Calea Mărășești, nr. 157, Bac ău, cod 600115 [612101]
ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU
Departamentul pentru Pregătirea Personalului
Didactic
Calea Mărășești, nr. 157, Bac ău, cod 600115
Tel.Fax: 0234/588935; Tel.Fax: 0234/580050
www.ub.ro ; e-mail: [anonimizat]
PORTOFOLIU DIDACTIC
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC : ABSOLVENT: [anonimizat].univ.dr . VENERA- MIHAELA COJOCARIU DUȚĂ DANIEL
SPECIALIZ AREA: EFS / SPM
NIVELUL DE CERTIFICARE I – ZI
BACĂU
2017
Curriculum Vitae
INFORMAȚII PERSONALE DUȚĂ DANIEL
Str. Aleea Ghioceilor nr. 23, Sc. A, Et. I, Ap. 6, 600156 Bacău, România
+40 754 929 139
[anonimizat]
Skype : danduta
Sexul Masculin | Data nașterii 04/02/ 1967 | Naționalitatea român ă | Cetățenia română
EXPERIENȚA PROFESIONALĂ
Ianuarie 2000 – prezent Fotoreporter – MEDIAFAXFOTO
http://www.mediafaxfoto.ro/
Ianuarie 1987 – Decembrie 1990 Electronist telecomunicații – Direcția de Radio și Televiziune IAȘI
EDUCAȚIE ȘI FORMARE
Septembrie 1981 – Iulie 1985 Liceul Industrial nr. 3 P .T.T.R. Bacău (Electronist telecomunicații)
COMPETEN ΤE PERSONALE
STUDIILE PENTRU CARE SE
CANDIDEAZĂ Program D.P.P.D.
Ianuarie 2015 – Decembrie 2016
Ianuarie 2004 – Decembrie 2014
Ianuarie 2000 – Decembrie 2003
Ianuarie 1998 – Decembrie 1999
Ianuarie 1994 – Decembrie 1997
Ianuarie 1991 – Decembrie 1993 City Business Center (Etaj 10), Str. Nerva Traian, nr. 3, sector 3, 031041 București
Cameraman – HUNTERSVIDEO ADVENTURES
https://huntersvideo.com/
Nannasgade 28 – DK-2200 Copenhaga – Denmark
Fotoreporter – PROSPORT
http://www.prosport.ro/
Str. Aurel Vlaicu Nr. 62 -66, Sector 2, 020097 București
Fotoreporter – ZIARUL DE BACĂU
http://zdbc.ro/
Str. Letea nr. 2, 600078 Bacău
Fotoreporter – MONITORUL DE BACĂU
Operator radio, Cameraman, Editor audio – video, Producător emisiuni – SATBA -SYMBOL
Alpinist sportiv – CLUB MONTAN ROMÂN
http://www.lacatusu.ro/
Octombrie 2014 – Iulie 2017
Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău
Facultatea de Științe ale Mișcării Sportului și Sănătății
(Educație Fizică și Sportiva, Sport și Performanță Motrică)
Limba maternă Româna
Alte limbi străine cunoscute ΙNΤELEGERE VORBIRE SCRIERE
Ascultare Citire Participare la
conversație Discurs oral
Engleză B1 B2 B1 B1 B1
Niveluri: A1/A2: Utilizator elementar – B1/B2: Utilizator independent – C1/C2: Utilizator experimentat
Cadrul european comun de referință pentru limbi străine
Competențe de comunicare ▪ bune competențe de comunicare dobândite prin experiența de peste 20 de ani in mass -media .
Curriculum Vitae Duță Daniel
INFORMA ΤII SUPLIMENTARE
ANEXE
Competențe organizaționale /
manageriale ▪ bune competențe de organizare ca șef de an atât la EFS cât și la SPM
Competențe dobândite la locul de
muncă ▪ bune competențe dobândite ca administrator de redacție regională
▪ bune c ompetențe de organizare și administrare a deplasărilor in străinătate
Competență digitală AUTOEVALUARE
Procesarea
informației Comunicare Creare de
conținut Securitate Rezolvarea de
probleme
Utilizator
experimentat Utilizator
experimentat Utilizator
independent Utilizator
independent Utilizator
independent
Niveluri: Utilizator elementar – Utilizator independent – Utilizator experimentat
Competențele digitale – Grilă de auto -evaluare
▪ o bună cunoaștere a sistemelor de operare (Linux, Windows, IOS Apple)
▪ bune cunoștințe de editare foto -video (Adobe)
Alte competențe ▪ instructor alpinism, ghid montan, alpinist utilitar (Alpin Club Bacău, Explorer Club Romania, Club
Montan Român, etc.)
▪ bun cunoscător al istoriei universale și a istoriei alpinismului
Permis de conducere Categoria B
Publicații
Proiecte
Fotografiile realizate au fost publicate atât în ziare locale, naționale, cât și de agenții internaționale .
Expediție in Peru și Bolivia 2018
ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA
PERSONALULUI DIDACTIC
Calea Mărășești, nr. 157, Bac ău, cod 600115
Tel.Fax: 0234/588935; Tel.Fax: 0234/580050
E-mail: dppd@ub.ro; sdppd@ub.ro
CUPRINS – PORTOFOLIU DIDACTIC
CURSURI DE ZI , NIVEL I
Pag.
Curriculum vitae, format Europass………………………………………………. 2
• Capitolul 1 Psihologia educației ……………………………………………………… 6
Rolul proceselor cognitive în învățare – Imaginație și motivație
• Capitolul 2 Pedagogie I: Fundamentele pedagogiei. Teoria și metodologia
curriculum -ului ……………………………………………………………………. ……….. 10
Educația pentru timp liber
• Capitolul 3 Pedagogie II: Teoria și metodologia instruirii. Teoria și
metodologia evaluării ……………………………………………………………………..15
Calculatorul – Mijloc de învățământ
• Capitolul 4 Didactica specializării A /…………………………………. …………….19
Educație Fizică și Sportivă
Plan Lecție Antrenament Sportiv (Oină)
• Capitolul 5 Practică pedagogică I
Proiect didactic 1…………………………………………………………………………….23
Fișa de psihopedagogică (adaptată învățământ primar) ……………………28
Fișa de evaluare a lecției finale …………………………………………………………31
Proiect didactic 2…………………………………………………………………………….32
Fișa de evaluare a lecției finale ………………………………………………………..37
• Capitolul 6 Didactica specializării B /…………………………………………….. …38
Sport și Performanță Motrică
Pregătirea tehnico – tactică a schiorilor specializați pe proba de slalom
Stadiul II de pregătire în s chiul alpin
• Capitolul 7 Practică pedagogică II
Proiect didactic 3……………………………………………………………………………64
Fișa de evaluare a lecției finale ……………………………………………………….70
Proiect didactic 4……………………………………………………………………………71
Fișa de evaluare a lecției finale ……………………………………………………….77
ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA
PERSONALULUI DIDACTIC
Calea Mărășești, nr. 157, Bac ău, cod 600115
Tel.Fax: 0234/588935; Tel.Fax: 0234/580050
E-mail: dppd@ub.ro; sdppd@ub.ro
• Capitolul 8 Managementul clasei de elevi ……………………………………… ..78
Profesorul – autoritate sau lider ?
• Capitolul 9 Instruire asistată de calculator …………………………………….. ..82
Utilizarea calculatorului în educație
Bibliografie …………………………………………………………………………………… 85
Declarație de autenticitate ………………………………………………………………. 87
Raport de originalitate – Plagiarism detector ………………………………… …..88
Capitolul 1
Psihologia educației
Rolul proceselor cognitive în învățare
Imaginație și motivație
Procesele cognitive sunt procesele prin care omul descoperă lumea înconjurătoare și
cu ajutorul căror a poate să o înțeleagă . Acestea se pot clasific a procese senzoriale ( senzațiile ,
percepțiile și reprezentăril e) și procese logice (gândirea, memoria și imaginația ).
Procesele reglatorii sunt acele pr ocese prin care omul relați onează cu tot ceea ce îl
înconjoară. Acestea sunt voința , atenția , motivația și imaginația .
Imaginația este un proces cognitiv complex de elaborare a unor imagini și proiecte
noi, pe baza combinării și transformării experienței .
Omul are o capacitate unică, aceea de a realiza o legătura dintre trecut, prezent și
viitor, imaginația fiind legată mai ales de ceea ce va fi. Detașând u-se de prezentul imediat, de
aici și acum, omul își organizează și proiectează acțiunile , anticipând atât drumul care va fi
parcurs , cât și rezultatele care vor fi obținute . Dacă omul nu ar avea imaginație , ar reacționa,
orientându- se numai pas cu pas după indicatorii perceptivi din contextul real în care își
desfășoară activitatea și în consecință nu ar avea o direcție precisă, ar învăța fragmentar,
sacadat, cu stagnări și erori până la un rezultat oarecare. Dispunând de imaginație , omul poate
să-și elaboreze î n minte scopul ș i acțiunile , să ocolească erorile și să obțină o mai mare
eficienț ă. Mai mult chiar, omul poate interveni activ, transformativ, creativ în ambianță , poa te
obține mereu ceva nou, ceea ce l -a și făcut să fie un creator de cultură.
Acest proces cognitiv complex este specific numai omului ș i apare pe o anumită
treaptă a dezvoltării sale psihice, adică după ce au apărut și alte procese și funcții psihice
care-i pregătesc desfășurarea: dezvoltarea reprezentărilor, achiziția limbajului, evoluția
inteligenței, îmbogățirea experienței de viață etc.
Odată apărută, imaginația interacționează mereu cu toate procesele psihice și mai ales
cu memoria, gând irea și limbajul. Procesul imaginativ include aceste interacțiuni în mod
obligatoriu, însă în același timp el diferă de respectivele procese psihice și dispune și de
mecanisme specifice de procesare a datelor experienței anterioare.
Ca proces cog nitiv, imaginația realizează o procesare specială a datelor inițiale
provenite din experiență, datorită nu numai interacțiunilor complexe cu celelalte procese, ci și
unor procedee proprii care -i sunt caracteristice.
Imaginația dispune de procedee numeroase și variate, s pre deosebire de gâ ndire, care
dispune de operații.
Se poate observa că legăturile imaginației cu celelalte procese psihice sunt
numeroase și apar încă de la nivelul senzațiilor. Deși imaginația se dezvoltă ca proces după apariția unor procese mul t mai complexe decât senzațiile totuși, se poate observa prezența
imaginației în sin estezie, ce apar e în urma legii interacțiunii analizatorilor, una din legile
senzațiilor. Sinestezia constă în faptul că stimularea unui analizator produce efecte senzori ale
specifice într -un alt analizator, deși acesta nu a fost stimulat. De exemplu, o stimulare sonoră
muzicală poate produce și efecte de vedere cromatice și invers. În limbaj curent se spune că
unele sunete sunt catifelate, unele culori sunt dulci etc. Sinestezi a pare a fi o premisă a
dotărilor artistice în pictură, muzică, coreografie.
Reprezentările sunt componente importante ale procesului de imaginație , atât în
forma ei reproductivă, cât și creatoare. Actele imaginative constau în co mbinarea și
recombinarea imaginilor din experiența anterioară.
Gândire a și imaginația au o legătură foarte puternică, întrucât cele d ouă procese se și
aseamănă, se și deosebesc și totodată, se află în interacțiuni reciproce. Prin gândire, omul
cunoaște ceea ce este esenț ial, necesar, general din realitatea existentă sau ceea ce este
ipote tic, posibil, dar fundamental logic. Imaginația explorează cu precădere necunoscutul,
posibilul, viitorul. Prezența imaginație i în gândire se observă atât în în țelegere, cât și în
procesul complex al rezolvării unor probleme.
Înțelegerea reflectă cel mai bine dimensiunea procesu ală a gândirii, care descrie
modul î n care sunt procesate informațiile. În procesarea ascendentă, înțelegerea este rezultatul
unui de mers de lungă durată (uneori ani de zile) , de acumulare de informații care sunt unite în
grupări succesive. În ac est caz, înțelegerea este o integrare de însușiri într -o reprezentare
generală, un concept empiric. În procesarea descendentă, înțelegerea este rezultatul impunerii
unor modele explicative ale realității prin învățare, instruire, educație. În acest caz , înțelegerea
se manifestă prin expansiune, ca și cum ar lua în posesie o serie de date, situații, fenomene care i se subordonează. In procesare a ascendentă înțelegerea este o consecință, în cea
descendentă este o premisă. În concluzie r ezultă că a gândi este sinonim cu a înțelege.
Conceptele, noțiunile au o existență psihologică, adică funcționează în mintea noastră în
măsur a în care știm ce îns eamnă, în măsura în care înțelegem conținuturile lor, adică suntem
în posesia semnificației lor. Înțelegerea ne conduce la o explicație, iar explicația ne permite
elaborarea unui model funcțional al realității reflectate.
Rezolvarea de probleme este domeniul performanțial al gândirii și reprezintă un
proces complex, care utilizează strategii, se desfășoară în etape și poate lua forma re zolvării
creative. Strategiile rezolutive sunt multe dar pot fi grupate în două m ari categorii, în funcție
de tipul de probleme și de mijloac ele utilizate în rezolvarea lor, respectiv î n strategii
algoritmice și strategii euristice.
Strategia euristică exprimă o divergență , un conflict, o discordanță între problemă,
mijloace și soluție. De obicei, problema este slab reprezentata, cerințele sunt vag formulate,
au mai mult un caracter ipote tic, probabilist, după formula ce ar fi dacă…, mijloacele,
formulele de lucru nu ne conduc automat la rezultat, trebuie să explorăm, să inventam mai
multe căi și mijloace, iar soluția se relevă ca o descoperire. Acesta este modul de rezolvare a
problemelor foarte complexe, prin explorare, descoperire, este un mod de rezolvare productiv sau creativ.
Etapele procesului rezolutiv pot fi grupate în două momente majore: punere a
problemei și rezolvarea problemei. Prima etapă are ca element esențial elaborarea unei
reprezentări mintale interne a problemei. Ace asta se realizează în baza definirii datelor
problemei, a explorării bazei de cunoștințe proprii cu privire la tipul de problemă cu care ne
confruntăm, la mijloacele adecvate de lucru și prin avansarea unor ipoteze asupra soluțiilor posibile. A doua etap ă, rezolvarea propriu- zisă a problemei, face apel la strategii de tip
algoritmic, euristic sau combinate, apoi rezultatul e ste supus verificării și procesul poate fi
încheiat dacă s -a ajuns la soluția corectă sau relua dacă rezolvarea este incompletă sau
incorectă.
Prin urmare, gândirea, inteligența oferă idei și date asupra realului și, totodată,
ghidează într -o anumită măsură transformările imaginative. Imaginația la rândul ei participă la
elaborarea ipotezelor, la găsirea unor strategii și procedee practice de rezolvare a problem elor.
Memoria este cea care oferă material de combinare pentru imaginație, cum ar fi:
reprezentări, idei, trăiri afective etc. și, totodată, conservă produsele sale finale. Cu toate acestea imaginația se deosebește evident de memorie. Aceasta are caracter reproductiv, adică
este cu atât mai eficientă cu cât este mai fidelă față de cele înv ățate, iar imaginația este cu atât
mai valoroasă cu cât rezultatele sale se deosebesc de ceea ce există în experiența subiectului
și, mai ales, față de ceea ce a dobândit societatea. Prin urmare, imaginația trece dincolo de
experiența pe care o are fiecare, transformând -o, recombinând- o și ajungând la noi rezultate.
Motivele întrețin o receptivitate crescută pentru anumite elemente ale realului, permit
aducerea acestora în prim -plan, reliefarea lor după alte criterii decât cele ale gândirii,
generarea unor noi legături și restructurări. Dorința puternică de a avea un telefon mobil de
ultimă generație ne face să ne proiectăm imaginativ în grupul prietenilor și să stârnim admirația lor. Dorinta de a urma facultatea de medicin ă după t erminarea liceului f ace ca cel
în cauză să se viseze adesea în spațiul specific instituțiilor medicale. Motivația își face
totodată simțită prezența în procesul complex al imaginației în câteva din formele acesteia, și anume reveria, imaginația reproductivă și visul de perspe ctivă.
Reveria se manifesta în timpul stărilor de veghe și de relaxare, când parcă cel în cauză
își lasă gândurile să zboare . Pornind de la ceea ce vede sau de la o idee care i -a rămas în
minte, încep să apară imagini și idei propulsate de dorințe și așteptări. Acestea evoluează în
fantezie, iar persoana le urmărește pasiv și din când în când poate interveni cu o ușoară dirijare în direcția dorințelor. Reveria este un fel de experiment mintal privind îndeplinirea
fictivă a dorințelor și reducând as tfel tensiunea psihică internă generată de ele. Totodată,
reveria poate favoriza aparitia unor combinații noi și originale care pot fi valorificate în formele superioare ale imaginației și chiar se recomandă reveria de scurtă durată ca fiind o
cale a stimulării creativității. Totusi, reveria prelungită poate fi defavorabilă dezvoltării
personalității, pentru că satisf acerea fictivă a dorințelor poate împiedica activitățile reale,
practice ș i eficiente.
Imaginația reproductivă este o formă activă, conștientă și voluntară constând în
construirea mintală a imaginii unor realități existente în prezent sau în trecut, dar care nu pot fi percepute direct. Această formă a imaginației se deosebește de memoria imaginilor, pentru
că produsele ei nu au corespondent în experiența anterioară proprie și sunt, î n același timp,
rezultatul unui proces activ, în plină desfășurare. Ea este cu atât mai valoroasă cu cât produsele ei se apropie mai mult de real. Combinarea de idei și imagini se realizează sub
influ ența unor indicații concrete, a unor schițe sau, cel mai frecvent, a indicațiilor și
descrierilor verbale. Imaginația reproductivă lărgește foarte mult câmpul mintal. Ea ușurează,
totodată, înțelegerea unor realități mai abstracte a evenimentelor istor ice, fenomenelor
geografice, a vieții și a sorții personajelor din literatură etc. Imaginația reproductivă întreține interesul și starea optimă de atenție în lectura rea unei cărți.
Visul de perspectivă reprezinta proiectarea conștientă și voluntară a dr umului
propriu de dezvoltare în acord cu posibilitățile personale, cu condițiile și cerințele sociale.
Acesta contribuie la formarea idealului de viață și prin el la motivarea activităților curente, a opțiunilor profesionale, a acțiunilor de autoformare și autoeducare.
Și imaginația intervine în procesul motivațional, mai precis în conceptul de optimum
motivațional, atunci când dificul tatea sarcinii nu este percepută corect de către subiect. Î n
acest caz, avem două situații tipice: fie s ubaprecierea semnificației sau dificultății sarcinii, fie
supraaprecierea ei. Ca urmare, subiectul nu va putea să-și mobilizeze energiile și eforturile
corespunzătoare îndeplinirii sarcinii. Într-un caz, el va fi submotivat, va activa în condițiile
unui deficit energetic, ceea ce va duce în final, la nerealizarea sarcinii. În cel de al doilea caz,
subiectul este supramotivat, activează în condițiile unui surplus energetic care l -ar putea
dezorganiza, stresa, i -ar putea cheltui resursele energetice chiar înainte de a se confrunta cu
sarcina. Când un elev tratează cu ușurință sau supraestimează importanța unei teze sau a unui
examen va ajunge la același efect: eșecul. În aceste condiții, pentru a obține un optimum
motivațional este necesară o ușoară de zechilibrare între intensitatea motivației și dificultatea
sarcinii. Spre exemplu, dacă dificultatea sarcinii este medie, dar este apreciată ca fiind mare,
atunci o intensitate medie a motivației este suficientă pentru realizarea ei (deci o ușoară
submotivare). Optimalul motivațional se obține prin acțiunea asupra celor două variabile care
intră în joc: prin obișnuirea indivizilor de a percepe cât mai corect dificultatea sarcinii (prin
atragerea atenției asupra importanței ei, prin sublinierea momentelor ei mai grele etc.) sau prin
manipularea intensității motivației în sensul creșterii sau scăderii ei (introducerea unor emoții
puternice de anxietatea sau de frică ar putea crește intensitatea motivației).
Imaginația este legată de întreaga personalita te. Experiența proprie de viață,
orientările dominante, dinamica temperamentală, configurația caracterială ghidează combinările imaginative și le finalizează în produse specifice pentru fiecare. Procesul și produsul imaginativ exprimă personalitatea, origi nalitatea acesteia și sunt ele însele noi și
originale, atât față de experiența individuală cât și față de cea socială.
BIBLIOGRAFIE
Cosmovici, A., Iacob, L., (cord.) (1998). Psihologie școlară. Iași: Editura Polirom .
Dumitriu, Gh., Dumitriu, C. (2004). Psihopedagogie . București: Editura Didactică și
Pedagogică.
Sălăvăstru , D. (2004) – Psihologia educației . Iași: Editura Polirom.
www.didactic.ro
www.edu.ro
Capitolul 2
Pedagogie I: Fundamentele pedagogiei. Teoria și metodologia
curriculum -ului
Educația pentru timp liber
Educația pentru timp liber poate avea consecinț e pozitive sau negative în funcț ie de
modul în care este folosit ă. Ea urmărește pregătirea omului pentru a înț elege efectiv efectele
pozitive pe care le are utilizarea eficientă a timpului de care dispune individul atâ t pe plan
personal c ât și social, cultivarea capacității de organizare și folosire a acestuia, astfel încât să
aibă numai rezulta te benefice.
