Program de ameliorare B ălțat ă Româneasc ă de tip Simmental [612230]

Program de ameliorare B ălțat ă Româneasc ă de tip Simmental

Elaborarea oric ărui program de ameliorare are în vedere cunoa șterea unor elemente strict
necesare acestui scop, cum ar fi: stabilirea condi țiilor în care urmeaz ă a performa candida ții la
selec ție sau descenden ța acestora, obiectivul și sistemul de ameliorare , caracterizarea fenotipic ă
și genetic ă a popula țiilor care fac obiectul amelior ării, estimarea valorii de ameliorare și a valorii
economice a caracterelor, stabilirea criteriului de selec ție, dirijarea împerecherilor și diseminarea
progresului genetic în cadrul popula ției. În acest context, Harris (1984) a prezentat un model de
proiectare a unui program de ameliorare, care cupri nde 8 etape:
– etapa 1 – descrierea sistemului de produc ție;
– etapa 2 – stabilirea obiectivului amelior ării ;
– etapa 3 – alegerea sistemului de ameliorare și a popula țiilor destinate amelior ării;
– etapa 4 – estimarea parametrilor genetici și a valorii economice;
– etapa 5 – alegerea metodei de evaluare genetic ă a animalelor;
– etapa 6 – dezvoltarea criteriului de selec ție;
– etapa 7 –dirijarea împerecherilor pentru descenden ții re ținu ți în matc ă;
– etapa 8 – elaborarea unui sistem în vederea disemin ării progresului genetic în
popula ție.

În cele ce urmeaz ă se va realiza o analiz ă a fiecare etape în parte.

1) DESCRIEREA SISTEMULUI DE PRODUC ȚIE
Rasa B ălțat ă Româneasc ă este o ras ă local ă de taurine, mixt ă, format ă prin încrucisarea
de absorb ție a taurinelor de rasa Sura de stepa, varietatea t ransilvanean ă, cu rasa Simmental,
importat ă ini țial din Elve ția și apoi din Germania și Austria.
Rasa este raspandit ă în Banat și în toata Transilvania, exceptand partea nord-vest ic ă a
Maramure șului ocupat de rasa Bruna, zona mun ților Apuseni și sud-vestul Transilvaniei în care
se cre ște rasa Pinzgau de Transilvania. In nordul Moldovei aceast ă ras ă se cre ște în partea de est
a jude țului Suceava și jude țul Boto șani. Este raspandit ă și în alte jude țe îndeosebi în jurul
centrelor populate. Ea formeaz ă împreun ă cu meti șii circa 33 -36 % din efectivul total de taurine
ale ță rii noastre.
Exploatarea rasei se realizeaz ă într-o gam ă divers ă de condi ții de mediu, cu prec ădere
predominând sistemele de între ținere semi-intensiv și cel gospod ăresc-extensiv. În jurul
așez ărilor urbane se întâlnesc și unele exploata ții intensive, dar ponderea acestora în total ras ă
este mic ă.
Dintre cele trei sisteme de exploatare cunoscute: intensiv, semi-intensiv și extensiv, se
poate concluziona c ă la aceast ă ras ă predomin ă sistemul de cre ștere semi-intensiv. Acest lucru
este important de știut înainte de a stabili obiectivul amelior ării deoarece intereseaz ă în care tip

de mediu vor performa descenden ții reproduc ătorilor selec ționa ți. Cu alte cuvinte, dac ă
descenden ța genera țiilor viitoare urmeaz ă a performa în condi ții semi-intensive, atunci și selec ția
părin ților acestora trebuie realizat ă tot în acelea și condi ții de mediu. În caz contrar, dac ă p ărin ții
sunt selec ționa ți în condi ții de mediu intensive iar descenden ții urmeaz ă a realiza performan țele
în condi ții semi-intensive, se poate manifesta interac țiunea genotip-mediu, care diminueaz ă
eficien ța selec ției, în sensul c ă taurii care au fost ierarhiza ți ca fiind primii în condi ții intensive
de mediu s ă nu mai ocupe (prin descenden ța lor) acelea și locuri și în condi ții semiintensive, și
invers.

