Redct1 Fz1 Reviz4 Mc001 12102018 P2 [612268]
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
294
CAPITOLUL 4. EVALUAREA CONSUMURILOR DE
ENERGIE PENTRU SISTEME DE INSTALAȚII UTILIZÂND
SURSE REGENERABILE
4.1. Pompe de căldură
4.1.1.1. Generalități
În acest capitol sunt analizate:
• datele de intrare necesare;
• metodele de calcul;
• datele de ieșire
Sistemele analiza te sunt sisteme de pompe de căldură pentru încălzirea spațiului și producerea
apei calde menajere:
• pompe de căldură acționate electric cu ciclu de compresie a vaporilor;
• pompe de combustie acționate cu motor termic cu c iclu de compresie a vaporilor;
• pomp e termice cu ciclu de absorbție a vaporilor.
Figura 4. 1 Exemplu de bilanț energetic aferent subsistemului de generare pentru încălzire
Legenda
1 Aport de energie mecanică pentru acoperirea
necesarului de energie termică (de exemplu,
energie electrică, combustibil) EHW;gen;in 8 Aport de energie auxiliară WHW;gen;aux
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
295
2 Căldura prelevată din sursa de căldură de către
pompa de căldură QHW;gen;in 9 Pierdere de căldură recuperată a componentelor
auxiliare QHW,gen,aux,ls,rvd
3 Căldură furnizată de sub -sistem ul de generare
care corespunde necesarului de energie termică
a subs istemului de distribuție
QHW;gen;out = QHW;gen;dis;out 10 Pierdere de căldură nerecuperată a componentelor
auxiliare QHW;gen;aux;ls
4 Pierderi de căldură ale subsistemului de
generare QHW;gen;ls;tot 11 Pierdere de căldură recuperabilă a componentelor
auxiliare QH,gen;aux;ls;rbl
5 Pierderi de căldură recuperabile ale
subsistemului de generare QH;gen;ls;rbl 12 Pierdere de căldură nerecuperabilă a
componentelor auxiliare QHW;gen;aux;ls;nrbl
6 Pierderi de căldură nerecuperabile ale
subsistemului de generare QHW;gen;ls;nrbl 13 Sub-sistem de generare
7 Pierderi de căldură recuperabile totale ale
subsistemului de g enerare QH;gen;ls;rbl;tot
4.1.1.2. Mod de calcul (metoda orară)
Pașii de calcul sunt :
Pas 1: Determinarea necesarurilor de energie pentru încălzirea spațiilor și pentru
prepararea apei calde de consum pentru perioadele de timp considerate – conform
cap. 6.6 din SR EN 15316 -4-2:201 7
Pas 2: Calculul COP și a capacității termice la sarcină totală pe ntru pasul de timp
considerat – conform cap. 6.7 din SR EN 15316 -4-2:201 7
Pas 3: Calculul energiei livrate de sistemul cu pompă de căldură funcție de condițiile
climatice și de necesarurile de energie la sarcină totală pentru fiecare utilizare
(încălzirea spațiilor și prepararea apei calde de consum)
Pas 4: Verificarea necesității unui încălzitor de rezervă
Pas 5: Calculul raportului de sarcină a pompei de căldură în diferite moduri de
funcționare conform subcap. 6.7.2.6.2, din SR EN 15316 -4-2:2017
Pas 6: Calculul consumului de energie auxiliara – conform cap. 6.8 din SR EN 15316 -4-
2:2017
Pas 7: Calculul pierderilor recuperabile ale subsistemului de generare – conform cap. 6.11
din SR EN 15316 -4-2:201 7
Pas 8: Calculul energiei totale de intra re car e să acopere necesarurile conform subcap.
6.7.2.7, din SR EN 15316 -4-2:201 7
Pas 9: Calculul energiei de back -up- conform cap. 6.10 din SR EN 15316 -4-2:201 7
Pas 10: Sumarul valorilor de ieșire necesare și opționale
Metoda se bazează pe calculul cantități lor de en ergie livrate si cedate de pompa de căldură
funcție de informațiile standardizate de produs.
4.1.1.2.1 Date de intrare
Conform Anexei A din SR EN 15316 -4-2:201 7, sunt necesare următoarele date de intrare:
A.1 Descrierea pompei de căldură
• tipul pompei de că ldură (aer -apa, ap a-apa, saramura -apa)
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
296
• tipul utilităților deservite (încălzire, apă calda de consum, stocare apă, toate)
• combustibilul utilizat de pompa de căldură (electricitate, gaz, biomasa etc)
• combustibilul utilizat de sistemul de ba ck-up al pompei de căldură (electricitate, gaz,
biomasa etc)
• datele tehnice ale pompei de căldură (capacitatea termică în condiții standard de evaluare
la sarcina maximă/sarcini intermediare, COP în condiții standard de evaluare la sarcina
maximă/sarcini i ntermediare, energ ia de intrare în condiții standard de evaluare la sarcina
maximă/sarcini intermediare, temperatura de intrare în condiții standard de evaluare la
sarcina maximă/sarcini intermediare, ecartul de temperatură la vaporizator în condiții
stand ard de evaluare la sarcina maximă, temperatura de ieșire în condiții standard de
evaluare la sarcina maximă, ecartul de temperatură la condensator în condiții standard de
evaluare la sarcina maximă, factorul de încărcare/ raportul de sarcină parțială la di verse
sarcini inte rmediare, coeficient de depreciere/degradare, puterea electrică a
echipamentelor auxiliare, constanta de timp pentru funcționarea în modul ON -OFF).
• coeficient de adaptare a COP -ului la condițiile de funcționare
• coeficient de adaptare a capacității termic e la condițiile de funcționare
• factor de calcul pentru energia auxiliară
• coeficienți de funcționare la sarcină parțială (funcționare ON -OFF sau cu inverter)
A.2 Date de proiectare ale sistemului
• temperatura de proiect, temperatura bivalen tă, temperatura ma ximă de funcționar e,
temperatura maximă/minimă pentru sistemul de back -up
• locul de amplasare al pompei de căldură
• prioritatea subsistemelor (încălzire, apă caldă de consum, stocare)
A.3 Condiții de funcționare
• energia termică necesară pen tru încălzire
• temp eratura necesară pentru încălzire
• energia necesară pentru prepararea apei calde de consum
• temperatura necesară pentru prepararea apei calde de consum
• energia termică necesară pentru stocare
• diferența de temperatură la intrare (vaporizator)
• diferența de te mperatură la ie șire (condensator)
• intervalul de calcul
• temperatura interioară
• temperatura exterioară în intervalul de calcul
• numărul de ore din lună (metoda lunară) sau an (metoda anuală) în care temperatura
exterioara este inf erioara celei de la pasul urm ător de timp
4.1.1.2.2. Matricea de stabilire a COP și puterea la sarcină totală
Conform Anexa B din SR CEN/TR 15316 -6-5:2017 .
4.1.1.2.3. Calculul fluxurilor de energie la sarcină parțială
Conform Anexa B din SR CEN/TR 15316 -6-5:2017 .
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
297
4.1.1.2.4. Încălzitorul de rezervă
Confo rm Anexa B din SR CEN/TR 15316 -6-5:201 7.
4.1.1.2.5. Rezultate
• pierderile totale de căldură recuperate ( QHW,gen,aux,rvd )
• pierderile de căldură de la sursa auxiliară ( QHW,gen,aux,ls )
• pierderile totale de căldură recuperate de la sursa auxiliară ( QH,gen,aux,ls,rbl )
• consumul de energie din surse regenerabile (Q HW,gen,ren,în )
• energia auxiliară totală (W Hw,gen,aux )
• energia de back up (Q gen,bu,out )
• COP -ul sistemului
• energia livrată pentru încălzire (Q H,gen,dis,out )
• energia livrată pen tru prepararea apei alde de consum (Q W,gen,dis,out )
4.1.1.3. Mod de calcul (metoda lunară/anuală)
Metoda lunară/anuală urmează aceleași etape ca metoda orară, pasul de timp modificându -se
corespunzător .
Suplimentar față de datele specificate la metoda orară mai e ste de nevoie de :
– numărul de ore ( pe luna/pe an) în c are întâlnim fiecare valoare a temperaturii exterioare
– factor pentru aporturile datorate sistemului de reglaj
– factor pentru alte aporturi (de la activitate, solare…)
Schema logică mod de calcul (pompa de căldură pentru încălzire și preparare apă caldă de
consum) este prezentat a in figura 4.2.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
298
Figura 4. 2. Evaluarea consumului de energie pentru instalații de încălzire, climatizare,
ventilare mecanică, apă caldă de consum și iluminat în s ituația utilizării surselor
regenerabile de energie
În situația utilizării surselor regenerabile de energie, consumul de energie pentru încălzire
și/sau prepararea apei calde de consum, calculat conform SR EN ISO 13786, se diminuează cu
valorile determina te pentru QH,gen,dis,out și Q W,gen,dis,out .
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
299
4.2.Sisteme solare termice
4.2.1. Domeniu de aplicare
Metoda de calcul se aplică în cazul clădirilor rezidențiale sau nerezidențiale dotate cu instalații
de captare și utilizare a energiei solare pentru încălzirea spațiilor și prepararea apei calde de
consum.
Instalația de captare și utilizare a energiei so lare este compusă de regulă dintr -o buclă conținând
suprafața de captare a energiei solare și un schimbător de căldură imersat într -un rezervor de
acumulare sau plasat exterior rezervorului. Dacă sch imbătorul de căldură al buclei solare este
plasat la part ea inferioară a rezervorului, la partea superioară a acestuia se află schimbătorul de
căldură al sursei de rezervă bazată pe combustibil clasic. Agentul termic preparat în rezervorul
de acumulare est e agentul termic utilizat in instalația de încălzire cent rală a consumatorului
dacă utilitatea este încălzirea spațiilor consumatorului sau apa caldă livrată consumatorului.
Captatoarele solare utilizate pot fi captatoare plane cu placa absorbantă sau ca ptatoare solare
cu tuburi vidate. Rezervorul de acumulare are, în general, un volum care să permită
consumatorului fructificarea întregii energii termice captate diurn de către bucla solară.
4.2.2. Descrierea metodei
Metoda de evaluarea performanțelor en ergetice ale instalației de utilizare a energiei solare este
o așa numită metodă lunară care permite, pe fiecare lună din an și pe întreg anul sau sezonul
respectiv, să se evalueze performanțele energetice.
Metoda pre supune în prima etapă prelevarea unei serii de informații de natură constr uctiv –
funcțională despre suprafața de captare a energiei solare, pompa și schimbătorul de căldură din
cadrul buclei solare. De asemenea sunt necesare informații despre consumatorul d e apă caldă
sau de încălzire a spații lor, informații cum ar fi consumurile zilnice, suprafața de încălzire și
temperaturile de dimensionare a instalației, etc.O categorie importantă și distinctă de date
necesare sunt datele climatice referitoare la tempera turile exterioare și intensitățile ra diației
solare.
Odată cunoscute aceste date se trece la etapa a doua – aplicarea metodei propriu -zise, prin
evaluarea unor parametri intermediari care vor permite în continuare evaluarea efectivă a
performanțelor energ etice ale instalației de utilizare a energiei solare pe fiecare lună din a n și
pe fiecare sezon și întreg anul. Etapa a treia constă în evaluarea performanțelor energetice ale
sistemului care sunt reprezentate de randamentul de captare al buclei solare, gr adul de acoperire
energetică oferit c onsumatorului și energiile lunare, se zoniere și anuale captate.
Metoda de evaluare a performanțelor energetice ale instalației solare pentru încălzirea spațiilor
și metoda de evaluare a performanțelor energetice ale in stalației solare pentru prepararea ap ei
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
300
calde de consum au o serie de elem ente comune în fiecare din cele trei etape menționate însă
în continuare se vor prezenta independent.
Valori recomandate ale parametrilor implicați în relațiile metodei :
Factorul geometric de corecție a fluxului ter mic captat, F’ :
– 0,9 – pentru captatoarele solare cu placa plană absorbantă;
– 0,95 – pentru captatoarele solare cu tuburi vidate;
Coeficientul global de transfer termic al schimbătorului de căldură din cadrul buclei s olare, k S
:
– 600 W/m2.K – pentru insta lațiile solare noi cu schimbătoare de căldură imersate în
rezervorul de acumulare
– 400 W/m2.K – pentru instalațiile solare vechi cu schimbătoare de căldură imersate
în rezervorul de acumulare;
– 2000 W/m2.K – pentru instal ațiile solare cu schimbătoare de căld ură cu plăci plasate
în exteriorul re zervorului de acumulare;
Rezistența termică a sistemului de încălzire centrală – RINC :
– 0,145 m2.K/W – Instalație cu corpuri statice de încălzire;
– 0,48 m2.K/W – încălzire de joasă temperatură prin pardoseală
4.2.3. Metoda lunară
Etapizarea calculelor este prezentat in figura urmatoa re:
Figura 4. 3 Schema etape lor metod ei lunar e
Pentru încălzirea spațiilor
A. Etapa 1 : Prelevarea datelor de configurare ale sistemului de captare și consum
a. Suprafața de captare solară S C;
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
301
b. Factorul geometric de corecție a fluxului termic captat, F’;
c. Coeficientul global de transfer termic al captatoarelor solare, k C;
d. Coeficientul de absorbție al plăcii captatoare, ;
e. Coeficientul de transparență al elementului vitrat al captatoarelor, ;
f. Ungh iul înclinare față de planul orizontal, al captatoarelor, I;
g. Unghiul deviere al orientării suprafeței de captare față de SUD, A;
h. Suprafața schimbătorului de căldură din cadrul buclei solare, S S;
i. Volumul rezervorului de acumulare, V a;
j. Coeficientul global de transfer termic al schimbătorului de căldură din
cadrul buclei solare, k S;
k. Debitul de agent termic vehiculat în bucla solară, G C;
l. Suprafața instalației de încălzire cen trală a consumatorului, S INC;
m. Temperaturile nominale ale agentului termic la dimensio narea instalației,
tT0, tR0;
Notă : În cazul în care temperaturile nominale ale agentului termic nu sunt cunoscute, acestea
vor fi determinate pe baza evaluării necesarulu i de căldură de calcul NEC0, al clădirii
consumatorului, conform SR -1907 și a supraf eței stabilite pentru instalația de încălzire centrală
a acestuia.
n. Intensitățile radiației solare, medii lunare, pentru o suprafață de captare
orizontală, I O, pentru luni le sezonului rece din an, conform metodologiei
Mc001 din 2007;
o. Temperaturile exterioa re medii lunare pentru lunile sezonului rece, te;
B. Etapa 2 : Evaluarea parametrilor intermediari de calcul :
a. Se stabilește modulul termic al suprafeței de captare :
(4. 1)
b. Se stabilește modulul termic al schimbătorului de căldură al b uclei solare :
(4. 2)
c. Se stabilește modulul termic al buclei de captare :
(4. 3)
d. Se stabilește transmitanța clădirii :
i. Daca se cunosc temperaturile nominale ale agentului termic :
(4. 4)
(4. 5)
− =
CC C
CGSkFE163.1'exp
− =
CS S
SGSkE163.1exp
( ) ( )
S CC S S C
CSEEE E E EE −− + −=11 1
0 00 0
1
e ii m
tttt tR−−=
0 00 0
2
R Ti m
tt tt tR−−=
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
302
(4. 6)
(4. 7)
unde :
(4. 8)
ii. Dacă nu se cunosc temperaturile nominale ale agentului termic :
(4. 9)
(4. 10)
(4. 11)
(4. 12)
(4. 13)
e. Se stabilește factorul de corecție aferent buclei solare, F RB :
(4. 14)
f. Se stabilește factorul de corecție al ansamblului buclă captare – consumator
:
(4. 15)
g. Se stabilește factorul adimensional F INC :
1t
INCincRRSH =
163.12t
INCinc
INCR
RSG =
20 0
0R T
mt tt+=
0 00
e iNEC
ttH−=
0 0 01e
INC INCi
INC INCm tR SHtR SHt −
+=
( )
INCe i
tGttH
−=163.10 0
0
20
0 0t
m Tt t+ =
20
0 0t
m Rt t− =
( )CS
C CC B
R ESkGF −= 1163.1
0 00 01
2:1 1
R Te i
C CC
RC
RB
RBC
R
t ttt
kSHFundeF FF
−−=
+ =−
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
303
(4. 16)
h. Se stabilește factorul de utilizare al energiei captate în funcție de valoarea
raportului :
(4. 17)
C. Etapa 3 -a : Determinarea parametrilor energetici
a. Se stabilește factorul de corecție de unghi de înclinare și unghi de deviere
de la ori entarea SUD – fcap, conform Anexei 1, pentru fiecare lună din an;
b. Se stabilesc valorile intensității radiației medii lunare pentru lunile
sezon ului rece :
(4. 18)
c. Se stabilește valoarea parametrului REF pentru fiecare lună din sezonul rece
:
(4. 19)
d. Se stabilește randamentul buclei solare pentru fiecare lună din sezonul rece:
(4. 20)
e. Se stabileste puterea termică necesară pentru încalzirea s pațiilor în fiecare
lună :
(4. 21)
f. Se stabilesc puterile termice medii lunare captate :
(4. 22)
Daca P CP < 0 atunci se va considera P CP = 0
Daca P CP > P CONS atunci se va considera P CP = P CONS.
g. Se stabilesc g radele de acoperire energetică termică medii lunare :
(4. 23)
( )
INC INCt INCINC INC INCINCe ie R
INC
R SHR FcusauGH
R SHFcusauttt tF
−+=− +=−−=
20 00 0
5.011: 43.01:
( )C a S V 75
− + =
Ca
uSVf75/1.0 exp 71836.035.0
0IfIcap =
Itte i
REF−=0
() REF INC CBC
R CC Fk F − =
( )e i CONS ttH P −=0
u CC C CP f IS P =
CONSCP
AETPPG =
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
304
h. Se stabilesc energiile captate si livrate consumatorului de bucla solara in
fiecare din lunile sezonului rece :
(4. 24)
i. Se evalueaza puterea medie zilnica a pompei din ca drul buclei solare :
(4. 25)
j. Se stabilesc gradele de acoperire energetica medii lunare totale :
(4. 26)
Pentru prepararea apei calde de consum
Etapa 1 : Prelevarea datelor de configurare ale sistemului de captare si consum
a. Suprafata de captare solara S C;
b. Factorul geometric de corectie a fluxului termic captat, F’;
c. Coeficientul global de transfer termic al captatoarelor solare, k C;
d. Coeficientul de absorbtie al placii captatoare, ;
e. Coeficientul de transparenta al elementului vitrat al captatoarelor, ;
f. Unghiul de inclinare fata de planul orizontal, al captatoarelor, I;
g. Unghiul de deviere al orientarii suprafetei de captare fata de SUD, A;
h. Suprafata schimbatorului de caldura din cadrul buclei solare, S S;
i. Volumul rezervorului de acumula re, V a;
j. Coeficientul global de transfer termic al schimbatorului de caldura din
cadrul buclei solare, k S;
k. Debitul de agent termic vehiculat in bucla solara, G C;
l. Debitul orar mediu zilnic de apa calda de consum, Gcons;
m. Temperatura apei reci si a apei calde, tr, tc;
n. Intensitatile radiatiei solare, medii lunare, pentru o suprafata de captare
situata in plan orizontal pentru toate lunile anului, I O, conform metodologiei
Mc001 din 2007;
o. Temperaturile exterioare medii lunare pentru toate lunile anului, te;
Etapa 2 : Evaluarea parametrilor intermediari de calcul :
p. Se stabileste modulul termic al suprafetei de captare :
(4. 27)
q. Se stabileste modulul termic al schimbatorului de caldura al buclei solare :
(4. 28)
r. Se stabileste modulul termic al b uclei de captare :
(4. 29)
zl CP CP N P E = 24
P EL P P =25.0
EL CONSCP
AEP PPG+=
− =
CC C
CGSkFE163.1'exp
− =
CS S
SGSkE163.1exp
( ) ( )
S CC S S C
CSEEE E E EE −− + −=11 1
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
305
s. Se stabilește factorul de corecție aferent buclei solare, F RB :
(4. 30)
t. Se stabilește factorul de corecție al ansamblului buclă captare –
consumator :
(4. 31)
u. Se stabilește factorul de utilizare al en ergiei captate în funcție de valoarea
raportului :
(4. 32)
Etapa 3 -a : Determinarea parametrilor energetici
v. Se stabilește factorul de corecție de unghi de înclinare și unghi de deviere
de la orientarea SUD – fcap, conform Anexei 1, pentru fiecare lună din an;
w. Se stabilesc valorile intensității radiației medii lunare pentru lunile anului :
(4. 33)
x. Se stabilește valoarea parametrului REF pentru fiecare lună din sezonul
rece :
(4. 34)
y. Se stabilește randamentul buclei solare p entru fiecare lună din sezonul rece:
(4. 35)
z. Se stabilește puterea termică necesară pentru prepararea apei calde de
consum în fiecare lună :
(4. 36)
aa. Se stabilesc puterile termice medii lunare captate :
(4. 37)
Daca P CP < 0 at unci se va considera P CP = 0
Daca P CP > P CONS atunci se va considera P CP = P CONS.
bb. Se stabilesc gradele de acoperire energetică termică medii lunare :
(4. 38)
cc. Se stabilesc energiile captate și livrate consumatorului de buclă solară în
fiecare din lunile sezonului rece :
( )CS
C CC B
R ESkGF −= 1163.1
C CCONS C
RC
RB
RBC
R
kSGFundeF FF
=
+ =−
163.12:1 11
( )C a S V 75
− + =
Ca
uSVf75/1.0 exp 71836.035.0
0IfIcap =
Itte r
REF−=
() REF CBC
R CC k F − =
( )r c CONS CONS tt G P − =163.1
u CC C CP f IS P =
CONSCP
AETPPG =
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
306
(4. 39)
dd. Se evaluează puterea medie zilnică a pompei din cadrul buclei solare :
(4. 40)
ee. Se stabilesc gradel e de acoperire energetică medii lunare totale :
(4. 41)
4.2.4 Exemple de calcul pentru meto da lunară
Metoda de evaluare a performanțelor energetice ale instalației solare, atât pentru încălzirea
spațiilor cât și pentru prepararea apei calde poate fi implementată într -un program de calcul
tabelar. Se prezintă în continuare, în acest sens, un exem plu pentru încălzirea spațiilor și un alt
exemplu pentru prepararea apei calde de consum. Rezervorul de acumulare are, în general, un
volum care să permită consumatorului fructificarea întregii energii termice captate diurn de
către bucla solară.
a. Pentru Încălzirea spațiilor
zl CP CP N P E = 24
P EL P P =28.0
EL CONSCP
AEP PPG+=
Exemplu de Calcul Performanta Energetica – Solar-Incalzire Spatii
Date Configuratie Sistem Captare, Consumator, Date Clima
Suprafata de Captare
1Unghi inclinare suprafata captare (Ui) (o) = 45
2Unghi azimut suprafata captare (Ua) (o) = 0
3Suprafata de captare solara (Sc) (m2) = 108
4Coeficient absorbtie captatoare (alfa) (-) = 0,9
5Coeficient transparenta captatoare (tau) (-) = 0,85
6Coeficient transfer termic captatoare (kc) (W/m2.K) = 3,5
7Factor geometric captatoare (F') (-) = 0,9
Serpentina rezervor acumulare
1Suprafata serpentina rezervor (Ss) (m2) = 10,8
2Coeficient transfer termic serpentina (ks) (W/m2.K) = 400
3Volum rezervor acumulare (Va) (l) = 8100
4Debit agent termic bucla captatoare-serpentina (Gb) (l/h) = 1000
Consumator
1Suprafata instalatiei de incalzire centrala (Sinc) (m2) = 216
2Temperaturi nominala tur incalzire (tT0) (oC) = 60
3Temperatura nominala retur incalzire (tR0) (oC) = 40
4Temperatura interioara normata (ti0) (oC) = 20
5Temperatura exterioara nominala (te0) (oC) = -15
6Rezistenta termica instalatie incalzire (Rinc) (m2.K/W) = 0,145
Etape de Calcul
1Modulul termic al suprafetei de captare (Ec) (-) = 0,746
2Modulul termic al suprafetei serpentinei (Es) (-) = 0,024
3Modulul termic al buclei de captare (Ecs) (-) = 0,748
4Raportul diferentelor de temperaturi (Rt1) (-) = 0,857
5Raportul diferentelor de temperaturi (Rt2) (-) = 1,500
6Transmitata cladire (H) (W/K) = 1277
7Debit agent termic instalatie incalzire (Ginc) (l/h) = 1921,309
8Factor de corectie bucla solara (FRB) (-) = 0,775
9Factorul de corectie bucla-consumator (FRBC) (-) = 0,728
10Factorul adimensional FINC (-) = 1,571
11Factor de utilizare a energiei solare (fu) (-) = 1,000
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elabor are de comentarii și exemple de
aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
307
Date Climatice
1Localitatea Bucuresti
2 Sept Oct Nov Dec Ian Feb Mar Apr Mai
3 175.5 114.2 54.2 41.3 49.6 85 124.8 167.2 205.6
4 16.8 11.1 5.2 -0.2 -1.2 1.2 5.6 11.3 17.5
Stabilirea temperaturilor de reglaj termic calitativ
1 Sept Oct Nov Dec Ian Feb Mar Apr Mai AN
2 30 31 30 31 31 28 31 30 31
3 1.22 1.145 1.62 1.67 1.76 1.45 1.25 1.05 0.94
4 214.11 130.759 87.804 68.971 87.296 123.25 156 175.56 193.264
5 720 744 720 744 744 672 744 720 744
Performanta Energetica
1 0.015 0.068 0.169 0.293 0.243 0.153 0.092 0.050 0.013
2 0.50 0.28 -0.12 -0.62 -0.42 -0.05 0.19 0.36 0.50
3 11489 4014 -1118 -4585 -3915 -716 3155 6794 10538
4 4086 11364 18897 25792 27069 24005 18387 11109 3192
5 2.81 0.35 -0.06 -0.18 -0.14 -0.03 0.17 0.61 3.30
6 23123.88 14121.97 9482.832 7448.868 9427.968 13311 16848 18960.48 20872.51
7 16649.19 10506.75 6827.639 5541.958 7014.408 8944.992 12534.91 13651.55 15529.15 97200.54
8 2941.856 8454.772 13606.085 19189.483 20139.457 16131.18 13679.63 7998.171 2374.936 104515.6
9 2941.856 2986.671 0 0 0 02346.975 4891.845 2374.936 15542.28
10 17.670 28.426 0.000 0.000 0.000 0.000 18.724 35.834 15.293 12.883
11 100 35.32526 0 0 0 017.15671 61.16204 100 34.849Luna
IO (W/m2)=
te (oC) =
RndCC (-) =Luna
Zile
I (W/m2) =
Nh (ore) =
BREF (m2.K/W) =fcap
RND (%)
GAET (%)Pcp (W) =
Gaet (-) =
Pi (W) =
Ei (kWh)
Ecp (kWh)Econs (kWh)Pcons (W) =
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
308
Figura 4.4. Energii lunare pentru incalzirea spatiului: Incidentă (Ei), Captată (Ecp) și
Consumată (Econs)
Figura 4.5 Randament și Grad acoperire energetică
0500010000150002000025000
Sept Oct Nov Dec Ian Feb Mar Apr Mai(kWh)
LunaEi (kWh)
Ecp (kWh)
Econs (kWh)
0.00020.00040.00060.00080.000100.000120.000
Sept Oct Nov Dec Ian Feb Mar Apr Mai AN(%)
LunaRandament si Grad acoperire energetica
RND (%)
GAET (%)
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
309
b. Pentru prepararea Apei Calde de Consum
Exemplu de Calcul Performanta Energetica – Preparare Apa Calda Consum
Date Configuratie Sistem Captare, Consumator, Date Clima
Suprafata de Captare
1Unghi inclinare suprafata captare (Ui) (o) = 45
2Unghi azimut suprafata captare (Ua) (o) = 0
3Suprafata de captare solara (Sc) (m2) = 22,5
4Coeficient absorbtie captatoare (alfa) (-) = 0,9
5Coeficient transparenta captatoare (tau) (-) = 0,85
6Coeficient transfer termic captatoere (kc) (W/m2.K) = 3,5
7Factor geometric captatoare (F') (-) = 0,9
Serpentina rezervor acumulare
1Suprafata serpentina rezervor (Ss) (m2) = 1,5
2Coeficient transfer termic serpentina (ks) (W/m2.K) = 800
3Volum rezervor de acumulare (Va) (l) = 1690
4Debit agent termic bucla captatoare-serpentina (Gb) (l/h) = 800
Consumator
1Debit orar de apa calda de consum (Gcons) (l/h) = 93,75
2Temperaturi apa calda consum (tc) (oC) = 55
3Temperatura apa rece (tr) (oC) = 15
Etape de Calcul
1Modulul termic al suprafetei de captare (Ec) (-) = 0,927
2Modulul termic al suprafetei serpentinei (Es) (-) = 0,275
3Modulul termic al buclei de captare (Ecs) (-) = 0,929
4Factor de corectie bucla solara (FRB) (-) = 0,843
5Factor corectie sistem bucla -consumator (FRBC) (-) = 0,646
6Factor de utilizare (fu) (-) = 1,000
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elabor are de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
310
Bucuresti
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec
118 159 194 219 231 300 350 300 210 169 110 90
-1.2 1.2 5.6 11.3 17.5 21.4 23.4 22.5 16.8 11.1 5.2 -0.2
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec AN
1.76 1.45 1.25 1.05 0.94 0.88 0.9 1.03 1.22 1.45 1.62 1.67
207.68 230.55 242.5 229.95 217.14 264 315 309 256.2 245.05 178.2 150.3
-1.2 1.2 5.6 11.3 17.5 21.4 23.4 22.5 16.8 11.1 5.2 -0.2
744 672 744 720 744 720 744 744 720 744 720 744 8760
0.078 0.060 0.039 0.016 -0.012 -0.024 -0.027 -0.024 -0.007 0.016 0.055 0.101
0.318 0.359 0.407 0.458 0.520 0.549 0.555 0.549 0.510 0.458 0.370 0.266
1485.892 1862.481 2219.381 2369.886 2542.948 3262.776 3931.954 3819.394 2941.865 2527.695 1483.679 898.434 2445.532
4361.250 4361.250 4361.250 4361.250 4361.250 4361.250 4361.250 4361.250 4361.250 4361.250 4361.250 4361.250 4361.250
0.341 0.427 0.509 0.543 0.583 0.748 0.902 0.876 0.675 0.580 0.340 0.206 56.074
4672.8 5187.375 5456.25 5173.875 4885.65 5940 7087.5 6952.5 5764.5 5513.625 4009.5 3381.75 5335.444
3476.563 3485.916 4059.45 3725.19 3634.924 4276.8 5273.1 5172.66 4150.44 4102.137 2886.84 2516.022 46760.04
3244.77 2930.76 3244.77 3140.1 3244.77 3140.1 3244.77 3244.77 3140.1 3244.77 3140.1 3244.77 38204.55
1105.504 1251.587 1651.22 1706.318 1891.954 2349.199 2925.373 2841.629 2118.143 1880.605 1068.249 668.435 21458.22
31.799 35.904 40.676 45.805 52.049 54.929 55.477 54.936 51.034 45.845 37.004 26.567 44.335
34.070 42.705 50.889 54.340 58.308 74.813 90.157 87.576 67.455 57.958 34.020 20.600 56.074 GAET (%)Econs (kWh)BREF (m2.K/W) =
Rnd (-) =
Pcp (W) =
Gaet (-) =
Pi (W) =
Ei (kWh)Pcons (W) =Date Climatice
Stabilirea intensitatilor radiatiei solare globale pe suprafata de captare
Performanta Energetica
Ecp (kWh)
RND (%)Localitatea
Luna
IO (W/m2)=
te (oC) =
Luna
I (W/m2) =
te (oC) =
Nh (ore) =fcol
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a II -a august 2018
311
Figura 4.6 Solar – Energii lunare : Incidentă, Captată și Consumată
Figura 4.7 Randament si Grad de Acoperire Energetică
0100020003000400050006000
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec(kWh)
LunaEi
(kWh)
Ecp
(kWh)
Econs
(kWh)
0.00010.00020.00030.00040.00050.00060.00070.00080.00090.000100.000
Ian Feb Mar Apr Mai Iun IulAug Sep Oct Nov Dec ANRND (%), GAE (%)
LunaRND
(%)
GAET
(%)
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
312
Anexa A1 (informativă)
Valorile coeficientului de corecție funcție de unghiul de înclinare și orientarea față de axa
Sud – Nord
i 30 i 35
a Vest
90 Vest
60 Vest
30 0 Est
30 Est
60 Est
90 a Vest
90 Vest
60 Vest
30 0 Est
30 Est
60 Est
90
ian 0.94 1.23 1.48 1.59 1.51 1.29 0.99 ian 0.93 1.25 1.53 1.66 1.57 1.31 0.99
feb 0.93 1.13 1.30 1.37 1.32 1.17 0.97 feb 0.92 1.14 1.32 1.40 1.35 1.18 0.96
mar 0.92 1.06 1.17 1.22 1.20 1.11 0.97 mar 0.91 1.06 1.18 1.24 1.21 1.11 0.96
apr 0.94 1.02 1.07 1.09 1.07 1.02 0.94 apr 0.92 1.01 1.06 1.08 1.06 1.01 0.92
mai 0.94 0.99 1.01 1.01 1.00 0.97 0.92 mai 0.92 0.97 0.99 0.99 0.98 0.95 0.90
iun 0.93 0.96 0.97 0.97 0.96 0.95 0.92 iun 0.91 0.94 0.95 0.94 0.94 0.93 0.90
iul 0.91 0.95 0.97 0.98 0.99 0.98 0.95 iul 0.89 0.93 0.95 0.96 0.97 0.96 0.93
aug 0.94 1.02 1.06 1.08 1.05 1.00 0.92 aug 0.92 1.01 1.06 1.07 1.04 0.99 0.90
sep 0.95 1.09 1.18 1.21 1.17 1.07 0.93 sep 0.94 1.08 1.19 1.22 1.17 1.06 0.91
oct 0.96 1.16 1.32 1.37 1.31 1.15 0.95 oct 0.94 1.17 1.34 1.41 1.34 1.16 0.93
nov 0.94 1.19 1.40 1.49 1.42 1.23 0.97 nov 0.92 1.20 1.44 1.54 1.47 1.25 0.96
dec 0.96 1.23 1.45 1.52 1.43 1.20 0.94 dec 0.95 1.25 1.49 1.58 1.47 1.22 0.92
i 40 i 45
a Vest
90 Vest
60 Vest
30 0 Est
30 Est
60 Est
90 a Vest
90 Vest
60 Vest
30 0 Est
30 Est
60 Est
90
ian 0.91 1.26 1.57 1.71 1.62 1.33 0.98 ian 0.90 1.27 1.61 1.76 1.66 1.35 0.97
feb 0.90 1.14 1.34 1.43 1.37 1.18 0.95 feb 0.88 1.13 1.35 1.45 1.38 1.18 0.93
mar 0.89 1.05 1.18 1.25 1.21 1.10 0.94 mar 0.87 1.04 1.18 1.25 1.21 1.09 0.92
apr 0.90 1.00 1.05 1.07 1.05 1.00 0.90 apr 0.88 0.98 1.04 1.05 1.04 0.98 0.88
mai 0.90 0.95 0.97 0.97 0.96 0.93 0.87 mai 0.88 0.93 0.95 0.94 0.94 0.91 0.85
iun 0.88 0.92 0.92 0.91 0.92 0.91 0.88 iun 0.86 0.89 0.89 0.88 0.89 0.88 0.85
iul 0.87 0.91 0.93 0.93 0.95 0.94 0.90 iul 0.84 0.89 0.90 0.90 0.92 0.92 0.88
aug 0.90 0.99 1.04 1.05 1.03 0.97 0.87 aug 0.88 0.97 1.02 1.03 1.00 0.95 0.85
sep 0.92 1.08 1.19 1.22 1.17 1.06 0.89 sep 0.90 1.07 1.18 1.22 1.17 1.04 0.87
oct 0.93 1.17 1.36 1.44 1.35 1.16 0.91 oct 0.91 1.17 1.37 1.45 1.36 1.16 0.90
nov 0.91 1.21 1.47 1.58 1.50 1.26 0.95 nov 0.89 1.21 1.49 1.62 1.53 1.26 0.93
dec 0.94 1.27 1.54 1.63 1.51 1.23 0.91 dec 0.92 1.27 1.57 1.67 1.54 1.23 0.89
i 50 i 55
a Vest
90 Vest
60 Vest
30 0 Est
30 Est
60 Est
90 a Vest
90 Vest
60 Vest
30 0 Est
30 Est
60 Est
90
ian 0.88 1.26 1.63 1.80 1.69 1.35 0.95 ian 0.86 1.26 1.64 1.82 1.70 1.35 0.94
feb 0.86 1.12 1.35 1.46 1.39 1.18 0.91 feb 0.84 1.11 1.35 1.47 1.39 1.17 0.89
mar 0.84 1.02 1.17 1.24 1.20 1.08 0.90 mar 0.82 1.00 1.15 1.23 1.19 1.06 0.88
apr 0.86 0.96 1.01 1.03 1.01 0.96 0.86 apr 0.83 0.93 0.99 1.00 0.99 0.93 0.83
mai 0.85 0.91 0.92 0.91 0.91 0.88 0.82 mai 0.82 0.88 0.89 0.87 0.87 0.85 0.79
iun 0.83 0.86 0.86 0.84 0.85 0.85 0.82 iun 0.80 0.83 0.82 0.80 0.81 0.82 0.79
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
313
i 50 i 55
iul 0.81 0.86 0.87 0.87 0.89 0.89 0.85 iul 0.78 0.83 0.83 0.83 0.85 0.86 0.83
aug 0.86 0.95 0.99 1.00 0.98 0.92 0.82 aug 0.83 0.92 0.96 0.96 0.95 0.89 0.79
sep 0.87 1.05 1.17 1.21 1.15 1.02 0.85 sep 0.85 1.03 1.15 1.19 1.13 1.00 0.82
oct 0.89 1.16 1.38 1.46 1.37 1.15 0.88 oct 0.87 1.15 1.37 1.46 1.36 1.13 0.85
nov 0.87 1.20 1.51 1.65 1.55 1.26 0.92 nov 0.85 1.19 1.51 1.66 1.55 1.25 0.90
dec 0.90 1.27 1.59 1.70 1.56 1.23 0.87 dec 0.88 1.27 1.60 1.72 1.57 1.22 0.85
i 60
a Vest
90 Vest
60 Vest
30 0 Est
30 Est
60 Est
90
ian 0.84 1.25 1.65 1.84 1.71 1.34 0.92
feb 0.81 1.09 1.34 1.46 1.38 1.15 0.87
mar 0.80 0.98 1.13 1.21 1.17 1.04 0.85
apr 0.81 0.91 0.96 0.96 0.95 0.91 0.81
mai 0.79 0.85 0.85 0.83 0.83 0.82 0.76
iun 0.77 0.80 0.78 0.75 0.77 0.79 0.76
iul 0.75 0.79 0.79 0.78 0.81 0.83 0.80
aug 0.80 0.89 0.93 0.92 0.91 0.86 0.77
sep 0.82 1.00 1.12 1.17 1.11 0.98 0.80
oct 0.85 1.13 1.36 1.45 1.34 1.11 0.83
nov 0.83 1.18 1.51 1.67 1.55 1.24 0.87
dec 0.86 1.25 1.61 1.73 1.57 1.21 0.82
4.3. Calculul consumului de energie și al eficienței energetice a sistemelor de cogenerare
4.3.1. Obiective și domenii de aplicare
Metodologia de calcul are la bază pachetul de standarde europene privind performanța energetică
a clădirilor elaborat ca suport pentru aplicarea Directivei 2010/31/CE privind performanța
energetică a clădirilor și răspunde cerințelor din Legea 372/2005 privind performanța energetică a
clădirilor actualizata in 20 iulie 2013 cf. Legii 159/2013.
In acest capitol se defineste o meto da de evaluare a performantelor unitatilor de cogenerare
integrate in cladiri, bazata p e calculul productiei de energie electrica, a productiei de caldura utila
si a pierderilor de caldura recuperabile. Aceste unitati sunt, in general, cunoscute sub numele de
unitati de microcogenerare sau unitati de cogenerare de mica putere.
O unitate de cogenerare integrata in cladire este o unitate de cogenerare instalata cu scopul de a
furniza servicii (incalzire, apa calda menajera si eventual, racirea intr -o cladire , ceea ce conduce
la conceptul de trigenerare). Unitatea de cogenerare poate functiona individual, ca sursa de energie
termica a cladirii, sau poate fi asociata cu alte surse de producere a energiei termice/frigului (cum
ar fi cazane, masini frigorifice cu absorbtie sau compresie mecanica). Spre deosebire de sistemele
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
314
de incalzire centraliza ta, unde caldura si energia electrica sunt produse la nivelul instalatiilor
centrale si transmise printr -un ansamblu de retele la diferite cladiri situate la distanta, o unitate de
cogenerare integrata cladirii produce caldura utila care va fi utilizata lo cal, chiar in interiorul
cladirii.
Energia electrica produsa de unitatea de cogenerare integrata poate fi utilizata in cladire sau poate
fi exportata in reteaua de di stributie a energiei electrice (in SEN – sistemele nationale de distributie
a energiei e lectrice).
Calculul se bazeaza pe caracteristicile de performanta ale unitatilor de cogenerare, definite in
standardul de produs SR EN 50465 (produse care trebuie sa re specte cerinte europene de
agrementare), si in conditiile de functionare bazate pe cere rea de caldura a consumatorilor.
4.3.2. Configurarea limitelor sistemului
Unitatea de cogenerare poate fi de orice tip, posibil incluzând o sursa de varf suplimentara ș i un
rezervor de acumulare a energiei termice, cu condiția ca acesta să fi fost testa t în ansamblul său
pentru a furniza informațiile necesare privind performanța energetică.
In Figura 4.4.1 este ilustrata configurarea unui sistem – ansamblu de instalati i utilizand un motor
termic.
Figura 4. 3. Schema bloc tipică pentru o unitate de mCHP cu motor cu ardere internă
Legenda
1 Energie introdusa prin combustiblul utilizat
2 Energie electrica aferenta echipamentelor auxiliare
3 Aer
4 Gaz
5 Apa rece de consum
6 Produse de ardere
7 Agent termic de incalzire
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
315
8 Energie electrica
9 Apa calda de consum
10 Condensat
11 Unitate de cogenerare
12 Motor cu ardere interna
13 Generator de energie electrica
14 Sistem de control al productiei de energi e termica si electrica
15 Sursa de varf pentru căldură
16 Management termic
17 Suportul de control/reglare a functionarii
4.3.3. Principiul metodei de calcul
Metoda vizeaza calculul consumului de combustibil, al energiei necesare functionarii
echipamentelor auxiliare si calcul al pierderil or recuperabile din unitatile de cogenerare ce
furnizeaza energie termica necesara pentru incalzire si/sau preparare a apei calde de consum cat si
energie electrica (numite servicii). Calculele se pot realiza utilizand valori medii pe perioada unu i
an, div izand anul in intervale care pot fi orare, lunare, saptamanale, calculand consumurile
aferente, si apoi insumanadu -le.
4.3.3.1. Descrierea generala a metodei
Performanta unei unitati de microcogenerare (randamentul termic, randamentul electric) v ariaza
functie de sarcina si conditiile de functionare. Informatiile contextuale sunt furnizate in Raportul
tehnic SR CEN/TR 15316 -6-7. Tot in acest raport sunt furnizate si setarile tipice ce pot fi utilizate
in calcule pentru aceste unitati de cogenerar e.
Caldu ra produsa poate fi utilizata pentru diverse servicii (incalzire, producere de apa calda
menajera si eventual pentru racire, prin intermediul unei masini frigorifice cu absorbtie – MFA).
Componentele conexiunilor electrice nu sunt luate in conside rare deca t daca fac parte din unitate
si daca au fost supuse la incercari/teste impreuna cu ea.
4.3.3.2. Descrierea calculului pentru sistemul de cogenerare
4.3.3.2.1. Date de iesire relevante pentru performanta energetica
Datele de iesire relevante pentru perfo rmanta energetica sunt redate in tabelul urmator :
Tabel 4. 1 Date relevante pentru performanta energetica
Descriere Simbol Unitatea de
masura din
catalog Unitatea de
masu ra din
calcul
Consumul de energie primara Egen;in,cr kWh kWh
Productia de cald ura utila QCHW;gen;out kWh kWh
Energie electrica la iesire Eel;gen;out kWh kWh
Pierderi de caldura recuperabile Qgen;ls;rbl kWh kWh
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
316
Energia electrica aferenta aparatelor
/echipamentelor auxiliare Wgen;aux kWh kWh
Tipul de combustibil consumat CGN_FUEL
Randament electric la Pth;gen;out ɳel;cgn –
Randament termic la Pth;gen;out ɳth;cgn –
Timp echivalent de functionare la
sarcina nominala tcgn h
Factor de consum energetic ɛcgn –
Raport intre energie electrica si termica
(indice de cogenerare) σcgn –
4.3.3.2.2. Date de intrare
Datele furnizate de producatori trebuie sa fie declarate conform SR EN 50465 sau a SR ISO
3046 -1. Anumite date de baza pot fi introduse cu valori implicite furnizate in Anexa A aferenta
SR EN 15316 -4-4. In figura urmatoare este redat un exemplu de date de produs conform SR EN
50465 care descriu performantele unitatilor de cogenerare la diverse sarcini de functionare.
Figura 4. 5. Exemplu de curbe sarcină -performanță pentru rezultatul randamentului termic și
celui electric și pentru datele produsului conf orm SR EN 50465
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
317
Legendă
1 rezultate obținute din procedura de testare in laborator
2 randament termic
3 putere electrică (k W)
4 proporție din sarcina maximă (sarcina partiala)
5 functionare numai a sursei de baza, de cogenerare, ca sursa
principala
6 putere termică nominală
Date caracteristice echipamentelor
Descrierea produselor (calitativa)
Datele descriptive ale produs elor necesare pentru aceasta metoda de calcul sunt prezentate in SR
EN 15316 -4-4 Tabelul 7.
Datele tehnice ale echipamentelor (cantitativ)
Evaluarea performantei energetice a unitatii de mCHP este bazata pe testarile de (echipa mente) in
conformitate cu SR EN 50465. Trebuie acordata atentie unitatilor care includ pile de combustie
care pot conduce la conditii de functionare si constrangeri speciale. Datele tehnice ale produselor
necesare pentru aceasta metoda de calcul sunt preze ntate in Tabelul 4.2 .
Tabel 4.2 Date tehnice de intrare necesare pentru aplicarea metodei
Caracteristici Simbol Unitate de
masura din
catalog Unitate de
masura de
calcul Interval
de valori
valid e Variabil
Productie de caldura utila la
functionarea la sarcina
maxima a sursei de
cogen erare (CHP) si sursei
de varf (Sup)
CHP 100 % + Sup 100 % Pth;chp_100+sup_100 kW kW [0:70] Nu
Putere electrica la iesire la
CHP 100 % + Sup 100 % Pel;out;chp_100+sup_100 kW kW [0:50] Nu
Puterea aparatelor auxiliare
la CHP 100 % + Sup 100 % Paux;chp_100+ sup_100 kW kW [0:20] Nu
Randament global la
CHP 100 % + Sup 100 % ɳchp_100+sup_100 – – [0:1,2] Nu
Randament termic la
CHP 100 % + Sup 100 % ɳth;chp_100+sup_100 – – [0:1] Nu
Randament electric la
CHP 100 % + Sup 100 % ɳel;chp_100+sup_100 – – [0:0,5] Nu
Productie de caldura utila la
CHP 100 % + Sup 0 % Pth;chp_100+sup_0 kW kW [0:70] Nu
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
318
Caracteristici Simbol Unitate de
masura din
catalog Unitate de
masura de
calcul Interval
de valori
valid e Variabil
Putere electrica nominala la
iesire la
CHP 100 % + Sup 0 % Pel;out;chp_100+sup_0 kW kW [0:50] Nu
Puterea aparatelor auxiliare
la CHP 100 % + Sup 0 % Paux;chp_100+sup_0 kW kW [0:20] Nu
Randamentul global la
CHP 100 % + Sup 0 % ɳchp_100+sup_0 – – [0:1,2] Nu
Randament termic la
CHP 100 % + Sup 0 % ɳth;chp_100+sup_0 – – [0:1] Nu
Randament electric la
CHP 100 % + Sup 0 % ɳel;chp_100+sup_0 – – [0:0,5] Nu
Putere termica minima
reglata constant Pth;min kW kW [0:50] Nu
Pierderi term ice in regim
stabilizat Pls;sb kW kW [0:20] Nu
Putere termica la iesire in
mod “in asteptare” (stand –
by) Pel;out;sb kW kW [0:20] Nu
Puterea aparatelor auxiliare
in mod “in asteptare”
(stand -by) Paux;sb kW kW [0:20] Nu
Puterea permanenta a
arzatorului de aprindere Ppilot kW kW [0:20] Nu
Se pot utiliza valori implicite care sunt furnizate in Anexa A din SR EN 15316 -4-4.
Datele de configurare a sistemului si proceselor
Reglarea functionarii unitatilor de cogenerare
Tipul de date de reglare necesare pentru aceasta metoda de calcul sunt preze ntate in SR EN 15316 –
4-4 Tabelul 10 . In mod normal unitatile de cogenerare functioneaza la puteri reglabile cuprinse
intre valori maxime si minime.
Conditii de functionare
Datele conditiilor de functionare necesare pent ru aceasta metoda de calcul sunt prezentate in
tabelul urmator.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
319
Tabel 4. 3 Conditii de functionare
Nume Simbol Unitate
de
masura Plaja Variabil
Caldura de iesire transmisa spre subsistemul
sau subsistemele de distributie de a caldurii QCHW;dis;in kWh 0…∞ Da
Pasul de timp t h, m 1…8 760 Da
Durata modului “in asteptare” (stand -by) tsb h 1…8 760 Da
Pentru acest calcul se utlizeaza datele produselor bazate pe teste, în conformitate cu SR EN 50465
și ISO 3046 -1. SR EN 50465 oferă date:
➢ la incarcare d e 0% (regim „in așteptare” – standby);
➢ la CHP 100% și Sup 0% (energia termica si electrica produse de catre sursa de baza in
cogenerare fara functionarea sursei de varf);
➢ la CHP 100% și Sup 100% ( energia termica si electrica produse de catre sursa de baza in
cogenerare dar si energia termica produsa de catre sursele de varf la capacitatile lor
nominale ).
➢
Între aceste puncte se propune interpolarea liniară pentru a estima puterea electrică, puterea
auxiliară, pierderile de căldură pentru fiecare punct în tre sarcinile de la 0% la 100%.
Se pot aplica in principiu 2 metode: metoda profilului anual d e incarcare si respectiv metoda
contributiei fractionate.
Metoda profilului de incarcare anuala
Aceasta metoda presupune trasarea curbelor clasate anuale pentru ne cesarul de caldura si de
energie electrica. In aceasta metoda se presupune ca intreaga cald ura produsa in unitatea de
cogenerare este consumata.
Metoda profilului de incarcare
In aceasta metoda, la fiecare pas de timp de calcul se determina productia de e nergia termica din
unitatea de cogenerare. Pentru fiecare putere termica, puterea electrica este calculata prin
interpolare liniara intre valori de date ale produselor in conformitate cu SR EN 50465 .
Puterea termica reala este calculata dupa cum urmeaza :
Pth,gen,out = min ( Pth;chp_100+sup_100 ; (QCHW;gen;out /t)) [kW] (4. 42)
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
320
Puterea electrica: se deduce prin interpolare liniara (Figura 4.6).
Figura 4. 6. Calculul puterii electrice
Legenda
1 Sursa de cogenerare de baza
2 Sursa de varf
3 Exemplu de determinare a puterii electrice
Nota : Pth;sb corespunde punctului si conditiei de functionare in modul “in asteptare” (stand -by).
Puterea electrica in aceasta conditie de functionare, Pel;out,sb , este egala cu 0 daca este luata in
considerare si puterea echipamentelor auxiliare Paux;sb.
⎯ Pentru Pth;sb < Pth;gen;out < Pth;chp_100+sup_0
Pel;gen;out = Pel;out;sb + (Pel;out;chp_100+sup_0 – Pel;out;sb ) * (( Pth;gen;out – Pth;sb)/(Pth;chp_100+sup_0 – Pth;sb))
(4. 43)
⎯ Pentru Pth;chp_100+sup_0 < Pth;gen ;out < Pth;chp_100+sup_100
Pel;gen,out = Pel;out;chp_100+sup_0 + (Pel;out;chp_100+sup_100 – Pel;out;chp_100+sup_0 ) *((Pth;gen,out – Pth;chp_100+sup_0 )/
(Pth;chp_100+sup_100 – Pth;chp_100+sup_0 )) (4. 44)
Energia electrica la iesire pentru pasul de timp este calculata cu relatia :
Eel;gen;out = Pel;gen;out t (4. 45)
Puterea electrica aferenta echipamentelor auxiliare
Puterea echipamentelor auxiliare este calculata de maniera explicita pentru a putea fi luata in
considerare la fiecare pa s de timp, chiar si la functionarea in mod ”in asteptare ” (stand -by).
La fiecare pas de timp se determina puterea termica care rezulta din unitatea de cogenerare.
Pentru fiecare putere termica, puterea echipamentelor auxiliare este calculata prin inte rpolare
liniara intre valorile datelor de produse in conformitate cu SR EN 50465 (figura urmatoare )
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
321
Figura 4. 7 Calculul puterii electrice aferente echipamentelor auxiliare
Legenda
1 Sursa de cogenerare de baza
2 Sursa de varf
3 Exemplu
⎯ Pentru Pth;sb < Pth;gen;out < Pth;chp_100+sup_0
Paux = Paux;sb + (Paux;chp_100+sup_0 – Paux;sb) * (( Pth;gen;out – Pth;sb)/(Pth;chp_100+sup_0 – Pth;sb)) (4. 46)
⎯ Pentru Pth;chp_100+sup_0 < Pth;gen;out < Pth;chp_100+sup_100
Paux = Paux;chp_100+sup_0 + (Paux;chp_100+su p_100 – Paux;chp_100+sup_0 ) *(( Pth;gen;out – Pth;chp_100+sup_0 )/
(Pth;chp_100+sup_100 – Pth;chp_100+sup_0 ) ] (4. 47)
Energia echipamentelor auxiliare pentru pasul de timp este calculata cu relatia :
Wgen;aux = Paux t (4. 48)
Paux nu poate fi determinata la fiecare pas de timp daca este masurata si cunoscuta doar productia
de energie electrica neta (adica productia de energie electrica totala minus consumul de energie al
echipamentelor auxiliare). Energia aparatelor auxiliare care trebu ie luata in considerare
corespunde celei din modul “in asteptare” (standby) si se limiteaza la durata acestui mod: tsb
Wgen;aux = Paux ;sb * tsb (4. 49)
Aceasta valoare este prevazuta in SR EN 15316 -1.
Pierderile de caldura
Pentru interpolarea lineara sunt utilizate valori absolute ale pierderilor de caldura.
Puterea pierderilor termice la sursa, Pgen;ls;sb , la Pth;sb, este suma pierderilor termice in regim
stabilizat (permanent) si in modul “in asteptare (stand -by).
Pgen;ls;sb = Pls;sb + Ppilot (4. 50)
Pierderile la sursa sunt evidentiate mai intai prin randamentele termice :
Pgen;in;chp_100+sup_0 = Pth;chp_100+sup_0 /ɳth;chp_100+sup_0 (4. 51)
Pgen;in;chp_100+sup_100 = Pth;chp_100+sup_100 /ɳth;chp_100+s up_100 (4. 52)
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
322
Pierderile termice la CHP_100 % + Sup_0 % si CHP_100 % + Sup_100 % sunt calculate pe baza
randamentului termic corespondente acestor puncte de incercare/testare.
Pgen;ls;chp_100+sup_0 = (1 – ɳth;chp_100+sup_0 – ɳel;chp_100+sup_0 ) * Pgen;in;chp_100+sup_0 (4. 53)
Pgen;ls;chp_100+sup_100 = (1 – ɳth;chp_100+sup_100 – ɳel;chp_100+sup_100 ) * Pgen;in;chp_100+sup_100 (4. 54)
La fiecare pas de ti mp, se determina energia termica produsa de unitatea de cogenerare.
Pentru fiecare putere termica, pierderile de caldura sunt determinate prin interpolare lineara intre
valorile datelor produselor ( figura urmatoare ):
Figura 4. 8. Calculul pierderilor de caldura
Legenda
1 Sursa de cogenerare de baza
2 Sursa de varf
3 Exemplu
– Pentru Pth;sb < Pth;gen,out < Pth;chp_100+sup_0
Pgen;ls = Pgen;ls;sb + (Pgen;ls;chp_100+sup_0 – Pgen;ls;sb ) * (( Pth;gen;out – Pth;sb)/(Pth;chp_100+sup_0 – Pth;sb)) (4. 55)
– Pentru Pth;chp_100+sup_0 < Pth;gen;out < Pth;chp_100+sup_100
Pgen;ls = Pgen;ls;chp_100+sup_0 + (Pgen;ls;chp_100+sup_100 – Pgen;ls;chp_100+sup_0 ) * [ ( Pth;gen;out – Pth;chp_100+sup_0 )/
(Pth;chp_100+sup_100 – Pth;chp_100+sup_0 ) ] (4. 56)
Pierderile de ca ldura pentru pasul de timp conside rat sunt calculate cu relatia :
Qgen;ls = Pgen;ls * t (4. 57)
Pierderile de caldura recuperabile
Din toate pierderile de caldura, doar pierderile in regim stabilizat pot fi recuperate in functie de
amplasarea unitatii de mCHP.
Daca aparatul se gaseste in spatiul incalzit : CGN_LOC = INT, atunci :
Qgen;ls;rbl;CHW = Pls;sb * t (4. 58)
Daca aparatul nu este amplasat in spatiu incalzit : CGN_LOC < > INT, atunci :
Qgen;ls;rbl;CHW = 0 (4. 59)
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
323
Calculul energiei primare in cazul u nitatilor de cogenerare
Deoarece in calculul performantei energetice intereseaza consumul de energie primara, acesta se
calculeaza astfel:
Puterea termica introdusa prin combustibilul utilizat in unitatea de mCHP:
Pgen;in = Pth;gen;out + Pel;gen;out + Pgen;ls (4. 60)
Energia la intrare, introdusa prin combustibilul utilizat in unitatea de mCHP :
Egen;in = Pgen;in * t (4. 61)
Aceasta valoare este prevazuta in SR EN 15316 -1 si trebuie sa fie corelata cu tipurile de
combustibil aferente unitatii de mCHP :
Daca se utilizeaza biocombustibil lichid
CGN_FUEL = BF, Egen;in,bf = Egen;in (4. 62)
Daca se utilizeaza biogaz
CGN_FUEL = BG, Egen;in,bg = Egen;in (4. 63)
Daca se utilizeaza biomasa
CGN_FUEL = BM, Egen;in,bm = Egen;in (4. 64)
Daca se utilizeaza gaz natural
CGN_FUEL = NG, Egen;in,ng = Egen;in (4. 65)
Daca se utilizeaza ulei
CGN_FUEL = OI, Egen;in,oi = Egen;in (4. 66)
NOTA : Influenta reglarii
Unitatea de microcogenerare mCHP functi oneaza in general in functie de cererea de caldura.
Modulul din standardele europene aferente modurilor de reglare (indicativ M10 -8) indica puterea
termica prevazuta pentru unitatea de mCHP. Alte criterii de reglare insa, pot influenta
performanta aparatul ui de mCHP (de exempl u daca reglarea cererii de putere este permisa cu
conditia sa existe un necesar termic in realitate sau in cazul reglarii specifice pentru pilele de
combustie).
Influenta configuratiei sistemului
Prezenta sau absenta unui rezervor de a cumulare nu este luat a in considerare in configuratia de
incercare a unitatii de cogenerare, si prin urmare, nici in rezultatele incercarii testarii (valori ale
randamentului). Deoarece SR EN 50465 si SR ISO 3046 -1 nu furnizeaza informatii
suplimentare, in cazul unui rezervo r de acumulare, pierderile de stocare trebuie sa fie calculate
separat.
Influenta temperaturii apei
Influenta unei temperaturi ale apei diferita de cea a conditiilor de incercare nu este mentionata de
SR EN 50465 dar este neglijabila
Randamentele proceselor
La finalul calculelor se evidentiaza urmatoarele valori:
⎯ Randament electric : ɳel;cgn corespunzator Pth;gen;out
ɳel;cgn = (Pel;gen;out )* t/Egen;in (4. 67)
⎯ Randament termic : ɳth;cgn corespunzator Pth;gen;out
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
324
ɳth;cgn = Pth;gen;out * t/Egen;in (4. 68)
⎯ Timp ul echivalent de functionare la sarcina nominala : tcgn
tcgn = min (1; ( QCHW;gen;out /(Pth;chp_100+sup_100 * t))) * t (4. 69)
⎯ Factor ul de consum energetic : ɛcgn
ɛcgn = Egen;in/(QCHW;gen;out + Eel;gen;out ) (4. 70)
⎯ Raportul intre energia electrica si cea termica :σcgn
σcgn = (Eel;gen;out – Wgen;aux )/QCHW;gen;out (4. 71)
In ANEXA 4.3.A sunt redati informativ schema de calcul (pasii de calcul) pentru sistemele cu
unitati de cogener are in conformitate cu SR CEN/TR 15316 -6-7-2017.
In ANEXA 4.3.B este redat un Exemplu de calcul in cazul utilizarii unitatilor de cogenerare.
In ANEXA 4.3.C este redat randamentul orientativ pentru diferite tehnologii de cogenerare
integrate în clădiri (bazate pe valoarea calorică inferioară a combustibilului).
