HORAK Cristian – Întrebuințarea semnelor convenționale pentru realizarea unui plan topografic [612298]

HORAK Cristian – Întrebuințarea semnelor convenționale pentru realizarea unui plan topografic

1
CAPITOLUL 3
MODALITĂȚI DE RAPORTARE A SEMNELOR CONVENȚIONALE ÎN
VEDEREA ÎNTOCMIRII UNUI PLAN TOPOGRAFIC PENTRU CARTOGRAFIEREA
PLATFORMEI SANITARE „SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN TIMIȘ”

3.1. Lucrări practice executate în teren

Urmare a celor prezentate în m aterialul teoretic cu privire la întocmirea planurilor
topografice și reprezentarea semnelor convenționale pe plan, partea practică a lucrării reprezintă
o documentație tehnică întocmită în vederea înscrierii în cartea funciară (edificare) a construcției
„ Secția Clinică de Ortopedie” Timișoara. Documentațiile necesare au fost:
1. Documentație pentru actualizare date imobil (rectificare suprafață) înscris în CF.
nr. 407434 cu nr. top. 26599 – Timișoara cu suprafața din acte de 30805 mp, se rectifică la
31571 m p rezultați în urma măsurătorii din teren;
2. Documentație pentru actualizare date imobil ( rectificare suprafață ) înscris în CF.
nr. 407434 cu nr top. 26600 – Timișoara cu suprafața din acte de 1969 mp, se rectifică la 2014
mp rezultați în urma măsurătorii din teren;
3. Documentație de dezmembrare imobil cu nr. top. 26599;
4. Documentație de dezmembrare imobil cu nr. top. 29073/2/1/1;
5. Documentație de alipire (unificare) a celor două parcele nou create care cuprind
Secția clinică de ortopedie;
6. Documentație de însc riere construcție (edificare) și anume secția Clinică de
Ortopedie.
Pentru primele două documentații sunt necesare semnarea proceselor -verbale de
vecinătate de către Consiliul Județean Timiș în calitate de proprietar asupra terenului și de către
Primăria M unicipiului Timișoara în calitate de vecin.
Pentru documentațiile de la punctele 3, 4, și 5 a fost necesară obținerea Hotărârii
Consiliului Județean Timiș.
Amplasamentul planului topografic este în partea de SUD a localității Timișoara , zona
cartierului S oarelui fiind învecinat imediat la NORD cu bulevardul Iosif Bulbuca , la EST cu
parcarea supermarketului Billa, la SUD cu casa Faenza, iar la VEST cu cartierul Calea
Girocului. Terenul are o extindere pe axa nord -sud de 252.395 metri, iar pe axa est -vest de 272
metri. Din punct de vedere al altitudinii extinderea variază între curbele de nivel 88 și 91,50

HORAK Cristian – Întrebuințarea semnelor convenționale pentru realizarea unui plan topografic

2 metri (sistem de referință Marea Neagră), lucru care nu a impus și efectuarea în cadrul lucrării a
unui plan de situație a curbelor de nivel, dar la cere rea beneficiarului s -a solicitat întocmirea unui
plan de situație cu cote de nivel în vederea extinderii actualei platforme spitalicești cu un spital
de maternitate.

Fig. 3.1. Plan de Carte F unciară

Planurile de Carte F unciară s -au întocmit la scara 1 : 1000 iar Planul de situație a fost
întocmit la scara 1:500 , pe baza ridicărilor topografice efectuate în teren.
Punctul de retrointersecție S1 a fost determinat în funcție de punctele anterior
determinate din Rețeaua Geodezică de Stat apoi determinându -se o bază din punctele S2 și S3
conform tabelului de mai jos :

HORAK Cristian – Întrebuințarea semnelor convenționale pentru realizarea unui plan topografic

3 Tabel ul 3.1.
Retrointersecția pentru punctele S1, S2 și S3

HORAK Cristian – Întrebuințarea semnelor convenționale pentru realizarea unui plan topografic

