Evaluarea impactului activităților miniere asupra mediului [612185]

Evaluarea impactului activităților miniere asupra mediului
Masterand: [anonimizat] 2 Cond. științific: Conf.dr.ing. Carmen RUSĂNESCU

CUPRINS
INTRODUCERE………………………………………………………………………………3
CAPITOLUL I…………………………………………………………………………………4
EFECTELE EXPLOATĂRII MINIERE ASUPRA MEDIULUI, ASPECTE ECONOMICE ȘI
1.1 Poluarea aerul ui……………………………………………………………………….. .5
1.2 Poluarea apei… …………………………………………………………………………8
1.3 Poluarea solu lui………………………………………………………………………10
1.4 Poluarea fonică……………………………… ……………… ……………………….11
1.5 Degradarea peisaju lui…………………………………………………………………12
1.6 Procesul tehnolo gic…………………………………………………………………..13
1.7 Activități miniere în st răinătate………………………………………………………15
1.8 Situația actuală a mineritului românesc………………………………………………16
1.9 Accidente miniere……………………………………………………………………. 16
CONCLUZIE… ………………………………………………………………………………18
BIBLIOGRAFIE…… …………………………………………………………………………19

Evaluarea impactului activităților miniere asupra mediului
Masterand: [anonimizat] 3 Cond. științific: Conf.dr.ing. Carmen RUSĂNESCU

INTRODUCERE

Valorificarea resurselor subsolului reprezintă o activitate antropică profitabilă din punct
de vedere economic și asigură materiile prime pentru multe ramuri industriale „din aval”.
Prezenta lucrare tratează impactul acestor activități asupra mediului, spr e exemplu efectele
asupra atmosferei, asupra apei, asupra solului, asupra peisajului, comunității etc. În cadrul
lucrării vor fi abordate aspectele esențiale ale procesului complex de exploatare minieră . [1]
Din cauza specificului său , întreaga activitat e minieră produce multe efecte negative
asupra mediului prin:
– modific area relieful, prin degradarea peisajului și deplasări ale gospodăriilor din zonele de
exploatare;
– ocuparea unor mari suprafețe de teren p rin: activitatea de exploatare, hald ere, depozitare a
minerale lor utile, mașinării industriale, căi de acces etc., suprafețe ce devin astfel total
inutilizabile în alte scopuri, pentru o perioadă lungă de timp;
–se degradează , prin deplasări pe verticală și orizontală ale suprafeței și alunecare a hal delor și
iazurilor de decantare ;
– apele curgătoare de la suprafață și apele freatice sunt impurificate ;
– atmosfera, flora și fauna din zonă sunt afectate ;
– poluar ea chimică a solului, care afectează pentru mult timp proprietățile fertile ale a cestuia;
– zgomote, vibrații și radiații răspândite în mediul înconjurător, cu o puternică acțiune
nefavorabilă.
Suntem martori astăzi la extinderea riscurilor de ordin ecologic, datorate activit ății
multor unități miniere:
– în primul rând, este vorba de volumele mereu crescânde de roci sterile extrase, transportate
și depozitate, din cauza creșterii nevoilor de materii prime minerale necesare societății;
– în al doilea rând, este vorba de extinderea activității miniere în zone care au caracteristici
particulare (zone de carst, zone cu formațiuni acvifere complexe, zone cu o stabilitate fragilă
etc.), din care derivă influențe negative de lungă durată și cu mari extinder i;
– în al treilea rând, trebuie arătat că activitatea minieră se desfășoară obligatoriu într -un loc
legat strict de existența zăcământului și că acest fapt poate cr ea probleme ecologice deosebite .
De-a lungul timpului s -a creat o competiție strânsă între interesele de ordin
administrativ, economic, social și strategic legate de valorificarea zăcămintelor de substanțe
minerale utile și interesul public și chiar privat, care se referă la utilizarea optimală a
resurselor ambientale (peisaj, teritoriu, sistemul apelor de suprafață și din subteran, atmosferă
etc.), atacate și deranjate, fără îndoială, de către activitatea minieră din zona respectivă .
În consecință, este evident că cele prezentate impun, atât proiectanților minelor și
carierelor cât și celor care vor conduce activitățile productive în teren și auto rităților publice
centrale și locale responsabile cu protejarea bunurilor naturale, luarea în calcul a efectelor
negative și adaptarea măsurilor de prevenire, protecție și refacere a zonei .[10]

Evaluarea impactului activităților miniere asupra mediului
Masterand : Laurențiu Emilian STANCU 4 Cond. științific: Conf.dr.ing. Carmen RUSĂNESCU CAPITOLUL I
EFECTELE EXPLOATĂRII MINIERE ASUPRA MEDIULUI,
ASPECTE ECONOMICE ȘI CADRU LEGIS LATIV

1.1 Poluarea aerului
Calitatea asupra aerului în zona amplasamentului exploatării miniere este afectată de
existența surselor de poluare cum ar fi:
– stația de prelucrare – sortare, prin generatoare de puberi în suspensie și sedimentabile;
– punctele de lucru din carieră, generatoare periodic de puberi solide și gaze degajate;
– la explozii, cu influențe punctiforme asupra calității aerului;
– transportul pe drumuri și benzi, prin genera rea de pulberi;
– iazurile de decantare , prin genera rea de pulberi antrenate de vânt. [2]
Printre sursele de poluare cu praf industrial și gaze a aerului din zonele miniere se
menționează:
– emisiile de gaze în atmosferă, la stațiile de ventilare a minelor;
– poluanții emiși în atmosferă de centralele termice și uzinele de preparare;
– răspândirea în atmosferă a prafului și fumului rezultate de la detonările efectuate în cariere;
– praful produs la depozitarea haldelor și, nu în ultimul rând, praful produs de transporturile
tehnologice.
În incinta exploatărilor miniere și a uzinelor de preparare are loc o activitate foarte
intensă și susținută, caracterizată în principal prin transportul tehnologic al sterilului și utilului
cu funiculare, transportoare cu bandă, autobasculante sau cu vagoane pe căi ferate, toate
generatoare de praf industrial, care se ridică și se răspândește în atmosferă, ducând la o
poluare și mai accentuată a acesteia. [10]
Un calcul sumar făcut pentru unitățile care exploatează și valorifică zăcămintele de
minereuri neferoase din România duce la concluzia că în fiecare an se emit în atmosferă peste
120 000 T de suspensii sedimentabile, care afectează calitatea factorilor de me diu.
Poluanții gazoși mai frecvent întâlniți în atmosferă sunt monoxidul și dioxidul de
carbon, dioxidul de sulf, hidrogenul sulfurat, oxizii de azot etc. Acești poluanți pot persista
în atmosferă zile și chiar ani, până când, sub influența radiațiilor solare ultraviolete,
reacționează cu oxigenul din aer sau între ei și ajung, în final, la structuri mai puțin stabile
și reactive.
În carierele de minereuri, concentrația de praf silicogen este de multe ori depășită față
de 6 mg/m3, cât este limita admisă prin norme. La punctele de încărcare a minereului în
mașini se înregistrează peste 20 mg/m3, pe drumurile din carieră concentrația ajunge la 22
mg/m3, la instalațiile de forare au fost înregistrate 18 mg/m3, iar la punctele de deversare în
colectoare aceasta ajunge la 12 mg/m3. În instalațiile de preparare sunt consemnate, în foarte
multe cazuri, depășiri mari ale conținutului de pulberi de SiO2 în atmosferă.
De exemplu, la uzina de preparare de la Gura -Barza s -au înregistrat următoarele
concentrații de pulber i în atmosferă: la concasare, 19,8 mg/m3, la sitele vibratorii, 23,3
mg/m3, în hala morilor, 8,6 –21,6 mg/m3, în hala celulelor de flotație, 5,5 mg/m3.
În zonele în care activitatea se desfășoară în cariere, pe lângă afectarea personalului,
este influențată și vegetația prin depunerea de pulberi pe frunze, fenomen ce duce la
diminuarea fotosintezei și, în mod inerent, la diminuarea dezvoltării biomasei. În cazul
uzinelor de preparare, pulberile se răspândesc pe o zonă extinsă în jurul acestora, af ectând în
acest fel zonele locuite și deci sănătatea locuitorilor.