Folosirea înțeleaptă a timpului liber este un produs al cult urii ș i al e ducației
afirmă Bertrand Russel.
Sociologii definesc timpul liber ca perioada ce ră mâne disponibilă după terminarea
activității profesionale, acel timp ca re este folosit pentru manifestă ri cultural – artistice,
distracții, sport, destindere. Activită țile din timpul liber sunt cele care contribuie la
relaxarea individului , atât fizică cât și mentală . Rolul acestuia (timpul liber) în viața
individului se raportează la trei funcț ii majore:
a) regenerarea – refacerea forțelor fizice și spirituale epuizate în timpul îndeplinirii
obligaț iilor profesionale, familiale ș i soci ale;
b) compensarea – exercitarea insuficientă a capacităților în timpul activităț ilor profesionale ;
c) dezvoltarea – o funcție ideativă ce are rol ul de a da individului o anumită orientare î n
domeniul ideilor .
Timpul liber poate fi în egală măsură prieten dar și dușman, atât pentru părinți cât și
pentru copii, de aceea fi ind foarte important a -i acorda atenția cuvenită, astfel încât să
valorificăm la maximum avantajele și să încercăm, pe cât posibil, să diminuăm consecințele
neplăcute.
Avantaje:
• timpul liber presupune foarte multă mișcare, aer, natură, jocuri ș i jucării, competiții,
distracție , dobândire de abilități, descoperire, experimentare, prieteni ș i lista poate fi
lungă.
Dezavantaje:
• timpul liber (petrecut mai ales în natură) poate însemna implicarea în tot felul de
situații imprevizibile ce duc la pericole, accidente, căzături grave cu consecințe
dureroase, mușcături de animale, insecte, rătăciri în natură, lovituri sau vorbe urâte din
partea altor copii sau oameni răuvoitori de care copii trebuie să învețe să se ferească.
Bugetul de timp al orică rui elev , cuprinde trei mari secvențe temporale :
Timpul ș colar – reprezintă o parte din timpul zilnic al unui elev care cupri nde timpul
obligatoriu pe care îl petrece la școală și acasă pentru pregătirea temelor ș i în plus , timpul
pentru alte activități organizate de școală î n afara orelor de program, precum ș i timpul necesar
deplasării î ntre casă, școală și invers.
Timpul extra -școlar – reprezintă acea parte din timpul zilnic al unui elev ce presupune
un caracter d e obligativitate impus de cerinț ele biologice ș i socio – economice; este
timpul necesar somnului nocturn ș i celui diurn (când este posibil), meselor ș i igienei
personale , etc. La acesta se adaugă ș i timpul alocat altor activități din gospodărie sau
din afara acesteia.
Timpul liber – reprezintă acea parte din timpul zilnic al unui elev, fără caracter de
obligativitate , pe care fiecare îl folosește așa cum dorește .
Tinerii trebuie să înțeleagă că timpul liber nu este irosirea vieții cu plă ceri minore, ci
este un bun prilej de preg ătire pentru viață, acest lucru presu punând organizarea unor ac țiuni
și activități la care ei să participe cu pl ăcere ș i real interes, după preferințe , preocupă ri, dar
opțional și în funcție de interesele ș i aptitudinile pe care le are pentru anumite domenii ale
vieții sociale, artistice ș i culturale.
Școala, famil ia, cluburile elevilor cât și celelalte instituții culturale sau sociale, trebuie
să-i ajute pe elevi să cunoască multiple activități ce se pot organiza în timpul liber, activități în
cercuri aplicative dar ș i cele individuale , să selecteze fapte si acțiun i, să stabilească priorități
și opțiuni . Numai astfel elevii își pot crea posibilități de a fructifica predispozițiile în funcție
de aptitudini , înclinații ș i interese pentru anumite sectoare ș i domenii de activitate .
Activitățile din afara programului ș colar trebuie să fie altceva decât act ivitatea
didactică, atât în privința formei cât și conținutului de organizare, cât și metodelor utilizate.
Constatăm că în ultimii ani, foarte mulți tineri, î n timpul liber, se dedică divertismentului,
distracțiilor facile, plă cerilor minore ce duc inevitabil la irosirea inutilă a timpul ui liber.
Din păcate, apetitul pentru site -urile cu caracter sexual ce stârnesc instinctele și orientează
spre promiscuitate, violenț ă, pentru literatură și reviste de proastă calitate informațională ,
nocivitatea drogurilor, toate acestea constituie un real semnal de alarmă.
Timpul liber pe care tinerii și -l alocă, presupune multă atenție, responsabilitate,
precauție din partea părinților ș i edu catorilor, dar în nici un caz îngrădiri, interdicții, cică leli
sau constrângeri . Nevoia copilului de a explora poate fi asociată cu diverse griji: de lovituri,
căderi, de a nu deranja, de a nu strica sau de a nu se îmbolnăvi. Toate aceste frici se vor
perpetua ca și obiceiuri, ce -i vor îngrădi copilului, adolescentului ș i adultului de mai târziu ,
libertatea de a (se) descoperi ( pe) el însuși (ș i) lumea înconjură toare . Cu ajutorul jocului poate
fi învățat să depășească toate aceste obstacole. Una din partic ularitățile jocului este faptul că
permite cultivarea spiritului de independență în efectuarea diferitelor acț iuni cu grad sporit de
dificultate. Prin ambianța pe care și -o creează, jocul înlătură orice acț iune neplăcută a
factorilor formativi și evită instalarea sub orice formă a blocajului psihic.
Jocul este activitatea didactică practicată cu placere, mai ales de către copii. Acesta
presupune o activita te fizică sau mentală, spontană ș i urmărit ă prin ea î nsăși fără utilitate
imediată, generatoare de distracț ie, de plăcere și de reconfortare. Întâlnit la toate ființ ele vii,
jocul a fo st și este în atenț ia pedagogilor, psihologilor, soci ologilor și fiziologilor, î ncercând
să se dea explicații, să se emită opinii cu pri vire la cauzele care determină jocul la oameni.
Jocul copilului este de fapt o necesitate biologică dar și o nevoi e de relaționare și
socializare cu ceilalți semeni . Prin joc, copilul descoperă sensuri și utilități ale obiectelor care
îl înconjoară. În același timp , jocul este și un act de creație, de dezvoltare a imaginației și
creativității. Se mai spune despre joc că reprezintă munca depusă de copil, deoarece cea mai
mare parte a activităților desfășurate de un c opil presupune activitate sub formă de joc . Astfel,
prin intermediul jocului, copiii își îmbunătățesc experiența cognitivă, învață să exprime o
anumită atitudine – pozitivă sau negativă – față de ceea ce întâlnesc, își educă voința și, pe
această bază formativă, își conturează modalități de întrebuințarea a timpului liber de către ei,
contribuind în primul rând la folosirea judicioasă a acestuia. Familia, în colaborare cu școala,
trebuie să acț ioneze ca un factor dinamizator al activităților desfăș urate conform profilul ui
personalității fiecăruia.
În stabilirea ș i dirijarea bugetului de timp liber, un loc aparte î l ocup ă familia care
exercită o puternica ș i benefic ă influență asupra copil ului în alocarea și gestionarea timpului
liber. Familia este datoare să cunoască interesele și preocupările propriilor copii, i ar în funcție
de acestea, să -i conducă la alegerea activităților din timpul liber. Într -un mediu familial
sănătos copilul are posibilitatea de a -și forma deprinderi de folosire a timpului l iber, atât în
privința folosirii acestuia în scopul pregătirii școlare, cât ș i al destinderii, recreerii ș i odihnei
de care ei au nevoie.
În joc, alături de copil, părintele poate retrăi bucuria de a fi din nou copilul de
odinioară, devenind partener ega l cu propriul copil. Avându- i alături de el pe părinți în
anumite momente de joc, copilul își ia cele mai importante resurse pentru a crește echilibrat și sănătos. Deși suntem cu toții tentați să folosim cuvinte precum dragostea și iubirea, pentru copil acestea sunt doar niște etichete a căro r semnificație o va înțelege de -a lungul timpului.
Ceea ce el poate înțelege la orice vârstă, și ceea ce așteaptă dincolo de orice cuvinte, este atenția și implicarea părintelui în lume copilăriei lui.
În școli ș i grădinițe , jocul este folosit ca mijloc de instruire și educare, de unde și
denumirea de joc didactic pe care acesta o primește în literatura pedagogică de specialitate. Sub această denumire și înțeles ca atare, jocul este folosit în activitatea instructiv – educativă
pentru a forma sau consolida anumite cunoștințe, priceperi și deprinderi.
Joaca este un bun remediu pentru plictiseală ș i are o mare contribuț ie psiho -terapeutică
asupra copilului: aduce bucurie, distracție, fascinație, eliberarea de stări tens ionale, elimină
agresiunea și creează relații interumane benefice. Indiferent de vârstă, jocul este fundamental
pentru comunicare. El elimina stresul, stimulează creativitatea, iar pentru copii este un mediu
sigur de exprimare a sentimentelor, de explorare a relațiilor și de mă rturisire a dorințelor.
Dintre metodele folosite pentru educaț ia în timpul liber se evidențiază :
• exemplul părinților , al profesorilor si colegilor, al personajelor pozitive din cărți sau
filme;
• organizarea de competiții;
• orele de dirigenție;
• cercurile de elevi ;
• serbările ș colare;
• vizite la muzee sau case memori ale;
• vizionari de spectacole;
• practicarea turismului.
Activitatea de recreere poate fi desfășurată la orice vârstă a individului, fiind condiționată
de elementul temporal, atitudinea și condiția fizică a persoanei, circumstanțele ambientale etc.
În timpul săptămânii, pot exista situații în care mulți părinți lucrează până la ore înaintate,
iar atunci când ajung acasă, abia așteaptă să se bucure de câteva momente de respiro, în timp
ce copilul se joacă liniștit sau zgomotos în camera alăturată sau se pregătește de culcare. E minunat să existe și un timp pentru refacere, noi cu noi înșine, dar în aceeași măsura, este foarte important să găsim un timp, oricât de puțin a r fi, pe care să -l alocăm doar copilului
nostru, fără sa mai fim implicați în nici o altă activitate. Orele acordate în grabă sau în paralel cu alte activități sunt foarte puțin importante. Doar calitatea timpului petrecut, cu și pentru copil, este liantul emoțional pe care părintele și copilul îl pot construi împreună și care -și va
pune amprenta în formarea personalității sale. În timpul week- end-ului sau în serile când
programul părinților este mai lejer, se pot face nenumărate activități comune care să -i bucure
și să-i destindă, deopotrivă, atât pe copii cât și pe părinți .
Exercițiul fizic de orice natură ș i turismul reprezintă două activități care, separat sau
împreuna , pot contribui la creșterea calității vieții. Jocurile de mișcare (jocuri dinamice ) fac
parte din jocurile cu reguli ș i au drept caracteristică, folosirea exerciț iilor corporale, fiind
principalul mijloc de dezvoltare și educaț ie fizică a copiilor . Acestea se bazează pe nevoia de
activitate a ființei v ii (nu numai umane) , organizarea și con ducerea lor de că tre un adult ,
dirijâ nd atât dezvoltarea motrică, cât și formarea volitiv – morală a co piilor. Ele au rolul de a
creea veselie și entuziasm î n grupul copiilor care se joacă iar ei la rândul lor se străduiesc să
respecte regulile. Respectarea regulilor contribuie la formarea capacității de abținere de la alte
activități nocive dar dezvoltă și o mare stăpânire de sine. R ezolvarea situațiilor din joc, educă
prezența de spirit, istețimea, viteza, î ndemâ narea, corectitudinea, inițiativa ș i spiritul de grup,
de echipă. Acț iunile motrice din aceste jocuri au caracter acti v, sunt însumate unui subiect
(temă) ș i parțial îngrădite de reguli. Mersul în natură , la munte sau la mare, nu înseamnă
muzica dată la maxim, mâncare și băutură cât mai multă posibil. P ădurile sau plajele nu
reprezinta toaletă publică iar mașinile își au locul doar pe ș osele sau parcări special amenajate.
Toate acestea înseamnă bun simț și educație. Promovarea valorilor educaționale ale mișcării în natură, în aer liber, generi c denumite outdoor (dincolo de ușă) , impune un anumit c od de
condui tă și respectare unor reguli de bun simț .
Legile muntelui
1. Să nu călătorești niciodată de unul singur pe munte.
2. Foloseș te doar echipament corespunzător .
3. Nu te avânta pe trasee necunoscute sau nemarcate.
4. Tutunul ș i alcoolul nu sunt compatibile cu muntele.
5. La munte trebuie să știi: ce, cât, cum și când să mă nânci.
6. Toți pentru unul și unul pentru toț i.
7. Nu fura și nu minț i.
8. Pe munte nu se vorbește mult, nu se țipă ș i nu se face zgomot.
9. Cine iubește muntele trebuie să -l ocrotească .
10. Nu deterioraț i indicatoarele cu marcaje turistice sau alte semne de orientare.
11. Cabanele ș i refugiile alpine sunt loc sfânt pe munte.
12. Când ajungeți la o cabană notați în registrul de evidență a circulației turistice, locul de unde ați venit, iar când plecați ruta pe care doriți să o urmați .
13. Dacă se cere sprijin de către cabanier, grup de turiști sau echipa S alvam ont, pentru a
ajuta oameni aflați în primejdie sau a preveni o nenorocire, oricine trebuie să ră spundă
chemării.
14. Codul de semnalizare î n caz de pericol trebuie cunoscut și însuș it de toți drumeții
montani.
15. Drumețul e bine să știe să acorde la nevoie primul ajutor.
Cei mai mulți dintre oameni merg la piscină sau pe litoral pentru a se deconecta și
relaxa. Însă a tunci când mergem în aceste locuri trebuie respect ate câteva reguli conduită și de
bune maniere :
1. Nu da muzica tare
La o plajă, unde nu se aude decâ t zomotul valurilor sau a pescăruș ilor, sau piscină,
muzica nu doar îi deranjează pe ceilalți vizitatori, î nsă poate împiedica salvamarul să audă
strigatele de ajutor .
2. Nu deranja salvamarii
Deși aceștia pot fi singurii angajați prezenți pe o plajă publică sau la piscină ,
salvamarii au o singură sarcină: sa scruteze cu atenție apa. Și de fiecar e dată când cineva î i
abordează cu diferite probleme nu fac decât să le distragă atenț ia de la ceea ce au cu adevărat
de fă cut.
3. Asumă- ți responsabilitatea pentru copiii tăi
Părinții nu doar ca ar trebuie să reziste tentaț iei de a se întinde la soare și să -i lase pe
cei mici să -și facă de cap, însă trebuie să -și asume responsabilitatea să -i învețe pe copii să
înoate (dacă știu) , sau diverse activități sau jocuri pe plajă .
4. Ia- ți gunoiul când părăseș ti plaja
Nu doar c ă resturile atrag dăunătorii și păsă rile, însă astfel , se adună tone de gunoi pe
plajă. În afară ca aspectul nu este deloc estetic, mirosu l va deveni de nesuportat o dată ce
atmosfer a se î ncinge.
Se spune că dacă respecț i regulile, doar soarta te poate doborî !
Lumea de mâine va fi lumea oamenilor creativi. Fiecare la locul său de muncă va
trebui să devină un cr eator. Cercetările psihologiei învăț ării au demonstrat ca procesul de
creație nu aparț ine numai celor cu IQ -ul ridicat, de altfel cum nu toți oamenii cu o inteligenț ă
deosebită sunt ș i oameni de creație. Actul de creaț ie este rezultatul antrenamentului intelectual
al capacităților noastre creatoare.
Bibliografie
Cerghit I. (2002) – Sisteme de instruire alternative și complementare – Stiluri și strategii.
București: Editura Aramis.
Cojocariu, V.M. (2007) – Fundamentele pedagogiei. Teoria și metodologia curriculum -ului.
Texte și pretexte. București: Editura V@I Integral.
McDonald , Hugh P. (2004) – John Dewey and Environmental Philosophy . Albany: State
Unive rsity of New -York Press
Veevers, Nick / Allison , Pete (2011) – Inspirational, Visionary, Outdoor and Experiential
Educator . Rotterdam: Sense Publishers.
Capitolul 3
Pedagogie II: Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia
evaluării
Calculatorul – Mijloc de învățământ
Albert Einstein spunea că : educația este ceea ce rămâne după ce ai uitat tot ce ai
învățat , iar creativitatea este m ai importantă decât cunoașterea. De aceea, a fi creativ sau a
educa în spiritul creativității devine in ziua de azi o necesitate. Inteligența de tip reproductiv trebuie schimbată cu cea de tip creativ -aplicativ -interpretativ.
Lumea de astăzi se bazează pe inovare rapidă. Trebuie să învățăm, în primul rând, să
fim deschiși la schimbări și receptivi la strategii diferite. Profesorii au, în acest sens, un rol important și dificil. Ei vor trebui, din ce în ce mai mult, să găsească un echilibru între educația tradițională și nevoia de a încuraja dezvoltarea unor competențe precum spiritul de inițiativă.
Potențialul creativ al elevilor este influențat de contextul social -educațional în care ei
se dezvoltă, de climatul general al colectivităților din care fac parte. Fiecare elev dispune de
potențial creativ. Acest potențial depinde doar parțial de motivația și abilitățile lui și poate fi valorificat și dezvoltat doar dacă este aplicată o strategie privind educarea creativității. Avansul tehnologi ei informaționale schimbă radical modul nostru de viață, de comunicare cu
ceilalți, de recepționare a informațiilor. În secolul următor este de așteptat ca rolul calculatorului în viața noastră sa fie esențial ; orice elev va trebui să stăpânească acest domeniu pentru a obține cu ușurință ceea ce își dorește.
Folosirea calculatorului poate fi și o lecție de logică; elevul înțelege regulile după care
funcționează computerul și lucrurile din viața sa se vor desfășura sub semnul ordinii. Este necesară dotarea școlilor cu calculatoare pentru ca elevul să beneficieze de această modalitate de a- și croi un drum spre viitor .
Instruirea asistată de calculator îi oferă elevului posibilitatea de a învăța prin cercetare,
prin descoperire, de a interacționa și de a răs punde la diverși stimuli vizuali sau auditivi.
Calculatorul oferă un set variat de informații, de întrebări sau probleme, prezentate sub
formă sonoră sau vizuală, prin texte, imagini fotografice, imagini video , desene sau grafice.
Calculatorul este un mediu interactiv, care menține atenția și motivația elevului treze,
indiferent de gradul de dificult ate. Ca orice metodă didactică și instruirea asistată de
calculator are avantaje ce trebuie sc cunoscute de cadrul didactic pentru a fi valorificate. În
primul rând, utilizarea calculatorului înseamnă o mare economie de timp. În al doilea rând, calculatorul simulează unele fenomene și procese, dar nu înlocuiește experimentele sau observația lor directă.
Computerul sau calculatorul , denumire pe care o fo losesc majoritatea utilizatorilor,
mijloc modern și inteligent, reprezintă o necesitate a prezentului și cu atât mai mult a
viitorului. Valențele sale formative sunt multiple. Pe lângă faptul că dezvoltă copiilor atenția, gândirea logică și creativă, dezvoltă interesul pentru cunoaștere și cultivă încrederea în forțele
proprii, permițând acestora participe la propria lor formare. Folosindu- l în activitatea
instructiv -educativă, dascălii contribuie la schimbări majore în ceea ce privește strategiile de
lucru cu elevii, se reînnoiesc tehnicile de predare și de învățare, modificând radical rolul
cadrului didactic.
Nu este utilizat pentru a înlocui activitatea de predare a cadrului didactic, ci pentru a
veni tocmai în sprijinul acestuia, ajutându- l astfel să -și îndeplinească mai bine funcția sa
didactică fundamentală. Prioritatea învățământului o constituie informatizarea, softul educațional, reprezentat de programele informatice special dimensionate în perspectiva predării unor teme specifice.
Avantaje:
– Stimularea capacității de învățare inovatoare, adaptabilă la condiții de schimbare socială
rapidă;
– Consolidarea abilităților de investigare științifică;
– Conștientizarea faptului ca noțiunile învățate î și vor găsi ulterior utilitatea ;
– Creșterea randamentului însușirii coerente a cunostințelor prin aprecierea imediată a
răspunsurilor elevilor;
– Întărirea motivației elevilor în procesul de învățare;
– Stimularea gândirii logice și a imaginației;
– Introducerea unui stil cognitiv, eficent, a unui stil de muncă independentă;
– Instalarea climatului de autodepășire, competitivitate;
– Mobilizarea funcțiilor psihomotorii în utilizarea calculatorului ;
– Dezvoltarea culturii vizuale;
– Formar ea deprinderilor practice utile ;
– Asigurarea unui feed -back permanent, profesorul având posibilitatea de a reproiecta activi –
tatea în funcție de secvența anterioară;
– Facilități de prelucrare rapidă a datelor, de efectuare a calculelor, de afișare a rezultatelor, de
realizare de grafice, tabele, etc. ;
– Asigură al egerea și folosirea strategiilor adecvate pentru rezolvarea diverselor aplicații;
– Dezvoltă gândirea astfel încât pornind de la o modalitate generală de rezolvare a unei
probleme elevul își găsește singur răspunsul pentru o problemă concretă ;
– Asigură pregătirea elevilor pentru o societate bazată pe conceptul de educație permanentă
(educația de- a lungul întregii vieți);
– Determină o atitudine pozitivă a elevilor față de disciplina de învățământ la c are este utilizat
și față de valorile mor ale, culturale și spirituale ale societății;
– Ajută elevii cu deficiențe să se integreze în societate și în procesul educațional .