2) STABILIREA OBIECTIVULUI AMELIOR ĂRII
Obiectivul amelior ării animalelor în general, deci și al taurinelor, este dictat de cerin țele
pie ței (obiectivul de marketing), fiind ameliorate acel e caractere de care depinde profitabilitatea
fermei/exploata ției. Prin urmare, în faza ini țial ă se urm ăre ște a se stabili ceea ce dore ște
consumatorul uman, în viitorul apropiat, de la acea st ă specie. În acest caz, obiectivul de
marketing este reprezentat de asigurarea unei canti t ăți de lapte care s ă satisfac ă atât nevoile
cantitative dar și calitative ale popula ției umane. Intrucât gr ăsimile, mai ales cele saturate,
afecteaz ă negativ starea de s ănătate a popula ției, se caut ă s ă se ob țin ă un lapte cat mai bogat în
proteine, astfel încât se poate afirma c ă obiectivul amelior ării în cazul exploat ării vacilor în
direc ția produc ției de lapte îl reprezint ă maximizarea cantit ății de protein ă/vac ă/lacta ție
normal ă.
Obiectivul amelior ării trebuie s ă îndeplineasc ă trei cerin țe:
1. S ă fie precis formulat, în sensul de a preciza foarte clar cara cterele care urmeaz ă a fi
ameliorate iar acestea odat ă stabilite s ă fie pe cât posibil m ăsurate obiectiv;
2. S ă fie constant , pentru 3-4 genera ții, pentru a asigura timpul necesar form ării unei noi
structuri genetice a popula ției, în direc ția dorit ă de ameliorator;
3. S ă fie simplu , în sensul de a include numai caractere esen țiale. De dorit ca in obiectivul
amelior ării s ă intre caractere cu complexitate medie, unele refer itoare la cantitatea produc ției (cantitatea
de lapte), altele la calitatea produc ției (procentul de protein din lapte).
Trebuie precizat c ă includerea unui num ăr prea mare de caractere în obiectivul amelior ării reduce
progresul genetic pentru fiecare in parte (în speci al când caracterele sunt correlate negativ), cu o c antitate
egal ă cu 1−Grn, în care n reprezint ă num ărul caracterelor iar Gr, corela ția genetic ă dintre caractere.
Astfel, dac ă se dore ște a face selec ție simultan pe cinci caractere (n=5) corelate negat iv între ele ( 1− =Gr
), progresul genetic final reprezint ă doar 20% din ceea ce s-ar obtine, dac ă selec ția s-ar realiza doar pentru
un singur caracter
( ==− − − 2 1 155 0,2=20%).

Obiectivele principale de ameliorare a rasei B ălțat ă Româneasc ă de tip Simmental sunt:
• 6500 kg lapte pe lacta ție normal ă cu 4,00 % gr ăsime și 3,4 % protein ă, respectiv
260 kg gr ăsime și 221 kg protein ă, (cantitate substan ță util ă 481 kg);
• 50 % pondere în ansamblul caracterelor economice pe ntru produc ția de lapte,
20% pentru produc ția de carne și 30 % pentru reproductie si aptitudini
functionale;
• 650-700 kg greutate corporal ă la vacile adulte;
• 138-140 cm în ălțimea la crup ă la vacile adulte și 135-140 cm la vacile primipare;
• peste 620 kg greutatea la sacrificare a t ăura șilor îngr ăș ați intensiv și valorifica ți la
vârsta de 17-18 luni , cu o vitez ă de cre ștere de cca 1200 g/zi;
• randamentul la sacrificare al t ăura șilor 55 – 57%;
• conforma ție corporal ă corect ă, cu segmente armonioase și regiuni corporale
specifice produc ției de carne, bine îmbr ăcate în musculatur ă, uger cu aptitudini
bune pentru mulsul mecanic, bine prins și extins, cu ligamentul suspensor
puternic și adâncimea pân ă deasupra jaretului, cu simetrie morfologic ă și
func țional ă (cca 45% indice mamar), cu membre solide și aplomburi corecte.

3) ALEGEREA SISTEMULUI DE AMELIORARE ȘI A POPULA ȚIILOR DESTINATE
AMELIOR ĂRII

O alt ă etap ă în elaborarea programului de ameliorare o constitu ie alegerea adecvat ă a
sistemului de ameliorare , care depinde de varia ția genetic ă existent ă în popula ție. Varia ția
genetic ă este materia prim ă pe care selec ția o valorific ă. De ponderea varia ției genetice aditive în
structura varian ței fenotipice totale depinde heritabilitatea, eleme nt cheie care la rândul ei
influen țeaz ă progresul genetic la nivelul popula ției.
Dac ă însu șirile studiate sunt mediu c ătre puternic heritabile (pondere mare a varian ței
genetice aditive) se recomand ă ameliorarea în cadrul popula ției (ameliorarea în endogamie);
dintre factorii amelior ării selec ția fiind factorul major al evolu ției popula ției. În cazul amelior ării
în ras ă curat ă principala component ă a programului de ameliorare este planul de selec ție .
În cazul caracterelor cu heritabilitate mic ă (pondere mic ă a varian ței genetice aditive)
selec ția este aproape ineficient ă. Pentru astfel de caractere în timpul evolu ției popula țiilor se
acumuleaz ă suficient ă varia ție genetic ă neaditiv ă, datorat ă în principal dominan ței și epistaziei,
componente care se afl ă la baza fenomenului de heterozis. Pentru aceste ca ractere slab heritabile
se recomand ă ameliorarea prin încruci șare în vederea valorific ării efectului de heterozis și a
complementarit ății caracterelor pe hibrid (ameliorarea în exogamie) .
Având în vedere c ă produc ția de lapte are un determinism genetic intermediar, cu valori
cuprinse între 0,2-0,4, pentru ameliorarea genetic a rasei B ălțat ă Româneasc ă de tip Simmental