Evaluarea impactului activităților miniere asupra mediului
Masterand : Laurențiu Emilian STANCU 5 Cond. științific: Conf.dr.ing. Carmen RUSĂNESCU O situație deosebită se întâlnește la S.C. „Moldomin“ S.A. Moldova Nouă, unde în
lunile de iarnă și primăvară își face apariția un fenomen eolian numit în zonă Coșava ,
fenomen care constă î n mișcări ale curenților de aer la nivelul solului, cu viteze foarte mari,
care depășesc 100 km/h. Fenomenul se face simțit pe o grosime a stratului de aer de 30 –50 m
de la nivelul terenului. Acest curent de aer antrenează praful din carieră și de pe drumu rile de
transport, ca și praful și chiar sterilul de granulație mică de pe taluzurile și platformele
iazurilor de decantare, impurificând atmosfera și transportându -le la mare distanță, pe
terenurile și în localitățile vecine, ajungând și peste fluviul Dun ărea, deci ducând la consecințe
transfrontaliere.
Poluanții gazoși au efecte negative asupra calității mediului,nu numai ca poluanți
primari, ci și prin combinațiile lor în atmosferă cu alte elemente chimice , care duc la
realizarea unor poluanți secundari, cum ar fi de exemplu apariția ploilor acide provocate de
formarea acidului sulfuric. În acest context trebuie menționate efectele cu totul negative
produse de -a lungul a zeci de ani asupra atmosferei și teritoriilor învecinate de către
combinatele metalur gice de prelucrarea concentratelor de metale neferoase de la Baia Mare,
Zlatna și Copșa Mică. [10]
Preocuparea pentru calitatea aerului în industria minieră și extractivă are în vedere
gazele emanate ca produs secundar al activităților miniere (de exem plu, gazul metan rezultat
din extragerea cărbunelui), gazele rezultate din prelucrarea și prepararea minereului (de
exemplu, SO x generat din calcinarea sulfurilor), gazele de eșapament sau particulele p urtate
pe calea aeruli care includ: praf, murdărie, fu ningine, fum și particule mici de lichid. Ca
regulă generală, în sectorul minier, praful are cel mai puternic impact asupra calității aerului,
problema fiind examinată separat de un Cod de Procedură specific. Alte emisii în aer au
numai importanță locală ș i pot include:
• particule minerale fine, în general cu diametrul de 10μm sau mai puțin;
• gaze rezultate din minele în exploatare sau din minele închise;
• gaze emise în timpul arderii cărbunelui din halde vechi de steril;
• fum și gaze rezultate din arderea în cazane și instalații generatoare de energie
electrică;
• fum și gaze din arderea incorectă a reziduurilor de pe amplasamente miniere (de
exemplu, anvelope, uleiuri etc.);
• particule provenite de la motoare cu ardere internă ;
• gaze re zultate din prelucrarea minereurilor. [11]

Particulele fine [11]

Pentru descrierea particulelor sunt utilizați termeni ce indică metodele de prelevare a
probelor. Pentru a analiza practicile și standardele internaționale, este bine să fie cunoscute
următoarele lucruri :
Totalul Particulelor în Suspensie (TPS): mărime ce caracterizează particulele, pentru
determinarea căreia se utilizează un dispozitiv de eșantionare gravim etric de mare volum, care
colectează particule aflate în suspensie pe un filtru din fibră de sticlă; limita superioară a
diametrului particulelor variază între 45 μm, valoare valabilă pentru SUA, și 160 μm, valoare
valabilă pentru Europa. Recunoașterea fap tului că particulele fine reprezintă , de departe , cea
mai mare amenințare pentru sănătate din punct de vedere al poluării cu particule în suspensie,
ne face să înțelegem de ce această metodă a fost abandonată.