De asemenea, calculatorul este extrem de util deoarece stimulează procese și
fenomene complexe pe care nici un alt mijloc did actic nu le poate pune atât de bine în
evidență. Astfel, prin intermediul lui se oferă elevilor, modelări, justificări și ilustrări ale
conceptelor abstracte, ilustrări ale proceselor și fenomenelor neobservabile sau greu
observabile din diferite motive. Pe rmite realizarea unor experimente imposibil de realizat
practic, datorită lipsei materialului didactic, a dotării necorespunzătoare a laboratoarelor
școlare sau a pericolului la care ar fi expuși elevii și profesorul. Elevii au posibilitatea să
modifice foarte ușor condițiile în care se desfașoară experimentul virtual, îl pot repeta de un număr suficient de ori astfel încât să poată urmări modul în care se desfașoară fenomenele studiate, pot extrage singuri concluziile, pot enunța legi.
De asemenea, calculatorul este folosit pentru dezvoltarea capacităților de comunicare,
pentru colectarea, selectarea, sintetizarea și prezentarea informațiilor, pent ru tehnoredactare și
prezentare. Astfel elevii își dezvol tă capacitatea de a aprecia critic acuratețea și corecti tudinea
informațiilor dobândite din diverse surse. În cazul evaluării se elimină subiectivitatea umană, elevul fiind prote jat de capriciile profesorului și poate chiar să se autoevalueze. Este redus ă
starea de stres s și emotivitatea elevilor. E xistă posibilitatea evaluării simultane a mai multor
elevi cu nivele de pregatire diferite, deoarece testele de evaluare sunt realizate de asemenea pe nivele de dificultate diferite. Se pot realiza recapitulăr i, sinteze, scheme atractive, animate care să ducă la reținerea
mai rapidă a informației esențiale. Se pot realiza jocuri didactice în scopul aprofundării cunoștințelor și dezvoltării abilităților practice sau în scopul îmbogățirii acestora: proiecte, portofolii, pagini web, etc.
Dezavantaje:
– Din punct de vedere medical lucrul la calculator implică o poziție statică, solicitând coloana
vertebrală si generând poziții defectuoase;
– Având în vedere vârsta fragedă a copiilor poate afecta vederea acestora;
– Dezvoltă și încurajează violența prin unele jocuri;
– Nu favorizează relațiile sociale, putând duce la așa numita singurătate computerizată ș i în
final izolarea individului;
– Folosirea excesivă c reează dependență și conduce la îngrădirea și limitarea afectivității
copiilor;
– Calculatorul este uzina gigant de cunoaștere, dar care exploatată excesiv provoacă pierderea
unor aspecte din lumea basmelor, poveștilor, a jocurilor în aer liber.
Atunci când se proiectează demersul pedagogic prima întrebare pe care și -o pune
educatorul este: Ce obiective urmărim? În continuare se stabilesc strategiile didactice pentru
realizarea integrală a obiectivelor propuse precum ș i mijloacele ce urmează a fi folosite.
Etapele în proiectare sunt:
1. Formularea clară a obiectivelor;
2. Realizarea sarcinilor de lucru pentru elevi care să permită formare a/dezvoltarea
comportamentelor prevăzute ca obiective;
3. Structurarea unei strategii prin definirea specificului unei secvențe;
4. Alegerea optimă a tehnologiilor pentru fiecare se cvență. In această etapă va fi
realizat și soft- ul necesar;
5. Stabilirea modului de evaluare.
Atunci când profesorul își proiectează activitatea didactică va ține cont de momentul
în care vrea să aplice Tehnologia I nformației în predare, adică atunci când utiliza rea
calculatorului este necesară pentru atingerea obiectivelor propuse:
– modul în care Tehnologia Informației oferă accesul la informații;
– modul în care Tehnologia Informației îl poate ajuta să demonstreaze, să explic e diverse
aspecte;
– modul în care T ehnologia Informației ajută să analizeze modele existente, să comunice, să
caute informații; Deasemenea, î profesorul trebuie să știe modul în care Tehnologia I nformației poate fi
folosită pentru atingerea obiectivelor, metode le de evaluare a progresului la disciplină,
metode le de evaluare a reușitei lecției, dar și impactul pe care îl are Tehnologia I nformației în
cadrul lecției.
Calculatorul poate fi folosit în procesul de predare integral sau numai în anumite
secvențe ale lecției. El nu înlocuiește profesorul , ci preia funcții din activitatea de instruire
precum și momente din munca elevului. De exemplu:
a) la o lecție de geogr afie, clasa a IV -a, la lecția Forme de relief , calculatorul poate fi
utilizat la reazolvarea unor sarcini de lucru în etapa de fixare a n oțiunilor (diferențierea
grupelor de munți, elemente de floră, faună, etc .);
b) la o lecție de educație fizică se pot elabora proiectele didactice sau ține numeroase
evidențe ale probelor, testelor și normelor de control :
1. evidența claselor de elevi cu masurătorile antropometrice si abi litatile psihomotrice ;
2. rezultatele testelor Eurofit, Cooper, etc. ;
3. planificările și proiectele didactice ;
4. filme cu modele de campioni în diverse ramuri sportive ;
5. înregistrări video cu diverse probe, norme și teste de control .
În concluzie, deși utilizarea învățării asistate de calculator stimulează educația
permanentă, formarea continuă, dorința de a deveni independent, încrederea în capacitatea
proprie de învățare, autocunoașterea, descoperirea metodelor de studiu optime pentru propria
persoană , totuși aceasta nu trebuie să devină un scop în sine, ci una dintre multiplele
modalități de obținere a unei învățări de calitate și a unei eficiențe crescute a predării și
evaluării.
De asemenea, calculatorul trebu ie sa fie utilizat cu competență pedago gică de către
cadrele didactice. Acestea trebuie sa cunoască și să stăpâneasca foarte bine finalitățile
educației, principiile de ordin psihopedagogic, metodele de predare și evaluare (atât pe cele
tradiționale, cât și pe cele noi ), mijloacele didactice, care combinate optim și funcțional cu
metodele și formele de organizare ale învățării, dau strategii didactice eficiente, iar din punct de vedere psihologic formează personalități autonome și armonioase.
BIBLIOGRAFIE
Cucoș, C. (2006) – Pedagogie. Iași: Editura Polirom (Ediția a II -a).
Cojocariu, V.M. (2002) – Teoria și metodologia instruirii (pentru studenții de la colegiile de
institutori). București: E.D.P.
Husac, Melexina (2006) – Școlarul mic și calculatorul în învățământul primar. Revistă
dedicată c adrelor didactice, nr.1- 3. București: Editura Miniped.
Revista de pedagogie , Volumele 46- 47 (1997). București: Institutul de Științe Pedagogice.
Revista Românească pentru Educație Multidimensională (2009). Anul I. Numarul 2. Iași:
Editura Lumen.
www.calificativ.ro
www.didactic.ro
www.edu.ro
Capitolul 4
Didactica specializării A
Educație Fizică și Sportivă
PLAN LECȚIE ANTRENAMENT SPORTIV
Student practicant : Dan Duță
Unitatea de învățământ: Clubul Sportiv Școlar Bacău
Data: 15.04.2016
Clasa a V III-a
Efectiv: 12 sportivi (6B aieți + 6Fete)
Locul desfășurării : Baza sportivă
Materiale necesare: 10 mingi de oină, 10 corzi gimnastică, 5 jaloane
Temele lecției :
1. Dezvoltarea vitezei de reacție și deplasare prin plecări din diferite poziții la semnal sonor
2. Consolidarea tehnicii aruncării mingii de oină cu elan
3. Dezvoltarea motricității generale prin jocuri de mișcare (oină)
BIBLIOGRAFIE
Rață, G. (2010) – Didactica ed ucației fizice și sportului . Bacău: Editura Alma Mater.
Rață, G. (2010) – Educarea creativității în educație fizică și sport. Bacău: Editura Alma Mater.
Părțile lecției Conținut și mijloace de realizare Dozare Formații de lucru Indicații metodice Observații
Partea
pregătitoare
(încălzire )
30’ – stretching :
P.I.stând depărtat
– extensii de brațe pe verticală
– exten sii de brațe pe orizontală
– rotarea alternativă a brațelor înainte
– rotarea alternativă a brațelor înapoi
– rotarea simultană a brațelor înainte
– rotarea simultană a brațelor înapoi
– îndoiri laterale de trunchi cu arcuire
– rotări de bazin
– rotări de trunchi
– exten sii ale brațelor sus cu aplecarea
trunchiului înainte cu arcuire
– extensii laterale ale brațelor cu în doirea
răsucită a trunchiului (braț -picior opus)
– fandări înainte cu arcuire
– fandări laterale cu arcuire
– alergare aerobă de încălzire
– stretching
– exerciții speciale de alergare :
alergare cu joc de glezne
alergare cu genunchii sus
alergare cu pendularea gambei înapoi
alergare cu pas săltat
alergare cu pas sărit
– alergare lansată 10’
4×8
4×8
4×8
4×8
4×8
4×8
4×8
4×8
4×8
4×8
4×8
4×8
4×8
2km ¼ 120puls
10’
2x50m,p- 50m.mers
2x50m,p- 50m.mers
2x50m,p- 50m.mers
2x50m,p- 50m.mers
2x50m,p- 50m.mers
6x50m ¾
50m.mers
Cerc
– grup compact
– cerc
– trei șiruri egale
numeric
Se accentuează pe
dezvoltarea mobili-
tății articulare și a elasticității muscu –
lare
– execuție corectă
– amplitudine
Se respectă tempoul de aler gare
– execuție corectă
– pasul lansat
Partea
fundamentală
50’ Dezvoltarea vitezei de reacție și de deplasare
Plecări din diferite poziții, la stimul sonor:
– plecar e din ghemuit
– plecare din ghemuit cu spatele spre direcția de
alergare
– plecare din stând pe un picior
– plecare din stând pe un picior, cu spatele spre
direcția de alergare
– navetă – 1
– navetă – 2
– alergare accelerată
– alergare accelerată
Consolidarea tehnicii aruncării mingii de oină
cu elan :
– aruncări cu doi pași încrucișați
– aruncări cu trei pași încrucișați
– aruncări cu linii trasate pe sol
– aruncări cu elan complet
– aruncări concurs
6-8x / p -30’’
6-8x / p- 30’’
6-8x,6- 8x/p- 30’’
6-8x,6- 8x/p- 30’’
4x(2x20m)/p- 60”
4x(3x30m)/p- 60”
5x30m/p- 2’/x
5x40m/p- 2’/x
10x/p- 30’’
10x/p- 30’’
10x/p- 30’’
10x/p -30’’
3x – p-30’’
-trei șiruri egale
numeric
Coloană câte unul
– atenție
– consolidarea elanului pentru aruncare
Dezvoltarea motricității generale prin jocuri
de mișcare
„Trăsurica săltăreață”
Grup a se organizează în două echipe, elevii
fiind așezați în coloană câte doi. În fața fiecărei
echipa se trasează câte o linie de pl ecare și un
punct de întoarcere . Prima pereche din fiecare
echipă are o coardă ținut ă la spate cu mâna din
exterior . La semnalul de începere perechea se
deplasează în alergare cu sărituri în același timp peste coardă ținându- se de mână ( din interior) și
învârtind coarda cu mâna din exteri or, ocolește
punctul de întoarcere și revine la echipă pr edând
coarda următoarei perechi .
„Coarda veselă – ștafetă ”
Grupa se împarte în patru echipe, egale ca
număr , așezați în șir în spatele unei linii de
plecare pe care se află o coardă. La distanța 20m
se află un semn pe car e elevii trebuie să -l
ocolească. La semnalul de începere, primul din
fiecare echipă ia coarda și pornește în alergare
până la punctul fixat , ocolește și se reîntoarce în
alerg are peste coardă predând coarda
următorului coechipier.
Câștigă echipa care termină prima .
4x / pauză 60’’
4x /pauză 60’’
Două echipe egale
numeric, în coloană câte doi.
Patru echipe, egale numeric
– se execută corect
săriturile
– se dezvoltă
motricitatea
generală
– se execută corect
săriturile
– se dezvoltă
motricitatea general ă
Partea de
Încheiere 10’
– alergare aerobă de încheiere
– discuții și aprecieri individuale privind
realizarea temelor lecției . 1,2km ¼ 120puls
– Grup compact
– Semicerc – se fac observații și
aprecieri
Capitolul 5
Practică pedagogică I
Proiect didactic 1
Data : 16.12.2016
Ora: 50 min .
Unitatea de învățământ : Școala Gimnazială „Constantin Platon ” Bacău
Clasa : a V III – a
Student : Dan Duță
Efectivul : 27 elevi ( 12 Baieti+ 12 Fete+3 scutiti)
Locul de desfășurare: s ala de sport
Materiale folosite: scara gimnastica, saltele , fluier
Temele lecției :
1. Invatarea rostogolirii inapoi din ghemuit in ghemuit.
2. Dezvoltarea forței musculaturii abdomenului si spatelui.
Obiective operationale
Psihomotrice :
T1: să execute rostogolirile conform modelului;
T2: să reacționeze prompt la indicațiil e profesorului;
T3: să execute exercițiile de forță cât mai corect.
Cognitive:
T1: să evalueze execuțiile colegilor ;
T2: să creeze situații noi pentru educarea forței;
T3: să creeze situații noi de legări ale rostogolirilor.
Afective: să nu fie mulțumit de execuțiile mai puțin bune.
Sociale : să colaboreze cu coechipierii.
Estetice: să aprecieze execuțiile corecte atât ale lui cât ș i ale colegilor.
BIBLIOGRAFIE
Dobrescu , T., Dumitru , R. (2007) – Metodica predării gimnasticii în gimnazi u. Iași: Editura
Pim.
Rață, G. ( 2010) – Didactica educației fizice și sportului . Bacău: Editura Alma Mater.
Rață, G. ( 2010) – Educarea creativității în educație fizică și sport . Bacău: Editura Alma
Mater.
Rață, G. , Rață, C -tin. (2007) – Caiet de practică personalizat pentru studenți – domeniul
educație fizică și sport . Iași: Editura PIM.
Veriga si durata Conținut
(sist. act.+ mijloace) Dozare Strategii didactice Obs.
Formații de lucru Metode Indicații metodice
V.1.Organizarea
colectivului de
elevi (2’) – adunarea, alinierea, salutul și
raportul;
– verificarea echipamentului și a stării
de sănătate;
– comunicarea temelor;
– poziții: Drepți!, Pe loc repaus!
– întoarceri la dreapta / stânga . 30”
30”
1’
30”
30” – în linie pe 1 rand
xxxxxxxxxxxxxxxxxxx
– conversația
– observația
– explicația – călcâiele lipite,
vârfurile picioarelor
depăr tate la o lățime
de talpă;
– genunchii întinși,
brațele lăsate în jos de-a lungul corpului;
– piciorul stâng
înainte cu călcâiul la înălțimea vârfului
piciorului drept
V.2.Pregatirea
organismului
pentru e fort (6’) – alergare ușoara ;
– mers pe vârfuri cu brațele ridicate;
– alergare cu genunchii sus;
– mers pe călcâie cu mâinile la spate;
– alergare cu pendularea gambei
înapoi ;
– mersul piticului;
– alergare cu pas saltat;
– mers de relaxare. 2xL
1xD
1xL
1xD
1xL
1xD
1xL
1xD – în coloană câte unul
xxxxxxxxxxxxxxxxxx
– demonstratia
– explicatia
– exersarea – privirea către
înainte , spatele drept,
brațele pe lângă corp;
– spatele drept,
brațele ridicate
deasupra capu lui;
– mâinile la spate,
spatele drept, privirea
înainte; – mâinile pe
genunchi;
– brațele îndoite se
mișcă energic si alternativ pe lângă
corp.
V.3.Influentarea
selectiva a apa-
ratului locomo-
tor (8’) Ex.1 – P.I.- Stând depărtat
1,3 – aplecarea capului înainte/înapoi
2,4,6 – rev. în P.I. 4x8T
– in linie pe doua
rânduri
– conversația
– explicația – să păstreze liniștea
– să păstreze locul în
formație
5,7 – îndoirea picioarelor și ridicarea
brațelor sus cu percuție
8 – rev. în P.I.
Ex.2 – P.I.- Stând depărtat cu mâinile
pe șold
1,3 – răsucire a trunchiului stg.(dr.)
2,4,6 – rev. în P.I.
5,7 – aplecarea trunchiului înainte cu
întinderea brațelor sus
8 – rev. în P.I.
Ex.3 – P.I. – Stând
1,3 – fandare înainte pe pic. stg,(dr.)
cu ridicarea br. lateral
2,4,6 – rev în P.I
5,7 – îndoirea tr .înainte și ridicarea br.
sus
8 – rev . în P.I.
Ex.4 – P.I. – Pe genunchi
1.3 – întinderea pic. stg.(dr.) lateral și
ridicarea br. sus cu percuția palmelor 2,4,6 – rev în P.I.
5,7- întinderea pic. stg.(dr.) înapoi și
ridicarea br. lateral
8 – rev în P.I
Ex.5 – P.I. – Așezat depărtat
1,3 – ridicarea și îndoirea pic. stg .(dr.)
și rid .br. lateral
2,4,6 – rev în P.I.
5,7 – îndoire răsucită stg .(dr.) și
ridicarea br. sus
8 – rev în P.I.
4x8T
4x8T
4x8T
4x8T
– să fie atenți la
direcția de execuție
– să asculte comenzile
profesorului
– să fie atenți la
numărătoare
Ex.6 – P.I. – Culcat dorsal cu brațele
sus
1,3 – depărtarea pic . lateral și
coborârea brațelor lateral
2,4,6 – rev . în P.I.
5,7 – ridicarea și îndoirea pic. stg .(dr.)
8 – rev în P.I
Ex.7 – P.I. – Stând
1,3 – sărit în depărtat cu ridicarea br.
înainte
2,4,6 – rev . în P.I
5,7 – sărit în fandare înainte pe
pic.stg.(dr.) și rid . br. drept înainte și a
celui stg lateral
8 – rev . în P.I
Ex.8 – P.I. – Stând depărtat
1,3 – sărit cu aprop. pic și ridicarea br.
sus cu percuția palmelor
2,4,6 – rev . în P.I
5,7 – sărit. cu încrucișarea pic.
8 – rev. în P.I 4x8T
4x8T
4x8T
V.4.Invatarea,
consolidarea ,
perfecționarea
si evaluarea
deprinderilor motrice (15’) Învățarea rostogolirii înapoi din
ghemuit in ghemuit.
– rulări din stâ nd ghemuit pe spate cu
poziționarea corectă a palmelor pe
saltea
– rostogoliri înapoi din ghemuit in
ghemuit pe un plan înclinat – rostogolire înapoi din ghemuit in
ghemuit cu ajutor
– rostog olire înapoi din ghemuit în
ghemuit
3x
3x
3x
3x – 4 grupe a câte 6
elevi la saltea
– demonstrația
– exersarea
– aprecieri
stimula tive – să execute conform
modelului
– să respecte indica –
țiile profesorului
– să păstreze liniștea
V.5.Dezvoltarea
rezitentei si
fortei (15’) Dezvoltarea forței musculaturii
abdomenului si spatelui.
Atelierul nr.1 – din culcat facial cu brațele întinse cu,
coarda pliată in 4 de capete apucat ridicări de trunchi Atelierul nr.2 – PI. Atârnat la scară fixă
1,3 ridicarea piciorului stâng (drept)
2,4,6,8 revenire în PI
5,7 ridicarea picioarelor îndoite Atelierul nr.3 – din culcat dorsal cu brațele întinse
coarda pliată in 4 de capete apucat ridicări de trunchi Atelierul nr.4 – sprijin pe brațe poziția flotare treceri
simultane peste coarda întinsă pe covor
30”
10”xP
30”
10”xP
30”
10”xP
30”
10”xP
– 4 ateliere a câte 4
stații
– demonstrația
– exersarea
– conversația
– aprecieri
stimulative – să fie atenți la
indicațiile
profesorului
– să pastreze ritmul
de execuție
V.6.Revenirea
organismului
dupa efort (2’) – alergare ușoară
– mers cu accent pe inspirație și
expirație 2’ – în coloană câte unul
– conversație
– observare – să păstreze distanța
și liniștea
V.7.Concluzii,
aprecieri,
recomandari
(2’) – alinierea
– aprecierea
– aprecieri pozitive și negative 2’ – în linie pe un rând
– recomandări
– să facă autoaprecieri
Capitolul 5
Practică pedagogică I
Proiect didactic 2
Data : 17.01.2017
Ora: 50 min .
Unitatea de învățământ : Școala Gimnazială „Constantin Platon ” Bacău
Clasa : a V II – a.
Student : Dan Du ță
Efectivul : 27elevi ( 16 Baieti+ 11 Fete)
Locul de desfășurare: s ala de sport
Materiale folosite: scară gimnastică , saltele , bastoane, fluier
Temele lecției :
1. Învățarea rostogolirii înainte din ghemuit in ghemuit.