se va alege sistemul de ameliorare în ras ă pur ă (în endogamie), cu participarea doar a doi
factori ai amelior ării: selec ția și consangvinizarea, încruci șarea fiind absent ă. Principalul factor
este selec ția, cre șterea consangviniz ării fiind ținut ă sub control, prin utilizarea permanent ă a cel
pu țin 12 tauri efectivi , care s ă confere popula ției o m ărime genetic ă de cel pu țin 50, și o cre ștere
medie a consangviniz ării pe genera ție de cca. 1%.

Descrierea popula ției B ălțat ă Româneasc ă de tip Simmental pentru caracterele
produc ției de lapte
Rasa B ălțat ă Româneasc ă de ține o pondere de cca 36% din totalul efectivelor de taurine
din România. Nivelul performan țelor pentru caracterele de produc ție (cantitatea de lapte,
cantitatea de gr ăsime și cantitatea de protein ă), conform datelor înregistrate în anul 2013 si 201 4,
la nivelul popula ției active, cuprins ă în controlul oficial, sunt redate in tabelul nr.1.
Tabelul nr.1
Nivelul performan țelor pentru caracterele de produc ție realizate
la vacile cuprinse în controlul oficial în anul 201 3 si 2014

4) ESTIMAREA PARAMETRILOR GENETICI ȘI A VALORILOR ECONOMICE
PENTRU CARACTERELE DIN OBIECTIVUL AMELIOR ĂRII

Parametrii genetici sunt instrumente de evaluare a determinismului gen etic al
caracterelor cantitative și se refer ă la heritabilitate, repetabilitate și corela ții genetice. An
Rasa Vaci în COP
(capete) Nr. Lactatii
incheiate Produc ție
Lapte – kg EM Produc ție
gr ăsime – kg
EM
Produc ție
protein ă – kg
EM

2013 Bălțat ă
Româneasc ă
tip Simmental
7260
2620
5907
238
196
2014 Bălțat ă
Româneasc ă
tip Simmental
31100
6565
5724
223
191
2015 Bălțat ă
Româneasc ă
tip Simmental 49748 24149 5488 208 177
MEDIA PONDERAT Ă 5567 213 181

Heritabilitatea (h 2) este raportul dintre varian ța valorilor de ameliorare ale
membrilor popula ției ( AV) și varian ța performan țelor lor, numit ă și varian ță fenotipic ă (
PV):
PA
VVh=2
Valoarea heritabilit ății unui caracter ne arat ă cât din diferen țele observate între
performan țele indivizilor din popula ția respectiv ă se a șteapt ă a fi cauzate de diferen țe
între valorile lor de ameliorare.
Cunoa șterea heritabilit ății caracterelor prezint ă o importan ță capital ă pentru teoria
și practica amelior ării, cel pu țin din dou ă considerente:
a) de m ărimea heritabilit ății depind apoape toate deciziile practice de amelio rare, cum ar fi:
– acordarea priorit ății amelior ării genetice sau îmbun ătățirii exploat ării, în vederea
măririi produc ției;
– alegerea sistemului de ameliorare;
– alegerea metodei de selec ție, stabilirea obiectivului selec ției, etc.
b) Coeficientul de heritabilitate intr ă în toate formulele privind estimarea progresului
genetic, precum și în formulele privind predic ția valorii de ameliorare.
Trebuie remarcat c ă, fiind un raport, coeficientul de heritabilitate este o
caracteristic ă a unui caracter, dar și a unei popula ții (componen ții genetici ai varian ței
sunt influen țați de frecven ța genelor, diferit ă în diferite popula ții) precum și a condi țiilor
de mediu în care tr ăie ște popula ția . Heritabilitatea este o proprietate a fiec ărui caracter
deoarece fiecare caracter este determinat de mai mu lte perechi de gene cu efecte diferite.
Din aceste motive, heritabilitatea trebuie calculat ă separat, pentru fiecare popula ție,
genera ție și caracter .