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
325
ANEXA 4. 3.A – SCHEMA DE CALCUL PENTRU UTILIZAREA UNITATILOR DE
COGENERARE
Pth;gen;out = min (P th;chp_100+sup_100 ; (Q CHW;gen;out / t) ) 1
Pentru P th;sb < Pth;gen;out < Pth;chp_100 +sup_0
Pel;gen;out = Pel;out;sb + (P el;out;chp_100+sup_0 – Pel;out;sb ) * ( (P th;gen;out – Pth;sb) / (P th;chp_100+sup_0 – Pth; sb)) 2
Pentru P th;chp_100+sup_0 < Pth;gen;out < Pth;chp_100+sup_100
Pel;gen;out = Pel;out;chp_100+sup_0 + (P el;ou t;chp_100+ sup_100 – Pel;out;chp_100+sup_0 ) *((P th;gen;out – Pth;chp_100+sup_0 )
/ (P th;chp_100+sup_100 – Pth;chp_100+sup_0 )) 3
Eel;gen;out = Pel;gen;out * t 4
Pentru P th;sb < Pth;gen;out < Pth;chp_100+sup_0
Paux = Paux;sb + (P aux;chp_100+sup_0 – Paux;sb) * ((P th;gen;out – Pth;sb) / (P th;chp_100+sup_0 – Pth;sb)) 5
Pentru P th;chp_100+sup_0 < Pth;gen;out < Pth;chp_100+sup_100
Paux = P aux;chp_100+sup_0 + (P aux;chp_100+sup_100 – Paux;chp_100+sup_0 ) *( (P th;gen;out – Pth;chp_1 00+sup_0 ) /
(Pth;chp_100+sup _100 – Pth;chp_100+sup_0 ) ) 6
Wgen;aux = Paux * t 7
Pgen;ls;sb = Pls;sb + P pilot 8
Pgen;in;chp_100+sup_0 = Pth;chp_100+sup_0 / ɳth;chp_100+sup_0 9
Pgen;in;chp_100+sup_100 = Pth;chp_100+sup_100 / ɳth;chp_100+sup_100 10
Pgen;ls;chp_100+sup_0 = (1 – ɳth;chp_100+sup_0 – ɳel;chp_100+sup_0 ) * Pgen;in;chp_100+sup_0 11
Pgen;ls;chp_100+sup_100 = (1 – ɳth;chp_100+sup_100 – ɳel;chp_100+sup_100 ) * P gen;in;chp_100+sup_100 12
Pentru P th;sb < Pth;gen;out < Pth;chp_100+sup_0
Pgen;ls = = Pgen;ls;sb + ( P gen;ls;chp_100+sup_0 – Pgen;ls;sb ) * ((P th;gen;out – Pth;sb) / (P th;chp_100+sup_0 – Pth;sb)) 13
Pentru P th;chp_100+sup_0 < Pth;gen;out < Pth;chp_100+sup_100
Pgen;ls = Pgen;ls;chp_100+sup_0 + ( P gen;ls;chp_100+sup_100 – Pgen;ls;chp_100+sup_0 ) * [ (P th;gen;out – Pth;chp_100+sup_0 )
/ (P th;chp_100+sup_100 – Pth;chp_100+sup_0 ) ] 14
Qgen;ls = P gen;ls * t 15
Daca CGN_LOC = INT Qgen;ls;rbl;CHW = Pls;sb * t 16
Daca CGN_LOC <> INT Qgen;ls;rbl;CHW = 0 17
Pgen;in = Pth;gen;out + P el;gen;out + P gen;ls 18
Egen;in = Pgen;in * t 19
Daca CGN_COMBUSTIBIL = BF Egen;in;bf = Egen;in 20
Daca CGN_COMBUSTIBIL = BG Egen;in;bg = Egen;in 21
Daca CGN_COMBUSTIBIL = BM Egen;in;bm = Egen;in 22
Daca CGN_COMBUSTIBIL = NG Egen;in;ng =E gen;in 23
Daca CGN_COMBUSTIBIL = OI Egen;in;oi = Egen;in 24
ɳel;cgn = (Pel;gen;out – Paux)* t / E gen;in 25
ɳth;cgn = Pth;gen;out * t / Egen;in 26
tcgn = min (1; (Q CHW;gen;out /(Pth;chp_100+sup_100 * t))) 27
ɛcgn = Egen;in / (Q CHW;gen;out + E el;gen;out – Wgen;aux ) 28
Ϭcgn =(E el;gen;out – Wgen;aux) / Egen;in 29
ANEXA 4. 3.B Exemplu de calcul pentru cazul aplicarii unui sistem cu unitate de cogenerare
Tabelul B.1 — Date de intrare
Valoare măsurată Valoare implicită
CGN_TYPE FC
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
326
CN_FUEL BF
CN_LOC INT
ɳth;chp_100+sup_100 0,58 0,35 –
ɳel;chp_100+sup_ 100 0,14 0,25 –
ɳth;chp_100+sup_0 0,78 0,70 –
ɳel;chp_100+sup_0 0,20 0,50 –
Pls;sb 0,70 0,70 kW
Ppilot 0,00 0,00 kW
Pth;sb 0,00 kW
tci 1 h
Pth;chp_100+sup_100 70 kW
Pel;out;chp_100+sup_100 10 kW
Paux;chp_100+sup_100 2 kW
Pth;chp_100+sup_0 50 kW
Pel;out;chp_100+sup_0 10 kW
Paux;chp_100+sup_0 1 kW
QCHW;gen;out 60 kWh
Pel;out;sb 0 kW
Paux;sb 0,2 kW
Tabelul B.3 — Exemplu de calcul
Pth;gen;out = min (P th;chp_100+sup_100 ; (Q CHW;gen;out / t)) 1 Pth;gen;out 60 kW
Pentru P th;sb ≤ Pth;gen;out ≤ Pth;chp_100+sup_0
Pel;gen;out = Pel;out;sb + (P el;out;chp_100+sup_0 – Pel;out;sb ) *
((Pth;gen;out – Pth;sb) / (P th;chp_100+sup_0 – Pth;sb)) 2 Pel;gen;out kW
Pentru
Pth;chp_100+sup_0 ≤ Pth;gen;out ≤ Pth;chp_100+sup_100
Pel;gen;out = Pel;out;chp_100+sup_0 + (P el;out;chp_100+sup_100 –
Pel;out;chp_100+sup_0 ) *((P th;gen;out – Pth;chp_100+sup_0 ) /
(Pth;chp_100+sup_100 – Pth;chp_100+sup_0 )) 3 Pel;gen;out 10,000 kW
Eel;gen;out = Pel;gen;out * t 4 Eel;gen;out 10,000 kWh
Pentru P th;sb ≤ Pth;gen;out ≤ Pth;chp_100+sup_0
Paux = Paux;sb + (P aux;chp_100+sup_0 – Paux;sb) * ((P th;gen;out
– Pth;sb) / (P th;chp_100+sup_0 – Pth;sb)) 5 Paux kW
Pentru
Pth;chp_100+sup_0 ≤ Pth;gen;out ≤ Pth;chp_100+sup_100
Paux = Paux;chp_100+sup_0 + (P aux;chp_100+sup_100 –
Paux;chp_100+sup_0 ) *((P th;gen;out – Pth;chp_100+sup_0 ) /
(Pth;chp_100+sup_100 – Pth;chp_100+sup_0 )) 6 Paux 1,500 kW
Wgen;aux = Paux * t 7 Wgen;aux 1,500 kWh
Pgen;ls;sb = Pls;sb + P pilot 8 Pgen;ls;sb 0,70 kW
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
327
Pgen;in;chp_100+sup_0 = Pth;,chp_100+sup_0 / ɳth;chp_100+sup_0 9 Pgen;in;chp_100+sup_0 64,103 kW
Pgen;in;chp_100+sup_100 = Pth;chp_100+sup_100 /
ɳth;chp_100+sup_100 10 Pgen;in;chp_100+sup_100 120,69
0 kW
Pgen;ls;chp_100+sup_0 = (1 – ɳth,chp_100+sup_0 –
ɳel,chp_100+sup_0 ) * P gen;in;chp_100+sup_0 11 Pgen;ls;chp_100+sup_0 1,282 kW
Pgen;ls;chp_100+sup_100 = (1 – ɳth;chp_100+sup_100 –
ɳel;chp_100+sup_100 ) * P gen;in;chp_100+sup_100 12 Pgen;ls;chp_100+sup_100 33,431 kW
Pentru P th;sb ≤ Pth;gen;out ≤ Pth;chp_100+sup_0
Pgen;ls = Pgen;ls;sb + (P gen;ls;chp_100+sup_0 – Pgen;ls;sb ) *
((Pth;gen;out – Pth;sb) / (P th;chp_100+sup_0 – Pth;sb)) 13 Pgen;ls kW
Pentru
Pth;chp_100+sup_0 ≤ Pth;gen;out ≤ Pth;chp_100+sup_100
Pgen;ls = Pgen;ls,chp_100+sup_0 + (P gen;ls;chp_100+sup_100 –
Pgen;ls;ch p_100+sup_0 ) * [ (P th;gen;out – Pth;chp_100+sup_0 ) /
(Pth;chp_100+sup_100 – Pth;chp_100+sup_0 ) ] 14 Pgen;ls 17,357 kW
Qgen;ls = Pgen;ls * t 15 Qgen;ls 17,357 kWh
Dacă CGN_LOC = INT
Qgen;ls;rbl;CHW = Pls;sb * t 16 Qgen;ls;rbl;CHW 0,700 kWh
Dacă CGN_L OC < > INT
Qgen;ls;rbl;CHW = 0 17 Qgen;ls;rbl;CHW
Pgen;in = Pth;gen;out + P el;gen;out + P gen;ls 18 Pgen;in 87,357 kW
Egen;in = Pgen;in * t 19 Egen;in 87,357 kWh
Dacă CGN_FUEL = BF
Egen,in,bf = Egen,in 20 Egen,in,bf = 87,357 kWh
Dacă CGN_FUEL = BG
Egen,in,bg = Egen,in 21 Egen,in,bg = 0,000 kWh
Dacă CGN_FUEL = BM
Egen,in,bm = Egen,in 22 Egen,in,bm = 0,000 kWh
Dacă CGN_FUEL = NG
Egen,in,ng = Egen,in 23 Egen,in,ng = 0,000 kWh
Dacă CGN_FUEL = OI
Egen,in,oi = Egen,in 24 Egen,in,oi = 0,000 kWh
ɳel;cgn = (Pel;gen;out ) * t / E gen;in 25 ɳel;cgn 0,114 –
ɳth;cgn = Pth;gen;out * t / E gen;in 26 ɳth;cgn 0,687 –
tcgn = min (1 ; (Q CHW;gen;out /(Pth;chp_100+sup_100 * t))) 27 tcgn 0,857 –
ɛcgn = Egen;in / (Q CHW;gen;out + E el;gen;out – Wgen;aux ) 28 ɛcgn 1,275 –
Ϭcgn = (Eel;gen;out – Wgen;aux) / Egen;in 29 Ϭcgn 0,097 –
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
328
ANEXA 4. 3.C Exemplu de catalog de date pentru instalațiile de cogenerare
Randamentele orientative și datele aferente pentru instalațiile de cogenerare integrate în clădiri
sunt prezentate în tabelul C.1 — Randamentul orientativ pentru diferite tehnologii ale instalațiilor
de cogenerare integrate în clădiri (bazate pe valoarea calorică inferioară a combustibilului) 1
Unitate
de
măsură Motor cu
ardere
internă
(gaz) Motor cu
arder e
internă
(diesel) Microturbină Motor
Stirling Pilă de
combustie
P putere termică nominală
(100 % CHP + 100 % Sup) kW
P putere termică nominală
(100 % CHP + 0 % Sup) kW
Pth,min putere termică
reglată constantă kW
ɳ randament termic
(100 % CHP + 100 % Sup) – 0.45 – 0.61 0.50 – 0.60 0.52 – 0.66 0.61 – 0.95 0.35 – 0.70
ɳ randament electric
(100 % CHP + 100 % Sup) – 0.21 – 0.38 0.30 – 0.40 0.13 – 0.32 0.10 – 0.25 0.25 – 0.50
ɳ randament global
(100 % CHP + 100 % Sup) – 0.73 – 0.95 0.78 – 0.95 0.70 – 0.90 0.83 – 1.05 0.75 – 0.95
ɳ randament termic
(100 % CHP + 0 % Sup) –
ɳ randament electric
(100 % CHP + 0 % Sup) –
ɳ overall efficiency
(100 % CHP + 0 % Sup) –
Pel,max
energie electrică auxiliară
(100 % CHP + 100 % Sup) kW
Pel,min
energie electrică auxiliară
(100 % CHP + 0 % Sup) kW
Psb
energie electrică auxiliară
(modul în așteptare) kW
Pth sb
pierderi termice în modul
în așteptare kW
Ppilot
puterea permanentă a
arzătorului de aprindere kW
[Hs]
1 Cifre preliminare, deoarece majoritatea sistemelor de cogenerare care utilizează tehnologia motorului
Stirling și cea a sistemelor cu pile de combustie se află încă în stadiul de dezvoltare sau demonstrați e.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
329
4.4. Sisteme urbane pentru încălzire/răcire
In acest capitol se determina indicatorii energetici ai sistemelor energetice centralizate. Sistemele
energetice centralizate pot fi încălzirea centralizată, răcirea centralizată sau alți agenți termici
produși si distribuiți centralizat.
Nota: In Directiva 2012/27/EU articol 2 Nr. (41) se defineste prin "încă lzire și răcire centralizata,
eficientă "un sistem centralizat de încălzire sau răcire care utilizează cel puțin 50% energie
regenerabilă, 50% căldu ră reziduală, 75% energia termică produsa in cogenerare sau 50% dintr -o
combinație de acest fel".
4.4.1. Configura rea si stabilirea limitelor sistemului
Sistemul energetic centralizat este considerat ca o „cutie neagră” (Figur a 4.9). Indicatorii de
performanță e nergetică sunt determinați si e xprimați prin raportarea ponderizata a energiei
introduse în sistem și respec tiv energia furnizată de acesta.
Dacă nu este posibilă sau nu se considera utilă calcularea surselor și a rețelelor de distribuție
integrate intr -un singur sistem, ele pot fi impartite în subsisteme (Figura 4.10). Aceasta situație
poate sa apară de exemp lu când părți ale rețelei de transport al energiei sunt operate de diferite
companii de utilități sau cu parametri de sistem diferiți.
Astfel, aces t mod de tratare a problemei va avea ca rezultat subsisteme care consumă energie și
respectiv subsisteme car e furnizează energie. Energia dintr -un subsistem furnizor se evaluează
prin intermediul propriilor indicatori de energie. Pentru subsistemul consuma tor, aceasta este o
sursă externă de energie care este luată în considerare ca energie de intrare, avand ind icatorii ei
energetici specifici. Conform SR EN 15316 -4-5:2018 -Tabelul B.7 subdiviziunea sistemelor este
permisă numai dacă energia este măsurată la limita sistemului. Această cerință asigură faptul că
indicatorii care rezultă urmează fluxurile energetice fizice.
Daca este cazul, si exista cerințe specifice, particularizate (de exemplu diferite soluții contractuale
diferite), acestea trebuie prezent ate printr -un tabel urmând formatul impus de SR EN 15316 -4-5:
2018-Tabelul A.7.
Figura 4. 9. Schema bloc tipică pentru un sistem centralizat cu o singura iesire
(4. 72)
unde
in; we;
we;des
delcr crcrEf
fE
=
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
330
fwe;des coeficientul de pondere a sistemului energetic cent ralizat;
Ein;cr conținutul energetic la intrare în sistemul de transport al energiei cr;
fwe;cr coeficientul de pondere a sistemul de transport al energiei cr;
Edel energia furnizată de sistem;
fwe;cr se calculează separat.
Figura 4. 10.Schema bloc tipică pentru un sistem energetic centralizat
cu mai multe iesiri, cu energie exportata
(4. 73)
unde
Eexp energia exportată către un sistem extern sau o zonă externă;
fwe;exp coeficientul de pondere a energiei exportate;
fwe;exp se calculeaz ă separat.
Dacă nu se pot calcula indicatorii energetici ai sistemului de furnizare, dar sunt cunoscute cel puțin
energia primara și tipul de echipament de conversie a energiei, atunci pot fi utilizate valorile
implicite din anexa B.3 din SR EN 1 5316 -4-5.
Figura 4. 11. Schema bloc tipică pentru un sistem de energie centralizat divizat in subsisteme –
exemplu
Legenda
A echipament de conversie aferent
sistemului de încălzire B consumatorul de energie
C echipament de conversie aferent
sistemului de apă caldă menajeră D limita sistemului de preparare a apei
calde menajere
E limita sistemului de încălzire
in; we; exp we;exp
we;des
delcr crcrE f E f
fE −
=
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
331
4.4.2. Principiul metodei de calcul, indicatori energetici
Rezultatele procedurilor de calcul sunt indicatori care caracterizează un sistem energet ic
centralizat (Tabelul 4.7) . Indicatorii sunt imparțiți in doua categorii. Indicatorii de performanță
energetică reflectă aspectele legate de randament dar includ si s ursa de preparare a agenților
termici. Indicatorii aferenți surselor de energie nu refle ctă aspectele legate de eficiența sistemului,
ci caracterizează strict sursa de preparar e a agenților termici.
Tabel 4. 7 Date de iesire
Descriere Simbol Unit ate
Indicatori de performanta energetica
factor al energiei primare fP;des –
factor de emisii fCO2;des –
Indicatori referitori la sursa de energie
Parte din energie regenerabila RER des –
Parte din caldura “deseu” WHR des –
Parte de caldura cogenerata CHR des –
Date de intrare si pasul de timp
Marea majoritate a sistemelor anal izate sunt deja existente, astfel încât acestea ar trebui evaluate
pe baza datelor energetice măsurate. Datorită numeroșilor factori care pot afecta si influenta
sistemele energetice centralizate, indicatorii pot fluctua în timp. Astfel, in general, pentru schemele
existente calculele se pot realiza pe baza datelor energetice măsurate in ultimii trei ani. Dacă insa
configurația sistemului sau tipul de com bustibil au fost schimbate în ultimii trei ani, atunci calculul
se poate baza si pe datele energetice di ntr-un singur an.
Sistemele mari, care deservesc sute sau chiar mii de clienți, de regula nu au posibilitatea de a
determina lunar toate datele necesar a fi introduse. Majoritatea indicatorilor energetici vor fi, prin
urmare, cei determinați anual.
În unele cazuri speciale sunt necesare și disponibile date de intrare sezoniere sau lunare, de
exemplu într -un sistem de trigenerare, în care răcirea este realizata de o masina frigorifica cu
absorbție si care este alimentat de o unitate de cogenerare. Datel e de intrare sezoniere sau lunare
facilitează determinarea unui indicator de performanță pentru răcire ș i a unui indicator de
performanță pentru încălzi re.
Un alt exemplu este un sistem nou, în care chiar și energia livrată este calculată lunar.
La deter minarea condițiilor de funcționare finală se va tine seama de condițiile de proiectare, de
datele tehnice de fabricație ale echipamentelor dar si de evoluțiile previzionate in privinta
eventualelor modificări ale cererii de căldură, modificări ale numărul ui de consumatori, orientarea
către alte surse și / sau agenți termici.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
332
4.4.3. Metode de calcul pentru indicatorii de performanta energetica
Metoda simplificata
Fiecare sistem energetic centralizat este unic, astfel ca nu este posibil să se indice o regulă de calcul
specifica pentru fiecare caz, fluid caloportor (agent termic) sau fluid tehnologic. Regulile de calcul
trebuie să fie generale. Principiu l de bază descris în SR EN 15316 -4-5:201 8 art. 6.1.este general
valabil și poate fi aplicat oricărei scheme. Atâ ta timp cât limitele sistemului sunt clar definite și
fluidul caloporto r care traversează limita sistemului este cunoscut, principiul de bază co nduce la
rezultate rezonabile. (excepție: sistem de încălzire centrală care include o cantitate importanta de
energie electrică provenita din alte surse decât cele de cogenerare).
Luând ca exemplu un sistem centralizat de încălzire/racire in care un echi pament de cogenerare
produce căldură, un chiller produce frig, iar o pompă de căldură produce căldura și frig ( Figura
4.12), pentru abordarea simplificată sunt necesare numai fluxurile de energie care trec limita
sistemului (cantitățile 1, 2, 3, 8 și 9).
Figura 4. 12. Configurare – exemplu pentru un sistem de incalzire si racire centralizata
Legenda
A limita si stemului 1 consumul de energie pentru
producerea de căldură
B consumatorul de energie 2 energia electrica necesara pentru
pompa de caldura
C unitatea de cogenerare 3 energia electrica necesara pentru
chiller
D pompa de caldura 4 caldura produsa in cogenerare
E chiller 5 caldura produsa de pompa de
caldura
6 frig produs de pompa de caldura
7 frig produs de chiller
8 căldura livrată de sistem
9 răcirea livrată de sistem
Abordarea prin metoda simplificată poate fi aplicată î n trei moduri diferite astfel:
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
333
a) caldura este considerată ca fiind produsul principal al sistemului iar factorul său de
ponderare este necesar pentru evaluarea clădirilor alimentate. In acest caz, frigul este exportat
către un alt sistem sau zonă și este considerat ca un bonus. Factorii d e ponderare ai energiei
exportate aferenta răcirii pot fi valori implicite bazate pe convenții sau pot fi calculate.
b) răcirea este considerată ca fiind produsul principal al sistemului și factorul său de pondere este
necesar pentru evaluarea clădirilor conectate. In acest caz, căldura este exportată către un alt sistem
sau zonă și este considerată ca un bonus. Factorii de pondere ai căldurii exportate pot fi valori
implicite bazate pe convenții sau pot fi calculate.
c) încălzirea și răcirea su nt livrate acelorași clienți și sunt evaluate împreună cu aceiași factori
de ponderare. Acest caz este un exemplu pentru combinarea sistemelor în conformitate cu SR EN
15316 -4-5:201 8 art 6.2.3 și Tabelul B.6. Dacă sunt necesare atât un factor de pondere sp ecific
pentru încălzire, cât și un factor de pondere specific pentru răcire, trebuie aplicată regula detaliată
de calcul conform SR EN 15316 -4-5:201 8 art. 6.2.2.4. Pentru acest calcul sunt necesare cantitățile
5 și 6:
Figura 4. 13. Schema calcul
Exemplele de calcul pentru încălzirea centralizată, pentru răcire și electricitate centralizata se
găsesc în anexa B a SR CEN/TR 15316 -6-8:201 7 .
Calcul detaliat
In calculele detaliate, sistemele nu mai sunt privite ca niște „cutii negre” ci sunt necesare mai multe
informații. Calculele sunt distincte si specifice pentru sistemul sursa si respectiv pentru sistemul
de distribuție (Figura 4.14). Acest tip de calcule este aplicabil mai ales atunci când sursa respectiv
sistemul de distribuție sunt exploatate d e către operatori diferiți.
Figura 4. 14. Componentele principale ale unui sistem energetic centralizat
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
334
Legenda
A limita sistemului energetic centralizat 1 energia de intrare in sursa 1 Ein;gen1
B limita sistemului sursei 2 energi a de intrare in sursa 2 Ein;gen2
C limita sistemului de distribuție 3 energia de iesire din sursa 1 Eout;gen1
D echipamentul de cogenerare 1 4 energia de iesire din sursa 2 Eout;gen2
E echipamentul de cogenerare 2 5 energie livrata Edel
F pompa de rețea (sau compresorul) 6 pierderi aferente distributiei Edis;ls
Sursa
1. Sursa de cogenerare
Sursele de cogenerare pot funcționa in cogenerare la capacitate maxima, in regim de ne -cogenerare
sau in modul hibrid. Schema de configurare a unei astfel de surse este prezentata in figura
urmatoare.
Figura 4. 15. Fluxurile energetice ale unei unitati de cogenerare
Legenda
A unitate de cogenerare 6 energie electrica din modul ne –
cogenerare Eel;ncm
1 intrare combustibil Ein 7 energie electrica din modu l de
cogenerare Eel;cm
2 combustibil legat de energia
electrica pentru modul de ne-
cogenerare Ein;el;ncm 8 caldura din modul de
cogenerare Qcm
3 combustibil legat de energia
electrica pentru modul cogenerare Ein;el;cm 9 caldura din modul ne –
cogenerare Qncm
4 combustibil legat de caldura pentru
modul cogenerare Ein;T;cm 10 energie electrica totala produsa
de unitatea de cogenerare Eel;pr
5 combustibil legat de caldura pentru
modul ne -cogenerare Ein;T;ncm 11 caldura totala produsa de
unitatea de cogenerar e Qpr
Nota: Doar cantitățile 1, 10 și 11 pot fi măsurate în timpul modului de functionare mixt/hibrid.
Cantitățile 5 și 9 (cu linie punctata) sunt cunoscute din etapa anterioara;
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
335
Raportul dintre energia electrica si căldură σ și eficiența electrică în modul ne -cogen erare ηel, ncm
sunt necesare ca date suplimentare de intrare.
Cantitățile 3 și 4 reprezinta energia primara în modul de cogenerare.
Cantitățile 7 și 8 reprezinta energia produsă în modul de cogenerare.
Cantitățile 2 și 6 sunt excluse din calc ul.
Caldura produsa in regim de ne -congenerare
(4. 74)
(4. 75)
unde
ηT;ncm randamentul termic in modul de functionare de ne -cogenerare
Identificarea modului de functionare pentru producerea de energie electrică
Daca ηchp;tot < ηref;tot se consideră că unitatea de cogenerare funcționează uneori în mod non –
cogenerare sau în modul mixt / hibrid, iar partea de cogenerare se determină în conformitate cu
cele redate in paragraful urmator.
Daca ηchp;tot ≥ ηref;tot unitatea de cogenerar e funcționează în modul de cogenerare si nu se poate
aplica paragraful urmator.
(4. 76)
unde
ηchp;tot randamentul total (global) al unității de cogenerare;
ηref;tot randamentul total de referință ( Tabelul A.9 SR EN 15316 -4-5:2018 ). Valorile
implicite informative pot fi găsite în Tabelul B.9.
O unitate de cogenerare care nu utilizează toată căldura, dar o evacueaza în mediul înconjurător
prin turnul de răcire sau ocolind schimbătorul de căldură al coșului de fum are un randament total
gener al mai scăzut. Acest lucru se poate realiza atunci când unitatea de cogenerare nu urmăreș te
numai cererea de căldură, ci uneori și cererea de energie electrică. Rezult atul calculului
performanței energetice a căldurii cu metoda bonusului de putere, a metod ei alternative de
producție și a metodei de încălzire reziduală poate fi distorsionată da că partea de non -cogenerare
a energiei electrice și consumul respectiv de comb ustibil nu sunt excluse din calcul. Acest lucru
depinde de:
— diferența dintre efici ența electrică a unită ții de cogenerare și eficiența electrică
reflectată de factorul de pondere a energiei electrice exportate (metoda bonusului de putere);
ncmQ
ncm pr cmQ Q Q =−
ncm
in;T;ncm
T;ncmQE=
el;pr cm
chp;tot
in in;T;ncmEQ
EE+=−
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
336
— diferența dintre eficiența electrică a unității de cogenerare și eficiența electrică a
producției de energie electrică de referință (metoda încălzirii reziduale);
— diferența dintre energia electrică produsă în modul complet de cogenerare și ene rgia
electrică produsă în mod non -cogenerare.
Valorile implicite pentru ηref;tot ar trebui să fi e suficient de r idicate pentru a ne asigura că partea de
non-cogenerare este neglijabilă în calculul performanței energetice la producerea căldurii.
Energia e lectrica aferenta modului de productie in cogenerare
În modul hibrid nu pot fi măsurate direct și . Acestea se calculează ca fiind:
(4. 77)
unde
σ Indicele de cogenerare (raportul dintre energia electrică și căldură produse in
regim de cogenerare )
(4. 78)
(4. 79)
unde
ηel;ncm randamentul producerii energiei electrice a un ității de cogenerare în mod ne -cogenerare.
Factori de pondere pentru căldură
Există mai multe metode pentru a determina factorii de pondere ai unui sistem de încălzire
centralizată care include o sursa de cogenerare. Combustibilul utilizat de sursa de co generare
asociat numai caldurii produse Ein; T nu poate fi măsurat direct. Cri teriile de selectia a metodei
aplicabile se gasesc in Tabelul A.11 si B11 din SR EN 15316 -4-5:201 8. Astfel, factorii de pondere
se calculează prin una din următoarele metode:
a) Metoda “bonusului” de putere
Această metodă se aplică tuturor unităților de c ogenerare. Fluxurile energetice legate de energia
electrică din modul de producție fără cogenerare pot distorsiona rezultatul pentru căldură, astfel
încât acestea trebuie identi ficate și sunt excluse din calcul.
Metoda poate fi exprimată și cu indicatori de eficiență în loc de cantități de energie.
(4. 80)
unde
ηhn este randamentul rețelei de încălzire
ηgen;T este randamentul sursei de varf
βhn Eel;hn / Qpr
Eel;hn este en ergia auxiliară aferenta rețelei de încălzire
el;cmE
in;cmE
el;cm cmEQ =
el;ncm el;pr el;cmE E E =−
el;ncm
in;cm in in;T;ncm
el;ncmEE E E= − −
( ) ( ) ( )
+ − −
= + −
we;cr;chp we;cr; gen hn we;el;exp
we;dh
chp;tot hn gen;T hn hn11 CHR f CHR f CHR f
f
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
337
Primul termen reprezintă energia primară introdusă într -o unitate de cogenerare, al doilea termen
reprezintă energia de intrare primară introdusa in sursa de varf, al treilea termen reprezintă
producția de en ergie electrică a unității de cogenerare. Dacă s istemul include mai multe unitati de
cogenerare, relația trebuie adaptată corespunzător.
a) Metoda simplificata a pierderii de putere
Metoda poate fi aplicată numai in cazul extractiei căldurii dintr -o turbină in condensatie. Este
singura metodă de calcul al indicatorilor de performanț ă pentru căldură provenita din centralele
nucleare, deoarece metoda nu necesită energia primara Ein ca date de intrare. Deoarece se extrage
abur prin priza turbinei pentru producer ea caldurii, se produce o cantitate mai mica de energie
electrica cu:
(4. 81)
Partea aferenta căldurii din factorul de pondere in energia de intrare către unitatea de cogenerare
este reprezentată de termenul : ΔEel · fwe;el;exp .
Metodele prezen tate anterior sunt cele mai uzuale metode aplicate in multe tari de zeci de ani.
Ambele necesita valori de referinta din sisteme externe pentru energia electrica si d e aceea nu pot
fi calculati factori de pondere aferenti energiei electrice produse (acest indicator fiind chiar un
termen de intrare pentru metoda de calcul).
Factori de pondere pentru căldură si energie electrică
Metodele prezentate permit determinarea factorilor de pondere atât pentru căldura cat si pentru
energie electrica. Energia intrata in unitatea de cogenerare va fi impartita intr -o parte, care este
afectata producerii de căldura, si o alta parte afectata pr oducției de energie electrica. Astfel, intr –
un sistem de încălzire centralizata, partea din energia intrata prin combustibilul utilizat in sursa
de cogenerare afectata producerii căldurii Ein;T va fi integrata la numărător, in fomula (4 .71).
(4. 82)
unde
Ein;T partea din energia introdusa in unitatea de cogenerare aferentă căldurii;
αT factorul de alocare;
(4. 83)
unde
Ein;el partea din energia introdusa in unitatea de cogener are aferentă energiei
electrice;
a) Metoda pierderii de putere
Metoda de pierdere a puterii este aplicabilă dacă căldura este extrasă dintr -o turbină cu
condensatie. Este singura metodă care facilitează determinarea cheltuielilor reale de producere a
căldurii într -o unitate de cogenerare fără siste me de referință externe. Se bazează pe date specifice
ale unității de cogenerare și reflectă astfel eficiențele componentelor sale tehnice. Este bine
cunoscut și acceptat în rândul operatorilor și oamenilor de ș tiință ca fiind corect din punct de
el in el;ncm el;prE E E = −
in;T T inEE =
( )in;el T in 1 EE = −
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
338
vedere te rmodinamic. Aceasta se bazează pe ideea că partea (cantitatea) de combustibil care este
legată de producția de energie electrică pierdută datorită extracției de căldură va fi alocată căldurii.
Metoda de pierdere a puterii nu necesită excluderea părții lega te de electricitate a modului de ne –
cogenerare.
(4. 84)
b)Metoda Carnot
Metoda Carnot este o versiune simplificată a metodei exergetice. Este nevoie de temperaturi ca
date suplimentare de intrare. Ac estea sunt ușor de măsurat. Se recomandă utilizarea temperaturii
aerului exterior la locul instalației. Pentru sistemele cu temperaturi de alimentare variabile se
recomandă utilizarea unui interval de calcul lunar. Sistemele cu o temperatură constantă de
alimentare pot fi calculate anua l. Temperatura medie a căldurii CHP poate fi calculată usor pornind
de la temperaturile de alimentare și de retur la limita sursei sau la ieșirea la nivelul unității CHP,
dacă este disponibilă.
Dacă temperatura de retur nu e ste disponibila se poate utili za o diferenta ΔT = 20 K. În cazul unui
sistem de alimentare cu abur se folosește temperatura aburului. Nu sunt necesare date din sisteme
de referință externe. Metoda Carnot nu necesită excluderea părții legate de energia elec trică a
modului non -cogenerare. Se poate aplica tuturor unităților de cogenerare. Ideea de bază este legată
de metoda pierderii puterii, dar se bazează mai mult pe conceptul fizic de exergie. Acesta
determină valoarea exergiei și o compară cu energia elec trică produsă pentru alocarea c antității
de combustibil.
(4. 85)
unde
Ta;e;avg temperatura medie a aerului exterior pentru intervalul de calcul [K];
Tchp;mn temperatura medie a căldurii din cogenerare pentru același interval de calcul,
măsurată l a limita sistemului între partea de generare și partea de distribuție a
sistemului de încălzire centralizat [K] (Figura 4.5.5) ;
Dacă unitatea de cogenerare furnizează mai mult de un sistem de distribuție cu diferite niveluri de
temperatură, Tchp;mn și α T vor fi determinate separa t pentru fiecare sistem de distribuție.
c) Metoda alternativa de producere a energiei termice si electrice
Pentru metoda alternativă de producere se definesc date suplimentare de intrare privind două
sisteme de referință externe si excluderea partilor de energie termica si electrica aferente modului
de ne -cogenerare. Aceasta metoda aloca o cantitate mai mnare de combustibil producerii caldurii
decat celelate metode. Fluxurile de energie ale modului non -cogenerare (cantitățile 2, 5, 6 și 9 din
figura 6) sunt excluse din calcul.
el
T
el;pr elE
EE=+
a;e;avg
cm
chp;mn
T
a;e;avg
el;pr cm
chp;mn1
1TQT
TEQT
−=
+ −
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
339
(4. 86)
unde
ηT;ref randamentul de referinta a producerii caldurii
ηel;ref randamentul de referinta a producerii energiei electrice;
Aceste randamente se specifică în conformitate cu modelul prezentat în tabelul A.10 din SR EN
15316 -4-5:2018 . Valorile implicite informative pot fi găsite în Tabelul B.10. SR EN 15316 -4-
5:2018 .
d) Metoda căldurii reziduale (”deșeu”)
In aceasta metoda trebuie introduse date suplimentare despre sisteme externe de r eferinta.
Fluxurile energetice 2 si 6 din figura 15 care se refera la modul de ne -cogenerare se vor exclude
din calcul. Această metodă urmează aceeași idee ca și metoda bonus ului de putere, dar facilitează
determinarea factorilor de energie electrică. Sin gura diferență față de metoda bonusului de putere
este că sistemul de referință e xtern este reprezentat de randamentul producerii de energie electrică
în locul factorului de e nergie primară.
(4. 87)
În cazul unei singure unități CHP care produce energie electrica numai în modul de cogenerar e,
se aplica:
(4. 88)
în timp ce devine metoda bonusului de putere sub forma formulei :
(4. 89)
astfel încât, dacă unitatea CHP utilizează același combustibil ca și sistemul de referință, rezu ltatele
celor două metode sunt aceleași.
e) Metoda pierderii de putere de referinta
Această metodă urmează aceeași idee ca metoda simplificată de pierdere a puterii, dar facilitează
determinarea factorilor de energie electrică. Singura diferență față de m etoda simplificata a
pierderilor de putere este că sistemul de referință extern este repr ezentat de eficiența producției
de energie electrică în locul factorului de en ergie primară.
(4. 90)
cm
T;ref
T
el;cm cm
el;ref T;refQ
E Q
=
+
( )el;cm
T
el;ref in in;el;ncm1E
EE
=−
−
−
=
P;cr
in;cr P;cr el;cm
el;ref
P,dh
delf
E f E
f
Q
−
=
in;cr P;cr el;cm P;el;exp
P,dh
delE f E f
f
Q
( )el
T
el;ref in in;T;ncmE
EE
=
−
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
340
În cazul unei singure unități CHP care produce căldură numai în modul de cogenerare complet:
(4. 91)
în timp ce metoda simplă de pierdere a puterii integrată devine
(4. 92)
astfel încât, dacă unitatea CHP utilizează același combustibil ca și sistemul de referință, rezultatele
celor două m etode sunt aceleași.
2. Incalzirea si racirea provenind din pompe de caldura
Dacă o pompă de căldură oferă răcire și încălzire în același timp și sunt necesari indicatori de
energie pentru fiecare dintre cele două produse, energia introdusă trebuie împărțit ă în funcție de
energia produsă.
Sistemul de distributie
Pierderea de căldură și energia electrică auxiliară a unei rețele energetice centralizate se calculează
în conformitate cu standardele europene aferente. Pierderile de distribuție calculate se utili zează
pentru determinarea energiei la iesirea din sursa sa u a energiei furnizate conform formulei
urmatoare , în funcție de datele disponibile.
(4. 93)
unde
Eout,gen Energia produsă la iesirea din sistem;
Edel Energia livrată ;
Edis,ls Pierderi aferente sistemului de distributie
Dacă datele de intrare pentru un anumit calcul nu sunt disponibile, pierderea prin rețeaua de
distribuție poate fi setată la o valoare implicită. Modul in care trebuie introduse valorile pentru
valorile implicite este prezentat în Tabelul A.8. Valorile imp licite informative pot fi găsite în
Tabelul B.8. SR EN 15316 -4-5: 201 8.
Sistemele de distribuție care livrează diferiți agenți termici pot fi combinate într -un singur sistem
dacă sunt îndeplinite cerințele care sunt p rezentate conform modelului din tabelu l A.6. Opțiunile
implicite informative pot fi găsite în Tabelul B.6. SR EN 15316 -4-5:201 8.
Calculul indicatorilor sursei de energie
Cuplarea instalatiilor de producere a energiei cu instalatii cu surse regenerabile
=
P;cr
el
el;ref
P;dh
delf
E
f
Q
=
el P;el;exp
P;dh
delEf
f
Q
;;out gen del dis lsE E E =+
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
341
Figura 4. 16 Sistem centralizat, care include o sursa cu mai multe intrari
Legenda
A limitele sistemului energetic
centralizat 1 energia introdusă într -un sistem cu o
singura iesire Ein;sos
B consumatorul de energie 2 energia introdusă într -un sist em cu mai
multe iesiri Ein;mos
C unitate de producere a
energiei pentru un agent
termic dintr -un sistem cu o
singura iesire 3 energia introdusă într -o sursa cu mai
multe intrari de la un sistem cu o singura
iesire Ein;mig;sos
D Sursa de agent termic di ntr-
un sistem cu mai multe iesiri 4 energia introdusă în sursa cu mai multe
intrări de la un sistem cu mai multe iesiri Ein;mig;mos
E unitate de generare cu mai
multe intrări 5 energia iesita din sursa pentru agentul
termic dintr -un sistem cu o singur a iesire Eout;gen;sos
6 energia iesita din sursa pentru agentul
termic de la un sistem cu mai multe iesiri Eout;gen;mos
7 energia iesita dintr -o sursa cu mai multe
intrari Eout;mig
(4. 94)
unde
RER des Partea provenind din energie regen erabila aferenta sistemului energetic centralizat ;
fPren;sos Factorul energiei primare regenerabile aferent fluidului caloportor (agentului
termic) din sistemul cu o singura iesire;
fPtot;sos Factorul energiei primare totale aferent fluidulu i caloportor din sistemul cu o
singura iesire;
RER mos Procentul aferent energiei regenerabile aferent agentului termic din sistemul cu mai
multe iesiri. Se calculează separat. Un model pentru valorile implicite poate fi găsit
în Tabelul A.5. Valorile imp licite inform ative pot fi găsite în Tabelul B.5 SR EN
15316 -4-5:201 8;
Pren;sos
out;gen;sos out;gen;mos mos out;mig mig
Ptot;sos
des
out;gen;sos out;gen;mos out;migfE E RER E RERfRERE E E + +
=++
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
342
RER mig Partea provenind din energie regenerabila aferenta energiei produse de sursa cu mai
multe intrări;
fPren;sos fPtot;sos se calculează separat.
(4. 95)
Partea provenita din caldur a “deseu”
(4. 96)
unde
WHR des Partea de caldura „deseu” din sistemul energetic centralizat;
WHR mos Partea de caldura „deseu” aferenta sistemului de transport dintr -un sistem cu
mai multe iesiri. Valorile implicite informative pot fi găsite în Tabe lul B.5 SR
EN 15316 -4-5;
WHR mig Partea de caldura „deseu” corespunzatoare energiei produse de sursa cu mai
multe intrări;
(4. 97)
Partea de caldura obtinuta in cogenerare (Grad de cogenerare)
(4. 98)
unde
CHR Partea de caldura obt inuta in cogenerare (grad de cogenerare);
Qcm căldura produsă în modul cogenerare;
Qtot căldura totală produsă.
In SR CEN/TR 15316 -6-8:201 7 Anexele A -C sunt redate exemple de calcul. In aceste Anexe se
regasesc si valori implicite ale unor date necesare in calculul prin metodele menționate anterior.
4.5. Panouri fotovoltaice
4.5.1. Descrierea metodei de calcul
Metoda descrisă în continuare evaluează energia electrică obținută de instalația de captare în
intervale lunare, pentru întregul an de funcționare a si stemului.
Pren;sos
in;mig;sos in;mig;mos mos
Ptot;sos
mig
in;mig;sos in;mig;mosfE E RERfREREE +
=+
out;gen;mos mos out;gen;mig mig
des
out;gen;sos out;gen;mos out;migE WHR E WHRWHRE E E + =++
in;mig mos
mig
in;mig;sos in;mig;mosE WHRWHREE=+
cm
totQCHRQ=
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
343
În prima etapă se stabilesc parametrii de instalare ai sistemului și se calculează radiația solară
corespunzătoar e acesteia. Astfel se extrag o serie de informații constructive cum sunt unghiurile
de înclinare și azimut funcție de axa Sud – Nord respectiv locația în care se află obiectivul analizat.
Cu ajutorul Anexei 2 se stabilește coeficientul de înclinare cu aj utorul căruia se calculează valoarea
radiației pentru fiecare lună.
În a doua etapă se realizează evaluarea sistemului instalat, ce permite captarea, transformarea
energiei solare în energie ele ctrică și conversia în tensiune utilă consumatorilor de curen t
alternativ. Astfel se extrag numărul de panouri fotovoltaice montate în obiectivul evaluat și o serie
de date despre panourile fot ovoltaice, cum sunt puterea maximă și suprafața echivalentă (fără rama
metalică), randamentul inverterului pentru conversia în tensiune alternativă extras din foile de
catalog aferente, cât și informații cu privire la radiația solară incidentă în plan oriz ontal pentru
locația corespunzătoare din metodologia de calcul MC001 – partea I, anexa A.9.6. Se stabilește,
factorul de cor ecție funcție de orientarea panoului în plan vertical și față de axa Sud – Nord,
randamentul panoului solar în funcție de temperatur ă.
Evaluarea eficienței captatoarelor fotovoltaice s -a realizat ținând seama de puterea maximă pe care
o are panoul pentru o radiație incidentă pe planul înclinat de 1000 W/m2. Aceasta putere este
puterea totală disponibilă la bornele captatorului solar, evaluarea efcienței panoului făcându -se
ținând seama de suprafața de captare ech ivalentă (fără rama de fixare).
Valori recomandate ale parametrilor implicați în relațiile metodei :
Factorul de corecție a intensității globale a radiației solare (Tabel 1) f uncție de unghiul de înclinare
al captatorilor solari – I și unghiul de deviere față de direcția cardinală SUD – A. De exemplu
pentru : I = 45o și A = 0o,
Tabel 4.8 Factorul de corecție a intensității globale a radiației solare
Luna ianuarie februarie martie aprilie mai iunie
finc 1,13 1,13 1,13 1,13 1,13 1,13
Luna iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
finc 1,13 1,13 1,13 1,13 1,13 1,13
4.5.2. Metoda lunară
Etapizarea calculelor este urmatoarea:
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
344
Figura 4. 17. Schema etape metoda lunar a
Etapa 1: Preluarea datelor de sistem
Se identifica numărul captatoarelor solare fotovoltaice instalate, N p;
Se stabileste unghiul de înclinare al captatorilor solari față de planul orizontal, i;
Se stabileste unghiul azimutal – unghiul între orienta rea cardinală a captatorului solar față de
orientarea Sud, a;
Se stabileste factorul de putere de varf din Anexa 3;
Se stabileste din prospect supraf ața echivalentă de captare a panoului, A panou ;
Se stabileste puterea maximă a panoului solar, P max,1000 , (W), din datele de catalog sau cu : P max,1000
= I1000 kpkApanou; (vezi anexa A3)
Se stabileste din prospect randamentul invertorului, ηinv; daca nu este disponibil se alege 0,95 ;
Etapa 2: Selectarea datelor de calcul pentru evaluare
Se selectează coe ficienții de core cție în funcție de cele două unghiuri de înclinare respectiv
orientare față de axa Sud – Nord, conform tabelului din paragraful referitor la valorile
recomandate;
Se selectează randamentul captatorului în funcție de tempe ratura din anexa B, ηt;
Se selectează tabelul corespunzător locației, cu valorile radiației solare lunare în plan orizontal
aferent, (MC001 – partea I, anexa A.9.6), I O;
Etapa 3: Calculul energiei captate
Se calculează suprafața totală instalată utilizâ nd suprafața echi valentă a panoulu i, A panou și numărul
de panouri instalate, m2:
𝐴𝑡𝑜𝑡=𝑁𝑝∙𝐴𝑝𝑎𝑛𝑜𝑢 (4. 99)
Metoda lunar ă de evaluare a energiei
captate de un captator fotovoltaic
Etapa 1:
Preluarea datelor de sistem
Etapa 2:
Selectarea datelor de calcul
Etapa 3:
Calculul energiei captate
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
345
a. Se stabilește eficiența panoului fotovoltaic, εPV:
𝜀𝑃𝑉=𝑃𝑚𝑎𝑥 ,1000 /𝐴𝑝𝑎𝑛𝑜𝑢
𝐼1000 (4. 100)
b. Se stabilește luna d e calcul, numărul de zile aferent și radiația totală în plan orizontal
din (anexa A.9.6 – MC001 –partea I) și se calculează energia totală lunară (kWh/lună):
𝐸𝑙,𝑖=1
1000∙24∙𝑁𝑧𝑙∙𝐴𝑡𝑜𝑡∙𝐼𝑂,𝑖∙𝑓𝑐𝑎𝑝∙𝜂𝑡∙𝜂𝑖𝑛𝑣∙𝜀𝑃𝑉 (4. 101)
Calculul se realizeaza pentru toate lunile anului.
c. Se însumează energiile obținute lună de lună, calculându -se astfel energia totală anuală
realizată, (kWh/an):
𝐸𝑡𝑜𝑡=∑ 𝐸𝑙,𝑖12
𝑙=1 (4. 102)
d. Se calculează energia totala lunara incidenta pe su prafața de captare cu relația
urmatoare .
𝐸𝑖𝑛𝑐,𝑖=𝐼𝑜,𝑖∙𝑓𝑐𝑎𝑝∙𝐴𝑡𝑜𝑡∙24∙𝑁𝑧𝑙
1000 (4. 103)
e. Pentru obținerea unui randament de captare lunar, se raportează energia lunara obținută
(relatia 3) la energia lunara inc identa pe suprafața de captare
𝜂𝑐𝑎𝑝𝑡𝑎𝑟𝑒 ,𝑖=𝐸𝑙,𝑖
𝐸𝑖𝑛𝑐,𝑖 (4. 104)
4.5.3. Exemplu de calcul
Tabel 4. 9 Valorile parametrilor de intrare de calcul, ale panourilor fotovoltaice instalate
I 45 Zona PV1 Loc Bucuresti
A Sud Np 3 ηinv 0,97
Tabel 4. 10. Valorile parametrilor calculate conform metodei lunare.
Ian. Feb. Mar. Apr. Mai. Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec.
IT,Oriz 49,6 85,0 124,8 167,2 205,6 233,5 200,8 233,2 175,5 114,2 54,2 41,3
fcap 1,13 1,13 1,13 1,13 1,13 1,13 1,13 1,13 1,13 1,13 1,13 1,13
Iinclinat 56,05 96,05 141 188,9 232,3 263,9 226,9 263,5 198,3 129 61,25 46,67
Nzl 31 28 31 30 31 30 31 31 30 31 30 31
Pmax, 1000 232 232 232 232 232 232 232 232 232 232 232 232
Apanou 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
346
Atot 5,03 5,03 5,03 5,03 5,03 5,03 5,03 5,03 5,03 5,03 5,03 5,03
εPV 0,14 0,14 0,14 0,14 0,14 0,14 0,14 0,14 0,14 0,14 0,14 0,14
ηt 0,90 0,90 0,85 0,80 0,80 0,80 0,80 0,80 0,80 0,85 0,90 0,90
ηinv 0,97 0,97 0,97 0,97 0,97 0,97 0,97 0,97 0,97 0,97 0,97 0,97
Einc,i 209,8 324,7 527,8 684,3 869,5 955,6 849,2 986,2 718,2 482,9 221,8 174,7
El,i 25,3 39,2 60,2 73,5 93,4 102,6 91,2 105,9 77,1 55,1 26,8 21,1
Figura 4. 18. Energia incidenta, energia totala lunara livrata si randamentul de captare
Anexa 4.5.A (informativă)
Valorile coeficientului de corecție funcție de u nghiul de înclinare și orientarea față de axa
Sud – Nord
Craiova Orientare
Vest Sud-vest Sud Sud-est Est
Factor de conversie ftlt, [-] Unghi 0° 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
30° 0,93 1,09 1,15 1,09 0,93
45° 0,87 1,06 1,13 1,06 0,87
60° 0,79 0,99 1,06 0,99 0,79
90° 0,59 0,74 0,77 0,74 0,59
București Orientare
Vest Sud-vest Sud Sud-est Est
Factor de conversie ftlt, [-] Unghi 0° 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
30° 0,93 1,06 1,10 1,06 0,93
45° 0,87 1,02 1,08 1,02 0,87 0.050.060.070.080.090.100.110.120.13
02004006008001000120014001600
Ian. Feb. Mar. Apr. Mai. Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec.
randament [ -]Energie [kWh]
Einc,i El,iηcaptare
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
347
60° 0,79 0,95 1,00 0,95 0,79
90° 0,60 0,70 0,71 0,70 0,60
Anexa 4.5.B (Informativă)
Valori informative ale randamentului în funcție de temperatura ambientală
Ian. Feb Mar Apr Mai Iun. Iul. Aug Sep Oct. Nov Dec
Monocristalin 0.90 0.90 0.85 0.80 0.80 0.80 0.80 0.80 0.80 0.85 0.90 0.90
Policristalin
Amorf
Anexa 4.5.C (Informativă)
Valori informative ale coeficientului de putere de vârf, k pk
Tip modul fotovoltaic kW/m2
Siliciu monocristalin 0,15 ÷ 0,20
Siliciu policristalin 0,12 ÷ 0,18
Strat subțire de siliciu amorf 0,04 ÷ 0,10
Alte straturi subțiri 0,035
Strat subțire de dis eleniură de cupru -galiu -indiu 0,105
Strat subțire de telur ă de cadmiu 0,095
a Cu o densitate a celulelor fotovoltaice de minim de 80 %.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
348
CAPITOLUL 5. CERTIF ICATUL DE PERFORMANȚA
ENERGETICA
Conținutul acestui capitol s -a realizat în conformitate cu următoarele documente:
• SR EN ISO 52000 -1:2017 – Performanța energetică a clădirilor. Evaluarea de ansamblu a PEC.
Partea 1: Cadru general și metode .
• SR CEN ISO/TR 52000 2:20 17 Performanța energetică a clădirilor. Evaluarea de ansamblu a
PEC. Partea 2: Explicarea și justificarea ISO 52000 -1.
• SR EN ISO 52003 -1:2017 – Performanța energetică a clădirilor. Indicatori, cerințe, evaluare și
certificate. Partea 1: Aspecte generale și aplicarea la performanța energetică globală .
• SR CEN ISO/TR 52003 -2:2017 – Performanța energetică a clădirilor. Indicatori, cerințe și
certificare. Partea 2: Explicații și justificări pentru SR EN ISO 52003 -1.
• Ordinul nr. 2641/2017 privind modifi carea și completarea reglementării tehnice "Metodologie
de calcul al performanței energetice a clădirilor", aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor,
construcțiilor și turismului nr. 157/2007.
• Mc001 -2006 – Metodologie de determinare a performanțe i energetice a clădirilor și instalațiiilor
aferente.
• C107/3 – Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcție ale clădirilor din
cadrul Reglementării tehnice "Normativ privind calculul termotehnic al element elor de construcție
ale clăd irilor", indicativ C 107 – 2005, anexa L "Nivelul necesarului de energie pentru clădiri al
căror consum de energie este aproape egal cu zero" din partea 3 – aprobată prin Ordinul ministrului
transporturilor,construcțiilor și tur ismului nr. 2.055/2005, cu m odificările și completările
ulterioare.
5.1. Conținutul certificatului de performanță energetică, inclusiv anexa tehnică
Certificarea energetică a clădirilor presupune evaluarea performanței energetice și de mediu a
clădirii, clas ificarea energetică prin înc adrarea în clase de performa nță energetică și elaborarea
certificatului de performanță energetică.
Elaborarea certificatului de performanță energetică al unei clădiri presupune parcurgerea
următoarelor etape:
– Evaluarea performa nței energetice a clădirii î n condiții normale de utiliz are, pe baza
caracteristicilor reale ale sistemului construcție –instalații aferente (încălzire, răcire,
ventilare, preparare/furnizare a apei calde de consum, iluminat artificial):
i. Consum anual specific de energie finală (la niv elul sursei de energie a
clădirii sau la nivelul racordului la sistemul centralizat cu alimentare cu
energie), [kWh/m²an];
ii. Consum anual specific de energie primară [kWh/m²an];
iii. Indicator de emisii echivalent CO 2 [kgCO 2/m²an]
iv. Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/m²an].
– Evaluarea performanțelor energetice ale clădirii de referință atașată clădirii reale.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
349
– Încadrarea în clase de performanță energetică a clădirii.
– Întocmirea certificatului de performanță energetică al clădirii.
În conform itate cu Legea 372/2005 republicată în 2016, certificatul de performanță energetică, se
elaborează pentru:
a) categoriile de clădiri prevăzute la art. 6 alin. (1) din lege și unitățile acest ora, care se
construiesc, se vând, se închiriază sau sunt supuse renovărilor majore;
b) clădirile aflate în proprietatea/administrarea autorităților publice sau a instituțiilor care
prestează servicii publice.
Fiecare certificat de performanță energetică realizat conține următoarele informații privind
construcția și sistemele de instalații aferente acesteia:
1. Date privind evaluarea performanței energetice a clădirii (certificat – pag. 1):
1.1 Titulatura: “Certificat de performanță energetică” și sistemul de certificare utilizat
(reglementarea tehnică aplicabilă – Metodo logia de calcul al performanței energetice
a clădirilor, Mc001 -2018 ).
1.2 Numărul de înregistrare al certificatului de performanță energetică.
Numărul de înregistrare al certificatului de performanță energetică este compus din 18 cifre
împărțite în trei grupe având următoarea semnificație:
– șase cifre reprezentând codul poștal al localității în raza căreia este situată clădirea;
– șase cifre care alcătuiesc numărul de înregistrare al certificatului de performanță energetică;
– șase cifre reprezentând data elib erării certificatului de performa nță energetică.
1.3 Date de identificare a le auditorului energetic pentru clădiri
– Numărul certificatului de atestare al auditorului energetic pentru clădiri;
– Data până la care este valabil certificatul de performanță energ etică;
– Numele și prenumele auditorului energetic pentru clădiri (persoana care răspunde de raportul
de evaluare a consumului de energie al unui obiect evaluat și de elaborarea certificatului de
performanță energetică);
– Gradul , conform certificatului de atestare ;
1.4 Date privind obiectul evaluat energetic
– Adresa – stradă, număr, oraș și județ/sector, cod poștal;
– Regimul de înălțime al clădirii (ex. S + P + 4);
– Anul sau perioada construirii/renovării maj ore (ex. 1984 sau 1984 -85);
– Categori a de cladire .
Pentru fiecare obiect iv evaluat, sunt def iniți anumiți indicatori. Denumirea și semnificația acestora
sunt prezenta te în tabelul 5.1 . Tipurile de obiecte evaluate sunt prezentate în tabelul 5.2 .
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
350
Tabelul 5.1 Indicatorii obiect ivului evaluat
Identificator Descriere
CASE_IDENTIFIER Cazul evaluat
EPB_OBJECT_TYPE Tipul de obiect
BLDNGCAT_TYPE Categoria de clădire
SPACECAT_TYPE Categoria de spațiu
EPB_APPLIC_TYPE Tipul de aplicație
EPB_ASSESS_TYPE Tipul de evaluare
EPB_LISTSERVICES _TYPE Tipul de combinație de utilități ale clădirii
Tabelul 5.2 Tipuri de obiect ive evaluate
EPB_OBJECT_TYPE
Tip a Descriere Subset b Comentarii
EPB_OBJECT_BLDNG_TOT Clădire întreagă 1
EPB_OBJECT_BL DNG_UNIT Unitate de clădire 1
EPB_OBJECT_BLDNG_PART Parte de clădire (căreia îi lipsesc
unul sau mai multe aspecte ale
unei clădiri complete sau ale unei
unități de clădire) 1
EPB_OBJECT_
LCYCLE_NEW.DESIGN Proiectare clădire nouă 2
EPB_OBJECT_
LCYCLE _AS.BUILT Clădire existentă după execuție
(fără date de exploatare de lungă
durată) 2
EPB_OBJECT_
LCYCLE_EXIST.RENOV Clădire existentă după renovare
(fără date de exploatare de lungă
durată) 2
EPB_OBJECT_
LCYCLE_EXIST.EXTENS Extindere clădire existent ă (fără
date de exploatare de lungă
durată) 2
EPB_OBJECT_
LCYCLE_EXIST.IN.USE Clădire existentă în exploatare 2
EPB_OBJECT_CAT_RES Clădire rezidențială 3
EPB_OBJECT_CAT_NRES Clădire nerezidențială 3
EPB_OBJECT_USER_L.PUBL Clădire publică de mari dimensiuni 4
EPB_OBJECT_USER_OTHER Altele 4
NOTĂ
a Este posibilă o opțiune pe subset (1, 2, 3, 4).
b Definiție a cazului de calcul, trebuie să se realizeze o selecție pentru fiecare subset.
1.5 Categoria clădirii
Tipurile de categorii ale clădirilo r sunt prevăzute la art. 6 alin. (1), Legea 372/2005 republicată în
2016, iar identificatorii corespunzători sunt prezentați în tabelul B.4 din SR EN ISO 52000 -1:2017 .
1.6 Categoria de spațiu
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
351
Diferențierea categoriil or de spațiu de categoriile de clădiri se va realiza în conformitate cu tabelul
B.7 din SR EN ISO 52000 -1:2017. Pentru fiecare categorie de spațiu trebuie să se specifice un set
de condiții de utilizare, specificate în M1 -6 (temperatura setată, cerințele de ventilare și iluminat,
neces arul de apă caldă de consum etc.). Dacă lista categoriilor de spațiu este identică cu lista
categoriilor de clădire, atunci SPACECAT_X = BLDNGCAT_X.
1.7 Tipul obiectului evaluat
Tipuri de obiect ive evaluate din punctul de vedere al performanței energetice su nt redate în tabelul
5.3 (tabelul B.3 din SR EN ISO 52000 -1:2017):
Tabelul 5.3 Tipuri de obiect ive evaluate
Identificator: EPB_OBIECT_TYPE
Tipul a Clădire întreagă
EPB_OBJECT_BLDNG_TOT Unitate de clădire
EPB_OBJECT_BLDNG_UNIT Parte de clădire (căreia î i lipsesc unul sau mai multe
aspecte ale unei clădiri complete sau ale unei unități de
clădire)
EPB_OBJECT_BLDNG_PART Proiectare clădire nouă
EPB_OBJECT_ LCYCLE_NEW.DESIGN Clădire existentă după execuție (fără date de exploatare de
lungă durată)
EPB_OBJ ECT_ LCYCLE_AS.BUILT Clădire existentă după renovare
(fără date de exploatare de lungă durată)
EPB_OBJECT_ LCYCLE_EXIST.RENOV Extindere clădire existentă (fără date de exploatare de
lungă durată)
EPB_OBJECT_ LCYCLE_EXIST.EXTENS Clădire existentă în expl oatare
EPB_OBJECT_ LCYCLE_EXIST.IN.USE Clădire rezidențială
EPB_OBJECT_CAT_RES Clădire nerezidențială
EPB_OBJECT_CAT_NRES Clădire întreagă
EPB_OBJECT_USER_L.PUBL Clădire publică de mari dimensiuni
EPB_OBJECT_USER_OTHER Altele
a este posibilă o singur ă alegere pe subgrup (1 , 2, 3, 4).
b este posibilă o singură alegere pe fiecare subgrup.
1.8 Tipul aplicației
Cazurile de elaborare a certificatului energetic al clădirii sunt redate în Legea 372/2005 republicată
în 2016, articolul 18, iar identificatorii cor espunzători în tabelul B.8.din SR EN ISO 52000 -1:2017.
1.9 Tipul evaluării performanței energetice
Tipurile de evaluare PEC sunt redate în tabelul 5.4 (tabelul B.9 din SR EN ISO 52000 -1:2017).