2. Circuit de d ezvoltare a forței generale.
Obiective opera ționale
Psihomotrice :
T1: să execute rostogolirile conform modelului;
T2: să reacționeze prompt la indicațiil e profesorului;
T3: să execute exercițiile de forță cât mai rapid .
Cognitive:
T1: să evalueze execuțiile colegilor ;
T2: să creeze situații noi pentru educarea forței ;
T3: să creeze situații noi de legări ale rostogolirilor.
Afective: să fie nemulțumit de execuțiile mai puțin bune.
Sociale : să colaboreze cu coechipierii.
Estetice: să aprecieze execuțiile corecte atât ale lui cât ș i ale colegilor.
BIBLIOGRAFIE
Dobrescu , T., Dumitru , R. (2007) – Metodica predării gimnasticii în gimnaziu. Iași: Editura
Pim.
Rață, G. (2010) – Didactica educației fizice și sportului . Bacău: Editura Alma Mater.
Rață, G. (2010) – Educarea creativității în educație fizică și sport. Bacău: Editura Alma
Mater.
Rață, G., Rață, C -tin. (2007) – Caiet de practică personalizat pentru studenți – domeniul
educație fizică și sport. Iași: Editura PIM.
Veriga si durata Conținut
(sist. act. + mijloace) Dozare Strategii didactice Obs.
Formații de lucru Metode Indicații metodice
V.1.Organizarea
colectivului de
elevi (2’) – adunarea, alinierea, salutul și
raportul;
– verificarea echipamentului și a stării
de sănătate;
– comunicarea temelor;
– poziții: Drepți!, Pe loc repaus!
– întoarceri la dreapta / stânga . 30”
30”
1’
30”
30” – în linie pe 1 rand
xxxxxxxxxxxxxxxxxxx
– conversația
– observația
– explicația – călcâiele lipite,
vârfurile picioarelor
depăr tate la o lățime
de talpă;
– genunchii
întinși, brațele lăsate
în jos de -a lungul
corpului;
– piciorul stâng
înainte cu călcâiul la înălțimea vârfului
piciorului drept
V.2.Pregatirea
organismului
pentru e fort (6’) – alergare ușoară ;
– mers pe vârfuri cu brațele ridicate;
– alergare cu genunchii sus;
– mers pe călcâie cu mâinile la spate;
– alergare cu pendularea gambei
înapoi ;
– mersul piticului;
– alergare cu pas saltat;
– mers de relaxare. 2xD
1XD 1XD 1XD 1XD
1XD 1XD
1XD
– în coloană câte unul
xxxxxxxxxxxxxxxxxx
– demonstratia
– explicatia
– exersarea – privirea către
înainte , spatele drept,
brațele pe lângă corp;
– spatele drept, brațe –
le ridicate deasupra
capu lui;
– mâinile la spate,
spatele drept, privirea
înainte; – mâinile pe
genunchi;
– brațele îndoite se
mișcă energic si alternativ pe lângă
corp
V.3.Influentarea
selectiva a apa-
ratului Ex.1 – P.I.- Stând depărtat
1,3 – aplecarea capului înainte/înapoi
2,4,6 – rev. în P.I. 4x8T
– in linie pe doua
rânduri
– conversația
– explicația
– exersarea – să păstreze liniștea
– să păstreze locul în
formație
locomo tor (8’) 5,7 – îndoirea picioarelor și ridicarea
brațelor sus cu percuție
8 – rev. în P.I.
Ex.2 – P.I.- Stând depărtat cu mâinile
pe șold
1,3 – răsucire a trunchiului stg.(dr.)
2,4,6 – rev. în P.I.
5,7 – aplecarea trunchiului înainte cu
întinderea brațelor sus
8 – rev. în P.I.
Ex.3 – P.I. – Stând
1,3 – fandare înainte pe pic. stg,(dr.)
cu ridicarea br. lateral
2,4,6 – rev . în P.I
5,7 – îndoirea tr. înainte și ridicarea br.
sus
8 – rev . în P.I.
Ex.4 – P.I. – Pe genunchi
1.3 – întinderea pic. stg.(dr.) lateral și
ridicarea br. sus cu percuția palmelor 2,4,6 – rev . în P.I.
5,7- întinderea pi c. stg.(dr.) înapoi și
ridicarea br. lateral
8 – rev în P.I
Ex.5 – P.I. – Așezat depărtat
1,3 – ridic area și îndoirea pic. stg .(dr.)
și rid .br. lateral
2,4,6 – rev în P.I.
5,7 – îndoire răsucită stg .(dr.) și
ridicarea br. sus
8 – rev în P.I.
4x8T
4x8T
4x8T
4x8T
– să fie atenți la
direcția de execuție
– să asculte comenzile
profesorului
– să fie atenți la
numărătoare
Ex.6 – P.I. – Culcat dorsal cu brațele
sus
1,3 – depărtarea pic lateral și
coborârea brațelor lateral
2,4,6 – rev . în P.I.
5,7 – ridicarea și îndoirea pic. stg .(dr.)
8 – rev . în P.I
Ex.7 – P.I. – Stând
1,3 – sărit în depărtat cu ridicarea br.
înainte
2,4,6 – rev . în P.I
5,7 – sărit în fandare înainte pe pic.
stg.(dr.) și rid . br. drept înainte și a
celui stg lateral
8 – rev . în P.I
Ex.8 – P.I. – Stând depărtat
1,3 – sărit cu apropierea pic . și
ridicarea br. sus cu percuția palmelor 2,4,6 – rev . în P.I
5,7 – sărit. cu încrucișarea pic.
8 – rev. în P.I 4x8T
4x8T
4x8T
V.4.Invatarea,
consolidarea ,
perfecționarea
si evaluarea
deprinderilor motrice (15’) Învățarea rostogolirii înainte din
ghemuit in ghemuit.
– din ghemuit apucarea gambelor și
rulare înapoi cu revenire în așezat ;
– rulări din ghemuit în ghemuit;
– rostogolire înainte pe plan înclinat;
– rostogolire înainte în așezat grupat;
– același exercițiu, rularea înainte se
accentuează treptat prin tracțiune de genunchi până când executantul
ajunge în ghemuit;
3x
3x
3x
3x
– 4 grupe a câte 6
elevi la saltea
– demonstrația
– exersarea
– aprecieri
stimula –
tive – să execute conform
modelului
– să respecte indica-
țiile profesorului – să păstreze liniștea
– execuție în condiții normale cu
ajutor. 3x
V.5.Dezvoltarea
rezitentei si
fortei (15’) Circuit de d ezvoltare a forței
generale.
Atelierul nr.1 – din culc at facial cu brațele întinse,
cu basto nul de capete apucat , ridicări
de trunchi
Atelierul nr.2
– flotări la banca de gimnastică (triceps)
din sprijin cu mâinile pe muchia
apropiată și călcâiele pe sol;
Atelierul nr.3 – din culcat dorsal cu bra țele întinse,
bastonul de capete apucat , ridicări de
trunchi conco mitent cu indoirea
genunchilor ;
Atelierul nr.4
– sarituri de -o parte si de -a alta a
bancii de gimnastica.
30”
15”P
5buc.
15”P
30”
15”P
5s
15”P
– 4 ateliere a câte 4
stații
– demonstrația
– exersarea
– conversația
– aprecieri
stimulative – să fie atenți la
indicațiile profe –
sorului
– să pastreze ritmul
de execuție
V.6.Revenirea
organismului
dupa efort (2’) – alergare ușoară
– mers cu accent pe inspirație și
expirație 2’ – în coloană câte unul
– conversație
– observare – să păstreze distanța
și liniștea
V.7.Concluzii,
aprecieri,
recomanda ri
(2’) – alinierea
– aprecierea
– aprecieri pozitive și negative 2’ – în linie pe un rând
– recomandări
– să facă autoaprecieri
Capitolul 6
Didactica specializării B
Sport și Performanță Motrică
PREGĂTIRE A TEHNICO -TACTICĂ A SCHIORILOR
SPECIALIZAȚI PE PROBA DE SLALOM
Etape
Indicatori Ianuarie Februarie Martie Aprilie Total Procent
Nr. cicluri săptămânale 3 4 4 3 14
Zile antrenament 18 28 28 18 92
Număr antrenament 54 76 76 54 260
Ore antrenament 105 148 148 105 506
Ore pregătire fizică – 8 8 18 34
Ore antrenament activare 15 20 20 21 76
Total ore instruire Th -Ta 90 120 120 66 396 100%
Slalom special ST 21 16 20 33 90 41 %
AI 21 28 24 – 73
Slalom uriaș ST 18 24 36 33 111 50%
AI 21 40 28 – 89
Super uriaș 9 12 12 – 33 9%
Aspecte organizatorice 12 20 16 6 54
Legenda :
– S.L. – slalom;
– S.U. – slalom uriaș;
– S.G. – super G;
– A.I. – antrenament intensiv;
– S.T. – studiu tehnic;
– C.O. – exerciții complementare;
– A1…10 – ateliere de la 1 la 10;
– A.T. – aspecte teoretice și analiza activității (proiecție video);
– O – organizare (ședința tehnică și pregătirea materialelor);
– P.F. – pregătire fiz ică
– ACT – activare – alergare ușoară 15” -20”
– sprint scurt : 4×30- 50 m (L,V,S)
– stretching : 15” -20”
– gimnastica articulară (Ma.Mi.Joi.Dum.) 10” -15”
MODEL DE CICLU SĂPTĂMÂNAL
ETAPA IANUARIE
(3 săptămâni)
Ora L Mar Mi J V S D Total
600-700 ACT ACT ACT ACT 7,30-8,30
SU AI 7,30-8,30
SL AI ACT 7
900-1200 S.G.
S.T. S.L.
S.T.
=A4= S.L.
A.I. S.U.
A.I. Concurs
S.U. Concurs
S.L. – 18
1500-1700 S.U.
S.T.
=A2= S.L.
S.T.
=A8= S.U.
S.T.
=A3= S.U.
S.T.
=A10= S.L.
S.T.
=A9=
– – 10
2000-2100 AT O O AT – 4
Total 39
MODEL DE CICLU SĂPTĂMÂNAL
ETAPA FEBRUARIE
(4 săptămâni)
Ora L Mar Mi J V S D Total
600-700 ACT ACT ACT ACT 7,30-8,30
SU AI 7,30-8,30
SL AI ACT 7
900-1200 S.G.
S.T. S.L.
S.T. S.L.
A.I. S.U.
A.I. Concurs
S.U. Concurs
S.L. –
18
1500-1700 S.U.
S.T.
=A2= S.L.
S.T.
=A1= S.U.
S.T.
=A8= S.U.
S.T.
=A10= S.L.
–
=A7=
–
CO
12
2000-2100 AT AT O O AT – 5
Total 42
MODEL DE CICLU SĂPTĂMÂNAL
ETAPA MARTIE
(4 săptămâni)
Ora L Mar Mi J V S D Total
600-700 ACT ACT ACT ACT 7,30-8,30
SU AI 7,30-8,30
SL AI ACT 7
900-1200
S.G.
S.T. S.L.
S.T. S.U.
A.T
=A7= S.U.
A.I.
=A4= Concurs
S.U. Concurs
S.L. –
18
1500-1700 S.U.
S.T.
=A5= S.L.
S.T.
=A1= S.U.
S.T.
=A2= S.U.
S.T.
=A3= S.L.
A.I.
–
CO
12
2000-2100 AT O O AT – 4
Total 41
MODEL DE CICLU SĂPTĂMÂNAL
ETAPA APRILIE
(3 săptămâni)
Ore L Mar Mi J V S D Total
600-700 ACT ACT ACT ACT ACT ACT ACT 7
900-1200
S.U.
S.T. S.U.
S.T.
=A1= S.L.
A.T.
=A4= S.U.
A.I.
=A4= S.U.
S.T
= A5= Concurs
S.L.
=A4-A3=
–
A7-
AB
18
1500-1700 S.U.
S.T.
=A6= P.F S.L.
S.T.
=A9=
P.F
S.L.
CO
–
10
2000-2100 AT – AT – – 2
Total 37
PROTOCOL DE OBSERVAȚIE ANTRENAMENT NR.1
Data: 4, 11, 18, 25, februarie / 7, 14 aprilie
Locul: Pârtia Parc -Vatra Dornei
Grupa: Experiment ală
SARCINILE ACTIVITĂȚII
Verificarea mijloacelor preconizate a fi folos ite pentru învățarea absorbției pe schiuri.
CONȚINUTUL ACTIVITĂȚII
Pregătirea organismului pentru efort : Schi liber – 2×300 m cristiania spre vale prin
amortizare pe movile.
Partea fundamentală:
Atelier nr.1
Sistemul de acționare nr.1 10 x cu oprire spre dreapta;
10 x cu oprire spre stânga .
Sistemul de acționare nr.2 10×20 m – șerpuire prin amortizare pe un profil de
zăpadă convex, cu accent pe eliminarea desprinderilor schiurilor de pe zăpadă.
10×20 m – viraje pe un profil de teren prismatic la viteza medie , cu accent pe desprinderea schiurilor de
pe zăpadă , prin tragerea picioar elor sub corp în
momentul trecerii crestei profilului.
Observații:
• Lecția a avut o densitate motrică ridicată; Subie cții au întâmpinat dificultăți în
execuția absorbției prin flexia accentuată a coapselor pe bazin;
• Pe parcursul execuției subiecții au adoptat o atitudine joasă pe o urmă largă;
• Se consideră ca obiectivul lecției a fost îndeplinit.
PROTOCOL DE OBSERVAȚ IE ANTRENAMENT NR. 2
Data: 13, 20, 27 ianuarie
Locul: Pârtia P arc-Vatra Dornei
Grupa: Experiment ală
SARCINILE ACTIVITĂȚII
Verificarea mijloacelor preconizate a fi folosite pentru învățarea probei de slalom uriaș:
• viraje declanșate prin rotație;
• viraje cu pășire;
• viraje declanșate prin proiecție laterală.
CONȚINUTUL ACTIVITĂȚII
Pregătirea organismului pentru efort :
– Schi liber – 1×300 m înlănțuiri de viraje largi declanșate prin rotație;
– 1×300 m înlănțuiri de viraje largi declanșate prin proiecție laterală.
Partea fundamentală: Atelier nr.2
Sistemul de acționare nr.3:
– 2×12 porți – viraje declanșate prin rotație
– 2×12 porți – viraje prin pășire
– 2×12 por ți – viraje declanșate prin proiecție laterală
Sistemul de acționare nr.4:
– 2×12 porți – viraje declanșate prin rotație
– 2×10 porți – viraje cu pășire
– 2×10 porți – viraje declanșate prin proiecție laterală
PROTOCOL DE OBSERVAȚIE ANTRENAMENT NR. 3
Data : 15,22,29 ianuarie / 6,13,20,27 martie / 4,11,18 aprilie
Locul : Pârtia Parc -Vatra Dornei
Grupa : Experiment ală
SARCINILE ACTIVITĂȚII
Verificarea mijloacelor preconizate a fi folosite pentru învățarea probei de slalom uriaș :
– viraje declanșate prin rotație;
– viraje declanșate prin contra rotație ;
– viraje declanșate prin proiecție laterală.
CONȚINUTUL ACTIVITĂȚII
Pregătirea organismului pentru efort: schi liber 2×300 m înlănțuiri de viraje largi
declanșate prin rotație , contra rotație și proiecție laterală.
Partea fundamentală :
Atelier nr.3
Sistemul de acționare nr.5
– 2×8 viraje declanșate prin rotație (varianta a și b)
– 2×8 viraje declanșate prin contrarotație (variante a și b)
Sistemul de acționare nr.6
– 2×8 viraje declanșate prin contrarotație (variante a și b)
– 2×8 viraje declanșate prin proiecție laterală (variante a și b)
Sistemul de acționare nr.7
– 6 x 10 viraje declanșate prin contrarotație.
Observații:
– S-a urmărit consolidarea conducerii virajelor largi pe o urmă cât mai rotundă,
realiz ându- se ocoliri cât mai complete;
– S-au remarcat dificultăți la conducerea virajelor în traseul 5 (varianta b) și traseul 6
(varianta a), fanioanele obligându -i pe schiori să realizeze ocoliri cât mai rotunde;
– Atmosfera de lucru a fost favorabilă;
– Condițiile de zăpadă au fost foarte bune.
PROTOCOL DE OBSERVAȚIE ANTRENAMENT NR. 4
Data : 1,4,7,8,11,14,15,18 martie
Locul : Pârtia Parc -Vatra Dornei
Grupa : Experiment ală
SARCINILE ACTIVITĂȚII
Verificarea mijloacelor preconizate a fi folosite pentru învățar ea absorbției și arcuirii pe
schiuri.
CONȚINUTUL ACTIVITĂȚII
Pregătirea organismului pentru efort : schi liber – 2×300 m viraje cu raza mare și
medie, inițiate prin absorbție pe teren cu zăpadă netedă.
Partea fundamentală:
Atelierul nr.4
Sistemul de acț ionare nr.8
– 8×10 porți viraje cu raza medie;
Sistemul de acționare nr. 11 – 4×300 m – viraje cu raza mare inițiate prin absorbție;
Sistemul de acționare nr.12 – 4×100 m (17 porți) șerpuire pe o pantă cu movile.
Observații:
– Lecția a avut o densitate motrică ridicată;
– S-au remarcat subiecți care și -au însușit mișcarea de absorbție, aplicând acest
procedeu pe pante cu zăpadă netedă;
– S-a urmărit pe parcursul coborârilor, adoptarea unei poziții joase cu urmă largă;
– Unii subiecți au întâmpinat dificultăți în faza de pregătire a virajelor, la execuția
cu amplitudine cat mai mare a mișcării de translație a schiurilor în plan lateral prin întinderea corpului în momentul desprinderii schiurilor de pe zăpadă.
PROTOCOL DE OBSERVAȚIE ANTRENAMENT NR. 5
Data : 3,10,17,24 martie / 3,10,17 aprilie
Locul : Pârtia Parc -Vatra Dornei
Grupa : Experiment ală
SARCINILE ACTIVITĂȚII
Verificarea mijloacelor preconizate a fi folosite pentru învățarea probei de slalom :
– viraje declanșate prin pășire;
– viraje declanșate prin proiecție laterală.
CONȚINUTUL ACTIVITĂȚII
Pregătirea organismului pentru efort:
– 1×300 m șerpuire rotunjită;
– 1×300 m șerpuire frânată;
– 1×300 m șerpuire cu pedalare.
Partea fundamentală :
Atelier nr.5
Sistemul de acționare nr.8
– 8×10 porți viraje cu raza medie;
Atelier nr.6
Sistemul de acționare nr.9
– 4×15 porți – viraje scurte declanșate prin proiecție laterală;
Sistemul de acționare nr.10
– 4×15 porți – viraje scurte cu accent pe conducere pe schiul exterior.
Observații:
– Fanioanele așezate pe zăpadă au determinat executanții să efectueze sarcinile planificate;
– S-a urmărit bascularea fanioanelor articulate cu ajutorul brațului exterior.
PROTOCOL DE OBSERVAȚIE ANTRENAMENT NR. 6
Data : 4,11,18,25 martie / 2,7,9,14,16 apr ilie
Locul : Pârtia Parc -Vatra Dornei
Grupa : Experiment ală
SARCINILE ACTIVITĂȚII
Verificarea mijloacelor preconizate a fi folosite în învățarea absorbției.
CONȚINUTUL ACTIVITĂȚII
Pregătirea organismului pentru efort :
– 1x 300 m șerpuire frânată cu viraje inițiate prin absorbție;
– 1x 300 m șerpuire accelerată;
Partea fundamentală:
Atelierul nr.7
Sistemul de acționare nr.11
– 4×100 m viraje cu rază mică și medie inițiate prin absorbție, pe pantă cu
zăpada netedă și înclinație m are;
Sistemul de acționare nr .12
– 2×100 m (17 porți) șerpuire pe o pantă cu movile;
– 4×100 m (17 porți) viraje de slalom inițiate prin absorbție.
Observații:
– S-a urmărit efectuarea absorbți ei cu amplitudine cât mai mare, iar
deplasarea laterală a schiu rilor să fie cât mai pronunțată;
– Evoluția pe astfel de pante, prin aplicarea acestor procedee s -a caracterizat
prin cursivitate și o mai bună înlănțuire a vir ajelor;
– S-au folosit fanioane articulate;
– S-a urmărit bascularea fanionului prin acțiunea brațului exterior;
– S-a remarcat la unii subiecți o anumită reținere în acțiunea de lovire și
basculare a fanioanelor articulate.
1. Prezentarea traseului metodic
La elaborarea traseului metodic s -a avut în vedere faptul că, subiecții ambelor grupe
luate în studiu au parcurs etapele de acomodare și cantitativă de bază însușindu -și cerințele
programei de specialitate în privința conținutului schiului tehnic liber.
Astfel, copii reușesc să aplice în teren procedeele tehnice corespunzătoare nivelului lor
de pregătire, fără nici o dificultate.
În activitatea premergătoare experimentării traseului metodic grupa experimentală a
parcurs același program de instruire cu grup a martor.