Evaluarea impactului activităților miniere asupra mediului
Masterand : Laurențiu Emilian STANCU 6 Cond. științific: Conf.dr.ing. Carmen RUSĂNESCU Particule Fine (PM 10 și PM 2,5): particule cu diametrul mai mic de 10 μm și, respectiv,
2,5 μm; se prelevează fie cu un dispozitiv de eșantionare de mare volum cu filtru de cuarț, fie
cu un dispozitiv de eșantionare dihotomic, ce funcționează la un debit redus, utilizează un
filtru de Teflon pentru s epararea particulelor mai mici de 2,5 μm de cele având dimensiuni
între 10 μm și 2,5μm.
Negrul de fum (NF): mărime ce caracterizează particulele cu un conținut tipic de cel
puțin 50% particule respirabile cu diametrul aerodinamic mai mic de 4,5 μm; măsur area se
face prin metoda umbrei de fum, care măsoară reflectanța luminii provenite de la particule pe
o coală albă de hârtie de filtru. Metoda se recomandă acolo unde fumul de cărbune este
componenta dominantă a agenților de contaminare a mediului înconjur ător (OMS, UNEP
1992). Deoarece nu există o echivalență deplină cu alte mărimi, s -a ajuns la concluzia că
rezultatele măsurate sunt aproximativ egale cu PM 10.
Emisiile PM 10 – cu particulele având diametrul sub 10 μm – reprezintă o potențială
problemă maj oră pentru sectorul minier întrucât afectează sănătatea umană prin inhalarea
acestora , iar cele mai reduse pot pătrunde adânc în interiorul plămânilor. Până nu de mult,
atenția s -a concentrat mai ales asupra sănătății lucrătorilor din subteran, unele studi i realizate
în Marea Britanie arătând că riscul pentru sănătate era foarte mic sau aproape inexistent
pentru lucrătorii de la suprafață. Urmare a dispersării pulberilor în exteriorul minei,
concentrația particulelor era considerată ca fiind prea redusă pen tru a constitui o problem
majoră pentru sănătatea persoanelor aflate în afara amplasamentului minier.
Cu toate acestea, o serie de studii asupra populației urbane efectuate în mai multe țări,
inclusiv SUA, au scos in mod evident legături între concentraț ia particulelor și sănătatea
oamenilor. În prezent, se pare că nu există un prag de „siguranță“ pentru valoarea PM 10. Orice
creștere a concentrației poate afecta populația, deși efectul asupra fiecărui individ poate să
varieze în limite însemnate . Totuși, legislația UE recunoaște că, în ceea ce privește PM 10, este
practic imposibil să se atingă un nivel zero; însă prin aplicarea unor proceduri practice corecte
trebuie să stabilească un nivel posibil de atins, care să nu aibă un efect semnificativ asupra
majorității oamenilor.
Standardele de Referință și Ghidul Concentrațiilor Medii de Particule în Atmosferă
sunt examinate în Manualul Băncii Mondiale de Prevenire și Combatere a Poluării (Partea III,
p.205). Este posibil ca emisiile rezultate din procesele m iniere, adăugate nivelului existent al
PM 10 să aibă drept rezultat depășirea normelor impuse de UE. Acest lucru ar putea avea efect
asupra aprobării noilor amplasamente și ar putea crește presiunea (ecologică) exercitată
asupra minelor existente.
Deși particulele din gazele de ardere a motorinei în instalațiile care funcționează pe
amplasamentele miniere contribuie în mod evident la apariția emisiilor de genul PM 10, există
dovezi că majoritatea PM-urilor dintr -o locație minieră sunt de natură minerală. Sursele pot fi
reprezentate de toate operațiunile p rin care minereul este sfărâmat: explozii, încărcare sau
descărcare și transport. În cazul minelor subterane, haldele de minereu și procesele de
prelucrare a minereului sunt posibile surse de PM 10; ne pute m aștepta însă ca o mină de
suprafață să reprezinte o sursă mai importantă de emisii, din cauza suprafeței mari de roci
expuse, a multiplelor operațiuni de mutare a minereului și a rutelor de transport lungi.
Calea de propagare corespunde direcției vântu lui pe amplasament; pe măsură ce crește
distanța de transport eolian, ca urmare a dispersării și a depunerii particulelor, ne putem
aștepta la o reducere a concentrației în PM-uri. Studii recente, realizate în Marea Britanie , au

Evaluarea impactului activităților miniere asupra mediului
Masterand : Laurențiu Emilian STANCU 7 Cond. științific: Conf.dr.ing. Carmen RUSĂNESCU arătat o rată rapidă a aces tei descreșteri, faptul indicând că receptorii afectați în mod
semnificativ de activitățile din mină, s -ar putea afla dincolo de marginile amplasamentului.
Gazele de mină [11]
Emisiile de metan sunt pe cale să devină o problemă ecologică, fiind vorba des pre un
gaz cu puternic efect de seră. O dată cu generalizarea preocupării privind emisia de gaze
generatoare de efect de seră, rezultate din arderea combustibililor fosili, a crescut și presiunea
exercitată asupra industriei carbonifere de a se reduce emis iile de gaz metan pe tonă de
cărbune extras.
Sursele gazului metan sunt straturile subterane iar calea de propagare este curentul de
aer produs de ventilatoare, împreună cu orice alt sistem de drenaj al metanului care conduce
gazul la suprafață, toate în dreptându -se spre atmosferă.
Minele de cărbuni închise
Problemele apar ca urmare a metanului și a amestecurilor gazoase cu deficit de oxigen
din galeriile vechi. După închiderea sistemelor de ventilație și de pompare din mină, se pierde
orice control asupra emisiilor de gaze în atmosferă. În cazul unei mine subterane izolate,
inundarea galeriilor și sigilarea puțurilor miniere poate opr i emisiile . Dacă, în schimb, mina
este conectată la lucrări de mică adâncime, gazele vor continua să fie generate și să ajungă la
suprafață.
Sursa este reprezentată de galeriile miniere care nu au fost inundate iar calea de
propagare poate fi reprezentată de fisuri și vechi intrări în mină; cei mai importanți receptori
sunt spațiile închise, de tipul clădirilor sau golurilor de tip enclavă din scoarța terestră , în care
gazele se pot acumula.
Alte procese [11]
Prelucrarea minereului, inclusiv topirea mine reurilor feroase și cocsificarea cărbunelui
este o sursă potențială de emisii atmosferice care, local, pot fi foarte însemnate . Emisiile pot
include particule de praf, oxizi de sulf, oxizi de azot, hidrogen sulfurat și o serie de compuși
organici. Emisii s imila re pot fi provocate de arderea incorectă a reziduurilor pe amplasamente
miniere. Sursele sunt reprezentate chiar de procesul sau locul de ardere, iar calea de propagare
– un coș sau scurgeri ocazionale. Deși receptorul imediat este atmosfera, aceasta, la rândul ei,
poate fi un intermediar pentru localnicii din zonă care, astfel, vor fi expuși unui nivel sporit de
poluare.
Prevenirea poluării și controlul oxizilor de sulf (SO x) și a oxizilor de azot (NO x), sunt
comentate pe larg în Manualul Băncii Mon diale pentru Prevenirea și Combaterea Poluării;
manualul prezintă standardele de referință și indicațiile privind concentrațiile SO x din mediul
înconjurător, împreună cu tabele cu tehnologii aplicabile combaterii NO x. Măsurile practice
de control al hidrog enului sulfurat și a compușilor organici volatili sunt analoage celor pentru
industria petrolului și gazelor, iar indicațiile referitoare la această problemă se pot găsi în
Codul de Proceduri pentru Industria Petrolului, elaborat de UE prin Proiectul Tacis ERUS
9605.
Majoritatea poluanților atmosferici, alții decât particulele de praf, având legătură cu
industria minieră, sunt asociați proceselor de valorificare sau topirii, rafinării sau folosirii
propriu -zise. Manualul Băncii Mondiale pentru Prevenirea și Combaterea Poluării este un
proiect de indicații pentru o serie de activități legate de sectorul minier cum ar fi: activități
post-extractive, inclusiv prelucrarea cocsului, topirea cuprului, a plumbului și a zincului. [11]

