ORGANIZAREA ȘI EXERCITAREA CONTROLULUI INTERN ȘI MANAGEMENTUL [612249]

CAPITOLUL 4
ORGANIZAREA ȘI EXERCITAREA CONTROLULUI INTERN ȘI MANAGEMENTUL
RISCURILOR
ÎN CAZUL UAT SECTOR 4 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

În acest capitol voi aborda pe de o parte modul de organizare și exercitare a controlului
intern în cadrul primăriei sector 4 (UAT Sector 4 al Municipiului București) și pe de altă parte voi
efectua o analiză privind riscurile, vulnerabilitățile și ameninț ările la care este supusă această
instituție publică, precum și modalitățile prin care acestea sunt gestionate și controlate.

4.1. Prezentare generală a primăriei sector 4
(UAT Sector 4 al Municipiului București)

UAT Sector 4 al Municipiului București r eprezintă instituția primăriei sectorului 4 din
Municipiul București, așadar este un organ al administrației publice locale. Cadrul legislativ de
organizare și funcționare al UAT Sector 4 este dat în principal de Legea nr.215/2001 a
administrației publice, republicată și Hotărârea Consiliului Local al Sectorului 4 privind
reorganizarea Direcției Generale de Poliție Locală Sector 4 și aprobarea Organigramei, Statului de
funcții și Regulamentul de Organizare și Funcționare ale Aparatului de Specialitate al Pr imarului
Sectorului 4 nr.7/31.01.20181. UAT Sector 4 este o instituție publică cu autonomie juridică
deplină, autonomie locală și patrimoniu propriu.
Din anul 2016, primarul Sectorului 4 al Municipiului București este domnul Daniel Băluță,
iar funcția de V iceprimar este ocupată în prezent de către domnul Andrei -George Trocan. La
începutul mandatului s -a demarat elaborarea unei Strategii de Dezvoltare a Sectorului 4 în
orizontul de timp 2016 -20202, conform căreia ”obiectivul este descrierea cadrului strategic posibil
în care Primăria Sectorului 4, dintr -o poziție pro -activă, poate susține și implementa acțiuni pentru
a stimula dezvoltarea sectorului pe termen mediu și lung; o succesiune de decizii luate pe baza

1 Accesată la https://www.ps4.ro/wp -content/uploads/2016/03/H_7 -cu-anexe.pdf
2 Fac precizarea că documentul Strategiei de Dezvoltare a Sectorului 4 în orizontul de timp 2016 -2020 a fost consult at
direct de pe site -ul oficial al instituției, la link -ul http://ps4.ro/strategia -de-dezvoltare -a- sectorului -4/

unei evaluări anterioare a situației comunității locale pentru a îndeplini obiectivele prin programul
de guvernare locală utilizând mijloacele și resursele pe care organizația le are la dispoziție”3.
Plecând de la ideea că UAT Sector 4 trebu ie să organizeze procesul de execuție a legilor și
prin reprezentanții săi să controleze întreaga activitate de realizare a valorilor politice transpuse în
normele juridice, este necesar să menționez că organul de decizie al unității teritorial –
administrat ive al sectorului 4 este Consiliul Local al Sectorului 4, iar organul de execuție este
reprezentat de Aparatul de Specialitate al Primarului și de cele 8 instituții descentralizate aflate
sub autoritatea Consiliului Local, respectiv Direcția Generală de As istență Socială și Protecția
Copilului Sector 4; Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale Sector 4; Direcția Generală de
Evidență a Persoanelor Sector 4; Direcția de Mobilitate Urbană Sector 4; Direcția de Administrare
a Unităților de Învățământ Sector 4; Centrul Cultural și de Tineret pentru UNESCO ”Nicolae
Bălcescu”; Direcția Piețe și Gestionare Activități Comerciale Sector 4 și Amenajarea Domeniului
Public Sector 4 S.A.
Aparatul de Specialitate al Primarului este format din Primar, Viceprimar, Secret ar,
Administrator Public, 60 funcții publice de conducere, 454 funcții publice de execuție, 9 funcții de
natură contractuală de conducere și 315 funcții de natură contractuală de execuție, organizat sub
14 direcții de specialitate4.
Organizarea și exercit area controlului în cadrul primăriei sectorului 4 este sub forma
controlului administrativ, respectiv este o formă de controlul exercitat de UAT Sector 4 asupra
propriei activități și asupra activităților instituțiilor descentralizate aflate sub autoritate a
Consiliului Local. În prezenta lucrare nu fac nicio referire la formele de control la care aceasta este
supusă. Astfel, se identifică 4 (patru) metode de control: control intern, control financiar preventiv,
audit intern și control specializat. Conform s chemei organizatorice (organigramei), controlul intern
este asigurat prin Direcția Corp Control Primar, controlul financiar preventiv prin Compartimentul
CFP (din subordinea Direcției Economice), auditul intern prin Serviciul Audit Public (inclus în
cele 1 4 direcții de specialitate la care am făcut referire mai sus) și controlul specializat prin Direcția
Control General (din subordinea Direcției Generale de Poliție Locală).

3 Strategia de Dezvoltare a Sectorului 4 în orizontul de timp 2016 -2020, pp.6 -7
4 Anexa 1 la HCLS4 nr.7/2018

4.2. Control intern , vulnerabilități și riscuri asociate în cadrul UAT Sector 4

Activitatea de control intern este asigurată la nivelul UAT Sector 4 prin Direcția Corp
Control Primar, Serviciul Audit Public și Compartimentul CFP.
Activitatea de control administrativ intern (la care fac referire) se realizează de către un
departament de specialitate organizat în interiorul instituției publice. ”Această formă de control
constă în verificarea activității subdiviziunilor organizatorice și a funcționarilor instituției de către
organele colegiale sau unipersonale de conducere sau de către fun cționari de rang superior, cu
drept special de control, din cadrul aceleiași instituții administrative și luarea măsurilor necesare
pentru înlăturarea deficiențelor sau prevenirea producerii acestora. Acest control este permanent
și cuprinde întreaga activ itate și toate structurile componente ale instituțiilor publice, urmărind
legalitatea, eficiența, legitimitatea și oportunitatea acțiunilor administrative”5. Activitatea de
control intern este necesară în vederea realizării scopurilor instituției, ajutând la depistarea
problemelor și prin propunerea de măsuri stimulând desfășurarea unei activități optime și eficiente
în corelație cu obiectivele generale și specifice ale instituției. Principalele criterii care corespund
activității de control intern sunt: ”p ermanență, simplitate, flexibilitate, transparență, imparțialitate
(fără a aduce prejudicii morale celor ce activează în instituția publică) și accesabilitate
(comunicarea rezultatelor membrilor sau organelor vizate de control)”6.
În conformitate cu reglementările cadrului legislativ din România, referitor la control
intern, acesta este definit ca reprezentând ”ansamblul formelor de control exercitate la nivelul
entității publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în concordanță cu obiec tivele
acesteia și cu reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor publice în mod
economic, eficient și eficace; acesta include de asemenea structurile organizatorice, metodele și
procedurile”7.
Referitor la controlul intern, inst ituțiile publice cu atribuții de control asupra organelor
administrației publice au elaborate diferite materiale de evaluare, oferind astfel și diferite ipostaze