Tabelul 5.4 Tipuri de evaluare PEC
Identificator: EPB_ASSESS_TYPE
Tipul Descriere Comentarii
EPB_ASSESS_CALC_DESIGN Calculată, de proiectare
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
352
EPB_ASSESS_CALC_ASBUILT Calculată, după execuție
EPB_ASSESS_CALC_ACTUAL Calculată, reală
EPB_ASSESS_CALC_TAILORED Calculată, adaptată
EPB_ASSESS_MEAS_ACTUAL Măsurată, reală
EPB_ASSESS_MEAS_ CORR_CLIM Măsurată, corectată pentru climă
EPB_ASSESS_MEAS_ CORR_USE Măsurată, corectată pentru
exploatare
PB_ASSESS_MEAS_STAND Măsurată, standard (corectată
pentru climă și exploatare)
Nota 1: Exemple de măsurări:
– măsurar ea ratei de ventilare pentru infiltrații ale anvelopei;
– măsurarea etanșeității la aer a canalelor de aer;
– măsurarea eficienței cazanului;
– măsurarea consumului global de energie etc.
Nota 2: Rezultatele măsurărilor pot fi utilizate direct ca indicato r (sau după o procesare simplă, de
exemplu conversia energiei furni zate în energie primară) și/sau pot fi folosite ca valori de intrare
pentru calcule PEC.
În tabelul 3 din SR EN ISO 520 00-1: 2017 se prezintă aplicațiile uzuale ale diferitelor tipuri de
evaluare PEC, subtipurile, datele de intrare și tipul corespunzăto r al aplicației.
Identificatorii și descrierea combinațiilor de tipuri de sisteme tehnice de instalații sunt prezentate
în tabelul B.10 din SR EN ISO 52000 -1: 2017.
În tabelul B.2 din SR EN ISO 52000 -1: 2017 se prezintă corelarea dintre categoria clădirii, tipul
aplicației și tipul evaluării performanței energetice.
1.10 Aria utilă a spațiului încălzit/climatizat (direct sau i ndirect – prin elementele de
construcție adiacente, lipsite de o te rmoizolație semnificativă) ale clădirii.
1.11 Aria construită desfășurată a clădirii, [m²].
1.12 Volumul încălzit al clădirii, [m3].
1.13 Consumul anual specific de energie primară din surse neregenerabile exprimat în
kWh/(m² an) și indicele de emisii echivalent de CO 2.
1.14 Consumul anual specific de energie primară din surse regenerabile exprimat în
kWh/(m2 an)
1.15 Clasa energetică în care se încadrează obiectul evaluat.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
353
1.16 Consumul anual specific de energie primară exprimat în kWh/(m² an), indicele de
emisii echivalent de CO 2 și clasa energetică pentru clădirea de referință.
2. Recomandări de reducere a consumurilor de energie ale clădirii (certificat – Anexa 1)
Anexa 1 a certificatului de performanță energetică cuprinde recomandări de reducere a
consumurilor de energie ale cl ădirii, cu estimarea economiei de energie prin realizarea măsurilor
de crește re a performanței energetice a clădirii, inclusiv precizări de unde se pot obține informații
mai detal iate, precum: rentabilitatea recomandărilor formulate, procedura care trebuie urmată
pentru punerea în practică a recomandărilor, stimulente financiare sa u de altă natură și posibilități
de finanțare, în conformitate cu art. 18 alin. (6) din Legea 372/2005 republicată în 2016.
3. Date privind evaluarea performanței energetice a clăd irii/obiectului evaluat (certificat
Anexa 2: Anexa tehnică a CPE )
1.DATE GENERALE
Clădirea:
Zona climatică în care este amplasată clădirea: I II III IV V
Gradul de expunere la vânt:
❑ adăpostită
❑ moderat adăpostită
❑ liber expusă (neadăpostită)
Regimul de înălțime al clădirii (Demisol, Subsol,
Parter, Etaj, Mansarda:
(se completează numărul acestora ) D S P E M
Anul construcției (se menționează eventual anul unei
reabilitări anterioare analizei) :
Structura constructivă:
❑ pereți structurali din zidări e
❑ pereți structurali din beton armat
❑ cadre din beton armat
❑ stâlpi și grinzi
❑ structura de lemn
❑ structura metalica
2. CARACTERISTIC I GEOMETRICE ȘI TERMOTEHNICE ALE ANVELOPEI :
Tip element de construcție Rezistența termică corectată
[(m²K)/W] Aria
[m²]
PE
FE
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
354
TE
…
Aria anvelopei [m²]
Indice de compactitate al clădirii, S E / V [m-1].
3.INSTALAȚIA DE ÎNCĂLZIRE INTERIOAR Ă:
Existența instalației de încălzire Observatii
Da
Nu – se consideră instalație fictivă de încălzire
Necesarul de căldură de calcul [W]:
Sursa de energie pentru încălzirea spațiilor
❑ Sursă proprie
o Utilizand combustibil gazos
o Utilizand combustibil lichid usor
o Utilizand combustibil solid
o Încălzire electrica
❑ Sursă mixta
❑ Centrala termi că de cartier
❑ Centralizat – punct termic central
❑ Centralizat – punct termic local (modul)
o Exista apartamente debranșate in condominiu
o Nu sunt apartamente debranșate in cond ominiu
❑ Alt tip de sursa (ex. instalație hibrida cuplata cu sursa
regenerabila)
Tipul sursei de incalzire
❑ Încălzire locală cu sobe
❑ Încălzire cu corpuri statice
❑ Încălzire centrală c u aer cald
❑ Încălzire centrală cu planșee încălzitoare
❑ Încălzire electrica
❑ Alt sistem de încălzire:
❑ Gradul de ocupare al spațiului încălzit [nr. de ore de
funcționare a instalației de încălzire]:
❑ Interventii asupra instalatiei de -a lungul timpului – se
mentioneaza pe scurt
4.DATE PRIVIND INSTALAȚIA DE APĂ CALDĂ DE CONSUM:
Existe nța instalației de apă caldă de consum Observatii
Da
Nu – se consideră instalație fictivă de încălzire
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
355
Sursa de energie pentru prepararea apei calde
spațiilor
❑ Sursă proprie
o Utilizand comb ustibil gazos
o Utilizand combustibil lichid usor
o Utilizand combustibil solid
o Utilizand energie regenerabila (solar etc.)
o Încălzire electrica a apei calde de consum
❑ Sursă mixta
❑ Centrala termică de cartier
❑ Centralizat – punct termic central
❑ Centralizat – punct termic local (modul)
❑ Alt tip de sursa
Tipul sistemului de preparare a apei calde
❑ Din sursă centralizată,
❑ Centrală termică proprie,
❑ Boiler cu acumulare,
❑ Preparare locală cu aparate de tip instant
❑ Încălzire electri ca, boiler electr ic
❑ Alt sistem de preparare a apei calde de consum:
Puncte de consum apa rece / apa calda:
❑ Lavoare [ nr.]
❑ Spălătoare[nr.]
❑ Bideuri [nr.]
❑ Pisoare [nr.]
❑ Duș: [nr.]
❑ Cadă de baie [nr.]
❑ Rezervor WC[nr.]
❑ Masina de spalat vase[nr.]
❑ Masina de spalat rufe[nr.]
5.DATE PRIVIND INSTALAȚIA DE VENTILARE/CLIMATIZARE
Date privind instalația d e climatizare
Existența instalației de climatizare Observatii
Da
Nu
Se consideră instalație fictivă de ventilare/climatizare
Sarcina termica determinata pentru clădirea
climatizata (daca ex ista proiect spre consultare) [kW]
Numărul maxim real de persoane din clădire/zonă
[pers.]
Grad de ocupare zilnic/săptămânal/lunar [m2/pers]
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
356
Volumul clădirii/zonei climatizate [m3]
Spații climatizate cu destinații speciale
❑ Camere curate
❑ Bucătărie mare
❑ Piscină
❑ Sala servere
❑ Altele
Tipul sistemului
❑ Numai aer
❑ Aer-apă
❑ Detentă directă
❑ Instalație de răcire prin radiație (plafon, pardoseală,
pereți)
❑ Alt sistem – se descrie succint in rubrica observatii
Tip generare frig
❑ Chiller cu condensator răcit cu aer
❑ Chiller cu condensator răcit cu apă
❑ Unități exterioare de condensare
❑ Pompă de căldură aer -apă
❑ Pompă de căldură apă -apă
❑ Pompă de căldură aer -aer
❑ Pompă de căldură apă-aer
❑ Pompă de căldură sol -apă
❑ Pompă de căldură sol -aer
❑ Instalație frigorifică cu absorbție
❑ Instalație frigorifică cu compresie mecanică
❑ Instalație monobloc
❑ Instalație SPLIT
❑ Altele (Ex. Dessicant cooling)
❑ Alte tipuri
Tip de agent frigorific
❑ ecologic
❑ neecologic
❑ alte mentiuni
Tip de recuperare a căldurii
❑ Recircularea aerului
❑ Recuperator de căldură sensibilă
❑ Recuperator de căldură latentă
❑ Recuperarea căldurii din agentul frigorific
Tip alimentare cu energie
❑ Alimentare cu energie electrică
❑ Alimentare cu gaze naturale
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
357
❑ Alimentare cu energie termică
❑ Alimentare cu energie solară
❑ Altele
Date privind instalația de ventilare
Existența instalației de climatizare Observatii
Da
Nu
Se consideră instalație fictivă de ventilare
Tip ventilare
❑ naturala
❑ mecanica
❑ hibrida (naturala +mecanica)
❑ Alte mentiuni
❑ Vetilatoarele au turatie variabila? DA NU
6.DATE PRIVIND INSTALAȚIA DE ILUMINAT
Existența instalației de ventila re/climatizare Observatii
Da
Nu – se consideră instalație fictivă de încălzire
Puterea instalației de iluminat [kW]
Sistem de iluminat
❑ General uniform distribuit
❑ Localizat sau zonat
❑ Combinat
Tipul corpurilor de iluminat
❑ Cu incandescenta
❑ Fluorescente
❑ Combinat
❑ Alte tipuri (LED etc.)
Controlul sistemului de iluminat
❑ Fara detec tare automata a prezentei utilizatorilor
❑ Cu detectare automata a prezentei utilizatorilor
❑ Actionare sectorizata a corpurilor de iluminat
❑ Reglare automata a fluxului luminos
❑ Alte mentiuni
Energia furnizată în exterior, în kWh/an: …………….
Indicele RER (surse regenerabile) : ………………….
5.2. Clădirea de referință
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
358
Clădirea de referință reprezintă o clădire virtuală asociată unei clădiri reale care este analizată
din punctul de vedere al performanței energetice.
Clădirea de referință, corespunzătoare clădirii certificate, are următoarele caracteristici:
1- Aceeași formă geometrică, volum și arie totală a anvelopei ca și clădirea reală;
2- Ariile suprafețelor e lementelor de constru cție care alcătuiesc anvelopa sunt aceleași cu cele
ale clădirii reale (verificandu -se si asigurandu -se respectarea raportului dintre aria suprefetelor
translucide fata de aria utila, in functie de destinatia cladirii -Tabel 5.5);
3- Aceea și orientare fata de punctele cardinale ca si cladirea reala precum si acceasi amplasare
geografica;
4- Cerințele de performanță energetică pentru clădire și elemente de anvelopă ale acesteia, se
consideră identice cu cerințele minime de performanță energetic ă pentru clădiri și elemente de
anvelopă ale acestora din capitolul 2.2 ;
5- Cerintele referitoare la debitul de aer proaspat sa respecte pr evederile minime din I5/2010 cu
modificarile si completarile ulterioare, in vigoare la momentul elaborarii certificatul ui de
preformanta energetica ;
6- Factorii de conversie în energie primară și factorul de emisie CO 2 atribuit energiei primare,
corespunzător fiecărui tip de combustibil sau sursă energetică, precum și pentru cel atribuit fiecărui
agent frigorific (refrigerent ), aferent scăpărilor (pierderilor) de agenți frigorifici (refrigerenți) din
instalațiile frigorifice și de aer condiți onat, se consideră cei prevăzuți în capitolul 5 tabel 5.11 ;
7- Instalația de incalzire este considrata a fi racordata la sistemul de termofi care pentru cladirile
colective din sectorul rezidential. Pentru cladirile cu sistem propriu de incalzire se considera
dotările și parame trii de funcționare conform reglementărilor tehnice în vigoare la momentul
elaborarii certificatului de preformanta ene rgetica , echipamentele avand caracteristicile
echipamentelor moderne noi (randamentul de producere a căldurii aferent centralei termice e ste
caracteristic echipamentelor moderne noi; nu sunt pierderi de fluid în instalațiile interioare);
8- În cazul cladirilo r racordate la reteaua de termoficare, instalația interioară este dotată cu contor
de căldură general (la nivelul racordului la instalați ile interioare) pentru încălzire și apă caldă de
consum la nivelul racordului la instalațiile interioare, în aval de st ația termică compactă;
9- Instalația de încălzire interioară este dotată cu elemente de reglaj termic și hidraulic (RPD)
atât la baza coloa nelor de distribuție (în cazul clădirilor colective), cât și la nivelul corpurilor
statice; de asemenea, fiecare corp d e încălzire este dotat cu repartitoare de costuri de încălzire;
10- În cazul în care se impune climatizarea spațiilor ocupate, sistemul de cl imatizare este
dimensionat conform reglementărilor tehnice în vigoare la momentul elaborarii certificatului de
preforma nta energetica , echipamentele avand caracteristicile echipamentelor moderne noi;
11- Instalația de apă caldă de consum este caracterizată de dotările și parametrii de funcționare
conform reglementărilor tehnice în vigoare la momentul elaborarii certificatului de preformanta
energetica , echipamentele avand caracteristicile echipamentelor moderne noi;
12- În cazul clădirilor de locuit colective, inst alația de apă caldă este dotată cu debitmetre
înregistratoare montate pe punctele de consum de apă caldă din apartament e;
13- Instalația de ventilare mecanică este caracterizată de dotările și parametrii de funcționare
conform reglementărilor tehnice în vigoar e la momentul elaborarii certificatului de preformanta
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
359
energetica , echipamentele avand caracteristicile echipamentelor moderne noi sistemul de
ventilare este prevazut cu recuperator de caldura;
14- Instalația de iluminat este caracterizată de dotările și par ametrii de funcționare conform
reglementărilor tehnice în vigoare la momentul elaborarii certificatului de preformanta energetica ,
echipamentele avand caracteristicile echipamentelor moderne noi, lampi LED. Pentru cladirile din
sectorul tertiar se iau in c onsiderare celule foto de iluminare cu senzor lumină naturală si control
automat cu senzori de prezență, cel puțin unul în fiecare încăpere, iar pe suprafețe mari, cel puțin
unul la 30m2;
15- Conductele de distribuție din spațiile neîncălzite (ex. subsolul teh nic) sunt izolate termic cu
material caracterizat de conductivitate termică iz 0,05 W/m K, având o grosime de minimu m
0,75 ori diametrul exterior al conductei;
16- Sursa de căldură pentru încălzire și preparare a apei calde de consum este, după caz:
– stație termică compactă racordată la sistem districtual de alimentare cu căldură, în cazul
clădirilor reale racordate la astfe l de sisteme districtuale,
– centrală termică proprie funcționând cu combustibil gazos (gaze naturale sau GPL) și cu
preparare a ape i calde de consum cu boiler cu acumulare, pentru clădiri care nu sunt
racordate la un sistem de încălzire districtuală .
Tabel 5.5. Raportul dintre aria ferestrelor și aria pardoselii încăperilor în funcție de destinația
acestora/funcțiuni (document recomandat STAS 6221 -89)
Destinația încăperilor Raportul dintre aria
ferestrelor și aria
pardoselii încăperii
Încăperi la locuințe :
– de locuit
– celelalte încăperi
– scări
1/6…1/8
1/8…1/10
1/10…1/14
Încăperi de lucru:
– birou, laborator, bibliotecă, atelier, cabinet medical
– la laboratoare de cercetări și control
1/5…1/7
1/3…1/4
Încăperi de învățămînt:
– săli de clasă, săli de d esen sau lucru manual, l aboratoare
– coridoare
1/3…1/4
1/8…1/10
Încăperi de creșe, grădinițe, cămine:
– săli de joc la grădinițe
– spălător, cameră duș, WC, vestiar, coridor
– magazii de efecte, depozit combustibil
1/3…1/4
1/8…1/10
1/10…1/12
Încăperi de spit ale și instituții medicale:
– saloane bolnavi, cam ere de zi, camere de așteptate, camere
personal, săli de tratament
– saloane bolnavi TBC, saloane copii bolnavi
– săli de naștere, intervenții și pansamente, laboratoare –
farmacii
– alte încăperi afară de sălile de operații cu a nexele lor
1/6…1/7
1/5…1/6
1/4…1/5
1/7…1/9
Încăperi la clădiri administrative 1/6…1/10
Biblioteci – săli de lectură 1/5…1/6
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
360
Săli de sport:
– săli de gimnastică și sport
– săli de haltere, box, scrimă, ping -pong
– vestiare, dușuri
– cabinet medical
1/5…1/6
1/4…1/5
1/10…1/12
1/5…1/7
Încăperi de restaurante, cantine:
– săli de mese
– laboratoare de preparare
1/6…1/8
1/4…1/6
Încăperi la hoteluri:
– camere, săli comune
1/6…1/8
Ca și în cazul clădirii reale certific ate, consumul specific anual total de energie primară, notat c T(j)
pentru certificarea performanței energetice a clădirii de referință se determină prin însumarea
consumurilor specifice de energie primară virtuale corespunzătoare utilităților existente/apl icabile
în clădirea certifica tă, c i(j).
5.3. Clase energetice aferente diverselor categorii de clădiri/unități de clădire
Definirea clase lor energetice pe utilități și pe categorii de clădiri :
Categoria clădirii:
1-Clădire de locuit,
2-Clădire de birour i,
3-Spatiu comercial mic (< 120 m²),
4-Spatiu comercial mare (≥ 120 m²),
5-Clădire de învățământ,
6-Clădire pentru sănătate, 7-Clădire pentru turism
Utilitatea energetică:
1-încălzirea spațiilor,
2-apa caldă de consum menajer,
3-climatizare,
4-ventilare mecanică
5-iluminat artificial
Luarea în considerare a unei utilități în clădire, în funcție de existența sistemului / instalației
respective, se consideră în funcți de parametrul:
1, dacă există sistem/instalație pentru furnizarea utilității i în clădire,
0, dacă în clădire nu există sistem/instalație pentru furnizarea utilității i.
Tabel 5. 5. Valori
Utilități
Caz Încălzire Apă caldă de
consum Climatizare Ventilare
mecanică Iluminat
1 1 = 1 2 = 1 3 = 0 4 = 0 5 = 1
2 1 = 1 2 = 1 3 = 1 4 = 0 5 = 1
3 1 = 1 2 = 1 3 = 0 4 = 1 5 = 1
4 1 = 1 2 = 1 3 = 1 4 = 1 5 = 1
Clasele energetice și de mediu pentru categoriile de clădiri sunt definite în tabelul 5.6.
=i
i
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elabor are de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
361
Tabelul 5.6 C lase energetice și de mediu
Clădiri de locuit indiv iduale
Energie primară din surse neregenerabile, kWh/(m2an)
Utilități tehnice Clase energetice
A+ A B C D E F G
Încălzire și
umidificare
Zona climatică I < 40 40 79 79 158 158 264 264 370 370 463 463 555 > 555
II < 47 47 93 93 186 186 311 311 435 435 544 544 653 > 653
III < 65 65 131 131 261 261 436 436 610 610 763 763 898 > 898
IV < 90 90 179 179 358 358 599 599 838 838 1048 1048 1257 >1257
V < 106 106 211 211 422 422 705 705 986 986 1233 1233 1479 >1479
Răcire și
dezumidifi –
care
Zona climatică I < 1 1 1 1 2 2 4 4 5 5 6 6 8 > 8
II < 1 1 1 1 2 2 4 4 6 6 7 7 9 > 9
III < 1 1 2 2 3 3 5 5 8 8 9 9 28 > 28
IV < 1 1 2 2 4 4 7 7 10 10 12 12 15 > 15
V < 1 1 2 2 5 5 8 8 11 11 14 14 17 > 17
Ventilare mecanică < 2 2 5 5 10 10 17 17 23 23 29 29 35 > 35
Apă caldă de consum < 11 11 21 21 42 42 70 70 99 99 123 123 148 > 148
Iluminat artificial < 2 2 4 4 7 7 12 12 17 17 22 22 26 > 26
TOTAL
Zona climatică I < 55 55 110 110 220 220 367 367 514 514 643 643 772 > 772
II < 62 62 124 124 248 248 414 414 580 580 725 725 870 > 870
III < 81 81 162 162 324 324 541 541 757 757 946 946 1135 >1135
IV < 106 106 211 211 422 422 705 705 987 987 1234 1234 1481 >1481
V < 112 122 243 243 486 486 812 812 1137 1137 1421 1421 1705 >1705
Emisii de CO 2, kg/(m2an)
Emisii CO 2 Nivele de poluare
A+ A B C D E F G
TOTAL
Zona
climatic
ă I < 12 12 23 23 47 47 78 78 110 110 137 137 165 > 165
II < 13 13 26 26 52 52 88 88 123 123 154 154 185 > 185
III < 17 17 34 34 68 68 114 114 160 160 200 200 241 > 241
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elabor are de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
362
IV < 22 22 44 44 88 88 148 148 207 207 259 259 311 > 311
V < 25 25 51 51 102 98 170 170 238 220 274 297 357 > 357
Clădiri de locuit colective
Energie primară din surse neregenerabile, kW h/(m2an)
Utilități tehnice Clase energetice
A+ A B C D E F G
Încălzire și
umidificare
Zona climatică I < 21 21 41 41 54 54 82 82 110 110 138 138 165 > 165
II <24 24 48 48 64 64 97 97 130 130 163 163 195 > 195
III < 30 30 59 59 79 79 120 120 162 162 202 202 243 > 243
IV < 38 38 75 75 100 100 152 152 204 204 254 254 305 > 305
V < 42 42 83 83 111 111 170 170 228 228 285 285 342 > 342
Răcire și
dezumidifi –
care
Zona climatică I < 2 2 3 3 4 4 7 7 9 9 11 11 13 > 13
II < 2 2 3 3 4 4 6 6 8 8 10 10 12 > 12
III < 2 2 3 3 4 4 6 6 8 8 9 9 11 > 11
IV < 2 2 3 3 4 4 6 6 9 9 11 11 13 > 13
V < 1 1 3 3 4 4 5 5 7 7 9 9 11 > 11
Ventilare mecanică < 3 3 5 5 7 7 10 10 14 14 17 17 20 > 20
Apă caldă de consum < 19 19 38 38 51 51 77 77 103 103 129 129 155 > 155
Iluminat artificial < 3 3 6 6 8 8 12 12 16 16 20 20 24 > 24
TOTAL
Zona climatică I < 47 47 93 93 124 124 188 188 252 252 315 315 378 > 378
II < 50 50 100 100 133 133 202 202 271 271 339 339 407 > 407
III < 56 56 111 111 148 148 225 225 302 302 378 378 454 > 454
IV < 64 64 127 127 169 169 257 257 345 345 431 431 517 > 517
V < 68 68 135 135 180 180 274 274 368 368 460 460 552 > 552
Emisii de CO 2, kg/(m2an)
Emisii CO 2 Nivele de poluare
A+ A B C D E F G
TOTAL
Z
o
n
a
c
l
i
m
a
t
i
c
ă I < 11 11 20 20 27 27 41 41 55 55 69 69 83 > 83
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elabor are de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
363
II < 11 11 22 22 29 29 44 44 59 59 74 74 88 > 88
III < 12 12 24 24 32 32 49 49 66 66 82 82 98 > 98
IV < 14 14 27 27 37 37 55 55 75 75 93 93 111 > 111
V < 15 15 29 29 39 36 59 59 79 62 76 99 118 > 118
Clădiri de birouri
Energie primară din surse neregenerabile, kWh/(m2an)
Utilități tehnice Clase energetice
A+ A B C D E F G
Încălzire și
umidificare
Zona climatică I < 15 15 30 30 59 59 107 107 155 155 193 193 232 > 232
II < 19 19 36 36 72 72 131 131 190 190 237 237 285 > 285
III < 24 24 48 48 96 96 174 174 253 253 316 316 379 > 379
IV < 34 34 67 67 133 133 241 241 349 349 436 436 523 > 523
V < 38 38 76 76 151 151 274 274 398 398 497 497 595 > 431
Răcire și
dezumidifi –
care
Zona climatică I < 1 1 3 3 5 5 10 10 14 14 18 18 22 > 22
II < 1 1 3 3 6 6 10 10 15 15 19 19 22 > 22
III < 2 2 3 3 6 6 11 11 16 16 20 20 24 > 24
IV < 2 2 4 4 8 8 14 14 21 21 26 26 31 > 31
V < 2 2 4 4 8 8 14 14 20 20 25 25 31 > 31
Ventilare mecanică < 1 1 3 3 6 6 10 10 15 15 19 19 22 > 22
Apă caldă de consum < 1 2 3 3 7 7 12 12 18 18 22 22 27 > 27
Iluminat artificial < 6 6 11 11 23 23 41 41 59 59 74 74 89 > 89
TOTAL
Zona climatică I < 25 25 50 50 99 99 180 180 261 261 326 326 391 > 391
II < 29 29 57 57 113 113 205 205 297 297 371 371 445 > 445
III < 35 35 69 69 137 137 249 249 361 361 451 451 541 > 541
IV < 45 45 89 89 176 176 319 319 462 462 577 577 692 > 692
V < 49 49 98 98 194 194 352 352 510 510 637 637 764 > 764
Emisii de CO 2, kg/(m2an)
Emisii CO 2 Nivele de poluare
A+ A B C D E F G
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elabor are de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
364
TOTAL
Zona climatică I < 6 6 12 12 24 24 43 43 62 62 77 77 93 > 93
II < 7 7 13 13 27 27 48 48 69 69 87 87 104 > 104
III < 8 8 16 16 32 32 57 57 82 82 103 103 124 > 124
IV < 10 10 20 20 40 40 71 71 104 104 129 129 155 > 155
V < 11 11 22 22 43 37 78 78 113 110 138 142 170 > 170
Clădiri destinate învățământului
Energie primară din surse neregenerabile, kWh/(m2an)
Utilități tehnice Clase energetice
A+ A B C D E F G
Încălzire și
umidificare
Zona climatică I < 35 30 60 60 78 78 109 109 139 139 174 174 213 > 213
II < 40 40 79 79 102 102 143 143 183 183 230 230 279 > 279
III < 48 48 95 95 124 124 174 174 263 263 329 329 398 > 398
IV < 66 66 130 130 170 170 238 238 305 305 381 381 461 > 461
V < 76 76 150 150 196 196 274 274 351 351 440 440 531 >531
Răcire și
dezumidifi –
care
Zona climatică I < 2 2 5 5 6 6 8 8 10 10 13 13 16 > 16
II < 2 2 5 5 6 6 9 9 11 11 14 14 17 > 17
III < 2 2 5 5 6 6 9 9 13 13 16 16 19 19>
IV < 3 3 6 6 8 8 11 11 14 14 18 18 21 > 21
V < 3 3 6 6 8 8 11 11 13 13 17 17 20 > 20
Ventilare mecanică < 5 5 10 10 12 12 17 17 22 22 28 28 33 > 33
Apă caldă de consum < 4 4 8 8 11 11 15 15 19 19 24 24 125 > 125
Iluminat artificial < 8 8 18 18 23 23 33 33 42 42 52 52 63 > 63
TOTAL
Zona climatică I < 50 50 100 100 130 130 182 182 233 233 292 292 350 > 350
II < 60 60 120 120 155 155 217 217 278 278 348 348 417 > 517
III < 68 68 136 136 177 177 248 248 359 359 449 449 538 > 538
IV < 86 86 172 172 224 224 314 314 402 402 503 503 603 > 603
V < 96 96 192 192 250 250 350 350 448 448 561 561 672 > 672
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elabor are de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
365
Emisii de CO 2, kg/(m2an)
Emisii CO 2 Nivele de poluare
A+ A B C D E F G
TOTAL
Zona climatică I < 11 11 24 24 31 31 43 43 55 55 68 68 82 > 82
II < 14 14 28 28 35 35 50 50 64 64 80 80 96 > 96
III < 15 15 31 31 40 40 56 56 81 81 101 101 121 > 121
IV < 19 19 38 38 50 50 70 70 90 90 112 112 135 > 135
V < 21 21 43 43 55 49 77 77 99 96 120 124 149 > 170
Clădiri destinate sistemului sanitar
Energie primară din surse neregenerabile, kWh/(m2an)
Utilități tehnice Clase energetice
A+ A B C D E F G
Încălzire și
umidificare
Zona climatică I < 10 10 20 20 53 53 75 75 98 98 122 122 147 > 147
II < 19 19 37 37 97 97 139 139 182 182 226 226 272 > 272
III < 27 27 54 54 142 142 204 204 266 266 332 332 399 > 399
IV < 43 43 86 86 226 226 323 323 421 421 525 525 630 > 630
V < 55 55 110 110 289 289 414 414 539 539 673 673 808 > 808
Răcire și
dezumidifi –
care
Zona climatică I < 4 4 8 8 20 20 28 28 37 37 46 46 55 > 55
II < 4 4 9 9 23 23 33 33 43 43 54 54 64 > 64
III < 5 5 10 10 26 26 37 37 48 48 60 60 72 > 72
IV < 6 6 12 12 31 31 45 45 59 59 73 73 88 > 88
V < 7 7 13 13 34 34 49 49 64 64 80 80 96 > 96
Ventilare mecanică < 4 4 8 8 20 20 29 29 38 38 48 48 57 > 57
Apă caldă de consum < 15 15 29 29 77 77 110 110 143 143 179 179 215 > 215
Iluminat artificial < 7 7 15 15 38 38 55 55 72 72 89 89 107 > 107
TOTAL
Zona
clima tic
ă I < 40 40 79 79 208 208 298 298 388 388 484 484 581 > 581
II < 49 49 97 97 256 256 367 367 478 478 596 596 715 > 715
III < 58 58 115 115 304 304 436 436 568 568 708 708 850 > 850
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elabor are de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
366
IV < 75 75 149 149 393 393 563 563 733 733 914 914 1097 >1097
V < 87 87 174 174 459 459 658 658 857 857 1069 1069 1283 >1283
Emisii de CO 2, kg/(m2an)
Emisii CO 2 Nivele de poluare
A+ A B C D E F G
TOTAL
Zona climatică I < 10 10 19 19 50 50 71 71 93 93 116 116 140 > 140
II < 11 11 23 23 60 60 86 86 112 112 140 140 168 > 168
III < 13 13 27 27 70 70 101 101 131 131 164 164 196 > 196
IV < 17 17 34 34 89 89 127 127 166 166 207 207 249 > 249
V < 20 20 39 39 103 88 147 147 192 166 206 240 287 > 287
Clădiri pentru servicii de comerț (<120 m2)
Energi e primară din surse n eregenerabile, kWh/(m2an)
Utilități tehnice Clase energetice
A+ A B C D E F G
Încălzire și
umidificare < 14 14 28 28 73 73 128 128 198 198 293 293 446 > 446
Răcire și dezumidifi –
care < 3 3 8 8 12 12 17 17 18 18 31 31 44 > 44
Venti lare mecanică < 8 8 16 16 20 20 24 24 29 29 36 36 48 > 48
Apă caldă de consum < 1 1 3 3 4 4 5 5 6 6 8 8 10 > 10
Iluminat artificial < 18 18 37 37 50 50 67 67 88 88 117 117 163 > 163
TOTAL < 44 44 92 92 159 159 241 241 339 339 485 485 711 > 711
Emisii d e CO 2, kg/(m2an)
Emisii CO 2 Nivele de poluare
A+ A B C D E F G
TOTAL < 35 12 25 25 40 40 60 60 82 82 117 117 170 > 170
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elabor are de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
367
Clădiri pentru servicii de comerț ( 120 m2)
Energie primară din surse neregenerabile, kWh/(m2an)
Utilități tehnice Clase energetic e
A+ A B C D E F G
Încălzire și
umidificare < 34 34 68 68 101 101 140 140 190 190 258 258 367 > 367
Răcire și dezumidifi –
care < 3 3 6 6 7 7 9 9 10 10 12 12 17 > 17
Ventilare mecanică < 10 10 24 24 39 39 57 57 80 80 112 112 163 > 163
Apă caldă de cons um < 2 2 5 5 6 6 8 8 10 10 12 12 17 > 17
Iluminat artificial < 20 20 40 40 58 58 79 79 105 105 142 142 200 > 200
TOTAL < 69 69 143 143 211 211 293 293 395 395 536 536 764 > 764
Emisii de CO 2, kg/(m2an)
Emisii CO 2 Nivele de poluare
A+ A B C D E F G
TOTAL < 17 17 36 36 53 53 74 74 99 99 135 135 192 > 192
Clădiri pentru turism
Energie primară din surse neregenerabile, kWh/(m2an)
Utilități tehnice Clase energetice
A+ A B C D E F G
Încălzire și
umidificare < 21 21 42 42 81 81 129 129 190 190 273 273 407 > 407
Răcire și dezumidifi –
care < 3 3 6 6 11 11 17 17 24 24 35 35 52 > 52
Ventilare mecanică < 10 10 21 21 25 25 31 31 38 38 47 47 62 > 62
Apă caldă de consum < 33 33 68 68 88 88 111 111 141 141 182 182 248 > 248
Iluminat artificial < 25 25 52 52 73 73 98 98 130 130 174 174 245 > 245
TOTAL < 92 92 189 189 278 278 286 386 523 523 711 711 1014 >1014
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elabor are de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
368
Emisii de CO 2, kg/(m2an)
Emisii CO 2 Nivele de poluare
A+ A B C D E F G
TOTAL < 22 22 46 46 67 67 93 93 125 125 170 170 242 > 242
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
369
Factorii de conversie din energie finala in energie primara depind de sursa de energie dar si de
combustibilul utilizat pentru producerea utilizata conform tabelu lui 5. 8:
Tabel 5. 8.Factori conversie energie primara
Combustibil/Sursa de energie Factor
neregenerabilă regenerabilă total
Lignit*) 1,30 0,00 1,30
Huila*) 1,20 0,00 1,20
Păcură* 1,10 0,00 1,10
Gaz natural*) 1,17 0,00 1,17
Deșeuri*) 0,05 1,00 1,05
Biomasă – lemne de foc*) 0,18 0,90 1,08
Biomasă – brichete/peleți*) 0,28 0,80 1,08
Energie electrică din SEN 2,62 0,00 2,62
Termoficare (cogenerare) 0,92 0,00 0,92
Energie termică produsă cu panouri termice solare 0,00 1,00 1,00
Energie electrică produsă cu panouri fotovoltaice 0,00 2,62 2,62
Energie termică pentru răcire (free cooling) 0,00 1,00 1,00
Energie termică pentru încălzire furnizată de pompe
de căldură alimentate electric 0,86 0,67 1,53
Pentru determinarea emisiilor de CO 2, factor ii de emisie CO2 sunt prevăzut i în tabelul 5. 9.
Tabel 5. 9.Factori conversie CO 2
Combustibil/Sursa de energie Factor de emisie [kg
CO2/kWh]
Lignit*) 0,334
Huila*) 0,341
Păcură* 0,279
Gaz natural*) 0,205
LPG = GLP 0,230
Biomasă – lemne de foc*) 0,019
Biomasa – deseuri lemnoase, rumegus 0,016
Biomasă – brichete/peleți*) 0,039
Biomasă – deșeuri agricole 0,010
Biogaz 0,145
Energie electrică din SEN 0,299
Termoficare (cogenerare) 0,220
Energia solară 0,000
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
370
Energia eoliana 0,000
Energia geotermală, aerotermală 0,000
Energie termică pentru încălzire și preparare apă caldă menajeră
furnizată de pompe de căldură alimentate electric**) 0,257
*)Se consideră puterea calorifică inferioară a combustibilului.
In ceea ce priveste pierderile de agenti frigorifici din instalatiile frigorifice si aer conditionat,
factorii de emisie sunt prezentati in t abelele urmatoare.
Tabel 5. 10. Pierderi anuale de agent frigorific
Tipul echipamentului Capacita tea de încărcare cu
refrigerent, în kg Rata anuală de pierderi de
refrigerent, în %
Răcire domestică cu R134a 0,05-0,5 0,3
Sisteme pentru supermarket 50-2000 18,0
Unități mici de AC 0,5-100 3,0
Unități medii de AC 0,5-100 6,0
Chillere 10-2000 3,0
Pompe de căldură 0,5-100 6,0
Tabel 5. 11. Factorul de emisie asociat agenților frigorific
Tipul refrigerentului Emisia de CO 2 echivalent, în kg CO2/kg refrigeren t pierdut
R134a 0
R152a 1,300
R407A 140
R407C 1,526
R410A 1,725
5.4. Evaluarea consumului de energie primară și a emisiilor de CO2 echivalent
Direcția de calcul este de la necesar de energie la sursă (de exemplu, de la nesesarul de energie
al clădirii la energia primară).
Energia electrică (pentru iluminat, ventilare, energie auxiliară) și energia termică (pentru încălzire,
răcire, umidificare, dezumidificare, apă caldă de consum) sunt considerate separat în interiorul
conturului de evaluare.
Cantită țile de răcire trebuie să fie pozitive atunci când se extrage căldura din spațiu și/sau din
sistem.
5.4.1. Performanța energetică a clădirilor
5.4.1.1. Date de ieșire
Datele de ieșire în cazul performanței energetice calculate sunt prezentate în tabelul 5.1 2.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
371
Tabelul 5.12 Datele de ieșire în cazul performanței energetice calculate
Descriere Simbol Unitate de
măsură Modul
destinație
Date de ieșire anuale totale
Performanța energetică ponderată Ewe kWh/m2/an M1-4
Contribuția energiei din surse regenerabile RER – M1-4
Energie disponibilă pentru consum în afara
clădirii Eexp;el;avl;an kWh/an M1-4
Date de ieșire anuale pe utilitate sau pe zonă de clădire
Performanța energetică ponderată pe utilitate
sau pe zonă sau pe utilitate și zonă Ewe;X Ewe;X;z;i kWh/an
kWh/m2 /an
M1-4
Contribuția energiei din surse regenerabile pe
utilitate RER X – M1-4
Energie primită din exterior pe utilitate sau pe
zonă sau pe utilitate și zonă Edel;X Edel;X;z,i kWh/an M1-4
Obținerea datelor de ieșire pe utilitate și pe zonă de clădire ne cesită utilizarea procedurii de
calcul descrisă în Anexa E, SR EN ISO 52000 -1:2017.
5.4.1.2. Intervalul de calcul
Intervalele de calcul aplicabile la metodele de calcul sunt:
– orar;
– lunar;
– sezon ier;
– anual;
– tip ”bin”.
Intervalul de calcul va fi același în întreag a procedură de calcul. Dispoziții pentru a co mbina
intervale de calcul diferite sunt furnizate în modulele relevante.
5.4.1.3. Perioada d e calcul
Durata sezonului de încălzire sau de răcire este definită de timpul de operare a sistemului tehnic
respectiv. Aceasta poate fi diferită de durata rezultată din calculul necesarului de energie.
5.4.1.4. Date de intrare
Datele de intrare se referă la date de produse, date de proiectare a sistemelor tehnice, date
referitoare la condițiile de operare ale (sub -)sistemelor tehnice, c onstante și date fizice sau alte
date.
Datele privind condițiile de operare a (sub -)sistemelor tehnice utilizate în procedurile de calcul
sunt redate în tabelul 5.1 3.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elabor are de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
372
Tabelul 5.1 3 Lista cu date de intrare privind condițiilor de funcționare ale (sub -)siste melor tehnice
Denumire Simbol Denumire în
software Unitate de
măsură Domeniu
de valori Origine Variabil
Energie electrică consumată de generatorul i pentru
utilitatea X (sau combinații de utilități) a clădirii în
intervalul de calcul t EX,gen, i,in,el, t EX_gen_i_in_el_t kWh 0…∞ diverse Da
Energia auxiliară consumată de subsistemul Y pentru
utilitatea X (sau combinații de utilități) a clădirii în
intervalul de calcul t WX;Y;aux;t W_X_Y_aux_t kWh 0…∞ diverse Da
Tipul de energie electrică consumată EL_US E EL_USE LISTĂ diverse Nu
Energie electrică produsă la fața locului de subsistemul
j (de exemplu producere combinată de căldură și
energie electrică, panouri fotovoltaice sau turbine
eoliene) în timpul intervalului de calcul t Epr;el, j;t E_pr_el_j_t kWh 0…∞ diverse Da
Tipul de energie electrică produsă EL_PROD EL_PROD n.a. LISTĂ diverse Nu
Energie electrică consumată în clădire pentru utilizatăți
non-PEC EnEPus;el; t
E_nEPus_el_t
kWh 0…∞ diverse Da
Agent energetic cr consumat de generatorul i pentru
utilitatea X în timpul intervalului de calcul t EX;gen, i;in;cr; t
E_X_gen_i_in_
cr_t kWh 0…∞ diverse Da
Agent energetic la generatorul i pentru utilitatea X a
clădirii GEN_CR X;gen,i GEN_CRX_gen_i LISTĂ diverse Nu
Date suplimentare necesare pentr u calcularea indicatorilor de performanță energetică pentru o parte a clădirii
Necesar de energie pe parte de clădire QX;nd; QX_nd_i kWh 0…∞ diverse Da
Pondere implicită pe parte de clădire Xdef;i Xdef_i kWh 0…∞ diverse Da
Energie consumată de subs istemele tehnice QX;Y;in QX_Y_in kWh 0…∞ diverse Da
Producția de energie a subsistemelor tehnice QX;Y;out QX_Y_out kWh 0…∞ diverse Da
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
373
Nota 1: Energie electrică consumată de generatoare
Energia elec trică consumată EX,gen, i,in,el, t este numai consumul principal al unui echipame nt de
generare. Se consideră:
– o valoare pentru fiecare interval de calcul t;
– o valoare pentru fiecare generator X,i (unul sau mai multe generatoare pentru fiecare
utilitate).
Reprezintă energia electrică consumată de pompe de căldură electrice, de agregatele de răcire și
de ventilatoare din sis temele de ventilare. Pot fi următoarele situații: un generator la o utilitate a
clădirii, un generator pentru mai multe utilități sau mai multe generatoare pentru o utilitate.
Nota 2: Energia auxiliară consumată
Pentru energia auxiliară consumată WX;Y ;aux; t de subsistemul Y pentru utilitatea X a clădirii (sau
combinații de utilități) în timpul intervalului de calcul t se consideră:
– o valo are pentru fiecare interval de calcul t;
– o valoare pentru fiecare subsitem Y pentru utilitatea X (există mai multe subsisteme Y
pentru fiecare utilitate X).
Nota 3: Tipul energiei electrice consumate
Se consideră:
– o valoare pentru energia electrică consum ată de fiecare generator i al utilității X;
– o valoare pentru energia auxilară consumată de subsistemul Y pentru utilitatea X.
Tipurile de utilizare a energeiei electrice sunt redate în tabelul B.11 din SR EN ISO 52000 -1:2017.
Nota 4: Energia electrică pr odusă la fața locului
Energia electrică produsă la fața locului Epr;el, j;t de către echipamentul de generare j (exemplu: producere
combinată de căldură și energie electrică, panouri fotovoltaice, turbine eoliane) pe durata intervalului de
calcul este o ma trice bidimensională:
– o valoare pentru fiecare interval de calcul t;
– o val oare pentru fiecare echipament de generare j.
Nota 5: Tipul de energie electrică produsă este specificat printr -o matrice bidimensională de identificatori
de caz cu o valoare pentru fiecare tip de producere de energie j. Tabelul B.12 din SR EN ISO 52000 -1:2017
prezintă tipurile de producere a energiei electrice.
Nota 6: Energie electrică consumată de utilizatori non -PEC
Energia electrică utilizată în clădire pentru utilizatori non -PEC, EnEPus;el; t este energia electrică utilizată de
aparate electrocasnice, la activități comerciale, lifturi. Acest parametru este opțional. Dacă nu este indicată
valoarea parametrului, acesta se consideră cu valoare zero. Identificatorul pentru acest par amteru este
EL_USE_NEPB.
Nota 7: Energie primită din exteri or, diferită de energia electrică
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
374
Pentru energia primită din exterior prin agentul energetic cr, EX;gen, i;in;cr; t , consumată de generatorul
i pentru utilitatea X a clădirii în inervalul de calcul t, se consideră o matrice bidimen sională:
– o valoare pentru fiecare interval de calcul t;
– o valoare pentru fiecare echipament de generare a electricității j.
Fiecare consum principal de energie electrică este considerat se parat. A se vedea parametrul
EX,gen,i,in,el.
Nota 8: Vectorul energetic GEN_CRX;gen,i la generatorul i pentru utilitatea X a clădirii este o
matrice unidimensională de identificatori de caz: o valoare pentru fiecare generator i al fiecărei
utilități X.
Nota 9: Consumul de energie pentru o parte a clădirii
Consumul de energie pentru o parte a clădirii este cel corespunzător zonei termice i sau a unei
zone de utilități i.
Nota 10: Ponderea prestabilită pentru o parte de clădire reprezintă o caracteristică a zonei termice
i sau a zonei de utilități i care este utilizată pentru alocarea oricărei cantități comune de energie
între zonele termice sau zonele de utilități atunci când consumurile sunt zero (funcționare în stand –
by). A se vedea anexa E.2.3.2. din SR EN ISO 52000 -1:2017.
Nota 11: Energie consumată în subsistemele tehnice
Energia consumată în subsistemele tehnice Q X_Y_in este energia care intră într -un subsistem urmâ nd
direcția fluxului de energie.
Exemplu: Q H;gen;in este energia consumată într -un echipament de generare a căldurii
(combustibilul la un cazan).
Nota 12: Energie produsă de subsistemele tehnice
Energia produsă de susbsistemele tehnice Q X_Y_out este energia care iese din subsistem urmând
direcția fluxului de energie.
Exemplu: Q H;gen;out este căldura produsă de un echi pament de generare a căldurii ( ex. căldura
furnizată de un cazan subsistemului de stocaj sau de distribuție).
Nota 13: Constante și d ate fizice
În Tabelele B.13, B.14 și B.15 din SR EN ISO 52000 -1:2017 sunt date valori implicite pentru puterea
calorică s uperioară a unor combustibili uzuali.
Nota 14: Factori de ponderare pentru agenți energetici
Lista factorilor de ponderare și simbolurile corespunzătoare sunt redate în tabelul 5.1 4.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
375
Tabelul 5.1 4 Lista parametrilor de calcul
Denumire Simbol Unitate de
măsură Domeniu de
valori
Factor de ponderare pentru agentul
energetic primit din exterior cr fwe;del;cr ;t diverse
0…∞
Factor de ponderare pentru energia electrică
exportată în rețea fwe;exp;el;grid ;t
diverse
0…∞
Factor de ponderare pentru ene rgia electrică
exportată pentru utilizatori non -PEC din
clădiri fwe;ex p;el;used;nEPus ,t
diverse
0…∞
Factor de evaluare a energiei exportate kexp
diverse 0…1
5.4.2. Performanța energetică globală măsurată
5.4.2.1. Generalități
Se indică în continuare o metodă alternativă de determinare prin m ăsurare a performanței
energetice a unei clădiri existente, aflate în faza de exploatare. Această metodă oferă o valoare
măsurată pentru energia consumată de o clădire (unitate de clădire) c are se poate compara cu
valoarea oficială a consumului de energie obținut prin calcul. În nici un caz nu se acceptă înlocuirea
in certificatul de performanță energetică a valorilor calculate în conformitate cu procedurile
indicate in această metodologie, c u valorile măsurate.
Se măsoară energia p rimită din exterior Edel;cr,i;meas și energia exportată Eexp;cr, j;meas. Procedurile de
măsurare și standardizare a cantităților de energie primite din exterior, produse și furnizate în
exterior este redată în modulele de la M3 -10 până la M11 -10.
Notă: Este posibil ca performanța energetică măsurată să nu furnizeze date cu aceeași precizie ca
și performanța energetică calculată.
5.4.2.2. Date de ieșire
Datele de ieșire ale acestei metode sunt aceleași cu cele din tabelul 5.35 . Se vor considera
următoarel e observații:
– istoricul energiei primite din exterior și furnizate în exterior este rareori cunoscut. De
obicei sunt cunoscute valori sezoniere sau anuale;
– contribuția din surse regenerabile de energie nu poate fi deter minată dacă nu poate fi
măsurată cant itatea de energie din surse regenerab ile.
Exemplu: Contribuția sistemelor solar termice este rareori măsurată direct.
– disponibilitatea datelor energetice măsurate pentru fiecare sistem tehnic al clădirii
și/sau zonă a clădirii depinde de numărul și calita tea contoarelor instalate.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
376
Obținerea datelor de ieșire pentru fiecate utilitate a clădirii și pe zone de clădire necesită aplicarea
procedurii de calcul descrisă în Anexa 3, subcap. E3, SR EN ISO 52000 -1:2017.
5.4.2.3. Interv alele de măsură și perioada de măsura re
Perioada de evaluare este aceeași ca și în cazul performanței energetice calculate. Intervalul de
măsurare este durata de timp dintre citirile contorului sau dintre consumul unor cantități de energie
cunoscute.
Perioada de măsurare este intervalul de t imp ocupat de intervale de măsurare. Pentru a elimina
prin mediere efectul climatului și/sau al comportamentului utilizatorului, perioada de măsurare
necesară poate fi un multiplu al perioadei de calcul.
Criteriile de validare specifică numărul necesar d e intervale de măsurare și durata min imă
impusă a perioadei de măsurare.
Specificații detaliate pentru intervalele și perioadele de măsurare necesare precum și pentru
criteriile de validare sunt furnizate în modulele specifice.
5.4.2.4. Date de intrare
Datele privin condițiile de funcționare ale (sub -) sistemelor tehnice necesare pentru
determinarea performanței energetice măsurate sunt redate în tabelul 5.1 5.
Tabelul 5.1 5 Lista datelor de intrare privind condițiil or de funcționare ale (sub -)sistemelor
tehnice
Denumire Simbol Denumire în software Unitate
de
măsură Domeniu
de valori
Cantitatea măsurată de
energie electrică primită din
exterior pentru utilitatea
(utilitățile) X a clădirii Edel;el; X;meas
E_DEL_EL_ X_MEAS
kWh 0…∞
Tipul de consum de energie
electrică EL_USE
EL_USE
n.a. LISTĂ
Cantitatea măsurată de
energie furnizată în exterior Eexp;el;meas
E_EXP_EL_MEAS
kWh 0…∞
Cantitatea măsurată de
energie electrică produsă la
fața locului de subsistemul j Epr;el, j;meas
E_PR_EL, J_MEAS
kWh 0…∞
Tipu l i de producere a
energiei electrice EL_PROD,i
EL_PROD,I
n.a. LISTĂ
Energia electrică măsurată
utilizată în clădire pentru
consumatori non -PEC EnEPus;el; meas
E_NEPUS_EL_ MEAS
kWh 0…∞
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
377
Denumire Simbol Denumire în software Unitate
de
măsură Domeniu
de valori
Energie măsurată
corespunzătoare agentului
energetic cr,i primi t din
exterior pentru utilitatea
(utilitățile) X a (ale )clădirii Edel;cr,i;X;meas E_DEL_ CR_I _X_MEAS
kWh 0…∞
Tipul i al agentului
energetic primit din exterior MEAS_CR,i
MEAS_CR_I
n.a. LISTĂ
Date suplimentare necesare pentru calculul indicatorilor de performanță energetică pentru o
parte de clădire
Consum de energia măsurat
pe parte de clădire z,i QX;z,i;meas
QX_Z_MEAS
kWh 0…∞
Pondere implicită pe parte
de clădire Xdef;i
XDEF_I
kWh 0…∞
Datele privind condițiile de operare ale (sub -) sist emelor tehnice necesare pentru determinarea
performa nței energetice măsurate se determină în conformitate cu modulele:
– M3-10 pentru încălzire;
– M8-10 pentru apă caldă de consum;
– M4-10 pentru răcire;
– M5-10 pentru ventilare;
– M9-10 pentru iluminat;
– M10 -10 pent ru automatizarea și reglarea sistemelor tehnice al clădirii;
– M11 -10 pentru producerea de energie electrică.
5.4.2.5. Proceduri de măsurare
Proceduri pentru măsurarea și corectarea cantităților de energie primite din exterior și furnizate
în exterior sunt prezent ate în metodologie și în modulele MX -10 ale setului de standarde PEC.
Utilitățile clădirii considerate în calculul performanței energetice sunt cele prezentate în tabelul
5.16.
Tabelul 5.1 6 Utilități ale clădirii considerate în calculul performanței energ etice
Tipuri de utilități EPB_ LISTSERVICES _RES EPB_ LISTSERVICES _NRES
Încălzire Da Da
Răcire Da Da
Ventilare Da Da
Umidificare Da Da
Dezumidificare Da Da
Apă caldă de consum Da Da
Iluminat Da Da
Iluminat exterior Nu Nu
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
378
Transport persoane (ex.
lifturi, scări rulante) Nu Nu
Alte utilități consumatoare de
electricitate (ex.: aparate
casnice) Nu Nu
Energia măsurată necesită corecții și/sau extrapolări din următoarele considerente:
– corectarea energiei măsurate în funcție de utilitățile care nu sunt co nsiderate la
determinarea performanței energetice, în con formitate cu tabelul 5.5 .
Nota 1 : De exemplu iluminatul în clădiri rezidențiale și electrocasnicele;
– estimarea cantităților de combstibil utilizate, dacă acestea nu este măsurate corect;
Nota 2: est imarea cantității și umidității lemnului, cantității cărbunelui sau combustibilului lichid.
– perioada de evaluare: interpolare sau extrapolare la un an întreg luând în considerare
diferitele modele sezoniere pentru diferite utilități ale clădirii și surse d e energie
regenerabile.
Nota 3: Diverse pr ofiluri sezoniere ar putea include: încălzirea, răcirea, prepararea apei calde de consum și
iluminatul și profil sezonier, de exemplu, al energiei solare și eoliene. Aceasta necesită o estimare a
cantităților relat ive și a profilurilor sezoniere dacă acest e fluxuri energetice nu sunt cunoscute separat .
– corectarea climatului real cu climatul standard ținând seama de diferențele în impact
ale climei asupra utilităților clădirii și asupra surselor regenerabile de energ ie;
– corectarea de la modul de ocupare și d e utilizare actual al clădirii la cel standard.
5.4.2.6. Evaluarea performanței energetice bazate pe energia măsurată
Algoritmul de evaluare este următorul:
a) Evaluarea performanței energetice bazate pe energia măsurată începe prin efectuarea pașilor
pregătitori principali. Aceasta include o comparație între informațiile dorite despre
performanța energetică (de exemplu care utilitate să se clasifice și/sau care părți de clădire
și/sau care factori trebuie să fie neutraliz ați). Orice evaluare a performanței energe tice
măsurate preconizate ar trebui să fie luată în considerare în faza de proiectare a sistemelor
tehnice din clădirile noi.
b) Acolo unde este relevant și în conexiune cu pasul următor, sunt evaluate detaliile, granițele și
condițiile obiectului evaluat .
c) Cantitățile de energie primită din exterior și furnizată în exterior sunt obținute conform
procedurilor prezentate în modulele specifice.
d) Performanța energetică măsurată este calculată pe baza cantităților măsurate de agent
energetic primit din ex terior și furnizat în exterior, în locul cantităților calculate.
Detalii privind adaptarea formulelor de calcul pentru performanța energetică măsurată sunt
furnizate în Anexa D a standardului SR EN ISO 52000 -1:2017 .
5.4.2.7. Comparație între performanța energetică calculată și cea măsurată
Pentru a realiza comparația dintre performanța energetică calculată și cea măsurată trebuie să se
realizeze următoarele:
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
379
– fie calculul va fi adaptat să reflecte aceleași condiții de climă și exploatare a clădirii ca
și pentru performanța energetică măs urată,
– fie performanța energetic ă măsurată, care urmează să fie comparată, se va standardiza
pentru climă și exploatare a clădirii pentru a reflecta aceleași condiții ca și pentru
performanț a energetică calculată.
Tehnicile de comparare specifice sunt descrise în modulele de măsurare re levante MX -10.
Notă: Validarea performanței energetice măsurate față de performanța energetică calculată este, în
special, necesară pentru evaluarea costurilo r și a eficienței energetice a posibilelor măsuri de
îmbunătățire.
5.4.2.8. Raportarea performanței energ etice măsurate
Raportul privind performanța energetică măsurată trebuie să conțină următoarele informații:
– tipul de evaluare (ex. date efectiv măsurate, corec tate climatic, corectate în funcție de
condițiile d e utilizare a clădirii, normalizate);
– cantități le efectiv măsurate de energie primită din exterior și furnizată în exterior;
– cantitățile măsurate corectate de energie primită din exterior și furnizată în e xterior;
– performanța energetică măsurată;
– rezultatul verificărilor de validare;
– informații privind ipotezele și alte date relevante privind măsurătorile de energie.
5.4.3. Evaluarea globală a performanței energetice a clădirilor
5.4.3.1. Combinație de utilități ale clă dirii incluse în PEC în fiecare spațiu
Se aplică principiul “Sistemului asumat” (utilitate fictivă): Se furnizează specificația unui sistem
tehnic implicit pentru fiecare utilitate lipsă. În anexa la certificatul de performanță energetică se
vor evidenția utilitățile care lipsesc și care au fost luate în considera re pe baza principiului
sistemului asumat (vezi tabelul 5.1).
Reguli specifice sunt redate în standardele relevante din modulul PEC M2 -2.
5.4.3.2. Aria utilă a pardoselii și volumul de aer
Pentru fiecare spațiu i, se determină aria utilă a pardoselii, Ause;space ,i. Această arie este utilizată
pentru a exprima consumurile specifice și pentru aplicarea simplificărilor și a regulilor de zonare
și (re)alocare.
Opțiunile cu privire la tipul de dimensiuni utili zate pentru a determina aria utilă a pardoselii s unt
furnizate în tabelul B.20 din SR EN ISO 52000 -1:2017.
Aria utilă a pardoselii va fi specificată astfel încât suma ariilor utile ale pardoselilor fiecărui spațiu
să fie aceeași cu aria utilă a pardoselii a zonei termice sau a zonei deservite pentru acel e spații.
Pentru fiecare spațiu i, se evaluează volumul de aer, Vair;space, i. Acest volum se va considera la
determinarea volumului de aer al zonei termice ș i va constitui dată de intare pentru calculele
termice referitoare la ventilare și umidificare.
5.4.3.3. Normalizare la mărimea de referință a clădirii
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
380
Mărimea de referință a clădirii este utilizată pentru normalizarea performanței energetice.
Exemplu: energia pr imară din surse regenerabile exprimată în kWh/m2.
Mărimea de referință a clădirii este aria de referință a pardoselii, care este bazată pe aria utilă a
pardoselii, Ause.
5.4.3.4. Contur de evaluare. Perimetre
Conturul de evaluare se referă la obiectul evaluat. Performanța energetică pentru o parte a
obiectului evaluat și/sau pe utilitate este calculată în conformitate cu Anexa E normativă SR EN
ISO 52000 -1:2017 .
Energia este primită din exterior sau furnizată în exterior prin conturul evaluării. Conturul pentru
evaluare definește unde este calculată sau măsurat ă valoarea reală a energiei primite din exterior
sau a energiei fu rnizate în exterior.
Unele din aceste fluxuri energetice se pot cuantifica pe baza con toarelor (ex. gaz, electricitate,
încălzire de cartier).
Pentru sistemele solare active, eoliene sau h idroenergetice, conturul evaluării se consideră la
ieșirea panourilor solare, colectoarelor solare sau a echipamentelor de generare a energiei elctrice.
Energiile primite din exterior sunt clasificate în funcție de următoarele perimetre (origine sau
destin ație):
– la fața locului;
– în apropiere;
– la distanță.
Conceptele la fața locului, în apropiere, la distanță sunt reprezentate schematic în figura 5.2. :
11
ab c d
22
2
3
45
6S1S2
S21
Fig. 5.2 – Reprezentarea schematică a conceptului de contur al evaluării și perimetrele considerate
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
381
Legendă:
a contu r pentru evaluare (pentru bilanț
energetic) 1 PV, solar
b perimetru: la fața locului 2 eolian
c perimetru: în apropiere 3 centrală termică
d perimetru: la distanță 4 pompă de căldură
S1 spațiu condiționat termic 5 încălzire/răcire ce ntralizată
S2 spați u în afara anvelopei termice 6 punct de transformare (joasă/medie tensiune
și posibilă stocare)
Conturul de evaluare și factorii de ponderare pentru clădire, la fața locului, în apropiere și la
distanță vor fi stabiliți astfel încât s ă se evite dubla contabilizare a energiei regenerabile.
Dacă obiectul evaluat include mai multe clădiri care sunt deservite de instalații comune dar pentru
care se dorește o performanță energetică separată, acestea vor fi tratate în același fel cu două sau
mai multe unități de clădire sau două sau mai multe utilități ale clădirii.
5.4.3.5. Performanța energetică globală
5.4.6.5.1. Bilanț energetic global ponderat
Performanța energetică globală ponderată Ewe a unui obiect evaluat este bilanțul la conturul pentru
evaluare al:
– energiei primite din exterior ponderate necesară pentru asigurarea necesarului de
energie pentru consumurile considerate și pentru a produce energia furnizată în exterior
Ewe;del;
– energiei furnizate în exterior ponderate Ewe;exp .
Energia primi tă din exterior ponderată și energia furnizată în exterior ponderată sunt bazate pe
factori de ponderare pe vector energetic.
Performanța energetică globală ponderată Ewe se calculează cu rela ția:
an we andelwe we E E Eexp;; ;; − =
(5.1)
în care:
Ewe,del ;an – este energia anuală p rimită din exterior pon derată, luând în considerare numai
agenții energetici furnizați din perimetrele (originile) definite în tabelul B.23 din SR EN
ISO 52000 -1:2017.