Un al doilea parametru important pentr u ameliorare este repetabilitatea . Se
noteaz ă cu R și reprezint ă gradul de asociere dintre performan țele aceluia și individ. Se
estimeaz ă pentru caracterele care se manifest ă în mod repetat în timpul vie ții individului,
așa cum este și cazul produc ției de lapte. Repetabilitatea arat ă propor ția din varian ța
fenotipic ă total ă din popula ție, la un anumit caracter, cauzat ă de surse de varia ție
constante în via ța unui individ: genotipul și mediul general, și se calculeaz ă conform
rela ției:
PMg G
VVVR+=
în care: GV este varian ța genotipic ă, iar Mg V, varian ța datorat ă mediului
general/permanent.
Valoarea repetabilit ății intervine și în rela ția de calcul a regresiei valorii de
ameliorare a unui individ fa ță de media mai multor performan țe proprii (m). Este cazul

selec ției vacilor mame de tauri, selec ționate pe baza mediei primelor dou ă sau trei
lacta ții.
Corela ția genetic ă dintre caractere m ăsoar ă gradul de implicare a acelora și gene
în constituirea valorii de ameliorare pentru caract ere diferite pe acela și individ. Acest
parametru devine foarte important în cazul selec ției pentru mai multe caractere.

Valoarea economic ă a caracterelor ocup ă un loc important în deciziile de
ameliorare, de ea depinzând stabilirea obiectivului selec ției și tehnologiei optime de
ameliorare. Prin valoare economic ă se în țelege efectul suplimentar ob ținut în profitul
fermei atunci când caracterul analizat se modific ă din punct de vedere genetic cu o
unitate abatere standard, presupunând c ă celelelte caractere r ămânând neschimbate .

Pentru estimarea valorilor economice ale caracterel or din obiectivul amelior ării se
utilizeaz ă o serie de metode, respectiv: regresia multipl ă, aportul factorilor (utilizând
corela ția multipl ă), func ția profit sau eficien ța economic ă. Dintre toate metodele de
calcul, cea mai mare r ăspândire o are func ția profit, calculat ă ca diferen ță între veniturile
(ie șiri) și costurile (intr ări) sistemului de produc ție.
Un exemplu tipic pentru taurine, este cel prezentat de (Beckman și Arendonk,
1991), care au propus un model de calcul al valoril or economice ale caracterelor
produc ției de lapte în condi țiile pie ței libere, f ără plafon maxim de produc ție. Astfel,
pentru a descrie profitul anual la nivel de ferm ă de vaci de lapte (P), a fost utilizat ă
urm ătoarea rela ție de calcul:
P = C F:d + N ( R – C)
în care,
CF:d – sunt costurile fixe pe ferm ă;
N – num ărul mediu de vaci în lacta ție;
R – venitul mediu pe vac ă/an;
C – costul mediu pe vac ă/an;

Venitul mediu pe vac ă/an poate fi calculat dup ă rela ția:
R = p m * M + p f * F + p p * P + R ov
unde,
M,F,P – sunt produc ția anual ă de lapte f ără protein ă și gr ăsime, gr ăsime și protein ă;
pm, pf, pp – pre țurile pe kg lapte f ără protein ă și gr ăsime, g ăsime și protein ă;

Rov – alte venituri/vac ă/an
Costul mediu pe vac ă/an, poate fi descris prin rela ția:
Cd = (c m * M + c f * F + c p * P + M a) * K v + K ov
unde,
cm, c f, c p – sunt necesarul de energie pentru laptele f ără gr ăsime și protein ă, pentru gr ăsime
și protein ă;
Ma – necesarul de energie pentru între ținere și cre ștere;
Kv – costurile nutre țurilor;
Kov – alte costuri/vac ă/an