5 Iacub.I și Chiper.N.2017. p64
6 Iacub.I și Chiper.N.2017.p64
7 art. 2 din O.G. nr.119/1999, privind controlul intern și controlul financiar preventiv, cu modificările și completările
ulterioare.

de analiză și interpretare conform prevederilor europene. În acest sens8, ”controlul intern es te
definit ca fiind procesul conceput, implementat și menținut de către persoanele însărcinate cu
guvernanța, conducere și alte categorii de personal cu scopul de a furniza o asigurare rezonabilă
privind îndeplinirea obiectivelor unei entități cu privire l a credibilitatea raportării financiare,
eficiența și eficacitatea operațiunilor și conformitatea cu legile și reglementările aplicabile.
Termenul de „controale” face referire la orice aspecte ale uneia sau mai multor componente ale
controlului intern. De a semenea, în aceleași norme regăsim faptul că ”controlul intern este format
din cinci componente interdependente: (a) mediul de control, (b) evaluarea riscului, (c) activitățile
de control, (d) informare, (e) informare; iar obiectivele generale ale controlu lui intern sunt: (a)
răspundere (și raportare), (b) conformitate (cu legile și reglementările), (c) operațiunile
(sistematice, cu caracter etic, economice și eficace) și (d) protejarea resurselor”9.
Mai mult, este admisă existența unor ”limite ale control ului intern, datorate unor factori
interni și externi care nu au fost identificați și/sau nu au putut fi luați în considerare la proiectarea
controlului intern, cum ar fi: erori umane, interpretări eronate, erori de raționament, neglijență,
abuz de autorit ate manifestat de unele persoane cu atribuții de conducere, limitarea independenței
sau lipsa de autonomie a persoanelor implicate în exercitarea atribuțiilor de control, schimbări
frecvente intervenite în mediul intern și cel extern al entității, procedu ri de control neadaptate sau
adaptate și neaplicate; costurile controlului intern”10. Acestea sunt limite inerente ale controlului
care se desfășoară la nivel intern, apariția unor astfel de factori este inerentă și misiunea de
verificare oferă doar o asigu rare rezonabilă că sunt îndeplinite scopurile entității.
De asemenea, în legislația românească, cele cinci elemente ale controlului intern
menționate anterior au fost preluate și dezvoltate sub formă de standard de management/ control
intern11.

8 Ghidul de evaluar e a sistemului de control intern în entitățile publice. 2011, elaborat de Curtea de Conturi a României,
p.9
9 Ghidul de evaluare a sistemului de control intern în entitățile publice. 2011, elaborat de Curtea de Conturi a României,
pp.12 -13.
10 Ghidul de eva luare a sistemului de control intern în entitățile publice. 2011, elaborat de Curtea de Conturi a
României.p.18.
11 Ordinul nr.600/2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice, publicat în
Monitorul Oficial, Partea I, nr.387/ 07.05.2018.

Referitor la controlul intern se concluzioneaz ă faptul că reprezintă un proces care vizează
”aplicarea normelor și procedurilor de control intern, la toate nivelele ierarhice și funcționale:
aprobare, autorizare, verificare, evaluarea performanțelor operaționale, se curizarea activelor,
separarea funcțiilor. Controlul intern este un proces desfășurat de toți angajații entității și este
coordonat de responsabilii tuturor compartimentelor din cadrul unei entități, prin procedurile
operaționale de lucru, și se află în ră spunderea managementului general sau ordonatorului de
credite, care trebuie să îl implementeze și să îl monitorizeze. Răspunderea managerială implică
buna gestiunare a resurselor financiare, dar și performanță la toate nivelele unei entități, respectiv
pentru toate cele cinci componente ale controlului intern. Acest lucru reprezintă inclusiv faptul că
managerii sunt trebuie să raporteze despre acțiunile întreprinse și deciziile luate în vederea
îndeplinirii obiectivelor entității pe care o conduc”12.
La nive lul acestei forme de control, în administrația publică locală se identifică în practică
mai multe metode de control prin care implementează controlul intern. Astfel, în acest sens,
controlul financiar preventiv, controlul de avizare și legalitate (juridic/ legal), control specializat și
control ierarhic reprezintă metode și tehnici de control ale controlului intern.
Controlul financiar preventiv este organizat la nivelul primăriei sectorului 4 în temeiul unor
norme legislative în materie13, sub forma Compart imentului CFP, în subordinea Direcției
Economice. Prevederile legislative din domeniu reglementează faptul că ” controlul financiar
preventiv reprezintă activitatea prin care se verifică legalitatea și regularitatea operațiunilor
efectuate pe seama fonduril or publice sau a patrimoniului public, înainte de aprobarea acestora”14.
De asemenea legislația reglementează operațiunile care fac obiectul acestuia din punct de vedere
al: ” ( a) respectării tuturor prevederilor legale care le sunt aplicabile, în vigoare l a data efectuării

12 Ghidul de evaluare a sistemului de control intern în entitățile publice. 2011, elaborat de Curtea de Conturi a
României.p.12 -18.
13 Principalele norme legislative privitoare la controlul financiar preventive sunt: OG.nr.119/1999 privind controlul
intern și controlul financiar preventive, cu modificările și completările ulterioare, Ordinul Ministr ului Finanțelor
Publice nr.923/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar
preventive și a Codului specific de norme profesionale pentru persoanele care desfășoară activitatea de control
financiar p reventiv propriu, republicat și Ordinul nr.1190/2004 privind aprobarea Codului Etic al profesiei de controlor
delegat.
14 art.2, lit. (c) din O.G. nr.199/1999 privind controlul intern managerial și controlul financiar preventiv

operațiunilor (control de legalitate); (b) îndeplinirii sub toate aspectele a principiilor și a regulilor
procedurale și metodologice care sunt aplicabile categoriilor de operațiuni din care fac parte
operațiunile supuse controlului (con trol de regularitate); (c) încadrării în limitele și destinația
creditelor bugetare și/sau de angajament, după caz (control bugetar)”15. Totodată, în ceea ce
privește această metodă de control, condițiile pe care o persoană trebuie să le îndeplinească în
exercitarea activităților de control financiar preventiv din cadrul unei instituții publice sunt foarte
clar precizate de către legiuitor16.
La nivelul U AT Sector 4, controlul intern este exercitat de către Direcția Corp Control
Primar. Conform statului de funcții17, aceasta este organizată dintr -un director, 9 funcționari
publici (6 grad profesional superior, 1 grad profesional principal și 2 grad profesional asistent) și
6 funcții de natură contractuală (4 funcții de consilier grad profesional IA, 1 funcție consil ier grad
profesional II și 1 funcție referent grad profesional IA).
Principalele atribuții specifice personalului angajat al Direcției Corp Control Primar se
regăsesc în actul administrativ emis de Consiliul Local al Sectorului 4 mai sus menționat, aceste a
constau în:
– ”Primește, verifică și răspunde în termen legal petițiilor ce sunt repartizate serviciului;
– Execută dispozițiile primarului privind declanșarea acțiunilor de control și propune
modalități de soluționare a cazurilor repartizate;
– În cadrul ac țiunilor de control, solicită note explicative și relații de la persoanele controlate,
documente și acte oficiale, pentru a fi analizate și concluzionate în procese -verbale sau
rapoarte de control;
– Verifică și propune măsuri privind cazurile semnalate în l egătură cu corupția, traficul de
influență și sustragerea de valori și bunuri materiale de natură a prejudicia patrimonial și
imaginea Sectorului 4 al Municipiului București;