Ewe,exp;an – energia anuală furnizată în exterior ponderată pent ru agentul energetic i,
inclusiv energia furnizată pentru utilități non -PEC din amplasamentul clădirii, care nu sunt
incluse în evaluarea performanței energetice.
Performanța energetică ponderată reprezintă:
– energie primară, poate fi din surse neregenerab ile (EPnren), din surse regenerabile ( EPren)
și totală ( EPtot);
– corespunzător se calculează emisiile de gaze cu efect de seră;
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
382
Parametrul Ewe,del ;an se determină cu relația:
we;del;an we;del;nexp;an we;del;el;anE E E =+
(5.2)
în care:
Ewe;del ;nexp;an – energia anuală primită din exterior ponderată pentru toți agen ții energetici, fără
energia furnizată în exterior (exportată);
Ewe;del ;el;an –energia anuală primită din exterior ponderată .
Notă: Dacă un agent energetic nu este furnizat în exterior, Ewe;del ;nexp;an = 0.
5.4.6.5.2. Factori de ponderare pentru energi a primară
Pentru fiecare flux de energie sau agent energetic primit din exterior sau furnizat în exterior se
definesc trei factori de ponderare pentru energia primară ( figura 5.3 ):
– fPtot – factor pentru energia primară totală;
– fPnren – factor pentru ener gia primară neregenerabilă;
– fPren – factor pentru energia primară regenerabilă.
Fig. 5.3 Factori de ponderare pentru ener gia primară
Legendă:
A – sursa de energie 4 – infrastructură pentru energie din surse
neregenerabile
B – sistem de alimentare cu e nergie 5 – infrastructură pentru energie din surse regenerabile
C – interiorul conturului de evaluare 6 – energie din surse neregenerabile de energie pentru
extragere, rafinare, transformare și transport
1 – energie primară totală 7 – energie din surse r egenerabile de energie pentru
extragere, rafinare, transformare și transport
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
383
2 – energie primară din surse
neregenerab ile 8 – energie din surse neregenerabile de energie furnizată
din exterior
3 – energie primară din surse
regenerabile 9 – energie din su rse regenerabile de energie furnizată
din exterior
5.4.6.5.3. Factorii de emisii de gaze cu efect de seră
Factorii de emisii de gaze cu efect de seră se exprima în kg CO 2 echivalent/kWh.
5.4.6.5.4. Factori de ponderare pentru energia furnizată în ext erior (exportată)
Există două tipuri complementare de factori de ponderare pentru energia furnizată în exterior .
Aceștia se bazează pe evaluarea:
– resurselor consumate pentru a se produce vectorul energetic furnizat în exterior, care sunt
utilizate pentru “ Pasul A” al evaluării ( fPren;exp;stepA, i;);
– resurselor economisite de rețeaua publică datorită furnizării în ex terior a vectorului
energetic, care sunt utilizate pentru “Pasul B” al evaluării ( fPren;exp, i;).
5.4.6.5.4.1. Pasul A: Factori de ponderare conform resurselo r consumate pentru a se
produce energia furnizată în exterior
5.4.6.5.4.1.1. Energie electrică fotovoltaică sa u eoliană
Factorii de ponderare bazați pe resursele consumate pentru a se produce energie electrică
fotovoltaică sau eolienă furnizată în exterio r, fwe;exp;el;stepA;PV și fwe;exp;el;stepA;wind , sunt aceiași cu factorii corespunzători
energiei primite din exterior.
Exemplu: pentru energia electrică PV, factorul de conversie pentru energia primară din surse regenerabile pentru pasul A,
fPren;exp;el; stepA;pv este egal cu fPren;del;el;pv .
5.4.6.5.4.1.2. Energie electrică din cogenerare
Factorul de ponderare bazat pe resursele consumate pentru a se produce energie electrică în
cogenerare furnizată în exterior (exportată) este calculat pe baza energiei furnizate din exterior co –
generatorului, utilizând aceeași metodă de alocare care este u tilizată și pentru căldura care este
produsă în același timp cu energia electrică, a se vedea figura 5.4 .
Legendă:
1 cogenerare
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
384
EX;chp;in; i energia de intrare în sistemul de cogenerare i a agentului energetic cr, pentru
utilitatea X a clădirii;
Epr;el;chp energia electrică produsă de sistemul de cogenerare;
QX;chp;out căldura produsă de sistemul de cogenerare.
Fig. 5.4 – Fluxurile energetice de intrare și de ieșire ale unui sistem de cogenerare
Atunci când un sistem de cogenerare produce atât căldură, notată QX;chp;out , cât și energia electrică,
notată Epr;el;chp , factorul de conversie în energie primară pentru Pasul A de evaluare energetică,
pentru energia electrică produsă prin cogenerare la in tervalul de calcul t este dat de relația:
we; in;el,
we;exp;el; stepA ; chp;
pr;el;chp, t
t
tEfE=
(5.3)
în care:
Epr;el;chp; t – este energia electrică produsă în intervalul de calcul t.
Fracțiunile din energia de intrare ponderată alocată energiilor produse, Ewe;in;el, t și Ewe,in;Q, t sunt
determinate cu relațiile:
tW t tE E , in, we; in;el, we; =
(5.4)
tQ t tE E , in, we; Q,in; we; =
(5.5)
în care:
tW ,
și
tQ , – sunt factorii de alocare pentru energia electrică și căldura produse prin
cogenerare în intervalul de calcul t;
t E in, we;
– este suma ponderată a energiilor de in trare ale agenților energetici
EX;gen;in; cr,i,t în sistemul de cogenerare la intervalul de calcul t:
cr,i;t
icr,i;t t f E E we;del; in; X;chp; in, we; =
(5.6)
Nota 1: Energia auxiliară utilizată la sistemul de cogenerare se scade din energia electrică produsă
(este raportată energia electrică netă produsă).
Acest lucru trebuie să se facă separat (de exemplu independent) pentru fiecare din criter iile de
ponderare (de exemplu pentru energia primară din surse regenerabile și neregenerabile) cu
aceiași factori de alocare.
Nota 2: Această procedură p oate fi utilizată și în caz ul exportării căldurii.
5.4.6.5.4.1.3. Sisteme multiple de generare la fața locului a energiei furnizate în
exterior
În cazul existenței a unor sisteme multiple de producere a energiei la fața locului, factorul de
ponderare, pen tru pasul A, pentru energia electrică este dat de relația:
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
385
=
i,i;t,i;t
i,i;t
tEE f
f
pr el;exp;pr el;exp; stepA;prel;exp;we;
stepA,el; we; (5.7)
în care:
,i Epr el;exp;
este energia electrică produsă de sistemul de generare i, care se exportă;
i pr, stepA; el;exp; we;f
este factorul de conversie, pentru pasul A, pentru energia electrică produsă
de sistemul de ge nerare i.
Energia furnizată în exterior (exportată) din energia produsă de fiecare sis tem de generare i este
determinară:
– cu prioritate;
– fără prioritate;
în concordanță cu procedura următoare.
Fiecărui tip generator de energie îi corespunde un identifica tor, redat în tabelul B.12 din SR EN
ISO 52000 -1:2017.
Prioritatea este specificată pr in asocierea unui identificator pentru tipul de generare la fiecare nivel
de prioritate, pornind de la nivelul 1 care este cel mai ridicat. Un set implicit de priorități este redat
în tabelul B.28. din SR EN ISO 52000 -1:2017.
Dacă nu este necesară nici o prioritate, atunci nivelurilor de prioritate li se acordă identificatorul
”NONE”.
Dacă se stabilește o ordine de prioritate, se urmează următoarea procedură:
a). se stab ilește cantitate de energie produsă care poate fi consumată:
EPus;el;left; t,1 EPus;el;t,EE = (5.8)
b). Se începe cu nivelul de prioritate i = 1 și se repetă pentru fiecare nivel de prioritate până la
ultimul:
1). Se determină energia produsă de generatorul cu nivelul de prior itate i pe durata
intervalului t,
ti, lvl,el;pr;E ;
2). Se calculează energia maximă consuma bilă pentru generatorul cu nivelul de prioritate
i, cu relația:
( )i, lef t;el; EPus; used;; lvl,el;pr; usmax;; lvl,el;pr; ; mint t i t i E E E =
(5.9)
3). Se calculează energia produsă care poate fi utilizată la nivelul de prioritate i+1 cu
relația:
t i t,i t,i E E E usmax;; lvl,el;pr; lef t;el; EPus; 1 lef t;el; EPus; − =+
(5.10)
4). Se calculează cantitatea reală de energie consumată de gener atorul cu nivelul de
prioritate i, cu relația:
t t i t i f E E match; usmax;; lvl,el;pr; used;; lvl,el;pr; =
(5.11)
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
386
5). Se calculează energia furnizată în exterior (exportată) pentru generatorul cu nivelul de
prioritate i, cu relația :
t i ti ; ti E E E used;; lvl, el; pr; ; lvl, el; pr; pr, el; exp; − =
(5.12)
Dacă nu este stabilită nici o prioritate (identificatorul de prioritate = ”NONE”), atunci se repetă
următoarea procedură pentru fiecare tip i de energie electrică produsă:
a). Se calculează fracțiunea de producere de energie electrică de t ip i, cu relația:
=
kki
i prEEf
;elpr; el;pr;
el,;
(5.13)
b). Se calculează energia reală consumată pentru producerea energiei electrice de tip i, cu
relația:
i t t i f E E el;pr; EPus; used;el;pr; used;; el,pr; =
(5.14)
c). Se calculează energia exportată pentru generatorul cu nivelul de prioritate i, cu realația:
t i ti ; ti E E E used;; el, pr; ; el; pr; pr, el; exp; − =
(5.15)
5.4.6.5.4.2. Pasul B – factori de ponderare bazați pe resursele economisite de rețeaua
externă datorită energiei exportate în exterior
Factorii de ponderare bazați pe resursele economisite de către rețeaua publică datorită energiei
furnizate în exterior pot fi variabili în timp .
Exemplu: Pentru energia electrică, factorul de conversie în energie primară din surse regenerabile
pentru pasul B este fPren;exp;el (partea de resurse regenerabile din resurse totale economisite de către
rețeaua energetică publică).
Factori de ponderare pentru Pasul B sunt specificați în tabelul 5.8. din prezenta Metodologie .
5.4.6.6. Contribuția energiei din surse regenerabile
Contribuția energiei din surse regenerabile este dată de relația:
Pren;RER
PtotERERE=
(5.16)
în care:
EPtot – energie prim ară totală calculată cu relația (5.1), utilizând factorii de conversie de energie
primară totală fPtot;del; cr,i și fPtot;exp; cr,i. și luând în considerare perimetrele în conformitate cu
Tabelul B.24 din SR EN ISO 52000 -1:2017;
EPren; RER – energia primară din surse regenera bile calculată cu relația, luând în considerare
perimetrele în conformitate cu Tabelul B.24 din SR EN ISO 52000 -1:2017.
Notă: Mai multe explicații și exemple sunt prezentate în Raportul Tehnic însoțitor, SR CEN ISO/TR 5 2000 –
2:2017 .
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
387
Valo area RER este în funcție de perimetrul ales. Pentru a putea compara diverse valori calculate
ale RER, perimetrul ales ar trebui să fie prezentat ca și indice inferior (de exemplu RER onst,
RER nrby, RER dist).
Proceduri cu privire la energia din surse regene rabile de energie în funcție de diferite tehnologii
(sisteme solar termice, pompe de căldură etc.) sunt furnizate în standardele PEC de subsistem
corespunzătoare.
5.4.6.7. Indicatori de performanță energetică pentru sistemele tehnice ale c lădirii
Din considerent e de transparență și de optimizare a consumului de energie a sistemelor tehnice ale
clădirilor, se determină indicatori de performanță energetică parțială ai sistemelor tehnice ale
clădirii pentru evaluarea performanței energetice.
Din considerente de opt imizare a consumurilor de energie ale sistemelor tehnice ale clădirii, sunt
definite cerințe pentru performanța energetică.
Indicatorii de performanță energetică trebuie să se refere la următoarele utilități ale unei cl ădiri,
dacă acestea fac parte din co mbinația de utilități energetice ale clădirii:
– încălzire;
– apă caldă de consum;
– răcire;
– ventilare;
– iluminat;
– sisteme pentru automatizarea și reglarea instal ațiilor aferente clădirii;
– sau o combinație de astfel de instalaț ii.
Pentru fiecare din aceste siste me, indicatorii de performanță energetică sunt calculați în standardele
PEC modulele M3…M10.
5.4.6.8. Metode de calcul pentru indicatori de performanță energetică pentru o parte a
unei clădiri și/sau utilitate
Există două metode detaliate pentru procedura de c alcul pentru indicatori de performanță
energetică pe o parte a unei clădiri și/sau utilitate. Aceste două metode sunt echivalente, dar
necesită resurse de calcul diferite și doar una poate fi utilizată pent ru performanța energetică
măsurată.
Metoda conve nțională începe de la necesar de energie și apoi continuă cu calculele energetice până
la energia ponderată. Pentru fiecare utilitate de clădire sau parte de clădire care trebuie să fie
clasificată individu al se face un calcul separat. Această metodă poate fi utilizată doar pentru
performanța energetică c alculată, nu și pentru performanța energetică măsurată.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
388
Metoda inversă de calcul pornește de la energia ponderată și apoi calculul continuă până la
necesar ul de energie. Este aplicată după ce calculul pent ru determinarea performanței energetice
globale a fost finalizat. Apoi se calculează care parte din această performanță energetică globală
poate fi alocată unei anumite părți de clădire și/sau utilitate. Ac eastă metodă poate fi utilizată
pentru performanța energetică măsurată.
Ambele metode sunt prezentate în Anexa E a SR EN ISO 52000 -1:2017.
5.4.7. Calculul performanței energetice și a bilanțului energetic
5.4.7.1. Generalități
Procedura prezentată în acest capitol est e utilizată pentru determinarea performanței energ etice
calculate. Elemente ale acestei proceduri po t fi utilizate în cazul determinării performanței
energetice măsurate.
NOTA 1 De exemplu dacă sunt disponibile date orare (contoare inteligente), și/sau dacă aportul
sistemului de panouri fotovoltaice est e măsurat separat etc.
Direcția de calcul este de la necesar spre sursă (ex.: de la necesarul de energie al clădirii la energia
primară).
Energia electrică (pentru iluminat, ventilare, energie auxiliară) și energia termică (pentru încălzire,
răcire, umid ificare, dezumidificare, preparare apă cadă de consum) sunt considerate separat în
interiorul conturului de evaluare.
Cantitățile pentru răcirea spațiilor trebuie să fie pozit ive atunci când căldura este extrasă din
spațiu și/sau instalație.
NOTA 2 A se vedea SR CEN ISO/TR 52000 -2:2017 pentru mai multe explicații.
5.4.7.2. Procedura de calcul globală
Procedura de calcul globală constă în parcurgerea următorilor pași de calcul:
a). S e definesc condițiilor de utilizare a clădirii (temperatură, umiditate, gradul d e ocupare,
aporturile interne de căldură, programul de utilizare al clădirii), p entru categoria de clădire sau
diferențiat pentru fiecare categorie de spațiu, în conformitate c u standardele PEC, modulul M1 -6.
b). Se definesc condițiilor exterioare (datele climatice) în conformitate cu standardele PEC,
modulul M1 -13.
c). Se împarte clădirea în zone, dacă este cazul. Zonarea se realizează pentru calculul necesarului
de energie ter mică și, diferențiat, pentru sistemele tehnice de instalații.
d). Se calculează, pentru fiecare in terval de calcul, necesarul de energie pentru încălzire, răcire,
(dez)umidificare și preparare apă caldă de consum. Se calculează consumul de energie, inclusi v
energia auxiliară, contribuția surselor regenerabile de energie și a pierderil or recuperabile de
energie, pentru fiecare sistem tehnic de instalații. Se ține seama de impactul sistemului de
automatizare și control al instalațiilor aferente clădirii.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
389
e). se repetă bucla de calcul pentru intervalul de calcul individual dacă interacțiu nile dintre
diferitele procese, inclusiv efectul pierderilor de căldură recupera bile nu sunt luate în considerare
nici prin simplificarea (de exemplu, factorii de corecție din cadrul subsistemului), fie prin
introducerea (amânarea) interacțiunii la următor ul interval de calcul. Repetarea poate varia de la o
singură repetare la o itera ție completă.
Notă: De exemplu, dacă este deschisă o fereastră pentru a spori răcirea naturală și acest lucru are un impact puternic
asupra bilanțului termic, cu efect de răci re prea mare, atunci se va considera închiderea fereastrei în următoarea oră .
f). Se calculează producția de energie electrică la fața locului a sistemelor cu panouri fotovolt aice,
eoliene și de cogenerare în conformitate cu standardele PEC, modulul M11 -8.
g). se calculează componenetele energiei primite din exterior și a celei exportate pentru fiecare
interval de calcul.
h). Se calculează energia primară primită din exterior s au cea furnizată în exterior, pentru fiecare
interval de calcul, ținându -se cont și specificând dacă în performanța energetică a clădirii este
inclusă și energi a exportată sau nu.
i). Se însumează rezultatele fiecărui pas din procedura de calcul și se obți ne performanța energetică
pentru perioada de calcul considerată.
j). Se calculea ză energia furnizată din exterior sau ponderată pentru fiecare utilitate sau pentru
fiecare parte a clădirii, în conformitate cu Anexa E din standardul SR EN ISO 52000 -1:2017.
k). Se calculează indicatori parțiali de performanță (de exemplu: randamente/efi ciențe ale
subsistemelor, factorii de încărcare, contribuția sistemelor solare termice).
l). Se întocmește un raport de tehnic.
5.4.7.3. Principii de calcul al aporturilor și al pierderilor recuperate
Interacțiunile dintre diversele utilită ți (cum ar fi încălzire , răcire și iluminat) s unt luate în
considerare prin calculul aporturilor și al pierderilor termice recuperabile care pot avea un impact
pozitiv sau negativ asupra performanței energetice a clădirii.
Inițial se determină necesarul d e energie pentru încălz ire și/sau răcire al cl ădirii. Aporturile de
căldură și pierderile termice recuperabile specifice (aporturi solare de căldură, aporturi de căldură
de la persoane etc.) care sunt incluse în necesarul de energie al clădirii sunt date, pentru fiecare
categori e de clădire și de spațiu, la articolele relevante din standarde care fac referire la modulul
PEC M1 -6.
Două abordări sunt permise pentru a se ține seama de celelalte pierderi termice recuperabile (cum
ar fi căldură disipată de vent ilatoare, pierderi term ice ale conductelor de încălzire sau răcire,
căldura disipată de corpurile de iluminat) care nu sunt incluse inițial în necesarul de energie al
clădirii: o abordare detaliată și o abordare simplificată.
Abordare detaliată
În abordar ea detaliată totalitate a efectelor pierderilor și surselor de căldură din clădire și pierderile
termice ale instalațiilor aferente clădirii, care sunt recuperabile pentru climatizare spațiilor, sunt
considerate în calculul necesarului de energie termică.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
390
Pierderile de energie ale instalațiilor aferente clădirii depind de necesarul de energie al clădirii,
care depinde la rândul său de pierderile de energie recuperate ale instalațiilor. Pentru calcul, se
consideră că pierderile pot fi recuperate fie instant aneu (pe durata aceluia și interval de calcul), fie
cu o întârziere (pe durata următorului interval de calcul).
Se utilizează următoarea procedură pentru a ține seama de pierderile de energie recuperabile în
următorul interval de calcul:
a) Se iau pierder ile termice recuperabil e ale instalațiilor din intervalul de calcul precedent și
se adună cu alte surse de căldură (de exemplu aporturi solare și interne de căldură, pierderi termice
recuperabile de la instalația de iluminat și/sau de la alte sisteme tehni ce din clădire cum ar f i
instalația de prepara re a apei calde de consum) în calculul necesarului de energie pentru încălzire
și al celui pentru răcire;
b) Se calculează necesarul de energie pentru încălzire și cel pentru răcire;
c) Se realizează un calcul de subsistem conform mo dulelor M3 –M7 și se determină pierderile
termice recuperabile ale instalațiilor;
d) Se stochează pierderile termice recuperabile ale instalațiilor pentru următorul interval de
calcul.
Nota 1: Dacă pierderile termice recuperabile sunt mari în comparație cu necesarul de energie, ' următorul interval de
calcul’ poate duce la instabilitatea calcului (valori de ieșire oscilante).
Pentru ambele abordări pierderile de energie recuperabile pot fi determinate din rezultatele
calculului după cu m urmează:
a) Se realiz ează un calcul anual conform uneia din cele două metode cu pierderi recuperabile;
b) Se realizează un calcul anual conform uneia din cele două metode fără pierderi
recuperabile.
Diferența dintre cele două calcule reprezintă pierderile de energie recuperat e ale instalațiilor.
Nota 2: Pierderile de energie recuperate pot fi negative, de exemplu în cazul pierderilor de energie care conduc la un
necesar de energie pentru răcire a spa țiilor mai mare, utilizând abordarea simplificată.
Abordare simplificată
În abordarea simplificată pierderile de energie recuperate ale instalațiilor, obținute prin înmulțirea
pierderilor termice recuperabile ale instalațiilor cu un factor de recuperare, sunt scăzute direct din
pierderea de energie a fiecărui (sub)sistem tehnic co nsiderat. Astfel se evită iterațiile.
Procedura de calcul este următoarea:
– se efectuează calculele pentru fiecare subsistem conform standardelor relevante din
modulele PEC de la M3 până la M10 și se determină pierderile de energie recuperabile ale
instal ațiilor;
– se calculează pierderile de energie recuperate ale instalațiilor prin înmulțirea pierderilor
termice recuperabile ale instalațiilor cu un factor de recuperare convenționa l;
– se scad pierderile de energie recuperate ale instalațiilor:
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
391
– din pierderile de energie totale ale sistemului tehnic de instalații (utilitate), dacă
pierderile sunt recuperate pentru același sistem de instalații (utilitate) al clădirii;
– din necesarul de e nergie, dacă pierderile sunt recuperate pentru un sistem tehnic
de instalații (utilitate) diferit al clădirii (de exemplu pierderile termice ale
instalați ei de preparare a apei clade de consum recuperate pentru sistemul de
încălzire).
Nota 1: Factorii de r ecuperare se calculează conform factorului lunar al bilanțului termic din M2 –2.
Nota 2: Pentru instalații complexe este de preferat o abordare detaliată.
Nota 3 : Recuperarea de căldură în instalații (de exemplu preîncălzirea aerului necesar arderii, sau recuperarea
căldurii din aerul evacuat) este tratată în standardele relevante pentru instalații din modulele PEC de la M3 până la
M8.
5.4.7.4. Efectul automatizării și reglării instalațiilor aferente clădirii (BAC) și al
managementului tehnic al clădirii (TBM)
Sunt luate în considerare trei caracteristici:
– precizia reglării (utilizată în principal în modulele de emisie (încălzire/răcire) și reglare M3 –
5, M4 -5, M5 -5);
– funcționalitățile BAC (utilizate în principal în modulele de la M3 -5 până la M3 -9, de la M4 -5
până la M4 -9, de la M5 -5 până la M5 -9, M9 -5, M9 -9);
– strategiile BAC (utilizate în principal pentru M10 -12).
Contribuția fiecărei funcționalități BAC este luată în considerare prin una din următoarele cinci
abordări: abordare de timp; abordare de fixare a unei valori; abordare directă; abordare de mod de
funcționare; și abordare de coe ficient de corecție.
Notă: Aplicarea uneia dintre primele două abordări — abordarea de timp și abordarea de fixare a unei valori – conduce,
în general, la o modificare a prog ramelor de timp și a valorilor fixate, ambele tratate în modulul care definește p rofilul
utilizatorului (M1 –6 Gradul de ocupare al clădirii și condiții de funcțio nare). Această modificare este realizată în pasul
de calcul a) al procedurii de calcul globale . Aplicarea celorlalte trei abordări — abordarea directă, abordarea modului
de fun cționare și abordarea factorului de corecție — afectează în principal calculul la intervalele de calcul, adică pasul
de calcul e). Ar putea de asemenea să fie necesare câteva calcule preliminare în pașii de calcul a) până la d).
Care metodă se aplică și c um este realizat exact ace st lucru este descris în standardul care este
dedicat modului PEC care tratează funcționalitatea BAC. Pentru funcționalități BAC care sunt
tratate în unul din standardele pentru modulele PEC de la M3 -5 până la M3 -9, de la M4 -5 pân ă la
M4-9, de la M5 -5 până la M5 -9, M9 -5, M9 -9, de la M10 -5 până la M10 -9, toate cele cinci abordări
sunt posibile, iar pentru funcționalități BAC care sunt tratate în M10 -12 se aplică în general
primele două abordări.
5.4.7.5. Performanță energetică globală
5.4.7.5.1. Generalități
Relația generală (5.1) este utilizată pentru a calcula performanța energetică a unui obiect evaluat.
În cele ce urmează sunt stabiliți parametrii necesari pentru a cest calcul (energia primită din exterior
ponderată și/sau energia furnizată în e xterior):
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
392
– pentru energia electrică și pentru alți agenți energetici care se exportă, se utilizează parametri
Ewe;del;el;an și Ewe;exp;el;an .
– pentru alți agenți energetici care nu se exportă, se utilizează parametrul Ewe;del;nexp;an .
5.4.7.5.2. Energia electrică și alți vectori energetici cu export în exterior
5.4.7.5.2.1. Bilanțul energetic
Bilanțul energetic ponderat ține seama separat de următoarele părți ale energiei electrice produse
la fața locului, Epr;el:
a) Epr;el;used;EPus care este consumată pentru utilități PEC a le clădirii la același interval de calcul t;
b) Eexp;el;used;nEPus care este exportată și consumată pentru utilități non -PEC ale clădirii la același
interval de calcul t;
c) Eexp;el;grid care este exportată și nu va fi consumată niciodată pentru utilități ale clădirii (doar
exportată).
Nota 1: Eexp;el;used;nEPus este luată în considerare doar dacă consumul de energie electrică la fața locului
pentru consumuri non -PEC a fost definit și inclus în calcul (de exemplu doar dacă EnEPus;el este definit și ≠
0, luc ru care este o opțiune).
Diagrama de re ferință a bilanțului de energie electrică este prezentată în figura 5.8 .
Figura 5.8 Diagramă de referință pentru bilanțul energetic
Legendă
LE limite/contur pentru evaluare
LE – interior interiorul limitelor/c onturului pentru evaluare
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
393
LE – exterior exteriorul limitelor/conturului pentru evaluare
RETEA rețea electrică publică
Epr,el,t energie electrică produsă la fața locului și în interiorul conturului pentru
evaluare în intervalul de calcul t
EEPus,el,t energie electrică produsă de instalațiile aferente clădirii pentru utilități PEC
în intervalul de calcul t
EnEPus,el,t energie elec trică consumată în clădire pentru utilități non -PEC în intervalul
de calcul t
Epr,el,used,EPus,t parte a energiei electri ce produse Epr,el,t consumată de instalațiile aferente
clădirii pentru utilități PEC în intervalul de calcul t; valoarea sa este cea
minimă dintre Epr,el,t și EEPus,el,t
Eexp,el,t parte a energiei electrice produse Epr,el,t ca și surplus față de cea cons umată
de instalațiile aferente clădirii pentru utilități PEC în intervalul de calcul t;
Eexp,el,t iese prin conturul pentru evaluare pe durata intervalului de calcul
t
Eexp,el,used,nEPus,t partea a energiei electrice exportate Eexp,el,t care este consuma tă pentru
utilități non -PEC în intervalul de calcul t
Edel,el,t energie electrică primită de la rețeaua electrică publică pe durata intervalului
de calcul t
Eexp,el,grid,t energie electrică care este exportată în rețeaua electrică publică
Edel,el,grid, t energie electrică primită din rețeaua electrică publică în inte rvalul de calcul
t
Nota 2: Pentru simplificare, energia primită din exterior necesară pentru a genera Epr;el nu este prezentată
în figura 5.9 . Contribuția la performanța energetică a energi ei generate, Epr;el; t, este luată în considerare în
calculul pentru agentul energetic consumat pentru a produce Epr;el; t (radiație solară, combustibil pentru
cogenerator etc.).
Nota 3: Simultaneitatea parametrilor Epr;el și EEPus;el este mai bine evidenția tă cu intervale de calcu l orare.
Pentru intervale lunare nu se ține seama de diferența, de exemplu, dintre producția din timpul zilei și
consumul de energie electrică din timpul nopții.
Contribuția la performanța energetică anuală ponderată a energiei pr imite din exterior Ewe;del;el;an
este dată de relația:
;t
tteldel f E Eeldel;we; ;; anel;del; we; =
(5.18)
în care:
Edel;el ;t este energia electrică furnizată din exterior în fiecare interval de calcul t.
fwe;del;el; t este factorul de ponderare variabil în timp al energiei electrice primite din exterior.
Contribuția energiei electrice exportate la performanța energetică anuală ponderată Ewe;exp;el;an
este dată de relația:
+ =
iE k E EABan;el;exp;we; exp Aan;el;exp;we; anel;exp; we;
(5.19)
în care:
Ewe;exp;el;an;A este energia electrică exportată ponderată calculată utilizând factori care să reflecte
resursele consumate pentru a produce energia exportată în exterior, incluzând
doar tipurile de surse care sunt acceptate;
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
394
Ewe;exp;el;an;AB este diferența dintre energia exportată ponderată calculată utilizând factori care
să reflecte resursele economisi te din afara amplasamentului cl ădirii și energia
exportată în exterior ponderată care să reflecte resursele consumate pentru a
produce ener gia exportată;
kexp este un factor care este utilizat pentru a controla care parte din energia exportată
este uti lizată în performanța energetică a clădirii.
Nota 4: Dacă kexp este ales a fi egal cu 0, energia exportată (nici resursele consumate pentru producere, nici
resursele economisite în rețeaua publică) nu este inclusă în performanța energetică a clădirii.
Nota 5: Surse de energie aflate în apropiere sau în apropiere și la distanță sunt incluse sau nu, în funcție de
opțiunea făcută. Indicele y (onst, nrby, dist) a fost omis din formule în acest caz.
Energia electrică disponibilă pentru a fi consumată în af ara clădirii Eexp;el;avl;an care nu a fost luată
în calcul în performanța energetică a clădirii este dată de relația:
( )exp A an; el; exp; an avl; el; exp; 1k E E − =
(5.20)
Valoarea resurselor de energie ponderate (regenerabile și/sau neregenerabile) care au fost
consumate pentru a face această energi e disponibilă pentru consum în afara clădirii Ewe;exp;el;avl;an
(și care nu au fost luate în calcul în performanța energetică a clădirii) este dată de relația:
( )exp A an; el; exp; we; an avl; el; exp; we; 1k E E − =
(5.21)
Această parte a energiei exportate ponderate nu este parte din performanța energetică a clădirii și
poate fi raportată ca fiind disponibilă în afara clădirii. Dar deoarece resursele consumate pentru a
se produce această energie electrică exportată pot conține o pondere energetică neregenerabilă,
aceste resurse consumate (regenerabile și/sa u neregenerabile) trebuie de asemenea să fie raportate.
5.4.7.5.2.2. Energie exportată, utilizând factori care să reflecte producerea de energie
exportată (Pasul “A”)
Energia exportată ponderată Ewe;exp;el;an;A calculată utilizând factori care să reflecte resursele
consumate pentru a se genera energia exportată este dată de relația:
A an; grid; el; exp; we; A an; nEPus; used; el; exp; we; A an; el; exp; we; E E E + =
(5.22)
Contribuția la energia anuală exportată ponderată a energiei electrice care este consumată pentru
utilități non -PEC ale clădirii în clădire, Ewe,exp,el,used,nEPus,an;A , este dată de relația:
t stepA; el; exp; we; t nEPus; used; el; exp; A an; nEPus; used; el; exp; we; f E E
t =
(5.23)
în care:
Eexp;el;used;nEPus; t este energia electrică ce este consumată pentru consumuri non -PEC în utilitățile
clădirii, în fiecare interval de calcul t;
fwe;exp;el;stepA; t este factorul de ponderare variabil în timp pentru energ ia electrică exportată
care face referire la resursele consumate p entru a o produce.
Contribuția la energia anuală exportată ponderată a energiei electrice exportate de rețeaua
publică E we,exp,el,grid,an este dată de relația:
tt
tE E fwe;exp;el;grid;an;A exp;el;grid; we;exp;el ;stepA; =
(5.24)
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
395
în care:
Eexp;el ;grid; t este energia electrică exportată în rețeaua publică în fiec are interval de calcul
t.
NOTĂ: Aceste contribuții la performanța energetică ponderată a componentelor energiei exportate sunt
egale cu energia primită din exterior pentru a le genera. De aceea, acestea pot anula partea corespunzătoare
a energiei primite din exterior ponderate și performanța energetică rezultată nu include efectul energiei
exportate.
5.4.7.5.2.3. Efectul energiei exportate asupra performanței energetic ponderate (“Pas
B”)
Efectul asu pra performanței energetice al diferenței dintre resursele u tilizate pentru a se produce
energia electrică exportată și resursele economisite datorită energiei exportate, Ewe;exp:el;an;AB , este
dată de relația:
AB an; grid; el; exp; we; AB an; nEPus; used; el; exp; we; AB an; el; exp; we; E E E + =
(5.25)
Contribuția energiei electrice ca re este utilizată pentru utilităț i non -PEC ale clădirii în c lădire,
Ewe,exp,el,used,nEPus;an;AB , este dată de relația:
( ) ( ) we; exp; el; used; nEPus; an; AB exp; el; used; nEPus, t we; exp; el; used; nEPus, t we; exp; el; stepA, t
tE E f f = −
(5.26)
în care:
fwe;exp;el;used;nEPus, t este factorul de ponderare variabil în timp pentru energia electrică
exportată pentru consum uri non -PEC în clădire.
Contribuția energiei electrice exportate în rețeaua publică, Ewe;exp;el;grid;an;AB , este dată de relația:
( ) ( ) we; exp; el; grid; an; AB exp; el; grid, t we; exp; el; grid, t we; exp; el; stepA, t
tE E f f = −
(5.27)
în care:
fwe;exp;el;grid; t este factorul de ponderare variabil în timp al energiei electrice exportate
în rețeaua publică.
5.4.7.5.2.4. Procedura de calcul a componentelor energiei electrice primite din exterior
și exportate în exterior
Energia electrică primită din exterior și exportată în exterior și componentele acestora sunt
calculate conform următoarei proceduri:
a) Pentr u fiecare int erval de calcul t, se calculează consumurile de energie electrică pentru
utilitățile PEC de clădire considerate, EEPus;el; t, (de exemplu, suma energiilor consumate la
generator (generatoare) și a consumurilor de energie electrică auxiliară) co nform relație i:
+ =
YX iXW E E
,taux;Y;X,
, tel; in; i; gen, :X tel; EPus;
(5.28)
în care:
EX,gen, i,in,el, t este energia electrică consumată la generatorul i pentru utilitatea X
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
396
(sau combinația de utilități) a (ale) clădirii pe durata intervalului de calcul t;
WX;Y;aux; t este consumul de energie electrică auxiliară la subsistemul Y pentru
utilitatea X (sau combinația de utilități) a (ale) clădirii pe durata intervalului
de calcul t.
Consumurile de energie electrică care nu pot fi satisfăcute de producția de energie la fața locului
sunt specificate.
Consumurile de energie electrică care nu pot fi satisfăcute prin producția de energie electrică la
fața locului sunt scăzute din consumurile de energie electrică pentru a se calcula energia
exportată și sunt acoperite de energia electrică primită din exterior .
NOTA 1: Posibilitatea de a limita energia exportată în exterior (de exemplu prin kexp) este încă
valabilă.
b) Pentru fiecare interval de calcul t, se calculează consumurile de energie electrică pentru
utilități non -PEC ale clădirii, pe durata interval ului de calcul t conform standardelor relevante.
c) Pentru fiecare interval de calcul t, se calculează energia electrică produsă la fața locului, Epr,el,t,
conform relației:
=
jE E tj; el; :pr tel; pr;
(5.29)
în care:
Epr;el, j;t este energia electrică produsă la fața locului de către subsistemul j (de exemplu
producerea combinată a căldurii și a energiei electrice, energie produsă cu
panouri fotovoltaice sau energie eoliană) pe durata intervalului de calcul.
d) Pentru fiecare interval de calcul t, se calculează energia electri că produsă utilizată pentru
utilități PEC ale clădirii în același interval de calcul, Epr,el,used,EPus, t, cu relația:
( ) tel; pr; tel; EPus; t match; t EPus; used; el; pr; ; min E E f E =
(5.30)
în care:
fmatch, t este un factor de reducere statistică care ține seama de diferența de timp dintre
producerea și consumul de e nergie electrică.
Pentru un interval de calcul orar se presupune că fmatch = 1.
Pentru alți pași de timp, fmatch este dat de relația:
=
tel; EPus; tel; pr;
t match;EEf f
(5.31)
Funcția depinde de durata intervalului de timp și ține seama de tipul și modul de exploatare a
clădirii.
e) Pentru fiecare interval de calcul t, se calculează energia electrică exportată, Eexp,el, t, cu relația.
t EPus; used; el; pr; tel; pr; tel; exp; E E E − =
(5.32)
f) Pentru fiecare interval de calcul t, se calculează energia electrică exportată consumată pentru
utilități non -PEC ale clădirii, Eexp;el;us ed;nEPus; t, cu relația:
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
397
( ) tel; exp; tel; nEPus; t nEPus; used; el; exp; ; min E E E = (5.33)
în care:
EnEPus;el; t este energia electrică consumată în clădire pentru utilități non -PEC.
Nota 2: Utilitățile non -PEC nu sunt luate în considerare în performanța energetică a clădirii dacă sunt
stabilite a fi egale c u zero ( EnEPus;el; t = 0).
g) Pentru fiecare interval de calcul t, se calculează energia exportată către rețeaua publică,
Eexp;el;grid; t, pe durata intervalului de calcul t cu relația:
t nEPus; used; el; exp; tel; exp; tgrid; el; exp; E E E − =
(5.34)
Se calculează energia electrică anuală exportată în rețeaua publică, Eexp;el;grid;an , cu relația:
=
tE E tgrid; el; exp; an grid; el; exp;
(5.35)
h) Pentru fiecare interval de calcul t, se calculează energia electrică primită din exterior Edel;el; t
cu relația:
t EPus; used; el; pr; tel; EPus; tel; del; E E E − =
(5.36)
Se calculează energia electrică anuală primită din exterior pentru utilități PEC, Edel;el;an , conform
relației:
=
tE E tel; del; an el; del;
(5.37)
5.4.7.5.3. Vectori energetici care nu se exportă în exterior
Energia anuală ponderată primită din exterior, Ewe;del;nexp;an pentru toți agenți i energetici cr,i care
nu se exportă este calculată conform relației:
( )
=
t jf E E tj, cr, del; we; tj, cr, del; an nexp; del; we;
(5.38)
în care:
fwe;del; cr,j,t este factorul de ponderare (variabil în timp) pentru agentul energetic primit din
exterior cr, j;
Edel;cr,j,t este energia furnizată de agentul energetic cr, j, agent primit din exterior, pe
durata pasului de timp de calcul t.
Energia furnizată de agentul energetic cr, j, agent primit din exterior, pe durata pasului de timp
de calcul t, E del;cr,j,t, este dată de relația:
=
i , tj; cr, in; i; gen, X; tj, cr, del;
XE E
(5.39)
în care:
EX;gen, i;in;cr,j;t este energia furnizată de agentul energetic cr, j, la orice generator i pentru
oricare utilitate X.
Dacă este exportat și un agent energetic non -electric, trebuie să se folosească formulele din
subcap. 5.5.6.6.2.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
398
5.4.7.5.4. Căldura exportată produsă la fața locului și neinclusă în consumul termic al
clădirii
Efectul unui consum termi c non -PEC sau al exportului de energie termică este exclus din
calculul de performanță energetică ( figura 5.9 ) cu procedura care urmează.
Legendă
1 generator
Figura 5.9 Diagramă de referință pentru exportul de energie termică
Pentru fiecare agent energ etic sau consum de energie la generator (sau la setul de generatoare),
Edel;cr,i, în (kWh), care generează căldură pentru alte consumuri decât utilitățile considerate din
clădire:
– se calculează aportul de energie la generator (g eneratoare), Edel;cr, ținâ ndu-se seama de toate
sarcinile QEPus;gen;out , QnEPus;gen;out și Qexp, în care:
QEPus;gen;out este căldura produsă pentru utilitățile PEC considerate, la fața locului, ale
clădirii,
considerate la fața locului;
QnEPus;gen;out este căldură produsă pentru alte consumuri la fața loc ului decât utilitățile PEC
ale
clădirii;
Qexp este căldură exportată în exterior.
Exemplu: Utilitate non -PEC, considerată la fața locului: încălzirea piscinei cu același generator uti lizat la
încălzire.
-se calculează cota f iecărui agent energet ic, Edel;cr,i;H, (în kWh), de care să se țină seama în calculul
PEC cu relația:
exp out gen; nEPus; out gen; EPus;out gen; nEPus; out gen; EPus;
i cr, del; EP i; cr, del;Q Q QQ QE E+ ++=
(5.40)
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
399
Dacă un echipament de generare comun produce energie electrică la fața locului (sau alt agent
energetic cum ar fi biogazul), trebuie să se facă alocarea pentru sistemele tehnice care utilizează
energia produsă la fața locului:
– conform criteriilor, cu op țiuni implicite în Anexa B, SR EN ISO 52000 -1:2017:
⎯ consum de energie electrică;
⎯ zonă deservită;
⎯ alte criterii;
– cu o prioritate specificată, cu opțiuni implicite în Anexa B, SR EN ISO 52000 -1:2017:
⎯ se calculează prima dată interacțiunea globală cu rețeau a publică, apoi se alocă
energia electrică produsă la fața locului și energia electrică consumată (sau alt agent
energetic);
⎯ prima dată se aloc ă energia electric ă produsă la fața locului și energia electrică consumată
(sau alt agent energetic), apoi se cal culează interacțiunea rețelei publice cu sistemele tehnice
individuale.
Notă: A se vedea Anexa G, SR EN ISO 52000 -1:2017, pentru o procedură d e calcul informativă.
5.4.8. Date de ieșire
5.4.8.1. Generalități
Acest subcapitol definește conținutul unui raport de evaluare a consumului de energie al unui
obiect evaluat conform standardului SR EN ISO 52000 -1:2017.
Nota 1: Informații despre Clădiri cu Consum de E nergie Aproape Egal cu Zero (NZEB) sunt furnizat e în
Anexa H, SR EN ISO 52000 -1:2017.
Nota 2: Conținutul unui raport de calcul care are ca scop înțelegerea calculului realizat. Aceasta nu este o
cerință pentru orice raport CPE sau pentru o aplicație pentru o autorizație de construcție.
Raportul de evaluare a consumului de energie trebuie să includă următoarele informații:
⎯ o referință către metodologia de determinare a performanței energetice;
⎯ scopul evaluării performanței energetice;
⎯ descrierea clădirii ș i a amplasamentului a cesteia, activitățile de sfășurate în
interiorul acesteia, echipamentele instalate și gradul de ocupare;
⎯ tipul de evaluare a performanței energetice.
Cel puțin următoarele informații trebuie să fie incluse:
Parametrii climatici utiliz ați pentru performanța energetică calculată s au dacă se cunosc –
temperatura exterioară medie, intensitatea radiației solare etc. pentru performanța energetică
măsurată.
Date de intrare pentru performanța energetică calculată:
⎯ conținutul raportului confor m standardelor PEC relevante ;
⎯ ipoteze utilizate pentru a se calcula consumul energetic pentru prepararea apei calde
de consum și iluminat.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
400
Date de ieșire pentru performanța energetică calculată:
⎯ necesarul de energie pentru încălzire, răcire, ventilare, pr eparare apă caldă de
consum și ilumina t;
⎯ necesarul lunar (la metoda lunară) de energie pentru încălzire și răcire, temperatura
interioară și temperaturile exterioare medii lunare și radiația solară globală pe un
plan orizontal, transferul termic prin trans misie și ventilare și aporturile solar e și
interne de căldură.
⎯ Nota: A se vedea de asemenea SR CEN ISO/TR 52000 -2:2017 , pentru mai multe exemple pentru
a obține o înțelegere a impactului relativ al unor diverse elemente în performanța energetică.
Perform anța energetică măsurată, pentru fieca re agent energetic:
⎯ perioada de timp considerată;
⎯ metoda utilizată pentru a se evalua consumul de energie;
⎯ metodele utilizate pentru extrapolare și corecție pentru climă, dacă este cazul;
⎯ energia primită din exterior ș i energia exportată pentru fie care age nt energetic în
(kWh);
Performanță energetică validată:
⎯ raportul performanței energetice măsurate cu intervale de încredere;
⎯ ipotezele utilizate pentru a ajusta performanța energetică adaptată la performanța
energeti că măsurată;
⎯ performanța energetică calculată, inclusiv intervalele de încredere;
⎯ performanța energetică calculată standard validată, inclusiv intervalele de
încredere.
5.4.8.2. Prezentarea generală tabelară a cantităților de energie pe vector energetic și
utilita te energetică
Tablul 5.22 furnizează o prezentare generală a performanței energetice globale și componența pe
agent energetic și utilitate energetică. Se prezintă toate datele de ieșire posibile, dar acest lucru
nu înseamnă că toate acestea ar trebui să fi e relevante și disponibile pentru orice clădire.
De asemenea s -au inclus în tabel necesarul energetic pentru încălzire și cel pentru răcire, precum
și energia regenerabilă produsă la fața locului.
Tabelul trebuie să fie completat în cazul performanței e nergetice calc ulate. În cazul performanței
energetice măsurate doar informațiile disponibile trebuie să se raporteze.
Pentru a se obține aceste valori, acolo unde este relevant, valorile trebuie să fie însumate pe zone
și sisteme de calcul sau măsurare.
NOTĂ: A se ve dea exemplul elaborat din SR CEN ISO/TR 52000 -2:2017 .
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
401
Raportul poate include tabele cu indicatori complementari cum ar fi:
– contribuțiile sistemelor solar termice active, încălzirii naturale, răcirii naturale și
alte tehnici speciale pentru performanța energetică a clădirii;
– producția de energia regenerabilă la fața locului;
– contribuția energiei regenerabile produse în apropiere sau la distanță.
Tabelul 5. 18 prezintă evaluarea detaliată a energiei exportate conform alegerii parametrului kexp.
Tabelul 5. 19 prezintă compoziția detaliată a RER în funcție de opțiunile de contabilizare a energiei
provenite din surse regenerabile. Poate fi utilizat pentru a arăta care componente ale energie i
provenit e din surse regenerabil e au fost luate în considerare în determinarea valorii RER.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elabor are de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
402
Tabelul 5.17 Prezentare generală a performanței energetice totale și a compoziției pe vector energetic și utilitate a clădirii
Utilitate Necesar
energie
(la nivel
de
clădire)
(kWh/an) Producție
de energie
(la nivel
de clădire)
(kWh/an) Consum de energie pe agent
energetic
(kWh/an) Performanță energetică ponderată
(Unitate de măsură a/an)
Vector Pasul A Rezultat final
Denumire Cantitate Ewe,1;A c … c Ewe,i;A c Ewe,1 c … c Ewe,i c
Încălzire
QH;nd QH;gen;out
sau
QH;ngen;in Energie electrică d EH;el Ewe,1;H;el;A Ewe,i;H;el;A Ewe,1;H;el Ewe,i;H;el
Agent energetic j b EH;cr,i Ewe,1;H;cr,j;A Ewe,i;H;cr,j;A Ewe,1;H;cr,j Ewe,i;H;cr,j
Total Ewe,1;H;A Ewe,i;H;A Ewe,1;H Ewe,i;H
Răcire
QC;nd QC;gen;out
sau
QC;ngen;in Energie electrică d EC;el Ewe,1;C;el;A Ewe,i;C;el;A Ewe,1;C;el Ewe,i;C;el
Agent energetic j b EC;cr,i Ewe,1;C;cr,j;A Ewe,i;C;cr,j;A Ewe,1;C;cr,j Ewe,i;C;cr,j
Total Ewe,1;C;A Ewe,i;C;A Ewe,1;C Ewe,i;C
Ventilare Energie electrică d EV;el Ewe,1;V;el;A Ewe,i;V;el;A Ewe,1;V Ewe,i;V
Umidifi –
care QHUM;nd Energie electrică d EHUM;el Ewe,1;HUM;el;A Ewe,i;HUM;el;A Ewe,1;HUM;el Ewe,i;HUM;el
Agent energetic j b EHUM; cr,i Ewe,1;HUM;cr,j;A Ewe,i;HUM;cr,j;A Ewe,1;HUM;cr,j Ewe,i;HUM;cr,j
Total Ewe,1;HUM;A Ewe,i;HU M;A Ewe,1;HUM Ewe,i;HUM
Dezumi –
dificare QDHU;nd f f f f f f f
Preparare
apă caldă
de
consum QW;nd QW;gen;out
sau
QW;ngen;in Energie electrică d EW;el Ewe,1;W;el;A Ewe,i;W;el;A Ewe,1;W;el Ewe,i;W;el
Agent energetic j b EW;cr,i Ewe,1;W;cr,j;A Ewe,i;W;cr,j;A Ewe,1;W;cr,j Ewe,i;W;cr,j
Total Ewe,1;W;A Ewe,i;W;A Ewe,1;W Ewe,i;W
Iluminat Energie electrică d EL;el Ewe,1;L;A Ewe,i;L;A Ewe,1;L Ewe,i;L
Altele
Energie electrică d EO;el Ewe,1;O;el;A Ewe,i;O;el;A Ewe,1;O;el Ewe,i;O;el
Agent energetic j b EO;cr,i Ewe,1;O;cr,j;A Ewe,i;O;cr,j;A Ewe,1;O;cr,j Ewe,i;O;cr,j
Total Ewe,1;O;A Ewe,i;O;A Ewe,1;O Ewe,i;O
Total Ewe,1;A Ewe,i;A
g h h h h h h
Energie
exportată Energie electrică d Eexp;el Ewe,1;exp;el;A Ewe,i;exp;el;A Ewe,1;exp;el Ewe,i;exp;el
Vector k Eexp;cr,k Ewe,1;exp;cr,k;A Ewe,i;exp;cr,k;A Ewe,1;exp;cr,k Ewe,i;exp;cr,k
Total Ewe,1 Ewe,i
a Unitatea de măsură pentru energia ponderată primară, kWh.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elabor are de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
403
b Oricare agent energetic este prez ent.
c Număr de coloane în funcție de ponderea (ponderile) selectată (selectate).
În cazul energiei primare trebuie furnizate trei coloane: Pnren, Pren and Ptot.
d Inclusiv energia auxiliară, WX;aux.
e (Gol)
f Inclusă în încălzire și răcire (C).
g Energie exportată.
h Resurse atribuite energiei exportate (sumă ponderată pe diverși vectori energetici dacă este relevant).
Același tabel poate fi completat cu fiecare valoare împărțită prin valoarea E we pentru a Același table poate fi completa t cu fiecare valoare
împărțită prin va loarea E we pentru a o obține o prezentare generală cantitativă a impactului relativ al elementelor individuale.
Același tab el poate fi completat cu fiecare valoare împărțită prin valoarea E we pentru a o obține o preze ntare generală cantitativă a impactului
relativ al elementelor individuale. Se obține o prezentare generală cantitativă a impactului relativ al elementelor individuale.
Tabelul 5.18 Prezentare generală a performanței energetic e totale și a bilanțului energ etic global pe vector energ etic
Bilanț energetic global Energie primită din exterior
ponderată
(Unitate de măsură a/an) Surse de energie ponderate atribuite
energiei exportate
(Unitate de măsură a/an) Energie exportată,
nevalorificată în performanța
energ etică
(Unitate de măsură a/an)
Energie
electrică Alți agenți
energetici cr,i
(însumați) Total Atribuite
energiei electrice
exportate în
exterior Atribuite energiei
termice ex portate
în exterior Energie
electrică Energie
termică
Pasul A, cu energie expo rtată
nevalorificată Ewe;del;el Σcr,i(Ewe;del; cr,i) Ewe;del;A Ewe;exp;el;A Ewe;exp;T;A Eexp;el;A Eexp;T;A
kexp kexp ← Fracțiune din energia exportată în exterior valorificată în performanța energetică
Performanță energetică ponderată
(Unitate de măsură a/an) Surse de energie ponderate atribuite
energiei exportate
(Unitate de măsură a/an) Energie exportată
(kWh/an)
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elabor are de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
404
Energie
electrică Alți
agenți
energetici cr,i
(însumați) Total Atribuite
energiei electrice
exportate Atribuite energiei
termice exportate Energie
electrică Energie
termică
Energie exportată valorificată
în performanța energetică
(kexp) Ewe;exp;el;AB Ewe;exp;T;AB Eexp;el;AB Eexp;T;AB
Pașii A+B: cu energia
exportată valorificată Ewe;el Σcr,i(Ewe;cr, i) Ewe
Surse de energie pon derate atribuite
energiei exportate (Unitate de măsură
a/an) Energie exportată
(kWh/an)
Energia exportată disponibilă
(nevalorificată în performanța
energetică), (1 – kexp) Ewe;exp;el;avl Ewe;exp;T;avl Eexp;el;avl Eexp;T;avl
a Unitatea de măsură pen tru energia ponderată, kW h.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
405
Tabelul 5.19 Contribuția energiei din surse regenerabile
Termeni bilanț energetic Incluși Valoare
(kWh/an)
EPren,onst
EPren,nrby
EPren,dist
EPren,RER
EPtot
RER
NOTĂ: Se va ține seama de sursele de energie c are sunt sau nu luate în considerare.
5.5. Tipuri de certificat de performanță energetică (clădire, unități de clădire etc.)
Certificatele de performanță energetică se vor completa în funcție de obiectivul evaluat.
În figura 5.10 se prezintă Certificatul d e performanță energetică caracteristic un ei clădiri. Pentru
un apartament, parte de clădire sau unitate de clădire se va completa Certificatul de performanță
energetică din figura 5.11.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
406
Fig. 5.10 Certificatul de performanță ene rgetică pentru o clădire /unitate de clădire nerezidențială
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
407
Fig. 5.1 1 Certificatul de performanță energetică pentru un apartament
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a II -a august 2018
408
CAPITOLUL 6. AUDITUL ENERGETIC
6.1. Aspecte generale, etapele auditului energetic
Auditul energetic al unei clădiri urmărește identificarea principalelor caracteristici t ermice și
energetice ale construcției și ale instalațiilor aferente acesteia și stabilirea, din punct de vedere
tehnic și economic a soluțiilor de reabilitare sau modernizare termică și energetică a construcției
și a instalațiilor aferente acesteia, pe baza rezultatelor obținute din activitatea de analiză termi că și
energetică a clădirii.
Certificatul de performanț ă energetică al unei clădiri urmărește declararea și afișarea performanței
energetice a clădirii, pr ezentată într -o formă sintetică unitară, cu detalierea principalelor
caracteristici ale construcției și instalațiilor aferente acesteia, rezultate din anali za termică și
energetică.
Metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor se referă l a clădirile în cadrul cărora
se desfășoară activități care necesită asigu rarea unui anumit grad de confort și regim termic,
potrivit reglementărilor tehnice în domeniu, în condiții de consum cat mai redus de energie.
Domeniu de aplicare
Clădirile sunt gru pate în 2 mari categorii, după cum urmează:
A. Clădiri de locuit (din sectorul rezidential)
• Clădiri de locuit individuale (case unifamiliale, cuplate sau înșiruite, tip duplex ș.a.);
• Clădiri de locuit cu mai multe apartamente (blocuri de locuinte);
• Cămin e, internate .
B. Clădiri nerezidențiale
• Clădiri de birouri
• Clădiri de învățământ (creșe, grădinițe, școli, licee, universități);
• Clădiri pentru sănătate (spitale, policlinici);
• Clădiri de turism (hoteluri și restaurante);
• Clădiri pentru sport;
• Clădiri pentru servicii de comerț (magazine, spații comerciale, sedii de firme, bănci);
• Clădiri social -culturale ( teatre, cinematografe, muzee);
• Clădire administrativa (cladiri de birouri, autoritati locale, sedii institutii etc.)
• Alte tipuri de clădiri consumatoare de energie (de exemplu clădiri industriale sau zone de
clădiri industriale cu personal uman utilizate în regim normal de exploatare , fără luarea în
calcul ul energiei consumate de clădire/zon a de clădire a con sumurilor de energie ale
echipamentelor tehnologice ; se va ține însă cont de eventualele influențe asupra
aporturi lor de căldură, debite de aer pentru venti lare etc. ).
Prevederile metodologiei nu se aplică următoarel or categorii de clădiri:
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
409
• clădiri și monumente protejate care, fie fac parte din z one construite protejate conform legii,
fie au valoare a rhitecturală sau istorică deosebită, cărora dacă li se aplică cerințe le, li s -ar
modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior;
• clădiri utilizate ca lăcașuri de cult sau pentru alte ac tivități cu caracter religios;
• clădiri provizorii prevăzute a fi utilizate pe perioade de până la 2 ani, din zone industriale ,
ateliere și clădiri nerezidențiale din domeniul agricol care necesită un consum redus de
energie:
• clădiri rezidențiale care sunt destinate a fi utilizate mai pu țin de 4 luni pe an;
• clădiri independente, cu o arie utilă mai mică de 50 m²;
• clădiri cu regim special de exploatare .
Realizarea auditului energetic al unei clădiri presupune parcurgerea a patru etape:
1. Investigarea cladirii si instalatiilor aferente si evaluarea performanței energetice a clădirii în
condiții normale de utilizare, pe baza caracteri sticilor reale ale sistemului construcție –
instalații aferente (încălzire, apă caldă de consum, ventilare, climatizare, iluminat ) ;
2. Identificarea măsurilor de reabilitare/modernizare energetică, propunerea unor pachete de
solutii de reabilitare și analiza eficienței economice a acestora;
3. Recalcularea consumurilor de energie si a economiei de energie pentru pachetele de masuri
propuse si reincadrarea in clasele energetice si analiza eficientei economice a solutiilor de
reabilitare;
4. Întocmirea raportului si dosarului de audit energetic.
Schema logica de parcurs in realizarea auditului energetic este redata in Figura 6. 4.
6.2. Soluții de cre ștere a performanței energetice (anvelopă, respectiv instalații)
Evaluarea performanței energetice a clădirii î n condiții normale de utilizare,
pe baza caracteristicilor reale ale sistemului construcție
Evaluarea performanțelor energetice ale unei clădiri se referă la determinarea nivelului de protecție
termică al clădirii și a eficienței energetice a instalațiilor de încălzire interio ară, de ventilare /
climatizare , de preparare a apei calde de consum și de iluminat și vizează în principal:
❑ investigarea pr eliminară a clădirii și a instalațiilor aferente,
❑ determinarea performanțelor energetice ale const rucției și ale instalațiilor aferente acesteia,
precum și a consumului anual de energie al clădirii pentru încălzirea spații lor, de ventilare
/ climatizare , de preparare a apei calde de consum și de iluminat,
❑ concluziile auditorului energetic asupra evaluă rii.
6.2.1.1. Investigarea preliminară a clădirilor
Investigarea preliminară a clădirilor se efectuează prin analizarea documentației tehnice a clădirii
(sau completa rea acesteia, după caz) și prin analiza stării actuale a construcției și ins talațiilor
aferente ac esteia, constatată prin vizitarea clădirii.
Investigarea preliminară a clădirilor se referă la următoarele aspecte:
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
410
6.2.1.2. Analiza cărții tehnice a clădirii, respec tiv a documentației care a stat la baza
execuției clădirii și instalațiilor aferente
Aceasta analiza trebuie trebuie să cuprindă cel puțin:
* partiurile de arhitectură ale fiecărui nivel , sectiuni ;
* dimensiunile geometrice ale elementelor de construcții (pere ți, stâlpi, grinzi,
buiandrugi, plăci, elementele șarpantei) ;
* dimensiunile golurilor din pereți, distanța dintre goluri, înălțimea parapeților;
* structura anvelopei clădirii;
* tipul de uși și ferestre;
* alcătuirea și materialele care compun elementele de înch idere exterioară sau de
separare între spații cu regimur i de temperatură diferite ;
* planuri și scheme ale instalațiilor de încălzire, ventilare, climatizare, preparare a
apei calde de consum și iluminat .
În cazul in care documentația de bază lipsește, se ex ecută un releveu al clădirii, evidenț iindu -se
toate elementele enumerate mai sus.
Analiza documentației care a stat la baza execuției clădirii va fi completată cu un releveu al zonelor
cu degradări specifice (igrasie, infiltrații de apă, condens, mucegai e tc.), precum și cu un releveu
al instalațiilor si/sau arhitectura în scopul evidenție rii modificărilor efectuate asupra acestora.
6.2.1.3. Analiza elementelor caracteristice privind amplasarea clădirii în mediul
construit
Aceasta analiza trebuie trebuie să vizeze:
• zona climatică în care este amplasată clădirea;
• orientarea față de punctele cardinale ;
• distanța față de clădirile învecinate și înălțimea acestora;
• direcția vânturilor dominante și gradul de adăpostire față de vânt;
• regimul de înălțime al clădirilor separa te prin rost.
Prin studiul vecinătăților clădirii vor fi puse în evidență unele elemente ce pot influența regimul
higrotermic (regimul de înălțime al clădirilor din zonă, factorii de umbrire, geometria spațiului în
legătură cu precizarea direcției și inten sității vântului dominant etc.), precum și dacă acestea au
fost luate în seamă l a realizarea construcției analizate.