5) ALEGEREA METODEI DE EVALUARE GENETIC Ă A ANIMALELOR

Exprimat ă cu abatere de la media popula ției , valoarea de ameliorare a unui individ este
dublul abaterii pe care media descenden ților lui o realizeaz ă de la media popula ției . Deoarece
se consider că partenerii sunt lua ți la întâmplare, aceast ă abatere se nume ște valoare de
ameliorare general ă. Calculat ă în acest mod, valoarea de ameliorare este un crite riu corect pentru
alegerea animalelor la reproduc ție, dar, din p ăcate, ea nu este m ăsurabil ă, întrucât niciodat ă
num ărul de descenden ți participanți la medie nu este suficient de mare, având în vede re num ărul
foarte mare al combina țiilor gametice posibile.
Având în vedere cele de mai sus, pentru necesit ăți practice, valoarea de ameliorare este
prognozat ă pe baza unor procedee statistice, de tipul B.L.P . (Best Linear Prediction – Cea mai
bun ă predic ție liniar ă) sau metodologia B.L.U.P . ( Best Linear Unbiased Prediction – Cea mai
bun ă predic ție liniar ă nedeplasat ă). Ast ăzi, pe plan mondial, pentru calculul valorii de ame liorare
la taurine se utilizeaz ă metodologia BLUP, aplicat ă unei game variate de modele biometrice,
pentru unul sau mai multe caractere, de tipul: Mode l animal pentru una sau mai multe lacta ții
(model animal cu repetabilitate); Modelul Zilei de control cu regresii fixe și aleatoare (conform
ghidului ICAR și metodologiilor INTERBULL).
Pentru ameliorarea caracterelor produc țiilor de lapte și carne la rasa B ălțat ă Româneasc ă
de tip Simmental se va utiliza metodologia BLUP, co nform recomand ărilor ICAR și
INTERBULL.
Metodologia BLUP – aplicat ă unui model animal prezint ă urm ătoarele avantaje:
• Utilizeaz ă informa ția provenit ă de la toate rudele cunoscute ale unui individ, m ărind
astfel precizia selec ției;

• Ușureaz ă compara țiile genetice dintre animale care au realizat perfo rman țe în medii
diferite (regiuni/jude țe/ferme) sau în perioade de timp diferite (ani dif eri ți);
• Faciliteaz ă compara țiile genetice între animale cu diferite surse de in forma ție (num ăr
diferit de rude și num ăr diferit de performan țe m ăsurate la acela și caracter); de exemplu, o vac ă
cu trei lacta ții realizate poate fi comparat ă cu o juninc ă;
• Permite compara țiile genetice între animale care au fost selec ționate cu diferite intensit ăți
de selecție (ta ți de taur fa ță de mamele de mame);
• Face posibil ă m ăsurarea cu acurate țe a progresului genetic realizat în timp, ca difere n țe
suucesive ale mediilor genera țiilor luate în studiu.

6) DEZVOLTAREA CRITERIULUI DE SELEC ȚIE
Criteriul pe baza c ăruia candidații la selec ție sunt re ținu ți în matc ă este dat de un indice de
selec ție, de tipul:
m mEBV b EBV bEBV bI ⋅+⋅+⋅= ,…, 1 11 1
care cumuleaz ă urm ătoarele informa ții:
iEBV = valoarea de ameliorare estimat ă pentru caracterul i (cantitatea de lapte, de gr ăsime,
de protein ă);
ib = coeficientul de regresie al indexului în raport cu valoarea de ameliorare estimat ă.
Dup ă calcularea valorii indexului, pentru fiecare candi dat la selec ție , ace știa sunt re ținu ți
la reproduc ție în ordinea descresc ătoare a criteriului de selec ție, corespunz ător intensit ății de
selec ție dorite.
7) DIRIJAREA ÎMPERECHERILOR PENTRU ANIMALELE SELEC ȚIONATE
Selec ția se refer ă la procesul de alegere a p ărin ților pentru a produce genera ția
urm ătoare, și se realizeaz ă efectiv pe baza criteriului de selec ție, descris mai sus.
Dup ă ce p ărin ții au fost ale și la reproduc ție (în matc ă), urmeaz ă etapa de potrivire a
împerecherilor, în scopul ob ținerii progresului genetic scontat. Astfel, de exem plu, cei mai
buni ta ți de ta ți vor fi împerechea ți cu cele mai bune mame de ta ți din popula ție, în scopul
producerii dirijate a genera țiilor de t ăura și, necesari test ării dup ă descenden ță .
De asemenea, în scopul ținerii sub control a consangvinizarii, se recomand ă ca
masculii re ținu ți la reproduc ție s ă provin ă din cel pu țin patru familii de tat ă. O rat ă prea mare
a consangviniz ării diminuaz ă progresul total la nivelul popula ției, conform expresiei:
FGT Δ−Δ=Δ
în care: TΔ, reprezint ă progresul genetic total , GΔ, progresul genetic realizat prin
ameliorare genetic ă, iar FΔ, ceea ce se pierde prin consangvinizare. Se observ ă c ă mărirea

progresului genetic total ( TΔ) se poate realiza prin maximizarea lui GΔ și, respectiv, prin
minimizarea lui FΔ.