15 art.3, alin.3.3, lit. (a) -(c) din OMFP nr.522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la
exercitarea controlului financiar preventiv
16 condițiile pe care o persoană trebuie să le îndeplinească în exercitarea activităților de contr ol financiar preventiv din
cadrul unei instituții publice sunt foarte clar precizate de către legiuitor în art.3 din anexa 8 (Cod Specific) din OMFP
nr.522/2003
17 Anexa 2 la HCLS4 nr.7/2018

– Colaborează cu celelalte direcții, servicii și compartimente din cadrul Aparatulu i de
Specialitate al Primarului Sectorului 4, în baza dispozițiilor exprese ale Primarului
Sectorului 4;
– Colaborează cu organele specializate în vederea definitivării acțiunilor de control;
– Asigură reprezentarea primăriei la manifestările organizate de dif erite instituții;
– Extinde controlul în vederea stabilirii eventualelor prejudicii cu ocazia semnalării unor
iregularități, constatate de serviciile cu atribuții în acest sens și în cazul depistării unor
deficiențe, recuperează, după caz, sumele încasate ne cuvenit și sesizează organele în drept
(Poliția Economică, Parchet, etc);
– Asigură îndeplinirea obiectivelor generale ale instituției Sectorului 4 al Municipiului
București, evaluarea sistematică și menținerea, la un nivel considerat acceptabil a riscurilor
asociate structurilor, programelor, proiectelor sau operațiunilor specifice compartimentelor
Aparatului de Specialitate al Primarului Sectorului 4;
– Urmărește și controlează modul în care sunt duse la îndeplinire prevederile tuturor actelor
normative emise de autoritățile statului, a hotărârilor adoptate de către Consiliul General
al Municipiului București, Consiliului Local al Sectorului 4, precum și a dispozițiilor emise
de Primarul Sectorului 4, de toate departamentele;
– Întocmește raportul care să cuprin dă rezultatale activității de cercetare la solicitarea
comisiei de disciplină din cadrul instituției;
– Stabilește obiectivele specifice controlului intern, astfel încât acestea să fie adecvate,
cuprinzătoare, rezoabile și integrate misiunii Primăriei Sector ului 4 al Municipiului
București și obiectivelor de ansamblu ale instituției;
– Elaborează planul anual de acțiuni aprobat de către Primarul Sectorului 4;
– Efectuează acțiuni de control în cadrul Aparatului de Specialitate al Primarului Sectorului
4 și la niv elul instituțiilor publice aflate sub autoritatea Consiliului Local al Sectorului 4,
atât în baza planului anual de acțiuni cât și din dispoziția Primarului Sectorului4;
– Urmărește înregistrarea și păstrarea în condițiile legii, în mod adecvat a documentelo r,
astfel încât acestea să fie disponibile cu promptitudine pentru a fi examinate de cei în drept;
operațiunile și evenimentele semnificative vor fi înregistrate de îndată și în mod corect;
accesarea resurselor și documentelor se va realiza numai de persoa nele îndreptățite și
responsabile în legătură cu utilizarea și păstrarea lor în condițiile legii;

– Formulează propuneri de optimizare a activității adminstrative și management al
sectoarelor controlate și după aprobarea lor de către conducătorul instituției , verifică modul
în care acestea sunt duse la îndeplinire. În situația în care acestea nu sunt aduse la
îndeplinire va informa conducătorul instituției pentru luarea deciziilor ce se impun;
– Primește formularul de constatare și raportare a iregularităților întocmit de compartimentul
de audit intern al instituției, în condițiile legii, în cazul identificării unor irelagularități sau
posibile prejudicii;
– Analizează situația raportată în urma controlului de audit efectuat, propune măsuri de
soluționare a iregularităților constatate și le supune spre aprobare conducătorului instituției;
– Urmărește modul de punere în aplicare a deciziilor emise în cauză și monitorizează
rezultatele obținute în urma punerii în executare a acestora;
– Face propuneri de eficientiz are a activității, în urma rapoartelor de control;
– Susține sesizările în fața Primarului care convoacă membrii Comisiei de disciplină în
cazurile în care se constataă săvârșirea de către personalul controlat a unor fapte care
potrivit legii se sancționează disciplinar;
– Verifică îndeplinirea, în termenele stabilite, a măsurilor dispuse în somațiile emise și
repartizate de Primarul Sectorului 4;
– Întocmește rapoarte de control intern, note și informări cu privire la aspectele constatate;
– Ține sub strictă evide nță dosarele întocmite în urma controalelor efectuate și răspunde de
confidențialitatea lor;
– Controlează și verifică modul de aplicare al actelor normative emise de Consiliul Local Al
Sectorului 4 și Primarul Sectorului 4;
– Rapoartele de control le înaintea ză Primarului Sectorului 4 spre aprobare și ulterior le
aduce la cunoștința terților;
– Respectă prevederile managementului calității;
– Răspunde de implementarea prevederilor Ordinului Secretarului General al Guvernului
nr.600/2018;
– Îndplinește orice alte sar cini și lucrări repartizate de conducerea Primăriei Sectorului 4,
care se încadrează în specificul activității desfășurate”18.

18 HCL S4 nr.7/2018, pp.74 -76

Așadar, Direcția Corp Control Primar desfășoară activitatea de control intern, având în
atribuții atât controlul departamentelor de specialitate din cadrul Aparatului de Specialitate al
Primarului Sectorului 4, cât și al instituțiilor descentralizate aflate sub autoritatea Consiliului Local
al Sectorului 4 al Muncipiului București.
La nivelul UAT Sector 4 nu a fost identificată exi stența unei proceduri operaționale privind
modul de desfășurare a acțiunilor de control sau a misiunilor de verificare efectuate de către
personalul Direcției Corp Control Primar. De asemenea, pe site -ul oficial al instituției nu a fost
găsit un raport de activitate aferent anului 2018, ultimul raport publicat fiind din anul 201619. Astfel
că, Direcția Corp Control Primar își desfășoară activitate în conformitate cu cele prevăzute în
Regulamentul de Organizare și Funcționare al Aparatului de Specialitate al Sectorului 4 al
Municipiului București, normele legislative generale în mate rie și managementul documentelor
specific aparatului administrativ.
Acțiunile de control și/sau misiunile de verificare se derulează pe baza Planului Anual de
Control (întocmit la începutul fiecărui an calendaristic), care cuprinde principalele obiective de
control într -o anumită perioadă de timp (respectiv departamentul sau instituția supusă controlului).
Planul Anual de Control nu cuprinde aspecte privind obiective generale sau specifice supuse
controlului, ci prin acest document se stabilește doar organ ul supus acțiunii de control și perioada
de timp în care se va desfășura verificarea. De asemenea, acțiunile de control sunt demarate în
baza Notelor de Serviciu emise de Primarul Sectorului 4 în acest sens, în care sunt precizate
informațiile privind locu l supus controlului, perioada de timp și obiectivele specifice avute în
vedere în desfășurarea acțiunii de verificare. Totodată, cea de a treia modalitate prin care se
derulează o misiune de verificare la nivelul UAT Sector 4 constă în faptul că Direcția C orp Control
Primar are în atribuții urmărirea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse de Curtea de
Conturi diferitelor departamente de specialitate și/sau instituții descentralizate.
Fiecare acțiune de control și/sau misiune de control începe efectiv în momentul aprobării
de către conducere (în speță primarul) a Delegației de Control, care cuprinde obiectivele generale
și specifice ale misiunii de control, locul și perioada de timp supuse controlului, precum și membrii
echipei de verificare. Această Delegație de Control este adusă la cunoștința
organului/departamentului/instituției controlate printr -o notificare în acest sens, prin care se