6.2.1.4. Evaluarea stării actuale a clădirii prin comparație cu soluția de proiect
(conform cart ii tehnic e a clădirii)
Evaluarea stării actuale a cl ădirii, inclusiv instalațiile aferente, se face în principal prin analiză
vizual ă și urmărește în special:
6.2.1.4.1. Evaluarea stării actuale a construcției prin comparație cu soluția de proiect:
➢ starea elementelor de construcție o pace (pereți, planșeu peste sol/ subsol, planșeu sub pod,
terasă, acoperiș, rosturi deschise/ închise, pereți către s pații comune – casa scărilor etc.) și
evidențierea punților termice liniare și punctuale (cu pondere în valoarea rezistenței
termice corectate), a defecțiunilor sau a deterioră rilor:
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
411
• fisuri, degradări ale tencuielii și ale structurii de rezistență, igrasie , infiltrații de apă de la
instalații sau din alte surse (neetanșeitatea învelitorilor, jgheaburilor și burlanelor), zone
afectate de condens remanent și de mucegai,
• deteriorar ea acoperișului și ale elementelor de închidere ale podului, terasei și ale locu rilor
de străpungere ale terasei,
• identificarea alcătuirii elementelor de închidere și evaluarea stării termoizolației din
componența pereților, planșeelor, terasei etc.
• identi ficarea prezentei punților termice (termoviziune în infraroșu, după caz),
• existe nța zonelor cu infiltrații de aer (neetanșeități la uși și ferestre, rosturi neînchise,
străpungeri în jurul coșurilor de fum, conductelor etc.).
➢ identificarea tipurilor de înc hideri transparente (uși și ferestre fixe / mobile)
➢ starea elementelor de închid ere vitrate din spațiile locuite/ ocupate și din cele cu funcții de
spații comune (casa scărilor, subsoluri etc.):
• geamuri sparte sau lipsa, rame deformate sau deteriorate, sist emele de închidere ale ușilor
și ferestrelor defecte sau lipsa acestora, s pații libere între tocul ușilor/ ferestrelor și
elementele de construcție etc.,
• lipsa sistemelor automate de închidere a ușilor clădirilor,
➢ starea canalelor de ventilare a spațiilor a nexa (bai, bucătarii etc.)
6.2.1.4.2. Evaluarea stării actuale a instalațiilor prin c omparație cu soluția de proiect
Pentru instalațiile de încălzire :
Identificarea tipului sistem ului de încălzire a spațiilor locuite/ ocupate și comune,
• sistem clasic tradițional sau s isteme hibride (surse clasice c uplate cu surse regenerabile),
• pentru sisteme locale (sobe cu gaze) –arzătoarecu sau fara electrovalvă,
• verificare tiraj coș de fum pentru orice tip de sobă,
• verificare uniformitate încălzire s obă (termoviziune în infraroșu – sezonul rece, după caz).
Pentru încălzirea centrală clasică:
• identificarea tipurilor corpuri lor de încălzire și a caracteristicilor funcționale ale acestora:
▪ numărul corpuri lor/elemente lor încălzitoare, putere termică insta lată,
▪ corpuri de încălzire lips a sau blocate,
▪ vechimea corpurilor de încălzire,
▪ anul ultimei spălări a corpurilor de încălzire,
▪ tipul robinetelor de reglaj și gradul de functionare al acestora,
• dotarea cu repartitoare de cost și robinete de reglaj cu cap termostatic,
• existența robinetel or de separare a co rpurilor de încălzire,
• verificarea câmpului de temperaturi pe suprafața corpurilor de încălzire, după caz;
• starea conductelor de alimentare cu agent termic, starea termoizolației conductelor care s e
afla atât în spațiile locuite/ ocupate cât și în spațiile comune:
▪ conducte de aerisire secționate,
▪ robinete de aerisire blocate/nefunctionale,
▪ înlocuiri frecvente ale unor tronsoane,
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
412
▪ lipsa vanelor de reglare și a vanelor de separare și golire,
• dotarea cu vane pentru menținerea diferenței de pre siune atât la baza coloanelor cât și pe
racordul la rețeaua de distribuție (după caz),
• dotarea cu contor de căldură pe scară / clădire / unitate locuită (ocupată).
Pentru încălzirea cu surse hibride:
• starea echipamentel or utilizând surse regenerabile (sta rea captatoarelor solare, a pompelor
de căldura etc. după caz )
• identificarea contribuției prin energie regenerabila la procesul de încălzire
Pentru instalațiile de ventilare și climatizare:
La sistemele locale de încălzire și răcire cu aer și/sau pompe de căldură:
• starea filtrelor de praf,
• consumul de energie electrică față de valoarea de catalog,
• viteza medie in gurile de refulare a aerului,
• tipul de agent frigorific utilizat (ecologic, neecologic),
• pierderi de ag ent frigorific.
La sistemele de ventilare mecanica (refulare, refulare / aspiratie):
• viteze medii ale aerului in gurile de refulare,
• viteze medii ale aerului in gurile de aspiratie,
• dispozitive de reglare a debitelor de aer (manevrabilitate),
• gradul de eta nșare a îmbinărilor canalelor de aer (se r ecomandă efectuarea de măsurări ale
vitezelor și verificarea conservării debitelor masice la nivelul întregii instalații),
• identificarea zonelor de pierderi de aer,
• starea canalelor de aer din punct de vedere al re zistentei la coroziune (pentru canale
meta lice neprotejate și accesibile),
• starea termoizolatiei conductelor de aer și comparatie cu rezistenta termica de proiect,
• stabilirea punctului real de funcționare al ventilatoarelor,
La sistemele centralizate de cl imatizare:
• toate evaluările anterioare,
• evaluarea performanțelor energetice a echipamentelor din centrala de tratare a aerului
Pentru instalația de preparare și f urnizare a apei calde de consum:
La sistemele locale de preparare a apei calde de consum:
• evaluarea stării izolației termice a unitatil or de acumulare (dupa caz),
• evaluarea calității arderii combustibilului și a eficientei tirajului,
• evaluarea pierderilor de apă caldă de consum din instalație;
La instalații centrale de preparare a apei calde de consum :
• starea armaturilor obiectelor sani tare, defecțiuni, pierderi de apa,
• starea conductelor de apa calda de consum și a izolației termice a acestora (tasata și uscata,
tasata și umeda, parțial deteriorata (peste 30%), fără izolație termica),
• conducta de recirculare funcțională (condominii)
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
413
• debitmetre de scară / clădire / consumatori independenți (societăți comerciale etc.) –
certificat de control metrologic,
• debitmetre la racordurile individuale de consum,
• evaluarea pierderilor de apă caldă d e consum din instalație,
• identificarea contributiei p rin energie regenerabila la procesul de preparare apa calda de
consum;
Pentru instalațiile de iluminat artificial:
• evaluarea tipului/stării corpurilor de iluminat,
• evaluarea performantei tehnice a sistem ului de iluminat artificial (verificarea gradului de
asigurare a confortului vizual conform Metodologie Partea a II -a),
• starea conductoarelor de energie electrica,
• existența dispozitivelor de control și reglare automata a fluxului luminos (impactul asupra
consumului de energie electrică),
• existența dispoziti velor de alimentare controlata cu energie electrica (impactul asupra
consumului de energie electrică).
6.2.1.5. Prelevarea de probe fizice
Prelevarea de probe fizice se realizeaza în vederea:
* stabilirii tipului solului pe care este amplasată clădirea și adâncimea pânzei freatice;
* stabilirii structurilor, respectiv a grosimilor elementelor exterioare ale anvelopei (pereți,
planșee peste subsol, planșee peste pod, acoperiș);
* obținerii de probe ed ificatoare din elementele exterioare în vederea stabilirii umidității,
densității și conductivității termice, în laboratoare specializate;
* aprecierii gradului de degradare a materialului prin determinări de rezistențe fizico -mecanice
și examinarea microsco pică (cristale de săruri, micelii, bacterii etc.), în laboratoare specia lizate.
În urma investigării preliminare a clădirii se întocmește o fișă de analiză care va cuprinde toate
elementele necesare estimării consumului anual normal de energie al clădirii pentru încălzirea
spațiilor, ventilare / climatizare, iluminat și prepar area apei calde de consum.
În ANEXA 6.1 se prezintă un model de fișă de analiză a clădirii. Formatul acesteia va fi standard,
nu se modifica de care auditor si se vor bifa elementele care sunt corespondente situatiei analizate.
Fisa va fi parte obligatori e din dosarul raportului de audit energetic.
Determinarea performanțelor energetice și a consumului anual de energie al
clădirii pentru încălzirea spațiilor, apa caldă de consum, venti lare/climatizare și
iluminat
Determinarea performanțelor energetice și a consumului anual de energie al clădirii pe ntru
încălzirea spațiilor, apa caldă de consum, ventilare/climatizare și iluminat se realizează în
conformitate cu cele prezentate in capitol ele anterioare, ținând seama și de datele obținute prin
activitatea de i nvestigare preliminară , analiza efectuata si relevarea termografica a clădirii.
Concluziile asupra evaluării
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
414
Concluziile asupra evaluării se referă la sintetizarea informațiilor obținute prin analiză termică și
energetică a clădirii și efectuarea diagnost icului energetic al acesteia, prin interpretarea rezultatelor
obținute și indicarea aspecte lor legate de performanța energetică a clădirii, atât în ceea ce privește
protecția termică a construcției, cât și gradul de utilizare a energiei la nivelul instalaț iilor aferente
acesteia.
6.3. Identificarea măsurilor de reabilitare/modernizare energetică, propunerea unor
pachete de solutii de reabilitare și analiza eficienței econ omice a acestora
Scopul principal al măsurilor de reabilitare / modernizare energetică a cl ădirilor existente îl
constituie reducerea consumurilor de căldură pentru conditionarea spatiilor – încălzire/racire și
pentru prepararea apei calde de consum asigur and in acelasi timp condiții de microclimat
confortabil.
Importanța și diversitatea ansambl ului de clădiri existente, precum și numărul mare de posibilități
de reabilitare / modernizare implică o abordare diferită de cea caracteristică în general
construcț iilor nou proiectate. La acestea din urmă considerarea costului de investiție este practic
preponderentă, chiar dacă deciziile sunt luate teoretic pe baza unui calcul de optimizare a costului
global actualizat (valoare netă actualizată). În cadrul reabilit ării unei clădiri existente aspectul
funcționalității este foarte important și criteriul de ciziei îl constituie întotdeauna eficiența tehnico –
economică, chiar dacă aspectul financiar rămâne esențial (costurile necesare nu pot fi mobilizate
decât în măsura în care acestea sunt justificate economic prin diminuarea previzibilă a costurilor
de funcț ionare și de întreținere).
În ceea ce privește clădirile de locuit existente, din ansamblul acestora se disting două mari
categorii din punct de vedere al modului de repartiție a criteriilor “energetice” – care se pretează
mai bine la tratarea aspectelor d e reabilitare – și anume:
A)Locuințe caracterizate de confort termic – este vorba de clădirile prevăzute cu un sistem de
încălzire “global”, acesta putând fi: centralizat la nivel de locuința sau clădire (încălzire centrală
clasică), divizat (un aparat ind ependent în fiecare încăpere încălzită) sau mixt.
B)Locuințe lipsite de confort termic sau prevăzute numai cu mijloace limitate de asigurare a
confortului termic (de exemplu numai sobe), care se abat de la prevederile Legii 10/1995 cu
modificarile si compl etarile ulterioare, privind Calitatea în construcții.
În fiecare dintre cele două categorii astfel definite problema fundamentală a reabilitării termice se
pune după cum urmează:
A) menținerea condițiilor normate de confort termic prin reducerea consumului de combustibil sau
schimbân d tipul de energie (total sau parțial), conform politicii energetice naționale;
B) aplicarea unor soluții de realizare a condițiilor normate de confort termic prin optimizarea
costului global actualizat, conform politicii energe tice naționale.
Soluțiile te hnice și economice, precum și politica energetică națională se vor subsuma prevederilor
Legii 10/1995 cu modificările și completările ulterioare, privind Calitatea în construcții.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
415
În ambele cazuri, pe lângă caracteristici tehnic e, geografice și sociologice , apar noi parametri
referitori la stadiul energetic al clădirilor, la varietatea surselor de energie și la situația economică
și financiară a beneficiarilor soluțiilor tehnice aplicate ansamblului clădire – instalație.
Situația economi că și financiară dep inde în principal de tipul ocupanților, de statutul de ocupare,
de sectorul de finanțare (social sau nu, privat sau public), de natura juridică a patrimoniului
(exemplu: coproprietăți, entități juridice sau locatari / proprietar i); posibilitățile de ajutor public
direct, costurile implicate de activitatea de reabilitare energetică, existența unor avantaje fiscale.
Asigurarea confortului termic se realizează prin asigurarea termoizolării anvelopei clădirii și prin
alegerea unui si stem de încălzire adecvat și a unei surse de energie. Se disting trei mari categorii
de sisteme de încălzire legate de tipul de locuințe:
1) încălzire centrală sau divizată (pe încăperi) în casă individuală (cu apa caldă de consum
preparată centralizat sau furnizată de aparate indepe ndente) – ex. clădire individuală dotată cu
centrală proprie de încălzire și preparare a apei calde de consum;
2) încălzire centrală sau divizată (pe încăperi) individual pe locuință în imobil colectiv (cu apa
caldă de consum pr eparată centralizat sau furn izată de aparate independente) – ex. apartament din
clădire colectivă, dotat cu centrală proprie de încălzire și preparare a apei calde de consum;
3) încălzire centrală colectivă în imobil colectiv sau casă individuală (cu apa c aldă de consum
distribuită, preparată centralizat la nivel de locuință sau furnizată de aparate independente) – ex.
clădire colectivă racordată la un sistem centralizat de alimentare cu căldură.
Modernizarea cladirilor existente de locuit se va face utiliz and solutiile de principiu, adaptate
pentru fiecare caz in parte, prevazute in reglementarile tehnice S C 007-2013 si GP 123 – 2013 si
in alte reglementari tehnice care sunt in vigoare, printre care se mentioneaza ghiduri de proiectarea
și executarea lucrăr ilor de reabilitare termică a blocurilor de locuințe, normative pentru
proiectarea , ghiduri privind reabilitarea și modernizarea termică, etc.
În ceea ce privește clădirile din sectorul terțiar, măsurile de renovare/modernizare energetică a
acestora prezi ntă particularități și prin urmare vor fi tratate separat pentru fiecare categorie de
clădire în parte .
Pentru cladirile cu consum scazut de energie, de tip nZEB , solutiile tehnice recomandate vor face
obiectul unei reglementari tehnice ulterioare.
Soluți i tehnice cadru recomandate pentru renovarea sau modernizarea
energetică a clădirilor existente
Intervențiile avute în vedere la renovarea sau modernizarea energetică a unei clădiri se împart în
două categorii principale și anume:
– intervenții asupra clădir ii
si
– intervenții asupra instalațiilor aferente clădirii.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
416
Intervențiile asupra clădirii
Intervențiile asupra clădirii vizează reducerea necesarului propriu de căldură al clădirii,
independent de comportamentul instalațiilor și al consumatorilor. În princi piu, acestea sunt
următoarele:
6.3.1.1.1. Îmbunătățirea izolației termice
Îmbunătățirea izolației termice a unei cladiri existente are drept scop reducerea fluxului termic
disipat prin anvelopa clădirii către mediul exterior. Se va proceda as tfel la :
• îmbunătățirea i zolației termic e a elementelor de construcție opace orizontale;
• îmbunătățirea izolației termice a elementelor de construcție opace verticale;
• îmbunătățirea elementelor de construcție vitrate;
• îmbunătățirea altor elemente de constru cție perimetrale
• izolarea locala suplimentara, dupa caz, a elementelor de anvelopa in scopul reducerii
influentei puntilor termice
6.3.1.1.2. Îmbunătățirea etanșeității la aer
Aceasta trebuie să privească atât reducerea sau chiar eliminarea infiltrațiilor parazite (r osturile
elementelor mobi le, obloane rulante etc.), cât și asigurarea aerului proaspăt necesar în vederea
limitării umidității și a condensului, ce pot avea efecte negative asupra construcției. Este important
să se respecte volumului de aer proaspăt necesa r asigurării calității ae rului interior din condiț ii de
confort interior. Se va proceda astfel la :
• etanșarea rosturilor elementelor mobile exterioare din spațiul încălzit
• etanșarea rosturilor elementelor mobile exterioare din spațiul neîncălzit .
Intervenți ile asupra instalațiilor de încălzire și apă caldă de consum aferente
clădirii
Intervențiile asupra instalației vizează reducerea consumului de energie pentru satisfacerea
necesarului determinat (încălzire, apă caldă de consum). Se poate interveni la mai m ulte nivele
(producere, t ransport, distribuție, utilizare), atât pentru încălzire, câ t și pentru apa caldă de consum
6.3.1.2.1 La nivelul producerii căldurii (în cazul clădirilor dotate cu sursă proprie de
căldură):
– înlocuirea aparatelor învechite sau neadaptate (arzătoare mai vechi de 9 -10 ani și cazane
mai vechi de 12 -15 ani),
– dotare cazanelor cu echipamente de automatizare /control pentru reducerea consumului de
energie, prin implementarea orarelor de funcƫionare ṣi compensare în funcƫie de
temperatu ra exterioară ṣi adaptarea puterilor su rselor de căldură în centrala termică,
– substituirea parțială sau totală a formei de energie,
– utilizarea de tehnici specifice (pompe de căldură cu compresie mecanică, cu absorbție,
cazane cu condensație, instalație sol ară);
6.3.1.2.2 La nivelul distribuției căldurii
– izolarea termică a conductelor de distribuție din spațiile neîncălzite,
– reducerea temperaturilor de reglaj a instalației de încălzire în scopul satisfacerii necesarului
de căldură;
– separarea circuitelor ai căror para metri funcționali sunt net diferiți,
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
417
– reechilibrarea circuitelor care alimentează corpurile de încălzire funcționând cu apa caldă
(din punct de vedere termic – prin schimbarea aparatului sau ameliorarea locală a izolației,
iar din punct de vedere hidraulic – prin ameliorarea distribuției debitel or).
– dotarea coloanelor de încălzire cu vane de echilibrare automate (presiune diferențială
constantă)
6.3.1.2.3 La nivelul utilizatorului (spațiile încălzite și punctele de consum a.c.m.)
– instalarea de robinete termostatice la corpurile de încălzire și, în cazul în călzirii colective,
combinarea acestei măsuri cu montarea sistemelor de repartizare individuală a costurilor
de încălzire
– instalarea de contoare individuale
– introducerea echipamentelor de automatizare si control, prog ramabile, dupa caz .
Dacă reabilitarea / modernizarea une i instalații de reglare nu a fost încă menționată este din cauză
ca ea poate interveni la toate nivelele (termostate de cameră, de preferință electronice, mai ales
daca echipează convectoare electrice, ansambluri clasice cu sonde exterioa re – robinete cu
servomotor comandate de regulatoare cu legi de corespondență mai mult sau mai puțin complexe,
simple limitatoare de temperatură de conductă, termostat de cazan etc.).
La fiecare t ip de reglaj pot fi asociate sisteme de programare (optimiz are), în general limitate
pentru locuințe la simple “ceasuri” programatoare, care permit o reducere a temperaturii pe timp
de noapte.
În anumite cazuri particulare, în care vechimea instalațiilor e ste mare, iar gradul de uzură al
echipamentelor este ridica t, nu se mai impune o ameliorare, ci o renovare totală a ac estora, mai
ales dacă se referă la instalația de preparare a apei calde de consum colective.
O categorie aparte de clădiri existente este constituită de blocurile de locuințe racordate la sisteme
centralizate de alimentare cu căldură (de tipul termoficării ), caracterizate de indici specifici de
necesar de căldură care atestă caracterul disipativ din punct de vedere energetic al construcțiilo r
existente, în ansamblul lor și acestea implică o abordare aparte. În Anexa 6.2 sunt prezentate
sintetic măsurile de reabilitare și modernizare energetică a blocurilor racordate la sisteme
centralizate de furnizare a utilităților termice.
Interventii asup ra instalatiilor de ventilare -climatizare
Propunerile de cr eștere a eficienței trebuie să țină cont de următoarele obiective:
A) Adaptarea sistemului la utilizarea reală a clădirii;
B) Reducerea sarcinii frigorifice a spațiilor climatizate;
C) Mărirea eficienței energetice a întregului sistem prin optimizarea funcționării
echipamentelor acestuia.
Lista informativă de propuneri de creștere a eficienței instalatiilor de ventilare -climatizare:
– Modificarea parametrilor interiori de confort la valori ce co respund cu gradul de îmbrăcare
a ocupanților, nivelul de activitate fizi că și durata de sejur a acestora în spațiile climatizate.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
418
– Optimizarea (reducerea) timpului de pornire a sistemului de climatizare până la atingerea
regimului nominal de funcționare.
– Schimbarea poziției gurilor de introducere a aerului la nivelul plafonului fals pentru
evitarea senzației de curenți reci în zona de ocupare.
– Mărirea debitului de aer proaspăt introdus prin modificarea turației ventilatorului sau
schimbarea acestuia cu un ve ntilator având debit superior și randament mai crescut în
punctul nomina l de funcționare.
– Informarea utilizatorilor cu privire la exploatarea eficientă a sistemului de climatizare –
eventual tipărirea de broșuri sugestive cu privire la un comportament real ist al acestora în
utilizarea sistemului.
– Instalarea de elemente de umb rire suplimentare la nivelul ferestrelor exterioare sau a
fațadelor.
– Evitarea pătrunderii aerului exterior cald pe durata funcționării sistemului de climatizare.
– Utilizarea eficientă a iluminatului artificial.
– Utilizarea eficientă a echipamentelor de birou cu degajări mari de energie.
– Alegerea unor corpuri de iluminat și a unor echipamente de birou cu degajări reduse de
energie.
– Alegerea unor măsuri de recuperare a căldurii din aerul evacuat de câte ori este posibil.
– Modificarea algoritmilor de reglare a pa rametrilor instalației (temperaturi sau debite de
fluid) dacă se constată o funcționare ineficientă energetic, în absența unor defecțiuni
observate la echipamentele din sistem.
– Repararea sau înlocuirea totală a unor componente din sistem dovedite ca având o
funcționare incorectă în raport cu specificația lor tehnică, în urma raportul ui de inspecție.
– Achiziționarea unor module de tip BMS pentru părți din sistem cu consum ridicat de
energie.
– Introducerea unor sisteme mai performante energetic ce utilizează su rse de energie
regenerabile.
Se vor utiliza recomandari din Ghidul de inspectie a instalatiilor de ventilare si climatizare G EX
009/2011.
Particularități ale măsurilor de reabil itare/modernizare energetică pentru clădiri
din sectorul terțiar
Soluțiile tehni ce pentru creșt erea eficienței utilizării energiei termice în cazul clădirilor din
sectorul terțiar pot fi grupate în două categorii și anume:
A. Soluții tehnice comune tuturor ca tegoriilor de clădiri din sectorul terțiar,
B. Soluții tehnice funcție de categorii le principale de clădirilor din sect orul terțiar considerate
în normativ.
A. Principalele soluții tehnice din prima categorie susmenționată, sunt:
Asigurarea unei eficiențe cât mai ridicate pentru echipamentele din componența
sistemelor de utilizare a ener giei termice (corpuri de încălzire, pompe, ventilatoare, baterii
de încălzire armături de reg laj etc.) – prin prisma funcției de transfer a echipamentelor, a
randa mentelor, a consumurilor specifice etc.;
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
419
Contorizarea energiei termice;
Asigurarea reglării s arcinii termice de în călzire conform graficului (curbei) de reglaj
termic proprie consumatorului (prevăzută prin contractul de furnizare a energiei termice);
Elimi narea pierderilor din rețeaua de distribuție a agentului termic din incinta clădirii
(amplasa tă în subsol tehnic sau spații anexe), prin eliminarea defectelor și prin
termoizolarea condu ctelor;
Eliminarea depunerilor de materii organice și anorganice din i nteriorul conductelor de
alimentare cu agent termic și a corpurilor de încălzire prin spălare a și dezincrustarea
acestora și dotarea instalației de încălzire cu filtre eficiente;
Înlocuirea armăturilor existente (de slabă calitate) din instalația de încălz ire cu armături
noi, eficiente;
Reglajul local al energiei termice prin dotarea corpurilor de încălzire cu robinete
termostatice;
Dotarea instalației de apă caldă de consum cu armături de calitate ridicată, cu limitare a
consumului de apă;
Reducerea necesa rului de căldură al clădirii prin măsuri de protecție termică suplimentară
a elementelor de c onstrucție opace și transparente (ferestre cu caracteristici conservative
din punct de vedere energetic, ex. ferestre cu tâmplărie eficientă și geam termoizolant), în
conformitate cu soluțiile prezentate în subcapitolul precedent;
Reducerea consumului de c ăldură datorat infiltrațiilor de aer rece, prin etanșarea rosturilor
elementelor mobile (uși, ferestre) prin limitarea cotei de aer proaspăt la valoarea impusă
de exigențele de confort fiziologic;
Recuperarea căldurii din entalpia aerului evacuat în cazul instalațiilor de ventilare
mecanică sau/și climatizare;
Etanșarea elementelor mobile (uși, ferestre) din componența spațiilor anexe ale clădirii
(casa scării, subs olul tehnic etc.);
Asigurarea mentenanței construcției și instalațiilor aferente.
B. Soluțiil e tehnice specifice de creștere a eficienței energetice la clădirile din sectorul terțiar
sunt prezentate în continuare, funcție de categoriile de clădiri.
• Clădiri pentru sanatate
Principalele soluții tehnice de creștere a eficienței energetice în clădiri spitalicești sunt:
Măsuri de recuperare locală a căldurii (ex. din condensatul colectat sau din aerul de
evacuare din instalațiile de ventilare, în limitele nivel elor de contaminare a aerului) și
utilizarea acesteia ca sursă secundară de energie (ex. prep ararea apei calde de consum sau
pentru preîncălzirea apei de adaos etc.);
Reconsiderarea, în limita posibilităților, a distribuției energiei termice prin separarea
circuitelor pe zone care beneficiază de același regim termic și program de funcționare;
Spor irea gradului de automatizare al instalațiilor, corelat cu aplicarea unor regimuri de
exploatare raționale, în funcție de categoria clădirii spitalicești, felul oc upării, programul
de lucru și condițiile climatice;
Izolarea termică a conductelor pentru div erși agenți termici și a canalelor de aer cald și
rece;
Utilizarea, în măsura posibilităților, a surselor neconvenționale de energie;
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
420
Având în vedere exigențele referitoare la regimul termic al clădirilor de tip spital și implicit la
furnizarea energiei te rmice, se recomandă pentru spitale adoptarea soluțiilor care permit
gestionarea independentă a căldurii, r espectiv puncte termice proprii (stații term ice compacte)
sau chiar centrale termice proprii.
De asemenea, având în vedere existența unor consumuri d e căldură cvasiconstante (de tipul
aburului utilizat la sterilizarea aparaturii medicale sau la tratarea aerului, apa caldă necesară
băilor de tratame nt etc.), o soluție de modernizare energetică a surselor de căldură aferente
clădirilor de tip spital poat e fi constituită de grupuri independente cu cogenerare (cu motoare
termice).
• Clădiri social -culturale
Principalele soluții tehnice de creștere a efici enței energetice în clădiri culturale sunt:
Prevederea unor echipamente de automatizare a instalației de î ncălzire și de preparare a apei
calde de consum în scopul asig urării reglajului sarcinii termice de încălzire / ventilare funcție
de variația necesaru lui real;
Utilizarea unor sisteme speciale de încălzire pentru reducerea gradientului spațial la
încălzire a spațiilor mari, fără consum suplimentar de energie.
• Clădiri de învățământ
Principalele soluții tehnice de creștere a eficienței energetice specifice clădirilor de învățământ
sunt:
Asigurarea reglajului sarcinii termice de încălzire pe tipuri de încăperi / săli de curs;
Reducerea alimentării cu căldură pe perioadele de neocupare a clădirii;
Reducerea infiltrațiilor de aer rece, prin etanșarea rosturilo r elementelor mobile (uși,
ferestre), simultan cu asigurarea ventilării naturale organizate sau a ventilăr ii controlate, a
spațiilor ocupate;
• Clădiri pentru servicii de comerț și instituții publice
Principalele soluții tehnice de creștere a eficienței ener getice specifice clădirilor comerciale sunt:
Reducerea alimentării cu căldură pe perioadele de neocupare a clădirii;
Dotarea clădirilor caracterizate de un flux important de utilizatori cu perdele de aer cald la
intrare sau cu sasuri având cu funcția de tampon termic.
• Clădiri pentru sport
În cazul consumatorilor de tip clădiri pentru sport, soluțiile tehnice d e creștere a eficienței
energetice se referă la:
Buna etanșare a rosturilor elementelor mobile (uși, ferestre), simultan cu asigurarea ve ntilării
sau climatizării spațiilor ocupate (funcție de gradul de confort solicitat);
Reducerea alimentării cu căldură pe perioadele de neocupare a clăd irii.
• Cladiri pentru turism (Hoteluri și restaurante)
În cazul consumatorilor de tip hotel sau restauran te, soluțiile tehnice de creștere a eficienței
energetice se referă la:
Buna etanșare a rosturilor elementelor mobile ( uși, ferestre), simultan cu asigurarea ventilăr ii
sau climatizării spațiilor ocupate (funcție de gradul de confort solicitat);
Recuperare a căldurii pentru ventilare de la echipamentele de preparare a hranei.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
421
Cu referire la instalațiile de ventilare mecanic ă și de iluminat artificial, soluțiile tehnice s pecifice
de creștere a eficienței energetice sunt, în principiu următoarele:
• reglarea deb itelor refulate / aspirate în funcție de necesarul de ventilare normal,
• reglarea parametrilor termodinamici al aerului refulat în funcție de necesarul de căldură / frig
și de ventilare,
• prevederea de filtre de aer eficiente,
• înlocuirea ventilatoarelor cu e ficiență energetică redusă,
• reglarea vitezelor aerului în spațiile ocupate,
• prevederea de lămpi cu eficiență energetică ridicată,
• automatizarea funcționării instalației de iluminat în funcție de ocuparea spațiilor,
• etc.
Lucrări conexe recomandate în vederea aplicării soluțiilor de reabilitare/mo –
dernizare energetică a clădirilor de locuit racordate la sistem centralizat de
alimentare cu căldură
• uscarea subsolurilor inundate;
• dotare a canalizării subsolurilor cu clapete contra refulării canalizării stradale;
• repararea tuturor conductelor sparte care creează pericol de in undare a subsolurilor tehnice;
• izolarea termică a conductelor de distribuție din spațiile neîncălzite
• desființarea t uturor boxelor care împiedică accesul la coloanele de distribuție a agentului
termic secundar și a apei calde de consum;
• asigurarea servicii lor de consultanță energetică din partea unor firme specializate (care să
asigure și întreținerea corespunzătoare a instalațiilor din construcții);
• contorizarea individuală a consumului de gaze la bucătării în vederea limitării consumului
de gaze strict pe ntru necesități de preparare a hranei;
• asigurarea alimentări i cu agent termic a fiecărui bloc și scară de bloc și separarea contoarelor
comune cu vane acționate manual;
• livrarea continuă a apei calde și utilizarea recirculării;
• asigurarea presiunii și debitelor corespunzătoare livrării normale a apei calde (și reci );
• asigurarea parametrilor termici și hidraulici conform protocolului încheiat prin contractul de
servicii între furnizor și asociația de lo catari/proprietari;
• asigurarea și diversificarea serviciilor oferite utilizatorilor;
• modernizarea sistemului de distribuție și furnizare a utilităților termice;
• contorizarea apei de adaos în PT/CT;
• tratarea apei de adaos introdusă în instalația de încălzir e;
• modificarea schemei de furnizare a utilităților termice;
• automatizarea funcționării PT/CT, cel puțin pe secțiunea de preparare a apei calde, vizând
în principal menținerea temperaturii apei calde la o temperatură apropiată de 60°C și, în
secundar, limit area debitului de apă livrat la consum în cazul scăderii temperaturii apei calde
sub 50°C;
• asigura rea corectei echilibrări hidraulice a rețelelor de încălzire și distribuție a apei calde;
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
422
• realizarea punctelor de monitorizare la fiecare bloc și asigurarea s ecurității accesului la
aparatura de măsură și reglaj;
• adoptarea soluțiilor moderne de proiectare și execuție a lucrărilor de modernizare;
• asigurarea monitorizării și a dispecerizării funcționării instalațiilor de distribuție a căldurii;
• asigurarea condițiilor de alimentare cu apă a construcțiilor astfel încât să se evite sustragerea
apei din instalați a de încălzire de către locatari;
• contorizarea utilităților termice la consumatori.
Lucrări conexe recomandate în vederea utilizării eficie nte a energiei la
clădirile de locuit individuale sau înșiruite dotate cu sursă proprie de căldură
• uscarea subsolurilor inundate;
• dotarea canalizării subsolurilor cu clapete contra refulării canalizării stradale;
• repararea tuturor conductelor sparte care c reează pericol de inundare a subsolurilor;
• repararea acoperișului peste pod în vederea asigurării etanșeită ții la ploaie sau zăpadă a
acestuia;
• curățirea periodică a coșurilor de fum, în special în cazul producerii căldurii prin utilizarea
combustibililor solizi sau lichizi;
• asigurarea integrității tencuielii fațadelor;
• asigurarea serviciilor de consultanță ene rgetică din partea unor firme specializate (care să
asigure și întreținerea corespunzătoare a instalațiilor din construcții);
• prevederea unor drenuri perimetrale si a unor trotuare cu pietris, coaja de copac, iedera .
Soluții tehnice de principiu pentru reducerea consumurilor energetice în
clădiri pe perioada sezonului cald pot fi aplicate atât la clădirile noi, cât și la cele
existente
Proiectarea pasi v solara răspunde strategiilor de proiectare care privesc încălzirea, răcirea și
asigurarea lumin ii naturale, spațiilor interioare oricărei clădiri, fără un cost inițial ridicat, deci fără
să se pună problema unei recuperări a investițiilor pe termen lung. În cele ce urmează se prezintă
posibilitățile de diminuare a consumurilor energetice prin răcire pasivă. Aceasta se poate realiza
prin:
• protecția la radiația solară și calorică (depinde de microclimat, de amplasament, vegetație și
suprafețe de apă aflate în proximitate și se poate face prin controlul solar privind orientarea,
vitrajul și umbrirea);
• tehnicile de amortizare și modulare a căldurii – se fac prin masa termică fără și cu stocare de
energie termică (cu utilizarea elementelor din materiale cu schi mbare de fază amplasate la
pereți, tavane, acoperișuri sau înglobate) și ventilarea nocturnă;
• tehnici de disipare a căldurii – cu și fără stocare de energie termică prin ventilare naturală
(ventilare datorită golurilor poziționate pe o singură fațadă sau ventilare transversală provocată
de vânt și de poziționarea golurilor pe fațade opuse, ventilare prin efectul de tiraj la peretele
Trombe și la turnurile solare) și răcire naturală (răcire evaporativă, radiativă – vopsele, panouri
termoizolante mobile și răcirea prin pamânt).
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
423
O clădire trebuie adaptată la climatul din regiune și la microclimatul aces teia. Este foarte important
să se minimizeze aporturile interne ale unei clădiri pentru a îmbunătăți tehnicile de răcire pasivă.
Proiectarea urbană este influe nțată de considerente economice, reglementări de zonare și de
amenajări adiacente, toate acestea putând interfera cu proiectarea clădirii, în ceea ce privește
radiația solară incidentă, curenții de aer și vântul predominant. Vegetația nu poate duce numai l a
spații plăcute în aer liber, ci poate îmbunătăți și microclimatul din jurul unei clădiri și poa te reduce
sarcina de răcire. Controlul solar este principala măsură de proiectare pentru protecția la radiația
solara si calorică.
Suprafețele de apă modifică microclimatul din zona înconjurătoare, reducând temperatura aerului
ambiant, fie prin evaporare, fie prin contactul aerului fierbinte cu suprafața de apă mai rece.
Fântâni, iazuri, curenți, cascade sau spray -uri de ceață pot fi folosite ca surse de răcire, pentru
scăderea temperaturii aerului exterior și a aerului care intră în clădire.
Asfaltul și be tonul utilizat în mediul urban sunt de obicei impermeabile la apă și prin urmare,
limitează drastic schimbul de căldură latent.
6.4. Indicatori de eficienta econom ica utilizați in auditul energetic si analiza eficientei
economice a soluțiilor propuse
Analiza e conomică a măsurilor de reabilitare/modernizare energetică a unei clădiri existente se
realizează prin intermediul indicatorilor economici specifici .
Dintre aceștia cei mai importanți sunt următorii:
❑ valoarea netă actualizată aferentă inve stiției suplimentare datorată aplicării unui proiect de
reabilitare/modernizare energetică și economiei de energie rezultat ăe prin aplicarea
proiectului mențio nat,
()mCG [lei] , [Euro] ;
❑ durata de recuperare a investiției suplimentare datorată aplicării unui pr oiect de
reabilitare/modernizare energetică, PB [ani], reprezentând timpul scurs din momentul
realizării investiției în modernizarea energetică a unei clădiri și momentul în care valoarea
acesteia este egală cu valoarea economiilor realizate pr in implementarea măsurilor de
modernizare energetică, adusă la momentul inițial al investiției;
❑ costul unității de energie economisit ăe, e [lei/kWh], reprezent ând raportul dintre valoarea
investiției suplimentare datorată aplicării unui proiect de reabilit are/modernizare energetică
și economiile de energie realizate prin implementarea acestuia , pe durata de recuperare a
investiției .
În funcție de valorile indica torilor economici susmenționați, rezultate prin analiza diverselor
măsuri de modernizare energetică a unei clădiri, vor fi alese acele măsuri caracterizate de:
❑ valoare netă actualizată ,
()mCG , cu valori negative pentru durata de viață estimată pentru
măsurile de modernizare energetică analizate,
❑ durată de recuperare a investiției, PB, cât mai mică și nu mai mare decât o perioadă de
referință, impusă din considerente economico -financiare (de către creditor sau investitor)
sau din considerente tehnice (durată de viață estimată a soluției de modernizare energetică);
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
424
❑ costul unității de căl dură economisit e, e, cât mai mic și care nu depaseste proiecția la
momentul investiției a costului actual al unității de căldură.
Acest capitol are la baz a prevederile standardului SR EN 15459 -1:2017 si oferă o metodă de calcul
economic privind masurile de reabilitare/modernizare implicate în performanta energetica a
clădirilor si instalațiilor. Se poate aplic a tuturor tipurilor de clădiri noi sau existent e.
Astfel, in acest capitol se prezintă:
o definirea și structura tipurilor de costuri care trebuie luate în considerare la calcularea
eficienței economice a masurilor de economisire a energiei în clădiri;
o datele necesare pentru definirea costurilor asociate sistemelor luate în considerare;
o metoda (metodele) de calcul;
o exprimarea rezultatului studiului economic.
Definiții și Termeni
In acest capitol se aplică termenii și definițiile din SR EN ISO 7345:2002 și SR EN ISO 52000 –
1: 2017:
Definiții
Pentru ut ilizarea prezentului document se aplică termenii și definițiile din SR EN ISO 7345:2002
și SR EN ISO 52000 -1: 2017 respectiv următoarele definiții:
CG Cost global actualizat
Suma costurilor de investiții ini țiale, a costurilor anuale de funcționare si a costurilor de înlocuire
(cu referința la primul an) cat si a costurilor de eliminare (demolare) , daca este necesar .
Figura 1 ilustreaza structura costurilor in perioada de calcul.
Pentru calcul e mai complexe , la nivel macro -economic, este adaugata o categorie de costuri
suplimentara , respectiv costuri le privind emisi a gazelor cu efect de sera.
CO inv Costul inițial al investiției
Cheltuielile efectuate până la livrarea finala „ la cheie ” a clădirii (sau e lementului de construcție)
către client
Aceste costuri includ proiectarea, achiziționarea elementelor de construcție, conectarea la
furnizorii de uti litati, instalarea și punerea în funcțiune.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
425
Legenda
1 tTC perioada calcul (de exemplu 50 de ani)
2 CO inv cost de investitie
3 CO run cost de exploatare
4 CO repl cost de inlocuire
Figura 6. 1. Prezentarea componentelor costului global actualizat
CO run Cost de si intretinere
Costul, inclusiv costul de întreținere, costul operațional ș i costul energiei pentru pasul de timp luat
în considerare
CO ma Costuri de mentenanta
Costul măsurilor legate de conservarea și restaurarea calității dorite pentru clădire, element de
construcție sau instalație. Aceasta include costurile anuale pentru in specție, curățare , interventii,
reparații ca parte a întreținerii preventive, costul materiale lor consuma bile.
CO Op Cost de exploatare
Costurile aferente funcționării clădirii, inclusiv costurile anuale de asigurare, costurile furnizorului
de en ergie și alte costuri și cheltuieli generale permanente.
CO en Costuri de energie
Costul energiei, inclusiv costuri le fixe și taxele aplicabile.
În general, contractele pentru energia livrată sunt incluse în costurile energiei. Se consideră bună
practică i ncluderea costurilor externe, precum și calcularea costurilor în calculele economice și
specificarea acestora.
CO per(i) Costuri periodice pentru anul i
Investiții de înlocuire necesare ca urmare a îmbătrânirii (depasirii perioadei de viata); Corespunde
costului înlocuirii tuturor componentelor (sau sistemelor) în funcție de durata lor de viață în anul
i
Costurile pe riodice includ toate costurile de înlocuire pentru fiecare componentă sau sistem,
suportate în cursul aceluiași an.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
426
CO Rpl(j); LS(n) Costul de î nlocuire a componentei sau a sistemului
Înlocuirea investiției pentru o componentă a clădirii, pe baza ciclului d e viață economic estimat în
perioada de calcul.
Costurile de înlocuire pentru o componentă sau sistem includ costurile periodice ale componente i
j la momentul LS n, 2LS n, … care corespunde ciclului de viață economic al componentei (inclusiv
eliminarea co mponentei j).
CO a Costuri anuale
Suma costurilor operaționale și periodice sau a costurilor de înlocuire suportate într -un anumit an
CO CO2 Costul emisiilor de gaze cu efect de seră
Valoarea monetară a daunelor aduse mediului datorită emisiilor de CO 2 generate de utilizarea
energiei în clădiri.
Emisiile de CO2 reflectă efectele tuturor gazelor cu efect de seră ponderate în funcție de potențialul
lor de încălzire globală, exprimate în kilograme de CO 2 echivalent pe o perioadă de 100 de ani
(EN 15978).
COdisp Costul de eliminare
Costul demolarii la sfârșitul duratei de viață a unei clădiri sau a unei părți a unei clădiri; Aceasta
include demolare a, îndepărtarea componentelor clădirilor care nu au ajuns încă la sfârșitul vieții,
transportul și reciclare a
RAT dev Rata de modificare a preturilor
Modificări în timp în prețurile energiei, produselor, sistemelor de construcții, serviciilor, muncii,
întreținerii și altor costuri; Această rată poate fi diferită de rata inflației.
EXEMPLE
RAT en_1 Este rata de modificare a prețurilor energiei 1 (rata poate fi diferită în funcție de
energia în cauză )
RAT op Este rata de modificare a prețurilor forței de m uncă.
RAT pr Este rata de modificare a prețurilor produselor.
RAT disc Rata de reducere
Valoare definită pentru compararea valorii monetare în perioade diferite , exprimate în termeni
reali
Corespunde ratei dobânzii aplicate sau suportate pentru utilizar ea fondurilor pentru perioada de
calcul relevantă.
PVA i Factor de reducere
Multiplicator ul utilizat pentru a converti un flux de numerar angajat la un moment dat (in anul i)
la valoarea sa echivalentă cu punctul de plecare. Se obține din rata de actuali zare.
LS(j) durata de viata
Durata de viata economica preconizata a unei componente (sau a unui sistem), in general, indicata
in ani
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
427
LSe(j) Ciclu de viata economica
Perioada de optimizare a valorii actuale nete a unui activ
Ciclul de viață economic po ate fi mai mic decât durata de viață absolută din cauza uzurii
tehnologice, a deteriorării fizice sau a ciclului de viață al produsului.
PB Perioada de recuperare a investiției
Perioada în care costurile de investiții sunt compensate cu economiile finan ciare realizate
T0 Primul an
Anul utilizat ca referinta și din care se determină perioada de calcul
TC perioada de calcul
Perioada de timp luată în considerare pentru calcul, exprimată în general în ani
VAL fin valoare rezidual a (finala)
Suma valorilor reziduale ale clădirii și ale componentelor clădirii la sfârșitul perioadei de calcul
Nota: Valoarea reziduală corespunde valorii componentei j la sfârșitul perioadei de calcul.
Valoarea reziduală este comparată cu investiția iniț ială la momentul instalării (exemplu în figura
6.2).
Legenda
1 T timp
2 tTC perioada de calcul (30 de ani de exemplu)
3 CO inv cost de investitie
4 CO riun cost de operare
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
428
5 CO per costuri periodice (perioada este egala pentru toate componenetele sau sistemele
de inlocuit)
6 VAL fin valoare reziduala
Figura 6. 2. Prezentarea valorii finale (reziduale)
PVAL_f factor de actualizare
Multiplicatorul utilizat pentru a ajusta costul î n anul i raportat la primul an al calculului
GC_x cost glo bal actualizat unitar
Costul obținut prin împărțirea costului total actualizat pe perioada de calcul și suprafața clădirii
Zona de construcție utilizată pentru a calcula costul global actualizat ar trebui să fie în concordanță
cu cea uti lizată pentru calculul energiei sau evaluarea performanței clădirii.
Simboluri și unități de măsură
În sensul prezentului document, se aplică simbolurile din SR EN ISO 52000 -1:2017 și simbolurile
specifice enumerate în tabelul 6.1.
Tabel 6. 1. Simboluri și unități de măsură
Simbol Numele marimii UM
Simbol Denumire mărime Unitate
CG Cost global €
CO Costuri €
INT Rată a dobânzii %
LS Durată de viață, ciclu de viață sau durată de
proiectare An – a
PB Perioadă de recuperare a banilor An – a
PVAL Valoa re actuală €
t An pentru etapa de timp An
RAT Rată, rată a dobânzii, rată de actualizare, rată de
evoluție a prețurilor %
tTC Perioadă de calcul An
VAL Valoare €
D_f Factor de reducere –
În sensul prezentului document, se aplică indicii din SR EN IS O 52000 -1:2017 și indicii specifici
enumerați în Tabelul 6.2.
Tabel 6. 2. Indici
NIVEL 1 NIVEL 2
Categoria de costuri Cladire
an Anual (a) Ser Serviciu
m Lunar(a) BG Cladire
Disc Discount L Iluminat
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
429
Fin Final, rezidual EPus Servicii de certificare
energetica a cladirii
Hu Mana de lucru Apl Aparate
nEPus Servicii care nu tin de
certificarea energetica
INIT Initial(a) BAC Sisteme automate de
reglare
Inv Investitie Tr Transport
Ma Mentenanta V Ventilare
C Racire
Op Operational (a) XY Combinatie
incalzire/racire/
Per Periodic DHU Dezumidificare
Pr Produse H Incalzire
Re Real (a) TOT Total
Rep Reparare E Fotovoltaic, eolian
Rpl Inlocuire W Apa calda de consum
Run Functionare HU Umidificare
Disp Eliminare EN Energie
W Apa
En Energie WS Deseuri
LC Ciclu de viata
Principiul metodei de calcul
Metoda de calcul este utilizată pentru a agrega costurile trecute, actuale și viitoare pe o perioadă
de calcul. Când această perioadă include demolarea clădiri i, sunt incluse și costurile de eliminare
(adica pentru demolare/dezafectare).
Descrierea generala a metodei
Această metodă de calcul este denumită și metoda"costului global actualizat".
Etapa de timp a rezultatelor este anuală, însă poate fi adaptată la o perioadă lunară.
Rezultatul metodei de calcul este valoarea "costului global actualizat".
Această valoare se obține în funcție de scenariile, limitele și datele utilizate pentru calcul.
Acest rezultat poate fi utilizat pentru a compara diferite opțiuni sau soluții. Perioada de recuperare
a investiției ilustrează potențialul diferitelor opțiuni în comparație cu o situație de bază în
momentul în care se așteaptă recuperarea investiției inițiale.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
430
Rezultatele pot fi date ca valoare a costului global actualizat sau ca alte unități valorice adaptate,
care reflectă efortul mediu anual pentru construirea și funcționarea clădirii pe parcursul perioadei
de calcul (de exemplu, valoarea costului global împărțit la suprafața în m2 a clădi rii și an).
Pasul de timp de calcul
Pasul de timp de cal cul al metodei poate fi:
⎯ anual
⎯ lunar
⎯ orar
Dacă datele de intrare sunt disponibile cu un pas mai mic decât timpul de ieșire sau timpul de
calcul, valoarea sau costul sunt ajustate proporțional cu per ioada de intrare specifică și cu etapa de
timp utilizată pentru calcul.
Pasul mai mic de timp, cum este cel orar, poate fi util cand pretul energiei este diferit pe paliere
orare de exemplu.
Datele de intrare
Înainte de a introduce datele de intrare, trebuie descrise scenariile utilizate pentru programarea
opera tiunil or de întreținer e, curăț are, repar atii, colectare a reziduurilor/ deșeurilor și modul de
gestionare a energiei. Această descriere trebuie să acopere limitele studiului care pot fi luate pentru
clădire pe parcursul întregului său ci clu de viață, fie că este vorba de o parte a clădirii sau de sistem
aferent cladirii.
Metoda de calcul se realizează vizând in general costurile totale.
Cu toate acestea, în funcție de obiectivele investitorului, metoda de calcul poate fi aplicată luând
în considerare numai elementele de cost, de sistemele sau de produsele selectate. De exemplu,
calcu lele referitoare la soluțiile alternative p entru sistemele de încălzire pot fi efectuate luând în
considerare doar costurile pentru sistemul de preparare a apei calde menajere și pentru sistemul de
încălzire .
Date de intrare generale
Datele de intrare necesare pentru calcularea costului total actualizat sunt prezentate în SR EN
15459 -1:2017 , Tabelul 6.
Date specifice de intrare pentru produse și servicii
Pentru fiecare element de cost luat în considerare (produs, categorie de produs, serviciu sau sistem)
se descriu elemente specifice. In SR EN 15459 -1:2017 Tabelele 7 și 8 descriu tipul de informații
solicitate.
Costurile suportate în timpul perioadei de funcționare a clădirii pot fi exprimate în funcție de
cantitățile sau valorile re spective ( SR EN 15459 -1:2017 Tabelul 7) sau ca procent din costurile de
investiție ( SR EN 15459 -1:2017 Tabelul 8).
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
431
Pentru energie și apă, costurile consumului de energie în timpul fazei de construcție și în timpul
construcției sunt distincte (SR EN 15459 -1:2017 Tabelul 9).
Organizarea diferitelor tipuri de costuri a ferente exclusiv clădirii este prezentată în SR EN 15459 –
1:2017 Tabelul 10).
Mod de aplicare pe etape
Tipurile și valorile de date implicite sunt prezentate în SR EN 15459 -1:2017 Anexel e A și B.
ETAPA 1 – Date fiananciare
În ace asta etapa, sunt identificate datele financiare necesare pentru calcule.
Durata calculului:
– durata creditu lui ipotecar subscris ;
– ciclul de viață economic;
– durata creditarii ;
– sau durata indicată de antrep renori .
Rata inflației:
– de regula este estimat a din datele economice disponibile ;
Factorul de reducere: este stabilit în general la nivel național.
Rata de modificare a costurilor cu forța de muncă:
– depinde de evoluția costurilor datorate personalului de operare (în general, rata de evoluție a
costurilor forței de muncă este mai mare decât rata inflației).
Rata de m odificare a prețurilor la energie:
– egală cu rata inflației ca bază sau disponibilă de la furnizorii de energie (poate fi pozitivă sau
negativă);
– aceasta rata poate fi luat a în considerare și pentru alte surse, cum ar fi de exemplu
modificarea pretu lui la apa.
ETAPA 2 – Date de proiect
În această etapă, se identifică sistemele care trebuie luate în calcul în calculele economice și datele
de proiect necesare pentru calcul. Informațiile sunt obținute din proiectele tehnice sau de la
antrep renori .
Aceste date sunt necesare si pentru a identifica constrângerile care pot determina sau influența
consumul de energie și alegerile soluții lor analizate:
– țară sau regiune;
– date meteo ;
– locația clădirii, de ex. Centrul orașului, zona urb ană;
– constrângeri de construcție asupra aspectelor externe ale clădirii (acoperiș, anvelopa);
– solicitarea unui regim mic de inaltime ;
– constran geri legate de zgomot .
Totodata, mai sunt necesare date pentru a identifica constrângerile / oportunitățile privi nd
sistemele de încălzire, ventila reție și climatizare legate de energie ca de exemplu :
• orice combustibil interzis a fi utilizat
• orientarea clădirii
• evacuarea produselor de ardere (posibile sau imposibile)
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
432
• alimentare cu apa calda de consum ( sursa existent sau inexistent )
• orice dificultate în accesarea energiei pentru distribuția combustibil ului
• proximitatea de rețeaua de gaz
• oportunități pentru sursele regenerabile de energie (de exemplu, colectoare solare,
pile de combustie, ventilare naturală, pompă de căldură etc.)
• satisfacerea doleantelor clientului.
ETAPA 3 – Componente și costuri de sistem ( costuri de investiție, înlocuire)
Se colectează datele componentelor și ale sistemu lui (Anexa A din SR EN 15459 -1:2017 ), precum
și informațiile privind durata de viață, întreținerea și funcționarea.
Informativ, in Anexa D din SR EN 15459 -1:2017 se redau durate de viata pentru diverse
echipamente precum si costurile de mentenanta sau de eliminare (scoatere din uz , demolare ).
SR EN 15459 -1:2017 Anexa B furnizează valori implicite pentru componentele majore.
In aceasta etapa se colecteaza datele privind :
• Costurile de investiții pentru achiz itia, pregătirea, autorizatii le pentru terenuri, racordare la
utilitati și lucrari de proiectare
• Costurile de investiții pentru sistemele asociate cu energia
• Costurile periodice de inlocuire
• Alte costuri anuale (exceptand pe cele cu energia)
• Asigurări, im pozite
ETAPA 4 – Costul energiei (ca parte a cos turilor anuale)
Contractele de energie au în general două componente :
– prima parte este direct legată de consumul de energie indicat de contoare sau de consumul
de combustibil al clădirii. Metoda de determinare a consumului de energie treb uie să fie
asociată cu conținutul energetic al combustibilului în conformitate cu datele furnizorului;
– a doua parte se bazează pe cantitatea de energie (și puterea maximă) achiziționată de la
furnizorii de energie sau închirierea de sisteme energetice (de exemplu, rezervor de gaz,
transformator electric).
Se pot aplica condiții specifice rețelelor de încălzire centralizata urbana .
Costurile ecologice , sau cele sociale pot fi introduse ca si costu ri legate de energie .
Costurile cu energia se calculeaza at at in decursul procesului de reabilitare/modernizare cat si in
decursul functionarii si exploatarii curente.
ETAPA 5 – Calculul costului global actualizat
Aceasta etapa cuprinde calculul costurilo r de înlocuire pe parcursul perioadei de calcul.
Calculul valorii reziduale si calculul costului global actualizat.
Valoarea reziduală la sfârșitul perioadei de calcul este determinată de suma valorilor reziduale ale
tuturor sistemelor și componentelor.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
433
Valoarea reziduală procentuală a unui sistem sau a unei comp onente specifice se calculează din
durata de viață rămasă (la sfârșitul perioadei de calcul) a ultimei înlocuiri a sistemului sau a
componentei, presupunând o depreciere liniară pe durata sa de viață . Valoarea reziduală reală este
apoi obținută prin înmul țirea acestui procent cu costul de înlocuire corespunzător.
Diferitele tipuri de costuri (costurile inițiale de investiție, costurile de înlocuire, costurile anuale și
costurile ene rgetice), precum și valoarea finală (reziduală) sunt transformat e in cost global
actualizat (adică, Anul 0) prin aplicarea factorului de reducere (discount ) corespunzător (sau a ratei
de actualizare).
Factorul de discount (sau rata de actualiz are) poate varia pentru diferite tipuri de costuri, datorită
diferențelor î n ratele de modificare a prețurilor la energie, pentru forța de muncă, pe componente
etc.
Costul global actualizat este determinat prin insumarea costurilor globale actua lizate ale costurilor
inițiale de investitie , costurilor de înlocui re, costurilor operaționale, costurilor de exploatare și
costurilor energetice din care se scade valoarea finală (reziduală).
Calculul costurilor globale poate fi efectuat pe compon ente, luând în considerare costurile anuale
(cu referire la primul an) pent ru fiecare an i, costurile de eliminare (demolare, dezafectare) și
valoarea reziduală pentru fiecare componentă j:
(€) (6. 1)
unde :
CG
Este costul global actualizat (comparativ cu primul an T 0);
CO INIT Costul inițial al investiției;
CO a(i)(j) Este costul anual al componentei sau serviciului j pentru anul i;
RAT xx(j) Este rata de modificare a prețurilor pentru anul i a componentei sau
serviciului j;
CO CO2(i) (j) Este costul emisiilor de CO2 pentru măsura j în anul i;
CO fdisp(TL S)(j) Este costul final pentru dezafectare și eliminare în ultimul an al ciclului de
viață TLS al componentei j sau al clădirii (în raport cu primul an T0);
VAL fin(tTC)(j) Valoarea reziduală a componentei j în anul CT la sfârșitul perioadei de ca lcul
(în raport cu primul an T0);
D_f(i) Este factorul de reducere pentru anul i;
tTC Este perioada de calcul.
Calculul perioadei de recuperare a investitiei
Perioada de recuperare a investiției este utilizată pentru a compara rentabilitatea a dou ă soluții
diferite. În general, opțiunea /optiunile alese este sunt comparat e fata de o referință.
Recuperarea se presupune a fi atinsa atunci când costul global estimat al opțiunii este mai mic
decât costul global actualizat a l referinței pentru o perioadă de calcul identică. Pentru clădirile
existente, referința poate fi star ea actuală ( cand nu se ia nicio masura).
Pentru clădirile noi, referința poate fi o clădire care îndeplinește cerințele minime ale
reglementărilor națion ale.
()()()() ( ) ()() ()()() ()
=
= + + + + −
INIT CO2
1( * 1 )* _TCTC
a fin fti xx i i TLS
jiCG CO CO j RAT j CO j D f i CO j VAL t j
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
434
Perioada de recuperare a investiției (cu reducere) corespunde perioadei în care diferența dintre
costul inițial al investiției pentru cazul opțiunii și cazul de referință este compensata cu diferența
dintre costurile cumulate anuale pentr u fiecare an:
(6. 2)
unde
CF t Este diferența dintre costurile anuale (diferența fluxului de numerar) între cazul
opțional și cazul de referință în anul t;
TPB Este ultimul an al perioadei de recuperare a investiției ( când expresia devine
negativă sau egală cu 0);
RAT disc Factorul de reducere;
CO INIT Costul inițial al investiției;
CO INIT,ref Este costul inițial al investiției pentru cazul de referință (0 – pentru opțiunea de a
nu interveni deloc).
În cazul unui flux de numerar constant fără influență semnificativă a costurilor de înlocuire,
perioada de recuperare a investiției , redusa, poate fi calculată folosind relația :
[ani] (6. 3)
unde : CF este valoarea constantă a diferenței de costuri de functionare între opțiune și
cazul de referință pentru toți anii.
Cu pasul de timp de calcul de un an, perioada de recuperare a investiției reduse ținând cont de
valoarea în timp a monedei și costurile de înlocuire , se poate obține din relația de calcul a perioadei
de recuperare a inves tiției, pentru anul în care relația (6.4) dă o valoare pozitivă .
(6. 4)
Perioada de recuperare a investiției trebuie să fie mai mică decât durata de viață a opțiunilor avute
în vedere.
Etapele necesare pentru aplicarea metodei sunt redate schematic in Figura 6.3.
= − + =+ INIT INITref
disc 1101t TPB
t
tCF CO CORAT
( ) ( )
= + −−disc INIT INIT,ref disc11ln .ln 1
1PBRAT CO CO RAT
CF
= = − + + INIT INITref
disc 11/01t T
t
tPB MIN T CF CO CORAT
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
435
Legenda
1 Date financiare 2 Datele de proiect 3. Costul produselor 3.1 Costuri unitare pentru produse
de construcții 3.2 Date referitoare la costurile de înlocuire 3.3 Alte costuri 4 Costuri de
energie 4.1 Costurile energiei inglobate 4.2 Costurile energiei pentru construcție 4.3 Costurile
energiei în timpul fazei de exploatare 5 Calcularea costului total actualizat 5.1 Costurile de
înlocuire 5.2 Va loarea reziduală 5.3 Cost global actualizat
Figura 6. 3. Schema logica a etapelor pentru calculul costului global actualizat
Analizând în paralel două valori ale costului global specifice unei rezolvări clasice și unei rezolvări
cu caracter energetic con servativ și având ( ambele soluții) dotări cu durata de viață egală, LS, se
obține ∆𝐶𝐺 (𝑚) aferent investiției suplimentare datorată aplicării proiectelor de modernizare
energetică și economiei de energie rezultată prin aplicarea proiectelor menționate .
Condiția ca o in vestiție (în soluția de modernizare energetică) să fie eficientă este următoarea:
() 0mCG
(6. 5)
Costul unității de energie economisit e prin implementarea proiectului de modernizare energetică
a unei clădiri existente (sau costu l unui kWh econom isit) se determină cu relația:
()mCeLS E=
[Euro/kWh] (6. 6)
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
436
in care C (m) – costul investiției aferente proiectului de modernizare energetică, la nivelul
anului “0”, [Euro]; LS – durata de viata a sistemului analizat [ani]; ∆𝐸 – economia de energie
realizata prin a plicarea solutieie de modernizare [kWh/an].
În ceea ce privește in vestiția suplimentară C (m) , proiectată la nivelul anului “0” se pot imagina
două scenarii posibile după cum urmează:
a. Beneficiarul de investiție dispune de întreaga sumă la momentul “0”, ca z în care CG,
corespunzător investiției, coincide cu valoarea C (m);
b. Beneficiarul de investiție nu dispune de suma necesară realizării investiției, caz în care se
apelează la un credit, rambursabil într -o perioadă de N c ani cu o dobândă anuală fixă, d.
Condiția necesară angajării creditului este N c < LS, urmând ca pe dura ta (LS – Nc) să se
manifeste beneficiul net al aplicării soluțiilor de modernizare energetică.