8) ELABORAREA UNUI SISTEM ÎN VEDEREA DISEMIN ĂRII ÎN POPULA ȚIE A
PROGRESULUI GENETIC

Întrucât rasa B ălțat ă Româneasc ă este o popula ție ameliorat ă, reproduc ția acesteia este
organizat ă pe principiul stratific ării func ționale a crec ătoriilor, respectiv a piramidei amelior ării
care, tradi țional, are trei componente: în vârf, fermele de eli t ă; la mijloc fermele de multiplicare
iar la baz ă, fermele de produc ție, numite și ferme comerciale.
Extinderea îns ămân ță rilor artificiale la taurine, dup ă anul 1950, a dus la eliminarea celei
de-a doua trepte (fermele de multiplicare), astfel încât în ziua de ast ăzi, la taurine, piramida
amelior ării are doar dou ă trepte: ferme de elit ă și ferme comerciale.
De subliniat c ă în aceast ă structur ă, progresul genetic este creat la nivelul fermelor de
elit ă, care reprezint ă partea activ ă a popula ției (îns ămân țat ă artificial și luat ă în C.O.P.). Al
doilea segment al popula ției, reprezentat de exploata țiile comerciale, reprezint ă partea pasiv ă a
popula ției, care evolueaz ă genetic pe baza reproduc ătorilor primi ți din popula ția activ ă.
PARAMETRII TEHNICI AI PROGRAMULUI DE AMELIORARE pen tru anul 2016
1. Popula ție IA – 70 000
2. Popula ție COP – 60 000
3. Num ăr doze/gesta ție -1,5
4. Necesar total doze – 70000*1,5 =105000 doze
5. MSC Import = 100% = 10500 doze
6. MSC de la taurasii in testare = –
7. MSC de la tauri testati pe descendenti = –
8. Numar doze recoltate de la un taur testat/an = –
9. Numar tauri testati aflati in exploatare = –
10. Durata de exploatare a taurilor testa ți pe descenden ți =-
11. Numarul de tauri reforma ți anual = –
12. Numarul de taurasi obtinuti din impercheri nomina lizate = 4*7,8= 31
13. Numarul de taurasi care intr ă in testul PP = 75% din 31 = 23
14. Numarul de taurasi care intr ă in testul descenden ți carne = 50% din 23 = cca 12
15. Numarul de taurasi care intr ă in testul descenden ți lapte = 75% din 12 = 9
16. Numarul de tauri reusi ți anual la testare = 4;

Cei 4 tauri reu șiți la testarea pe descenden ți, din 31 t ăura și ob ținu ți din împercheri
nominalizate, reprezint ă 12,90%, adic ă aproximativ un taur re ținut din 7,8 candida ți.

Pentru cei 31 t ăura și ini țiali, ob ținu ți din împerecheri nominalizate, avem nevoie de
aproximativ 360 candidate mame de tauri , iar din aceste canditate se face o selec ție și se opresc
cele mai bune 90 vaci , declarate mame de tauri .
Necesarul de vaci mame de tauri se poate ob ține fie pe baza num ărului de t ăura și ob ținu ți
din împerecheri nominalizate (TÎN), fie pe baza num ărului de t ăura și care intr ă în testul dup ă
performan țe proprii (TPP), corespunz ător rela țiilor de calcul:
TÎN snTÎN NMT ⋅≈⋅=3, sau TPP qsnTPP NMT ⋅≈⋅ ⋅= 4
în care:
TÎN = num ărului de t ăura și ob ținu ți din împerecheri nominalizate (31),
TPP = num ărul de t ăura și care intr ă în testul performan țelor proprii (23),
n = natalitatea minim ă în popula ție, presupus ă a fi 70%,
s = raportul de sexe (50%),
q= propor ția t ăura șilor care intr ă în testul performan țelor proprii, din total t ăura și ob ținu ți
din impercheri nominalizate (75%, respectiv 23/31).
În aceste condi ții, vom ob ține aproximativ 90 vaci mame de taur:
90 35 , 031
5 , 07 , 031 ≈=⋅=NMT
sau,
90 2625 , 023
75 , 05 , 07 , 023 ≈ =⋅⋅=NMT

În concluzie, necesarul de vaci mame de taur reprez int ă aproximativ de trei ori num ărul
de tăura și ob ținu ți din împerecheri nominalizate sau aproximativ de p atru ori num ărul de t ăura și
care intr ă în testul performan țelor proprii.
Considerând, în medie, patru vaci necesare pentru f iecare vac ă mam ă de taur, rezult ă un
necesar de 360 vaci candidate mame de taur (90 vac i MT * 4 =360).