19 https://www.ps4.ro/primaria/rapoarte -oug-1092011/

stabilește și principalele documente pe care organul controlat trebuie să le pună la dispoziția
echipei d e verificare spre analiză. Acțiunea de control și/sau misiunea de verificare se încheie prin
elaborarea și redactarea unui raport de control sau a unei note de informare, prezentat spre aprobare
primarului și ulterior comunicat organului/departamentului co ntrolat în vederea supunerii acestuia
măsurilor și propunerilor făcute de către membrii echipei de verificare, ulterior aceștia având
responsabilitatea de a urmări modul de ducere la îndeplinire a acestora.
Activitatea desfășurată de Corpul de Control al Primarului la nivelul UAT Sector 4 este
complexă și incidentă cu toate domeniile de activitate ale departamentelor de specialitate,
personalul din cadrul direcției fiind nevoit permanent să își însușească și îmbogățească
cunoștințele legislative și să acor de o foarte mare atenție modificărilor legislative pentru ca în
analiza lor să reducă la minimum riscul de constatare eronată.
De asemenenea, activitatea de control intern desfășurată prin acest departament de
specialitate reprezintă o acțiune de control privind legalitatea și conformitatea cu prevederile
legale, acțiunea de control constând în verificarea documentelor specifice obiectivelor stabilite în
corelație cu reglementările legislative în vigoare la momentul datării actului administrativ. Cu alte
cuvinte, se verifică legalitatea actelor emise, a măsurilor adoptate de către departamentele de
specialitate în anumite spețe în vederea depistării și constatării a ceea ce nu funcționează pentru
găsirea de măsuri, propuneri și soluții de optimizare și efic ientizare a activității respective a
organului supus controlului. Accentul misiunilor de control intern desfășurate de către Direcția
Corp Control Primar este pus pe conformitate și legalitate și mai puțin pe aspectul de oportunitate.
Așadar, activitatea de control intern exercitată în cadrul UAT Sector 4 al Municipiului
București se desfășoară în vederea constatării unor deficiențe ale departamentelor de specialitate
și/sau a instituțiilor descentralizate aflate sub autoritatea Consiliului Local, în veder ea formulării
de măsuri și propuneri care să fie implementate de organele supuse controlului în vederea
îmbunătățirii activității proprii. Neexistând date publice privind aspectele deficitare contastate de
către echipele de verificare ale Direcției Corp Co ntrol Primar rezultă că UAT Sector 4 al
Municipiului București menține un caracter de confidențialitate și lipsă de transparență în acest
sector de activitate.

4.2.1. Vulnerabilități și riscuri în cadrul UAT Sector 4

La nivelul entității publice UAT Sector 4 există dezvoltată o procedură operațională privind
identificarea pericolelor, evaluarea riscului și controlul pericolelor, cu scopul de a stabili criteriile
de identificare a pericolelor, evaluare și management al riscurilor20.
În cele de mai sus am descris modul de organizare și exercitare a controlului intern în cadrul
primăriei sector 4. La nivel departamentului de control intern (Direcția Corp Control Primar) se
identifică o serie de amenințări și vulnerabilități după cum urmează:
Amenințări Vulnerabilități Oportunități

Neconformități ale
serviciilor realizate Deficiențe în identificarea și analiza
cerințelor legale aplicabile Instruiri privind modificările
legislative aplicabile
Transmiterea documentelor cu
întârziere Monitorizarea termenelor de
transmitere a documentelor
Utilizarea legislației neactualizate Monitorizarea modificărilor
legislative aplicabile
Nerespectarea cerințelor legale de
mediu
Tabel nr.1
Departamentul de control intern, așa cum am precizat în cele de mai sus, efectuează misiuni
de verificare și control asupra tuturor activităților desfășurate la nivelul Aparatului de Specialitate
al Primarului Sectorului 4, precum și la nivelul celorlalte instituții descentralizate aflate sub
autoritatea Consiliului Local al Sectorului 4. Astfel că, este necesar să se aibă în vedere nu doar
riscurile care se pot materializa doar la nivelul comportamentului, ci și riscurile de la nivelul
întregii instituției întrucât exercită un control atât preventiv, cât și de depistare.
Procesul de management al riscurilor include și gestionarea riscurilor generale la care
instituția poate fi supusă, cum ar fi riscurile de corupție, fraudă, fenomenul pantouflage.
Activ itățile desfășurate de Corpul de Control al Primarului Sectorului 4 sunt considerate
vulnerabile la corupție întrucât personalul angranat în misiunile de verificare îndeplinește atribuții
de monitorizare, verificare și control, gestionează informațiile spe cifice de la nivelul tuturor
departamentelor de specialitate supuse controlului său, deține și utilizează informația în mod
operativ și are acces la informații confidențiale,. De asemenea, aceste activități sunt vulnerabile și

20 https://www.ps4.ro

riscului asociat fenomenului de pantouflage. Totodată, vulnerabile la riscul asociat corupției sunt
supuse și activitățile din domeniul constatării conformității sau încălcării legislației (precum
activitățile desfășurate de Compartimentul CFP sau de Serviciul Audit Public), din domen iul
eliberării autorizațiilor comerciale, de construire și urbanism, activitățile privind achizițiile publice
și managementul fondurilor europene, activitățile de recrutare și selecție a personalului, dar și
activitățile exercitate de către polițiștii loca li și nu în ultimul rând activitățile desfășurate de
Direcția Economică care are în atribuții gestionarea mijloacelor financiare ale instituției.
În scopul de a stabili măsuri de prevenire și/sau de control, instituția determină estimarea
probabilității și impactului asupra rezultatelor așteptate în vederea evaluării riscurilor de corupție.
Măsurile de control în acest sens pot fi măsuri preventive (se bazează pe cauzele identificate și au
ca rezultat limitarea probabilității de materializare a unor fapt e de corupție) sau măsuri realizate în
scopul identificării neregulilor după ce riscurile de corupție s -au materializat21.
În cadrul primăriei sectorului 4, există dezvoltat un plan de integritate care are drept scop
creșterea gradului de implementare a măsurilor anticorupție la nivelul instituției22. Având în vedere
faptul că primăria sectorului 4 are organizat un departament de control intern și ținând seama de
atribuțiile specifice ale acestuia, se identifică o serie de riscuri specifice activității en tității publice
asociate riscului la corupție, cum ar fi de exemplu:
Risc/Amenințare Tip de control
Realizarea defectuoasă sau neconformă a planului
anual de achiziții publice Control preventiv (ancipat) și de
depistare a neconformităților (control
conco mitant)
Elaborare autorizații și/sau aprobări în domeniul
activităților comerciale, urbanism și cadastru
neconforme cu realitatea și legislația în vigoare Control preventiv (ancipat) și de
depistare a neconformităților (control
concomitant)
Pierderea oportunităților de finanțare accesibile
prin diverse mecanisme Control preventiv (anticipat/ preliminar)
Neconformități în gestionarea resurselor financiare Control financiar preventiv (permanent)