Rezultă, prin urmare că soluția avantajoasă este dată de obținerea unui interval de profit (l a
nivelul de beneficiar al investiției) maxim:
(LS–Nc)Pr=max (LS–Nc) (6. 7)
Condiția (6.7.) se realizează în orice caz prin maximizarea valorii LS, respectiv prin aplicarea unor
soluții de calitate superioară , cu durate mari de viata . În ceea ce privește minimizarea valorii N c,
aceasta depinde de condițiile de acordare a creditului, implicit de suportabilitatea beneficiarului
de a achita ratele de rambursare a acestuia. Practic acordarea unui credit implică achitarea unui
avans, notat cu “a c”, ca parte a valorii C (m) achitată integral la momentul “ 0”.
Restul sumei de plată (1 – ac) ∙ C(m) se obține prin credit supus atât efectelor devalorizării monedei
cât și compensării prin dobânda anuală, d. Presupunând că rata anuală a dobânzii pe durata N c ani
de rambursare a creditului, este constantă, costul global actualizat (C(m2)) aferent sumei contractate
(1 – ac) ∙ C(m) este dat ă de relația:
( ) ( )( 2)1111c
cN
N
m c m
discC a C dRAT= − + +
(6. 8)
în care:
C(m2) – valoarea netă actualizată a creditului [Euro];
Rezultă valoarea netă actualiza tă a investiției:
)m( )m( c )mc( 2C Ca C + =
(6. 9)
în care indicele “c” semnifică acordarea creditului.
Un al doilea criteriu important îl reprezintă suportabilitatea de către beneficiar a ratei lunare
necesară rambursării creditului. Valoarea ratei lunare de rambursa re a creditului (pe durata N c ani
cu dobândă a nuală fixă) se determină cu relația:
( ) ()
cN
m ccNd1 Ca1 0833,0rc + −=
(6. 10)
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
437
Practic, valoarea r c se compară cu venitul mediu lunar al unei familii care realizează investiția cu
scop de modernizare energetică.
Criteriul suportabilității valorii “r c” constă în anali za posibilității practice de aplicare a unor soluții
performante din punct de vedere energetic și posibilității de suportabilitate a costului implicat de
realizarea investițiilor. Astfel, unei valori reduse “r c” îi corespunde în plan tehnic, fie o soluție mai
puțin performantă, fie o perioadă de profitabilitate (LS – Nc) redusă (în cazul în care valoarea N c
este agreată de creditor). Evident această concluzie se poate modifica conjunctural, funcție de
condițiile acordării creditului și în special de dinamic a prețului căldurii și de rata de depreciere a
monedei.
Așa cum se menționa anterior, analiza economică a măsurilor de modernizare energetică a
clădirilor existente conduce la alegerea măsurilor eficiente din punct de vedere economic, prin
prisma indicato rilor economici printre care indicatorul fundamental îl reprezintă costul global
actualizat,
()mCG . Implementarea efectivă a unui proiect de modernizare energetică presupune
însă și analiza finanțării posibile a pr oiectului, din punct de vedere al schemei de f inanțare posibil
de aplicat și din punct de vedere al suportabilității beneficiarului proiectului.
6.5. Influenta interventiilor asupra consumuui energetic al cladirii. Analiza eficientei
economice a solutiilor te hnice de crestere a performantei energetice
Consumul energetic al unei clădiri se compune din: încălzire , apa caldă de consum, ventilare –
climatizare și iluminat .
Pe lângă calitățile termice ale clădirii și calitățile de bază ale instalațiilor, acest consu m depinde
de importanța încăperilor încălzite, de mediul adiacent acestora (climat și vecinătate), de opțiunile
ocupanților în materie de confort (și de economie) și de posibilitățile de intervenție ale acestora
(de manieră directă sau indirectă) în mod ra țional asupra gestiunii propriilor instalații. Aceste
posibilități de gestiune corespund parametrilor reglajului și programării.
În scopul analizei efectului de reducere a consumului de energie al clădirii aferent fiecărei măsuri
de modernizare energetică , se determină consumul de energie anual normal pentru încălzirea
spațiilor, prepararea apei calde de consum, ventilarea/climatizarea și asigurarea iluminatului
clădirii pentru situația actuală, acesta devenind o valoare de referință pentru toate intervenț iile
asupra clădirii și instalațiilor aferente acesteia.
Influența fiecărei măsuri de modernizare energetică a construcției și a instalațiilor aferente acesteia
se determină prin estimarea consumului anual normal de energie pentru situația aplicării măsur ii
de modernizare energe tică și prin raportarea acestuia la valoarea consumului anual normal de
energie estimat pentru clădirea în starea sa actuală (inițială).
Influența aplicării fiecărei soluții tehnice de modernizare energetică se determină prin esti marea
consumului anual n ormal de energie pentru situația aplicării acestora și prin raportarea consumului
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
438
la valoarea consumului anual normal de energie estimat pentru clădirea în starea sa actuală
(inițială) – valoare determinată prin analiză termică și e nergetică a clădirii.
Analiza eficienței economice a soluțiilor tehnice de creștere a performanței energetice
Indicatorii economici pe care se bazează analiza eficienței economice a soluțiilor de modernizare
energetică aplicate clădirilor existente sunt u rmătorii:
❑ Costul specif ic al cantității de căldură economisit ăe care se determină cu relația:
()m
tCeLS E=
[Euro/kWh] (6. 11)
❑ Costul specific al cantității de căldură consumată pentru realizarea condițiilor de confort
termic și fiziologic (încălzirea s pațiilor și furnizarea apei calde de consum), care se
determină cu relațiile:
()
()
()m
m
tmCGeLS E=
[Euro/kWh] (6. 12)
pentru clădirea nemodernizată.
()
()
()a
a
taCGeLS E=
[Euro/kWh] (6. 13)
pentru clădirea nemodernizată.
In care: C (m) – costul lucrărilor de modernizare en ergetică [Euro];
Et – economia de căldură proprie clădirii realizată prin aplicarea soluțiilor de modernizare
energetică, în anul mediu, reprezentativ pentru localitatea în care este amplasată clădirea supusă
activită ții de audit energetic [kWh/an];
Et(m),(a) – consumul de căldură propriu clădirii modernizat ăe/nemodernizat ăe pentru
realizarea condițiilor de confort termic și fiziologic (încălzirea spațiilor și prepararea apei calde de
consum), în anul mediu, reprezenta tiv pentru localitatea în care este am plasată clădirea supusă
activității de audit energetic [kWh/an];
LS – durata de viață a soluțiilor de modernizare energetică, esențiale pentru realizarea
performanței tehnice [ani];
CG (m),(a) – costul global actualizat al lucrărilor de investiții și de exp loatare a clădirii
modernizate/nemodernizate, pe durata de calcul de N ani [Euro].
( )( )
11 111cct NN
cc
t c discdaaN RAT
=+ = − + +
(6. 14)
în care:
NC – durata de rambursare a creditului necesar realizării lucrărilor de modernizare [ani];
d – dobânda anuală la creditul acordat, percepută de banc a care acordă creditul [ -];
ac – cota, din suma totală C (m) necesară pentru realizarea modernizărilor, care reprezintă
avans [ -]; a c = 0 implică împrumutul întregii sume C (m); ac = 1 implică faptul că beneficiarul de
investiție dispune de suma integrală necesară realizării lucrărilor de investiție.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
439
Durata de recuperare a investiției suplimentare datorată aplicării soluțiilor de modernizare, N R,
se determină prin rezolvarea ecuației algebrice neliniare:
( ) () ( ) 1 ( ) ( ) 0m T t t T T G t G E E EC C E T X C E G X C E G X − − − + =
(6. 15)
în care:
T = 1 implică clăd ire ale cărei instalații de furnizare a utilităților termice sunt racordate
la sistemul de încălzire districtuală (centralizata) ;
T = 0 implică clădire ale cărei instalații de furnizare a utilităților termice sunt racordate
la o sursă pro prie (cazan de ap ă caldă);
Ct – costul specific al căldurii furnizate în sistemul de încălzire districtuală (centralizata);
[Euro/kWh];
CG – costul specific al căldurii produse în surse proprii (provenită din arderea
combustibililor) [Euro/kWh];
CE – costu l specific al ene rgiei electrice [Euro/kWh];
()TEt
– economia de căldură provenită din sistemul de încălzire districtuală
(centralizata); [kWh/an];
()GEt
– economia de căldură provenită din arderea combustibililor [kWh/an];
()GEE
– economia de energie electrică [kWh/a n];
Energia elec trică se consumă, de exemplu, pentru acționarea pompelor de circulație, a valvelor
arzătorului și a elementelor de măsură și control.
11
1RtN
t
T
t discfXRAT = += +
;
11
1RtN
G
G
t discfXRAT = += + ;
11
1RtN
Et
E
t discfXRAT =+= + ;
unde f – rata anuală de creștere a costului căldurii, combustibilului si energiei electric e [ – ];
Valorile X T, XG, XE utilizate în inegalitatea CG (m) – CG (a) <0 se determină pentru valori N care
satisfac inegalitatea dublă (6.17).
Condiția ca o investiție să fie considerată rentabilă este dată de inegalitat ea:
(m) ( ) 0a CG CG −
(6. 16)
cu condiția ca interval ul de calcul N să satisfacă dubla inegalitate:
NC<N<LS (6. 17)
Valoarea LS a duratei de viață utilizată în dubla inegalitate (6.17) se consideră după cum
urmează:
❑ În cazul soluțiilor care reprezintă un echipament sau o tehnologie, valoarea LS este
conformă cu datele oferite de furnizor;
În cazul soluțiilor compozite, valoarea LS este impusă de echipamentul sau tehnologia cu durată
de viața minimă care condiționează performanță tehnică a soluției analizat e
6.6. Raportul si intocmirea dosarului de audit energeti c
Raportul de audit energetic se elaborează pe baza analizei tehnice și economice a solutiilor de
reabilitare/modernizare energetică a cladirilor. Raportul de audit energetic conține elementele
necesare alegerii soluțiilor de reabilitare/modernizare energe tică a clădirii.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
440
Întocmirea raportului de audit energetic este un element esențial al procedurii de realizare a
auditului energetic și reda o prezentare a modului în care a fost efec tuat auditul, a principalelor
caracteristici energetice ale clădirii, a m ăsurilor propuse de modernizare energetică a clădirii și
instalațiilor aferente acesteia, precum și a concluziilor referitoare la măsurile eficiente din punct
de vedere economic. Acea stă prezentare trebuie adaptată de fiecare dată funcție de beneficiarul
potențial al raportului, ținând seama de faptul că în final acesta va fi cel care va decide în privința
modernizării energetice a clădirii. Forma în care este întocmit raportul de audi t energetic,
prezentarea acestuia, modul de redactare, claritatea și ușur ința de interpretare a conținutului
acestuia sunt esențiale pentru beneficiarul raportului.
Raportul si dosarul de audit energetic al unui obiectiv trebuie să cuprindă următoarele e lemente:
1. Date de identificare a auditorului energetic pentru clădiri:
1.1.Num ele și prenumele auditorului energetic pentru clădiri (persoana care răspunde de
analiza termică și energetică și de elaborarea certificatului de performanță energetică);
1.2.Specialitate a (conform certificatului de atestare);
1.3. Copie dupa atestatul de auditor si legitimatia auditorului energetic pentru clădiri;
2. Fisa de analiza a obiectivului – ANEXA 6.1 – format obligatoriu
3. Prezentarea sintetica generală a raportului de audit energetic și sinteza pachetelor de
măsuri clădirii:
• Scurtă prezentare a fiecărui pache t de măsuri preconizate,
• Costul total al fiecărui pachet de măsuri,
• Economii de combustibil estimate pentru fiecare pachet,
• Indicatorii de eficiență economică a pachetelor de măsuri preconizate,
• Sugestii privind realizarea lucrărilor de modernizare și priv ind finanțarea acestora.
4. Certificatul de performanta energetica al obiectivului auditat;
5. Prezentarea detaliată a pachetelor de măsuri tehnice propuse pentru modernizarea energ etică
a clădirii :
• Sinteza raportului de analiză termică și energetică cu prezent area clădirii în starea sa
actuală și principalele caracteristici energetice care atestă performanța energetică actuală
a construcției și instalației de încălzire și preparare a apei calde de consum aferente
acesteia;
• Date de intrare pentru analiza economi că a măsurilor tehnice preconizate: prețuri pentru
energie, rata anuală de creștere a prețurilor energiei, rata anuală de depreciere a monedei
utilizate etc.;
• Descrierea detal iată a măsurilor de modernizare energetică preconizate și rezultatele
analizei te hnice și economice ale fiecărui pachet de măsuri.
6. Concluzii, recomandari si propuneri ale auditorului energetic.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie; revizuire/elabor are de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a II -a august 2018
441
Figura 6. 4. Schema logica de realizare a auditului energetic
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a II -a august 2018
442
ANEXA 6.1.
FIȘA DE ANALIZĂ TERMICĂ ȘI ENERGETICĂ
(model)
A. DATE GENERALE
Plan de situație / schița clădirii cu indicarea orientării față de punctele cardinale, a
distanțelor până la clădirile din apropiere și înălțimea acestora și poziționarea sursei
de căldură sau a punctului de racord la sursa de căldură exterioară.
Configu rarea limitelor sistemului (Se va insera relevarea fotografica a clădirii analizate)
Clădirea:
Adresa:
Proprietar:
Categoria clădirii:
Se bifeaza
corespondenta Observații,
detalieri,
descrieri
succinte
❑ locuința unifamiliala
❑ clădire de locuit cu mai multe apartamente
❑ clădire de birouri
❑ clădire de învățământ (creșe, grădinițe, scoli, licee,
universități,)
❑ clădire pentru sănătate (spital, policlinica etc.)
❑ clădire pentru sport (sala de sport, bazine înot etc.)
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
443
❑ clădire pentru servicii de comerț (magazine, spatii
comerciale, sedii de bănci, sedii de firme etc.)
❑ clădire social -culturale (teatre, cinema, muzeu etc.)
❑ clădire de turism (hotel, restaurant, pensiune etc.)
❑ clădire administrativa (autorități locale, sedii
instituții etc.)
❑ cămine, internate
❑ clădire industriala cu regim normal de exploatare
❑ alte destinatii
❑ cladire NZEB
Tipul clădirii
❑ individuală
❑ duplex
❑ bloc
❑ înșiruită
❑ trons on de bloc
❑ alt tip
Zona climatică în care este amplasată clădirea: I II III IV V
Gradul de expunere la vânt:
❑ adăp ostită
❑ moderat adăpostită
❑ liber expusă (neadăpostită)
Regimul de înălțime al clădirii (Demisol, Subsol,
Parter, Etaj, Mansarda:
(se completează numărul acestora) D S P E M
Anul construcției (se menționează eventual anul unei
reabilitări anterioare analizei) :
Structura constructivă:
❑ pereți structurali din zidărie
❑ pereți str ucturali din beton armat
❑ cadre din beton armat
❑ stâlpi și grinzi
❑ structura de lemn
❑ structura metalica
Existența documentației construcției și instalație i
aferente acesteia:
❑ partiu de arhitectură pentru fiecare tip de nivel
reprezentativ
❑ secțiuni reprezentative ale construcției ,
❑ detalii de construcție,
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
444
❑ planuri pentru instalația de încălzire interioară,
schema coloanelor
❑ planuri pentru instalațiile sanitare (preparare apa
calda, recirculare etc.)
❑ planuri pentru instalația de
ventilare/climatizare/condiționare
❑ planuri pentru instal ațiile de iluminat
❑ planuri pentru instalațiile din surse regenerabile
Starea subsolului tehnic al clădirii:
❑ Uscat și cu posibilitate de acces la instalația
comună
❑ Uscat, dar fără posibilita te de acces la instalația
comună,
❑ Subsol inundat / inundabil (posibilitatea de refulare
a apei din canalizarea exterioară)
B. CARACTERISTICI ALE SPAȚIULUI LOCUIT / ÎNCĂLZIT:
Caracteristici ale spațiului locuit / în călzit Valoare
numerica Observatii
❑ Aria construita [m²]:
❑ Aria construita desfășurata[m²]:
❑ Aria utilă a pardoselii spațiului încălzit [m²]:
❑ Volumul spațiului încălzit [m³]:
❑ Aria utilă a pardoselii spațiului răcit [m²] -dupa caz:
❑ Înălțimea m edie liberă a unui nivel [m]:
❑ Gradul de ocupare al spațiului încălzit [nr. de ore de
funcționare a instalației de încălzire]:
❑ Raportul dintre aria fațadei cu balcoane închise și aria
totală a fațadei prevăzută cu balcoane / logii:
❑ Adâncimea med ie a pânzei freatice [m]:
❑ Înălțimea medie a subsolului față de cota terenului
sistematizat [m]:
❑ Perimetrul pardoselii subsolului clădirii [m]:
C. IDENTIFICAREA STRUCTURII CONSTRUCTIVE A CLĂDIRII:
Pereți exteriori opaci:
PE Descriere Arie
[m²] Straturi componente (i → e)
Material Grosime [m]
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
445
Arie totală a pereților
exteriori opaci – –
Starea peretilor exteriori Observatii
❑ bună
❑ pete condens
❑ igrasie
Starea finis ajelor
❑ bună
❑ tencuială căzută parțial
❑ tencuială căzută total
Tipul și culoarea materialelor de finisaj:
❑ tip
❑ culoare
Rosturi despărțitoare pentru tronsoane ale
clădirii:
❑ deschise
❑ inchise
❑ nu este cazul
Pereți către spații anexe (casa scărilor, ghene etc.):
P Descriere Arie
[m²] Straturi componente (i → e)
Material Grosime [m]
❑ Arie totală a pereț ilor catre
casa scarilor – –
❑ Arie totala catre ghene – –
Calcul volum Volum
[m3]
❑ Volumul de aer din casa
scărilor – –
Planșeu peste subsol:
PSb Descriere Arie
[m²] Straturi componente (i → e)
Material Grosime [m]
❑ Aria totală a p lanșeului
peste subsol – –
Calcul volum Volum
[m3]
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
446
❑ Volumul de aer din subsol – –
Terasă / acoperiș:
Tip terasa/acoperis: Observatii
❑ circulabilă
❑ necirculabilă
❑ acoperis tip sarpanta
Starea terasei/acoperișului
❑ bună
❑ uscată
❑ deteriorată
❑ umeda
❑ acoperis spart, neetans la ploaie, zapada
Ultima reparație a terasei/acoperișului
❑ in urma cu mai putin de un an
❑ 1-2 ani
❑ 2-5 ani
❑ mai mult de 5 ani
Materiale finisaj:
Alte mentiuni importante:
TE Descriere Arie
[m²] Straturi componente (i → e)
Material Grosime [m]
❑ Aria totală a terasei – –
Planșeu sub pod:
PP Descriere Arie
[m²] Straturi componente (i → e)
Material Grosime [m]
❑ Aria totală a planșeului
sub pod – –
Ferestre / uși exterioare:
Starea tampl ariei Observatii
❑ bună
❑ evident neetansa
❑ fără măsuri de etanșare
❑ măsuri speciale de etanșare
❑ alte masuri speciale
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
447
Tip de elemente de umbrire a partii vitrate
❑ la interior
❑ la exterior
❑ intre geamuri
❑ alt sistem
FE /
UE Descriere Arie [m²] Tipul
tâmplăriei Grad etanșare Prezență
oblon (i / e)
Alte elemente de construcție:
– între casa scărilor și pod,
– între acoperiș și pod,
– între casa scărilor și acoperiș,
– între casa scărilor și subsol,
PI Descriere Arie
[m²] Straturi componente (i → e)
Material Grosime [m]
P CS –
Sb
Elementele de co nstrucție mobile din spațiile comune:
Ușa de intrare în clădire: Observatii
❑ Ușa este prevăzută cu sistem automat de închidere și
sistem de siguranță (interfon, cheie
❑ Ușa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere,
dar stă închisă în perioada de neutilizare
❑ Ușa nu este prevăzută cu siste m automat de închidere și
este lăsată frecvent deschisă în perioada de neutilizare
❑ Alte situatii
Ferestre de pe casa scărilor -starea geamurilor, a
tâmplăriei și gradul de etanșare:
Observatii
❑ Ferestre / uși în stare bună și prevăzute cu garnituri de
etanșare
❑ Ferestre / uși în stare bună, dar neetanșe
❑ Ferestre / uși în stare proastă, lip să sau sparte
❑ Alte situatii
A. INSTALAȚIA DE ÎNCĂLZIRE INTERIOARĂ:
Necesarul de căldură de calcul [W]:
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
448
Sursa de energie pentru încălzirea spațiilor Observatii
❑ Sursă proprie
o Utilizand combust ibil gazos
o Utilizand combustibil lichid usor
o Utilizand combustibil solid
o Încălzire electrica
❑ Sursă mixta
❑ Centrala termică de cartier
❑ Centralizat – punct termic central
❑ Centralizat – punct termic local (modul)
o Exista apartamente debranșate in condominiu
o Nu sunt apartamente debranșate in condominiu
❑ Alt tip de sursa (ex. instalație hibrida cuplata cu sursa
regenerabila)
Tipul sursei de incalzire
❑ Încălzire locală cu sobe
❑ Încălzire cu corpuri statice
❑ Încălzire centrală cu aer cald
❑ Încălzire centrală cu planșee încălzitoare
❑ Încălzire electrica
❑ Alt sistem de încălzire:
❑ Interventii asupra instalatiei de -a lungul timpului – se
mentioneaza pe scurt
Date privind instalația de încălzire locală cu sobe:
Starea coșului / coșurilor de evacuare a fumului: Observatii
❑ Coșurile au fost curățate cel puțin o dată în ultimii doi
ani
❑ Coșurile nu au mai fost curățate de cel puțin doi ani,
❑ Alte situatii
Nr.
crt. Tipul
sobei Combusti
bil Data
instalării Element
reglaj ardere Element
închidere
tiraj Data
ultimei
curățiri/
interventi i
Date privind instalația de încălzire interioară cu corpuri statice:
Tip distribuție a agentului termic de încălzire: Observatii
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
449
❑ inferioară
❑ superioară
❑ mixtă
❑ verticală
❑ orizontală
Racord la sursa centralizată cu căldură:
❑ racord unic
❑ multiplu
❑ cate puncte de racord [nr.]
❑ diametru nominal [mm]:
❑ disponibil de presiune (nominal) [mmCA]:
Contor de energie termica
❑ exista, dar nu are viza metrologica
❑ exista, dar are viza metrologica
❑ nu exista
❑ este defect
❑ anul instalării
Elemente de reglaj ter mic și hidraulic
❑ pe racordul instalatiei
❑ pe rețeaua de distribuție
❑ pe coloane
❑ la nivelul corpurilor statice
o Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj și
aceste a sunt funcționale
o Corpurile statice sunt dotate cu armături de r eglaj, dar
cel puțin un sfert dintre acestea nu sunt funcționale
o Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj
sau cel puțin jumătate dintre armăturile de reglaj
existente nu sunt funcționale
Rețeaua de distribuție amplasată în spații neîncălzite:
❑ Lungime [m]:
❑ Diametru nominal [mm, țoli]:
❑ Termoizolație:
o Exista izolatie si este in stare buna
o Exista izolatie si este uscata dar tasata
o Exista izolatie dar este umeda
o Izolatia este deteriorata
o Nu exista termoizolatie
Starea instalației de încălzire interioară din punct de
vedere al depunerilor
❑ Corpurile statice au fost demontate și spălate / curățate
în totalitate după ultimul sezon de încălzire
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
450
❑ Corpurile statice au fost demontate și spălate / curățate
în totalitate înainte de ultimul sezon de încălzire, dar
nu mai devreme de trei ani
❑ Corpurile statice au fost demontate și spălate / curățate
în totalitate cu mai mult de trei ani în urmă
Armăturile de separare și golire a coloanelor de
încălzire:
❑ Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături de
separare și golire a acestora, funcționale
❑ Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături
de separare și golire a acestora sau nu sunt funcționale
Vasele/arm ăturile de aerisire a instalației de încălzire:
❑ Exista vase de aerisire
❑ Exista robinete manuale de aerisire
❑ Exista robinete automate de aerisire si sunt functionale
❑ Exista robinete automate de aerisire dar nu sunt
functionale
❑ Alte mentiuni
Exista repartitoare montate pe corpurile de
incalzire ?
❑ Da
❑ Nu
Exista contoare individuale montate la intrarea in
apartament si/sau spat iu cu alta destinatie ?
❑ Da
❑ Nu
Tip corp de
incalzire Număr corpuri de incalzire
[buc.] Suprafață echivalentă termic
[m²]
în spați ul
locuit în spațiul
comun Total în spațiul
locuit în spațiul
comun Total
Date privind instalația de încălzire interioară cu planșeu încălzitor:
Aria planșeului încălzitor [m²]:
Diametru serpentină. [mm]:
Lungime [m]:
Tipul elementel or de reglaj
termic din dotarea instalației:
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
451
Sursa de încălzire – centrală termică proprie:
Centrală termică proprie
❑ Putere termică nominală [W]:
❑ Randament de catalog:
❑ Anul instalării:
❑ Are documente ISCIR : DA/NU
❑ Sistemul de regla re / automatizare și echipamente
de reglare:
❑ Stare (arzător, conducte / armături, manta):
❑ Exista facturi pentru încălzire pe ultimii 5 ani care
pot fi consultate DA NU
❑ Alte mentiuni
B. DATE PRIVIND INSTAL AȚIA DE APĂ CALDĂ DE CONSUM:
Sursa de energie pentru prepararea apei calde
spațiilor Observatii
❑ Sursă proprie
o Utilizand combustibil gazos
o Utilizand combustibil lichid usor
o Utilizand combustib il solid
o Utilizand energie regenerabila (solar etc.)
o Încălzire electrica a apei calde de consum
❑ Sursă mixta
❑ Centrala termică de cartier
❑ Centralizat – punct termic central
❑ Centralizat – punct termic local (modul)
❑ Alt tip de sursa
Tipul sistemului de preparare a apei calde
❑ Din sursă centralizată,
❑ Centrală termică propri e,
❑ Boiler cu acumulare,
❑ Preparare locală cu aparate de tip instant
❑ Încălzire electrica, boiler electric
❑ Alt sistem de preparare a apei calde de consum:
Puncte de consum apa rece / apa calda:
❑ Lavoare [nr.]
❑ Spălătoare[nr.]
❑ Bideuri [nr.]
❑ Pisoare [nr.]
❑ Duș: [nr.]
❑ Cadă de baie [nr.]
❑ Rezervor WC [nr.]
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
452
❑ Masina de spalat vase[nr.]
❑ Masina de spalat rufe[nr.]
Starea armaturilor
❑ Buna
❑ Exista pierderi mici de fluid
❑ Precara, cu pierderi mari
Racord la sursa centralizată cu căldură :
❑ racord unic
❑ multiplu: [nr.]
❑ diametru nominal [mm]:
❑ presiune necesară (nominal) [mmCA]:
Conducta de recirculare
❑ funcțională
❑ nu funcționează
❑ nu exista
Debitmetre la nivelul punctelor de consum
❑ exista
❑ nu exista
❑ partial
Contor general de energie termica
❑ exista, dar nu are viza metrologica
❑ exista, si are viza metrologica
❑ nu exista
❑ este defect
❑ anul instalării
❑ tipul de contor
INFORMATII SUPLIMENTARE
❑ accesibilitate la racordul de apă caldă din subsolul
tehnic DA NU
❑ programul de livrare a apei calde de consum: [nr.
h/24 h]
❑ Exista facturi pentru apa caldă de consum pe
ultimii 5 ani care pot fi consultate DA NU
❑ temperatura apei reci din zona [oC]
(valori medii lunare – de preluat de la stația meteo
locală sau de la regia de apă)
Rețeaua de distribuție a apei calde amplasată în
spații neîncălzite:
❑ Lungime [m]:
❑ Termoizolație:
o Exista izolatie si este in stare buna
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
453
o Exist a izolatie dar este umeda
o Izolatia este deteriorata
o Nu exista termoizolatie
❑ numărul de persoane mediu pe durata unui an
(pentru perioada pentru care se cunosc
consumurile facturate):
❑ Alte mentiuni (de ex. daca s -a intevenit de -a lungul
timpului asupra instalatiilor – se descriu succint
interventiile si modificarile)
C. DATE PRIVIND INSTALAȚIA DE VENTILARE/CLIMATIZARE
Date privind instalația de climatizare
Sarcina termica determi nata pentru clădirea
climatizata (daca exista proiect spre consultare) [kW]
Numărul maxim real de persoane din clădire/zonă
[pers.]
Grad de ocupare zilnic/săptămânal/lunar [m2/pers]
Volumul clădirii/zonei climatizate [m3]
Tip spații anexe vecin e neclimatizate
❑ Subsoluri
❑ Poduri
❑ Casa scării
❑ Grupuri sanitare
❑ Altele
Spații climatizate cu destinații speciale
❑ Camere curate
❑ Bucătărie mare
❑ Piscină
❑ Sala servere
❑ Altele
Tipul sistemului
❑ Numai aer
❑ Aer-apă
❑ Detentă directă
❑ Instalație de răcire prin radiație (plafon,
pardoseală, pereți)
❑ Alt sistem – se descrie succint in rubrica observatii
Dispozitive terminale
❑ Guri de introducere a aerului în încăperi
❑ Ventiloconvectoare
❑ Ejectoconvectoare
❑ Grinzi de răcire
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
454
❑ Unități interioare de tip Split
Tip distribuție agent termic
❑ Conducte de aer
❑ Conducte de a pă caldă
❑ Conducte de apă răcită
❑ Conducte de agent frigorific
❑ Alte tipuri
Tip generare frig
❑ Chiller cu condensator răcit cu aer
❑ Chiller cu condensato r răcit cu apă
❑ Unități exterioare de condensare
❑ Pompă de căldură aer -apă
❑ Pompă de căldură apă -apă
❑ Pompă de căldură aer -aer
❑ Pompă de căldură apă -aer
❑ Pompă de căldură sol -apă
❑ Pompă de căldură sol -aer
❑ Instalație frigorifică cu absorbție
❑ Instalație frigorifică cu compresie mecanică
❑ Instalație monobloc
❑ Instalație SPLIT
❑ Altele (Ex. Dessicant cooling)
❑ Alte tipuri
Tip de agent frigorific
❑ ecologic
❑ neecologic
❑ alte mentiuni
Tip de r ecuperare a căldurii
❑ Recircularea aerului
❑ Recuperator de căldură sensibilă
❑ Recuperator de căldură latentă
❑ Recuperarea căldurii din agentul frigorific
Tip alimentare cu e nergie
❑ Alimentare cu energie electrică
❑ Alimentare cu gaze naturale
❑ Alimentare cu energie termică
❑ Alimentare cu energie solară
❑ Altele
Starea canalel or de aer din punct de vedere al
rezistentei la coroziune
❑ Buna
❑ Satisfacatoare
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
455
❑ Precara
Starea canalelor de aer din punct de vedere al
etanseitatii
❑ Etanse
❑ Neetanse
Starea termoizolatiei conductelor de aer
❑ Buna
❑ Satisfacatoare
❑ Precara
Pierderi de agent frigorific
❑ Exista pierderi de agent frigorific
❑ Nu exista pie rderi de agent frigorific
ALTE INFORMATII SUPLIMENTARE
❑
Date privind instalația de ventilare
Tip ventilare
❑ naturala
❑ mecanica
❑ hibrida (naturala +mecanica)
❑ Alte m entiuni
❑ Vetilatoarele au turatie variabila? DA NU
D. DATE PRIVIND INSTALAȚIA DE ILUMINAT
Puterea instalației de iluminat [kW]
Sistem de iluminat
❑ General uniform distribuit
❑ Localizat sa u zonat
❑ Combinat
Tipul corpurilor de iluminat
❑ Cu incandescenta
❑ Fluorescente
❑ Combinat
❑ Alte tipuri (LED etc.)
Controlul sistemului de iluminat
❑ Fara detectare automata a prezentei utilizatorilor
❑ Cu detectare automata a prezentei utilizatorilor
❑ Actionare sectorizata a corpurilor de iluminat
❑ Reglare automata a fluxului luminos
❑ Alte me ntiuni
Starea corpurilor de iluminat
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
456
❑ Foarte buna
❑ Buna
❑ Precara
Starea conductoarelor de energie electrica
❑ Foarte buna
❑ Buna
❑ Precara
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
457
ANEXA 6.2.
LISTA SOLUȚIILOR TEHNICE PENTRU REABILITARE/MODERNIZAREA
ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR DE LOCUIT ALIMENTATE CENTRALIZAT (DE LA
TERMOFICARE) – INFORMATIV
Tabel 6. 3. Reabilitarea anvelopei clădirii
Soluția tehnică Influență asupra
consumului de căldură
prin:
Asigurarea etanșării tuturor geamurilor de pe casa scărilor Reducerea n a între spațiul
casei scărilor și mediul
exterior, respectiv
creșterea temperaturii
casei scărilor Asigurarea etanșării ușilor de la ghenele de gunoi din cadrul
casei scărilor
Asigurarea închiderii etanșe a ușil or de intrare în bloc,
inclusiv a sasului protector
Etanșarea ușilor apartamentelor corespondente cu spațiul
casei scărilor Redu cerea infiltrațiilor
parazite între casa scărilor
și spațiul locuit (influență
asupra clasei de
permeabilitate a clădirii)
Etanșarea ferestrelor și ușilor exterioare din apartamente
Reducerea n a aferent
spațiului locuit Etanșarea eventualelor fisuri de p e perimetrul tocului ușilor
și ferestrelor
Etanșarea gurilor de acces la instalația sanitară
Asigurarea corectei ventilări a bucătăriilor și băilor prin
dispozitive de ventilare naturală (unde este cazul) Asigurarea cotei minime
de aer proaspăt necesar
realizării confortului
fiziologic
Tabel 6. 4. Reabilitarea instalației interioare de încălzire
Soluția tehnică Influență asupra consumului de
căldură prin:
Spălarea tuturor corpurilor statice de încălzire și a
coloanelor de distribuție din interio rul clădirii Creșterea eficienței instalației de
încălzire interioară prin asigurarea
unei bune circulații a agentului
termic
Înlocuirea tuturor ventilelor nefuncționale Asigurarea unei bune circulații a
agentului termic și eliminarea
pierderilor de agent termic din
instalația interioară
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
458
Dotarea corpurilor statice cu ventile de aerisire Asigurarea unei bune circulații a
agentului termic în instalația
interioară
Prevederea pe conductele de legătură ale corpurilor
statice a unor robinete de separare a corp urilor de
încălzire Eliminarea pierderilor de agent
termic datora te necesității golirii
coloanelor sau chiar a întregii
instalații de încălzire în situația unei
avarii la corpurile statice
Corecta funcționare a corpurilor statice din spațiul
casei scărilo r Creșterea temperaturii casei scărilor
Înlocuirea tuturor vanelor defecte care prezintă
pierderi de apă Eliminarea pierderilor de agent
termic și a unei surse de inundare a
subsolului tehnic
Tabel 6. 5. Modernizarea anvelopei
Soluția tehnică Influență asupra consumului de
căldură prin:
Triplarea ferestrelor existente / înlocuirea ferestrelor
existente cu ferestre moderne de tip termopan /
dotarea cu obloane mobile exterioare Reducerea fluxului termic disipat
prin elementele de construcție
vitrate
Izolarea termică a teraselor, a planșeul ui peste
subsol (sau spații de trecere exterioare) și a pereților
adiacenți unor spații reci Reducerea fluxului termic disipat
prin terasă și prin elementele de
construcție către spații neîncălzite
Izolarea termic ă a pereților exteriori Reducerea fluxului termic disipat
prin pereți exteriori
Tabel 6. 6. Modernizarea instalațiilor interioare de încălzire
Soluția tehnică Influență asupra consumului de
căldură prin:
Înlocuirea robinetelor colțar cu robinete cu cap
termostatic Asigurarea reglajului termic local
Dotarea coloanelor verticale cu dispozitive de
păstrare a disponibilului de presiune constant Asigurarea reglajului termic la
nivelul coloanelor verticale
Dotarea corpurilor statice din spațiul locuit cu
repartitoare de cost a căldurii consumate Asigurarea controlului asupra livrării
căldurii
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
459
Dotarea cu contoare individuale montate la
intrarea în fiecare apartament sau sau spațiu cu
altă destinație Individualizarea consumurilor pentru
încălzire
Dotarea in stalației cu grup de măsurare a energiei
termice Cunoașterea consumurilor reale de
căldură pentru încălzire și asigurarea
unei facturări corecte a căldurii
Izolarea conductelor din subsolul tehnic Reducerea fluxului termic disipat
prin conductele de distr ibuție a
agentului termic 2)
Tabel 6. 7. Reabilitarea instalației de apă caldă de consum
Soluția tehnică Influență asupra
consumului de căldură
pentru preparare apă caldă
prin:
Repararea tuturor armăturilor defecte Eliminarea pierde rilor de apă
caldă
Utilizarea perlatoarelor pentru reducerea debitului de apă Reducerea consumurilor de
apă caldă de consum (în
situația în care se asigură
presiunea de utilizare la
nivelul punctelor de consum)
Montarea grupului de măsurare a energiei te rmcie Cunoașterea consumurilor
reale de căldură pentru
prepararea apei calde de
consum și a consumurilor
efective de apă, respectiv
asigurarea unei facturări
corecte a acestora
Tabel 6. 8. Modernizarea instalației de apă caldă de consum
Soluția teh nică Influență asupra consumului de
căldură pentru preparare apă caldă
prin:
Introducerea unor armături cu consum redus de
apă Reducerea consumurilor de apă caldă
de consum Contorizarea individuală a apei calde
2) Observa ție: aplicarea acestei măsuri de modernizare energetică conduce la reducerea temperaturii
subsolului tehnic și implicit la modificarea fluxului termic cedat către subsolul tehnic dinspre spațiul locuit.
Prin urmare este necesar să se reia calc ulul consumul ui de căldură pentru încălzire .
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
460
Izolarea termică a conductelor de distrib uție a
apei calde de consum și a conductei de
recirculare din subsolul tehnic al clădirii și din
spațiul locuit Reducerea fluxului termic disipat prin
conductele de apă caldă de consum
Nota: Soluțiile / măsurile de reabilitare sau/și modernizare prezenta te mai sus pot fi grupate în
pachete de soluții, în măsura în care acestea sunt compatibile din punct de vedere tehnic /
funcțional. În acest caz, influența soluțiilor / măsurilor grupate se analizează pentru pachetul de
soluții considerat și nu individual (efectele fiecărei măsuri în parte asupra reducerii consumului de
căldură al clădirii nu se însumează).
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
461
ANEXA 6.3.
LISTA SOLUȚIILOR TEHNICE PROPUSE PENTRU
REABILITARE/MODERNIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR DE LOCUIT
INDIVIDUALE SAU ÎNȘIRUITE DOTATE CU SU RSĂ PROPRIE DE CĂLDURĂ –
INFORMATIV
Tabel 6. 9. Reabilitarea anvelopei clădirii
Soluția tehnică Influență as upra consumului
de căldură prin:
Asigurarea etanșării tuturor geamurilor din spațiile
neîncălzite (pod, spații anexe etc.) Reducerea n a între aceste spații
și mediul exterior, respectiv
creșterea temperaturii acestor
spații
Etanșarea ferestrelor și ușilor exterioare Reducerea n a aferent spațiului
locuit Etanșarea eventualelor fisuri de pe perimetrul tocului
ușilo r și ferestrelor
Asigurarea corectei ventilări a bucătăriilor și băilor
prin dispozitive de ventilare naturală (unde este cazul) Asigurarea cotei minime de aer
proaspăt necesar realizării
confortului fiziologic
Tabel 6. 10. Reabilitarea instalați ei interioare de încălzire
Soluția tehnică Influență asupra consumului de
căldură prin:
Clădiri dotate cu instalație de încălzire centrală
Înlocuirea tuturor ventilelor nefuncționale Asigurarea unei bune circulații a
agentului termic și eliminarea
pierd erilor de agent termic din
instalația interioară
Dotarea corpurilor statice cu ventile de aerisire Asigurarea unei bune circulații a
agentului termic în instalația
interioară
Dotarea corpurilor statice cu teuri de reglaj Asigurarea echilibrării hidraul ice a
instalației de încălzire interioară
Înlocuirea tuturor vanelor defecte care prezintă
pierderi de fluid Eliminarea pierderilor de agent
termic și a unei surse de inundare a
subsolului
Curățarea periodică a cazanelor de producere a
căldurii pentru încălzire Creșterea randamentului de
producere a căldurii
Clădiri cu încălzire locală cu sobe
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
462
Curățarea periodică a sobelor
Creșterea randamentului de
producere a căldurii Dotarea sobelor cu element de obturare a
coșului de fum pe durata nefuncționăr ii sobei
Tabel 6. 11. Modernizarea anvelopei
Soluția tehnică Influență asupra consumului de căldură prin:
Triplarea ferestrelor existente / înlocuirea
ferestrelor existente cu ferestre moderne
performante energetic/ dotarea cu obloane
mobile exterioar e Reducerea fluxului termic disipat prin elementele de
construcție vitrate
Izolarea termică a teraselor / acoperișului
peste mansardă sau a planșeului de sub pod
Reducerea fluxului termic disipat prin terasă și prin
elementele de construcție către spații neîncălzite Izolarea termică a planșeului de peste
subsol (sau spații de tr ecere exterioare) și a
pereților adiacenți unor spații reci
Izolarea termică a pereților exteriori Reducerea fluxului termic disipat prin pereți exteriori
Construirea unei închi deri a scării de
intrare / asigurarea unui sas la intrarea în
clădire (windfang) Reducerea temperaturii exterioare aferentă intrării în
clădire și reducerea debitului de aer rece prin ușa de
intrare
Tabel 6. 12. Modernizarea instalațiilor de încălzire i nterioară
Soluția tehnică Influență asupra consumului de căldură prin:
Schimbarea combustibilului solid sau
lichid cu combustibil gazos Creșterea randamentului de producere a căldurii
Dotarea sobelor cu echipamente de reglaj
termostatic a acestora func ție de
temperatura interioară Creșterea randamentului de reglare prin evitarea
supraîncălzirii încăperilor
Înlocuirea sobelor cu instalație de
încălzire centrală Creșterea randamentului sistemului de încălzire
Clădiri dotate cu instalație de încălzire centrală
Dotarea corpurilor statice cu robinete cu
cap termostatic Asigurarea reglajului termic local
Dotarea circuitelor care alimentează zone
distincte încălzite cu dispozitive de
reglare Asigurarea reglajului termic la pe zone încălzite
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
463
Dotarea ins talației de încălzire cu
echipament de reglare cu ceas,
programabil Asigurarea reducerii temperaturii spațiilor încălzite
pe durata nopții sau în perioadele de neocupare a
acestora
Izolarea conductelor de distribuție din
spațiile neîncălzite Reducerea fluxului termic disipat prin conductele
de distribuție a agentului termic 3)
Montarea de contoare/repartitoare functie
de fezabilitatea tehnica si eficienta
economica Individualizare a consumurilor
Înlocuirea arzătorului care echipează
cazanul existent cu unul modern, nou Creșterea randamentului anual de producerea
căldurii Înlocuirea cazanului de producere a
căldurii pentru încălzire cu cazan modern
Tabel 6. 13. Reabilitarea instalației de apă caldă de consum
Soluția tehnică Influență asupra consumului de căldură
prin:
Repararea tuturor armăturilor defecte Eliminarea pierderilor de apă caldă
Utilizarea perlatoarelor pentru reducerea
debitului de apă Reducerea consumurilor de apă caldă de
consum (în situația în care se asigură presiunea
de utilizare la nivelul punctelor de consum)
Tabel 6. 14. Modernizarea instalației de apă caldă de consum
Soluția tehnică Influență asupra consumului de
căldură prin:
Introducerea unor armături cu consum redus de apă Reducerea consumurilor de apă caldă de
consum
Izolarea termică a conductelor de distribuție a apei
calde de consum din spațiile neîncălzite și din spațiul
locuit Reducerea fluxului termic disipat prin
conductele de apă caldă de consum
Izolarea termică a boilerului cu acumulare pe ntru
prepararea apei calde de consum Reducerea fluxului termic disipat prin
mantaua boilerului
Reducerea temperaturii apei calde de consum până la
50°C Reducerea consumului de căldură pentru
producerea apei calde de con sum
3) Observație: aplicarea acestei măsuri de modernizare energetică conduce la reducerea temperaturii spațiilor
neîncălzite traversate de conducte de încălzire și implicit la modificarea fluxului termic cedat cătr e aceste spații dinspre
spațiul locuit.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metodologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
464
Înlocuirea echipamentelor actua le de producere a
apei calde de consum cu echipamente moderne, noi Creșterea randamentului de producere a
căldurii pentru prepararea apei calde de
consum
Nota: Soluțiile / măsurile de reabilitare sau/și modernizare prezentate mai sus pot fi grupate în
pachete de soluții, în măsura în care acestea sunt compatibile din punct de vedere tehnic /
funcțional. În acest caz, influența soluțiilor / măsurilor grupate se analizează pentru pachetul de
soluții conside rat și nu individual (efectele fiecărei măsuri în p arte asupra reducerii consumului de
căldură al clădirii nu se însumează).
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
465 ANEXE
ANEXA A : Procedura de validare a programelor de calculator utilizabile pentru calculul
performanțe i energetice
A.1 Dispoziții generale
Calculul performanței energetice a clădirilor sau a unor părți din acestea se va realiza de către
persoane fizice/juridice autorizate cu programe de calculator validate în conformitate cu prezenta
procedură.
Persoanele fizice/juridice autorizate, în calitate de elaboratori și/sau administr atori de programe de
calculator pentru calculul performanței energetice a clădirilor sau a unor părți din acestea, denumiți
în continuare solicitanți , pot solicit a validarea acestora, adresându -se în acest sens Ministerului
Dezvoltării Regionale, Administr ațeiei Publice și Fondurilor Europene, denumit în continuare
MDRAP .
A.2 Comisia de validare a programelor de calculator
Comisia de validare a programelor de cal culator, denumită în continuare comisie, se constituie din
15 membri, numiți prin decizie de M DRAP.
Din comisie fac parte cadre univeristare, cercetători științifici și alți specilaiști cu activitate în
domeniul construcțiilor, auditori energetici pentru clădiri atestați gradul I, reprezentând facultăți
de profil – construcții, instalații pentru c onstrucții, arhitectură -, Institutul Național de Cercetare
Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare teritorială Durabilă „URBAN – INCERC
denumit în cont inuare INCD URBAN -INCERC , și asociațiile profesionale reprezentative din
domeniu, astfel:
– 9 reprezentanți ai facultăților de construcții/instalații pentru construcții/departamentelor de
construcții civile și instalații pentru construcții, după caz, din Universitate Tehnică de Construcții
București și centrele universitare din Timișoara, Cluj -Napoca , Iași (se recomandă ca din comisie
să facă parte membrii colectivului de revizuire a Metodologiei de calcul al performanței energetice
a clădirilor, indicativ Mc001/2018);
– 1 reprezentant al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din Bucureșt i;
– 4 reprezentanți ai asociațiilor profesionale reprezentative în domeniul performanței energetice
a clădirilor;
– 2 reprezentan ți ai MDRAP;
– 1 reprezentan t al INCD URBAN -INCERC;
Președ inția comisiei și secretariatul tehnic al acesteia se asigură de către Un iversitatea Tehnică de
Construcții București. Pentru eficientizarea activității comisie, secretariatul asigură informarea, în
format electronic, a membrilor co misiei cu privire la diverse acțiuni întreprinse.
A.3 Procedura de validare a programelor de cal cul
Pentru validarea programelor de calculator, solicitantul se adresează în scris secretariatului tehnic
al comisiei, anexând următoarele documente:
– modelele matematice de calcul al performanței energetice a clădirii sau a unei părți din aceasta;
– prezent area detaliată a datelor de intrare;
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
466 – raportul cu rezultatele obținute și modul de prezentare a acestora;
– securizarea informațiilor;
– manualul de utilizare a pro gramului de calcul automat.
Documentația va fi redactată în limba română, care este limba de luc ru a oricărui program de calcul
automat supus procedurii de validare.
Comisia, la solicitarea secretariatului, elaborează fișe de testare specifice, care cuprind date de
intrare pentru clădiri și pentru sistemele tehnice care deservesc clădirea: încălzire , preparare apă
caldă de consum, răcire, ventilare și iluminat.
Membrii comisiei adoptă prin consens propunerile de fișe de testare a programului de calcu lator
pentru care s -a solicitat validarea, cât și pentru rezultatele obținute, răspunzând solidar pen tru
corectitudinea acestora.
În termen de până la 15 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii, prin secretaritul comisiei, se
transmit solicitantului f ișele de testare adoptate de comisie, în vederea prelucrării acestora de către
solicitant.
În termen de până la 15 zile lucrătoare de la primirea fișelor de testare de către solicitant, rezultatele
generate de programul de calcul automat se transmit pe ad resa de e -mail a secretariatului, așa cum
sunt ele redate de programul de calcul, în format .pdf.
Programul de calculator trebuie să furnizeze obligatoriu rezultatele prevăzute în fișele de testare și
următoarele documente de ieșire în format .pdf și pri ntate:
– fișa de analiză termică și energetică;
– certificatul de performanță energetică al clădirii sau a unei părți de clădire;
– anexa tehnică la certificatul de performanță energetică;
– recomandări pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirii sau a părții din clădire;
– raportul de audit energetic cu analiza energetică și economică a soluțiilor/pac hetelor de
reabilitare a clădirii.
În termen de până la 30 zile lucrătoare de la primirea rezultatelor, comisia, în baza documentelor
primite și a proprie i analize, stabilește, prin consens, emiterea avizului de validare a programului
de calculator; în li psa întrunirii consensului, hotărârea de emitere a avizului se ia cu votul a cel
puțin 2/3 din numărul membrilor comisiei.
A.4 Criteriile de acordare a av izului de validare a programului de calculator
Pentru emiterea avizului de validare a programului de calcul automat trebuie îndeplinite simultan
următoarele criterii:
A.4.1 Structura modulară a programului de calculator se va realiza pe baza standardelor din ”setul
de standarde PEC”. Validarea programului de calculator se va realiza pe baza programelor d e
calcul EXCEL existente, realizate pentru fiecare standard, care conține proceduri de calcul, din
”setul de standarde PEC”.
În continuare se specifică d enumirea programelor EXCEL în funcție de structura modulară a
setului de standarde PEC (M1 -M10). În d enumirea fiecărui program EXCEL este indicat numărul
standardului care conține procedura de calcul respectivă. Dacă procedura de calcul din oricare
program de calcul EXCEL, indicat mai jos, a fost modificată prin metodologia Mc001 -2018, în
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
467 calcule se va ap lica procedura corespunzătoare din metodologie. Se va utiliza întotdeauna
versiunea programelor EXCEL indicată de comisia de validare a programelor de calc ulator (dacă
aceste programe EXCEL se modifică în timp).
M1. Cadrul general
ISO_DIS_52000 -1_SS_2015_ 05_13
ISO_FDIS_52000 -1_SS_Weighted_electricity_2016_07_07
ISO_FDIS_52010_SS_ISO -TC163 -SC2-WG15_N0075_20160705
EN 15459 – SPS 2014 -01-10
M2. Clădire
ISO_DIS_6946_SS_20150619_ISO -TC163 -SC2_N0725
ISO_DIS_10077_1_SS_2015.06.15_CEN_TC89_N1669
ISO_DIS_100 77_2_SS_2015.06.15_CEN_TC89_N1666
ISO_DIS_12631_SS_2015. 06.15_CEN_TC89_N1670
ISO_DIS_13370_SS_20150605_ISO -TC163 -SC2_N0724_
ISO_DIS_13789_SS_20150615_ISO -TC163 -SC2_N0726
ISO_DIS_52016_SS_ISO -TC163 -SC2_N0719_2015.04.22
ISO_DIS_52022_1_SS_2015.06.1 5_CEN_TC89_N1667
ISO_DIS_52022_3_SS_2015.06.15_CEN_TC89_N1 668
M3. Încălzire
EN 12831 -1 – SPS 2014 -03-05
EN 15316 -1 SPS_2016_04_28
EN 15316 -2 – SPS 2014 -06-09
EN 15316 -3 – SPS 2014 -02-07
EN 15316 -4-1 – SPS 2013 -09-27
EN 15316 -4-2 – SPS 2014 -02-06
EN 15316 -4-4 – SPS 2014 -11-07
EN 15316 -4-8 – SPS 2014 -02-14
EN 15316 -5 – SPS 2014 -03-15
EN 15378 -3 – XLS 2014 -01-12
TC228 M480 phase2 IN_OUT symbols 2014 -02-12
M4. Răcire
CEN -TC156_SPS_M4 -7_storage_Ice_151109
CEN -TC156_SPS_M4 -7_storage_PCM_151129
EN 16798 -9-Example_01_2016_03_07
EN 16798 -9-Example_0 2_2016_03_12
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
468 EN 16798 -9-Example_03_2016_01_21
M4-8_EN16798 -13_method_b_20160212_example_1
M4-8_EN16798 -13_method_b_20160212_example_2
SPS_F _EN16798 -9_160307_simp
SPS_F _EN16798 -9_160310_det
SPS_F _EN16798 -13_MethodA_16 0131
M5. Ventilare
SPS_F _EN_16798 -5-1_160225
SPS_F _EN_16798 -5-2_20160311_rev
SPS_F _EN_16798 -7_2016 -02-11
M8. Apă caldă de consum
EN 15316 -4-3 – SPS 2014 -02-07
M9. Iluminat
Spreadsheet V26a_16_07_14
M10. Automatizarea și controlul sistemelor t ehnice din clădiri
–
A.4.2 Valoarea maximă admisibilă în modul a erorii relative a indicatorilor performanței
energetice, ai clădirii sau a unei părți din aceasta, calculate cu programul de calcul automat pentru
fiecare modul/submodul de calcul este de:
M1 – cadru general: 5%,
M2 – clădire: 2%,
M3 – încălzire: 2%,
M4 – răcire: 2%,
M5 – ventilare: 2%,
M8 – apă caldă de consum: 2% ,
M9 – iluminat: 2%,
M10 – automatizarea și controlul sistemelor tehnice din clădiri: va fi stabilit ulterior,
prin raportare l a performanțele energetice corespunzătoare din fișele de testare ale
comisiei. În cazul depășirii valorii pentru un singur modul/submodul de calcul, într -un singur
studiu de caz, programul de calcul nu primește aviz favorabil.
Pentru fiecare studiu de ca z, eroarea relativă absolută se determină procentual pentru fiecare
modul/submodul de calcul, cu relația:
𝐸𝑅 𝑀𝑥=|𝐸𝑟𝑒𝑓 ,𝑀𝑥−𝐸𝑀𝑥
𝐸𝑟𝑒𝑓 ,𝑀𝑥|100 [%]
în care:
ER – valoarea absolută a erorii relative în %;
E
– valoa rea indica torului performanței energetice calculată cu programul de
calcul automat;
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
469
refE – valoarea indicatorului performanței energetice corespunzătoare din fișele de
testare.
Mx – indicele modulului de calcul din fișa de testare.
Pentru fiecare program de calcul se va specifica eroarea relativă absolută exprimată în procente
pentru fiecare studiu de caz, pentru fiecare modul/submodul de calcul din fișele de testare.
A.4.3 Eligibilitate, conformitate, transparență, claritate și utilitate a programului de ca lcul supus
avizării.
A.5 Documentele de lucru ale comisiei
a). Lista persoanelor care fac parte din comisie, cu date de identificare;
b). Convenția de confidențialitate prin care fiecare membru al comisiei se obligă să nu facă publice
rezultate și informații privi nd procedura de validare a programelor de calcul automat;
c). Declarația pe proprie răspundere a fiecărui membru din comisie că nu se află în situație de
conflict de interese (nu solicită aviz de validare în nume propriu sau al persoanei ju ridice pe care
o reprezintă);
d). Fișele de testare;
e). Fișele de testare cu rezultatele corespunzătoare;
f). Procesul verbal al comisei prin care este stabilită structura fișelor de testare și a fișelor de
testare cu rezultate;
g). Procesul verbal al co misiei privind r ezultatul analizei documentelor primite pentru validarea
unui program de calculator;
h). Hotărârea comisiei privind acordarea avizului de validare a programului de calculator;
i). Registrul programelor de calculator validate de comisie ( de numire persoană fizică/juridică
elaboratoare și/sau administratoare a programului de calcul validat, codul de identificare al
programului de calculator, data emiterii avizului de validare și durata de valabilitate a avizului
emis de comisie).
A.6 Dispoziț ii finale
Avizu l de validare a programului de calculator, în baza prezentei proceduri, este emis pe perioada
de valabilitate a metodologiei de determinare a performanței energetice pe baza căreia s -a elaborat.
Orice modificare a metodologiei de determinar e a performanței energetice a clădirilor sau orice
modificare a programelor de calcul EXCEL existente corespunzătoare standardelor din ”setul de
standarde PEC” care conțin proceduri de calcul se va implementa în toate programele de calculator
validate de c ătre comisie.
Solicitarea de actualizare a programelor de calcul se va face de către MDRAP către secretariatul
comisiei de validare. Comisia va stabili termenul până la care programele de calculator vor fi
revalidate, cu modificările necesare implementat e, pe baza proce durii de validare. Comisia va
suspenda avizul de validare a programele de calculator care nu au fost revalidate.
Programul de calculator primește, la avizarea favorabilă, un cod de identificare. Secretariatul
comisiei completează în regis tru toate datele de identificare necesare ale programului de
calculator.
Datele înscrise în registru se comunică în scris către MDRAP.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
470 În cazul în care solicitantul nu a primit aviz favorabil, are dreptul de a depune o contestație în
termen de cinci zile lucrătoare de l a data înștiințării, confirmată prin data emiterii înștiințării prin
fax sau, în cazul în care se trimite prin poștă, confirmată prin data înscrisă pe plic, care se atașează
contestației.
Contestațiile, în cazul neacordării avizului, se ia u în considerare numai în situația în care se
constată vicii de procedură (material recepționat, dar neprocesat, înregistrări defectuoase ale
corespondenței, pierderea documentelor, etc.).
Nu se iau în considerare contestațiile care vizează rezultatele nu merice, precum ș i cele care se
referă la documentele de informare cu aviz favorabil trimse altor solicitanți.
Comisia analizează în maxim 5 zile lucrătoare contestațiile primite în termen legal.
La expirarea termenului legal de analiză a contestațiilor, comisia emite r ăspunsul final sub forma:
„se acordă/nu se acordă aviz de validare”. Documentul este semnat de către președintele comisiei
și este trimis prin fax/poștă pe adresa solicitantului, prin grija secretariatului.
Solicitanții cărora nu li s -a acordat aviz de va lidare pot reveni, o singură dată, cu o nouă solicitare,
nu mai devreme de 60 de zile calendari stice de la data comunicării neacordării avizului.
Orice modificare făcută asupra unui program de calculator care deține aviz de validare va fi
notificată în s cris comisiei, care procedează automat la suspendarea avizului. În acest caz se poate
solicita un nou aviz de validare pentru programul de calculator.
Comisia își rezervă dreptul de a solicita periodic efectuarea unor teste de conformitate a unui
program de calcul aflat în uz, pe baza unor noi fișe tehnice, altele decât cele utilizate la acordarea
avizului. Rezultatele acestor teste nu condiționează menținerea în valabilitate a avizului acordat.
Refuzul de a participa la testele de conformitate al posesori lor de aviz atrage retragerea acestuia.
Taxa pentru obținerea avizului de validare a unui prog ram de calcul se stabilește și se actualizează
de către MDRAP, luându -se în considerare activitățile specifice membrilor comisiei și
secretariatului în aplicarea prezentei proceduri.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
471
ANEXA B : Breviar de calcul pentru certificare energetică (exemple)
Orice dosar de certificare energetică trebuie să includă:
1. certificatul de performanță energetică propriu -zis, semnat și stampilat de auditor pe fiecare
pagină
2. lista recomandărilor auditorului energetic (semnată și stampilată de auditor pe fiecar e
pagină) , de reducere a consumurilor de energie ale clădirii, cu estimarea economiei de
energie prin realizarea măsurilor de creștere a performanței energetice a clădirii, in clusiv
precizări de unde se pot obține informații mai detaliate, precum: rentabil itatea
recomandărilor formulate, procedura care trebuie urmată pentru punerea în practică a
recomandărilor, stimulente financiare sau de altă natură și posibilități de finanța re.
3. anexa tehnică a certificatului de performanță energetică (semnată și stampila tă de auditor
pe fiecare pagină)
4. anexă cu minim 5 poze diferite ale obiectivului certificat (realizate de la exterior sau în
interior) din care să reiasă îndeplinirea obligați ilor auditorului energetic de a efectua în
prealabil inspecția vizuală pe teren a obiectivului respectiv (semnată și stampilată de auditor
pe fiecare pagină)
5. breviar de calcul (eventual), semnat și stampilat de auditorul energetic la final.
* *
*
Preciză ri preliminare
Energia primară, conform definiției din Directiva 2010/31/UE, este "energia din surse regenerabile
și neregenerabile care nu a fost supusă niciunui proces de conversie sau transformare".
Factorul de energie primară indică energia primară a sociată fiecărui kW·h primit din exterior. În
următoarele exemple se consideră:
– energie electrică (de la distanță): fPnren;el = 2,62; f Pren;el = 0; fPtot;el = 2,62 + 0 = 2,62
– combustibil fosil, gaz (de la distanță): fPnren;gas = 1,17; fPren;gas = 0; fPtot;gas = 1,17 + 0 = 1,17
– energie electrică primită de la PV (la fața locului): fPnren = 0, fPren = 1,0, fPtot = 1,0
– energie electrică de la PV exportată în exterior: fPnren = 2,62; fPren = 0; fPtot = 2,62.
Energia ponderată pentru energia exportată în exter ior este evaluată cu re lația (5.1) din Cap. 5 din
prezenta lucrare (relația (2) din SR EN ISO 52000 -1:2017 ) ca și – Eexp;el x fwe;el
Atunci când se abordează energia primară este o alegere ca fwe;el să fie:
▪ fie fPnren;el = 0,0 și fPren;el = 1,0 (energie e lectrică exportată de c ătre PV);
▪ sau fPnren;el = 2,5 și fPren;el = 0,0 (combustibil fosil economisit de către generatoarele rețelei).
