147 2572
8. 153 2677
9. 187 3272
10 184 3220

52
05001000150020002500300035004000
147 151 153 176 178 183 184 184 187 211Series 1
Series 1

Figura 3.10
Graficul de asemenea confirm ă o legatura direct ă de form ă liniar ă.
Metoda grafic ă este utilizat ă cu bune re zultate pentru alegerea func ției analitice
care se studiaz ă ( y = 19876 x-425,62 in cazul regresiei si corela ției)
Metodele de studiere a leg ăturilor prezentate ant erior au ca deficient principal
faptul ca de și permit constatarea legaturii si caracterul ei , nu o pot m ăsura printr -un
indicator sintetic. Acest inconvenient este inlaturat prin utilizarea metodei regresiei.
Metoda regresiei constituie o metoda statistic ă analitic ă de cercetare a legaturii
dintre variabile cu ajutorul unor functii denumite functii de regresie.
Notand cu Y var iabile dependent si cu , …. variabilele independente
obtinem ecuatia de regresie y= f( , …. )
In cazul de fata am apelat la mode lul de regresie unifactorial ă linear
consider ând legatura dintre y si x de tipul = a + b . Parame trii ecuației in acest caz
se determin ă prin rezolvarea urmatorului s istem de ecua ții : { ∑ ∑
∑ ∑ ∑
Func ția de regresie este : Yxi = a+b
Daca se folose ște metoda determinan ților se obtine :

53

a=|∑ ∑
∑ ∑ |
| ∑
∑ ∑ |=∑ ∑ ∑ ∑
∑ ∑ =
= -132,45
b=| ∑
∑ ∑ |
| ∑
∑ ∑ |= ∑ ∑ ∑
∑ ∑ =
=18,19
Valorile func ției de regresie se ob țin inlocuind
Parametrul b=18,19 se interpreteaz ă astfel : cre șterea num ărului de ore cu o
unitate , a determinat o cre ștere a salariului net , in medie cu 18,19 lei.
a) Raportul de corela ție linia ră simpl r se va calcula cu formula:

R y/x = √ ∑
∑ ∑
Nr. crt Yxi
1. 147 2572 21609 378084 2541.49
2. 151 2542 22801 383842 2614.25
3 153 2677 23409 409581 2650.63
4. 176 3080 30976 542080 3069
5. 178 3115 31684 554470 3105.38
6. 183 3202 33489 585966 3196.33
7. 184 3220 33856 592480 3214.52
8. 184 3220 33856 592480 3214.52
9. 187 3272 34969 611864 3269.09
10. 211 3692 44521 779012 3705.65
Total 1754 30592 311170 5429859 30580.86

54
Tabel 3.13
R y/x = √
= 0.9968

Se poate spune c ă legatura este strânsă (R y/x = 0.9968) si gradul de determina ție R2 y/x =
0.99682 este de 0,993 sau de 99,3 %
b)Metoda coeficientului de corela ție
Intensitatea leg ăturii se masoar ă prin coeficientul de CORELAȚIE (r y/x)

ry/x= ∑ ∑ ∑
√ ∑ (∑ ) ∑ ∑
Nr. crt Yxi
(
1. 147 2572 2541.49 930.8601 237363.84 6615184
2. 151 2542 2614.25 5220.0625 267495.84 6461764
3. 153 2677 2650.63 695.3769 146076.84 7166329
4. 176 3080 3069 121 432.64 9486400
5. 178 3115 3105.38 92.5444 3113.64 9703225
6. 183 3202 3196.33 32.1489 20391.84 10252804
7. 184 3220 3214.52 30.0304 25856.64 10368400
8. 184 3220 3214.52 30.0304 25856.64 10368400
9. 187 3272 3269.09 8.4681 45283.84 10705984
10. 211 3692 3705.65 186.3225 400435.84 13630864
Total 1754 30592 30580.86 7346.8442 1172307.6 94759354