Traseul metodic este prezentat într -o progresie de elemente tehnice, în a căror însușire
s-au avut în vedere următoarele sarcini:
– evoluția subiecților pe urmă semilargă și largă;
– localizarea impulsurilor de pivotare cât mai jos față de schiuri ( coapse, genunchi,
gambe, glezne) păstrând o atitudine joasă;
– sobrietate, prin mobilizarea unui număr câ t mai mic de segmente corporale.
Progresia elementelor tehnice este următoarea :
1. Însușirea mișcărilor de absorbție (amortizarea);
2. Adoptarea poziției arc uite pe parcursul execuției virajului;
3. Însușirea unui sprijin dominant pe schiul exterior sau pe ambele schiuri;
4. Dobândirea capacității de pivotaj independent al picioarelor pe tot parcursul
execuției virajelor atât în faza de pregătire și declanșare cât și în faza de
conducere.
Acest conținut de elemente tehnice este prezentat pe ateliere de studiu tehnic, fiecare
atelier având în compunere următoarele sisteme de acționare:
Atelierul 1 (A 1): Sistemul de acționare Nr.1;
Sistemul de acționare Nr.2;
Atelierul 2 (A 2): Sistemul de acționare Nr.3;
Sistemul de acționare Nr.4;
Atelierul 3 (A 3): Sistemul de acționare Nr.5;
Atelierul 4 (A 4): Sistemul de acțion are Nr.6;
Atelierul 5 (A5): Sistemul de acționare Nr.7;
Atelierul 6 (A 6): Sistemul de acționare Nr.8;
Atelierul 7 (A 7): Sistemul de acționare Nr.9;
Atelierul 8 (A 8): Sistemul de acționare Nr.10;
Atelierul 9 (A 9): Sistemul de acționare Nr.11;
Atelierul 10 (A 10): Sistemul de acționare Nr.12;
Sistemul de acționare nr. 1
1. La o movilă din coborâre directă desprindere prin tragerea picioarelor sub corp,
extensia corpului în plan lateral cu translația schiurilor în acest plan, aterizarea amortizată în sprijin pe ambele schiuri și oprirea prin ocolire către deal. a
bac
2. Idem din coborâre oblică cu oprire către deal.
3. Idem din coborâre oblică cu oprire către vale.
Sistemul de acționare nr. 2
1. Pe un profil de teren convex sau prismatic (o movilă alungită cu axa longitudinală
paralelă cu linia pantei) ocoliri prin amortizare fără desprinderea schiurilor de pe zăpadă (structura de mișcare; amortizare flexie maximă pe vârful movilei, pivotare, translație);
2. La viteza mare, cu desprinderea schiurilor de pe zăpadă după trecerea
de vârful movilei extensia corpului în faza de suspensie, pivotarea schiurilor aterizarea pe ambele schiuri pe noua direcție.
Sistemul de acționare nr. 3
1. Montarea traseului cu fanioane pe toată lungimea arcului de ocolire pentru a ajuta
executanții în descoperirea unor trasee rotunde;
2. Inițierea și închiderea virajului este marcată prin două fanioane de culoare roșie;
3. Traseul se compune din 6- 12 viraje largi ;
4. Panta cu înclinație medie .
10 m
Sistemul de acționare nr. 4
1. Fanioane mici montate în arc de cerc pentru a materializa faza de conducere a
virajului;
2. Traseul se compune din 6- 12 viraje largi;
3. Panta cu înclinație medie.
Sistemul de acționare nr. 5
1. Fanioane mici, plasate la începutul virajului pentru a materializa declanșarea
virajului și inițierea conducerii virajului;
2. Traseul se compune din 6- 8 viraje largi;
3. Pantă cu înclinație medie și zăpadă netedă și consistentă.
Sistemul de acționare nr. 6
1. Fanioane mici, plasate la sfârșitul virajului pentru a materializa închiderea virajului;
2. Traseul se compune din 6- 8 viraje largi;
3. Pantă cu înclinație medie și zăpadă netedă și consistentă.
Varianta a și b.
Sistemul de acționare nr. 7
1. Viraje în trei timpi, fanioanele materializând cele trei faze ale virajului;
2. Traseul este alcătuit din 6 – 10 viraje largi;
3. Panta cu înclinație medie și mare.
Sistemul de acționare nr. 8
1. Traseul este aranjat cu fanioane în „cruce” pentru simularea arcuirii soldului interior
în timpul conducerii virajului;
2. Traseul este alcătuit din 6- 10 viraje cu rază medie;
3. Panta cu înclinație medie și mare.
Sistemul de acționare nr. 9
1. Traseul se montează cu fanioane așezate pe zăpadă, perpendicular pe linia pantei,
între porți, pentru materializarea punctului de declanșare prin proi ecție laterală sau
prin pășire;
2. Conducerea ocolirii se realizează în sprijin pe schiul exterior;
3. Traseul se compune din 10- 15 viraje medii;
4. Panta cu înclinație medie.
Sistemul de acționare nr. 10
1. Traseul se montează cu fanioane așezate în “L” pentru a materializa punctul de
declanșare a următorului viraj prin pedalare;
2. Panta medie;
3. Traseul se compune din 10- 15 viraje cu raza medie și mic ă.
Sistemul de acționare nr. 11
1. Panta cu trei trepte;
2. Viraje largi (de slalom uriaș) cu declanșare prin absorbție și intrare în ocolire în
faza de suspensie;
3. Conducerea virajului se realizează în sprijin pe ambele schiuri.
Sistemul de acț ionare nr. 12
1. Fanionul se plasează la baza movilei sau între cele două movile;
2. Movila (partea ascendentă) materializează pregătirea și declanșarea virajului prin
absorbție;
3. Traseul se compune din 10- 15 porți;
4. Panta cu înclinație medie.
10 -15 m
BIBLIOGRAFIE
Balint, Gh. (2005) – Bazele teoretice și metodice ale predării schiului . Iași:Editura
Tehnopress .
Balint, Gh., Gaspar P. (2008) – Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a
schiorilor alpini. Iași: Editura PIM.
Balint, Gh., Rusoiu I. (2013) – Improving the action means for the development of the main
psycho -motor skills that are specific to the luge event in the junior athletes of the Vatra
Dornei School Sports Club. Iași: Sport și Societate, Revista de educație fizică, sport și științe
conexe (Vol.13).
Balint, Gh., Marton Simon (2008) – Study on tehnical weight training into a cross -country
skiing training / Studiu privind ponderea antrenamentului tehnic în antrenamentul de schi fond. Revista: Analele Universității „Dunărea de Jos” Galați, Fasc icula XV – Educație Fizică
și Management în Sport. Grigoraș, Petru ( Manuscris în format PDF.2010) – Învățarea M otorie în Schiul Alpin. Baze
teoretice și repere practice.
Didactica specializării B
Sport și Performanță Motrică
STADIUL II DE PREGĂTIRE – Schi alpin
(Copii 12 – 15 ani)
Obiectivul general al instruirii : pregătirea de bază pentru concurs.
Etapele instruirii în stadiul de avansat și orientarea pregătirii :
a. Etapa 12 -13 ani: învățarea tehnicii de bază pentru concurs (cl. V-VI);
b. Etapa 14- 15 ani: perfecționarea t ehnicii de bază pentru concurs (cl. VII-VIII).
Conținutul instruirii pe componentă tehnică
La vârsta de 12 -13 ani sportivul trebuie să învețe și să perfecționeze, pe baza acumulărilor din
etapele precedente de instruire, mecanismele tehnice comune tuturor virajelor de competiție cu accent pe lucrul corect în plan vertical.
În schiul tehnic lib er, propunerea este de a se lucra conform tabelului următor:
SARCINI MOTRICE CONȚINUTUL TEHNIC LOCUL VAL. ȘI EFECTUL
Învățarea și
perfecționarea
mișcărilor de
încărcare și
descărcare a
schiurilor. • Amortizare.
• Flexie.
• Flexie -extensie.
• Săritură. • Faza de pregătire a virajului.
• Reducerea variațiilor de presiune ca surse de frânare.
Învățarea și
perfecționarea
mișcărilor de pivotare
a schiurilor. • Transfer de greutate pasiv.
• Transfer de greutate activ.
• Pivotare progresivă.
• Pivotare rapidă.
• Înșurubarea și revenirea din înșurubarea cu și fără reacția sprijinului (bătaie). • Faza de declanșare a virajului.
• Dozarea schimbărilor de direcție în raport cu linia pantei.
• Disocierea mișcărilor trunchiului de mișcările
trenului inferior.
Învățarea și
perfecționarea
mișcărilor de
conducere a schiurilor
în viraj. • Balans longitudinal.
• Arcuirea corpului.
• Arcuirea genunchilor.
• Conducerea simultană.
• Conducerea pe schiul exterior. • Faza de conducere a
virajului (viraje rotunjite).
• Dozarea unghiului de
cantare.
• Evitarea derapajelor excesive.
•
Lucrul independent al
picioarelor.
Inventar minim de procedee tehnice
FORME DE
VIRAJ CARACTERISTICI
TEHNICE INDICAȚII METODICE /
MIJLOACE
Cristiania spre
vale cu
contraderapaj Pregătirea – Contraderapaj blocat
în sprijin alunecat; – – arcuirea
corpului;
poziția de anticipare a bustului.
Declanșarea – Pivotarea în sprijin
progresiv pe schiul exterior. Conducerea – Flexie progresivă
continuând pivotarea piciorului
exterior. • Se lucrează blocarea
contradera pajului pe ambele
schiuri și pe schiul din vale.
• Se dozează blocarea și arcuirea
corpului în funcție de raza
virajului și de viteza de deplasare.
• Pentru conducerea virajului se
valorifică relația dintre forma
schiurilor și dozarea corectă a
efortului de pi votare, a arcuirii
genunchiului și a presiunii pe
schiuri.
• Se repetă formele de ghidare la
viteze variate, pe pante cu
înclinație diferită.
Șerpuirea
normală Sprijin pe ambele schiuri.
Înlănțuiri de ocoliri prin rotație
având raza mică. • Se urmărește o poziție echilibrată.
• Mișcări legate (de balans și de
pivotări rapide).
• Pivotarea se dozează în funcție de
înclinația pantei.
Șerpuire cu
pedalare Înlănțuiri de cristianie i cu
pedalare, cu rază mică.
Schimbarea sprijinului de pe un schiu pe celălalt schiu. • Se lucrează în pășire divergentă.
Cristiania spre
vale cu proiecție
laterală și
absorbție. Absorbția activă (pasivă)
combinată cu pivotare și urmată de extensie (translație) • Se lucrează pe movile izolate, succesiuni de movile, trasee taluzate.
• Se combină cu transfer de greutate urmat de pivotare sau revenire din înșurubare.
Forme de exersare pentru pregătire tehnică
SCHI TEHNIC
LIBER • coborâri directe de diferite grade.
• schiat pe toate formele de teren.
• schiat în toate tipurile de zăpadă. • sarcini precise de studiu.
SCHI ÎN
TRASEE
INSTRUCTIVE
(Ateliere) • trasee marcate cu jaloane interioare
(lucru cu tei fanioane)
• trasee cu 15 -20 de fanioane marcate
cu jaloane duble (porți) • studiul unui mecanism
tehnic specific (viraj în 3
timpi).
• studiul ritmului și al
schimbărilor de ritm.
• inițierea tactică.
• studiul unui mecanism
tehnic specific unui sistem
de porți.
• pregătirea tactică
(introducerea în condiții
apropiate de concurs).
• pregătirea psihologică.
SCHI LIBER • în cele mai variate condiții de ter en,
zapadă, viteză. • studiu tehnic individual.
PROTOCOL ANTRENAMENT NR. 1
LOC DE DESFĂȘURARE: P ârtia Parc – Vatra Dornei
ORA: 8:00 – 12:15 / Pauză: 10:25 – 10:35
I. Prevăzut în programă: Reacomodarea cu alunecarea.
II. Obiective: a) Reacomodarea cu alunecarea;
b) Punerea bazelor viitorului procedeu tehnic: cristiania cu pășire.
III. Ce am realizat :
ORA CONȚINUT DOZARE FORMAȚII OBSERVA
ȚII
8:45-8.55 Momentul
oragnizării activității Careu
8:55-9:15 Pregătirea
organismului pentru
efort și deplasarea la terenul de lucru
1. Exerciții pe loc: – ghemuiri;
– ghemuiri cu des –
prinderi;
– fandări.
2. Deplasare pe teren plat: – alunecare prin
împingere simultană;
– pași de semipatinaj;
– pași de patinaj.
3. Deplasare pe forme
variate de teren, la
pârtie
30
10
3x 1x50m
1x50m
1x50m
1400m Cu grupa
În linie câte 1
9:15-10:25 4. Cristiania prin
rotație.
5. Ocoliri prin pivotare.
6 .Ocoliri prin pivotare cu balans.
7. Cristiania cu depărtare.
8. Cristiania cu
desprindere. 5x80m
1x80m
1x80m
1x80m
2x80m
10:25 -10:35 PAUZĂ
10:35 -11:15 9. Treceri peste
movile.
10. Pași succesivi spre deal legați cu pași succesivi spre
vale. 7x50m
5x80m
11:15 -11:45 11. Studiu individual
dirijat 5x200m
11:45 -12:15 12. Aprecieri
pozitive și negative.
13. Întoarcerea la
Baza Didactică
(scăderea efortului)
1500m
Am pus bazele viitorului procedeu, cristiania cu pășire și am urmărit în primul rând
nivelul de coordonare în execuția pașilor de semipatinaj și patinaj, în deplasare pe teren plat. Aceste exerciții nu au pus probleme de execuție, subiecții dovedind o capacitate de
coordonare bună și un deosebit simț al ritmului. In schimb , la execuția cristianiei prin rotație ,
am constatat la majoritatea subiecților, o poziție defectuoasă pe schiuri, caracterizată de lipsa
poziției arcuite și trunchiul orientat pe direcția de alunecare , lucru care s -a manifestat în
conducerea schiurilor prin mișcări de bazin și nu prin mișcări localizate la nivelul t renului
inferior. In toate execuțiile următoare am încercat să corectez această greșeală fundamentală,
prin exerciții corespunzătoare, dar datorită timpului scurt nu au reușit toți subiecții să se corecteze.
După pauză, am trecut la trece rea peste movile, constatînd ca greșeală comună și
principală, aplecarea trunchiului în față. Am trecut apoi la pași succesivi spre deal și spre vale,
timp în care n ici unul dintre subiecți nu a avut probleme în execuția acestui exercițiu, dar la
încercarea de a lega acești pași, întreaga grupă trece prin ocolire la pașii succesivi spre vale.
După o nouă explicație însoțită de demonstrație practică și alegerea unei porțiuni de teren mai puțin înclinate, unii dintre subiecți s -au corectat. Astfel, la terminarea celor cinci execuții
numai trei subiecți nu au reușit să se corecteze. Dovedind o dorință de a nu rămâne sub
nivelul tehnic al grupei, a m observat că aceștia trei au încercat să se corecteze și în următoarea
parte a lecției: studiul individual dirijat.
Pentru a veni în ajutorul lor am demonstrat încă o dată, iar apoi am mai executat trei
coborâri de 200 m cu o pauză la jumătatea distanței (pentru eventuale corectări) astfel:
I.- am cobo rât eu în față iar ei după mine;
II.- am coborât în paralel cu ei și am încercat să -i corectez din alunecare;
III.- au coborât în șir urmărind fie care greșelile celui din față, iar apoi am analizat
împreună execuția fiecărui subiect în parte.
Doi din ei au reușit să se corecteze, unul având încă proble me, în special de coordonare
în alunecare. La sfârșitul zilei de lucru am constatat o atmosferă de destindere dar în același
timp de reală integrare în lecție.
TIMP DE LUCRU – 200 minute.
DISTANȚA PARCURSĂ – 4.600 m .
NUMĂR DE REPETĂRI – 30 coborâri .
PROTOCOL DE ANTRENAMENT NR.2
LOC DE DESFĂȘURARE: P ârtia Parc – Vatra Dornei
ORA: 15:00 – 17:00
I. Prevăzut în programă: Reacomodarea cu alunecarea.
II. Obiectiv: Reacomodarea cu alunecarea;
III. Ce am realizat:
ORA CONȚINUT DOZARE FORMAȚII OBSERVAȚII
15:00- 16:40 1. Coborâre directă
cu balans vertical; -ridicarea alternativă
a schiurilor;
-desprinderi;
2. Coborâre oblică cu:
– balans vertical;
– ducerea mâinii din
deal la clăparul din vale;
– ridicarea schiului
din deal peste cel din vale;
3. Cristiania cu desprindere;
4. Cristiania prin rotație;
5. Pași succesivi spre deal legați cu pași succesivi spre vale;
6. Șerpuire. 1x60m
1x60m
1x60m
1x80m
1x80m
1x80m
2x80m
2x80m
2x80m
2x80m
În cadrul acestei lecții am îmbinat reacomodarea cu alunecarea cu corectarea poziției
pe schiuri, insistând pe o poziție arcuită corectă, de coborâre oblică. Pentru aceasta am folosit următoarele mijloace:
– coborâre oblică cu ținerea bețelor de capete, înainte;
– coborâre oblic ă cu ducerea mâinii din deal la clăparul din vale;
– coborâre oblică ca trecerea schiului din deal peste cel din vale.
In urma acestor exerciții, subiecții și- au îmbunătățit poziția pe schiuri, probleme mai
având doar doi dintre ei .
După cristiania cu desprindere și cristiania cu rotație, al căror mecanism tehnic a fost
bine însușit, cu excepția fazei de conducere în care toți subiecții au tendința de a conduce schiurile prin mișcări de bazin, s -a trecut la pași succesivi spre deal, legați cu pași succesivi
spre vale. Deși o mișcare foarte naturală și firească, acești pași, îndeosebi legarea lor, pune din
nou probleme grupei, cu toate că această succesiune de pași a fost prezentă și în programul de
dimineață. Dar după o nouă demonstrație însoțită și de expli cație, trei dintre subiecți reușesc
să se corecteze și să execute corect, ceilalți având unele probleme de coordonare a mișcărilor. Lecția s -a încheiat cu șerpuiri executate cu balans mic, cu schiurile pe lat și apropiate,
schimbând greutatea de pe un pici or pe altul, aceste șerpuiri constituindu- se într -un exercițiu
de sinteză pentru reacomodarea cu alunecarea. Prin conți – nut această lecție este și o lecție
practico -metodică pentru învățarea coborârii directe și a coborârii oblice.
TIMP DE LUCRU – 100 minute.
DISTANȚA PARCURSĂ – 1100m.
NUMĂR DE REPETĂRI – 15 coborâri..
PROTOCOL DE ANTRENAMENT NR. 3
LOC DE DESFĂȘURARE: Pârtia Parc – Vatra Dornei
ORA: 8: 00 – 12: 15 / Pauză: 10:25 – 10: 35
I. Prevăzut în programă: Treceri peste movile. Cristiania prin rotație.
II. Obiective: – perfecționarea trecerii peste movile (suplețe);
– perfecționarea cristianiei prin rotație (faza de conducere).
III. Ce am realizat:
ORA CONȚINUT DOZARE FORM AȚII OBSERVAȚII
8:45
8:55 Momentul oragnizării activității Careu
8:55
–
9:15 Pregătirea organismului pentru efort și
deplasarea la terenul de lucru 15 min
Cu grupa
9:15
–
10:00
10:00
–
10:25 1. Treceri peste movile.
2. Treceri peste movile pe o direcție oblică.
3. Coborâri oblice cu:
– balans vertical;
– ridicarea schiului din deal;
– ducerea mâinii din deal la clăparul
din vale. 4. Derapaj lateral din poziție de coborâr e oblică.
5. Derapaj lateral cu balans antero –
posterior. 6. Derapaj oblic din coborâre oblică.
7. Frânări în plug și ½ plug. 6x50m
4x50m
1x60m
1x40m
1x60m
1x70m
1x70m
1x70m
2x70m La movile
10:25
–
10:35 PAUZĂ
10:35
–
11:45 8. Cristiania cu desprindere.
9. Cristiania prin rotație.
10. Ghirlanda rotunjită și cu tragere. 4x150m
4x150m
1x150m Pe culoar
11:45
–
11:55 PAUZĂ
11:55
–
12:25 11. Studiu individual dirijat.
5x200m
12. Aprecieri pozitive și negative.
13. Întoarcerea la Baza Didactică.
(scăderea efortului) 1500m
In prima parte a lecției am încercat să corectăm greșelile principale care apar la
trecerile peste movile. In continuare lecția s -a desfășurat ca o lecție metodică legată de
frânările prin derapaje laterale și oblice, frânări în plug și jumătate plug, pe care am insistat
puțin fiind o sarcină ușoară pentru subiecți.
După pauză, am urmărit înarmarea subiecților cu jocul de muchii dintr -o poziție
corectă, mișcările fiind localizate corect – la nivelul trenului inferior.