4 Stațiile S2 și respectiv S3 au stat la baza drumuirii planimetrice principale.
Coordonatele t uturor punctelor de detaliu al planului topografic de ansamblu au fost
determinate prin metoda drumuirilor planimetrice, combinate cu metoda radierii datorita
întinderii și acoperiri zonei ridicate. Astfel, pe perimetrul exterior al zonei ridicate s -a exec utat o
drumuire principală sprijinită pe două capete iar în cadrul incintei au fost efectuate 10 drumuiri
secundare sprijinite pe punctele determinate în cadrul drumuirii principale, exemplificate în
tabelele de mai jos:
Tabelul 3.2.
Drumuire principală

:

HORAK Cristian – Întrebuințarea semnelor convenționale pentru realizarea unui plan topografic

5 Drumuiri secundare:
Tabel ul 3.3.
Drumuire secundară 1

HORAK Cristian – Întrebuințarea semnelor convenționale pentru realizarea unui plan topografic

6 Tabelul 3.4
Drumuire secundară 2

HORAK Cristian – Întrebuințarea semnelor convenționale pentru realizarea unui plan topografic

7 Tabel ul 3.5.
Drumuire secundară 3

HORAK Cristian – Întrebuințarea semnelor convenționale pentru realizarea unui plan topografic

8 Tabel ul 3.6.
Drumuire sec undară 4

HORAK Cristian – Întrebuințarea semnelor convenționale pentru realizarea unui plan topografic

9 Tabel ul 3.7.
Drumuire secundară 5

HORAK Cristian – Întrebuințarea semnelor convenționale pentru realizarea unui plan topografic

10 Tabel ul 3.8.
Drumuire secundară 6:

HORAK Cristian – Întrebuințarea semnelor convenționale pentru realizarea unui plan topografic

11 Tabel ul 3.9.
Drumuire secundară 7:

HORAK Cristian – Întrebuințarea semnelor convenționale pentru realizarea unui plan topografic

12 Tabel ul 3.10.
Drumuire secundară 8

HORAK Cristian – Întrebuințarea semnelor convenționale pentru realizarea unui plan topografic

13 Tabel ul 3.11.
Drumuire secunda ră 9

HORAK Cristian – Întrebuințarea semnelor convenționale pentru realizarea unui plan topografic

14 Tabel ul 3.12.
Drumuire secundară 10

HORAK Cristian – Întrebuințarea semnelor convenționale pentru realizarea unui plan topografic

15
Din punctele de stație ale drumuirilor în număr de 61 au fost determinate coordonatele
tuturor detaliilor de planimetrie și de relief existente în arealul a cărui obiect îl face această
lucrare, prin metoda radierilor obținându -se 4960 puncte care au fost raportate pe plan cu
descrierile ulterioare.
Calculul cotelor punctelor rețelei de ridicare s -a făcut prin metoda drumuirilor de
nivelment trigonometric, închise cu verificare pe punctul de plecare din punct e de cote cunoscute
din rețeaua geodezică de stat și determinate prin metode analitice:

Tabel ulul 3.13
Calculul cotelor punctelor rețelei de ridicare

De la La Diferențe Z Stația
88.48 9
9 10 -0.29 88.19 10
10 11 0.43 88.62 11
11 14 -0.15 88.47 14
14 61 -0.35 88.12 61
61 59 0.21 88.33 59
59 58 -0.17 88.16 58
58 54 0.39 88.55 54
54 50 -0.24 88.31 50
50 51 0.29 88.60 51
51 52 -0.25 88.35 52
52 41 -0.02 88.33 41
41 36 0.51 88.84 36
36 4 -0.08 88.76 4
4 2 -0.58 88.18 2
2 6 -0.13 88.05 6
6 9 0.43 88.48 9
delta z 0

HORAK Cristian – Întrebuințarea semnelor convenționale pentru realizarea unui plan topografic

16 Tabel ul 3.14
Calculul cotelor punc telor rețelei de ridicare

De la La Diferențe Z Stația
88.19 10
10 12 -0.11 88.08 12
12 40 0.25 88.33 40
40 39 0.19 88.52 39
39 23 1.24 89.76 23
23 45 0.56 90.32 45
45 42 -1.11 89.21 42
42 43 -0.38 88.83 43
43 36 0.01 88.84 36
delta z 0.65 88.84 Verificare
delta z 0.65