În tabelul nr. 2 sunt prezenta ți parametrii tehnici ai programului de ameliorare p entru rasa
Bălțat ă Româneasc ă de tip Simmental, pentru perioada 2016-2023, cu im port 100% a
materialului seminal.
Tabelul nr. 2
Parametrii tehnici ai programului de ameliorare pen tru rasa B ălțat ă Românească
de tip Simmental, pentru perioada 2016-2023, varian ta cu import 100% a materialului
seminal
Specificare UM B ălțat ă Româneasc ă tip Simmental
1. Obiectivselec ție Ras ă mixt ă pentru lapte – carne
a. Pondereacaractereloreconomice
– Lapte % 50
– Carne % 20
– Reproductie -Fitness % 30
b.Produc ție medie pe lacta ție normal ă (la EM *)
– Lapte Kg 6500
-Gr ăsime % 4.00
kg 260
– Proteinã % 3,40
kg 221
c. Greutatecorporalã kg 650 – 700
d. Înãl țime la crupa cm 138-140
2. Vaci șivi țeleînsãmân țate artificial cap 70.000
% 100
3. Vaci în control oficial de produc ție (COP) cap 60 .000
4. T ăura și din împerecheri nominalizate cap 31
5. T ăura și în testul performan țelor proprii (TPP) 23
6. Tauri în testare dup ă descenden ți (TD) cap 12
7. Capacitate testare lapte (aproximativ 800IA 1 taur * 12
tăura și) cap 9600
% 16
8. Tauri in testare dupa descendenti carne cap 12
9. Tauri eliminati dupa testare descendenti carne cap 3
% 25
10 . Tauri urm ări ți în testare dup ă descenden ți lapte (TDL
pentru produc ție lapte, exterior, fitness) cap 9
% 100
11 . Tauri reu șiți la testare – accepta ți la IA cap 4
% 44
12. Necesar vaci mame de tauri (MT) cap 90
13. Vaci candidate mame de taur (CMT ) cap 360
14. Tauri ta ți de taur folosi ți la împerecheri nominalizate cap 5
15. Total m.s.c necesar doze 105.000
a. d e la t ăura și în testare, în popula ția activ ă (800IA 1 taur
* 1,5 * 12 tăura și) doze –
% –
b. de la tauri în exploatare: doze –

ESTIMAREA PROGRESULUI GENETIC ANUAL
Estimarea progresului genetic anual ( GΔ) s-a realizat prin formula lui Robertson și
Rendel (1950), pentru fiecare din cele 4 c ăi de realizare a progresului genetic și anume:
a) Selec ția ta ților de ta ți (TT),
b) Selec ția ta ților de mame (TM),
c) Selec ția mamelor de ta ți (MT),
d) Selec ția mamelor de mame (MM).

A
TM TT MT MM R
TM TM I AR
TT TT I AR
MT MT I AR
MM MM I ATM TT MT MM TM TT MT MM
TTTTiriririrGTTTTRRRRG
TM TT MT MM
σ⋅+++⋅+⋅+⋅+⋅=Δ++++++=Δ
4 84764 84764 84764 8476c
, , , ,
în care,
I Ar, = reprezint ă precizia selec ției, exprimat ă prin corela ția dintre valoarea de ameliorare
a candidatului la selec ție și criteriul de selec ție pentru fiecare cale de realizare a
progresului genetic;
i = intensita țile de selec ție corespunz ătoare;
T = intervalul de genera ție pentru fiecare cale de realizare a progresului g enetic.

În calcule au fost considerate urm ătoarele variabile: % –
c. Import m.s.c doze 105,000
% 10 0%
% 13,70
b. de la tauri în exploatare: doze 80100
% 76 ,30
c. Import m.s.c doze 10500
% 10%
16. Tauri testa ți în exploatare Cap. 12
17. Rata anual ă de înlocuire % 33,33
18. msc în medie pe taur pe an în exploatare doze Aprox. 6700

1. Heritabilitatea = 0,25
2. Abaterea standard genetic ă = 10% din performan ța medie = 10% din 5567 kg. lapte
= 557 kg. lapte,
3. Perioada de utilizare a taurilor testa ți pe descenden ți (în acest caz, perioada de
utilizare a materialului seminal importat).
4. Intervalul de genera ție pentru mamele de mame = 4,5 ani
5. Intervalul de genera ție pentru mamele de ta ți = 5 ani
6. Intervalul de genera ție pentru ta ții de ta ți = 7 ani
7. Intervalul de genera ție pentru ta ții de mame = 7 ani
8. Natalitatea medie = 70%
9. Supravie țuirea medie pân ă la încheierea primei lacta ții = 80%
10. Durata medie de exploatare a vacilor = 4 lacta ții,
11. Propor ția de vaci îns ămânțate cu t ăura și în testare = 13,71%
12. Reproduc ția popula ției este asigurat ă cu:
12.1.1. Material seminal importat 10% , de la cei mai buni 5% tauri din
str ăin ătate, cu o superioritate genetic ă de cca. 2,04 abateri standard
genetice (precizia selec ției 0,97 și intensitatea selec ției 2,1);
12.1.2. Material seminal provenit de la t ăura șii în testare = 13,70%;
12.1.3. Material seminal provenit de la taurii testa ți pe descenden ți = 76,30%.