La partea de studiu individual, am lăsat plăcerea unui schi adevărat, la liber, evitând
tendința de a lucra pe un așa numitul poligon de lucru, poligon care duce la plicti seală și
insatisfacții și care crează o stare de repulsie față de schi în rândul subiec ților. Studiul
individual îi obligă să aplice cunoștințele însușite la condiții diferite de teren, constituindu- se
în momentul cel mai atractiv al lecției, întreaga grup ă lucrând cu deosebită plăcere, neglijând
oboseala acumulată. La cererea am hotărât prelungirea zilei de lucru până la ora 13.05. In tot
timpul afectat lucrului practic, am intervenit în cazul unor greșeli de execuție, imediat și
individual dar fără a abuz a de detalii nesemnificative. Am hotărât ca pe viitor fiecare lecț ie să
conțină studiu individual , deoarece am observat că subiecții lucrează cu mult mai multă
plăcere și integrându- se în rezolvarea favorabilă a obiectivului propus, dar și pentru că
obiect ivele nu se pot realiza într -un poligon redus pentru simplul fapt că datorită terenului
scurt numărul de repetări este redus la maximum trei, neexistând posibilitatea unei corectări
imediate în alunecare.
TIMP DE LUCRU – 250minute.
DISTANTA PARCURSĂ – 3350 m.
NUMĂR DE REPETĂRI – 32 c oborâri .
PROTOCOL DE ANTRENAMENT NR. 4
LOC DE DESFĂȘURARE: Pârtia Parc – Vatra Dornei
ORA: 8:00 -12:15 / Pauză: 10:25 – 10: 35
I. Prevăzut în programă: Treceri peste movile. Cristiania prin rotație.
II. Obiective: – perfecționarea trecerii peste movile;
– perfecționarea pașilor succesivi spre deal legați cu pași succesivi spre
vale.
III. Ce am realizat:
ORA CONȚINUT DOZARE FORMAȚII OBSERVAȚII
8:45
8:55 Momentul or ganizării activității . Careu
8:55
–
915 Pregătirea organismului pentru efort și
deplasarea la terenul de lucru . 15 min
Cu grupa
9:15
–
10:00
10:00
11:00
11:00
11:20 1. Pași succesivi spre deal legați cu
pași succesivi spre vale.
2. Pași de patinaj spre vale (alergare la vale).
3. Cristiania prin rotație. 4. Coborâri oblice continuate cu cristiania prin rotație.
5. Treceri peste movile. 2x80m
2x80m
3x100m
2x300m
4x50m
La movile
11:20
–
11:25 PAUZĂ
11:25
–
11:45 6. Studiu individual dirijat. 3x200m Pe culoar
11:45
–
12:15 7. Aprecieri pozitive și negative
8. Întoarcerea la Baza Didactică.
(scăderea efortului) 1500m
In prima parte a lecției constituită din pași succesivi spre deal legați cu pași succesivi
spre vale am constatat , datorită volumului execuțiilor de până acum și corectărilor aduse , un
nivel calitativ crescut în execuția acestor procedee. După această parte din lecție, la dorința
grupei am urcat cu telescaunul pe pârtia Dealul Negru, dar odată ajunși sus imaginea pârtiei,
condițiile de teren (zăpadă înghețată) și înclinația pantei au avut un efect nefast asupra grupei,
manifestat negativ asupra tehnicii. Spre a -și păstra echilibrul toți subiec ții au adoptat o poziție
înaltă și prea pe spate fără o arcuire necesară, lucru ce a dus la un control slab al coordonării mișcărilor. Prin intervenția mea în scopul păstrării unei poziții corecte pe schiuri și înlăturării
fricii, factorul tehnic s -a îmbunătățit. Coborând spre movile am constatat că în porțiunile în
care am mai lucrat factorul de teren nu pune probleme în execuția tehnică a subiecților ei
corectându -și imediat greșelile tehnice. De asemenea, lucrul pe movile nu a pus probleme
speciale de ordin tehn ic. Studiul individual dirijat l- am combinat cu întoarcerea l a baza
didactică pe pârtia Dealul Negru. Lecția s -a încheiat destins lăsând impresii plăcut e întregii
grupe, eu realizându -mi toate obiectivele propuse în această zi.
TIMP DE LUCRU – 2oo minute
DISTANȚA PARCURSĂ – 2520 m
NUMĂR DE REPETĂRI – 17 coborâri.
PRO TOCOL DE ANTRENAMENT NR. 5
LOC DE DESFĂȘURARE: Pârtia Parc – Vatra Dornei
ORA: 8:00 -14:00
I. Prevăzut în programă: Lecție teoretico -metodică pentru învățarea cristianiei cu
pășire și a cristianiei pe movile.
II. Obiective: Învățarea cristianiei prin pășire;
Învățarea cristianiei pe movile.
III. Ce am realizat:
ORA CONȚINUT DOZARE FORMAȚII OBSERVAȚII
16:00
16:30 1. Structuri de exerciții din coborâre
directă
2. Structuri de exerciții din coborâre
oblică 5x50m
5x50m
16:30
17:05 3. Pași succesivi spre deal legați cu pași
succesivi spre vale
4. Cristiania cu pășire 4x70m
4x70m
17:05
17:40 5. Cristiania cu translație
6. Cristiania pe movile 4x70m
4x70m
Prin desfășurarea ei, aceasta lecție s -a constituit într -o lecție teoretico – metodică
legată de obi ectivele activității practice trecute și de învățare a cristianiei cu pășire cât și a
cristianiei pe movile ce urmeză a fi abordată. Datorită corectitudinii execuției tehnice a pașilor
succesivi, care nu mai pun probleme deosebite grupei, am considerat că se poate începe
învățarea mecanismului tehnic al cristianiei cu pășire. După demonstrația acestui procedeu
însoțită de expl icație, am con statat că acest nou procedeu nu constituie o problemă, subiecți i
neavând probleme în coordonarea mișcărilor și în păstrarea echilibrului în alunecare în
momentul declanșării ocolirii. Pentru viitor mi- am propus să folosesc în lecție o serie d e
mijloace de acționare care să îmbunătățească echilibrul în alunecare. Cristiania pe movile nu a
pus probleme deosebite, poate și dat orită construcției neadecvate a movi – lelor din fața Bazei
Didactice.
TIMP DE LUCRU – 100 minute .
DISTANȚA PARCURSĂ – 1620 m.
NUMĂR DE REPETĂRI – 26 c oborâri .
PROTOCOL DE ANTRENAMENT NR. 6
LOC DE DESFĂȘURARE: Pârtia Parc – Vatra Dornei
ORA: 8:00 -14:00 / Pauză: 10:25 – 10: 35
I. Prevăzut în programă: Treceri peste movile.
Cristiania pe movile.
Cristiania prin rotație.
II. Obiective: Perfe cționarea cristianiei pe movile.
Învățarea cristianiei prin rotaț ie.
Învățarea cristianiei cu pășire.
III. Ce am realizat:
ORA CONȚINUT DOZAR E FORMAȚII OBSERVAȚII
8:45
8:55 Momentul oragnizării activității Careu
8:55
–
9:15 Pregătirea organismului pentru efort și
deplasarea la terenul de lucru 15 min
Cu grupa
9:15
–
10:00
10:00
10:25
1. Treceri peste movile.
2. Cristiania pe movile.
3. Pași succesivi spre deal legați cu pași succesivi spre vale.
4. Pași de patinaj spre vale.
5. Cristiania cu pășire. 2x50m
4x50m
1x80m
1x80m
4x80m
10:25
–
10:35 PAUZĂ
10:35
–
11:15 6. Forme intermediare ale cristianiei
prin rotație.
7. Cristiania prin rotație. 8x100m
2x100m
11:15
–
11:45 8. Studiu individual dirijat. 5x200m Pe culoar
11:45
–
12:15 9. Aprecieri pozitive și negative
10. Întoarcerea la Baza Didactică.
(scăderea efortului) 1500m
Deoarece trecerile peste movile nu mai pun probleme de ordi n tehnic am trecut la învățarea
cristia – niei pe movile. Volumul execuțiilor de până acum și nivelul calitativ destul de bun al
execuției pașilor succesivi și al pașilor de patinaj permit începerea învățării cristianiei cu
pășire. Datorită timpului scurt a trebuit să trecem la următoarea verigă a lecției, corectarea
greșelilor urmând să o fac în lecțiile viitoare. Studiul individual dirijat s -a desfășurat pe
același teren de lucru ca și veriga precedentă a lecției (pe culoar) și a avut ca temă execuția ocolirilor prin procedeele deja învățate la viteză controlată care să nu perturbe echilibrul în alunecare și să nu pună p robleme în execuția tehnică a acestor procedee. Am urmărit în
principal o poziție corectă pe schiuri, cu bustul orientat spre vale, picioarele apropiate și o poziție generală arcuită. Lecția a fost caracterizată de o disciplină fermă a colectivului de
subiecți și de cointeresarea și integrarea acestora în realizarea obiectivului propus. TIMP DE LUCRU – 200 minute .
DISTANTA PARCURSA – 2980 m .
NUMĂR DE REPETĂRI – 29 c oborâri.
PROTOCOL DE ANTRENAMENT NR.7
LOC DE DESFĂȘURARE: P ârtia Parc – Vatra Dornei
ORA: 8:00 -14:00 / Pauză: 10:25 – 10: 35
I. Prevăzut în programă: Derapaje.
Cristiania prin rotație.
II. Obiectiv e: – perfecționarea structurilor jocului de muchii.
– perfecționarea cristianiei prin rotație.
III. Ce am realizat:
ORA CONȚINUT DOZARE FORMAȚII OBSERVAȚII
8:45
8:55 Momentul organizării activității . Careu
8:55
–
9:15 Pregătirea organismului pentru efort și
deplasarea la terenul de lucru . 15 min
Cu grupa
9:15
10:00
10:00
10:25 1. Derapaje și ghirlande.
2. Cristiania prin rotație. 2x400m
3x400m
10:25
–
10:35 PAUZĂ
10:35
11:00 3. Ghirlande.
2x400m
11:00
11:45 4. Studiu individual dirijat. 3x400m
11:45
–
12:15 5. Aprecieri pozitive și negative
6. Întoarcerea la Baza Didactică.
(scăderea efortului) 500m
Pentru evitarea monotoniei și pentru verificarea adaptării tehnic ii în funcție de
condițiile de teren,am hotărât ca astăzi sa ne de sfășurăm activitatea pe pîrtie (Prima parte a
lecției – derapaje și ghirlande – s-a constituit di ntr-o lecție teoretico – metodică prin
demonstrațiile și explicațiile pe care le -am dat înaintea și în timpul execuției procedeelor).
Deoarece pârtia are un grad de înclinare mai mare, pentru a evita execuți ile greșite
datorate fricii, am lucrat în p rima parte a lecției derapaje și ghirlande , exerciții de frânare
pentru a a nihila acest sentiment de frică. Nu au existat probleme de tehni că în execuția acest or
procedee, acest lucru permițându- mi să abordez perfecționarea cristianiei prin rotație. Datorită
nivelului de înclinare a pâ rtiei la majoritatea subiecților am constatat o poziție pe schiuri
incorectă, caracterizată de rămânerea pe spate și de declanșarea ocolirii cu bustul. Încercarea
mea de a -i corecta nu a dat rezultate deoarece acțiunile lor au fost influențate de frica de teren.
După pauză am reluat procedeul tehnic ( ghirlandă ), urmărind perfecționarea jocului pe
muchii dintr -o poziție corectă, în cercând să le conștientizez faptul că mișcările trebuie
localizate la nivelai trenului inferior.
In cadrul studiului individual am înc ercat să le corectez poziția pe segmente,
explicându -le că indiferent de înclinația pantei , de starea zăpezii și a terenul ui nu este necesar
rămânerea pe cozile schiurilor fiind cea m ai gravă greșeală în tehnica schiului alpin, greșeală
care dace la imposibilitatea execuți ei corecte a oricărui procedeu. Până la sfârșitul lecției o
parte din subiecți s -au corectat .
TIMP DE LU CRU – 200 minute
DISTANTA PARCURSĂ – 4000 m
NUMĂR DE REPETĂRI – 10 c oborâri.
PROTOCOL DE ANTRENAMENT NR. 8
LOC DE DESFĂȘURARE: P ârtia Parc – Vatra Dornei
ORA: 8: 00 -14:00 / Pauză: 10:25 – 10:35
I. Prevăzut în programă: Perfecționarea cristianiei prin rotație.
Consolidarea cristianie cu pășire.
II. Obiective: Metodica cristianiei prin rotație și a formelor sale intermediare.
Consolidarea mecanismului tehnic al cristianiei cu pășire.
III. Ce am realizat:
ORA CONȚINUT DOZARE FORMAȚII OBSERVAȚII
8:45
–
8:55 Momentul organizării activității Careu
8:55
–
9:15 Pregătirea organismului pentru efort și
deplasarea la terenul de lucru 15 min
Cu grupa
9:15
–
10:25
1. Ocoliri prin pivotare cu balans.
2. Cristiania cu depărtare.
3. Cristiania cu desprindere.
4. Cristiania prin rotație. 5. Cristiania cu pășire
– cu doi pași intermediari
– cu un pas intermediar 1x100m
1x100m
1x100m
3x100m
2x100m
2x100m
10:25
–
10:35 PAUZĂ
10:35
–
11:45 6. Cristiania cu translație.
7. Ghirlande frânate.
8. Cristiania pe movile.
9. Cristiania cu pășire (consolidare) 3x100m
2x100m
4x50m
4x100m
11:45
11:55 PAUZĂ
11:55
12.25 10. Studiu individual dirijat. 6x100m
12:25
–
13:05 11. Aprecieri pozitive și negative
12. Întoarcerea la Baza Didactică.
(scăderea efortului) 1500m
In primele 45 de minute am propus o parte de pregătire practico – metodică a formelor
intermediare și a cristianiei prin rotație, lucru care mi -a permis să constat că toți subiecți i și-au
însușit corect, practic , cât și teoretic, metodica cristianiei prin rotație. Lucrul pentru cristiania
cu pășire a fost ori entat spre for marea simțului ritmului propriu în limitele capacității fizice și
tehnice impuse de particularitățile fiecăruia. După pauză ne -am deplasat la movile pentru
consolidarea cristaniei pe movile, după care am reluat consolida rea cristianiei cu pășire,
având în vedere progresul reali zat de maj oritatea subiecților în învățarea procedeului care nu
mai constituie o problemă de execuție. Din acest motiv mi -am propus ca să apreciez cu note
execuția acestui procedeu. A urmat o noua pauză impusă de oboseala accentuată datorată
condițiilor de altitudine, oboseală care marca negativ toate execuțiile subiecților.
Subiecții au avut posibilitatea să utilizeze oricare dintre procedeele învățate, eu
încercând prin intervenții scurte și la obiect să corectez eventual ele greșeli apărute în
coborâre. Cu toate ca lecția a fost caracterizată de apariția oboselii, am reali zat în mare
măsură obiectivele propuse.
TIMPDE LUCRU – 25 minute .
DISTANȚA PARCURSĂ – 2700 m.
NUMĂR DE REPETĂRI – 28 c oborâri .
BIBLIOGRAFIE
Balint, Gh. (2005) – Bazele teoretice și metodice ale predării schiului . Iași: Editura
Tehnopress.
Balint, Gh. (2013) – Teoria și practica sporturilor de iarnă și aplicații în disciplinele sportive
de iarnă (În tabere de pregătire): Îndrumar de lucrai practice . Bacău: Editura Alma Mater.
Balint, Gh., Gaspar P. (2008) – Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a
schiorilor alpini. Iași: Editura PIM.
Balint, Gh., Rusoiu I. (2013) – Improving the action means for the development of the main
psycho -motor skills that are specific to the luge event in the junior athletes of the Vatra
Dornei School Sports Club. Iași: Sport și Societate, Revista de educație fizică, sport și științe
conexe (Vol.13).
Balint, Gh., Marton S imon (2008) – Study on tehnical weight training into a cross -country
skiing training / Studiu privind ponderea antrenamentului tehnic în antrenamentul de schi fond. Revista: Analele Universității „Dunărea de Jos” Galați, Fascicula XV – Educație Fizică
și Management în Sport.
Grigoraș, Petru ( Manuscris în format PDF.2010) – Învățarea M otorie în Schiul Alpin. Baze
teoretice și repere practice.
Capitolul 7
Practică pedagogică I I
Proiect didactic 3
Data: 13.04.2017
Ora: 50 min.
Unitatea de învățământ : Școala Gimnazială „Constantin Platon” Bacău
Clasa : a V II – a.
Student : Dan Duță
Efectivul : 24 e levi (12 B aieti + 12 F ete)
Locul de desfășurare: s ala de sport
Materiale folosite: mingi de handbal, j aloane, fluier
Temel e lecției :
1.Î
nvățarea pasei în trei cu schimb de locuri în jocul de handbal.
2.Joc de handbal cu tema: pasa in 3 cu schimb de locuri).
Ob
iective operationale
P
sihomotrice :
T1: să execute pasarea mingii cat mai rapid ;
T2: să execute pasa in 3 cu schimb de locuri conform modelului;
T3: să dezvolte calitățile motrice specifice implicate in jocul de handbal.
C
ognitive:
T1: să analizeze pasa in 3 cu schimb de locuri;
T2: să descrie succesiunea metodică a pasei in 3 cu schimb de locuri;
T3: să descrie jocul de hand bal cu tema ;
A
fective: să fie critic cu execuțiile mai puțin bune.
S
ociale: să colaboreze cu coechipierii.
E
stetice: să aprecieze execuțiile frumoase atât ale lui cât si a colegilor.
BIBLIOGRAFIE
A
csinte, A. (2006) – Handbal, Predarea jocului în ș coala generală. Iași: Ed. Performantica.
Rață, G. (2010) – Didactica educației fizice și sportului . Bacău: Editura Alma Mater.
Rață, G. (2010) – Educarea creativității în educație fizică și sport. Bacău: Editura Alma
Mater.
Rață, G., Rață, C -tin. (2007) – Caiet de practică personalizat pentru studenți – domeniul
educație fizică și sport. Iași: Editura PIM.
Șufaru, C. (2015) – Metodica predării handbalului în școală. Bacău: Ed itura Alma Mater .
Veriga si durata Conținut
(sist. act. + mijloace) Dozare Strategii didactice Obs.
Formații de lucru Metode Indicații metodice
V.1.Organizarea
colectivului de
elevi (2’) – adunarea, alinierea, salutul și
raportul;
– verificarea echipamentului și a stării
de sănătate;
– comunicarea temelor;
– poziții: Drepți!, Pe loc repaus!
– întoarceri la dreapta / stânga . 30”
30”
1’
30”
30” – în linie pe 1 rand
xxxxxxxxxxxxxxxxxxx
– conversația
– observația
– explicația – călcâiele lipite,
vârfurile picioarelor
depăr tate la o lățime
de talpă;
– genunchii
întinși, bra-
țele lăsate în jos de -a
lungul corpului;
– piciorul stâng
înainte cu călcâiul la înălțimea vârfului
piciorului drept
V.2.Pregatirea
organismului
pentru e fort (6’) – mers normal
– alergare usoara
– mers pe virfuri cu bratele s us
– alergare cu pendularea gambelor
inapoi
– mers normal
– alergare cu genunchii sus
– mers pe calcaie cu mainile la ceafa
– alergare cu pas adaugat
– mers normal
– alergare accelerata
– mers cu ridicarea alternativa a unui
genunchi la piept si prinderea lui cu ambele maini
– alergare usoara
– mers cu miscari de respiratie 1L
1D
1L
1D
1L
1D
1L
1D
1L
1D
1L
1D
1L – în coloană câte unul
xxxxxxxxxxxxxxxxxx
– demonstratia
– explicatia
– exersarea – privirea către
înainte , spatele drept,
brațele pe lângă corp;
– spatele drept,
brațele ridicate
deasupra capului;
– mâinile la spate,
spatele drept, privirea
înainte; – mâinile pe
genunchi;
– brațele îndoite se
mișcă energic si
alternativ pe lângă
corp.
V.3.Influentarea
selectiva a apa-
ratului locomo-
tor (8’) Ex.1- P.I. – Stând depărtat față în față,
cu brațele înainte, mingea ț inută în
ambele mâini
1,3 – ridicarea și îndoirea piciorului
stg.-dr. înainte
2,4,6 – revenire în P.I.
5,7 – ridicare pa vârfuri și a brațelor
înainte sus
8 – rev. în P.I.
Ex.2 – P.I. – Stând depărtat spate în
spate cu brațele sus, mingea ținută în
ambele mâini 1,3 – îndoirea trunchiului înainte cu
preluarea mingii de către nr.1/2 2,4,6 – revenire în P.I.
5,7 – îndoirea picioarelor și a brațelor
cu ducerea mingii la ceafă
8 – rev . în P.I.
Ex.3 – P.I. – Stând față în față, cu
brațele înainte mingea ținută în ambele mâini 1,3 – fandare laterală stg ./dr.
2,4,6 – revenire i n P.I.
5,7 – îndoirea pic stg ./dr și întinderea
piciorului dr ./stg. înapoi
8 – rev . în P.I.
Ex.4 – P.I. – Ghemuit față în față,
mingea ținută în ambele mâini de nr.1
1,5 – săritură cu î ntinderea pic. ș i
ridicarea brațelor sus, mingea la nr.1/2
2,6 – sărit în depă rtat și coborârea
brațelor î nainte 4x8T
4x8T
4x8T
4x8T
– in linie pe doua
randuri
– conversația
– explicația
– demonstrația
– observația – să păstreze liniștea
– să păstreze locul în
formație
-să fie atenți la
direcția de execuție
-să asculte comenzile profesorului
-să fie atenți la
direcțiile de
transmitere ale mingii
3 – rev în P.I.
4,7 – rularea mingii pe sol cu preluarea
ei de către nr.2/1
8 – rev . în P.I.
