Licenta 55.formatata [612091]

MINISTERUL EDUCA ȚIEI NAȚ IONALE
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚ EAN
BACĂ U
COLEGIUL “MIHAI EMINESCU” BACĂ U
CALIFICAREA -ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE CERTIFICARE A
CALIFICĂ RII ASISTENT
MEDICAL GENERALIST

COORDONATOR:

Instr. ANTOCE ADRIANA -GABRIELA

CANDIDAT: [anonimizat]:DĂ NCIANU IOANA CODRINA

2018

MINISTERUL EDUCATIEI NAȚ IONALE
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚ EAN
BACĂ U
COLEGIUL “MIHAI EMINESCU” BACĂ U
CALIFIC AREA -ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE CERTIFICARE A
CALIFICĂ RII ASISTENT
MEDICAL GENERALIST

COORDONATOR:

Instr. ANTOCE ADRIANA -GABRIELA

CANDIDAT: [anonimizat]: DĂNCIANU IOANA CODRINA

2018

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU

GASTRITĂ FLEGMONOASĂ

CUPRINS
Motto ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 1
ARGUMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 3
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 5
Anatomia și fiziologia aparatului digestiv ………………………….. ………………………….. …………………. 5
1.1. Anatomia aparatului digestive ………………………….. ………………………….. ………………………. 5
1.2. Fiziologia aparatului digestive ………………………….. ………………………….. …………………….. 11
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 21
Prezentarea teoretică a gastritei flegmonoase ………………………….. ………………………….. ………….. 21
2.1.Defini ție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 21
2.2.Etiopatologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 22
2.3. Epidemiologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 23
2.4. Patog eneza ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 23
2.5. Morfopatologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 23
2.6. Diagnostic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 24
2.7. Complicații ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 25
2.8. Evoluție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 26
2.9. Profilaxie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 26
2.10. Alimentația bolnavului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 27
2.11. Tratament ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 28
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 31
STUDII DE CAZ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 31
3.1. Prezentarea planurilor de îngrijire ………………………….. ………………………….. ……………………. 31
3.1.1 CAZUL NR. 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 31
Culegerea datelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 31
Plan de îngrijire a pacientului E.M. internat în perioada 18.06.2018 – 22.06.2018 …………….. 33
CAZUL NR.1 – EVALUARE FINALĂ ………………………….. ………………………….. ……………….. 48
3.2.2. CAZUL NR. 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 49
Culegerea datelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 49
Plan de îngrijire a pacientei M.S. internată de la data de 04.12.2017 la data de 09.12.2017 … 51
CAZUL NR.2 – EVALUARE FINALĂ ………………………….. ………………………….. ……………….. 67
3.1.3. CAZUL NR. 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 69
Culegerea datelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 69
Plan de îngrijire a pacientului A.G. internat de la data de 18.09.2017 la data de 23.09.2017 .. 71
CAZUL NR.3 – EVALUARE FINALĂ ………………………….. ………………………….. ……………….. 85
FOAIE DE TEMPERATURĂ CAZUL 1 Anexa nr. 1 ………………… 87
FOAIE DE TEMPERATURĂ CAZUL 2 Anexa nr. 2 …………………… 89

FOAIE DE TEMPERATURĂ CAZUL 3 Anexa nr. 3 ………………….. 91
Anexa 4 – Fotografii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 93
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 109
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 111

1
Motto

“Oboseala ta să fie luminată de
credință și de dragoste. Atunci când
știința nu mai poate face nimic,
bunătatea ta, purtarea ta, să sus țină
pe bolnav. Învinge greutățile inerente
profesiunii tale, stăpânește supărarea
și nerăbdarea ta; gândește -te că cel
suferind este dezarmat, fără putere și
are nevoie de ajutorul și îngrijirea
ta.”