Evaluarea impactului activităților miniere asupra mediului
Masterand : Laurențiu Emilian STANCU 8 Cond. științific: Conf.dr.ing. Carmen RUSĂNESCU
1.2 Poluarea apei
Industria minieră, cu ramurile sale de exploatare și preparare, este o mare consumatoare
de apă, contribuind într -o foarte mare măsură la poluarea receptorilor naturali din zonă.
Cursurile naturale de ape din regiunile miniere au ape a căror compoziție se modifică pe
parcurs, în funcție de cantitatea și calitatea apelor subterane recepționate, a apelor meteorice și
a apelor reziduale vărsate în ele.
Principalele surse de poluare a apelor râurilor din zonele miniere sunt apele rezultate din
procesul de extr acție și din cel de prelucrare a minereurilor din uzinele de prelucrare .
Cantitatea de ape evacuate din subteran, rezultat al infiltrațiilor de la suprafață în rețeaua
de lucrări miniere sau a apelor tehnologice introduse în scopul asigurării măsurilor de
protecție a muncii și zăcământului, deversate direct în emisari, variază de la 1,3 la 8 m3 /t,
având ca principali impurificatori suspensiile solide care ajung până la 8500 mg/l. De
asemenea, se observă caracterul foarte acid, gradul mare de mineralizare și conținutul foarte
mare de ioni metalici (Cu, Zn, Fe) al apelor de mină.
În majoritatea cazurilor, apele provenite din mine sunt deversate în iazurile de decantare
ale uzinelor de preparare, unde se face epurarea acestora.
În cazul în care nu se dispune de un iaz de decantare pentru deșeurile provenite de la
uzina de preparare, epurarea apei provenite din mină și a celei drenate prin lucrări de asecare
se poate face într -o stație de epurare locală , unde se folosesc diferite tehnologii de tratare a
apelor poluate, de stocare a nămolului care rezultă și de refulare în emisari a apelor depoluate.
Utilizarea acestor stații de epurare a apelor evacuate din mine rep rezintă, de asemenea,
o soluție în caz ul în care dispunem de iazuri de decantare, dar dorim să tratăm separat apele
de mină și cele provenite din drenarea pânzelor acvifere față de apele rezultate de la uzinele
de preparare.
Prepararea minereurilor reprezintă , în cele mai multe cazuri , un pro ces de concentrare a
componen ților utili, prin procedee mari consumatoare de apă.
Principala metodă de concentrare a metalelor din minereurile metalifere din România
este flotația, iar în cazul minereurilor auro -argentifere se mai utilizează și cianura pentru
dizolvarea și precipitarea aurului liber, fin diseminat în masa sterilă.
Între impurificatorii specifici acestor ape reziduale menționăm: Zn, Pb, Cu, Ba, U și
cianuri.
Uzinele de preparare preiau apa tehnologică din râurile cele mai apropiate printr -o priză
de apă situată în amontele uzinei. Apele uzate rezultate în urma procesul ui de preparare a
minereurilor sunt refulate prin pompare în iazuri de decantare, iar de aici, după limpezire,
ajung în emisar.
Consumul global de apă în uzinele de preparare ajunge la 10 –12 m3 /t de minereu
prelucrat. Din totalul consumului, 70 % este re prezentată de apa proaspătă, iar 30 % este apa
recirculată.
Folosirea apei reciclate reprezintă un procedeu frecvent folosit la uzinele de preparare
din România și, în același timp, este un mod de combatere eficient contra poluării unei prea
mari cantităț i de apă.
Totuși, volumele impresionante de apă uzată impurificată cu ioni metalici, cianuri
simple și complexe, fenoli, xantați, reactivi spumanți, uleiuri etc., au o acțiune foarte toxică
asupra mediului natural și, ca urmare, receptorii naturali și zon ele învecinate suferă degradări
evolutive importante.

Evaluarea impactului activităților miniere asupra mediului
Masterand : Laurențiu Emilian STANCU 9 Cond. științific: Conf.dr.ing. Carmen RUSĂNESCU Din experiența unităților care se ocupă cu exploatarea și prepararea minereurilor
metalifere se constată că aproximativ 75 -80% din apele uzate care se evacuează în emisar,
după epurare mecanică și chim ică, se încadrează în prevederile normelor, iar 20 -25 % din
volumul acestora se evacuează fără respectarea normelor pentru unul sau mai mulți parametri.
De obicei, apele epurate nu corespund prescripțiilor calitative în vigoare, aproape în toate
cazurile c onstatându -se o depă șire a concetrațiilor lor admisibile de zinc și fier, a suspensiilo r
și a gradului de mineralizare .
O atenție deosebită trebuie acordată concentrațiilor admise pentru ionul cian (CN – ),
prezent în apele uzate, și care este cel mai toxi c component, fiind principalul responsabil de
dispariția florei și faunei piscicole din apele râurilor din Munții Apuseni, Maramureș și din
zona de sud a Banatului.
O situație aparte privind poluarea cursurilor de apă este în bazinul Petroșani, unde
suspe nsiile argilo -cărbunoase deversate de intreprinderile miniere și uzinele de preparare din
Valea Jiului au o mare stabilitate gravitațională, deoarece, din punct de vedere granulometric,
se încadrează în domeniul coloidal sau semicoloidal și se mențin în su spensie un timp
îndelungat, ceea ce conferă apei o culoare cafenie neagră, foarte puțin plăcută la vedere și care
absoarbe razele solare. Din această cauză, chiar dacă râul nu este deosebit de poluat chimic,
aceste suspensii au generat, pe lângă dispar iția florei și faunei acvatice din apele de munte, și
scoaterea râului din circuitul turistic, iar apa acestuia este improprie folosințelor agricole și
industriale.
Încheiem cele de mai sus prin a arăta că, de -a lungul timpu lui, la unitățile miniere din
Mun ții Apuseni, din Maramureș și din Banat s -au produs diferite accidente tehnice care au
dus la infestarea apelor râurilor din zonă și la contaminarea unor mari suprafețe de teren cu
reziduuri miniere cu conținuturi de metale grele și diferite substanțe toxice care au avut efecte
catastrofice asupra florei și faunei din regiune. Se pot menționa frecventele accidente care au
avut loc la uzinele de preparare și la iazurile de decantare de la Baia de Arieș, Gura -Barza,
Certej, Baia -Borșa și Baia Mare.
Cel mai mediatizat accident a avut loc în luna ianuarie a anului 2000, când s -a rupt digul
iazului „Aurul“ al S.C. „Aurul“ S.A. Baia Mare și s -au dever sat cu această ocazie peste
100000 m3 de apă cu suspensii și cianuri, care a contaminat apa râurilor Lăpuș, Someș , Tisa
și chiar Dunărea și a afectat foarte grav flora și fauna acestora, având implicații naționale și
internaționale foarte serioase. [10]
Drenajul Apelor Acide (DAA) de pe suprafețele abandonate și din minel e subterane
reprezintă o problemă serioasă în trucât creează condiții de aciditate în cursurile de apă
colectoare și transportă cantități mari de metale dizolvate, toxice pentru viața animală și
vegetală. Drenarea minieră acidă din minele subterane poate să continue timp de sute de ani
de la abandonar e. Recent, această problemă a devenit foarte importantă în numeroase zone
miniere vechi, unde pompele de mină s-au dezafectat .
Apa produsă în minele aflate în exploatare trebuie, în mod normal, controlată pentru a
se preveni inundarea galeriilor și pentr u ca parametrii acesteia să se conformeze legislației
referitoare la calitatea deversărilor de substanțe în sursele de apă de suprafață și subterane.
Dimpotrivă, controlul apei într -o zonă minieră abandonată ridică o serie de probleme cu
posibile consecinț e serioase asupra mediului, probleme legate de:
• lunga durată de stagnare a apei în mină, favorizând reacția cu min eralele sulfurice din
masa rocilor și din zăcământului mineral;

Evaluarea impactului activităților miniere asupra mediului
Masterand : Laurențiu Emilian STANCU 10 Cond. științific: Conf.dr.ing. Carmen RUSĂNESCU • dificultăți în dirijarea și controlul mișcării apei, având drept conse cință imposibilitatea
de a cunoaște nivelul apei, calitatea, rata debitului de curgere și punctele de deversare ale
acesteia;
• inabilitatea de a ajunge la sursa de apă.
DAA ia naștere atunci când mineralele sulfurice sunt expuse unor condiții oxidante, în
prezența apei formând u-se concentrații puternic acide de sulfați, transportate pe diverse căi, în
imediata vecinătate a zonei miniere. Scurgerea DAA este caracterizată prin co ncentrații mari
de sulfați, nivel ridicat de metale dizolvate (Fe, Al, Mn, etc.) și pH -ul scăzut. Fenomenul se
manifestă în mod repetat prin colorarea în ocru a cursurilor de apă receptoare.