Ex.5 – P.I. – Așezat depărtat , față î n
față cu mingea ținută în ambele mâini
de către nr.1
1+5 – îndoire laterală stg ./dr. și
ridicarea brațelor sus
2,4,6 – rev în P.I.
3,7 – îndoirea trunchiului înainte cu
ridicarea brațelor sus și preluarea
mingii de că tre nr2/1
8 – rev . în P.I.
Ex.6 – P.I. – Pe genunchi depărta t față
în față, brațele înainte su s, mingea
ținută în ambele mâini
1,3 – extensia tr. mingea la nr.1/2
2,4,6 – rev. în P.I.cu preluarea mingii
de către nr.2/1
5,7 – răsu cirea tr.dr/stg, minge ala
nr.1/2 8 – rev . în P.I.
Ex.7 – P.I. – Stând față în față,brațele
înainte -sus mingea ținută î n ambele
mâini
1,3 – săritură în depărtat
2,4,6 – revenire în P.I.
5,7 – săritură în fandare înainte pe pic
stg/dr
8 – rev . în P.I.
4x8T
4x8T
4x8T
Ex.8 – P.I. – Stând față în față, mingea
ținută în ambele mâini
1,3 – săritura pe pic stg/dr cu ridicarea
și îndoire pic dr/stg înapoi
2,4,6 – revenire în P.I.
5,7 – săritură cu ridicarea și îndoirea
pic.
8 – rev. în P.I. 4x8T
V.4.Invatarea,
consolidarea, perfectionarea si evaluarea deprinderilor motrice (15’) Învățarea pasei in trei cu schimb de
locuri î n jocul de handbal .
– pase in 3 de pe loc
– pase in 3 din mers de-a lungul
terenului
– înv. mecanismului de baza in pasa in
3 cu schimb de locuri (cel care primește mingea trece prin spatele
celui care arunca)
– pase in 3 cu schimb de locuri din
alergare ușoară de-a lungul terenului
– pase in 3 cu schimb de locuri din
alergare rapida de -a lungul terenului
3’x5R
– 3 coloane X 8 elevi
– explicația
– demonstrația
– exersarea
– aprecieri
stimulative – să execute conform
modelului
– să respecte indica-
țiile profesorului
– să păstreze liniștea
V.5.Dezvoltarea
vitezei si coordonarii
(15’) Joc de handbal cu tema (pasa in 3 cu
schimb de locuri).
– mini handbal cu 3 jucători care ataca
(pasa in 3 cu schimb de locuri) si 3 jucători se apară pe semicerc, cu
aruncare la poarta de pe sol
– după 5’ se schimba pozițiile (cei care
au atacat trec in apărare ) 5’x3R 6 echipe X 3+1 elevi
Echipa 1 -Echipa 2
Echipa 3 -Echipa 4
Echipa 5 -Echipa 6
Fiecare echipa joaca cate 5’ – demonstrația
– exersarea
– conversația
– aprecieri
stimulative – să fie atenți la
indicațiile
profesorului
– să pastreze ritmul
de execuție
– schimbarea portarilor cu jucători
pentru a exersa toți elevii pasa in 3 cu
schimb de loc uri
V.6.Revenirea
organismului
dupa efort (2’) – alergare ușoară
– mers cu accent pe inspirație și
expirație 2’ – în coloană câte unul
– conversație
– observare – să păstreze distanța
și liniștea
V.7.Concluzii,
aprecieri,
recomandari
(2’) – alinierea
– aprecierea
– aprecieri pozitive și negative 2’ – în linie pe un rând
– recomandări
– să facă autoaprecieri
Capitolul 7
Practică pedagogică I I
Proiect didactic 4
Data : 10.05.2017
Ora: 50 min
Unitatea de învățământ : Școala Gimnazială „Constantin Platon ” Bacău
Clasa : a II – a.
Student : Dan Duță
Efectivul : 26 elevi ( 12 Baieti + 12 Fete + 2 Scutiți)
Locul de desfășurare: s ala de sport
Materiale folosite: mingi de handbal , cercuri gimnastică, jaloane, fluier .
Temele lecției :
1. Învățarea pasei in doi de pe loc ș i din alergare din jocul de handbal .
2. Ștafete pentru dezvoltarea îndemânării in jocul cu mingea.
Obiective operationale
Psihomotrice :
T1: să execute corect exercițiile pentru dezvoltare fizică armonioasă a segmentelor corpului;
T2: să-și perfecționeze viteza de execuție, la stimuli auditivi și vizuali, în acțiuni motrice complexe;
T3: să aplice în întreceri deprinderile de deplasare, de stabilitate, de prindere a obiectelor;
Cognitive:
T1: să descrie pasa in d oi de pe loc si din alergare, din jocul de handbal ;
T2: să enumere regulile jocurilor de îndemânare desfășurate ;
T3: să execute corect aruncarea și prinderea mingiei în timpul ștafetei ;
Afective: – să recunoască greșelile de execuție ale colegilor cât și pe cele personale;
Sociale : – să manifeste inițiativă , spirit de echipă, competivitate în colaborarea cu colegii ;
Estetice: – să aprecieze execuțiile frumoase atât ale lui cât ș i a colegilor.
BIBLIOGRAFIE
Acsinte, A. (2006) – Handbal, Predarea jocului în școala generală. Iași: Ed. Performantica.
Rață, G. (2010) – Didactica educației fizice și sportului . Bacău: Editura Alma Mater.
Rață, G. (2010) – Educarea creativității în educație fizică și sport. Bacău: Editura Alma
Mater.
Rață, G., Rață, C -tin. (2007) – Caiet de practică personalizat pentru studenți – domeniul
educație fizică și sport. Iași: Editura PIM.
Șufaru, C. (2015) – Metodica predării handbalului în școală. Bacău: Editura Alma Mater.
Veriga si durata Conținut
(sist. de act. și mijloace) Dozare Strategii didactice Obs.
Formații de lucru Metode Indicații metodice
V.1.Organizarea
colectivului de
elevi (2’) – adunarea, alinierea, salutul și
raportul;
– verificarea echipamentului și a stării
de sănătate;
– comunicarea temelor;
– poziții: Drepți!, Pe loc repaus!
– întoarceri la dreapta / stânga . 30”
30”
1’
30”
30” – în linie pe 1 rand
xxxxxxxxxxxxxxxxxxx
– conversația
– observația
– explicația – călcâiele lipite,
vârfurile picioarelor
depăr tate la o lățime
de talpă;
– genunchii întinși,
brațele lăsate în jos de-a lungul corpului;
– piciorul stâng
înainte cu călcâiul la înălțimea vârfului
piciorului drept .
V.2.Pregatirea
organismului
pentru e fort (6’) – mers normal
– alergare usoara
– mers pe virfuri cu bratele sus
– alergare cu pendularea gambelor
inapoi
– mers normal
– alergare cu genunchii sus
– mers pe calcaie cu mainile la ceafa
– alergare cu pas adaugat
– mers normal
– alergare accelerata
– mers cu ridicarea alternativa a unui
genunchi la piept si prinderea lui cu ambele maini
– alergare usoara
– mers cu miscari de respiratie 1L
1D
1L
1D
1L
1D
1L
1D
1L
1D
1L
1D
1L – în coloană câte unul
xxxxxxxxxxxxxxxxxx
– demonstra ția
– explicaț ia
– exersarea – privirea către
înainte , spatele drept,
brațele pe lângă corp;
– spatele drept,
brațele ridicate
deasupra capu lui;
– mâinile la spate,
spatele drept, privirea
înainte; – mâinile pe
genunchi;
– brațele îndoite se
mișcă energic si alternativ pe lângă
corp.
V.3.Influentarea
selectiva a apa-
ratului locomo -Ex.1- P.I. – Stând depărtat față în față,
cu brațele înainte, mingea ținută în
ambele mâ ini 4x8T
– in linie pe doua
rânduri
– conversația
– explicația
– demonstrația – să păstreze liniștea
– să păstreze locul în
formație
tor (8’) 1,3 – ridicarea și îndoirea piciorului
stg.-dr. înainte
2,4,6 – revenire în P.I.
5,7 – ridicare pa vârfuri și a brațelor
înainte sus
8 – rev. în P.I.
Ex.2 – P.I. – Stând depărtat spate în
spate cu brațele sus, mingea ținută în
ambele mâini
1,3 – îndoirea trunchiului înainte cu
preluarea mingii de către nr.1/2 2,4,6 – revenire în P.I.
5,7 – îndoirea picioarelor și a brațelor
cu ducerea mingii la ceafă
8 – rev . în P.I.
Ex.3 – P.I. – Stând față în față, cu
brațele înainte mingea ținută în ambele mâini 1,3 – fandare laterală stg/dr.
2,4,6 – revenire i n P.I.
5,7 – îndoirea pic stg/dr și întinderea
piciorului dr/stg înapoi
8 – rev . în P.I.
Ex.4 – P.I. – Ghemuit față în față,
mingea ținută în ambele mâini de nr.1 1,5 – săritură cu î ntinderea pic. ș i
ridicarea brațelor sus, mingea la nr.1/2
2,6 – sărit în depărtat și coborârea
brațelor î nainte
3 – rev . în P.I.
4,7 – rularea mingii pe sol cu preluarea
ei de către nr.2/1
4x8T
4x8T
4x8T
– observația -să fie atenția la
direcția de execuție
-să asculte comenzile
profesorului
-să fie atenția la
direcțiile de
transmitere ale mingii
8 – rev în P.I.
Ex.5 – P.I. – Așezat depărtat , față î n
față cu mingea ț inută în ambele mâini
de către nr.1
1+5 – îndoire laterală stg/dr și
ridicarea brațelor sus
2,4,6 – rev în P.I.
3,7 – îndoirea trunchiului înainte cu
ridicarea brațelor sus și preluarea
mingii de că tre nr2/1
8 – rev . în P.I.
Ex.6 – P.I. – Pe genunchi depărtat față
în față, brațele înainte su s, mingea
ținută în ambele mâini
1,3 – extensia tr. mingea la nr.1/2
2,4,6 – rev. în P.I.cu preluarea mingii
de către nr.2/1
5,7 – răsu cirea tr.dr/stg, minge ala
nr.1/2 8 – rev . în P.I.
Ex.7 – P.I. – Stând față în față,brațele
înainte -sus mingea ținută în ambele
mâini 1,3 – săritură în depărtat
2,4,6 – revenire în P.I.
5,7 – săritură în fandare înainte pe pic
stg/dr
8 – rev . în P.I.
Ex.8 – P.I. – Stând față în față, mingea
ținută în ambele mâini
1,3 – săritura pe pic stg/dr cu ridicarea
și îndoire pic dr ./stg. înapoi
4x8T
4x8T
4x8T
4x8T
2,4,6 – revenire în P.I.
5,7 – săritură cu ridicarea și îndoirea
pic.
8 – rev. în P.I.
V.4.Invatarea,
consolidarea,
perfectionarea si evaluarea deprinderilor motrice (12 ’) Învățarea pasei în doi de pe loc ș i din
alergare din jocul de handbal .
– înv. mecanismului de baza la pasa in
2 cu o mana din dreptul umărului si de
deasupra capului;
– pase in 2 de pe loc cu o mana din
dreptul umărului ;
– pase in 2 de pe loc cu o mana de
deasupra capului;
– pase in 2 din alergare cu o mana din
dreptul umărului ;
– pase in 2 din alergare cu o mana de
deasupra capului;
5R
5R
5R
5R
5R – 4 șiruri dispuse cate
2 fata in fata
p p p p p p
b b b b b b
X
p p p p p p b b b b b b
– explicația
– demonstrația
– exersarea
– aprecieri
stimulative – să execute conform
modelului
– să respecte
indicațiile
profesorului
– să păstreze liniștea
V.5.Dezvoltarea
vitezei si coordonarii
(18’) Ștafete pentru dezvoltarea
îndemânării în jocul cu mingea
„Sacul cu cartofi”
Pe linia de start, în dreptul fiecărui echipe se află câtă un "sac" (un cerc)
cu „cartofi” (mingi). înainte, la distanțe egale se află așezate pe sol 3-
4 cercuri (cuiburi). La semnal, primii elevi iau câte un cartof din sac, aleargă cu el până la primul cuib, îl "seamănă", se întoarce înapoi ia alt cartof, aleargă la următorul cuib, îl seamănă etc. După ce a semănat toți cartofii, se întoarce în alergare atinge
pe umăr următorul jucător care culege
2Rx4’
– 4 echipe x 6 elevi
– demonstrația
– exersarea
– conversația
– aprecieri
stimulative – să fie atenți la
indicațiile
profesorului
– să pastreze ritmul
de execuție
– să dezvolte spiritul
de competiție
tot pe rând cartofii punându -i în sac.
Câștigă echipa care termină prima.
„Mingea calatoare”
Cele 4 echipe se afla in dreptul liniei de start.
Așezăm cate 4 jaloane dispuse in linie
la dist. de 4m in fata fiecărei echipe.
La semnalul sonor primii elevi de la fiecare echipa rostogolesc mingea ocolind stg./dr. jaloanele. Când ajunge
la capăt arunca mingea cu o mana din
dreptul umărului coechipierului după
care aleargă la coada șirului. Cel ce o
primește repeta exercițiul .
Câștigă echipa care termină prima.
2Rx4’
– 4 echipe x 6 elevi
V.6.Revenirea
organismului
dupa efort (2’) – alergare ușoară
– mers cu accent pe inspirație și
expirație 2’ – în coloană câte unul
– conversație
– observare – să păstreze distanța
și liniștea
V.7.Concluzii,
aprecieri, reco –
mandă ri (2’) – alinierea
– aprecierea
– aprecieri pozitive și negative 2’ – în linie pe un rând
– recomandări
– să facă autoaprecieri
Capitolul 8
Managementul clasei de elevi
Profe sorul – autoritate sau lider ?
Meseria de profesor nu este cea mai cautată, dar nici evitată . Aceasta pro fesie
intelectuală nu presupune putere, influență sau venituri superioare, vocația fiind considerată
unul dintre motivele de bază în orientarea spre învățământ.
În învățământul actual , profesorul trebuie să stăpânească știința și arta de a pregăti
resursele umane, de a forma personalități conform cu finalitățile vizate de societate și acceptate
de individul supus procesului educațional. Pentru a scoate în evidență rolul profesorului în
procesul educațional, trebuie făcută distincția dintre profesor ca sursă de autoritate sau sursă de putere.
Puterea și autoritatea sunt două concepte de bază în abordarea controlului pe care
profesorul trebuie să -l exercite în clasă. Încă din s ecolul al XIX -lea, de la școala descrisă de
B.Ș.Delavrancea în Domnul Vucea, progresul învățământului s-a datorat slăbirii controlului
profesorului și instaurarea unei atmosfere relaxate de învățare, control care pare să fie într -un
raport de proporționalitate inversă cu intensitatea inter acțiunii elevilor. Tot cam pe atunci a
apărut și noțiunea de leadership, termen car e se referă la un stil de a conduce eficace prin
puterea liderului , de influențare și orientare a celor pe care îi conduce spre realizarea
obiectivelor. Astfel au fost tes tate și propuse trei tipuri de leadership: stilul autoritar,
democratic și laissez -faire.
Acțiunea profesorului se diferenția după modul în care se lua decizia privind organizarea
grupului și activitățile desfășurate, în care se realiza evaluarea și se exercita cont rolul.
Profesorul autoritar lua singur deciziile, nu împărtășea elevilor criterile de evaluare, nu se implica în activitățile concrete ale grupului și manifesta un control strict. Nici profesorul care mima stilul democrat nu participa prea mult la activită ți, dar îi încuraja pe elevi să ia decizii
sugerându- le cel puțin două alternative, iar membrii grupului se puteau asocia cu oricine în
realizarea sarcinilor. Elevii cunoșteau etapele pe care le aveau de îndeplinit în realizarea sarcinilor. Climatul laisse z-faire implică un rol pasiv al profesorului care își limita participarea
cât mai mult cu putință, lăsând în se ama elevilor toate inițiativele, e vita să dea sugestii și să
evalueze ideile sau conduita elevilor.
Prin comparaț ie, s-a ajuns la concluzia că diferențele cele mai clare s -au evidențiat la
comportamentul grupului și la r elațiile dintre membrii acestuia, astfel:
– în stilul autoritar , copiii au tendința să transfere toată responsabilitatea către adult, sunt lipsiți
de iniț iativă, devin pasivi, irascibili, ajungându- se ușor la acte de violență verbală între ei,
dominând o atmosferă tensionată;
– în grupul democratic și în cel laissez -faire, relațiile dintre copii au fost detensionate,
armonioase, de cooperare, conducând la manifestări de prietenie.
Toate studiile ulterioare au identificat diferite stiluri pornind de la relaț ia dintre
autoritate și putere. De exemplu, stilul unui profesor poate fi:
– autoritar (menține ordinea și ia decizii – efect negat iv: descurajează formarea unei
persona lități independente);
– permisiv (elevii iau singuri decizii și se încearcă restrângerea la minim a costrângeril or
exercitate asupra elevilor – efect negative: poate degenera ușor într -o atitudine de tip laissez –
faire fă ră efecte educative;
– stil centrat pe modificările de comportament bazat pe pedeapsă/recompensă – efect negativ:
aducerea copilului la nivelul unor reacții primitive, de tipul reflexelor condiționate care țin de dresaj;
– un stil centrat pe relații d e parteneriat cu elevii cu accent pe sugestie, negociere și practicipare
care conduce într -o oarecare măsură la neglijarea procesului de învățare;
– științific – conform acestui tip, predarea este văzută ca o activitate care poate fi studiată și
analizată sistematic după criterii fixe. Obiecția derivă din faptul că activitatea de predare este
mai mult artă decât știință și la fel ca managementul clasei reprezintă și ceva intuitiv.
Stilul profesorului este influențat de o multitudine de factori: propria pers onalitate,
nivelul de educaț ie și cultură generală, nivelul social, materia pe care o pr edă, nivelul la care
predă (primar, gimnazial, liceal, universitar), politica instituției școlare, contextual social,
abilitățile elevilor, participarea comunității la viața școlii. Calitățile personale ale dascălului
joacă un rol extrem de important în abordarea unui stil în procesul educațional.
Stilul autoritar este folosit de un profesor care este dominator, impunător, sever,
înclinat spre critică, exercită presiun i, pedepsește, umilește, ironizează, inspiră teamă,
descoperă numai greșeli, nu este mulțumit niciodată, își asumă întreaga responsabilitate, are o voce ridicată, aspră, își impune întotdeauna ideile, nu acceptă sugestii, este extrem de contrariat
la orice act de nesupunere și foarte intransigent. Un astfel de profesor este insensibil la
problemele elevilor, nu- i înțelege și nu acceptă niciodată compromisul. De aceea, uneori ref uză
să motiveze absențe, nu învoiește pe nimeni, chiar ș i la rugămințile părinților. Un astfel de
profesor nu încurajează comunicarea, nu acceptă să fie întrerupt sau să participe elevii la luarea
unor decizii, consideră activitățile e xtracuriculare irelevante pentru activitatea educativă . De
cele mai multe ori , un astfel de profesor este tot timpul sobru, nu zâmbește și descurajează orice
încercare a elevului de comunicare, nu răspunde la salut, deși dacă nu este salutat admonesteaz ă
elevul. A cceptă foarte greu schimbarea, exercitând un control strict în raport cu elevii care nu
au voie să -și modifice locul în bancă, să schimbe locul mobilierului, să aibă inițiative de
decorare a clasei, etc. Se recunoaște într-un astfel de stil, de obicei, profesorul de tip tradițional,
conservator care este incapabil să înțeleagă dinamica societății actuale, plafonat, fără implicare
în perfecționarea și autoperfecționarea psihopedagogică și meto dică. Un astfel de stil autoritar
poate avea efecte pozitive pe o perioadă scurtă, pentru că elevii, de teamă, se supun regulilor, învață bine și au rezultate bune. Efectele negative se vor vedea în timp pentru că acești elevi
vor fi lipsiți de inițiativă devenind pasivi, nu vor avea bune capacități de comunicare și vor avea
tendința , sub influenta modelului pe care îl reprezintă profesorul, să devină ei înșiși autoritari
și intransigenți.
Stilul cvasi autoritar este stilul unui profesor care pare dispus să aibă o colaborare cu
elevii, fixând reguli ferme dar încurajând și independența . Uneori profesorul explică necesitatea
unor reguli și justifică luarea unor decizii. Totodată , este sever cu elevii dar politicos ș i nu-i
traumatizează. Acceptă discuțiile cu elevii și d ezbaterile critice și poate fi înt rerupt de elevi cu
întrebări sau observații pertinent e. Îi încurajează prin laude sau îi admonest ează prin observații
și avertismente, face aprecieri asupra temelor, activităților independente, face remarci pozitive
atunci când este cazul. Este preocupat de nevoile și problemele elevilor, creează un mediu
stimulativ de lucru, cultivă respectul în relația profesor – elev și elev – elev. Toate aceste
caracteristici constituie un stil care unește trăsături întâlnite atat la profesorul autoritar, cât și la
cel democrat.