prof. B. Masci

2

3
ARGUMENT

La nivel național, bolile digestive reprezintă a treia cauză de deces,
determinând circa 6% din totalul deceselor. Mortalitatea prin boli digestive în
România a avut o tendință accentuată de creștere până în anul 2000, după care
a înregistrat o evoluție cvasiconstantă.
Gastritele ocupă un loc important în cadrul bolilor digestive. La 25%
dintre persoanele peste 40 de ani și la 60% din cele peste 60 de ani se constată
apariția acestei boli.
Gastrita flegmonoasă, o formă rară de gastrită bacteriană, este o boală
ce amenință viața pacientului, cu infiltrarea extensivă a peretelui gastric,
necroză tisulară și manifestări septice generalizate.
Activitatea noastrǎ, a asistenților medicali este știinta vieții și a morții,
este o înt ậlnire dintre „o încredere” și „o conștiință”, cere vocație, dǎruire,
respect, sacrificii, empatie, profesionalism.
Scopul final al pregătirii noastre este îmbunătățirea calitǎții vieții
pacienților noștri, evidentǎ fiind aplecarea spre latura umanǎ a actului
medical, principiul urmat fiind: ”noi vindecǎm oameni și nu boli”.
Având în vedere, impactul fizic și psihic al acestei boli, precum și
necesitatea formării unor deprinderi igieno -dieteti ce adecvate ale bolnavilo r,
m-au determinat să analizez, să studiez și să aprofundez cunoștințele legate de
această boală, pentru o mai bună educare a bolnavilor aflați în tratament și
sub îngrijirea mea.
Deasemenea, având în vedere că este o boală cu cons ecințe grave
asupra sănătății, am vrut să cunosc cât mai multe lucruri despre modul de
transmitere a infecției, despre simptomele care însoțesc boala, etiopatogenie,
tratamentul, dar mai ales proxilaxia acesteia.
Alături de medicul care instituie terapia m edicală, asistenta medicală
are un rol deosebit de important în îngrijirea pacientului cu hepatită C. Ea este
în permanență alături de pacient, îl încurajează și administrează medicația
prescrisă de medic.
Practicarea îngrijirii pacientului necesită multip le abilități. Pe lângă
cunoștințele medicale, asistentul medical trebuie să posede abilitatea de a
comunica și de a stabili relații interpersonale care să promoveze încrederea și
interacțiunea: medic -asistent -pacient -medic.
Alături de examinarea statusului medical general, evaluarea pacientului
trebuie să fie completă. Îngrijirile trebuie să includ ă orice condiție medicală
manifestă a pacientului precum și aspectele familiale, sociale și psihologice
asociate situației acestuia.

4

5
CAPITOLUL I

Anatomia și fiziologia aparatului digestiv

1.1. Anatomia aparatului digestive

Sistemul digestiv este alcătuit din organe la nivelul cărora se realizează digestia
alimentelor și ulterior absorția lor. În același timp, la nivelul ultimului segment al tubului
digestiv, rectul, se realizează eliminarea resturilor neabsorbite, prin actul defecației.

1.1.1. Cavitatea bucală
Este primul segment al tubului digestiv, fiind o cavitate virtuală, când gura este
închisă, și reală, când gura este deschis ă. Cavitatea bucală este despărțită de arcadele
alveolo -gingivo -dentare în două părți: vestibulul și cavitatea bucală prop riu-zisă.
Vestibulul bucal este un spațiu în formă de potc oavă, limitat între arcade, pe de o
parte, buze și obraj pe de altă parte. Vest ibulul comunică cu cavitatea bucală prop riu-zisă
prin spațile interdentare și spațiul retromolar. În vestibul se deschide canalul Stenon
(canalul superior al glandei parotide) .
Cavitatea bucală prop riu-zisă este delimitată înainte și pe laturi de arcadele alvelo –
gingivo -dentare, în sus de bolta paltină, care o separă de fosele nazale, în jos de pla nșeul
bucal în care se află corpul limbei și glanda sublinguală.1

1.1.2. Limba
Limba este un organ musculo -membranos mobil care, pe lângă rol de masticație și
deglutiție, mai are rol și în vorbirea articulată, în supt și ca organ de simț, datorită prezenței
la nivelul limbi i, a papilelor gustative. Limba prezintă un corp situat în cavitatea bucală și
o rădăcină, spre faringe.
În structura limbii se descriu un s chelet osteofibros, mușchi striați și o mucoasă.
Scheletul osterofibros este format din osul hioid și două membrane fibro ase:
 septul limbii
 membrane hioglosiană întinsă de la hioid spre limbă
Mușchii limbii sunt: intrinseci, prop rii (mușchiul transvers, mu șchiul vertical,

1 Anatomia si fiziologia omului -Compendiu(Cezar Th. Niculescu) pag.277

6
mușchiul lingual longitudinal superior și mușchiul lingual longitudinal inferior, stâng și
drept). Există și mușchi extrinseci (mușchiul Stiloglos, hipoglos, genioglos), cu un cap ăt
prins pe oase sau mușchii platoglos sau amigdaloglos, și cu celălat pe palatul moale sau
amigdala p alatină.
La exterior, limba este acoperită de mucoasa linguală, care se continuă cu mucoasa
bucală, a vând în structura sa un epiteliu pluristratificat, pavimentos, necheratinizat. Pe fața
dorsală (superioară) a l imbii și pe marginiile ei se găsesc papilele linguale, care oferă
limbii un aspect catifelat.2

1.1.3. Dinții
Dinții sunt organe dure ale aparatului masticator. La om există două dentiții, una
temporară (dinți de lapte), care numără 20 de dinți, și cea de -a doua, permanetă 32 de dinți.
Dentiția temporară începe să apară după 6 -8 luni și este comple tă în jurul vârstei de
2-3 ani.
Dentiția permanentă apare între 6 și 13 ani, exceptând molarul III (m ăseaua de
minte), care apare mai t ârziu (18 -22) sau de loc .
Toți dinți, indifer ent de formula lor, prezintă coroana, col și rădăcina. Coroana de
culoare albă, depășește alveola dentară, fiind vizibilă în cavitatea bucală. Rădăcina este
inclusă în alveolă și poate fi unică, dublă sau triplă. Unica este la incisivi, canini și
premolari, dublă sau triplă la molari. Colul este regiunea mai îngustă, situată între rădăcina
și coroan ă. La nivelul colului se află inelul gingival ( mijloc de fixare al dintelui).3