Impactul DAA asupra mediului ambiant receptor poate fi definit astfel:
• DAA poate face ca apele receptoare să devină inutilizabile pentru consum casnic sau
indust rial, în funcție de concentrația cu substanțe chimice, încărcătură acidă totală, natura
apelor receptoare și abilitatea lor de a dizolva și de a t ampona DAA. Apele acide cu pH 5. 0
sunt corozive pentru metale și pentru structurile de beton armat. Apele cu pH scăzut
mobilizează metale grele, accentuând problemele legate de toxicitate. Poluarea apei de
suprafață poate fi mai ușor corectată decât cea a apei su bterane;
• DAA modifică, elimină sau inhibă o diversitate de organisme acvatice fie prin efect
chimic dire ct, fie prin acoperirea patului apei cu depuneri de precipitați. Aciditatea totală
ridicată, nivelul concentrației sulfaților, fierului și sulfului creează un mare consum de oxigen
care devine repede insuficient pentru organismele vii. Schimbările bruște ale pH -ului pot să
agraveze problema toxicității generate de metalele grele . Peștele de apă dulce poate
suprav iețui în ape cu pH de până la 5.0, însă cele cu pH sub 4. 0 sunt toxice. [11]

1.3 Poluarea solului
Particularitățile reliefului montan și vulnerabilitatea dată de activitățile miniere au
determinat producerea eroziunii solului pe suprafețe vaste . Influențată în mod direct de
acțiunea apei și a vântului, eroziunea solului este o formă de degradare a solului. Observațiile
și cercetările efectuate în teren au pus în vedere acest fapt. Pentru a susține aceste constatări
este necesară observarea zonelor afectate de eroziune folosind metode științif ice validate. În
același timp este necesară determinarea cantității anuale de material erodat în scopul găsirii
măsurilor pentru asigurarea sustenabilității ecologice și economice a zonei de studiu. Ținând
seama de factorii ce condiționează eroziunea solul ui care sunt atât de natură dinamică cât și
statică, estimarea cantității de sol erodat se poate obține cel mai bine prin analiză și modelare
spațială, utilizând tehnologia GIS și ecuația universală de eroziune a solului. [ 6]
În România, de -a lungul timpul ui, au fost construite, ca urmare a activităților din
industria minier ă, 64 de iazuri de decantare, care ocupă o suprafață de aproape 1350 ha și
acumulează peste 350 milioane m3 de steril.
Efectele n ocive generate asupra mediului înconjurător de construirea și exploatarea
iazurilor de decantare pot fi sintetic menționate, în felul următor : aspect neplăcut; distrugerea
și ocuparea unor mari suprafețe de teren pentru o perioadă foarte lungă de timp; poluarea
apelor de la suprafață sau din subteran cu elemente chimice dizolvate sau cu suspensii de
particule solide antrenate din diguri de către apele de ploaie; poluarea aerului cu gaze
rezultate din mineralele conținute în iazuri sau produse prin oxidarea acest ora; distrugeri
materiale și de vieți omenești datorită pierderii stabilității etc.

Evaluarea impactului activităților miniere asupra mediului
Masterand : Laurențiu Emilian STANCU 11 Cond. științific: Conf.dr.ing. Carmen RUSĂNESCU Iazurile de decantare a sterilului , rezultat din activitatea de preparare a minereurilor
metalifere din M -ții Apuseni, Maramureșși Banat , sunt amplasate de obicei în lunci le râurilor
din zonă, au înălțimi de 20 -30 m și chiar mai mult și ocupă suprafețe de zeci dehectare
fiecare. În morfologia zonală, aceste construcții inginerești apar ca forme pozitive de relief ce
contrastează cu planitatea reliefului de luncă. Volumele a nuale de steril de flotație depozitat în
prezent la nivel de țară în iazurile de decantare depășesc 5 milioane t, iar volumul apei
deversate în emisar se ridică anual la cca. 50 milioane m3 . Iazurile de la Moldova Nouă,
Bălan, Deva, Roșia Poieni, , Certej , Baia Mare (Flotația Centrală), Cavnic, Baia Sprie, Baia –
Borșa, Tarnița etc. înmagazin ează cantități impresionante de steril și, ca urmare, necesită o
supraveghere continuă și deosebită. Utilizarea aproape universală a iazurilor de decantare ca
metodă pri ncipală de stocare a sterilului și de tratare a apelor poluate din industria minieră
provine , fără îndoială , de la faptul că acestea pot îndeplini mai multe funcții, totul
reprezentând un sistem de depozitare și tratare a sterilului și a apelor destul de i eftin.
Minele care folosesc iazuri de decantare construite corect și controlate permanent
obțin ușor un efluent care respectă foarte bine limitele impuse prin legislația în vigoare. În
general, în imediata apropiere a iazurilor situate pe văi înguste, au apărut fenomene de
înmlăștinare, ca urmare a ridicării nivelului freatic local, iar pe versanți au apărut alunecări
determinate de excesul de umiditate, creat prin bararea orizonturilor freatice.
La iazurile construite pe terenuri întinse , în luncile râur ilor, s -au instalat fenomene de
șiroire, iar în vecinătatea lor sunt acumulări de ape care au produs fenomene de înmlăștinare
și sărăturare. Acestea se datorează în bună parte infiltrațiilor prin diguri. Datorită faptului că
niciun bazin nu este complet ferit de infiltrații, este important să se controleze nu numai
cantitatea, dar și calitatea infiltrațiilor. Astfel , trebuie arătat că, în ultimul timp se utilizează
dispozitive de filtrare și drenare încorporate în dig, care facilitează captarea apei infiltr ate
pentru epurarea acesteia înainte de a ajunge în receptorii locali și regionali.
Trei aspecte fundamentale trebuie luate în considerare când se abordează problema
integrității iazurilor de decantare. Primul se referă la stabilitatea fizică, adică ruper ea digului
în urma unor mecanisme ca: alunecarea (circulară), scufundarea, eroziunea regresivă la
deversarea apei peste dig etc. Al doilea aspect constă în stabilitatea chimică, aceea care se
referă la creșterea acidității apei (prezența sulfurilor în mate rialul depus în iaz, în special a
piritei), ce antrenează în soluție metalele grele. Al treilea aspect se referă la faptul că trebuie
luată în considerare pierderea, prin infiltrații, de material toxic.
Proiectarea, construirea și cercetarea științifică a iazurilor de decantare au făcut
progrese importante în ultimele decenii. Totuși, menținerea iazurilor într -o stare care să evite
poluarea necesită o cercetare în permanență , cu participarea inginerilor, geologilor,
agronomilor, silvicultorilor, chimiștilo r etc.[10]