1. Pentru selec ția mamelor de vaci :

1.1. Num ărul de vaci reformate anual = 70000/4 = 17500
1.2. Num ărul de vaci necesare anual pentru înlocuirea reform ei = 17500
1.3. Num ărul de vaci candidate la selec ție:

19600 280 , 0 *70 , 0 * 70000
2* *_= =ire Supravie țu Natalitate total Efectiv
1.4. Propor ția de vaci mame de mame, re ținute în matc ă:
893 , 019600 17500 ==MM p
1.5. Intensitatea selec ției corespunz ătoare ( MM i) este 0,207.
1.6. Precizia selec ției = 0,50
1.7. Răspunsul la selec ție: 1035 , 0207 , 05 , 0, =⋅=⋅=MM MM I A MM irR

2. Pentru selec ția mamelor de tauri:
2.1. Precizia selec ției = 0,50
2.2. Num ărul de vaci candidate mame de tauri = 360
2.3. Num ărul de vaci poten țiale mame de tauri (cele mai bune 5% din popula ția de
40000 vaci) = 40000 * 5% = 2000
2.4. Propor ția de vaci mame de tauri:
18 , 02000 360 ==MT p

2.5. Intensitatea selec ției corespunz ătoare ( MT i) este 1,458
2.6. Răspunsul la selec ție: 729 , 0458 , 1 5 , 0, =⋅=⋅=MT MT I A MT irR

3. Pentru selec ția ta ților de tauri:
3.1. Răspunsul la selec ție pentru taurii de import: 2040 , 0%10 *04 , 2Im _ = =pTT R
Pentru taurii autohtoni :

3.2. Num ărul de fiice necesare test ării = 25
3.3.
3.4. Raportul de varian țe (k): 15 25 , 025 , 044
22
=−=−=hhk
3.5. Precizia selec ției = 79 , 015 25 25
, =+=TT I Ar
3.6.
3.7. Propor ția de re țineri = 0,078 = 7,8%
3.8. Intensitatea selec ției = 1,8697
3.9. Răspunsul la selec ție:
() ( ) 1269 , 1%30 , 76 * 8697 , 179 , 0%30 , 76 *, = ⋅= ⋅=TT TT I A TT irR
3.10.
3.11.
4. Pentru selec ția ta ților de vaci:
4.1. Răspunsul la selec ție = RTT *(1-0,1-0,1370)=1,1269*0,7630 = 0,8598
4.2. Intervalul de genera ție = 2*0,1370+7*0,7630 = 5,34

În final, progresul genetic anual estimat este de 0 ,142 unit ăți abateri standard genetice,

A
TM TT pTT MT MM TM TT pTT MT MM
TT TTTRR RRRG
Aσσ 134 , 054 , 22 0232 , 3
34 , 577 , 055 , 48598 , 01269 , 1204 , 0729 , 01035 , 0
Im _Im _= =++++++++=++ ++++ ++=Δ

sau, în kg. lapte/an

an lapte kg G G
A lapte Kg /_ ._64 , 74 557 *134 , 0557 *_ = = Δ = Δσ

sau, în procente/an

%34 , 110 *134 , 0 *% = = Δ =ΔACV GG
Aσ

În concluzie, în popula ția de B ălțat ă Româneasc ă de tip Simmental, în urma aplic ării
prezentului program de ameliorare, se estimeaz ă c ă, în medie, anual, cantitatea de lapte va
cre ște cu 0,134 abateri standard genetice, sau cu 74,64 kg. lapte, sau cu 1,34%.

Nota 1:
1. Rezultatele ob ținute se încadreaz ă în limitele anuale de cre ștere a produc ției de lapte, prin
ameliorare genetic ă (Robertson și Rendel, 1950);
2. Progresul genetic, exprimat în procente, este de sub 2% anual , și este valabil cu condi ția
ca mediul (condi țiile de hr ănire și între ținere) s ă r ămân ă constant . Orice fluctua ție
necontrolat ă a mediului (fluctua ții bru ște și de durat ă) poate anula (masca) câ știgul în
produc ție (1,42%), ob ținut pe cale genetic ă.
NOTA2:
Pentru varianta anului 2016, cu import 100% materia l seminal, progresul genetic anual
estimat este de 0,10 abateri standard genetice, dup ă cum urmeaz ă:
A
TM pTT MT MM TM pTT MT MM
T TTTR RRRG
Aσσ 098 , 084 , 21 1435 , 2
34 , 5755 , 4004 , 201035 , 0
Im _Im _= =++++++=+ +++ ++=Δ

respectiv 55 kg. lapte sau 0,98%/an.