Această alternativă aparentă este prezentată în SR EN ISO 52000 -1 ca o evaluare în doi pași cu
parametrul kexp care contr olează alternativa și i se dă un sens fizic.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
472
Pasul A evaluează energi a exportată în exterior utilizând factori de ponderare determinați conform
energiei ponderate consumate pentru a o produce, Ewe;de l;el;an;A .
În acest pas energia ponderată consumată pe ntru a genera orice fel de energie exportată în exterior
este exclusă din performanța energetică a clădirii.
În figura B.1. se exemplifică fluxul energetic pentru pasul A.
Fig. B. 1 Fluxul energetic pentru pasul A
În exemplul din figura B. 1.:
– cantitatea reală EA + EB de energie electrică este generată la fața locului și furnizată clădirii
(250 kWh)
– cantitatea reală de energie electrică EA este consumată în clădire (100 kWh)
– cantitat ea reală de energie electrică EB este exportată în exterior prin conturul pentru evaluare
(150 kWh)
Deoarece factorul de ponderare este același pentru energia electrică primită din exterior și
exportată în exterior ( fwe;del;A ) relația (5.1) poate fi scris ă ca:
( )we;A A B we;del;A B we;del;AE E E f E f = + −
(B.1)
( )A B we;del;A B we;del;A A we;del;A B we;del;A B we ;del;A E E f E f E f E f E f+ − = + −
(B.2)
A we;del;A B we;del;A B we;del;A del;A we;del;AE f E f E f E f + − =
(B.3)
Privind primul termen al relaț iei (B.1) și ultimul termen al relației (B.3) se observă că:
– energia exportată în exterior EB este exclusă în mod automat din performanța energetică;
– doar EA, partea de energie produsă care este consumată la fața locului, este inclusă în
performanța energe tică a clădirii.
Această relație se păstrează în mod independent pentru toate criteriile de ponderare (de exemplu
separat pentru energia primară regenerabilă și neregenerabilă) .
În pasul B se ține cont de energia exportat a în exterior. Energia exportată în exterior are:
– un "cost", care reprezintă energia ponderată necesară pentru a genera energia exportată în
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
473 exterior
– un "beneficiu", care reprezintă energia ponderată care va fi economisită de generatoarele rețelei
publice datorită energiei exportate în ex terior (deoarece energia exportată în exterior reduce
energia necesară la generatoarele din rețeaua publică).
În pasul B, se începe cu rezultatul de la pasul A (100 kWh) care reprezintă doar fluxul energetic
EA (energie consumată în interiorul clădirii), la care se pot adăuga două elemente:
– "costul" energiei primare totale consumate pentru a genera energia exportată în exterior, care
este 150 kWh înmulțit cu factorul de energi e primară de la pasul A, care este 1,0, rezultând în 150
kWh de energie primară t otală suplimentară;
– "beneficiul" de a reduce cerința de energie primară totală a generatoarelor rețelei publice, care
este de 150 kW·h înmulțită cu factorul de energie primară totală al rețelei publice, care este 2,62,
rezultând 393 kWh.
Performanța energ etică totală, ca și energie primară, este:
+ 100 kWh energie primară totală consumată pentru a genera EA;
+ 150 kWh energie primară totală consumată pentru a genera EB;
– 393 kWh energie primară totală economisită de generatoarele rețelei publice deoarece
energia produsă de acestea este redusă cu cantitatea EB.
și performanța energetică primară totală a clădirii ținând seama de efectul energiei exportate în
exterior este de -143 kWh.
Detaliind relația (5.1) se observă că:
( ) we;A B we;del;A we;exp A we;del;A B we;del;A B we ;exp E E f f E f E f E f + − = + −
(B.4)
A we;del;A B we;del;A B we;exp del;A we;del;A ex p we;exp E f E f E f E f E f + − = −
(B.5)
Privind la prim ul termen al relației (B.4) și la ultimul termen al relației (B.5) se observă că:
– începând cu evaluarea de la pasul A (utilizând relația (2) din SR EN ISO 52000 -1:2017 )
cu factori de ponderare în funcție de resursa consumată pentru a genera energia electri că
exportată în exterior;
– și adăugând efectul energiei exportate în exterior;
se obține același rezultat ca și cel obținut prin utilizarea directă a relației (5.1) din SR EN ISO
52000 -1:2017 cu factori de ponderare în funcție de resursele economisite de g eneratoarele din
rețeaua publică.
Acest lucru arată conexiunea dintre cele două v ariante.
Stabilirea valorii kexp=1 conduce la includerea în performanța energetică a clădirii a efectului
energiei EB. Pot rezulta indicatori cu valori speciale cum ar fi:
1. valori negative ale performanței energetice;
2. valori RER mai mari de 1 sau negative deoarece bilanțul energetic pentru energie regenerabilă
și neregenerabilă sunt independente .
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
474 EXEMPLU: Acest lucru se poate întâmpla în special în cazul cogenerării alimenta te cu
combustibil regenerabil.
Stabilirea valorii kexp=0, este același cu ignorarea valorii EB în performanța energetică a clădirii
(evaluare pas A). Aceasta produce următoarel e efecte:
– performanța energetică este de obicei un număr pozitiv (o excepție po ate apărea în cazul
cogenerării în funcție de metoda de alocare);
– valoarea RER este de obicei între 0 și 1;
– nu există nicio compensare încrucișată între vectori energetici difer iți.
Oricare valoare a kexp între 0 și 1 include parțial efectul energiei EB în performanța energetică a
clădirii. Efectele parametrului de control kexp sunt demonstrate în detaliu în exemple SR CEN
ISO/TR 52000 -2:2017.
Exemplu 1: Clădire de birouri
Aria utilă a clădirii este 2000 m2.
Tabelul B.2 — Prezentare generală a performan ței energetice totale și a alcătuirii pe vector
energetic și utilitate a clădirii
Utilitate
energetică Necesar
energie Producție de
energie Consum de energie
pe vector energetic Performanță energetică
ponderată
(kW·h/an) (la nivel de
clădire) (la nivel de
clădire) (kW·h/an)
(kW·h/an) (kW·h/an) Vector Pas A
Denumir
e Cantitat
e EPren EPnren Eptot
Încălzire 90 000 97 830 El grid 4 087 0 10 708 10 708
El PV 2 009 2 009 0 2 009
Gas 101 603 0 118 876 118 876
Env heat 0 0 0 0
total 107 6 99 2 009 129 584 131 593
Răcire 70 000 77 800 El grid 19 309 0 50 590 50 590
El PV 9 491 9 491 0 9 491
0 0 0 0
total 28 800 94 91 50 590 60 081
Ventilare El grid 5 471 0 14 334 14 334
El PV 2 689 2 689 0 2 689
total 8 160 2 689 14 334 17 023
Umidificare 4 000 4 350 El grid 119 0 312 312
El PV 59 59 0 59
Gas 4 444 0 5 199 5 199
Env heat 0 0 0 0
total 4 622 59 5 511 5 570
Dezumidificare 14 000 15 500
Preparare apă 10 000 12 500 El grid 466 0 1221 1221
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
475 caldă de
consum El PV 229 229 0 229
Gas 13 889 0 16 250 16 250
Solar 0 0 0 0
Env heat 0 0 0 0
total 14 584 229 17 471 17 700
Iluminat El grid 24 136 0 63 236 63 236
El PV 11 864 11 864 0 11 864
total 36 000 11 864 63 236 75 100
Total 26 341 280 726 307 067
Energie
exportată în
exterior El PV 3 659 3 659 0 3 659
Notă:
– vectorii energetici sunt identificați cu următoarele codificări:
— El_PV: energie electrică de la panouri fotovoltaice;
— El_grid: energie elec trică primită din rețeaua publică;
— Gas: gaz natural;
— Env_heat: căldură absorbită din mediul exterior de către o pompă de căldură;
— Solar: energie termică solară;
– energia electrică de la panouri fotovoltaice și de la rețeaua publică include și energia
auxiliară pentru utilitatea relevantă;
– umidificarea este inclusă în încălzire
În pasul A energia exportată în ex terior nu este luată în considerare în performanța energetică
(kexp=0).
Prezentare generală a performanței energetice totale și a bilanțului energetic global pe vector
energetic este prezentată în tabelul B.4, iar contribuția energiei din surse regenerab ile în tabelul
B.5.
Tabelul B.4 — Prezentare generală a performanței energetice totale și a bilanțului energetic
global pe vector energetic
Bilanț
energetic
global WE Energie primită din exterior
ponderată
(Unitate de măsură/an) Surse de energie
ponderate atribuite
energiei exportate în
exterior
(Unitate de măsură/an) Energie exportată
în exterior,
nevalorificată în
performanța
energetică
(Unitate de
măsură/an)
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
476 Pas A, cu
energie
exportată în
exterior
nevalorificată Energie
electrică Alți vectori
energetici
cr,i
(însumați) Total Atribuite
energiei
electrice
exportate în
exterior Atribuite
energiei
termice
exportate
în exterior Energie
electri că Energie
termică
EPren 26 341 0 26 341 3 659 0 3 659 0
EPnren 140 401 140 325 280 726 0 0 Eptot 166 742 140 325 307 067 3 659 0
Tabelul B.5 — Contribuția energiei din surse regenerabile
Termeni bilanț
energetic Incluși Valoare
(kWh/an)
EPren,o nst Da 26 341
EPren,nrby Da 0
EPren,dist Nu –
EPren,RER 26 341
EPtot 307067
RER 0,086
Rezultatele obținute permit încadrarea clădirii în clase energetice:
Consumul anual specific de energie primară din surse neregenerabile este 141 kWh/m2an,
încadr ându -se în clasa B. Corespunzător, indicele de emisii echivalent CO 2 are valoarea: 26341×0
+ 140401×0,299 + 140325×0,205= 35,6 kg CO2/m2 an.
Consumurile anuale specifice de energie primară din surse neregenerabile ale sistemelor de
instalații rezultă :
– Încălzire: 68 kWh/m2an, clasa C;
– Răcire: 25,3 kWh/m2an, clasa D;
– Ventilare mecanică: 7,2 kWh/m2an, clasa A+:
– Apă caldă de consum: 8,7 kWh/m2an, clasa D;
– Iluminat artificial: 31,6 kWh/m2an, clasa A.
Indicele de emisii echivalent CO 2: kg CO2/m²an.
Consumul anual specific de energie primară din surse regenerabile: Energie solară fotovoltaică
13,2 kWh/m2an.
Certificatul de performanță energetică pentru clădirea de birouri considerată este redat în figura
B.6.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
477
Fig. B.6 Certificatul de performanță energetică – clădire de birouri
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
478 INFORMAȚII PRIVIND CLĂDIREA CERTIFICATĂ
Anexa 2 la Certificatul de performanță energetică nr.
pentru [aici se scrie adresa completă a clădirii / unității de clădire]
1. Date privind construcția:
❑ Categoria clăd irii:
Clădire de locuit: casă individuală
casă înșiruită (individuală cuplată)
bloc de locuințe
apartament individual în bloc de locuințe
cămin / internat
Clădire de învățământ: școală
grădi niță
învățământ superior
Clădire de birouri: clădire administrativa / b irouri
sediu al administrației publice centrale
prefectură, consiliu județean
primărie, consiliu local
unitate bancară sau de asig urări
oficiu de poștă
Clădire pentru sănătate: spital
policlinică, dispensar
creșă
cabinet medical
farmacie, laborator
centru de îngrijire
altă categorie pentru sănătate
Clădire pentru turism: hoteluri și restaurante
cabană turistică, pensiune
Clădire pentru sport: sală de sport, agrement
bazin de înot
Clădire pentru comerț: magazin comercial mic (< 120 m²)
magazin mare (super(hyper)market, mall)
Alte ti puri de clădiri (consum): clădire pentru cult ură (bibliotecă,
teatru/cinematograf, muzeu
depozit
alte clădiri cu funcțiuni tehnice
❑ Nr. niveluri: Subsoluri, Demisol,
Parter + . etaje Mansardă
❑ Nr. de apartamente/unitati economice și suprafețe utile încălzite:
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
479 Tip. ap. Aria unui
apart./unit.
[m²] Nr.
ap./unit. SU [m²]
0 1 2 3
1 cam.
…
5 cam.
Birou
Depozit
…..
TOTAL
❑ Suprafața utilă totală a clădirii sau a unității de clădire: m2
❑ Volumul total al clădirii sau al unității de clădire: m³
❑ Caracteristici geometrice și termotehnice ale anvelopei:
Tip element
de construcție Rezistența termică
unidimensionala
[m²K/W] Rezistența termică
corectată [m²K/W] Aria [m²]
0 1 2
PE 1
PE 2
FE
UE
TE
Sb
CS
…
Aria totală a anvelopei [m²]
❑ Indice de compactitate al clădirii, S E / V: m-1
2. Date privind instalația de încă lzire interioară:
❑ Sursa de energie pentru încălzirea spațiilor:
Sursă proprie, cu combustibil:
Centrală termică de cartier
Termoficare – punct termic central
Termoficare – punct termic local
Altă sursă sau sursă mixtă:
❑ Tipul sistemului de încălzire:
Încălzire local ă cu sobe sau alte aparate de încălzire,
Încălzire centrală cu corpuri statice,
Încălzire centrală cu aer c ald,
Încălzire centrală cu planșee încălzitoare,
Alt sistem de încălzire:
❑ Date privind instalația de încălzire locală cu sobe:
– Numărul sobelor:
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
480 – Tipul sobelor, mărimea și tipul cahlelor – [se completează în tabel ].
❑ Date privind instalația de încălzire interioară cu corp uri statice:
Tip corp static A. Număr corpuri
statice [buc.] B. Suprafață echivalentă
termic [m²]
în spațiul
locuit în spațiul
comun Total în spațiul
locuit în spațiul
comun Total
– Tip distribuție a agentului termic de încălzire: inferioară,
superioară,
mixtă
– Necesarul de căldură de calcul: : W
– Racord la sursa centralizată cu căldură: racord unic,
multiplu: puncte,
– diametru nominal: mm,
– disponibil de presiune (nominal): mmCA
– Contor de căldură: există
nu există
nu este cazul
– Elemente de reglaj termic și hidraulic:
– la nivel de racord// sursă de căldură ,
– la nivelul coloanelor ,
– la nivelul corpurilor statice ;
– Lungimea totală a rețelei de distribuție amplasată în spații ne încălzite m;
Diametru tronson
[mm]
Lungime tronson [m]
– Debitul nominal de agent termic de încălzire l/h;
– Curba medie normală de reglaj pentru debitul nominal de agent termic:
Temp. ext.
[°C] -15 -10 -5 0 +5 +10
Temp. tur [°C]
Qînc. mediu orar [W]
❑ Date privind instalația de încălzire interioară cu planșeu încălzitor:
– Aria planșeului încălzitor: m²
– Lungimea și diametrul nominal al serpentinelor încălzitoare;
Diametru serpentină.
[mm]
Lungime [m]
– Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalației:
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
481
3. Date privind instalația de apă caldă de consum:
❑ Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum:
Sursă proprie, cu:
Centrală termică de cartier
Termoficare – punct termic central
Termoficare – punct termic local
Altă sursă sau sursă mixtă:
❑ Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum:
Din sursă centralizată,
Centrală termică proprie,
Boiler cu acumulare,
Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m.,
Preparare locală pe plită,
Alt sistem de preparare a.c.m.:
❑ Puncte de consum a.c.m.:
❑ Numărul de obiec te sanitare – pe tipuri:
❑ Racord la sursa centralizată cu căldură: racord unic,
multiplu: puncte,
– diametru nominal: mm,
– necesar de presiune ( nominal): mmC A
❑ Conducta de recirculare a a.c.m.: funcțională,
nu funcționează
nu există
❑ Contor de căldură general: există
nu există
nu este cazul
❑ Debitmetre la nivelul punctelor de consum: nu există
parțial
peste t ot
4. Informații privind instalația de climatizare:
❑ Spațiu climatizat:
Complet (exclusiv spații comune)
Global (incl usiv spații comune)
Parțial: [se menționează spațiile climatizate]
❑ Tipul instalației de climatizare din punct de vedere al trată rii aerului:
Fără controlul umidității interioare (tratare simplă),
Cu control parțial al umidității (ex. numai iarna),
Cu control al umidității (tratare complexă).
❑ Tipul instalației de climatizare d in punct de vedere al agenților de răcire, componenței si
reglării:
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
482 Instalație de climatizare aer -apă:
numărul de conducte de apă caldă sau/și rece: ,
instalație cu aer primar (proaspăt), instalație fără aer primar,
instalație cu reglare pe partea de apă, instalație cu reglare pe partea de aer,
instalație cu ventilo -convectoare, instalație cu ejec toare (incl. grinzi de
răcire),
Instalație de climatizare numai aer:
– Instalație cu debit de aer: variabil (VAV), constant (CAV),
– Instalație: cu aer primar (proaspăt), instalație fără a er primar,
– Instalație cu: 1 canal de aer (cald sau rece), 2 canale de aer (cald și rece),
– Instalați e cu asigurarea aerului prin: ventilatoare zonale,
bater ii de încălzire zonale, 2 canale de aer cu 1 ventilator de refulare,
baterii de încălzire si răcire zonale, 2 canale de aer cu 2 ventilatoare de refulare.
❑ Numărul de unități de climatiz are (pentru u nități tip split)
Număr unități interioare: ,
Număr unități exterioare: ,
Nu este cazul.
❑ Puterea frigorifică totală instalată în clădire [W]:
[se completează în tabel – pe spații distincte ].
❑ Valoarea nominală a coeficientulu i de performanță al instalației de climatizare(medie):
[se completează în tabel – în cazul existenței mai multor aparate de climatizare ].
❑ Există posibilitatea contorizării individ uale a consumatorilor:
da nu
5. Informații privind instalația de ventilare mecanică:
❑ Tipul sistemului de ventilare a spațiilor
Exclusiv prin aerisire manuală ,
Naturală organizată ,
Mecanică :
Cu 1 circuit, în suprapresiune,
Cu 1 circuit, în depresiune
Cu 2 circuite, în suprapresiune
Cu 2 circuite, în depresiune
Cu 2 circuit e, echilibrată
Alt tip:
❑ Numărul total de ventilatoare din instalația de ventilare [buc.]:
❑ Puterea totală instalată a ventilatoarelor [W]:
❑ Caracte ristici ale instalației de ventilare:
automatizare în funcție de orar de funcționare,
acționare manuală simplă pornit/oprit,
acționare cu temporizare,
ventilatoare cu consum electr ic redus,
ventilatoare cu jaluzele de reglare automată.
❑ Recuperator de căldură:
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
483 Da
Tip:
Eficiență declarată [%]:
Nu
6. Informații privind instalația de iluminat:
Tipul sistemului de control/reglare a sistemului de iluminat a: Manual
b: Automat, în funcție de nivelul de iluminare naturală
❑ Tipul s istemului de ilumin at artificial:
Fluorescent
Incandescent
LED
Mixt
❑ Starea rețelei electrice / Starea rețelei de conductori pentru realizarea iluminatului:
Bună
Uzată
Date indisponibile
❑ Puterea totală instalată a sistemului de iluminat artificial, corespunzător utilizării normale a
spațiilor / asigurării nivelului de iluminare normat [W] :
❑ Tipul sistemu lui de control/reglare a sistemului de iluminat:
Manual
Automat, în funcție de nivelul de iluminare naturală
Alt tip:
Întocmit,
Auditor energetic pentru clădiri,
Numele și prenumele,
Ștampila și semnătura
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
484 Exemplu 2: Clădire unifamilială
Aria utilă este de 120 m2.
Tabelul B.6 — Prezentare generală a performanței energetice totale și alcătuirea pe vector
energetic și util itate a clădirii
Utilitate
energetică Necesar
energie Consum de energie pe
vector energetic Performanță energetică ponderată
(kW·h/an) (la nivel de
clădire) (kW·h/an)
(kW·h/an) Vector Pas A
Denumire Cantitate EPren EPnren Eptot
Încălzire 3 000 El grid 0 0 0 0
El PV 190 190 0 190
Gas 3 166 0 3 704 3 704
Env heat 0 0 0 0
total 190 3 704 3 894
Răcire 960 El grid 0 0 0 0
El PV 453 453 0 453
0 0 0 0
total 453 0 453
Ventilare El grid 0 0 0 0
El PV 490 490 0 490
total 490 0 490
Umidifcare 0 El grid 0 0 0 0
El PV 0 0 0 0
Gas 0 0 0 0
Env heat 0 0 0 0
total 0 0 0
Dezumidificare 360
Preparare apă caldă
de consum 1 800 El grid 0 0 0 0
El PV 56 56 0 56
Gas 1 125 0 1 316 1 316
Solar 1 238 1 238 0 1 238
Env heat 0 0 0 0
total 1 294 1 316 2 610
Iluminat El grid 0 0 0 0
El PV 0 0 0 0
total 0 0 0
Altele 0 0 0
Total 2 427 5 020 7 447
El PV
Energie exportată
în exterior 2 412 2 412 0 2 412
Tabelul B.7 — Prezentare general ă a performanței energetice totale și a bilanțului energetic global
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
485 pe vector energetic
Bilanț
energetic
global WE Energie primită din
exterior ponderată
(Unitate de măsură/an) Surse de energie
ponderate atribuite
energiei exportate în
exterior
(Unitate de măsură/an) Energie exportată
în exterior,
nevalorificată în
performanța
energetică
(Unitate de
măsură/an)
Pas A, cu
energie
exportată în
exterior
nevalorificată Energie
electrică Alți
vectori
energetici
cr,i
(însumați) Total Atribuite
energiei
electr ice
exportate în
exterior Atribuite
energiei
termice
exportate în
exterior Energie
electrică Energie
termică
EPren 1 189 1 238 2 427 2 412 0 2 412 0
EPnren 0 5 020 5 020 0 0 Eptot 1 189 6 258 7447 2 412 0
În Tabelul B.8 este redată contribuția en ergiei din surse regenerabile.
Tabelul B.8 — Contribuția energiei din surse regenerabile
Termeni bilanț energetic Incluși Valoare
(kWh/an)
EPren,onst Da 2 427
EPren,nrby Da 0
EPren,dist Nu –
EPren,RER 2 427
EPtot 7 447
RER 0,326
Încadrarea clădiri i în clase energetice se realizează în funcție de consumurile anuale specifice de
energie primară ale sistemelor de instalații.
Consumul anual specific de energie primară din surse neregenerabile este 42 kWh/m2an,
încadrându -se în clasa A+. Corespunzător, indicele de emisii echivalent CO 2 are valoarea:
5020×0,205= 1029 kg CO2/an.
Consumurile anuale specifice de energie primară din surse neregenerabile ale sistemelor de
instalaț ii rezultă:
– Încălzire: 31 kWh/m2an, clasa A+;
– Răcire: 0 kWh/m2an, clasa A+;
– Vent ilare mecanică: 0 kWh/m2an, clasa A+:
– Apă caldă de consum: 11 kWh/m2an, clasa A+;
– Iluminat artificial: 0 kWh/m2an, clasa A+.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
486 Consumul anual specific de energie primară din surse regenerabile: Energie solară fotovoltaică 10
kWh/m2an.
Certificatul de perf ormanță energetică pentru clădirea unifamilială considerată este prezentat în
figura B.7.
Tabelul B.9 — Date de intrare
Valoare măsurată Valoare implicită
CGN_TYPE FC
CN_FUEL BF
CN_LOC INT
ɳth;chp_100+sup_100 0,58 0,35 –
ɳel;chp_100+sup_100 0,14 0,25 –
ɳth;chp_100+sup_0 0,78 0,70 –
ɳel;chp_100+sup_0 0,20 0,50 –
Pls;sb 0,70 0,70 kW
Ppilot 0,00 0,00 kW
Pth;sb 0,00 kW
tci 1 h
Pth;chp_100+sup_100 70 kW
Pel;out;chp_100+sup_100 10 kW
Paux;chp_100+sup_100 2 kW
Pth;chp_100+sup_0 50 kW
Pel;out;chp_100+sup_0 10 kW
Paux;chp_100+sup_0 1 kW
QCHW;gen;out 60 kWh
Pel;out;sb 0 kW
Paux;sb 0,2 kW
Tabelul B.10 — Exemplu de calcul
Pth;gen;out = min (P th;chp_100+sup_100 ; (Q CHW;gen;out / t)) 1 Pth;gen;out 60 kW
Pentru P th;sb ≤ Pth;ge n;out ≤ Pth;chp_100+sup_0
Pel;gen;out = Pel;out;sb + (P el;out;chp_100+sup_0 – Pel;out;sb ) *
((P th;gen;out – Pth;sb) / (P th;chp_100+sup_0 – Pth;sb)) 2 Pel;gen;out kW
Pentru P th;chp_100+sup_0 ≤ Pth;gen;out ≤ Pth;chp_100+sup_100
Pel;gen;out = Pel;out;chp_100+sup_0 + (P el;out;chp_100+sup_100 –
Pel;out;chp_100+sup_0 ) *((P th;gen;out – Pth;chp_100+sup_0 ) /
(Pth;chp_100+sup_100 – Pth;chp_100+sup_0 )) 3 Pel;gen;out 10,000 kW
Eel;gen;out = Pel;gen;out * t 4 Eel;gen;out 10,000 kWh
Pentru P th;sb ≤ Pth;gen;out ≤ Pth;chp_100+sup_0
Paux = Paux;sb + (P aux;chp_100+sup_0 – Paux;sb) * ((P th;gen;out –
Pth;sb) / (Pth;chp_100+sup_0 – Pth;sb)) 5 Paux kW
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
487 Pentru P th;chp_100+sup_0 ≤ Pth;gen;out ≤ Pth;chp_100+sup_100
Paux = Paux;chp_100+sup_0 + (P aux;chp _100+sup_100 –
Paux;chp_100+sup_0 ) *((P th;gen;out – Pth;chp_100+sup_0 ) /
(Pth;chp_100+sup_100 – Pth;chp_100+sup_0 )) 6 Paux 1,500 kW
Wgen;aux = Paux * t 7 Wgen;aux 1,500 kWh
Pgen;ls;sb = Pls;sb + P pilot 8 Pgen;ls;sb 0,70 kW
Pgen;in;chp_100+sup_0 = Pth;,chp_100+sup_0 / ɳth;chp_100+sup_0 9 Pgen;in;chp_100+sup_0 64,103 kW
Pgen;in;chp_100+sup_100 = Pth;chp_100+sup_100 / ɳth;chp_100+sup_100 10 Pgen;in;chp_100+sup_100 120,690 kW
Pgen;ls;chp_100+sup_0 = (1 – ɳth,chp_100+sup_0 – ɳel,chp_100+sup_0 ) *
Pgen;in;chp_100+sup_0 11 Pgen;ls;chp_100+sup_0 1,282 kW
Pgen;ls;chp_100+sup_100 = (1 – ɳth;chp_100+sup_100 – ɳel;chp_100+sup_100
) * P gen;in;chp_100+sup_100 12 Pgen;ls;chp_100+sup_100 33,431 kW
Pentru P th;sb ≤ Pth;gen;out ≤ Pth;chp_100+sup_0
Pgen;ls = Pgen;ls;sb + (P gen;ls;chp_100+sup_0 – Pgen;ls;sb ) * ((P th;gen;out
– Pth;sb) / (P th;chp_100+sup_0 – Pth;sb)) 13 Pgen;ls kW
Pentru P th;chp_100+sup_0 ≤ Pth;gen;out ≤ Pth;chp_100+sup_100
Pgen;ls = Pgen;ls,chp_100+sup_0 + (P gen;ls;chp_100+s up_100 –
Pgen;ls;chp_100+sup_0 ) * [ (P th;gen;out – Pth;chp_100+sup_0 ) /
(Pth;chp_100+sup_100 – Pth;chp_100+sup_0 ) ] 14 Pgen;ls 17,357 kW
Qgen;ls = Pgen;ls * t 15 Qgen;ls 17,357 kWh
Dacă CGN_LOC = INT
Qgen;ls;rbl;CHW = Pls;sb * t 16 Qgen;ls;rbl;CHW 0,700 kWh
Dacă CGN_LOC < > INT
Qgen;ls;rbl;CHW = 0 17 Qgen;ls;rbl;CHW
Pgen;in = Pth;gen;out + P el;gen;out + P gen;ls 18 Pgen;in 87,357 kW
Egen;in = Pgen;in * t 19 Egen;in 87,357 kWh
Dacă CGN_FUEL = BF
Egen,in,bf = Egen,in 20 Egen,in,bf = 87,357 kWh
Dacă CGN_FUEL = BG
Egen,in,bg = Egen,in 21 Egen,in,bg = 0,000 kWh
Dacă CGN_FUEL = BM
Egen,in,bm = Egen,in 22 Egen,in,bm = 0,000 kWh
Dacă CGN_FUEL = NG
Egen,in,ng = Egen,in 23 Egen,in,ng = 0,000 kWh
Dacă CGN_FUEL = OI
Egen,in,oi = Egen,in 24 Egen,in,oi = 0,000 kWh
ɳel;cgn = (Pel;gen;out ) * t / E gen;in 25 ɳel;cgn 0,114 –
ɳth;cgn = Pth;gen;out * t / E gen;in 26 ɳth;cgn 0,687 –
tcgn = min (1 ; (Q CHW;gen;out /(Pth;chp_100+sup_100 * t))) 27 tcgn 0,857 –
ɛcgn = Egen;in / (Q CHW;gen;out + E el;gen;o ut – Wgen;aux ) 28 ɛcgn 1,275 –
Ϭcgn = (Eel;gen;out – Wgen;aux) / Egen;in 29 Ϭcgn 0,097 –
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
488
Fig. B.7 Certificatul de performanță energetică – clădire unifamilială
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
489 INFORMAȚII PRIVIND CLĂDIREA CERTIFICATĂ
Anexa 2 la Certificatul de performanță energ etică nr.
pentru [aici se scrie adresa completă a clădirii / unității de clădire]
7. Date privind construcția:
❑ Categoria clădirii:
Clădire de locuit: casă individuală
casă înșiruită (individuală cuplată)
bloc de locuințe
apartament individual în bloc de locuin țe
cămin / internat
Clădire de învățământ: școală
grădiniță
învățământ superior
Clădire de birouri: clădire administrativa / birouri
sediu al administrației publice centrale
prefectur ă, consiliu județean
primărie, con siliu local
unitate bancară sau de asigurări
oficiu de poștă
Clădire pentru sănătate: spital
policlinică, dispensar
creșă
cabinet medical
farmacie, laborator
centru de îngrijire
altă categorie pentru sănătate
Clădire pe ntru turism: hoteluri și restaurante
cabană turistică, pensiune
Clădire pentru sport: sală de sport, agrement
bazin de înot
Clădire pe ntru comerț: magazin comercial mic (< 120 m²)
magazin mare (super(hyper)market, mall)
Alte tipuri de clădiri (consum): clădire pentru cultură (bibliotecă,
teatru/cinematograf , muzeu
depozit
alte clădiri cu funcțiuni tehnice
❑ Nr. niveluri: Subsoluri, Demisol,
Parter + . etaje Mansardă
❑ Nr. de apartament e/unitati economice și suprafețe utile încălzite:
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
490 Tip. ap. Aria unui
apart./unit.
[m²] Nr.
ap./unit. SU [m²]
0 1 2 3
1 cam.
…
5 cam.
Birou
Depozit
…..
TOTAL
❑ Suprafața utilă totală a clădirii sau a unității de clădire: m2
❑ Volumul total al clădirii sau al unității de clădire: m³
❑ Caracteristici geometrice și termotehnice ale anvelopei:
Tip element
de construcție Rezistența termică
unidimensionala
[m²K/W] Rezistența termică
corectată [m²K/W] Aria [m²]
0 1 2
PE 1
PE 2
FE
UE
TE
Sb
CS
…
Aria totală a anvelopei [m²]
❑ Indice de compactitate al clădirii, S E / V: m-1
8. Date privind instalația de încălzire interioară:
❑ Sursa de energie pentru încălzirea spațiilor:
Sursă proprie, cu combustibil:
Centrală termică de cartier
Termoficare – punct termic central
Termoficare – punct termic local
Altă sursă sau sursă mixtă:
❑ Tipul sistemului de încălzire:
Încălzire locală cu sobe sau alte aparate de încălzire,
Încălzire centrală cu corpuri statice,
Încălzire centrală cu aer cald,
Încălzire centrală cu planșee încălzitoare,
Alt sistem de încălzire:
❑ Date privind instalația de încălzire locală cu sobe:
– Numărul sobelor:
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
491 – Tipul sobelor, mărimea și tipul cahlelor – [se com pletează în tabel ].
❑ Date privind instalația de încălzire interioară cu corpuri statice:
Tip corp static C. Număr corpuri
statice [buc.] D. Suprafață echivalentă
termic [m²]
în spaț iul
locuit în spațiul
comun Total în spațiul
locuit în spațiul
comun Total
– Tip distribuție a agentului termic de încălzire: inferioară,
superioară,
mixtă
– Necesarul de căldură de calcul: : W
– Racord la sursa centralizată cu căldură: racord unic,
multiplu: puncte,
– diametru nominal: mm,
– disponibil de presiune (nominal): mmCA
– Contor de căldură: există
nu există
nu este cazul
– Elemente de reglaj termic și hidraulic:
– la nivel de racord// sursă de căldură ,
– la nivelul coloanelor ,
– la nivelul corpurilor statice ;
– Lungimea totală a rețelei de distribuție amplasată în spații neîncălzite m;
Diametru tronson
[mm]
Lungime tronson [m]
– Debitul nominal d e agent termic de încălzire l/h;
– Curba medie normală de reglaj pentru debitul nominal de agent termic:
Temp. ext.
[°C] -15 -10 -5 0 +5 +10
Temp. tur [°C]
Qînc. mediu orar [W]
❑ Date privind instalația de încălzire interioară cu planșeu încălzitor:
– Aria planșeului încălzitor: m²
– Lungimea și diametrul nominal al serpentinelor încălzitoare;
Diametru serpentină.
[mm]
Lungime [m]
– Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalației:
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
492
9. Date p rivind instalația de apă caldă de consum:
❑ Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum:
Sursă proprie, cu:
Centrală termică de cartier
Termoficare – punct termic central
Termoficare – punct termic local
Altă sursă sau sursă mixtă:
❑ Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum:
Din sursă centraliz ată,
Centrală termică proprie,
Boiler cu acumulare,
Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m.,
Preparare locală pe plită,
Alt sistem de preparare a.c.m.:
❑ Puncte de consum a.c.m.:
❑ Numărul de obiecte sanitare – pe tipuri:
❑ Racord la sursa centralizat ă cu căldură: racord unic,
multiplu: puncte,
– diametru nominal: mm,
– necesar de presiune (nominal): mmCA
❑ Conducta de recirculare a a.c.m.: funcțională,
nu funcționează
nu există
❑ Contor de căldură general: există
nu există
nu este cazul
❑ Debitmetre la nivelul punctelor de consum: nu există
parțial
peste tot
10. Informații pri vind instalația de climatizare:
❑ Spațiu climatizat:
Complet (exclusiv spații comune)
Global (inclusiv spații comune)
Parțial: [se menționează spaț iile climatizate]
❑ Tipul instalației de climatizare din punct de vedere al tratării aerului:
Fără controlul umidității interioare (tratare simplă),
Cu control parțial al umidității (ex. numai iarna),
Cu control al umidității (tratare complexă).
❑ Tipul instalației de climatizare din punct de vedere al agenților de răcire, componenței si
reglării:
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
493 Instalație de climatizare aer -apă:
numărul de conducte de apă caldă sau/și rece: ,
instalație cu aer primar (proaspăt), instalație fără aer primar,
instalație cu reglare pe partea de apă, instalație cu reglare pe partea de aer,
instalație cu ventilo -convectoare, instalație cu ejectoare (incl. grinzi de
răcire),
Instalație de climatizare numai aer:
– Instalație cu debit de aer: variabil (VAV), constant (CAV),
– Instalație: cu aer primar (proaspăt), instalație fără aer primar,
– Instalație cu: 1 canal de aer (cald sau rece), 2 canale de aer (cald și rece),
– Instalație cu asigurarea aerului prin: ventilatoare zonale,
baterii de încălzire zonale, 2 canale de aer cu 1 ventilator de refulare,
baterii de încălzire si răcire zonale, 2 canale de aer cu 2 ventilatoare de refulare.
❑ Numărul de unități de climatizare (pentru unități tip split)
Număr unități interioar e: ,
Număr u nități exterioare: ,
Nu este cazul.
❑ Puterea frigorifică totală insta lată în clădire [W]:
[se completează în tabel – pe spații distincte ].
❑ Valoarea nominală a coeficientului de performanță al instalației de climatizare(medie):
[se completează în tabel – în cazul existenței mai multor aparate de climatizare ].
❑ Există posibilitatea contorizării individuale a consumatorilor:
da nu
11. Informații privind instal ația de ventilare mecanică:
❑ Tipul sistemului de ventilare a spațiilor
Exclusiv prin aerisire manuală ,
Naturală organizată ,
Mecanică :
Cu 1 circuit, în suprapresiune,
Cu 1 circuit, în depresiune
Cu 2 circuite, în suprapresiune
Cu 2 circuite, în depresiune
Cu 2 circuite , echilibrată
Alt tip:
❑ Numărul tota l de ventilatoare din instalația de ventilare [buc.]:
❑ Puterea totală instalată a ventilatoarelor [W]:
❑ Caracteristici ale instalației de ventilare:
automatizare în funcție de orar de funcționa re,
acționare manuală simplă pornit/oprit,
acțion are cu temporizare,
ventilatoare cu consum electric redus,
ventilatoare cu jaluzele de reglare automată.
❑ Recupera tor de căldură:
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
494 Da
Tip:
Eficiență declarată [%]:
Nu
12. Informații privind insta lația de iluminat:
Tipul sistemului de control/reglare a sistemului de iluminat a: Manual
b: Automat, în funcție de nivelul de iluminare naturală
❑ Tipul sistemului de ilumin at artificial:
Fluorescent
Incandescent
LED
Mixt
❑ Starea rețelei electrice / Starea rețelei de conductori pentru realizarea iluminatului:
Bună
Uzată
Date indisponibile
❑ Puterea totală instalată a sistemului de iluminat artificial, corespunzător utilizării normale a
spațiilor / asigurării nivelului de iluminare normat [W] :
❑ Tipul sistemului de control/reglare a sistemului de iluminat:
Manual
Automat , în funcție de nivelul de iluminare naturală
Alt tip:
Întocmit,
Auditor energetic pentru clădiri,
Numele și prenumele,
Ștampila și semnătura
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
495
ANEXA C : Breviar de calcul pentru auditare energetica (exemple)
Orice dosar de auditare energetică trebuie să includă cel puțin următoarele piese.
1. Copertă
2. Foaie de semnături cu participanții la întocmirea raportului de audit energetic
3. Raport de analiză și certifi care energetică care include:
3.1. obiectul și scopul lucrării
3.2. informații generale despre obiectivul auditat
3.3. evaluarea performanței energetice a obiectivului auditat (breviarul de calcul)
3.4. certificatul de performanță energetică (tot dosarul de certificare energe tică)
4. Raportul de auditare energetică care include:
4.1. detalierea măsurilor recomandate de creștere a performanței energetice
4.2. analiza eficienței economice a lucrărilor de intervenție
4.3. concluziile auditorului
5. Piese desenate (releveu arhitectur ă și instalații)
6. Anexe (eventual)
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
496 Exemplul 1 – SCOALA
CUPRINS
OBIECTUL ȘI SCOPUL LUCRĂRII
INFORMAȚII GENERALE PRIVIND ȘCOALA
1.1. Elemente de alcătuire arhitecturală și izolare termică
1.2. Instalația de încălzire și de preparare a apei calde de consum
1.3. Instalația de iluminat
2. EVALUAREA PERFORMANȚEI ENERGETICE PENTRU ȘCOALA
2.1. Determinarea rezistențelor termice corectate ale elementelor de construcție din
componența clădirii
A. CARACTERISTICI GEOMETRICE
B. CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE MATERIALELOR DE
CONSTR UCȚIE
C. REZISTENȚE TERMICE CORECTATE
D. NUMĂRUL DE SCHIMBURI DE AER CU EXTERIORUL
2.2. Determinarea consumului anual de căldură pentru încălzire
2.3. Determinarea consumului anual de căldură pentru prepararea apei calde de consum
2.4. Determinarea consumu lui anual de energie electrică pentru iluminat
2.5. Determinarea cantităților anuale de energie primară și de CO 2 emis
3. ELABORAREA CERTIFICATULUI DE PERFORMANȚĂ ENERGETICĂ PENTRU
ȘCOALA
3.1. Determinarea caracteristicilor clădirii de referință
3.2. Certificatul de performanță energetică propriu -zis, semnat și stampilat de auditor pe fiecare
pagină
3.3. Lista recomandărilor auditorului energetic (semnată și stampilată de auditor pe fi ecare
pagină), de reducere a consumurilor de energie ale clădirii, cu es timarea economiei de energie prin
realizarea măsurilor de creștere a performanței energetice a clădirii, inclusiv precizări de unde se
pot obține informații mai detaliate, precum: rent abilitatea recomandărilor formulate, procedura
care trebuie urmată pentr u punerea în practică a recomandărilor, stimulente financiare sau de altă
natură și posibilități de finanțare.
3.4. Anexa tehnică a certificatului de performanță energetică (semnată și stampilată de auditor pe
fiecare pagină)
3.5. A nexă cu minim 5 poze dif erite ale obiectivului certificat (realizate de la exterior sau în
interior) din care să reiasă îndeplinirea obligațiilor auditorului energetic de a efectua în prealabil
inspecția vizuală pe teren a obiectivului respectiv (semnată și stampilată de auditor pe fiecare
pagină) .
4. MĂSURI RECOMANDATE DE CREȘTERE A PERFORMANȚEI ENERGETICE
PENTRU ȘCOALA
4.1. Soluții de reabilitare pentru pereții exteriori și soclu
4.2. Soluții de reabilitare pentru tâmplăria exterioară
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
497 4.3. Soluții de reabilitare pentru planșeu l sub pod
4.4. Soluții de modernizare a instalațiilor
5. ANALIZA EFICIENȚEI ECONOMICE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE
5.1. Determinarea performanțelor energetice ale clădirii ca urmare a lucrărilor de intervenție
a. Caracteristici geometrice – arii
b. Caract eristici termotehnice ale materialelor de construcție
c. Rezistențe termice unidirecționale și corectate înainte și după reabilitare
d. Rezistențe termice medii pe clădire după reabilitare
5.2. Date de intrare pentru analiza economică a soluțiilor de mode rnizare energetică a clădirii
5.3. Analiza economică a lucrărilor de intervenție
6. CONCLUZIILE AUDITORULUI
OBIECTUL ȘI SCOPUL LUCRĂRII
În lucrarea de față este prezentat raportul de analiză energetică pentru ȘCOALA , din Sat , Comuna ,
Județul Călărași, efectuat pe baza datelor și observațiilor relevate asupra clădirii și instalațiilor
aferente acesteia.
După prezentarea generală a clădiri i expertizate, s -a completat fișa de analiză energetică aferentă
construcției și instalațiilor de încălzire, apă cal dă de consum și iluminat.
În final, s -a întocmit raportul de audit energetic, precedat de notele de calcul care au servit la
stabilirea val orilor menționate în raport.
Rezultatele obținute pe baza expertizei termo -energetice a clădirii și instalațiilor a ferente acesteia
servesc la certificarea energetică a clădirii precum și la identificarea soluțiilor tehnice optime de
reabilitare/moderniza re a elementelor de construcție/sistemului de instalații pe baza
caracteristicilor reale ale sistemului construcție -instalație privind utilizarea energiei termice și
electrice.
Întocmirea raportului de audit energetic al clădirii s -a efectuat în conformit ate cu prevederile
Metodologiei de calcul Mc001. Lista completă a documentelor utilizate la elaborarea studiilor de
audit energetic este prezentată în continuare:
* * * Legea nr. 372 republicată în 201 6 privind performanța energetică a
clădirilor, modificată și completată ulterior.
* * * H.G. 28/2008 privind aprobarea conținutului -cadru al documentației
tehnic o-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și
metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții
și lucrări de intervenții, inclusiv Ordinul MDLPL nr.863/2008 pentru
aprobarea „I nstrucțiunilor de aplicare a unor prevederi din H.G. 28 din
2008”.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
498 * * * Legea 325/2002 pentru aprobarea O.G. 29/2000 privind reabilitarea
termică a f ondului construit existent și stimularea economisirii energiei
termice.
* * * Legea 50 din 1991, privind autorizarea executării lucră rilor de construcții,
cu modificările și completările ulterioare.
* * * Metodologie din 01/09/2008 privind elaborarea deviz ului general pentru
obiective de investiții și lucrări de intervenții.
* * * Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, modi ficată în 2015.
Mc001 Metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor.
NP 008 -97 Normativ privind igiena com poziției aerului în spații cu diverse destinații,
în funcție de activitățile desfășurate în regim de iarnă -vară.
MP 022 -02 Metodologi e pentru evaluarea performanțelor termotehnice ale
materialelor și produselor pentru construcții.
MP013 -2001 Metodologie pr ivind stabilirea ordinii de prioritate a măsurilor de
reabilitare termică a clădirilor și instalațiilor aferente. Program cadru al
programului național anual de reabilitare și modernizare termică a
clădirilor și instalațiilor aferente.
GT 036 -02 Ghid pent ru efectuarea expertizei termice și energetice a clădirilor
existente și a instalațiilor de încălzire și preparare a apei calde de co nsum
aferente acestora.
GT 032 -01 Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare analizării
termoenergetice a c onstrucțiilor și instalațiilor aferente.
GT 040 -02 Ghid de evaluare a gradului de izolare termică al elementelor de
construcție la cl ădiri existente în vederea reabilitării termice.
GT 041 -02 Ghid privind reabilitarea finisajelor pereților și pardoselilor clădirilor
civile.
GT 043 -02 Ghid privind îmbunătățirea calităților termoizolatoare ale ferestrelor la
clădirile civile existente.
C107/0-2002 Normativ pentru proiectarea și execuția lucrărilor de izolații termice la
clădiri.
C 107/1 -2005 Normativ privind calculul coeficienților globali de izolare termică la
clădirile de locuit.
C 107/3 -2005 Normativ privind calculul termotehnic al el ementelor de construcție ale
clădirilor.
C 107/5 -2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de const rucție în
contact cu solul.
PCC – 016/2000 Procedura privind tehnologia pentru reabilitarea termică a clădirilor
folosind plăci din materia le termoizolante.
C 300 – 1994 Normativ de prevenire și stingere a incendiilor pe durata executării
lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora
NP 121 -06 Normativ privind reabilitarea hidroizolatiilor bituminoase ale
acoperisurilor cladiril or
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
499 GT 058 -03 Ghid privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate conform
legii nr. 10/ 1995 privind calitatea in constructii pentru Instalatii de
Ventilare -Climatizare
GT 060 -03 Ghid privind criteriile de performanță ale cerințelor de calita te conform
legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii pentru instalatiile de
incalzire centra la
INFORMAȚII GENERALE PRIVIND ȘCOALA
1.1. Elemente de alcătuire arhitecturală și izolare termică
Clădirea expertizată este ȘCOALA , din Sat, Comuna , Județul Călărași (figura 1), imobil aflat în
proprietatea Primăriei.
Din punct de vedere al tipologie i clădirilor civile, clădirea expertizată se caracterizează prin:
• Zona teritorial -rurală
• Conformarea și amplasarea pe lot -clădire individuală
• Regim înălțim e-mic ( P+pod)
• Clasa de importanță -III conform P100.
Figura 1
Construcția a fost executată înaintea anului 1965. Destinația principală este de școală ale cărei
deschideri principale au orientările S, N. Clădirea ȘCOALA este alcătuită din săli de clasă, holuri
și anexe.
Înălțimile libere de nivel sunt:
– parter: 3 m
Pereții exteriori sunt realizați din zidărie de cărămidă plină de 40 cm. Pereții interiori sunt din
cărămidă plină și au grosimea de 30 cm. La exterior, pereții sunt tencuiți cu mortar de var și ciment
și vopsiți (figura 2).
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
500
Figura 2
Planșeul peste pa rter al clădirii vechi este realizat pe grinzi transversale din lemn semifasonat,
peste care se sprijină tavanul format din tencuieli aplicate pe lemn. Acoperișul este de tip șarpantă
cu inve litoare din tablă și jgheaburi, dar fără burlane. Tabla acoperișu lui este in stare bună (figura
3).
Figura 3
Pardoseala este realizată din șapă de beton, finisată cu dușumea în sălile de clasă (figura 4).
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
501 Figura 4
Tâmplăria ferestrelor exterioare e ste din Aluminiu, în stare avansată de degradare, garniturile de
etanșare fiind uzate, acestea fiind schimbate cu aproximativ 10 ani în urmă (figura 5).
Figura 5
Finisajul exterior este realizat din tencuială. Din cauza agenților atmosferici, a agențilo r mecanici
și a agenților biologici, finisajele au fost afectate. Se impune prin urmare refacerea în totalitate a
finisajelor exterioare.
Clădirea nu prezintă elemente speciale de umbrire a fațadelor.
1.2. Instalația de încălzire și de preparare a apei calde de consum
Încălzirea pentru ȘCOALA , este asigurată de un cazan cu combustibil solid amplasat într -o cameră
(anexă) a școlii (figura 6). Distribuția agentului termic se face prin conducte din PPR. Distribuția
în interiorul școlii este superioară, p rin podul neîncălz it al clădirii. Conductele de distribuție sunt
neizolate și ies în exteriorul clădirii, expuse astfel înghețului.
Încălzirea interioară este caracterizată printr -o funcționare cu eficiență slabă a transferului termic,
consecință a execuț iei necorespunzăto are a distribuției și a cazanului uzat.
Figura 6
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
502 Necesarul total de căldură rezultat din calcule este de circa 27 kW calculat estimativ în condițiile
nominale (tT=90°C, tR=70°C, ti=20°C, te= -15°C).
Școala nu beneficiază de instalație p entru prepararea apei calde de consum.
1.3. Instalația de iluminat
Releveul efectuat asupra instalației de iluminat a clădirii a condus la înregistrarea tipurilor
corpurilor de iluminat. Corpurile de iluminat folosesc surse fluorescente. Instalația de il uminat
interioară are o putere instalată de aproximativ 324 W. Instala ția de iluminat este într -o stare bună
(figura 7).
Figura 7
2 . EVALUAREA PERFORMANȚEI ENERGETICE PENTRU ȘCOALA
2.1. Determinarea rezistențelor termice corectate ale elementelor de construcție din
componența clădirii
A. CARACTERISTICI GEOMETRICE
Caracteristicile geometrice ale clădirii sunt grupate în tabelele următoare. Au fost calculate ariile
tuturor elementelor de construcție (pereți exteriori opaci, planșeu sub pod, ferestre ș i uși exterioare,
placă pe sol, etc.). De asemenea, s -a calculat suprafața utilă încălzită, volumul util încălzit și
volumul total al clădirii (tabel 2.1).
Tabel 2.1
Suprafață parte opacă 119,62 m2
Suprafață parte vitrată tâmplărie lemn 0,0 m2
Suprafață parte vitrată tâmplărie PVC/AL 18,7 m2
Suprafață parte vitrată tâmplărie metal 0,0 m2
Suprafață totala planșeu sub pod 95,27 m2
Suprafață placă pe sol 95,27 m2
Suprafață planșeu peste subsol 0,0 m2
Total suprafață încălzită 95,27 m2
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
503 Suprafață constru ită desfășurată 124,00 m2
Volum încălzit 285,80 m3
Volum total al clădirii 372,00 m3
B. CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE MATERIALELOR DE
CONSTRUCȚIE
Conductivitățile termice de calcul ale materialelor se determină în conformitate cu Mc001 -P1, prin
multiplicarea valorilor cu coeficienți de majorare care țin cont de deprecierea conductivităților în
funcție de vechimea materialelor și de starea acestora (stare uscată, afectată de condens sau afectată
de igrasie). Valorile rezultate sunt prezentate în tab elul 2.2.
Tabel 2.2
Nr.
crt. Denumirea materialului Caracteristici
Coeficient
de
majorare Conductivitate
termică de
calcul, λ c ρ λ
(kg/m3) (W/mK) (W/mK)
0 1 2 3 4 5
1 Beton armat 2500 1,74 1,10 1,910
2 Cărămidă plină 1800 0,80 1,15 0,920
3 Mortar var (tencuială
interioară) 1500 0,70 1,03 0,720
4 Mortar ciment (tencuială
exterioară) 1700 0,93 1,10 1,020
5 Pământ 1800 2,00 1,10 2,000
6 Nisip 1600 0,58 1,10 0,640
7 Pietriș 1800 0,78 1,10 0,860
C. REZISTENȚE TERMICE CORECTATE
Rezistențele termice corectate pentru elementele opace țin cont de coeficientul de majorare a
conductivității termice a materialelor în funcție de vechime și stare (conform valorilor din tabelul
4.2) precum și de influența punților termice. Valorile rezult ate sunt prezentate în tabelul 2.3.
(pentru fiecare tip de element de construcție).
Tabel 2.3
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
504
2.2. Determinarea consumului anual de căldură pentru încălzire
Consumul anual de căldură pentru încălzirea spațiilor (încălzire discontinuă ș i ocupare
intermitentă a spațiilor) se determină în conformitate cu metodologia Mc001.
În final s -au determinat valorile pe baza cărora se va clasifica din punct de vedere energetic
clădirea de învățământ. S -au calculat:
– pierderile de căldu ră prin trans misie și infiltrații Q L=28,90 MWh/an;
– degajările interioare de căldură Q i=8,60 MWh/an;
– aporturile solare Q S=3,83 MWh/an;
STRAT
(m)
(W/mK)coeficient
de
majorareC
(W/mK)/
(m2K/W)coeficient
punti
termice
RSI 0,13
TENCUIALA
INTERIOARA0,02 0,70 1,00 0,70 0,03
CARAMIDA PLINA 0,400 0,80 1,30 1,04 0,38
TENCUIALA
EXTERIOARA0,030 0,93 1,10 1,02 0,03
RSE0,04
corectat
0,61 0,49PERETE EXTERIOR
0,80
R'
STRAT
(m)
(W/mK)coeficient
de
majorareC
(W/mK)/
(m2K/W)coeficient
punti
termice
RSI 0,125
TENCUIALA INTERIOARA 0,030 0,70 1,00 0,70 0,043
ȘIPCI 0,020 0,35 1,00 0,35 0,057
RSE 0,084
corectat
0,309 0,28PLANSEU SUB POD
0,89
R'
MATERIAL
[m]
[W/mK]Coef. de
majorare'
[W/mK]/'
[m2K/W]Coef.
punți
termice
RSI 0,17
PARDOSEALA 0,05 0,35 1,00 0,35 0,14
BETON 0,17 1,74 1,10 1,91 0,09
PAMNAT 3,00 2,00 1,30 2,60 1,15
PAMANT 3,00 4,00 1,30 5,20 0,58
corectat
2,13 1,83PLACA PE SOL
0,86
R'
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
505 – aporturile totale de căldură Q G=12,43MWh/an;
– necesarul de energie pentru încălzirea clădirii Q h=17,07MWh/an;
– pierderile subsistemului de transmisie Q em = 1,77 MWh/an;
– pierderile subsistemului de distribuție Q d = 0,85 MWh/an;
– pierderi de căldură ale subsistemului de generare pe durata funcționării, pe durata opririi sursei
și cauzate de un sistem de reglare și control non -ideal Q g = 3,94 MWh/an.
Însumând toate consumurile de energie prezentate mai sus rezultă un consum total anual de energie
pentru încălzire de 23,64 MWh/an, respectiv un consum specific de 248,16 kW/m2an.
2.3. Determinarea consumulu i anual de căldură pentru prepararea apei calde de
consum
Determinarea consumului anual de căldură pentru prepararea apei calde de consum pentru clădirea
auditată se determină în conformitate cu metodologia Mc001 și se bazează pe valorile
consumurilor (5l /pers,zi) estimate confor m Mc001 .
Temperatura medie anuală a apei reci este t ar= 10°C . Temperatura apei calde de consum este t ac=
60°C . S-au calculat:
– necesarul de energie pentru prepararea apei calde de consum efectiv utilizate, de 1,57 MWh/an;
– necesarul de energie pentru prepararea apei calde menajeră pierdute, de 0,24 MWh/an;
– cantitatea de energie disipată de la conductele de distribuție și de la coloanele de distribuție din
clădire, de 0,16 MWh/an.
În final s -au determinat valorile pe baza căr ora se va clasifica din p unct de vedere energetic
clădirea: consumul de căldură anual total de Qacc=1,81 MWh/an, respectiv consumul specific
anual de qacc=19,04 kWh/m2an.
2.4. Determinarea consumului anual de energie electrică pentru iluminat
Pentru calcularea consumului de ener gie electrică pentru iluminat s -au contorizat corpurile de
iluminat ale întregii clădiri.
Timpul de utilizare anual, în funcție de tipul clădirii (Tabel 2.4)
Tabel 2.4
Tipul clădirii Orele de funcționare, anual
tD tN ttotal
Clădiri de învățământ 1800 200 2000
– timpul de utilizare al luminii de zi în funcție de tipul clădirii;
– timpul în care nu este utilizată lumina naturală;
Dt
Nt
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
506 Factorul de dependență de lumina de zi FD (Tabel 2.5)
Tabel 2.5
Tipul clădirii Tipul sistemului de control FD
Clăd iri de învățământ, spitale Manual 1,0
Celulă foto iluminare
constantă 0,9
Celulă foto iluminare cu
senzor lumină naturală 0,7
Notă: Se consideră că cel puțin 60% din iluminat este controlat prin intermediul sistemul
considerat
Factorul de dependenț ă de durata de utilizare Fo (Tabel 2.6)
Tabel
2.6
Tipul clădirii Tipul sistemului de control Fo
Birouri, clădiri de
învățământ Manual 1,0
Automat ≤ 60% din
încărcătura conectată 0,9
Notă: Se consideră control automat cu senzori de prezență, cel puțin u nul în fiecare încăpere,
iar pe suprafețe mari, cel puțin unul la 30m2
Astfel pentru sistemul de iluminat aferent clădirii de învățământ rezultă un consum global anual
de 1,22 MWh/an, respect iv un consum specific de energie electrică de 12,80 kWh/m2an.
2.5. Determinarea energiei primare și a cantității anuale de CO 2 emis
Pe baza necesarului anual de energie termică și electrică calculat conform Mc001 se determină
energia primară consumată pentru asigurarea confortului în clădire: 34,50 MWh/an.
Pe baz a necesarului total anual de energie termică și electrică se determină emisiile anuale de CO2.
Cantitatea de CO2 emisă este de 58,00 kg/m2an.
3. ELABORAREA CERTIFICATULUI DE PERFORMANȚĂ ENERGETICĂ A
CLĂDIRII
3.1. Determinarea caracteristicilor clădirii de referință
Clădirea de referință reprezintă o clădire virtuală având următoarele caracteristici generale:
1- Aceeași formă geometrică, volum și ar ie totală a anvelopei ca și clădirea reală;
2- Aria elementelor de construcție transparente (ferestre, luminatoa re, pereți exteriori vitrați) este
determintă pe baza indicațiilor din Metodologia de calcul al performanței energetice a
clădirilor – Partea I, în funcție de aria utilă a pardoselii incintelor ocupate (spațiu condiționat);
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
507 3- Rezistențele termice corectate a le elementelor de construcție din componența anvelopei
clădirii sunt caracterizate de valorile minime normate, conform Metodologie cap 2.
Tabel 3.2.
Element de construcție Rezisten ța termică
corectată
(m2 K/W)
Perete exterior 1,750
Planșeu sub p od 4,500
Ferestre 0,500
Placă pe sol 2,900
4- Valorile absorbtivității radiației solare a elementelor de construcție opace sunt aceleași ca în
cazul clădirii de referință;
5- Factorul optic al elementelor de construcție exterioare vitrate este = 0,26;
6- Facto rul mediu de însorire al fațadelor are valoarea corespunzătoare clădirii reale;
7- Numărul de schimburi de aer din spațiul încălzit este de minimum 0,5 h-1, considerându -se
că tâmplăria exterioară este dotată cu garnituri speciale de etanșare, iar ventilarea este de tip
controlată, iar în cazul clădirilor publice / sociale, valoarea corespunde asigurării confortului
fiziologic în spațiile ocupate (Me todologie Mc001);
8- Sistemul de încălzire este de tipul încălzire centrală cu corpuri statice, dimensionate confor m
reglementărilor tehnice în vigoare;
9- Instalația de încălzire interioară este dotată cu elemente de reglaj termic și hidraulic atât la
baza colo anelor de distribuție (în cazul clădirilor colective), cât și la nivelul corpurilor statice;
10- În cazul sursei de căldură centralizată, instalația interioară este dotată cu contor de căldură
general (la nivelul racordului la instalațiile interioare) pentru încălzire și apă caldă de
consumla nivelul racordului la instalațiile interioare, în aval de stația termică comp actă;
11- Randamentul de producere a căldurii aferent centralei termice este caracteristic
echipamentelor moderne noi; nu sunt pierderi de fluid în instalațiile interioare;
12- Conductele de distribuție din spațiile neîncălzite (ex. subsolul tehnic) sunt izolate t ermic cu
material caracterizat de conductivitate termică iz = 0,042 W/m K
13- Nu se acordă penalizări conform cap. II.4.5 din Mc001, p0 = 1,00.
Ținând cont de caracteristicile menționate mai sus s -au obținut următoarele rezultate:
– Consumul specific de ener gie pentru instalația de încălzire : 48,62 kWh /m2an
– Consumul specific de energie pentru prepararea apei calde de consum : 17,13 kWh/m2an
– Consumul specific de energie pentru instalația de iluminat: 12,80 kWh/m2an
Clădirea de referință se încadre ază în clasa de eficiență energetică A, conform metodologiei din
Mc001 .