1.4 Poluarea fonică
O categorie aparte, care afectează mediul înconjurător, o formează zgomotele,
vibrațiile și radiațiile; răspândite în mediul înconjurător, acestea au o puternică acțiune
nefavorabilă și constituie nocivități. O mare parte dintre unitățile pentru exploatarea și
valorificarea zăcămintelor de substanțe minerale utile sunt amplasate în apropierea sau chiar
în perimetrele unor comune și orașe și, de foarte multe ori, în apropierea cartierelor de
locuințe, astfel că ele devin un factor pri mar al poluării fonice, prin activitatea generală și mai
ales ca urmare a activităților de transport și funcționării stațiilor de ventila re. [10]

Evaluarea impactului activităților miniere asupra mediului
Masterand : Laurențiu Emilian STANCU 12 Cond. științific: Conf.dr.ing. Carmen RUSĂNESCU Probleme speciale , din punct de vedere al poluării fonice, apar atunci când
desprinderea rocilor di n masiv se face prin lucrări de forare -împușcare. La executarea
lucrărilor de împușcare în cariere, mediul este afectat, fiind supus acțiunii undelor seismice,
undelor de șoc aeriene, aruncării bucăților de rocă rupte din masiv, prafului și gazelor.
În toate carierele în care se lucrează cu explozivi s -au făcut, în ultimii ani, studii și
măsurători sistematice pentru limitarea încărcăturilor de explozivi care se împușcă deodată,
astfel ca undele seismice rezultate să nu afecteze obiectivele și localitățile din zonă. De
asemenea, au fost puse la punct și introduse în producție tehnici particulare, pentru obținerea
de taluzuri plane, aruncarea la distanțe minime a rocilor împușcate și afectarea cât mai redusă
a masivului din spatele ultimului rând de găuri împușcate, dintre care amintim: predecupajul,
abatajul cu pereți netezi, împușcarea în mediu comprimat etc. [10]

Sursele zgomotului [11]
De cele mai multe ori, zgomotul reprezintă o problemă complicată deoarece sursele de
vibrație operează 24 de ore pe zi și pot avea fluctuații foarte semnificative . Exploatările de
suprafață generează zgomot , mai ales din operațiile de decopertare și transport. În minele
subterane, sursele principale de zgomot sunt vent ilatoarele de aeraj.
Atât pentru exploatările de suprafață cât și pentru cele de subteran, surse de zgomot
sunt:
• uzina fixă – în special uzina de prelucrare a minereurilor, fiind incluse aici și ventilatoarele
de aeraj;
• instalațiile mobile – manipula rea și prelucrarea minereului, manipularea și transportul
materiei decopertate și a sterilului, instalațiile auxiliare, inclusiv autocist ernele și instalațiile
de foraj;
• semnalele acustice de avertizare – alarmele de începere a lucrului;
• lucrările de î ntreținere a instalațiilor – mai ales în timpul perioadelor neoperaționale , așa zise
silențioase;
• construcții și demolări .

Zgomotul din mediul ambiant variază frecvent, de la minut la minut și de la o zi la
alta. Pentru stabilirea nivelului general, r eprezentativ de zgomot, testările se efectuează pe o
perioadă extinsă de timp. Rezultatele sunt analizate statistic; descriptorii comuni ai
zgomotului sunt L 1 – acolo unde zgomotul persistă 1% din timp, L 10 – acolo unde zgomotul se
menține 10% din timp, L 90 – acolo unde zgomotul persistă 90% din timp (acesta fiind în mod
obișnuit folosit ca descriptor al zgomotului de fond) și L eq – utilizat pentru a descrie
expunerea medie la zgomot. Exemple de niveluri de zgomot măsurate pentru o gamă de
activități minier e pot fi găsite în broșurile și site -ul de Internet al Environment Australia
Sustainability in Mining.
În ceea ce privește nivelul de zgomot admis ibil, planificatorii fac în mod obișnuit
distincție între valorile care pot afecta sănătatea și cele pe care oamenii le percep ca fiind
pătrunzătoare și sâcâitoare. O limită pentru nivelul de zgomot dăunător sănătății umane poate
fi de 130 dBL (pe o scală lineară și nu pe una ponderată de tip A), în timp ce o limită
corespunzătoare producerii unei stări de irita re poate fi stabilită între 115 și 118 dBL.

Evaluarea impactului activităților miniere asupra mediului
Masterand : Laurențiu Emilian STANCU 13 Cond. științific: Conf.dr.ing. Carmen RUSĂNESCU
1.5 Degradarea peisajului
Din nefericire, din cauza poluării generate de exploatările miniere are de suferit și
peisajul întrucât apele se vor contamina și nu vor mai fi potabile, deșeurile rezultate în urma
exploatării vor fi colectate în halde de steril , ceea ce va conduce la apariția unor deal uri de
deșeuri, care vor distruge peisajul. Pot apărea , de asemenea și alunecări de teren. Un alt motiv
pentru care peisajul este degradat îl constituie const ruirea drumurilor de acces către zona de
exploatare.
În România sunt, de asemenea, așa -zise cariere care constituie de fapt versanți de deal
sau de munte, de mare înclinare și cu înălțimea de zeci și chiar peste o sută de metri, ca
urmare a excavării masivului, și anume, de la baza acestuia, în sus și a real izării unor
împușcări masive executate cu totul incorect și în totală discordanță cu prevederile normelor
de protecție a muncii pentru astfel de activități. În frecvente cazuri, în masivul derocat s -au
instalat intense procese erozionale și gravitaționale. De multe ori, asemenea cariere apar în
peisaj ca niște peisaje dezolante în spații forestiere bine conservate. În alte situații, prin
organizarea unor cariere și exploatarea diferitelor categorii de roci, formele pozitive de teren
sunt complet schimbate , iar haldele de steril, deși de dimensiuni mici, fiind construite pe
versanți cu pantă abruptă , au o stabilitate relativă și constituie un permanent pericol prin
posibilitățile de alunecare. Impactul estetic este mult mai accentuat decât cel generat de
fenomene mai puțin vizibile, cum ar fi: poluarea apelor și aerului, asecarea, zgomote și
vibrații etc. Trebuie, din acest punct d e vedere, ca programarea lucră rilor de exploatare a
zăcămintelor de substanțe minerale utile să se facă ținând seama de resursele e xistente și de
situația locală, în cadrul unui plan de gestionare a teritoriului, care va orienta alegerea și
decizia, cu toate că, de obicei , direcțiile considerate prioritare în măsurile luate pentru
protecția mediului sunt cele de reducere a impactului vizual.[10]
După terminarea exploatării sau paralel cu aceasta, aranjarea și nivelarea suprafețelor
degradate și a haldelor de steril, făcute cu scopul de a le integra cât mai bine în peisajul
natural, înainte de reabilitarea funcțională agricolă sau silv ică reprezintă prima operație de
recuperare. Urmează apoi reconstituirea păturii de sol vegetal și plantarea vegetației pionier,
constând din plante nepretențioase față de condițiile de sol, care să aibă rezistență mare față
de boli și buruieni și să dea cantități mari de materie vegetală. Paralel cu această etapă se
furnizează amendamente nutritiv e, care să ajute vegetația pionier în constituirea unei bune
suprafețe vegetative ce va fi folosită în v iitor. Dezvoltarea unei vegetații adecvate și raționale
poate favoriza stabilitatea pantelor și poate proteja împotriva eroziunilor și a antrenării
prafului de către curenții de aer.[10]