55
CAPITOLUL 4 – Concluzii
Scopul propus de această lucrare a fost de a analiza eficiența vânzăr iilor din
cadrul S.C Enel România S.A în departamentul de Front -Office pentru clienții potențiali
, clienți ale căror furnizare actuală depinde de Electrica , CEZ sau E -On.
În cadrul primului capitol am încercat să clarific ce este Enel , ce face , unde și
cum acționează această multinațională combinând producția , transportul , distribuirea și
furnizarea într -un întreg .De asemenea am adus o serie de exemple ale ultiliz ării
energiei verzi prin programul Enel Green Power și reglementările pe care le aduce
ANRE în piață liberă și piață reglementată.
În cadrul capitolului doi am abordat indicatorii statistici ai eficienței definidu -i
pe fiecare și arătând modurile în care ei sunt folosiți în diferite calculi statistice.
Datorită faptului că această lucrare este concentrată asupra eficienței economice
a vânzărilor, am analizat în funcție de vârstă , sex și ore lucrate . De asemeni am
prezentat perspectivele generale al e acestor caracteristici.
Evidențierea ofertelor energiei electrice permite soluționarea a două probleme
care stau în făța vânzării acestora: atragerea cliențiilor pe piață Enel precum și atragerea
ulterioară în rânduri repetate a acestora. Vânzarea inițială a ofertelor depinde de
furnizorul care administrează zona geografică (Enel Energie sau Enel Energie
Muntenia), datorită cărora clientul are posibilitatea de a lua cunoștință de existența
ofertelor. Însa succesul ulterior poate fi atins doar în cazul în care clientul potențial
devin e client activ în urmarea trecerii în zona Enel, adică prestarea unor servicii
calitative clien țiilor – informații, furnizare sau îndeplinirea unor alte dorințe ale
clien țtiilor.
Ulterior definind și explicând indicatorii statistici în capitolul secund , am
parcurs acest ultim capitol pe care l -am alcătuit într -un studiu de caz , acesta
reprezentând după părerea mea, etape absolut obligatorii în realizarea unei analize
statistice. În literatura de specialitate se pot găsii informații despre aceste etape, precum
și pașii necesari pentru parcurgerea lor.
Astfel sper că prin acesta lucrare am reușit să demonstrez pe cât este de
important ă problema dată, ce impact are ea asupra socie tății contemporane, iar cel mai
important lucru, cum poate un vânzător de rând utiliza toate acestea în interesele proprii,
iar în mod special în promovarea sa ca vânzător.

56

CAPITOLUL 5 – BIBLIOGRAFIE

1. Arhivele Enel România
2. Prof.Dr.Eugenia Lilea , Prof. D r. Elena Maria Biji , Conf. Dr. Mihaela Vătui ,
Lect. Dr. Emilia Gogu – Statistică
3. Anghelache, C., Niculescu, E. – Statistică, indicatori, formule de calcul și sinteze,
Editura Economică, București, 2001
4. Blăceanu, C., Bentoiu, C. – Microeconomie, Editura C . H. Beck, București, 2007
5. Bentoiu, C., Bălăceanu, C. – Macroeconomie, Editura C. H. Beck, București, 2007
6. Bălăceanu, C., Bentoiu, C. – Sisteme de indicatori pentru caracterizarea
dezvoltării umane. Puncte de vedere, completări și îmbunătățiri. Revista Rom ână de
Statistică, București, 2011/Trim. IV – SUPLIMENT
7. Bentoiu, C. – Metode și procedee de interpretare a datelor utilizate în analiza
statistică a nivelului de trai și calității vieții, Sesiunea Științifică Națională a Universității
Creștine Dimitrie Can temir, Analele Universității Creștine Dimitrie Cantemir, 2010,
Editura Pro Universitaria
8. Statistique eu Bref – colecție EUROSTAT
9. Anuarul Statistic al Municipiului , 2005 -2010, INS , București
10. Biji, M., Biji, E. – Statistică teoretică, Editura Didactică și Pedagogică,
București,1979
11. Baron, T., Biji E., și colectiv – Statistică teoretică și economică, Editura Didactică
și Pedagogică, București, 1996
12. Bentoiu, C. – Analiza statistică a nivelului de trai și calității vieții prin intermediul
a trei componente: i ndicele costului vieții, veniturile și consumul populației, Sesiunea
Științifică Națională, „Soluții de relansare economică în contextul crizei actuale”
Facultatea de Relații Economice Internaționale, Universitatea Creștină „Dimitrie
Cantemir” București, 2010, Editura Pro Universitaria

57
13. Bentoiu, C. – Cercetarea prin sondaj -metodă statistică de bază utilizată în studiul
fenomenelor economice și sociale , Analele Universității Seria Științe Economice, Relații
Economice Internaționale, Editura Pro Universitaria , București, 2011