21 Metodologia de managementul al riscurilor, Secretariatul General al Guvernului, ediția 2018, p.29, accesată la
https://sgg.gov.ro/new/wp -content/uploads/2018/07/Metodologia -de-management -al-riscurilor -2018.pdf
22 https://www.ps4.ro/integritate/

Pierderea expertizei tehnice privind gestionarea
resursel or umane Control preventiv (anticipat/ preliminar)
Tabel nr.2

În derularea misiunilor de verificare, departamentul de control intern este necesar să aibă
în vedere riscurile identificate la nivelul fiecărui compartiment astfel încât planurile anuale de
control să vizeze îndeosebi compartimentele ce prezintă riscuri cu probabilitate ridicată de
materializare și impact puternic asupra activității instituției.
În cele de mai sus, am prezentat riscurile identificate la nivelul compartimentului de control
intern și unele dintre riscurile majore cu care confruntă primăria sectorului 4, a căror materializate
determină un impact foarte puternic asupra activității ins tituției, precum și asupra încrederii în
instituție.
Un alt mecanism asociat riscului la corupție este reprezentat de fenomenul pantouflage. În
documentele strategice și legislative românești, fenomenul pantouflage se referă la trecerea
funcționarilor publici, în special cei de la nivelul de conducere, de la încadrarea în sistemul public
la cel privat. Riscurile de expunere la corupție în cadru l acestei situații sunt deosebit de crescute
pentru că în acest caz, tratarea riscurilor reprezintă o provocare continuă a autorităților publice.
Acestea trebuie să dezvolte în mod constant mecanisme și instrumente care să poată garanta că
informațiile sp ecifice primite și contactele dobândite în exercitarea atribuțiilor de către funcționarii
publici și/sau personalul contractual care se transferă în sistemul privat de muncă nu sunt utilizate
în mod abuziv și pe de altă parte mecanisme și instrumente prin care angajații să nu se lase
influențați de către interesele personale. În acest sens, controlul intern din cadrul primăriei
reprezintă un instrument deosebit de important în identificarea, depistarea și găsirea de soluții
optime în vederea reducerii riscu lui la fenomenul pantouflage. Însă în practică acesta este un
fenomen foarte dificit de controlat și gestionat, atât la nivel local, cât mai ales la nivel național.
În ceea ce privește fenomenul de pantouflage un aspect important în cadrul primăriei
sector ului 4 îl reprezintă interdicțiile funcționarilor publici după încheierea angajării în cadrul
instituției. În cadrul Sectorului 4 al Municipiului București, interdicțiile pe care angajații le au la
încadrarea în funcția publică și/sau contractuală sunt cun oscute de aceștia, pe de o parte prin
parcurgerea prevederilor legale care stau la baza concurcursului pentru numirea în funcție,

semnarea la angajare a documentelor privitoare la exercitarea funcției (jurământ, fișa postului, etc),
dar și prin diverse met ode interne de instruire și însușire a cunoștințelor legale.
Astfel că pe parcursul desfășurării activității prin intermediul procedurilor, regulamentelor
sau a altor documente interne de reglementare a activității, personalul din Aparatul de Specialitate
al Sectorului 4 cunoaște interdicțiile pe care le are în exercitarea funcției. De exemplu, la nivelul
Serviciului Activități Comerciale din cadrul Direcției Generale de Poliție Locală, personalul
încadrat atât pe funcții publice ( polițiști locali ), cât și pe funcții contractuale ( inspectori de
specialitate )23, își desfășoară activitatea având dezvoltate și implementate proceduri operaționale
privind verificarea legalității desfășurării activităților comerciale pe raza sectorului 4, identificarea
activitățil or de comerț stradal, neautorizate, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor
pentru încălcarea normelor legale privind comerțul stradal și celelalte activități comerciale pe raza
sectorului 4 și cooperarea și sprijinirea activităților desfășur ate de autoritățile de control sanitar,
de mediu și de protecția consumatorilor. De asemenea, aceștia au, periodic, instruiri teoretice
privind însușirea noțiunilor legislative, inclusiv cele privitoare la drepturile, obligațiile și
interdicțiile care li s e aplică în exercitarea funcției. Totodată la nivelul acestui department există
documente interne (cum ar fi notele de serviciu) prin care li se specifică și li se aduce la cunoștință
îndatoririle legislative specifice domeniului de activitate și exercităr ii atribuțiilor de serviciu.
Astfel de proceduri operaționale și documente interne sunt emise și la nivelul altor departamente
de specialitate din cadrul Aparatului de Specialitate al Primarului. Rezultă astfel, că la nivelul
Sectorului 4 al Municipiului B ucurești există dezvoltat și implementat un mecanism de asigurare
ca în timpul desfășurării activității sale funcționarul public și personalul contractual respectă
interdicțiile prevăzute de legislația în materie (generală sau specifică).
În cele de mai s us am oferit ca exemplu Serviciul Activități Comerciale din cadrul Direcției
Generale de Poliție Locală întrucât personalul angrenat în această activitate prezintă un risc major
privitor la fenomenul pantouflage și la corupție , asta având în vedere și prev ederile legislative
conform cărora ”funcționarii publici care, în exercitarea funcției publice, au desfășurat activități
de monitorizare și control cu privire la societăți comerciale sau alte unități cu scop lucrativ, nu pot
să-și desfășoare activitatea și nu pot acorda consultanța de specialitate la aceste societăți timp de

23 Anexa 1 la HCL S4 nr.07/2018

3 ani după ieșirea din corpul funcționarilor publici”24. Totodată, riscul crește pentru că statul de
funcții din cadrul acestui departament prevede și personal contractual cu aceleași atribuții ca și
funcționarii publici (singura diferențiere în atribuții -în conformitate cu legislația în materie – este
că person alul contractual nu poate sancționa contravențiile constate). Pentru personalul contractual
cu atribuții în monitorizarea și controlul activității societăților comerciale, nu există prevederi
legale precise și clare așa cum există în cazul funcționarilor p ublici. Astfel că legea este permisibilă
pentru personalul contractual, iar în lipsa unor reglementări legislative, riscul cu privire la
fenomenul pantouflage și la corupție crește exponen țial și singura măsură de prevenire în acest caz
se bazează pe conșt ientizarea și responsabilizarea personalului, cu atât mai mult, cu cât practica a
arătat că personalul contractual se schimbă frecvent.
Cu toate acestea, la nivelul Aparatului de Specialitate al Primarului Sectorului 4 nu există
elaborat niciun instrument și/sau mecanism referitor la fenomenul interdicțiilor după încheierea
angajării în cadrul instituției – fenomenul pantouflage -, precum nici o situație (chiar și la nivel
statistic) de evidență a persoanelor care au încheiat angajarea în cadrul instituției î n corelație
directă cu sectorul sau activitatea profesională în care se reintegrează.
Această situație nu există doar la nivelul UAT Sector 4, ci în general la nivelul UAT -urilor ,
deoarece ”nu există proceduri de prevenire a conflictelor de interese și in compatibilităților.
Prevederile privind interdicțiile postangajare (pantouflage -ul) și instituția avertizorului în interes
public sunt foarte puțin sau deloc cunoscute la nivelul instituțiilor administrației publice locale, la
fel ca și informațiile privin d publicarea datelor în format deschis”25.
De asemenea, abordarea privind măsurile de reducere a riscurilor sunt mai degrabp
formale, iar riscul major este generat de ”lipsa cunoașterii standardelor de integritate, adoptarea
codurilor de etică doar la un nivel redus de instituții locale, inexistența mecanismelor de prevenție
a conflictelor de interese și a incompatibilităților, rolul mai degrabă formal al consilierilor d e etică,