Tabel ul 3.15
Calculul cotelor punctelor rețelei de ridicare

De la La Diferențe Z Stația
88.62 11
11 13 0.21 88.83 13
13 19 0.20 89.03 19
19 21 -0.15 88.88 21
21 27 2.44 91.32 27
27 28 -2.53 88.79 28
28 33 0.04 88.83 33
33 37 -0.12 88.71 37
37 36 0.13 88.84 36
delta z 0.22 88.84 Verificare
delta z 0.22

Tabel ul 3.16
Calculul cotelor punctelor rețelei de ridicare

De la La Diferențe Z Stație
89.76 23
23 32 -1.14 88.62 32
32 30 -1.57 87.05 30
30 27 4.27 91.32 27
delta z 1.56 91.32 Verificare
delta z 1.56

HORAK Cristian – Întrebuințarea semnelor convenționale pentru realizarea unui plan topografic

17
Tabel ul 3.17
Calculul cotelor punctelor rețelei de ridicare

De la La Diferențe Z Stație
88.79 28
28 31 1.61 90.4 31
31 38 0.24 90.64 38
38 49 -2.02 88.62 49
49 50 -0.31 88.31 50
delta z -0.48 88.31 Verificare
delta z -0.48

Tabel ul 3.18
Calculul cotelor punctelor rețelei de ridicare

De la La Diferențe Z Stație
90.64 38
38 48 -1.98 88.66 48
48 51 -0.06 88.6 51
delta z -2.04 88.6 Verificare
delta z -2.04

Tabel ul 3.19
Calculul cotelor punctelor rețelei de ridicare

De la La Diferențe Z Stație
89.76 23
23 22 0.72 90.48 22
22 5 -0.54 89.94 5
5 2 -1.76 88.18 2
delta z -1.58 88.18 Verificare
delta z -1.58

Tabel ul 3.20
Calcul ul cotelor punctelor rețelei de ridicare

De la La Diferențe Z Stație
88.31 50
50 53 0.10 88.41 53
53 57 -0.09 88.32 57
57 52 0.03 88.35 52
delta z 0.04 88.35 Verificare
delta z 0.04

HORAK Cristian – Întrebuințarea semnelor convenționale pentru realizarea unui plan topografic

18 Tabel ul 3.21
Calculul cotelor punctelor rețelei de rid icare

De la La Diferențe Z Stație
88.83 33
33 35 -0.01 88.82 35
35 37 -0.11 88.71 37
delta z -0.12 88.71 Verificare
delta z -0.12

Tabel ul 3.22
Calculul cotelor punctelor rețelei de ridicare

De la La Diferențe Z Stație
88.83 13
13 17 0.05 88.88 17
17 19 0.15 89.03 19
delta z 0.20 89.03 Verificare
delta z 0.20

Tabel ul 3.23
Calculul cotelor punctelor rețelei de ridicare

De la La Diferențe Z Stație
88.83 13
13 20 0.41 89.24 20
20 47 0.20 89.44 47
47 55 -1.17 88.27 55
delta z Verificare
delta z

1. Pe teren, după alegerea punctelor și bornarea sau pichetarea lor, s -au măsurat
unghiurile orizontale, verticale și distanțele, folosind prismele în modul standard de măsurare.
2. Pentru întocmirea documentației, după efectuarea măsurătorilor, datele înregistrate în
memoria tahimetrului electronic – au fost transferate în memoria calculatorului, utilizând pentru
aceasta meniul Transfer date al aparatului și programul specializat Leica Suvey Office.
În faza de birou am prelucrat datele din teren, respectiv calculul retrointersecției,
drumuirii tahimetrice, obținând coordonatele punctului 100, apoi punctele radiate, cu ajutorul
programelor specifice de lucru (Excel, AutoCAD 2012, Topo LT , Golden SUR FER 9 pentru
nivelment).

HORAK Cristian – Întrebuințarea semnelor convenționale pentru realizarea unui plan topografic

19 Punctele calculate au fost importate în AutoCAD, apoi am întocmit planul de situație în
funcție de toate punctele caracteristice a detaliilor de planimetrie, de relief și a mobilierului
stradal (urban), culese în teren .