1.6 Procesul tehnologic [3]

Procesul tehnologic presupune parc urgerea următoarelor e tape care sunt prezentate în
cele ce urmează:
Pușcare
Se va folosi o tehnologie specială pentru fiecare zonă , cu scopul de a reduce impactul
asupra zonelor locuite și/sau a celor protejate;
Pe masură ce exploatarea carierelor se apropie de zonele de locuit și/sau zonele
protejate, , se va reduce cantitatea de ex ploziv folosită pentru derocare, pentru a reduce
impactul vibrațiilor și a zgomotului asupra acestora .

Evaluarea impactului activităților miniere asupra mediului
Masterand : Laurențiu Emilian STANCU 14 Cond. științific: Conf.dr.ing. Carmen RUSĂNESCU

Figura 1.12 Pușcare [3]

Încărcare și Transport se vor desfășura asfel:
-Minereul se va transporta din cariere folosind camioane de transport cu capacitatea de
150 de tone;
-Transportul se face către uzina de procesare sau pentru depozitare finală în halde de
steril;
-Pe parcursul exploatării, carierel e care se închid vor fi umplute cu material steril din
celelalte cariere.

Figura 1.13 Încărcare și transport [3]

Concasare
-Minereul extras este concasat (sfărâmat) înainte de a intra în circuitul de măcinare

Figura 1.14 Concasare [3]
Măcinare
-În această etapă se realizează măcinarea umedă a minereului în două tipuri de mori, mori
cu bile și moara semiautogenă;

Evaluarea impactului activităților miniere asupra mediului
Masterand : Laurențiu Emilian STANCU 15 Cond. științific: Conf.dr.ing. Carmen RUSĂNESCU -Morile au forma unor cilindri care se rotesc în jurul axei; în acești cilindri sunt bile care
au rolul de a sfărâma minereul.

Figura 1.15 Măcinare [3]

Depozitarea finală a sterilului de procesare

Figura 1.21 Depozitarea finală în halde de steril [3]

1.7 Activități miniere în străinătate
În Europa există o multitudine de cariere aflate în curs de exploatare, printre acestea se
numără Bulgaria, Finlanda, Suedia. În Bulgaria sunt exploatate mai multe zone, dar cea mai
impresionantă este cariera de la Krassen, unde la o adâncime de 15 m s-au descoperit
19,5g/kg Au și 19g/kg Ag. În Suedia, la Storlide n există o carieră care se face remarcată prin
varietatea de minereuri extrase de acolo și anume: Zn, Cu, Ag, și Au. În schimb Finlanda este
o țară în care sunt deschise multe cariere precum: Kettukuusikko, Hannukainen, Kylylahti,
Keivitsa, Lahnaslampi etc.
Activități miniere mai sunt prezente și în Africa, în țări precum Botswana, Egipt,
Republica Democrată Congo, Ghana, Kenya, Tanzania, Africa de Sud etc. De asemenea,
industria minieră este dezvoltată și în Asia , în special în China, Mongolia, Vietnam. [7]

1.8 Situația actuală a mineritului românesc
În țara noastră există cariere precum ce a de la Moldova Nou ă care este un zăcământ
de cupru situat în sud -vestul țării, la 3 km de malul Dunării și este alcătuit din intruziuni
banatitice, calcare recristalizate și roci metamorfice de contact. Mina Moldova Nouă a fost
pusă în funcțiune în anul 1965 prin exploatarea în subteran a rezervelor de mi nereu cuprifer
cu peste 0,4% Cu, în perimetrele Florimunda, Suvarov, Valea Mare, Gărâna, Vărad cu o
prelucrare maximă de 1,6 milioane t/an. Din anul 1974 s -a trecut la exploatarea în carieră a

Evaluarea impactului activităților miniere asupra mediului
Masterand : Laurențiu Emilian STANCU 16 Cond. științific: Conf.dr.ing. Carmen RUSĂNESCU banatitelor cuprifere, cu un nivel maxim atins în 1988 de 3,3 m ilioane t/an. În prezent cariera
nu depășește 0,65 milioane tone. [ 8]
O altă mină este cea de la Brad care se distinge prin extragerea și prelucrarea
minereurilor auro -argentifere provenite din exploatarea subterană a zăcământului Barza și a
minerului cup rifer Văii Morii. Prin prelucrare se obțin și se valorifică concentrate aurifere și
cuprifere. Zăcământul Barza face parte din categoria zăcămintelor de aur nativ și sulfuri
polimetalice aurifere asociate vulcanismului neogen din Munții Metaliferi, zona Br ad –
Săcărâmb. Din punct de vedere genetic, zăcământul Barza este filonian de tip hidrotermal. În
jurul său și în interiorul corpurilor vulcanice se cunosc mai multe grupuri filoniene (Musariu,
Brădișor, Carpen, Cireșata, Plumb și Ruda). [ 9]