24 art. 94, alin. (3) din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea
demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenir ea și sancționarea corupției
25 Raportul de monitorizare (R3) privind stadiul și impactul implementării SNA 2012 -2015 la nivelul administrației
publice locale în anul 2014, elaborat de MDRAP, accesat la http://mdrap.ro/raportul -de-monitorizare -privind –
implementarea -sna-2012 -2015 -la-nivelul -unitatilor -administrativ -teritoriale

necunoașterea instituțiilor precum pantouflage -ul, avertizorul de integritate, inaplicabilitatea
principiilor referitoare la open data și insuficienta transparență decizională”26.
Deși, într -adevăr, și în cazul Sectorului 4 al Municipiului Bucureș ti, abordarea se
încadrează în limitele formale, instituția a acordat un interes major dezvoltării instrumentelor și
mecanismelor de prevenire și combaterea corupției. Printre principalele exemple putem menționa
înființarea Compartimentului Acces Informați i Publice și Petiții pentru responsabilizarea
personalului pe Legea nr.544/2001 și o îmbunătățire pe partea de transparență instituțională și
relația cu cetățenii; crearea unei aplicații mobile prin intermediul căreia cetățenii pot semnala
aspecte din raza teritorial -administrativă a sectorului 4 și în corelație directă cu înființarea Biroului
Call-Center transmiterea acestor sesizări, în timp real, către departamentele de specialitate în
vederea luării de măsuri, ceea ce implică un nivel ridicat de transpa rență a activității instituției;
existența pe site -ul instituției a documentelor privitoare la declararea averilor de către întreg
personalul și nu doar de către conducerea instituției și membrii Consiliului Local, exceptând din
exemplele noastre măsurile luate în temeiul unei obligații exprese a legii (cum ar fi numirea unui
consilier de etică, a unui responsabil cu managementul riscurilor sau a unui responsabil cu
protecția datelor la nivel institu țional).
Pentru ca Sectorul 4 al Municipiului București să poată dezvolta un mecanism clar privitor
la interdicțiile după încheierea angajării în instituția publică (pantouflage), este necesară
dezvoltarea la nivel național a unor politici adecvate privind consolidarea loialității personalului
din cadrul insti tuțiilor publice atât în perioada activității lor, cât și după o eventuală trecere la
sectorul privat, prin adoptarea unor norme clare și precise în materie de incompatibilitate a
funcționarilor publici, precum și a personalului contractual cu anumite atri buții- (precum cei din
exemplul de mai sus )- și precizări exprese referitoare la perioada de timp necesară a trece pentru
ca persoana respectivă să își poată asuma anumite sarcini în sectorul privat ca urmare a părăsirii
funcției publice/contractuale din c adrul unei instituții publice.
În scopul tratării și reducerii riscurilor la corupție, fenomen pantouflage, fraudă și alte
riscuri specifice activității de specialitate, se pot elabora documente care să contribuie la educarea,
conștientizarea și responsab ilizarea personalului din subordine cu referire la aceste aspect e de risc.
Aceasta se poate realiza prin oferirea de cursuri de formare profesională, asigurarea unui

26 Curt C.C.2016. pp. 57 -59

management performant la nivelul fiecărui departament, antrenarea personalului în activit ăți
diverse cum ar fi: organizarea și participarea la anumite evenimente tematice (conferințe, training –
uri, seminarii); organizarea de acțiuni în comun cu alte instituții/departamente de specialitate (de
exemplu, pentru Serviciul Comercial din cadrul Poli ției Locale – acțiuni în comun cu Secțiile de
Poliție, DSVSA -București, ANPC, SICE, ANAF); participări active prin împărtășirea
experiențelor practice în cadrul activităților programului Școala Altfel din cadrul unităților de
învățământ de pe raza teritoria l-administrativă a sectorului 4, etc. Astfel de evenimente și acțiuni
contribuie ca personalul să conștientizeze importanța funcției pe care o exercită, îi transmite
sentimentul de apartanență la un grup și reprezintă o modalitate prin care instituția dete rmină
loializarea personalului.
Totodată, instrumente utile în dezvoltarea mecanismelor de prevenire și combatere a
corupției și a altor riscuri identificate, primăria poate dezvolta în primul rând, proceduri
operaționale și metodologii de lucru la nivelu lui fiecărui compartiment de specialitate, îndeosebi
la nivelui departamentului de control intern; asigurarea autonomiei personalului cu atribuții de
control și audit, precum și dezvoltarea de relații interinstituționale prin încheierea de protocoale
de co laborare pe anumite paliere , dar și prin adoptarea măsurilor de digitalizare care să asigure
servicii publice de calitate, contribuind astfel și la creșterea încrederii cetățenilor în instituție.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

În contextul dinamicii proceselor și schimbărilor socio -economice ale societății se creează
provocări din ce în ce mai complexe în responsabilitatea administrației publice. Acestea determină

o continuă îmbunătățire și perfecționare a mecanismelor de organi zare, dar mai ales instituirea
unor forme și metode de control a activităților desfășurate de organele administrației publice, dar
și a activităților desfășurate în comunitate.
În prezenta lucrare, am plecat de la ideea conform căreia activitatea de contr ol în
administrația publică presupune ”activitatea de verificare a conformității acțiunilor autorităților și
instituțiilor publice, ale organizațiilor nestatale, ale persoanelor fizice și juridice cu reglementările
în vigoare”27. Așadar, verificarea urmăreș te existența conformității sau neconformității dintre
activitatea efectiv realizată și normele juridice care o reglementau, dar poate urmări și modul în
care măsurile dispuse sau executate de către administrație sunt realizate. Cel mai importat aspect
în privința activității de control în administrația publică constă în existența unei diferențe între
controlul exercitat asupra administrației publice și controlul exercitat de către organele
administrației publice cu atribuții în acest sens în exterior (comun itate).
În această lucrare am abordat tematica modului de organizare, funcționare și exercitare a
controlului intern în cadrul UAT Sector 4 (primăria sectorului 4), având în vedere riscurile majore
la care instituția este supusă. În acest context, am anal izat riscul la corupție și fenomenul
pantouflage, privit ca un mecanism de materializare a riscului la corupție. Analiza riscurilor în
cadrul primăriei sectorului 4 a avut în vedere tipul de control exercitat. În acest sens, figura nr.1
cuprinde exemplific ări de principale amenințări, vulnerabilități și oportunități identificate la
nivelul compartimentului de control intern.
În ceea ce privește controlul intern în cadrul primăriei sector 4 nu a fost identificată o
procedură operațională privind modul se de sfășurare a misiunilor de verificare și control. Acestea
sunt derulate în baza îndeplinirii atribuțiilor specifice din actul administrativ de organizare și
funcționare al instituției. Documentele care stau la baza misiunilor de verificare și control intern
sunt Planul Anual de Control (întocmit la începutul fiecărui an calendaristic), care cuprinde
principalele obiective de control într -o anumită perioadă de timp (respectiv
departamentul/instituția supusă controlului); Nota de Serviciu emisă de Primar în ca re sunt
precizate informațiile privind locul supus controlului, perioada de timp și obiectivele specifice
avute în vedere în desfășurarea acțiunii de verificare, în baza acesteia se elaborează și redactează
o Delegație de Control și o Notificare cuprinzând elementele principale ale acțiunii de control