3.2. Certificatul de performanță energetică propriu -zis, semnat și st ampilat de auditor pe fiecare
pagină
()
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
508
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
509
3.3. L ista recomandărilor auditorului energetic (semnată și stampilată d e auditor pe fiecare
pagină), de reducere a consumurilor de energie ale clădirii, cu estimarea economiei de energie prin
realizarea măsurilor de creștere a performanței energetice a clădirii, inclusiv precizări de unde se
pot obține informații mai detaliat e, precum: rentabilitatea recomandărilor formulate, procedura
care trebuie urmată pentru punerea în practică a recomandărilor, stimulente fina nciare sau de altă
natură și posibilități de finanțare.
Descriere recomandare
(soluție/pachet de soluții) Estimar e
economie de
energie ( MWh/an) Sursă informații
detaliate
S1 Izolarea termică a pereților exteriori cu minim
10 cm polistiren expandat ignifugt 13,15 www.mdrap.ro
www.aiiro.ro
www.oaer.ro
www.aaecr.ro
www.urban –
incerc.ro
www.adr.ro
S2 Schimbarea tâmplăriei existente cu tâmplărie
PVC pentacamerală 2,35
S3 Izolarea termică a planșeului sub pod cu vată
minerală bazaltică de 20 cm grosime 8,01
S4 Înlocuirea cazanului existent cu un cazan cu
gazeificare cu combustibil solid. Înlocuirea
conductelor de distribuție a agentului termic .
Dotarea corpurilor statice cu robineți
termohidraulici. Montarea unui boiler cu
acumulare pentru prepararea apei calde de
consum. Înlocuirea corpurilor de iluminat cu
unele LED. 4,06
P1 = S1+S2+S3 17,91
P2 = P1+S4 19,12
3.4. Anexa tehnică a certificat ului de performanță energetică (semnată și stampilată de auditor pe
fiecare pagină)
Adresa școlii: ȘCOALA , Sat Pădurișu, Comuna Frumușani , Județul Călărași
Zona climatică: II
Anul construirii: 1965
Tipul proiectului: […] tip
[x ] unicat
[…] refolosibil
Regimul de î nălțime: P+pod
Aria construită: (m2) 124,00
Aria desfășurată: (m2) 124,00
Aria utilă: (m2) 95,27
Spații cu altă destinație (la
parter/mezanin): nu
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
510 Număr și tip tronsoane (de
capăt, de mijloc): 2 tronson
Placă pe sol […] teh nic nevizitabil
[…] canal termic
[…] spații cu altă destinație decât cea de locuință
Forma în plan […] simetrică
[ x ] nesimetrică
Poziția în ansamblu [ x ] izolată
[ … ] cu vecinătăți
Pod [… ] circulabil
[…] semicirculabilă
[ x ] acope riș tip șarpantă
Structura anvelopei opace
(pereți exteriori) [ x ]cărămidă plină (40 cm)
[…] cărămidă cu goluri (37,5 cm)
[…] panouri mari tristrat beton armat și BCA (27 cm)
[…] panouri mari tristrat beton armat și vată minerală (22 cm)
[…] panouri mari tristrat beton armat și BCA GBN (27 cm)
[…] panouri mari tristrat beton armat și polistiren (27 cm)
[…] panouri mari tristrat beton armat și vată minerală (27 cm)
[…] panouri mari tristrat beton armat și BCA (30 cm)
[…] alta: stâlpi și grinzi din beton armat cu închideri din zidărie
de BCA și izolat cu polistiren expandat de 5 cm
Structura de rezistență
– verticală [ x ] zidărie simplă
[…] zidărie cu stâlpișori și centuri de beton armat
[…]cadre din beton arm at
[…] pereți structurali din beton armat monolit
[ …] panouri mari prefabricate
[…] structură mixtă (cadre și pereți structurali)
– orizontală [ x ] plac ă pe sol din beton armat monolit
[… ] planșee din beton armat prefabricat
Instalația i nterioară de
încălzire
[…] sistem de încălzire centrală
[x] centrală termică proprie care utilizează
[…] gaz metan
[…] combustibil lichid (CLU, motorină)
[ x ] lemn
[…] cărbune
[…] sobe pe gaze naturale
Zona eoliana în care este amplasată clădirea: II
Proiectant / constructor: –
Existența documentației construcției și instalației aferente acesteia:
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
511 partiu de arhitectură pentru fiecare tip de nivel repre zentativ și RELEVEU
secțiuni reprezentative ale construcției
detalii de construcție
planuri pentru instalația de încălzire interioară
schema coloanelor pentru instalația de încălzi re interioară
planuri pentru instalația sanitară
Plan de situație / schița clădirii cu indicarea orientării față de punctele cardinale, a distanțelor
până la clădirile din apropiere și înălțimea acestora și poziționarea sursei de căldură sau a punctului
de racord la sursa de căldură exterioară (figura 9).
Orientăril e elementelor de construcție verticale exterioare : S, E, N, V.
ANVELOPA
Gradul de expunere la vânt:
adăpostită moderat adăpostit ă liber expusă
(neadăpostită)
Starea demisol tehnic al clădirii:
Fără subsol
Uscat și cu posibilitate de acc es la instalația comună
Uscat, dar fără posibilitate de acces la ins talația comună
Subsol inundat / inundabil (posibilitatea de refulare a apei din canalizarea
exterioară)
Identificarea structurii constructive a clădirii în vederea aprecierii principalelor caracteristici
termotehnice ale elementelor de construcție din componența anvelopei clădirii:
Pereți exteriori opaci:
✓ Suprafața totală a pereților exteriori opaci [m2]:
Descriere Suprafaț
ă
[m2] Straturi componente
(i -> e) Coeficient
de reducere
[] Material Grosime
[m]
Pereți exterio ri 119,62 Mortar var 0,020 80
N
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
512 (R=0,49m2K/W) Cărămidă
Mortar ciment 0,400
0,030
✓ Stare: bună pete condens igrasie
✓ Starea finisajelor: bună tencuială căzută p arțial / total
✓ Tipul și culoarea materialelor de finisaj: la exterior – tencuială
✓ Elemente de umbrire a fațadelor: NU EXISTĂ
Placă pe sol:
✓ Suprafața totală a plăcii pe sol [m2 ]:
Descriere Suprafață
[m2] Straturi componente
(i -> e) Coeficient
de reducer e
[] Material Grosime [m]
Placă pe sol
(R=1,83m2K/W) 95,27 Pardoseală
Beton
Pământ
Pământ 0,05
0,17
3,00
4,00 86
Acoperiș:
✓ Tip: Șarpantă Necirculabilă Circulabilă
✓ Stare: Bun Deteriorat
Uscat Umed
✓ Ultima reparație: < 1 an 1-2 ani
2-5 ani > 5 ani
✓ Suprafața totală a planșeul ui sub pod [m2 ]:
Descriere Suprafață
[m2] Straturi componente
(i -> e) Coeficient
de
reducere
[] Material Grosime
[m]
Planșeu sub pod
(R= 0,25m2K/W) 95,27 Tencuială interioară
Șipci
0,03
0,02 89
Ferestre / uși exterioare:
Suprafață parte vit rată tâmplărie lemn 0,0 m2
Suprafață parte vitrată tâmplărie Al 18,7 m2
Suprafață parte vitrată tâmplărie Metal 0,0 m2
Total parte vitrată 18,7 m2
✓ Starea tâmplăriei:
bună
evident neetanșă
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
513 fără măsuri de etanșare
cu garnituri d e etanșare
cu măsuri speciale de etanșare
Elemente de construcție mobile din spațiile comune:
✓ Ușa de intrare în clădire:
ușa este prevăzută cu sistem auto mat de închidere și sistem de siguranță
(interfon, cheie)
ușa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere, dar stă închisă în perioada
de neutilizare
ușa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere și este lă sată frecvent
deschisă în perioada de neutilizare
✓ Ferestre de pe holuri – starea geamurilor, a tâmplăriei și gradul de etanșare:
ferestre / uși în stare bună și prevăzute cu garnituri de etanșare
ferestre / uși în star e bună dar neetanșe
ferestre / uși în stare proastă, lipsă sau sparte
Caracteristici ale spațiului locuit / încălzit:
✓ Suprafața construită desfășurată/suprafața pardoselii spațiului încălzit (utilă) :
SUPRAFAȚA
CONSTRUITĂ
DESFĂȘURATĂ [m2] SUPRAFAȚA
ÎNCĂLZITĂ [m2]
124,00 95,27
✓ Volumul spațiului încălzit/ volumul total al clădirii :
VOLUMUL
ÎNCĂLZIT [m3] VOLUMUL
TOTAL [m3]
285,80 372,00
✓ Înălțimea medie liberă de nivel :
Tabel 1.7.
Regim înălțime ÎNĂLȚIME [m]
Parter 3
✓ Regimul de ocupare a spațiului încălzit/nr. de ore de funcționare a instalației de
încălzire: 10h/zi, 5 zile/săptămână
INSTALAȚIILE
Temperatura interioară echivalentă pentru spațiul încălzit: 20°C / 12°C
Instalația de încălzire interioară:
✓ Sursa de energie pen tru încălzirea spațiilor:
surse proprii, cu combustibil solid
centrală termică de cartier
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
514 termoficare – punct termic central
termoficare – punct termic local
altă sursă sau sursă mixtă
✓ Tipul sistemului de încălzire:
încălzire locală cu sobe
încălzire individuală cu corpuri statice
încălzire centrală cu aer cald
încălzire centrală cu planșee încălzitoare
alt sistem de încălzire
✓ Necesarul de căldură de calcul: aproximativ 27 kW
✓ Contor de căldură: NU ESTE CAZUL
✓ Elemente de reglaj termic și hidraulic (la nivelul coloanelor): NU ESTE CAZUL
✓ Elemen te de reglaj termic și contorizare (la nivelul corpurilor statice):
Corpurile st atice sunt dotate cu armături de reglaj și acestea sunt funcționale
Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj, dar cel puțin u n sfert dintre acestea
nu sunt funcțional e
Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj sau cel puțin jumătate dintre
armăturile de reglaj existente nu sunt funcționale
– Termoizolație: material, grosime, tip protecție, stare ( integritate, umiditate): NU EXISTĂ
✓ Starea instalației de încălzire interioară din punct de vedere al depunerilor:
Corpurile statice au fost demontate și spălate / curățate în totalitate după ultimul sezon
de încălzire
Corpurile sta tice au fost demontate și spălate / curățate în totalitate înainte de ultimul
sezon de încălzire, dar nu mai devreme de trei ani
Corpurile statice nu au fost demontate și spălate / curățate în totalitate cu mai mult de
trei ani în urmă
✓ Armăturile de separare și golire a coloanelor de încălzire: NU ESTE CAZUL
✓ Date privind instalația de încălzire interioară cu planșeu încălzitor: NU ESTE CAZUL
Instalația de apă caldă de consum:
✓ Sursa de energie pentru prepararea apei cald e de consum:
Sursă proprie cu energie electrică
Centrală termică de cartier
Termoficare – punct termic central
Termoficare – punct termic local
Altă sursă sau su rsă mixtă
✓ Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum:
Din sursă centralizată
Microcentrală termică proprie
Boiler cu acumulare
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
515 Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.c.
Preparare locală: sobe pe gaz
Alt sistem de preparare a.c.c.: schimbător de căldură cu plăci
✓ Puncte a.c.c. / a.r.: 1/2
✓ Conducta de recirculare a a.c.c.:
funcțională nu funcționează nu exis tă
✓ Contor de căldură general: NU EXISTĂ
✓ Debitmetre la nivelul punctelor de consum: NU EXISTĂ
✓ Alte informații:
– accesibilitate la racordul de apă rece din subsolul tehnic: N.A.
– facturi pentr u consumul de gaze naturale pentru clădirile cu ins talație proprie de
producere a.c.c. funcționând pe gaze naturale: N.A.
– starea armăturilor și conductelor de a.c.c.: N.A.
– temperatura apei reci din zona / localitatea în care este amplasată clădirea
tar (vara) = 12°C, t ar (iarna) = 8°C
– număr mediu d e persoane: 30
Instalația de iluminat :
✓ Tip iluminat:
fluorescent incandescent mixt
✓ Starea rețelei de conducto ri pentru asigurarea iluminatul ui:
bună uzată date indisponibile
✓ Puterea instalată a sistemului de iluminat: aproximativ 324 kW
Întocmit,
Auditor energetic pentru clădiri,
Numele și prenumele,
Ștampila și semnătura
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
516
3.5. Anexă cu minim 5 poze diferite ale obiectivului certificat (realizate de la exterior sau în
interior) din care să reiasă îndeplinirea obligațiilor auditorului energetic de a efectua în prealabil
inspecția vizuală pe teren a obiectivului respectiv (sem nată și stampilată de auditor pe fiecare
pagină).
Fatada principala -Est Fatada Nord
Finisaje interioare Fatada spate – Vest
Instalatia de incalzire si acc Sistemul de iluminat
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
517 4. MĂSURI RECOMANDATE DE CREȘTERE A PERFORMANȚEI ENERGETICE
PENTRU ȘCOALA
Clădirea pentru care se propun soluțiile de reabilitare este ȘCOALA , situată în Sat, Comuna ,
Județul Călărași (figura 8).
Figura 8
În urma inspecției pe teren s -au constatat următoarele deficiențe majore cu influență negativ ă
privind siguranța exploatării și performanțele energetice ale clădirii:
a) tencuiala pereților exteriori se află într -o stare avansată de uzură;
b) izolația termică a elementelor exterioare de constr ucție nu este în conformitate cu
reglementările în vigoare, valorile rezistențelor termice situându -se sub 30% (cazul planșeului
peste pod) și respectiv sub 70% (cazul plăcii pe sol) din valorile minime obligatorii menționate
în C107/1 -2005;
c) clădirea dispu ne de o încălzire individuală cu cazan pe lemne și corpuri s tatice.
Având în vedere aspectele prezentate mai sus și faptul că clădirea are o vechime de peste 51 ani,
rezultă:
❑ necesitatea reabilitării energetice generale a anvelopei clădirii prin izolarea t ermică a pereților
și refacerea finisajelor, schimbarea tâmp lăriei și termoizolarea planșeului sub pod;
❑ necesitatea înlocuirii cazanului și montării unui boiler cu acumulare pentru prepararea apei
calde de consum;
❑ necesitatea realizării unei instalații de ventilare mecanică locală, prin unități de recuperare
aer/ae r montate în fiecare sală de curs dotate și cu baterie de încălzire;
❑ necesitatea utilizarea de corpuri de iluminat cu becuri LED;
4.1. Soluții de reabilitare pentru pereții exteriori și a soclului (S1)
Îmbunătățirea protecției termice la nivelul perețilo r exteriori ai clădirii se propune a se face prin
montarea unui strat termoizolant suplimentar.
Se propune soluția izolării pereților exteriori cu vată minerală bazaltică din clasa de reacție
la foc A1 sau A2 – s1,d0 de fațadă de minim 1 5 cm grosime, poli striren extrudat ignifugat de
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
518 soclu de minim 1 5 cm grosime (efort de compresiune minim 150kPa, clasa de reacție la foc
B-s2,d0), amplasat pe suprafa ța exterioară a pereților existenți protejați cu o masă de șpaclu
de minim 5mm grosime și tencuială acrilică .
Soluția prezintă următoarele avantaje:
▪ corectează majoritatea punților termice;
▪ conduce la o alcătuire favorabilă sub aspectul difuziei la vapor ii de apă și al stabilității termice;
▪ protejează elementele de construcție structurale precum și structura î n ansamblu, de efectele
variației de temperatură a mediului exterior;
▪ nu conduce la micșorarea ariilor utile;
▪ permite realizarea, prin aceeași opera ție, a renovării pereților și a tencuielii;
▪ permite utilizarea s ălii în timpul executării lucrărilor de reab ilitare și modernizare;
▪ nu afectează pardoselile, tencuielile, zugrăvelile și vopsitoriile interioare existente;
▪ durată de viață garantată, de regulă, cel puțin 15 ani.
Este foarte important ca recepția finală a lucr ărilor de termoizolare să se facă pe ba za
termogramelor în infraroșu realizate cu camere cu rezoluție mare (Rezoluție spațială 1,36
Mrad, Rezoluție 320×240 pixeli, Spec tru: 7.5 – 13 µm).
4.2. Soluții de reabilitare pentru tâmplăria exterioară (S2)
Ca urmare a rezistențelor termice minime prev ăzute pentru tâmplăria exterioară (R’min>0, 77
m²K/W) tâmplăria exterioară utilizată până acum în mod curent, nu mai este corespun zătoare.
O soluție recomandată este tâmplăria cu tocuri și cercevele din PVC pentacameral, cu geam
termoizolant low -e, care pr ezintă următoarele avantaje:
– au rezistență bună la agenții de mediu; sunt insensibile la variațiile de umiditate din atmosferă;
– au rezistență mecanică redusă (cu atât mai mult la profilele fără „armături” din țeavă); în
consecință ferestrele din PVC au în general dimensiuni mai mici decât cele din lemn;
– au posibilități de asamblare pe care le oferă tehnologia de producție a pr ofilelor (în general
clipsare), face ca deformațiile din producție și montaj să fie evitate;
– tehnologia de producție permite atât montarea geamurilor simple, cât și a geamurilor
termoizolante;
– nu necesită întreținere în timp, plasticul fiind colorat în masă, sau finisat cu peliculă acrilică,
realizată în timpul procesului de fabricație a profilelor;
– au etanșeitate mare la ae r, datorită garniturilor pe care le includ.
Dezavantajele utilizării tâmplăriei cu tocuri și cercevele din PVC sunt:
– pericolul de a schimba regimul higrotermic al încăperilor din cauza tâmplăriei foarte etanșe;
– durata de viață este de maxim 15…20 ani;
– îmbătrânirea materialului și modificarea culorilor, mai ales la tâmplăriile albe, în funcție de
materialul plastic util izat și de rezistența la razele ultraviolete;
– scăpările de gaz inert din foile de sticlă după scurt timp de la montare.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
519 După schimbarea f erestrelor trebuie avute neapărat în vedere:
– etanșarea la infiltrații de aer rece a rosturilor de pe conturul tâmplă riei, dintre toc și glafurile
golului din perete cu o folie de etanșare la exterior tip WINTEQ (lățimea de 29 cm); completarea
spațiilor r ămase după montarea ferestrelor noi cu spumă poliuretanică și închiderea, a rosturilor cu
tencuială;
– etanșarea hidro fugă a rosturilor de pe conturul exterior al tocului cu materiale speciale (chituri
siliconice, folie de etanșare la exterior tip WINTEQ, mortare hidrofobe ș.a.) precum și acoperirea
rosturilor cu baghete din lemn sau din PVC;
– eventual, prevederea lăcrim arelor la glaful orizontal exterior de la partea superioară a golurilor
din pereții exteriori;
– înlocuirea solbancurilor din tablă zincat ă existente pe glaful orizontal exterior de la partea
inferioară a golurilor din pereți, cu glafuri din PVC; se vor as igura panta, existența și forma
lăcrimarului, etanșarea față de toc (cuie cu cap lat la distanțe mici), etanșarea față de perete
(marginea tablei ridicată și acoperită la partea superioară de tencuială) etc.;
– desfundarea (sau crearea dacă nu există) a gă urilor de la partea inferioară a tocurilor, destinate
îndepărtării apei condensate între cercevele.
Schimbarea tâmplăriei conduce la mări rea rezistenței termice a ferestrelor și ușilor. De asemenea,
efectul favorabil al acestei măsuri se manifestă substan țial atât în ceea ce privește condițiile de
confort, prin eliminarea curenților reci de aer, cât și sub aspectul necesarului anual de căld ură, prin
micșorarea volumului de aer care pătrunde în exces în încăperi și care trebuie încălzit.
Astfel, modernizar ea din punct de vedere termic a tâmplăriei exterioare se propune a se realiza în
următoarea variantă:
-înlocuirea tâmplăriei existente cu tâmplărie cu tocuri și cercevele din PVC în sistem pentacameral,
cu ranforsări din profile metalice galvanizate, cu ge am termoizolant dublu 4 -12-4-12-4 mm, cu o
suprafață tratată cu un strat reflectant având un coeficient de emisie e<0,10 și cu un coeficie nt de
transfer termic U=1, 3 W/m²K (R=0, 77m²K/W).
❑ Adoptarea soluției de înlocuire totală a ferestrelor existente cu ferestre tip termopan implică
etanșarea spațiului interior și reducerea drastică a numărului de schimburi de aer sub valoarea
necesară diluă rii concentrației CO 2 și a umidității interioare. Astfel, înainte de reabilitare, schimbul
de aer se re aliza prin neetanșeitățile tâmplăriei. Prin prevederea garniturilor de etanșare,
împrospătarea aerului trebuie realizată o instalație de ventilare mecani că locală prin unități de
recuperare aer/aer montate în fiecare sală de clasă dotate și cu baterie de î ncălzire/răcire.
Dacă nu sunt rezolvate aceste probleme, apar consecințe nefavorabile majore, cum ar fi:
– disconfort în ceea ce privește condițiile de oc upare (aer viciat, umiditate mare, ș.a.)
– riscul apariției condensului pe suprafețele interioare ale ele mentelor de construcție perimetrale;
– creșterea cantității de vapori de apă care condensează în anotimpul rece în interiorul elementelor
de construcție ca re fac parte din anvelopă.
4.3. Soluții de reabilitare pentru planșeul sub pod (S3)
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
520 În ceea ce priveș te izolarea planșeului sub pod se recomandă ca stratul termoizolant să fie aplicat
pe fața exterioară a stratului suport. Se propune ca soluția de izolar ea termică să se realizeze cu un
strat de 20 cm de vată minerală bazaltică (efort de compresiune minim 30kPa, clasa de reacție la
foc minim A2 -s1,d0) și protejarea acesteia.
4.4. Soluții de modernizare a instalațiilor (S4)
4.4.1 Soluții de modernizare a instalațiilor de încălzire și a.c.c.
Soluțiile de modernizare a instalației de încălzire și de preparare a apei calde de consum, se aleg
ținând seama de starea actuală a instalațiilor (evaluată prin expertiza energetică):
• înlocuirea cazanului existent aflat într -o stare avansată de uzură, cu un cazan cu gazeificare cu
combustibil solid, cu eficiență ridicată, dotat cu vas de expansiune, supape de siguranță,
distribuitor – colector și automatizare;
• înlocuirea co nductelor de distribuție a apei calde pentr u încălzire și schimbarea traseelor de
distribuție;
• dotarea corpurilor statice cu robineți termohidraulici;
• montarea unui boiler cu acumulare pentru prepararea apei calde menajere.
4.4.2 Soluții de modernizare a instalațiilor de iluminat
Pentru respect area condițiilor privind confortul vizual stipulate în Normativul I7/2011 se
recomandă schimbarea sistemului de iluminat:
• înlocuirea corpurilor de iluminat cu unele moderne;
• utilizarea surselor de iluminat artifi cial de tip LED;
• necesitatea refaceriii ins talației electrice unde acesta este deteriorată;
• utilizarea senzorilor de prezență pentru spațiile de circulație.
5. ANALIZA EFICIENȚEI ECONOMICE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE
5.1. Determinarea performanțelor energetice ale clădirii ca urmare a lucrărilor de
intervenție
a. Caracteristici geometrice – arii
Caracteristicile geometrice ale clădirii sunt prezentate în cele ce urmează. Au fost calculate
suprafața încălzită, volumul util încălzit și v olumul total al clădirii, ariile elementelor de
construcție (p ereți exteriori opaci, planșeu sub pod, ferestre și uși exterioare).
Tabel 5.1
Suprafață parte opacă 119,62 m2
Suprafață parte vitrată tâmplărie lemn 0,0 m2
Suprafață parte vitrată tâmplărie PVC/AL 18,7 m2
Suprafață parte vitrată tâmplărie metal 0,0 m2
Suprafață totala planșeu sub pod 95,27 m2
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
521 Suprafață placă pe sol 95,27 m2
Suprafață planșeu peste subsol 0,0 m2
Total suprafață încălzită 95,27 m2
Suprafață construită desfășurată 124,00 m2
Volum încălzit 285,80 m3
Volum total al clădirii 372,00 m3
b. Caracteristici termotehnice ale materialelor de construcție
Se utilizează suplimentar următoarele materiale de construcții pentru reabilitare:
– polistiren extrudat ignifugat cu =0,036 W/(mK);
– vată minerală bazaltică semirigidă cu =0,042 W/(mK).
c. Rezistențe termice unidirecționale și corectate înainte și după modernizare
În Tabelul 5.2 se prezintă centralizat rezistențele termice unidirecționa le și corectate ale
elementelor de construcție, înainte de modernizare. Rezistentele termice corectate pent ru
elementele opace țin cont de coeficientul de majorare a conductivității termice a materialelor în
funcție de vechime și stare precum și de influen ța punților termice.
Valorile rezultate ale rezistențelor termice unidirecționale și corectate ale element elor de
construcție, după operația de reabilitare sunt centralizate în tabelul 5.2.
Tabel 5.2
Element de construcție Rezistență
termică înainte
de reabilitare Rezistență
termică după
reabilitare
m2K/W m2K/W
0 1 2
Perete exterior 0,49 2,07
Planș eu sub pod 0,25 4,57
1. PEREȚI EXTERIORI ȘI SOCLU
La pereții exteriori se adaugă rezistența termică a unui strat din vata minerala bazaltica de 15 cm
grosime, dispus la exterior. Se neglijează stratul exterior de protecție de cca 0,5 cm grosime. Se
constată scăderea coeficientului de reducere a rezistenț ei generat de punțile termice.
2. PLANȘEU SUB POD
La planșeul sub pod se adaugă rezistența termică a unui strat din vată minerală bazaltică de 20 cm
grosime, dispus la exterior. Se constată reducerea c oeficientului de reducere a rezistenței generat
de punțile termice.
Modificările din punct de vedere termotehnic ale elementelor de construcție opace ale clădirii, sunt
prezentate în tabelul 5.3.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
522 Tabel 5.3
Element de construcție Coeficient
inițial
punți
termice Rezistență termică
corectată
înainte de
reabilitare Coeficient
punți termice Rezistență termică
corectată
după reabilitare
m2K/W m2K/W
Perete exterior 80 % 0,49 67 % 2,07
Planșeu sub pod 89 % 0,28 82 % 4,57
d. Rezistențe termice medii pe clăd ire după reabilitare
Valorile rezistenței termice medii a elementelor de construcție ale clădirii se determină pentru
fiecare pachet în parte. Valorile rezistențelor din tabelul 5.4 sunt date în m2K/W.
Tabel 5.4
Pachete de
reabilitare Real S1 S2 S3 S4 P1 P2
Rezistența medie
(m2K/W) 0,483 0,671 0,489 0,934 0,483 2,057 2,057
S1 = soluție privind reabilitarea pereților clădirii
S2 = soluție privind reabilitarea tâmplăriei clădirii
S3 = soluție privind reabilitarea planșeului sub pod al clădirii
S4 = soluție privind modernizarea instalațiilor
P1 = pachet de soluții privind reabilitarea anvelopei clădirii (S1+S2+S3)
P2 = pachet de modernizare a instalațiilor (P1+S4)
5.2. Date de intrare pentru analiza economică a soluțiilor de modernizare en ergetică a
clădirii
S-au avut în vedere următoarele soluții (S) și pachete de soluții (P) de modernizare energetică a
anvelopei și/sau instalațiilor:
Tabel 5.5
Soluție/
Pachet Descriere
S1 Izolarea termică a pereților exteriori cu minim 10 cm polistire n expandat ignifugt
S2 Schimbarea tâmplăriei existente cu tâmplărie PVC pentacamerală
S3 Izolarea termică a planșeului sub pod cu vată minerală bazaltică de 20 cm grosime
S4 Înlocuirea cazanului existent cu un cazan cu gazeificare cu combustibil solid .
Înlocuirea conductelor de distribuție a agentului termic. Dotarea corpurilor statice
cu robineți termohidraulici. Montarea unui boiler cu acumul are pentru prepararea
apei calde de consum. Înlocuirea corpurilor de iluminat cu unele LED.
P1 S1+S2+S3
P2 P1+S4
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
523 Determinarea consumurilor de energie înainte și după reabilitare se efectuează în conformitate cu
MC001/3, ținând seama de rezultatele prezentate în raportul de analiză energetică.
Analiza economică a soluțiilor de modernizare energetică a clădiri i reprezintă o formă simplificată
de evaluare a rentabilității investițiilor, la nivel de studiu de prefezabilitate și nu poate fac e obiectul
unui dosar de finanțare a lucrărilor. Analiza economică se bazează pe următoarele ipoteze și valori:
▪ sumele necesa re realizării lucrărilor de investiții se consideră ca fiind la dispoziția
beneficiarului de investiție, acesta neapelând la credit e bancare (a c=1);
▪ calculele economice se efectuează în Euro, ținând seama de cursul mediu BNR de la data
realizării auditului energetic al clădirii, respectiv 4,65 RON /Euro (201 8);
▪ durata rămasă de viață a clădirii este estimată ca fiind egală cu cea mai mică durată de viață
aferentă soluțiilor de reabilitare termică propuse;
▪ costurile medii ale energiei termice și electrice la data întocmirii auditului energetic sunt
următoarele:
▪ costul actualizat la nivelul anului 201 8 al energiei termice este de cca . 0,10 Euro/kWh
(costul actualizat rezultă din prețul combustibilului solid, actualizat pentru durata rămasă
de viață a construcți ei pe baza unei rate medii anuale de creștere a prețului combustibilului
solid de cca. 5 %) ;
▪ costurile de investiție fără TVA, estimate aproximativ pentru lucrările de reabilitare
energetică a instalațiilor și a anvelopei, sunt precizate în tabelul 5.9 -Sinteza pachetelor de
modernizare .
Indicatorii de eficiență economică utilizați la analiza comparativă a sol uțiilor sunt următorii:
• durata (simplă) de recuperare a investiției, N R [ani]
în care: C INV – costul lucrărilor de modernizare energetică, [Euro]
E – economia de energie termică/electrică realizată prin aplicarea soluțiilor de
modernizare energetică, [k Wh/an]
c – costul specific al energiei termice/electrice/biomasei, [Euro/kWh]
• costul energiei economisite pe durata de viață a soluției, e [Euro/kWh ]
în care: N S – durata de viață estimată a soluției de modernizare energetică.
Costurile pentru material ele, piesele, aparatele și echipamentele utilizate sunt conform calculelor
estimative economice.
5.3. Date de intrare pentru analiza economică a sol uțiilor de modernizare energetică a
clădirii
Analiza economică a soluțiilor de modernizare energetică a clădirii reprezintă o formă simplificată
de evaluare a rentabilității investițiilor, la nivel de studiu de prefezabilitate și nu poate face obiectul
unui dosar de finanțare a lucrărilor.
cECNINV
R=
SINV
NECe=
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
524
5.3.1. Consumuri de energi e înainte de reabilitare
Consumurile totale și specifice de energie înainte de reabilitare sunt prezentate în tabelul 5.6:
Tabel 5.6
Consumurile totale și specifice de energie după aplicare a pachetelor de soluții de reabilitare sunt
prezentate în tabelu l 5.7:
Tabel 5.7
Consumator ÎNCĂLZIREAPĂ CALDĂ
DE CONSUMILUMINAT TOTAL
Consum deenergie
[MWh/an]23,64 1,81 1,22 26,67
Consum specific de
energie [kWh/m2an]248,16 19,04 12,80 280,00
CLASA DEEFICIENȚĂ
ENERGETICĂE B A C
Soluții/Pach
ete de Consumator ÎNCĂLZIREAPĂ CALDĂ
DE CONSUMCLIMATIZARE VENTILARE ILUMINAT TOTAL
Consum de energie
[MWh/an]10,49 1,81 – – 1,22 13,52
Consum specific de energie
[kWh/m2an]110,13 19,04 – – 12,80 141,97
Consum de energie
[MWh/an]21,29 1,81 – – 1,22 24,32
Consum specific de energie
[kWh/m2an]223,50 19,04 – – 12,80 255,33
Consum de energie
[MWh/an]15,63 1,81 – – 1,22 18,67
Consum specific de energie
[kWh/m2an]164,11 19,04 – – 12,80 195,95
Consum de energie
[MWh/an]19,96 1,63 – – 1,03 22,61
Consum specific de energie
[kWh/m2an]209,47 17,13 – – 10,76 237,37
Consum de energie
[MWh/an]5,73 1,81 – – 1,22 8,76
Consum specific de energie
[kWh/m2an]60,12 19,04 – – 12,80 91,95
Consum de energie
[MWh/an]4,89 1,63 – – 1,03 7,55
Consum specific de energie
[kWh/m2an]51,35 17,13 – – 10,76 79,25S1
S2
S3
P1
P2S4
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
525 În urma aplicării măsurilor de reabilitare, încadrarea clădirii și instalațiilor aferente în clasele de eficiență energetică se modifică după cum urmează:
Tabel 5.8
Sinteza analizei tehnico -economice a soluțiilor și pachetelor de soluții de reabilitare/modernizare este prezentată în tabelele 5.9 și 5.10.
Tabelul 5.9. -Sinteza pachetelor de modernizare
Tabelul 5.10
Soluții/Pachete de soluții
de reabilitareÎNCĂLZIREAPĂ CALDĂ
DE CONSUMCLIMATIZARE VENTILARE ILUMINAT TOTAL
S1 B B – – A B
S2 D B – – A C
S3 C B – – A B
S4 D B – A C
P1 A B – – A A
P2 A B – – A A
1S1 (pereți exteriori) 10,49 1,81 – – 1,22 13,52 13,15 49,30 15 5921 4,5 0,03002
2S2 (tâmplărie exterioară) 21,29 1,81 – – 1,22 24,32 2,35 8,81 15 2268 9,6 0,06434
3S3 (planșeu sub pod) 15,63 1,81 – – 1,22 18,67 8,01 30,02 15 8383 10,4 0,06980
4S4 (instalație de încălzire,
a.c.c. & iluminat)19,96 1,63 – – 1,03 22,61 4,06 15,23 15 7335 17,9 0,12042
5P1 (S1+S2+S3)5,73 1,81 – – 1,22 8,76 17,91 67,16 15 16572 9,2 0,06167
6P2 (P1+S4) 4,89 1,63 – – 1,03 7,55 19,12 71,70 15 23908 12,4 0,08334Costul
energiei
economisite
(Eur/kWh)Nr.
Crt.Soluții/Pachet soluții
modernizareConsum
încălzire
(MWh/an)Consum a.c.m.
(MWh/an)Consum
iluminat
(MWh/an)Consum
total
(MWh/an)Consum
climatizare
(MWh/an)Consum
ventilare
(MWh/an)Economie de
energie totală E
(MWh/an)Economie
relativă de
energie (%)Costul
investiției
(Eur fara
TVA)Durata de
viață Ns
(ani)Durata de
recuperare a
investiției NR
(ani)
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie; revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
526
1S1 (pereți exteriori) 280 27 13150 4,5
2S2 (tâmplărie exterioară) 107 10 2349 9,6
3S3 (planșeu sub pod) 396 38 8007 10,4
4S4 (instalație de încălzire,
a.c.c. & iluminat)347 33 4061 17,9
5P1 (S1+S2+S3) 783 75 17914 9,2
6P2 (P1+S4) 1129 108 19125 12,4Costul
investiției
(RON/A.U.
fara TVA)Durata de
recuperare a
investiției NR
(ani)Economie de
energie
(kWh/an)Nr.
Crt.Soluții modernizareCostul lucrărilor de
intervenție (mii lei
fara TVA)
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
527 6. CONCLUZIILE AUDITORULUI ENERGETIC
Recomandarea expertului/auditorului energetic asupra variantei optime
Din analiza valorilor indicate în tabelul 5.9, rezultă că pachetele de modernizare propuse conduc
la economii relative de energie cuprinse între 4,06% -71,70%.
Investiția maximă aferen tă pachetului de măsuri de reabilitare/modernizare a fost estimată la
23908 Euro (fără TVA).
Ierarhizarea variantelor după durata de recuperare a investiției este următoarea:
Tabel 5.10
NR.
CRT. VARIANTA DURATA DE
RECUPE RARE A
INVESTIȚIEI IERAR HIZARE
1 SOLUȚIA 1 4,5 I
2 SOLUȚIA 2 9,6 III
3 SOLUȚIA 3 10,4 IV
4 SOLUȚIA 4 17,9 VI
5 PACHETUL 1 9,2 II
6 PACHETUL 2 12,4 V
În urma analizării soluțiilor și pachetelor de soluții din punct de vedere tehnic și economic,
auditorul energetic recomand ă Pachetul 2 de soluții în valoare de 23908 Euro fără TVA,
deoarece aduce o economie de energie totală de 19,12 MWh/an reprezentând 7 1,70% din
consumul inițial și se recuperează în 12,4 ani .
Pachetul 2 cuprinde:
Soluții pentru anvelopa clădirii:
• izolare a termică a pereților exteriori cu minim 15 cm vata minerala ;
• izolarea termică a soclului cu minim 10 cm polistiren extrudat ignifugat ;
• înlocuirea tâmplăriei din existente, cu tâmplărie din PVC cu geam termoizolant;
• izolarea termică a planșeului sub pod cu vată minerală bazaltică de 20 cm grosime;
• protejarea și curățarea periodică a fațadelor clădirii pentru evitarea deteriorări i
caracteristicilor termotehnice ale materialelor de construcții.
Soluții pentru instalațiile aferente clădirii:
• înlocuirea cazan ului existent aflat într -o stare avansată de uzură, cu un cazan cu gazeificare
cu combustibil solid, cu eficiență ridicată, d otat cu vas de expansiune, supape de siguranță,
distribuitor – colector și automatizare;
• înlocuirea conductelor de distribuție a ap ei calde pentru încălzire utilizând conducte noi;
• dotarea corpurilor statice cu robineți termohidraulici;
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
528 • montarea unui boiler cu acumulare pentru prepararea apei calde menajere.
• înlocuirea corpurilor de iluminat cu unele LED;
• utilizarea surselor de ilumin at artificial de tip LED;
• utilizarea senzorilor de prezență pentru spațiile de circulație .
Pentru respectarea calitățil or de confort interior al ocupanților și pentru respectarea
condițiilor privind calitatea aerului interior specificate în Normativul I5/ 2010 se impune
realizarea unei instalații de ventilare mecanică locală în fiecare sală de curs prin montarea
a unui agre gat de ventilare tip recuperator de caldură “numai aer” (Qrec= 6,6 kW, Pe=0,48
kW, Da=600 m3/h, P=200 Pa), cu baterii de încălzire. Aces te lucrări vor fi detaliate la nivelul
fazelor DALI, DTAC și PTh ale proiectului.
Soluția preparării apei calde de cons um cu panouri solare nu este fezabilă, acest sistem având
eficiență ridicată în perioada de nefuncționare a instituției ( lunile iulie, august), armotizarea
depășind astfel perioada de viață a sistemului.
În vederea verificării calității lucrărilor de termoizolare și depistarea eventualelor neregularități
termice ale elementelor de construcție care alcătuiesc anvelopa clădirii , se va util iza metoda
termografierii.
Termografia, ca metodă nedistructiv ă utilizată pentru vizualizarea, înregistrarea, prelucrarea și
reprezentarea distribuției temperaturii pe suprafața anvelopei clădirii, se va realiza într -o perioadă
rece a anului, după executa rea reabilitării termice a școlii , dar înainte de expirarea duratei de
garanție a lucrărilor de termoizolare. Se vor respecta, pe cât posibil, și condițiile precizate în MP –
037/2004:
– regim staționar de transfer de căldură și masă;
– diferența dintre tem peraturile pe fețele anvelopei de 15grdC;
– diferențe aprox. constante de temperatură și presiune pe fețele anvelopei;
– variații de maxim 2grdC a temperaturilor aerului interior/exterior pe durata înregistrărilor
– anvelopa să nu fie expusă la radiație so lară directă
– viteza vântului sub 2m/s
– diferența de presiune de min im 5Pa pe fețele anvelopei în cazul determinării prin termografie
a infiltrațiilor de aer.
Concluziile din raportul de termografiere vor sta la baza semnării procesului verbal de recepț ie
finală a lucrărilor de intervenție.
Sunt recomandate și următoarel e măsuri conexe în vederea creșterii în mod direct sau indirect a
performanței energetice a clădirii:
o măsuri generale și de organizare :
▪ informarea personalului școlii despre economisirea energiei;
▪ înțelegerea corectă a modului în care clădirea trebuie să f uncționeze atât în ansamblu cât și la
nivel de detaliu;
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
529 ▪ stabilirea unei politici clare de administrare în paralel cu o politică de economisire a energiei în
exploatare;
▪ încurajarea ocupa nților de a utiliza clădirea corect, fiind motivați pentru a reduce consumul de
energie;
▪ înregistrarea regulată a consumului de energie;
▪ desemnarea unui responsabil energetic.
Aceste lucrări de modernizare și/sau întreținere au efecte pozitive indirecte a supra consumurilor
termo -energetice ale clădirii, ele neputân d fi cuantificate prin aplicarea metodologiei actuale de
auditare energetică.
Se recomandă de asemenea, în conformitate cu prevederile legii 372/2013, luarea în calcul a
utilizării sistemelor de scentralizate de alimentare cu energie bazate pe surse de ene rgie
regenerabilă, cu impact pozitiv atât asupra consumurilor de energie cât și asupra poluării mediului.
Pe baza Raportului de Audit Energetic se pot întocmi Proiectul tehnic de reabilitare
energetică+Detaliile de execuție+Caietele de sarcini. În funcție de resursele materiale și de
montajul financiar preconizat, beneficiarul va selecta măsurile de reabilitare/modernizare
energetică a clădirii și instalațiilor termice care să corespundă necesită ților proiectului.
Întocmit,
Auditor energetic pentru clădiri,
Numele și prenumele,
Ștampila și semnătura
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
530
ANEXA D: Anexa recapitulativă
Lucrarea este organizată în capitole, subcapitole și anexe, ordonate în mod coerent din punct de
vedere teh nic, ce vor avea un conținut distinct care să acopere în integralitate obiectivele și
problematica care fac obiectul lucrării.
Față de ediția ante rioara, care urmează să fie revizuită, a fost vizată obtinerea unei forme cât se
poate de succinte, coerente , mai ușor de urmărit, însoțită de scheme logice privind elaborarea
calculelor, cu eliminarea unor capitole explicative și a unora dintre anexe.
Conținutul este corelat cu celelalte reglementări tehnice în vigoare, naționale și europene.
Capitolul 1. P revederi generale
1.1. Obiect și domeniu de aplicare
1.2. Terminologie și notații
1.3. Cerințe ale parametrilor interiori pentru asigurarea confortului și calit ății aerului interior.
1.4. Reglementări tehnice naționale și standarde europene referitoare la eficiența energ etică a
clădirilor.
În capitolul 1 se precizează obiectul și domeniul de aplicare al metodologiei, se descrie pe scurt
care sunt noutățile și mai ales diferențele față de cele 6 părți ale metodologiei Mc001 din 2006. Se
prezintă pe scurt capitolele și an exele metodologiei revizuite. Terminologia/definițiile și notațiile
sunt unice pentru întreaga lucrare și în concordanță cu regleme ntările tehnice și cu standardele
europene elaborate în vederea aplicării Directivei 2010/31/UE privind creșterea performanțe i
energetice a clădirilor. Sunt prezentate clar cerințele privind parametrii interiori pentru asigurarea
confortului și a calității aerului interior – condițiile standard pentru estimarea corectă a necesarului,
respectiv consumurilor de energie. S -a comple tat lista parametrilor care descriu performanța
energetică a clădirilor și s -au introdus cerințe minime pentru aceștia, conform pre vederilor
Directivei 2010/31/UE (de ex. permeabilitatea la aer, numărul de schimburi de aer/volum de aer
necesar pentru asigu rarea confortului, exprimarea consumurilor în termeni de energie primară). S –
a actualizat lista de reglementări tehnice naționale ș i a altor documente normative/acte legislative
de referință, menționând titlul complet, indicativul/numărul fiecărui document , publicația. S -a
indicat organigrama structurii modulare a standardelor europene privind eficiența energetică a
clădirilor.
Capit olul 2 Anvelopa clădirii
2.1. Elemente de construcții și parametri termoenergetici asociați
2.2. Cerințe minime de performanț ă termică și energetică la nivelul anvelopei
2.3. Rezistențe termice
2.4. Prevederi specifice pentru anvelopa clădirilor al căror c onsum de energie este aproape egal cu
zero (nZEB)
Acest capitol cuprinde:
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
531 • definirea și ierarhizarea elementelor componente a le anvelopei clădirilor și a parametrilor de
performanță termohigroenergetică asociate acestora;
• definirea parametrilor geometrici pentru calcul consumurilor/modalităților de calcul pentru
aceștia
• revizuirea/stabilirea de cerințe minime de performanță ter mică/energetică, la nivelul anvelopei
clădirilor, pentru fiecare categorie de clădire/unitate/element al acesteia, inclusiv pentru clădirile
al căror consum de energie este aproape egal cu zero;
• definirea unică a modalității de calcul, explicit pentru toa te tipurile de elemente de anvelopă, a
rezistențelor termice/transmitanțelor, inclusiv cu considerarea punților termice; se va revi zui și,
unde este cazul, simplifica algoritmul de calcul pentru determinarea rezistențelor termice
corectate, considerând caz urile cele mai întâlnite la categoriile de clădiri din România menționate
în Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a cl ădirilor, republicată, cu modificările
ulterioare;
• aspecte de calcul legate de verificarea condițiilor de confort interior ( aspect subliniat în
propunerea de consolidare a Directivei 2010/31/UE);
• detalierea prevederilor specifice anvelopei clădirilor al căror consum de energie este aproape
egal cu zero.
Capitolul 3. Evaluarea consumurilor de energie pentru sisteme de instalaț ii fără surse
regenerabile
3.1. Instalații de încălzire
3.2. Instalații de climatizare
3.3. Instalații de ventilare hibridă și meca nică; cuplarea cu celelalte instalații
3.4. Instalații pentru apa caldă de consum
3.5. Instalații pentru iluminatul artificia l; cuplarea cu iluminatul natural
Capitolul 3 descrie în principal:
• procedura de evaluare a necesarului de energie pentru încălzire prin metoda sezonieră sau
lunară, care ia în calcul pierderile de căldură prin transmisie și un factor de utilizare a surse lor
interioare, respectiv a aporturilor solare, pe de o parte și pe de altă parte calculul consumului anual
de energie pent ru încălzire, la nivelul sursei și determinarea indicatorilor de performanță
energetică a sistemului de încălzire;
• procedura de evalu are a necesarului de energie pentru răcirea clădirilor folosind, în funcție de
complexitatea instalațiilor, una dintre meto dele lunară simplificată, grade -zile pentru instalațiile
cu controlul umidității sau metoda orară simplificată; pentru calculul consu mului de energie se va
detalia calculul pierderilor de energie în sistemele de climatizare;
• procedura de calcul a consumulu i de energie pentru ventilare, caz în care debitele de aer se vor
conforma prevederilor Normativul I5 și respectiv standardului SR EN 16798 ; pentru instalațiile
de ventilare mecanică în care aerul proaspăt este preîncălzit/prerăcit, se va adopta metoda propusă
în acest standard;
• procedura de calcul a consumului de energie în instalațiile de preparare a apei calde de consum,
folosindu -se indic atori de consum realiști și metode adaptate fiecărei categorii de clădiri;
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
532 • procedura de calcul a consumului de energie pentru instalațiile de iluminat, ținând cont de
eficiența energetică a iluminatului artificial corelat cu cel natural.
Capitolul 4. Eval uarea consumurilor de energie pentru sisteme de instalații utilizând surse
regenerabile
4.1. Calculul energiei provenite din surse regenerabile
4.2. Evaluarea consumului de energie pentru instalații de încălzire, climatizare, ventilare mecanică,
apă caldă de consum și iluminat în situația utilizării surselor regenerabile de energie
În acest capitol se include un algoritm unic de calcul pentru evaluarea consumului de energie finală
a clădirilor/unităților de clădire pentru: încălzire, climatizare, ve ntilare mecanică, apă caldă de
consum și iluminat în cazul utilizării echipamentelor care folosesc energie din surse alternative.
Sursele regenerabile avute în vedere sunt: energia solară termică/fotoelectrică, energia geotermală
de suprafață, și de adânci me, cog enerarea/trigenerarea, biomasa și energia eoliană. Energia
geotermală de suprafață folosită pentru încălzire/răcire cu ajutorul pompelor de căldură geotermale
de tip reversibil, este evaluată în funcție de factorul de performanță și de numărul de or e de
funcționare al sistemului; energia geotermală de adâncime este calculată în funcție de schema
tehnologică, de nivelul de temperatură și de histograma consumurilor. Energia este evaluată și la
producerea de frig prin tehnologii precum absorbția și adso rbția. În ceea ce privește energia solară,
se stabilește performanța energetică a sistemului termic neconvențional, utilizând indicatori
energetici specifici. Energia solară de la panourile fotoelectrice este evaluată în funcție tehnologia
de fabricare, de intens itatea radiației solare, de umbrirea posibilă. Se evaluează de asemenea
avantajele energetice ale cogenerării, biomasei, instalațiilor eoliene.
Capitolul 5. Certificatul de performanță energetică
5.1. Conținutul certificatului de performanță energ etică, inclusiv anexa tehnică
5.2. Clădirea de referință
5.3. Clase energetice aferente diverselor categorii de clădiri/unități de clădire
5.4. Evaluarea consumului de energie primară și a emisiilor de CO 2 echivalent
5.5. Tipuri de certificat de performanț ă energ etică (clădire, unități de clădire etc.)
Certificarea energetică a clădirilor se face diferit, pe tipuri de clădiri. Certificatul de performanță
în forma revizuită conține date relevante pentru beneficiar: elemente de identificare unică, clasa
energetică, penalizări selective care să țină cont de starea tehnică a clădirii și uzura sistemelor de
instalații, listă de recomandări pentru îmbunătățirea performanței energetice incluzând costurile
estimative asociate lor și evaluarea calitativă a econo miilor de energie preconizate. Clasa
energetică rezultă din indicatori relevanți pentru calitatea clădirii, însumând necesarul de energie
al clădirii/unității de clădire. Se introduce și calificarea calității aerului interior. Certificatul de
performanță c onține date utile și pentru experți și autorități publice: consumuri de energie finală
termică/electrică, de energie primară din surse fosile și, când e cazul, regenerabile, emisii de CO 2
echivalent, comparația cu clădirea de referință. Certificatul de per form anță include date despre
clădirea de referință asociată clădirii certificate, care să respecte cerințele pentru clădirile de tip
nZEB definite pentru România (performanța elementelor de anvelopă, procentul de resurse
regenerabile utilizate etc.). Se in troduce o clasă energetică suplimentară, pentru clădirile al căror
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
533 consum de energie este aproape egal cu zero. Se descriu factorii de calcul pentru determinarea
consumului de energie primară regenerabilă/neregenerabilă și pentru determinarea emisiilor de
CO 2 echivalent.
Capitolul 6. Auditul energetic
6.1. Aspecte generale, tipuri de audit, etapele auditului energetic
6.2. Soluții de creștere a performanței energetice (anvelopă, respectiv instalații)
6.3. Indicatori de eficiență economică utilizați în aud itul energetic și analiza eficienței economice
a soluțiilor propuse
6.4. Realizarea auditului energetic și raportul de audit energetic
Acest capitol tratează în mod special:
• procedurile de auditarea energetică pentru diverse categorii de clădiri, noi și existente, în scopul
creșterii performanței energetice care să conțină cerințele minime pe care trebuie să le
îndeplinească clădirile și cerințele minime în cazul reabilitării -pentru toate categoriile de
consumuri -, conforme cu clădirile de referință pent ru fiecare categorie de clădire (evaluare
economică, inclusiv impactul creșterii ponderii folosirii resurselor regenerabile);
• completarea fișei de analiză a clădirii cu integrarea listei parametrilor care descriu performanța
energetică și conținutul raport ului de audit în funcție de tipul acestuia;
• soluții de reabilitare/modernizare vizând clădirea și instalațiile aferente, modul de cuantificare
al implementării soluțiilor în termeni de consum anual si specific, introducerea obligativității
formulării unor programe de gestiune eficientă a consumurilor de energie în funcție de categoria
clădirii;
• definirea și modul de calcul al indicatorilor de eficiență economică și analiza eficienței
economice a soluțiilor propuse, evaluarea rezultatelor calculelor economic e și extragerea unor
concluzii care să orienteze beneficiarii către cele mai eficiente soluții; recomandarea unor
instrumente bancare/financiare care să susțină soluțiile propuse; determinarea gradului de
sensibilitate al rezultatelor calculului la modific ările parametrilor aplicați, inclusiv în ceea ce
privește evoluția prețurilor; prezentarea impactului contorizării asupra consumurilor, după caz.
Exemple de calcul pentru aplicarea diferitelor metode de evaluare ale caracteristicilor termice și
energetice ale anvelopei și instalațiilor și pentru aplicarea unor secvențe particulare de calcul la
elaborarea certificatului energetic și la realizarea auditului energetic sunt inserate cu titulatura de
„exemple” la fiecare capitol în parte.
Include:
▪ cerințe minime d e performanță energetică pentru fiecare categorie de clădire/unitate de
clădire/element al clădirii, inclusiv pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal
cu zero – prezentare sintetică, în format tabelar, pe tipuri de clăd iri, consumuri ș i costuri;
▪ parametri tehnici ai sistemelor tehnice din clădiri, care se iau în considerare la stabilirea
performanței energetice a clădirii, cu referire explicită la reglementările specifice aplicabile
privind instalațiile/ echipamentele în construcții (in dicativ, capitol, tabel, figură etc.) – prezentare
sintetică, în format tabelar;
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
534 ▪ prezentarea de relații de transformare în energie primară și emisie de CO 2 (inclusiv pentru
resurse regenerabile, cogenerare etc.) – prezentare exhaustivă, în format tabelar;
▪ tipurile de certificate de performanță energetică;
▪ alte date privind caracteristici termotehnice ale materialelor de construcție, indici de ocupare a
clădirilor rezidențiale, caracterisitici tehnice ale sistemelor de instalatii etc.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
535
ANE XA E: Parametrii climatici pentru România
Preluat integral conform Mc001/6 din 2013.
Date climatice standard trebuie să fie utilizate în toate standardele PEC relevante. Seturile de valori
temporale trebuie să fie reprezentative pentru aplicație (de exemplu: calculul ne cesarului de
energie pentru încălzire și a celui pentru răcire, ilumina t, captator solar, PV, energie eoliană). În
consecință, aceste valori pot fi diferite pentru condițiile de proiectare (evaluarea sarcinii maxime)
și condițiile evaluării energetice.
Regulile de preprocesare a datelor climatice sunt furnizate în standardu l din modulul PEC M1 -13.
NOTĂ: Datele climatice și de exploatare reale pot fi utilizate pentru clasificarea adaptată.
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
536
ANEXA F: Bibliografie
• Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcție ale clădirilor. Indicativ:
C107/2005, cu modificările si completările ulterioare
• I9-2015 – Normativ pentru proiectarea si executia instalatiilor sanitare ;
• I13-2015 Normativ pentru proiectarea, executarea și exploatarea instal ațiilor de încălzire
centrală
• I5-2010 Normativ pentru pro iectarea, executarea si exploatarea instalafiilor de ventilare si
climatizare
• I7-2011 Normativul pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente
clădirilor
• SC 007 -2013 "S oluții -cadru privind reabilitarea termo -higro -energetică a anvelopei clădirilor
de locuit existente
• GP 123 -2013 Ghid privind proiectarea si executarea lucrarilor de reabilitare termica a blocurilor
de locuinte
• GEx 009 -2013 Ghid privind inspectia sistemelor de climatizare din cladiri
• GEx 010 -2013 Ghid privind ins pectia energetica a cazanelor si a sistemelor de incalzire din
cladiri
• GEx 011 -2015 Ghid de buna practica pentru proiectarea instalatiilor de ventilare/climatizare in
cladiri
• GEx 012 -2015 Ghid de bun ă practică pentru proiectarea instalațiilor de iluminat/p rotecție în
clădiri
• Gex 013 -2015 Ghid privind utilizarea surselor regenerabile de energie la cladirile noi si
existente
• NP 008 -97 Normativ privind igiena compoziției aerului în spații cu diverse des tinații, în funcție
de activitățile desfășurate în regim de iarnă -vară.
• MP 022 -02 Metodologie pentru evaluarea performanțelor termotehnice ale materialelor și
produselor pentru construcții.
• MP013 -2001 Metodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a măsurilor de reabilitare
termică a clădirilor și instalaț iilor aferente. Program cadru al programului național anual de
reabilitare și modernizare termică a clădirilor și instalațiilor aferente.
• GT 036 -02 Ghid pentru efectuarea expertizei termice și energ etice a clădirilor existente și a
instalațiilor de încălz ire și preparare a apei calde de consum aferente acestora.
• GT 032 -01 Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare analizării
termoenergetice a construcțiilor și instalațiilor aferente.
• GT 040 -02 Ghid de evaluare a gradului de izolare termică al elementelor de construcție la
clădiri existente în vederea reabilitării termice.
• GT 041 -02 Ghid privind reabilitarea finisajelor pereților și pardoselilor clădirilor civile.
• GT 043 -02 Ghid privind îmbunătățirea calităților termoizolatoare ale ferestrelo r la clădirile
civile existente
• NP 121 -06 Normativ privind reabilitarea hidroizolațiilor bituminoase ale acoperișurilor
clădirilor
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
537 • GT 058 -03 Ghid privind criteriile de performanță ale cerințelor de calitate conform legii nr.
10/1995 privind calitatea în construcții pentru Instalații de Ventilare -Climatizare
• GT 060 -03 Ghid privind criteriile de performanță ale cerințelor de calitate conform legii nr.
10/1995 privind calitatea in constructii pentru i nstalatiile de incalzire centrala
• noua generație de standarde europene elaborate în aplicarea Directivei 2010/31/UE privind
creșterea performanței energetice a clădirilor, inclusiv a sistemelor tehnice ale acestora;
• Legea nr. 372/2005 privind performanța e nergetică a clădirilor, cu modificările și completăr ile
ulterioare;***
• OG nr. 13/2016 – modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică
a clădirilor
• Legea nr. 159/15 mai 2013 pentru modificarea si completarea Legii nr.372/2005 privind
performanta energetica a cladirilor
• Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare;
• Legea nr. 163/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în
construcții
• Legea nr. 50/1991 privind a utorizarea executării lucrărilor d e construcții, republicată, cu
modificările și completările ulterioare;
• Hotărârea nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul -cadru al documentațiilor
tehnico -economice aferente obiectivelor/proiectelor de inve stiții finanțate din fonduri publi ce
• HG nr. 363/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiții finanțate
din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare – Anexa nr. 2.4. – “Standard de cost
privind reabilitarea t ermică a blocurilor de locuințe” c u completările si modificările ulterioare
• Hotararea Guvernului nr. 1090/14.11.2012 pentru completarea si modificarea HG nr. 363/2010
privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investitii finantate din fondu ri publice,
cu modificarile si com pletarile ulterioare – Anexa nr.2.4 – „Standard de cost privind reabilitarea
termica a blocurilor de locuinte” cu completarile si modificarile ulterioare.
• Soluții cadru pentru reabilitarea termo -hidro -energetică a anvelope i clădirilor de locuit
existente, indicativ SC 007/2002 cu completările si modificările ulterioare
• Normativ privind proiectarea, executarea și exploatarea hidroizolațiilor la clădiri, Indicativ: NP
040/2002;
• Normativ privind proiectarea clădirilor civile d in punct de vedere al cerinței de siguranța in
exploatare, Indicativ NP068/2002
• Normativ de siguranță la foc a construcțiilor, indicativ P 118 -1999;
• Regulamentul privind clasificarea și încadrarea produselor pentru construcții pe baza
performanțelor de com portare la foc aprobat cu ordinul MTCT -MAI nr. 1822/394/2004, cu
modificările și completările ulterioare;
• SR EN 13499: 2004 – Produse termoizolante pentru clădiri. Sisteme compozite de izolare
termică la exterior pe bază de polistiren expandat. Specificați e;
• SR EN 13500: 2004 – Produse ter moizolante pentru clădiri. Sisteme compozite de izolare
termică la exterior pe bază de vată minerală. Specificație;
• SR EN 14351 -1+A2:2016 – Ferestre și uși. Standard de produs, caracteristici de performanță .
Partea 1: Fere stre și uși exterioare pentru piet oni
• SR EN 13501 -1+A1:2010 – Clasificare la foc a produselor și elementelor de construcție. Partea
CONTRACT NR. 116/102 DIN 28.03.2017
Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ Mc 001/2006: revizuire metod ologie;
revizuire/elaborare de comentarii și exemple de aplicare
Redactarea I – faza I , revizia a I V-a noiembrie 2018
538 1: Clasificare folosind rezultatele încercărilor de reacție la foc.
• Ordonanța de Urgenta a Guvernului 18/2009 privind crește rea performantei energetice a
blocurilor de locuințe, cu modificări și completările ulterioare;
• Ordinul nr. 163/540/23 din 17 martie 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței ener getice a
blocurilor de locuințe
• Indicativ GP 123 – 2013 – Ghid privind proiectarea si executarea lucrarilor de reabilitare
termica a blocurilor de locuinte
• Hotararea Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a
produselo r pentru constructii , republicata , cu modificarile sicompletarile ulterioare;
• Ghid National pentru Analiza Cost –Beneficiu a Proiectelor Finantate din Instrumentele
Structurale elaborat de Ministerul Economiei si Finantelor;
• Legea nr. 15 8/11 iulie 2011 p entru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 18/2009
privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte.
• Ordonanta de Urgenta nr. 63 pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a
Guvernului nr. 18/2009 privind crestere a performantei energetice ablocurilor de locuinte.
• Programul Operațional Regional 2014 -2020, Condiții Specifice de accesare a fondurilor în
cadrul apelului de proiecte nr. POR/AP/2015/3/3.1/A – axa prioritara 3, prioritatea de investitii 3 .1,
operațiunea A – clădiri rezidențiale
• Programul Operațional Regional 2014 -2020, Condiții Specifice de accesare a fondurilor în
cadrul apelurilor de proiecte cu titlu POR/2016/3/3.1/B/1/7 regiuni și POR/2016/3/3.1/B/1/BI axa
prioritară 3, prioritatea de investiții 3.1, o perațiunea B – clădiri publice
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Redct1 Fz1 Reviz4 Mc001 12102018 P2 [612268] (ID: 612268)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.