1.9 Acciden te miniere [12]

-Pe 27 iulie 1995, doi mineri și -au pierdut viaț a si 14 au fost grav intoxicati din cauza
unei acumulari de gaz in mina de la Lesu Ursului.
-Pe 26 iulie 1996, la mina Petrila, trei mineri și-au pierdut viața in timpul unei
interventii la putul de aeraj al minei. Platforma pe care se aflau 3 s-a rupt si minerii au
cazut de la o in alțime de 43 de metri.
-Tot la Petrila, in acelasi an, la 13 septembrie, cinci mineri și-au pierdut viața , ca
urmare a unei explozii precedate de o autoaprindere a prafului de carbune. Deflagratia a
surprins sase mineri, dintre care cinci au murit pe loc. Celalalt miner a fost internat in
Spitalul Municipal Petrosani.
-Pe 19 mai 1997, o scanteie la o instalatie electrica improvizata a provocat o aprindere
de metan, intr -un abataj al mineri Dalja. Explozia a dus la moartea a sase mineri si ranirea
altora sapte. Raportul de ancheta a relevat ca echipamentele erau intr -un stadiu avansat de
uzura tehnica, iar ca partea electrica avea improv izatii. Cateva luni mai tarziu, doi mineri
erau răniți , tot la Dalja, tot ca urmare a unei aprinderi de metan.
-Unul din cele mai grave accidente din minerit s -a produs in 7 august 2001, la mina
Vulcan (in Valea Jiului): 14 mineri au murit si unul a fost r anit dupa o explozie produsa in
subteran. Explozia a fost provocata de un scurt -circuit al cablului de impuscare produs
intr-un mediu cu acumulari mari de metan.
-Tot la Vulcan, in 15 mai 2002, s -a produs o explozie al carei bilant final indica zece
morți si patru răniți . Cativa mineri au ramas blocati in subteran si au fost dati disparuti,
cadavrele lor fiind scoase in decurs de cateva zile din mina. Explozia a fost provocata de o
aprindere de metan, soldata cu prabusirea unui dig, la o adancime de 350 de metri.
-Pe data de 17 martie 2003, patru mineri de la Exploatarea Lupeni au suferit mai multe
traumatisme, dupa ce colivia in care se aflau si cu care coborau in mina s -a blocat brusc,
iar ortacii s -au lovit de peretii acesteia. Vagonetarul Mihai Cordurean u, minerul Iulian
Termure, ajutorul de miner Lucian Tapu si Marin Vochescu coborau in subteran cand s -a
produs accidentul. Ei au suferit traumatisme craniene, traumatisme toracice si fracturi de
gamba. Trei dintre ei au fost transportati la Spitalul din Lu peni, iar unul la Spitalul de
Urgenta din Petrosani.
-La 23 mai 2004, doi mineri și-au pierdut viața si alți doi au fost grav răniți in urma
unei explozii produse in subteranul minei Uricani

Evaluarea impactului activităților miniere asupra mediului
Masterand : Laurențiu Emilian STANCU 17 Cond. științific: Conf.dr.ing. Carmen RUSĂNESCU In luna iunie a aceluiasi an, un miner de la Petrila a murit in u rma unui accident de munca
in subteran, el fiind prins intre statia de intoarcere a unui transportator de carbune si un
stalp de sustinere a acestuia.
-Pe 14 ianuari e 2006, ș apte mineri au murit, iar alți cinci au fost răniți intr-un accident
de munca prod us la mina Anina (judetul Caras -Severin), in urma unei explozii provocate
din cauza unor acumulari de gaze.
-Pe 15 noiembrie 2008, la Mina Petrila, un numar de 13 mineri și-au pierdut viața , iar
alți 12 au fost răniți , in urma unor explozii care au avut loc in subteran. Un accident de o
asemenea gravitate a mai avut loc la aceasta exploatere miniera in anul 1982. Atunci, și-au
pierdut viața 14 ortaci, iar alți 15 au fost răniți .

CONCLUZ II

În concluzie, activitatea minieră este utilă întrucât valorifică resursele subsolului și
astfel reprezintă o modalitate profitabilă din punct de vedere economic de asigurare a
materiilor prime pentru mai multe ramuri industriale. Dar, totodată mineritul es te una dintre
numeroasele activități antropice dăunătoare mediului înconjurător, deoarece pentru a se putea
extrage orice tip de minereu relieful are de suferit în primul rând, întrucât se amenajează căi
de acces și transport în și din carieră. De asemenea , în urma exploatărilor miniere rezultă
cantități foarte mari de steril depozitate în halde (dealuri amenajate de om, pline cu deșeuri).
Un alt aspect negativ al exploatării miniere îl constituie poluarea atmosferei, a apei și a
solului din cauza emanării de praf în timpul excavărilor, precum și din cauza deversărilor de
agenți poluanți în apele de suprafață și în cele freatice, fapt care pe lângă că afectează starea
apelor făcându -le im proprii pentru consum determină și erodarea solului care poate provoca
alunecări de teren. Activitatea minieră poluează și pe alte căi, cum ar fi poluarea fonică
determinată de sunetul motoarelor utilajelor grele. Pentru a combate acest fenomen s -au
ridicat bariere de pământ, dar astfel relieful din zonă are și mai mult de suferit.

Evaluarea impactului activităților miniere asupra mediului
Masterand : Laurențiu Emilian STANCU 18 Cond. științific: Conf.dr.ing. Carmen RUSĂNESCU

BIBLIOGRAFIE
1. Allen -Gill, S., Borysova, O., (2007), Environmental security in transition countries:
knowledge gaps, hurdles and effective strategies addresss them, In: strategies to Enhance
Environmental Security in Transition Countries, Ruth N., Hull, Constantin -Horia Barbu,
Nadezhda Goncharova (Eds.), NATO Security through Science Series – C: Environmental
Security, Springer, p. 417 -423
2. D. Beutură et.al. / Factori și Procese Pedogenetice din Zona Temperată 4 S. nouă (2005)
231- 239; CĂPITANU C., DUMITRU M., TOTI M., RĂDUCU D., POPA D., MOTELICĂ
M., 1 999, Impactul emisiilor termocentralelor asupra mediului ambiant , edit. Risoprint, Cluj
Napoca
3. rmg c.ro (2016)
4. Luca, E., Roman, C., Chintoanu, M., Luca, L., Puscaș, A., Hoban, A., (2006), Identificarea
principalelor surse de poluare din bazinul Arieșu lui, Agricultura – Știință și practică , nr. 3 –4:
59-60
5. Ozunu, Al., Ștefănescu, L., Costan, C., Miclean, M., Modoi, C., Vlad, Ș. N., (2009),
Surface Water Pollution Generated by Mining Activities. Case Study: Arieș River Middle
Catchment Basin, Romania , Environmental Engineering and Management Journal, Iași, vol.
Vol.8, No.4, July/August 2009, p. 809 -815.
6. Peck, P., (2005), Mining for closure, policies, practices and guidelines for sustainable
mining and closure of mines , United Nations Environment Prog ramme (UNEP)
7. SEG Newsletter, nr. 64, Ianuarie 2006
8. D. Beutură, Gh. Rogobete, S. Beutură, R. Bertici, Clara Tudor, O. Țimbota Oficiul de
Studii Pedologice și Agrochimice, a XVII -a Conferință Națională pentru Știința Solului,
Timișoara 25 – 30 august 2 003
9. Emilia Dunca, Boyko Berov „Efectele activității miniere asupra mediului acvatic din
perimetrul brad” , Buletinul AGIR nr. 3/2006
10. P. D. FODOR, "INFLUENȚA INDUSTRIEI MINIERE ASUPRA MEDIULUI,"
Buletinul A 2 GIR nr. 3/2006

Evaluarea impactului activităților miniere asupra mediului
Masterand : Laurențiu Emilian STANCU 19 Cond. științific: Conf.dr.ing. Carmen RUSĂNESCU 11. Harworth Mining Consultancy Limited în asociere cu URS Corporation și Agraro Consult
SRL “MANAGEMENTUL MEDIULUI IN SECTORUL MINIER ” (Octombrie 2002 )
12. http://www.hotnews.ro/stiri -esential -8276060 -sinteza -peste -80-mineri -pierdut -viata –
accidente -munca -dupa -1990.htm