27 Brezoianu și Oprican.2008. p.265

comunicate către organul supus controlului Acțiunea de control și/sau misiunea de verificare se
încheie prin elaborarea și redactarea unui raport de control sau a unei note de informare, prezentat
spre aprobar e primarului și ulterior comunicat organului/departamentului control în vederea
supunerii acestuia măsurilor și propunerilor făcute de către membrii echipei de verificare, ulterior
aceștia având responsabilitatea de a urmări modul de ducere la îndeplinire a acestora.
Se concluzionează că activitatea desfășurată de Corpul de Control al Primarului la nivelul
UAT Sector 4 este complexă și incidentă cu toate domeniile de activitate ale departamentelor de
specialitate, personalul din cadrul direcției fiind nevo it permanent să își însușească și îmbogățească
cunoștințele legislative și să acorde o foarte mare atenție modificărilor legislative pentru ca în
analiza lor să reducă la minimum riscul de constatare eronată. Controlul intern din cadrul primăriei
sectorulu i 4 este o metodă și o tehnică de exercitare a controlului administrativ, ce vizează
legalitatea și conformitatea cu prevederile legale și mai puțin aspectul de oportunitate. Activitatea
de control intern constă, așadar în verificarea legalitatea actelor e mise, a măsurilor adoptate de
către departamentele de specialitate în anumite spețe în vederea depistării și constatării a ceea ce
nu funcționează pentru găsirea de măsuri, propuneri și soluții de optimizare și eficientizare a
activității respective a orga nului supus controlului.
La nivelul UAT Sector 4, departamentul de control intern reprezintă o funcție sensibilă,
fiind expus la risc ridicat de corupție întrucât îndeplinește atribuții de monitorizare, verificare și
control, gestionează informațiile speci fice de la nivelul tuturor departamentelor de specialitate
supuse controlului său, deține și utilizează informația în mod operativ și are acces la informații
confidențiale,. De asemenea, aceste activități sunt vulnerabile și la riscul asociat fenomenului d e
pantouflage. Totodată, vulnerabile la riscul asociat corupției sunt supuse și activitățile din
domeniul constatării conformității sau încălcării legislației (precum activitățile desfășurate de
Compartimentul CFP sau de Serviciul Audit Public), din domeni ul eliberării autorizațiilor
comerciale, de construire și urbanism, activitățile privind achizițiile publice și managementul
fondurilor europene, activitățile de recrutare și selecție a personalului, dar și activitățile exercitate
de către polițiștii local i și nu în ultimul rând activitățile desfășurate de Direcția Economică care
are în atribuții gestionarea mijloacelor financiare ale instituției. Principalele amenințări specifice
asociate riscului la corupție sunt prevăzute cu titlu de exemplu în tabelul nr.2. O altă amenințare
identificată la nivelul instituției constă în manifestarea fenomenului pantouflage în privința căruia
primăria sector 4 nu are dezvoltat niciun mecanism sau instrument de tratare.

Tratarea riscurilor de expunere la corupție și feno men pantouflage reprezintă o provocare
continuă a autorităților publice întrucât este necesar să fie dezvoltate mecanisme și instrumente
care să poată garanta că informațiile specifice primite și contactele dobândite în exercitarea
atribuțiilor de către fu ncționarii publici care se transferă în sistemul privat de muncă nu sunt
utilizate în mod abuziv și pe de altă parte mecanisme și instrumente prin care angajații să nu se
lase influențați de către interesele personale. În acest sens, controlul intern din c adrul primăriei
reprezintă un instrument deosebit de important în identificarea, depistarea și găsirea de soluții
optime în vederea reducerii riscului la fenomenul pantouflage.
Printre principalele măsuri pe care primăria sectorului 4 le poate adopta în v ederea
îmbunătățirii activității de control exercitate este, în primul rând, elaborarea unei proceduri
operaționale interne pentru fiecare formă și metodă de control exercitată, îndeosebi pentru
îmbunătățirea și eficientizarea acțiunii de control intern, c are reprezintă mai degrabă o formă de
control provizorie și spontană decât permanentă cum ar trebui să fie conform reglementărilor
legislative în vigoare. De asemenea, prezentarea în mod public de către primărie a principalelor
scopuri, obiective stabilite anual pentru fiecare departament de control. Pentru sporirea gradului
de încredere al populației în instituția publică, rezultatele misiunilor de verificare și control intern
și specializat ar trebui să fie detaliate într -un raport de activitat publicat p e site -ul propriu pentru a
fi consultat de orice cetățean interesat de ceea ce întâmplă în cadrul instituției.
De asemenea, dezvoltarea unui mecanism clar privitor la interdicțiile după încheierea
angajării în instituția publică (pantouflage), însă pentru ca autoritatea locală a sectorului 4 să poate
face aceasta, este necesară dezvoltarea la nivel național a unor politici adecvate privind
consolidarea loialității personalului din cadrul instituțiilor publice atât în perioada activității lor,
cât și după o eventuală trecere la sectorul privat, prin adoptarea unor norme clare și precise în
materie de incompatibilitate a funcționarilor publici, precum și a personalului contractual cu
anumite atribuții și precizări exprese referitoare la perioada d e timp necesară a trece pentru ca
persoana respectivă să își poată asuma anumite sarcini în sectorul privat ca urmare a părăsirii
funcției publice/contractuale din cadrul unei instituții publice.
În scopul tratării și reducerii riscurilor la corupție, fen omen pantouflage, fraudă și alte
riscuri specifice activității de specialitate, se pot elabora documente care să contribuie la educarea,
conștientizarea și responsabilizarea personalului din subordine cu referire la aceste aspect e de risc.
Aceasta se poate realiza prin oferirea de cursuri de formare profesională, asigurarea unui

management performant la nivelul fiecărui departament, antrenarea personalului în activități
diverse cum ar fi: organizarea și participarea la anumite evenimente tematice (conferin țe, training –
uri, seminarii); organizarea de acțiuni în comun cu alte instituții/departamente de specialitate;
participări active prin împărtășirea experiențelor practice în cadrul activităților programului Școala
Altfel din cadrul unităților de învățământ de pe raza teritorial -administrativă a sectorului 4, etc.
Astfel de evenimente și acțiuni contribuie ca personalul să conștientizeze importanța funcției pe
care o exercită, îi transmite sentimentul de apartanență la un grup și reprezintă o modalitate prin
care instituția determină loializarea personalului.
Totodată, instrumente utile în dezvoltarea mecanismelor de prevenire și combatere a
corupției și a altor riscuri identificate și îmbunătățirea sistemului de control primăria poate dezvolta
în primul rân d, proceduri operaționale și metodologii de lucru la nivelului fiecărui compartiment
de specialitate, îndeosebi la nivelui departamentului de control intern; asigurarea autonomiei
personalului cu atribuții de control, precum și dezvoltarea de relații inter instituționale prin
încheierea de protocoale de colaborare pe anumite paliere , dar și prin adoptarea măsurilor de
digitalizare care să asigure servicii publice de calitate, contribuind astfel și la creșterea încrederii
cetățenilor în instituție.