3.2. Se mnele convenționale de contur raportate pe plan

Semnele convenționale, în conformitate cu STAS -ul 7488 -75 sunt : " notații sub formă
de simboluri, cu ajutorul cărora se indică pe hărți sau planuri, poziția elementelor topografice ale
terenului, referindu -se de regulă și la caracteristicile lor cantitative și calitative " și sunt utilizate
pentru a reda dimensiuni suficient de mari încât să fie posibilă reprezentarea lor la scară. Au fost
reglementate, printre altele, de "Atlasul de semne convenționale pe ntru planurile topografice la
scările 1:5000, 1:2000, 1:1000 și 1:500" în anul 1978, de către Ministerul Agriculturii și
Industriei alimentare – Direcția de Fond Funciar și Cadastru prin "Ordinul 137 din 28 iulie 1978"
în baza "Decretului 305 din 15 septem bri
e 1971, privind activitatea geodezică, topo -fotogrammetrică și cartografică, precum și la
procurarea, determinarea și folosirea datelor și documentelor rezultate din aceasta activitate",
actualmente abrogat prin apariția Legii 7 /1996.
În general sunt utilizate pentru indicarea elementelor de sol, vegetații sau unele
elemente de hidrografie: bălți, mlaștini, lacuri, mobilier stradal (urban) sau a unor instalații
caracteristice sectoarelor de activitate cu un anumit specific (minier, căi ferate, drumuri, edilitar).
Semnele convenționale de contur sunt formate din două elemente:
– conturul propriu -zis;
– elementele din interiorul conturului
Conturul propriu -zis reprezintă limitele, cadrul și forma detaliului, la scară, printr -o
linie continuă sau întrerupt ă, delimitând obiectul de elementele din jurul său, în interiorul
conturului se figurează elementele detaliului, prin hașuri, culori, simboluri sau inscripții. Acestea
dau informații despre caracteristicile calitative ale detaliului și nu sunt redate la sc ară.

HORAK Cristian – Întrebuințarea semnelor convenționale pentru realizarea unui plan topografic

20 .

Fig. 3.2. Plan de detaliu cu situația actuală a acestora

De exemplu: în vederea întocmirii prezentei lucrări și anume a documentației despre
clădirile existente pe teritoriul Spitalului Județean Timiș, județul Timiș împreună cu terenul
aferent a cestora, s -a creat un plan de detaliu cu situația actuală a acestora .
Am reprezentat la scara hărții limitele de contur ale parcelei studiate și a clădirilor
existente, iar în interiorul conturului simboluri specifice pentru reprezentarea (indicarea)
elem entelor de sol, vegetație, etc. Se pot preciza prin inscripții diferite informații ce nu se pot
reda la scară, cum ar fi înălțimea și grosimea medie a copacilor, distanțele între copaci și altele.

3.3. Semnele convenționale de scară raportate pe plan

Prin semnele convenționale de scară (sau în afara scării) sunt reprezentate obiecte de
dimensiuni mici, care nu pot fi figurate pe hărți prin reducere la scară a dimensiunilor reale ale
obiectului, cu toate că detaliile nu sunt reprezentate la scară, dimensiu nile semnelor
convenționale depind de scara hărții, ele fiind cu atât mai reduse cu cât scara e mai mică.

HORAK Cristian – Întrebuințarea semnelor convenționale pentru realizarea unui plan topografic

21 .

Fig. 3.3. Semnele convenționale de scară

Semnele convenționale de scară dau informații cu privire la caracteristicile calitative ale
detaliilor, l a poziția lor exactă, însă nu și informații despre dimensiunile reale ale obiectelor .
În funcție de forma simbolului, poziția reală a obiectului s -a stabilit a fi în centrul sau la
baza semnului convențional. Astfel, pentru obiectele reprezentate prin forme geometrice: cerc,
pătrat, triunghi, poziția reală a detaliului este în centrul geome tric al simbolului (centrul cercului,
intersecția diagonalelor). Pentru obiectele redate prin alte simboluri, cum ar fi în cazul
motoarelor de vânt, arborilor izolați, poziția lor reală este la intersecția liniei verticale cu linia
orizontală de la baza si mbolului.
Tot în cadrul semnelor convenționale de scară deosebim o grupă specială de semne
convenționale, care redau obiecte cu una din dimensiuni suficient de mare pentru a fi
reprezentata la scara hărții (lungimea) și o dimensiune redusă, care nu se poat e reprezenta la
scară (lățimea). Acestea sunt semnele convenționale liniare și sunt utilizate la figurarea detaliilor
de hidrografie cu lățime redusă: râuri, păduri; a căilor de comunicații: șosele, drumuri, căi ferate,
a frontierelor și diferitelor limite . Prin semne convenționale liniare se deduce cu precizie poziția
reală a axului longitudinal al detaliului, iar lățimea obiectului se poate preciza prin inscripții,
dacă este necesar.