Stilul democratic presupune împărțirea responsabilităților prin delegarea de către
profesor a unei părți din prerogativele sale stabilite prin Legea învățământului și Statutu l
cadrelor didactice prin care elevii sunt încurajați să se implice, să ia decizii și să -și asume
responsabilitatea consecințelor deciziilor luate. Pentru a -i pregăti să trăiască în democrație,
elevii trebuie să aibă inițiativă , să se exprime liber și responsabil, să se implice și să comunice.
De aceea consiliul elevilor, constituit atât la nivelul clasei, cât și la nivelul școlii trebuie să fie
un factor important în viața școlii, iar șeful/șefa clasei să fie lider recunoscut de ceilalți, cu influe nta și nu numit de diriginte doar după rezultatele obținute la învățătură. Profesorul
democrat are în vedere și faptul că o clasă trebuie să aibă o evoluție fireas că, de la grup social
la echipă, dacă managementul este adecvat. Un profesor care a doptă stilul democratic , ia decizii
după consultarea elevilor, îi încurajează să își distribuie sarcinile între ei, este prietenos, dar și
ferm, îi ajută, îi stimulează și îi încurajează pe elevi, sugerează, are capacitate de persuasiune,
cooperează, negociază, realizează acorduri, discută cu elevii, are o voce caldă, plăcută,
zâmbește, glumește și îi creează elevului impresia de încredere și siguranță. Un profesor care
adoptă stilul democratic, care doar oferă sugestii, îndemnuri, alternativ e pentru rezolvarea unor
probleme, dar nu se implică deloc în alegerea lor , poate induce grupului de elevi ide ea că absolut
totul poate fi supus discuțiilor și deciziilor grupului. În această situație, profesorul nu mai este resimțit de către elevi ca un sprijin, ca un factor de încr edere și de siguranță, de aceea un astfel
de profesor nu poate fi un lider.
Stilul laissez -faire presupune implicarea profesorului doar când este solicitat sau când
situația tinde să degenereze în conflict. Acest stil presupune pe rmisivitate, deoarece el acordă
o libertate aproape totală, fără să le ofere o minimă orientare și ignorând total problema motivației. Un astfel de stil nu este eficient în școală, doar probabil, în mod excepțional, acolo
unde există elevi foar te înzestrați (de exemplu, în cazul unui liceu de artă) unde elevii ar putea
să se descurce bine în absența regulilor și a intervenției profesorului.
În concluz ie, în activitatea școlară, nici un stil de conducere nu poate exista în stare pură,
având caracteristicile strict delimitate. Profesorul trebuie să aleagă diferite elemente ale unui
stil în funcție de situație și să țină seamă de faptul că pedagogia modernă nu recomandă dominanțele autoritare.
Stilul educațional depinde de calitatea comportame ntelor profesorului, de atitudinea sa
față de valorile profesiunii didactice și ale disciplinei, de nota personală în a aborda elevii și situațiile de învățare, de a folosi metodele și tehnicile de predare, de cult ura, de calitatea vieții
sale afective, ex periența de viață, de aptitudini și caracter. Stilul este asociat comportamentului
și se manifestă sub forma unor structuri de influență și acțiune cu o anumită consistență internă, stabilitate relativă și fiind rezultatul personalizării principiilor și no rmelor ce definesc
activitatea formativă.
O tipologie a stilurilor educaționale este realizată atât în plan vertical cât și în plan
orizontal. Cele în plan vertical sunt: individuale (identitatea fiecărui profesor); grupale (profesorii cu particularități asemănăto are); generalizate (modalități generale cu valoare
strategică). În plan orizontal se definesc în funcție de: orientarea conținuturilor, accente
cognitive, structuri de comunicare, diferențe organizaționale, procedee motivaționale, modalități de control, după natura motivației în grup (stil centrat pe profesor, stil centrat pe elev, profesorul nu are niciun impact cu grupul), după structura personalității profesorului (apropiat –
distant, metodic, sistematic –neorganizat, stimulativ -rutinar ); după aspectele socio -afective
(căldură afectivă, atitudine distantă , rece). Este evident faptul că stilul cel mai eficient este cel
optim în raport cu condițiile da te. Raportul stil educațional – dezvoltarea elevilor este mediat de
variabile intermediare: sarcinile de învățare, ciclul de școlaritate, configurația grupului, particularitățile psihologice individuale ale elevilor, structurile de personalitate ale profesorului.
Jocuri de socializare:
Obiective le acestor jocuri sunt următoarele:
– să ajute la cunoașterea participanților la jocuri;
– să lege afectiv membrii grupului;
– să dezinhibeze comunicarea în grup;
– să aducă bună -dispoziție în colectiv.
Întreaga sală-și strânge mâna
Ajută grupul să for meze 2 cercuri concentrice mari – unul in interiorul altuia. Participanții din
cercul intern se întorc cu fața la participanții din cercul exterior, se prezintă repede și dau
călduros mana. Cercul extern se rotește mereu spre stânga și cercul intern se mișcă spre dreapta
pană când toți participanții se reîntâlnesc.
Mingea curioasă
Participanț ii sunt aș ezați într -un cerc. Unul dintre ei are în mână o minge ușoară. Aceasta va fi
pasată de la un jucător la altul, după preferințe, pasatorul adresându- i o întrebare celui care
prinde, iar acesta fiind obligat să răspundă. Jocul se termină când toți jucătorii au răspuns la o
întrebare.
BIBLIOGRAFIE
855 de jocuri și activități (Chișinău, 2005)
Hali, Prentice (1999) – Reflective Educator -Leader , Upper Saddle River NJ
Iucu, R.B. (Ed.II.2006) – Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea
situațiilor de criză educațională. Iași: Editura Polirom.
Iosifescu, Ș. (Coord.) (2005). Management educațional . București: Educația 2000+.
Mâță, L. (2015) – Managementul clasei de elevi. Suport pentru curs și seminar.
Bacău: Editura Alma Mater.
Chiru, M. (2003). Cu părinții la școală. Ghid pentru profesori . București: Editura Humanitas
Educațional.
Clawson, James, G. S., Haskins, Mark, E. (2006), Teaching Management. A Field Guide for
Professors, Corporate Trainers, and Consul tants , Cambridge University Press, NY.
Capitolul 9
Instruire asistată de calculator
Utilizarea calculatorului în educație
În educația modernă, c alculatorul a devenit indispensabil și este utilizat de către
cadrele d idactice în procesul de predare, învățare și evaluare. U tilizarea sistemelor informatice
în educație a câștigat teren datorită virtuților foarte atractive pentru elevi, dar și pentru
profesori, accesibilității și ușurinței cu care sunt prezentate informațiile .
Utilizarea calculatorului în procesul de învățare are marele avantaj pentru elevi de a
facilita trecerea de la acumularea pas ivă de informații la învățarea prin descoperire, aceștia
învață să învețe, dezvoltându- și abilitățile și strategiile cognitive pe care le vor folosi și adapta
în diverse s ituații. Prin aceasta se realizează o mare fle xibilitate în învățare și o stimulare a
elevilor de a se implica în procesul educațional și de a deveni parteneri ai profesorului în
cadrul clasei.
Calculatorul nu poate lua locul profesorului , care rămâne o prezență activă, vie, în
comunicarea cu elevii, iar relația aceasta nu poate fi inlocuită de lecțiile interactive. Profesorul
este factorul care aduce resursele sale perso nale, umane în procesul de educație și care se
angajează cu întreaga sa personalitate în educație. Profesorul este cel care realizează
comunicarea vie cu elevii, prin intuiție, empatie, creativitate și adaptabilitate continuă la elevii
săi și este cel care modelează și caracterele acestora. Din acest punct de vedere, calculatorul
este un instrument auxiliar fol osit de profesor, instrument care modifică sistemul de învățare
tradițional și contribuie la căderea barierelor în accesarea informațiilor.
În procesul de predare a disciplin elor se folosesc foa rte mult s ofturile educaționale,
adică lecții interactive adaptate nivelelor de vârstă și claselor respective. Astfel, profesorul
este cel care stabilește obiectivele educaționale iar calculatorul este cel care oferă instruirea
elevilor, fiecare lecție urm ând niște secvențe și fiind dirijată de profesor. De asemenea,
calculatorul oferă și modalități de exercițiu , după ce conținuturile lecției au fost prezentate,
pentru predarea unor elemente de bază sau rezolvarea de exerciții . La finalul secvențel or de
învățare, caluclatorul oferă posibilitatea ca elevii să f ie testați pentru a aprofunda informațiile
pe care le- au memorat și înțeles dar și pentru a core cta eventualele erori sau lipsuri în
cunoștințe . De obic ei, testarea se realizează prin intermediul i temilor cu alegere multiplă,
elevilor dându- li-se astfel posibilitatea de a reveni asupra celor învățate și de a consolida
informația. Simulările folosite în cadrul lecțiilor virtuale sunt de cele mai multe ori
spectaculoase pentru elevi, deoarece ei pot vedea cum se formează formele de relief, de
exemplu sau pot asista la experimente de fizică, chimie sau bilogie, sau pot vizualiza rotirea în
spațiu a diferitelor forme geometrice. Înțelegerea de către elevi a diferitelor procese și
fenomene este mult ușurată prin utilizarea calculatorului iar aceștia devin mult mai motivați să
participe la lecție și să învețe.
Totodată , calculatorul poate reprezenta și un instrum ent cu ajutorul căruia elevul
învață pr in explor are. Astfel, el poate să utilizeze programe cu care să scrie diferite texte
literare sau să compună versuri sau muzică, s ă realizeze aplicații pentru baze de date sau
pentru a realiza un calcul tabelar. Elevii utilizează soft -ul în mod activ pentru a rezolva mai
multe sarcini de gândire, ceea ce duce la o învățare eficientă și durabilă. Și de data aceasta
profesorul este cel care stabilește obiectivele învățării și fixează cadrul în care se desfășoară
activitatea elevilor.
Altă modalitate de utilizare a calculatorului în procesul de educație este de a oferi
resurse care să fie căutate și accesate de către elevi, profesorul fiind cel care propune
conținuturile de învățare sau temele. Acesta ale ge un subiect care va fi supus disc uției în
cadrul clasei de elevi și ridică diverse întrebăr i legate de subiectul respectiv. Elevii au ca
sarcină să răspundă la aceste întrebări, să găsească informațiile adecvate, să le organizeze și să
ofere răspunsurile cerute. Folosirea calculatorului ca sursă de informații este foarte
importantă, e levii putând accesa de exemplu i nternetul sau enciclopediile multimedia. Acest
mod de abordare stimulează învățarea prin descoperire la elevi, ei nu mai sunt cei care
recepționează informații, ci trebuie în primul rând să înțeleagă întrebările p e care profesorul le
pune, urmând ca apoi să găsească ei înșiși informațiile și să le sintetizeze. Elevii sunt cei
responsabili de căutare a și găsirea informațiilor din diferite s urse, fiind provocator pentru ei să
ajungă la propriile lor concluzii. În for mularea concluziei de către elevi intervine procesul de
gândire, modul de raționament, analiza și sinteza informațiilor. Având o anumită temă, cum
este de exemplu fenomenul de încălzire globală, răspunsurile elevilor pot fi foarte variate la
întrebările pr opuse de cadrul didactic, dar este mult mai important modul în care ei argumen-
tează aceste răspunsuri, sursele de informare și dezbaterile ce pot fi generate în cadrul clasei,
pornind de la această bază. Profesorul este aici un facilitator al învățării, nu mai este cel care
oferă informațiile de -a gata, iar sarcina pe care elevul o are de realizat este mai mult calitativă
decât cantitativă.
Un alt mod de a utiliza calculatorul în procesul educativ este c rearea proiectelor
multimedia . Aceasta înseamnă, pe de o parte, că profesorii realizează prezentări multimedia și
le proiectează în cadrul clasei, prezentând diferite teme elevilor, fapt foarte des utilizat astăzi
în școli, iar p e de altă parte, elevii construiesc propriile prezentări multimedia ca proiecte la
diferite discipline, susținându- le în fața profesorului și a colegilor de clasă. Acest mod de
lucru prin care se utilizează calculatorul ca mijloc de comunicare, favorizează dezvoltarea
creativității și pune în mișcare un sistem complex de integrare a inf ormațiilor și abilităților .
Modul de creare de proiecte multimedia poate fi desfășurat sub forma lucrului în echipă
compusă din 3 până la 6 elevi, ceea ce implică dez voltarea tacticilor de colaborare, negociere
și asumare de responsabilități. Î n acest caz, rolul profesorul ui este de a facilita dezvoltarea
proiectului, ajutându- i pe elevi atât la familiarizarea cu tehn ologia, dacă este cazul, dar pe
parcursul proiectului elevii vor fi cei care decid conținuturile și forma prezentării.
Calculator ul este utilizat însă nu numai în procesul clasic de predare -învățare, ci și în
activitatea consilierilor psihopedagogi de orientare școlară și profesională a elevilor. Astfel,
calculatorul poate fi utilizat pentru îndrumare, orientare și evaluare, fiind vorba despre
programe interactive care oferă informații despre piața muncii sau despre diferite meserii,
programe care pot facilita testări pentru stabilirea intereselor sau aptitudinilor profesionale.
Calculatorul poate fi utilizat cu succes în școală, prin jocuri și simulări – pentru
învățarea meseriilor, programe de autoevaluare – administrează chestionare și stabilesc un
profil al ocupațiilor potrivite persoanei respective, teste psihometrice, redactare a CV -urilor ,
scrisorilor de prezentare sau de motivație, programe de ajutor în luarea deciziilor sau
programe de căutare a informațiilor . Toate acestea oferă elevilor o bază foarte importantă
pentru pregătirea lor viitoare și pentru integrarea lor socio- profesională, facilitându- le accesul
mai ușor la piața muncii și la deciziile privind alegerea meseriei . Există și o serie de programe
care pot fi utilizate pentru consilierea personală a elevil or, pe diferite problematici: prevenirea
și combaterea consumului de alcool în rândul elevilor sau educația sexuală. Aceste programe
pot fi parcurse în sesiuni succesive, oferind elevilor oportunitatea de a se implica în diferite
decizii prin simularea un or scenarii din viața reală și prin analizarea consecințelor acestor
decizii. Nici în această situație, calculatorul nu poate înlocui relația directă dintre profesionist
și elevul consiliat, relație care oferă un cadru important pentru schimbare și evoluți e a
elevului, fiind însă un instrument util și cu o largă aplicabilitate.
Având în vedere toate aceste argumente, calculatorul este instrumentul care ajută atât
profesorii cât și elevii la atingerea unor scopuri importante în învățare și poate fi utilizat de
către cadrele didactice în nenumărate situații. Pregătirea lecției în care este utilizat
calculatorul este deosebit de importantă pentru profesor, deoarece atingerea obiectivelor de
învățare depinde în cea mai mare măsură de proiectarea didactică și de stabilirea prealabilă a
secvențelor lecției. Profesorului îi revine sarcina, foarte grea, de a- și mobiliza întreaga
creativitate și abilitate de a îmbina mijloacele tradiționale cu cele inovative în cadrul lecției, în
funcție de obiectivele sale și de adaptarea la caracteristicile psiho- individuale ale elevilor săi.
BIBLIOGRAFIE
Bejat, M. (1971) – Talent, inteligență, creativitate . București: Editura Științifică.
Bîrzea, C. (1995) – Arta și știința educației . București: Editura Didactică și Pedagogică.
Cerghit , I. (1978) – A fi educator : București: Editura Didactică și Pedagogică.
Cerghit , I. (2002) – Sisteme de instruire alternative și complementare – Stiluri și strategii.
București: Editura Aramis.
Cerghit , I. (2006) – Metode de învățământ. Iași: Editu ra Polirom.
Clawson, James, G. S.; Haskins, Mark, E. (2006), Teaching Management. A Field Guide for
Professors, Corporate Trainers, and Consultants , Cambridge University Press, NY.
www. ecomunitate.ro
http://ro.wikipedia.org
www.calificativ.ro
www.didactic.ro
www.edu.ro
Bibliografie
855 de jocuri și activități (Chișinău, 2005)
Acsinte, A. (2006) – Handbal, Predarea jocului în școala generală. Iași: Ed. Performantica.
Balint, Gh. (2005) – Bazele teoretice și metodice ale predării schiului . Iași:Editura
Tehnopress.
Balint, Gh. (2013) – Teoria și practica sporturilor de iarnă și aplicații în disciplinele sportive
de iarnă (În tabere de pregătire): Îndrumar de lucrai practice . Bacău: Editura Alma Mater.
Balint, Gh., Gaspar P. (2008) – Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a
schiorilor alpini. Iași: Editura PIM.
Balint, Gh., Rusoiu I. (2013) – Improving the action means for the development of the main
psycho -motor skills that are specific to the luge event in the junior athletes of the Vatra
Dornei School Sports Club. Iași: Sport și Societate, Revista de educație fizică, sport și științe
conexe (Vol.13).
Balint, Gh., Marton Simon (2008) – Study on tehnical weight training into a cross -country
skiing training / Studiu privind ponderea antrenamentului tehnic în antrenamentul de schi fond. Revista: Analele Universității „Dunărea de Jos” Galați, Fascicula XV – Educație Fizică
și Management în Sport. Bejat , M. (1971) – Talent, inteligență, creativitate . București: Editura Științifică .
Bîrzea , C. (1995) – Arta și știința educației . București: Editura Didactică și Pedagogică.
Bontaș , I. (1996) – Pedagogie . București: Editura All.
Buzas , I. (1976) – Activitatea didactică pe grup. București: Editura Didactică și Pedagogică.
Cerghit , I. (1978) – A fi educator : Bucu rești: Editura Didactică și Pedagogică .
Cerghit , I. (2002) – Sisteme de instruire alternative și complementare – Stiluri și strategii.
București: Editura Aramis. Cerghit, I. (2006) – Metode de învățământ. Iași: Editura Polirom.
Chiru, M. (2003). Cu părinții la școală. Ghid pentru profesori . București: Editura Humanitas
Educațional.
Clawson, James, G. S., Haskins, Mark, E. (2006), Teaching Management. A Field Guide for
Professors, Corporate Trainers, and Consultants , Cambridge University Press, NY.
Cojocariu, V.M. (2007) – Fundamentele pedagogiei. Teoria și metodologia curriculum -ului.
Texte și pretexte. București: Editura V@I Integral.
Cojocariu, V.M. (2002) – Teoria și metodologia instruirii (pentru studenții de la colegiile de
institutori). Bucureșt i: E.D.P.
Cosmovici, A., Iacob, L., (cord.) (1998). Psihologie școlară. Iași: Editura Polirom
Crețu D., Nicu A. (2004) – Pedagogie și elemente de psihologie . Sibiu: Editura Universității
Lucian Blaga. Cucoș , C. (2006) – Pedagogie. Iași: Editura Polirom (Ediția a II -a).
Dobrescu , T., Dumitru , R. (2007) – Metodica predării gimnasticii în gimnaziu. Iași: Editura
Pim.
Dumitriu, Gh., Dumitriu, C. (2004). Psihopedagogie . București: Editura Didactică și
Pedagogică.
Grigoraș, Petru ( Manuscris în format PDF. 2010) – Învățarea M otorie în Schiul Alpin. Baze
teoretice și repere practice.
Hali, Prentice (1999) – Reflective Educator -Leader, Upper Saddle River NJ
Husac, Melexina (2006) – Școlarul mic și calculatorul în învățământul primar. Revistă
dedic ată cadrelor didactice, nr.1- 3. București: Editura Miniped.
Iosifescu, Ș. (Coord.) (2005). Management educațional . București: Educația 2000+.
Iucu, R.B. ( Ed.II. 2006) – Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea
situațiilor de criză educațională. Iași: Editura Polirom.
Mâță, L. (2015) – Managementul clasei de elevi. Suport pentru curs și seminar . Bacău: Editura
Alma Mater.
McDonald, Hugh P. (2004) – John Dewey and Environmental Philosophy . Albany: State
University of New -York Press .
Rață, G. (2010) – Didactica educației fizice și sportului . Bacău: Editura Alma Mater.
Rață, G. (2010) – Educarea creativității în educație fizică și sport. Bacău: Editura Alma
Mater.
Rață, G., Rață, C -tin. (2007) – Caiet de practică personalizat pentru studenți – domeniul
educație fizică și sport. Iași: Editura PIM.
Revista de pedagogie , Volumele 46- 47 (1997). București: Institutul de Științe Pedagogice.
Revista Românească pentru Educație Multidimensională (2009). Anul I. Numarul 2. Iași:
Editura Lumen.
Sălăvăstru , D. (2004) – Psihologia educației . Iași: Editura Polirom.
Șufaru, C. (2015) – Metodica predării handbalului în școală. Bacău: Editura Alma Mater
Veevers, Nick / Allison , Pete (2011) – Inspirational, Visionary, Outdoor and Experiential
Educator . Rotterdam: Sense Publishers.
http://alpinet.org/
www.calificativ.ro
www.didactic.ro
www. ecomunitate.ro
www.edu.ro
http://ro.wikipedia.org
http://www.wattpad.com/1316772- omul -si-muntele -ion-preda
http://sfatulparintilor.ro/familie -parinti/relaxare -si-wellness/5 -reguli -de-baza- pentru- plaja- si-
piscina/2/
http://sanatate.acasa.ro/fitnes s-aerobic- 6/sporturile -verii-aventura- din-apa-si-de-pe-plaja-
755.html
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Calea Mărășești, nr. 157, Bac ău, cod 600115 [612101] (ID: 612101)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.