BIBLIOGRA FIE

1. Albu E.2008. Dreptul contenciosului administrativ, Editura Universul Juridic, București ;
2. Alexandru I. 2008. Tratat de administrație publică , Editura Universul Juridic, București ;
3. Apostol Tofan D. 2009. Controlul jurisdictional asupra administrației publice românești.
Analiză comparative cu alte state europene (I) , accesat la
https://www.academia.edu/32437671/CONTROLULJURISDIC%C5%A2IONALASUPRA_ADMINISTRA%C5%
A2IEI_PUBLICE_ROM%C3%82NE%C5%9ETI._ANALIZ%C4%82_COMPARATIV%C4%82_CU_ALTE_STA
TE_EUROPENE_I?auto=download ;
4. Bălan E. 2008. Instituții administrative , Editura C.H. Beck, București;
5. Brezoianu D., Oprican M. 2008. Administrația publică în România , Editura C.H. Beck
București;
6. Burduș E., Căprescu Gh., Androniceanu A.2008 . „Managementul schimbării
organizaționale ”, Ediția a treia, București: Editura Economică;

7. Burduș E., Popa I., 2018. „ Metodologii manageriale ”, Ediția a 2 -a, București: Editura Pro
Universitaria ;
8. Carta Europeană a Autonomiei Locale STE.122 -1985 (adoptată la Strasbourg în 15 octombrie
1985, a intrat în vigoare la 1 septembrie 1988. Rom ânia a semnat Carta la 4 octombrie 1994 și
a ratificat -o prin Legea nr.199 din 17 noiembrie 1997, publicată în Monitorul Oficial, partea I,
nr.331 din 26 noiembrie 1997, cu excepția art.7, paragraful 2 din acest instrument juridic
european), accesat la
https://acor.ro/files/acor/rel_internat/CPLRE/carta_europeana_autoritati_locale.pdf ;
9. Curt C.C.2016. „ Standarde de integritate privind funcționarii publici. Regimul juridic al
conflictelor de interese și incompatibilităților ”, 2016, Revista Transilvană de Științe
Administrative, vol. 39, nr. 2 ;
10. Fayol.H.1925. Administration industriale et generale , Ed. Dunod, Paris ;
11. Ghidul de evaluare a sistemului de control int ern în entitățile publice . 2011, elaborat de Curtea
de Conturi a României, accesat la http://www.curteadeconturi.ro/ Regulamente/
GHIDCONTROLINTERN.pdf ;
12. Ghid privind impl ementarea standardelor de control intern managerial în achizițiile publice de
către autoritățile contractante.2017.European Investment Bank în cadrul Proiectului
”Competența face diferența ”, selectat în Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European) accesat la
http://anap.gov.ro/web/wp -content/uploads/2017/08/Ghid -CI-24072017.pdf ;
13. Hotărârea Consiliului Local al Sectorului 4 privind reorganizarea Direcției Generale de
Poliție Locală Sector 4 și aprobarea Organigramei, Statului de funcții și Regulamentul de
Organizare și Funcționare ale Aparatului de Specialitate al Primarului Sectoru lui 4
nr.7/31.01.2018;
14. Hotărârea Guvernului nr.909/2014 privind aprobarea Strategiei pentru consolidarea
administrației publice și constituirea Comitetului national pentru coordonarea implementării
Strategiei pentru consolidarea administrației publice 2014 -2020, publicată în Monitorul
Oficial, Partea I, nr.834 bis/17.10.2014 ;
15. Iacub I., Chiper N. 2017. Controlul exercitat asupra administrației publice: esență, forme,
obiective și efecte (The control exercised on public administration: essence, forms, objecti ves

and effects), Societatea civilă și statul de drept.Administrarea publică nr. 4, accesat la
https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare articol/56735 ;
16. Îndrumarul Metodologic pentru dezvoltarea controlului intern în entitățile publice emis de
Ministerul Finanțelor Publice prin Unitatea Centrală de Armonizare a sistemelor de
management financiar și control, accesat la
http://cis01.central.ucv.ro/manag_ac_ad/2011/files/indrumar.pdf ;
17. Manual de implementare a sistemului de control intern managerial, Secretariatul General al
Guvernului, accesat la
https://sgg.gov.ro/new/wp -content/uploads/2018/07/Manual -SCIM -site.pdf ;
18. ”Metodologia de implementare a standardului de control intern Managementul riscurilor”,
Ministerul de Finanțe Publice, ediția 2007 , accesat la
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/control_prev/manuale/METOD_IMPLEMENTARE_
RISC.pdf ;
19. Metodologia de implementare a managementului riscurilor, Secretariatul General al
Guvernului, ediția 2018, accesat la
https://sgg.gov.ro/new/wp -content/uploads/2018/07/Me todologia -de-management -al-
riscurilor -2018.pdf ;
20. Metodologia de managementul al riscurilor, Secretariatul General al Guvernului, ediția 2018,
p.29, accesată la
https://sgg.gov.ro/new/wp -content/uploads/2018/07/Metodologia -de-management -al-
riscurilor -2018.pdf ;
21. Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informații de interes public ;
22. Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea
demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea
corupției;
23. Loebbecke A. 2003. Audit, o abordare integrata , Editura ARC, Chisinau ;
24. Marcel Ghiță.1995. Controlul financiar componentă a mecanismului economiei de piață ,
Editura Universitaria, Craiova ;
25. Negoi ță A.1981. Drept administrativ și elemente de știința administrației , București ;
26. O.G. nr.119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventive, cu modificările și
completările ulterioare, accesată la

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/104975 ;
27. Ordinul nr.600/2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților
publice, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr.387/ 07.05.2018 ;
28. Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr.923/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice
generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventive ș i a Codului specific de
norme profesionale pentru persoanele care desfășoară activitatea de control financiar
preventiv propriu, republicat ;
29. Ordinul nr.1190/2004 privind aprobarea Codului Etic al profesiei de controlor delegat ;
30. Popa E. Controlul de legali tate exerciat de prefect , în Revista Dreptul nr. 4/1992;
31. Preda M.2009. Manual de administrație publică și de drept administrativ , vol. I, Editura
Exclusiv Total, București ;
32. Raportul de monitorizare (R3) privind stadiul și impactul implementării SNA 2012 -2015 la
nivelul administrației publice locale în anul 2014, elaborat de MDRAP, accesat la
http://mdrap.ro/raportul -de-monitorizare -privind -implementarea -sna-2012 -2015 -la-nivelul –
unitatilor -administrativ -teritoriale ;
33. Strategia de Dezvoltare a Sectorului 4 în orizontul de timp 2016 -2020, acc esată la
http://ps4.ro/strategia -de-dezvoltare -a- sectorului -4/;
34. SIMIONESCU, A., BUSE, F., BUD, N., PURCARU – STAMIN, I., 2006 Controlul
Managerial, Editura Economica, Bucuresti,
35. Verboncu I., „Cum conducem? Între amatorism și profesionalism”, București: Editura
Universitară, 2018;
36. https://www.ps4.ro
37. https://www.ps4.ro/integritate/
38. https://www.ps4.ro/primaria/rapoarte -oug-1092011/ .