3.4. Semnele convenționale explicative raportate pe plan

Acestea se folosesc individual și împreună cu semnele convenționale din primele două
grupe, pentru a oferi informații suplimentare despre diferite detalii.
Semnele convenționale explicative pot fi de mai multe tipuri: grafice, simboluri, cifre
sau litere, diferite de numiri sau abrevieri. Ele se înscriu în interiorul conturului pentru semnele
convenționale de contur și alăturat în stânga, dreapta sau deasupra pentru cele de scară.

HORAK Cristian – Întrebuințarea semnelor convenționale pentru realizarea unui plan topografic

22 Semnele sub formă de cifre sau litere se referă la caracteristicile detaliului ce nu se p ot
deduce prin semnul convențional specific respectivului obiect: înălțimea unui semnal sau a unei
clădiri, folosința unui teren, grosimea arborilor, adâncimea unui lac și altele iar cele reprezentate
prin simboluri exprimă caracteristici suplimentare ca: direcția de curgere a apei, speciile de
copaci dintr -o pădure, etc.

3.5. Reprezentarea pe plan a semnelor convenționale

După forma obiectului reprezentat, semnele convenționale se împart în 7 categorii și
anume: puncte de bază, construcții și așezări ome nești, frontiere și limite, căi de comunicații,
hidrografie, vegetație, relief.
Fiecare categorie are anumite caracteristici și un anumit număr de semne și simboluri
convenționale dintre care vom alege câteva pentru exemplificare.

3.5.1. Puncte de bază

Punctele de bază sunt punctele rețelei geodezice de stat, având coordonate cunoscute,
bine determinate: puncte de triangulație, poligonometrie, intersecție și de nivelment.
În categoria puncte de bază putem exemplifica următoarele semne convenționale:
În cadrul prezentei lucrării s -a staționat în punctele de stație S1, S2, S3 marcate prin
buloane, folosindu -se ca procedeu tehnic retrointersecția (intersecție înapoi) vizându -se punctele
vechi din rețeaua geodezică.
Fig. 3.4. Semne convenționale ale punctel or de stație respectiv al bornei kilometrice reprezentate pe plan

HORAK Cristian – Întrebuințarea semnelor convenționale pentru realizarea unui plan topografic

23

Fig. 3.5.

În categoria punctelor rețelei de ridicare, bornate, intră punctele de îndesire a rețelei
geodezice, cele determinate prin lucrări topogeodezice (de exemplu, transmiteril e la sol ale
punctelor geodezice, puncte de drumuire, intersecții, puncte duble, etc.). Acestea au ca scop
folosirea lor pentru ridicări topografice de detalii, indiferent de metoda prin care au fost
determinate.
Din totalitatea punctelor rețelei de ridic are vom reprezenta numai punctele bornate.
După marcarea punctului de stație și introducerea lui în sistem s -a trecut la radierea punctelor în
vederea efectuării planului de situație.

HORAK Cristian – Întrebuințarea semnelor convenționale pentru realizarea unui plan topografic

24 3.5.2. Construcții și așezări omenești

În categoria construcții și a șezări omenești putem exemplifica următoarele semene
convenționale: în vederea demolării construcțiilor existente din vechea unitate militară precum
și remodelarea celor moderne s -au radiat mai întâi punctele de contur ale acestora pe care le
prezentăm în schița de mai jos:

Fig. 3.6. Semn convențional de contur si explicativ al construcției marcate

Tabel ul 3.24

Tabel cu coordonatele construcției exemplificate

Punct X(m) Y(m)
1. 477769.711 207862.032
2. 477771.750 207853.489
3. 477759.496 207898.85 5
4. 477768.011 207861.643
5. 477759.494 207898.900
6. 477722.307 207890.033
7. 477713.574 207889.715
8. 477721.933 207891.602
9. 477721.078 207858.244
10. 477713.574 207889.715
11. 477721.665 207854.272
12. 477720.738 207858.163
13. 477724.775 207842.739
14. 477728.069 207843.530
15. 477723.989 207846.034
Centrul regional de transfuzie a sângelui fiind o clădire mai deosebită s -au făcut artificii
de prezentare a formei clădirii la sol, ulterior prezentându -se și forma sa văzută din satelit în
funcție de etajele superioare:

HORAK Cristian – Întrebuințarea semnelor convenționale pentru realizarea unui plan topografic

25

Fig. 3.7 Centrul regional de transfuzie

Depozitele subterane au fost determinate prin coordonate în conformitate cu forma
conturului său iar ca reprezentare s -a ales construcția subterană prin linie punctată care să
exemplifice acest lucru marcat și prin taluzul de pământ din jur:

Fig. 3.8. Depozite subterane

Pasajul aerian a fost marcat pe plan prin semn convențional reprezentativ care să sugereze
amplasarea sa aeriană:

HORAK Cristian – Întrebuințarea semnelor convenționale pentru realizarea unui plan topografic

26

Fig. 3.9. Pasaj aerian

Un alt s emn convențional explicativ la aceas ta categorie regăsit în planul de situație este
reprezentat de balustrade de beton simbolizate ca în figura de mai jos precum și localizarea sa
cu ajutorul coordonatelor :

Fig. 3.10. Semn convențional explicativ al balustrade de beton

HORAK Cristian – Întrebuințarea semnelor convenționale pentru realizarea unui plan topografic

27 Tabel ul 3.25
Coordonate balustrada de beton

Puncte X(m) Y(m)
1 477743.707 207844.008
2 477737.717 207842.533
3 477743.707 207844.008
4 477743.266 207845.758
5 477736.048 207843.453
6 477742.886 207845.127
7 477743.072 207844.390
8 477737.592 207843.040

Tabel ul 3.26
Coordonate trepte de beton

Puncte X(m) Y(m)
1 477733.689 207841.012
2 477736.463 207841.729
3 477735.924 207843.960
4 477733.145 207843.295

Cu specificația că dimensiunile treptelor sunt de 30 lățime pe 25 cm înălțime și au
coordonate intermediare.
Pe lângă clădiri tot în această categorie de semne convenționale se încadrează și
simbolurile pentru rezervoare, depozite, conducte, fântâni, linii electrice și telefonice.
Stâlpii metalici sau din beton ai rețelei electrice existente pe pla nul studiat s -au
prezentat după poziția lor reală din teren indicându -se traseul liniei electrice.

Fig. 3.11. Semn convențional explicativ al rețelei electrice respectiv al altor elemente edilitare

HORAK Cristian – Întrebuințarea semnelor convenționale pentru realizarea unui plan topografic

28 Bazinul de decantare este prezentat cu forma de dispune re de suprafață, interiorul fiind
subteran nu a putut fi măsurat în condiții de lucru normale:

Fig. 3.12. Bazin de decantare

În cadrul prezentei lucrări am evidențiat doar căminele de vizitare ale canalelor deoarece
nu am avut acces la conductele subt erane care traversează imobilul studiat .
Coordonatele sale de identificare sunt :

Tabel ul 3.27
Coordonate de identificare

Punct X(m) Y(m)
1(cămin vizitare canal) 477729.685 207650.368
1(canal) 477743.211 207631.701
2(canal) 477743.211 207608.323

HORAK Cristian – Întrebuințarea semnelor convenționale pentru realizarea unui plan topografic

29

Fig. 3.13. Semn convențional explicativ al căminului de vizitare canal marcat

3.5.3. Frontiere și limite

Frontierele și limitele se referă la linii despărțitoare între terenurile aparținând diferitelor
zone administrativ -teritoriale, diferitelor s tate sau între terenuri cu diferite categorii de folosință.
Frontierele de stat și limitele administrative se reprezintă pe plan cu respectarea
următoarelor reguli:
a) toate punctele de frântură ale frontierei de stat, se reprezintă conform poziției
planimet rice din teren;
b) dacă semnul de frontieră sau hotar administrativ nu se supra pune cu alte contururi
(spre exemplu cu hidrografia, cu o cale de co municație, cu o linie de somieră sau cu o
împrejmuire, etc.), atunci se reprezintă pe întreaga distanță
Dacă f rontiera sau limita merge în lungul detaliilor menționate la aliniatul b, atunci se
arată numai în locurile de frântură și acolo unde ar putea da naștere la mai multe interpretări, în
cazul când ar lipsi semnul.
După culegerea datelor din teren s -a trecut la următoarea etapă de lucru și anume
descărcarea punctelor măsurate și raportarea acestora în vederea stabilirii limitelor de proprietate
precum și delimitarea categoriilor de folosință existente.
Semnul de „limită certă al conturului", s -a stabilit dest ul de ușor pe teren deoarece
limita proprietății Spitalului este marcată de împrejmuiri cu trotuare pietonale, străzi și garduri
din beton în partea de Nord – Vest și Vest iar în rest este delimitat de aleile de acces. După ce s –
au delimitat diferitele cat egorii de folosință (de exemplu: delimitarea terenurilor cu destinație
curți construcții, de zonele verzi, etc.), s -a trecut la reprezentarea împrejmuirilor de orice natură
din intravilan, inclusiv ale celor de pe perimetrul său.

HORAK Cristian – Întrebuințarea semnelor convenționale pentru realizarea unui plan topografic

30 Tot cu semnul de limită c ertă, se reprezintă și hotarele dintre di verși posesori, chiar
atunci când separă aceleași categorii de folosință.

Fig. 3.14. Semn convențional explicativ al limitei de proprietate marcat

         
          
                
 

Fig. 3.15. Semn convențional explicativ al limitei de proprietate marcat

3.5.4. Căi de comunicație

Aceste detalii se încadrează în grupa de semne convenționale liniare sau de contur în
funcție de lățimea lor. Se pot clasifica în 2 subcategorii: căi ferate și căi rutiere ce includ poteci,
drumuri , șosele și autostrăzi. În intravilan acestea pot fi reprezentate de străzi, trotuare și linii de
tramvai în cazul nostru:

HORAK Cristian – Întrebuințarea semnelor convenționale pentru realizarea unui plan topografic

31

Fig. 3.16. Semnele convenționale ale căilor de comunicație

Semnele convenționale ale căilor de comunicație (căi ferate, șose le, etc.) se aplică pe
plan în așa fel încât axul semnului să redea poziția din teren a axului căii, dacă este vorba de o
cale ferată simplă sau de un drum.

3.5.5. Elemente de vegetație

Elementele de vegetație cuprind toate tipurile de vegetație spontană : păduri tufișuri,
pășuni, arbori izolați cât și culturile realizate și întreținute de om: arabil, fânețe, vii, pepiniere,
pomicole, grădini de legume.
Toate aceste elemente se desenează pe hărți și planuri cu verde, asemănător culorii lor
reale din natură .
Pe planurile la scările 1:5.000 și 1:10.000, vegetația se reprezintă numai dacă
suprafețele respective depășesc dimensiunile prevăzute de instrucțiunile în vigoare.

HORAK Cristian – Întrebuințarea semnelor convenționale pentru realizarea unui plan topografic

32

Fig. 3.18. Semn convențional explicativ pentru pomi marcați pe plan

Pentru exemplific area modului de întocmire a lucrării am defalcat proiectul pe etape
principale de lucru și am prezentat totodată și succesiunea operațiilor de redactare propriu -zisă a
proiectului astfel:
– Planul de delimitare cadastrală (Carte F unciară) a zonei la scara 1:2000;
– Planul de situație la scara 1:500 pe care s -au raportat toate elementele de planimetrie
existente în zonă;
– Plan de încadrare în zonă.
S-a întocmit inventarul de coordonate care au fost prelucrate în calculator și s -a obținut
un plan complet al zonei mai sus menționate, inclusiv din punct de vedere altimetric pentru
eventualele nevoi de proiectare ale unor investiții ulterioare.
Planul conține toate elementele necesare conform legislației în vigoare. Semnele
convenționale reprezentând detaliile din teren au fost amplasate corespunzător poziției reale a
acestora. În privința rețelelor de gospodărie subterană s -a identificat toate armăturile de suprafață
(capace, răsuflători, guri de scurgere, cămine vană apă caldă și rece și altele) și s -au mater ializat
pe plan.