1.1.4 .Faringele
Este un conduct musculo -membranos, dispus de la baza craniului până în dreptul
vertebrei C8 unde se continuă cu esofagul.. Are forma unui jgheab deschis anterior, care se
îngustează de sus în jos, cu lungimea de 15 cm.
Fața posterioară a faringelui delimitează, împreună cu coloana vertebral ă tapetată
de mușchii prevertebrali, spațiul retrofaringian. Fețele laterale ale faringelui, la nivelul
capului, vin în raport cu spațiul mandibulo -faringian cuprins între mandibulă și faringe, iar
la nivelul gâtului cu lobii laterali ai glandei tiroide, cu artera c arotidă comună, vena
jugulara internă nervul vag situat între cele două formațiuni vasculare.4

2 Anatomia si fiziologia omului -Compendiu(Cezar Th. Niculescu) pa g.278
3 Anatomia si fiziologia omului -Compendiu(Cezar Th. Niculescu) pa g.279
4 Anatomia si fiziologia omului -Compendiu(Cezar Th. Niculescu) pa g.280

7

1.1.5. Esofagul
Este un canal musculo -membranos prin care bolul alimentar trece din faringe spre
stomac. Limita lui superioară corespunde vertebrei C6 iar cea in ferioară orificiului cardia
prin care esofagul se deschide în stomac. În traiectul sau str ăbate regiunea cervicală,
toracală , diafragma și ajunge în abdomen terminându -se în stomac. Esofagul descrie în
traiectul să u curburi, unele în plan sagital, altele în plan frontal. Lungimea sa este de 25
cm.
Structura esofagului de la suprafață spre interior distingem patru straturi:
 adventiția este o tunică conjunctivă care se continuă în sus cu adventiția
faringelui are în structura sa țesut conjunctiv lax;
 tunica muscular este formată dintr -un strat de fibre longitudinale la exterior
și un strat de fibre cirulare la interior. În treimea inferioară fibrele striate
sunt înlocuite de fibre netede;
 tunica submucoasă este bine dezvoltată la nivelul esofagului și conține
glande esofagiene de tip acinos, ce secretă mucus care ușurează înaintarea
bolul lui alimentar;
 tunica mucoasă are culoare albicioasă și prezintă cute longitudinale care se
șterg prin distensia esofagului, cauzată de trecerea bolului alimentar.5

1.1.6. Stomacul
Stomacul se prezintă ca o porțiune dilatată a tubului digestiv, fiind situat în etajul
supramezocoli al cavității abdominale, între splină și ficat. În stare de umplere are 25 cm,
iar gol 18 cm. Capacitatea lui este de 1300 -1500 cm cub. Stomacul are forma unui “J”, cu
o porțiune verticală mai lungă și cu una orizontală mai scurtă. Descrierea stomacului are
două fețe (anterioară, posterioară), două orificii (cardia, pilorul). Cele două fețe ale
stomacului sunt acoperite de peritoneu, care, ajung la nivelul curburilor, se reflectă
organele vecine, formând ligamente.
De pe mica curbură, prin reflexia peritoneului, se formează micul epiploon
(ligamentul gastro -duodeno -hepatic) care leagă mica cu rbură de fața inferioară a ficatului.
De pe marea curbura de diafragm, ligamentul gastro -diafragmatic, care leagă marea

5 Anatomia si fiziologia omului -Compendiu(Cezar Th. Niculescu) pa g.281

8
curbură de diafragm, ligamentul gastro -splenic, între marea curbură și splină, și ligamentul
gastro -colic, între marea curbură și colonu l transvers, ce se leagă de marele epiploon.
Fața anterioară a stomacului prezintă o porțiune superioară, care corespunde
peretelui toracic, și una inferioară, care corespunde peretelui abdominal. Porțiunea toracală
vine în raport cu diafragma și cu coaste le 5-9 din partea stânga. În porțiunea abdominală,
fața anterioară a stomacului vine în raport cu lobul stâng al ficatului, iar mai lateral cu
peretele muscular al abdomenului.
Fața posterioară a stomacului, prin intermediul unui diverticul al cavității
peritoneale, numit bursă omentală, vine în raport cu rinchiul stâng, suprarenala stânga,
corpul și coadă pancreasului, splina și arteră splenica (pe marginea superioară a corpului
pancreasului) și din arteră gastro -diafragmatic, gastro -frenic și gastro -colic .
Curbură mică este concavă. La nivelul ei se găsește arcul vascular al mici curburi
format din arteră gastrică stânga din trunchiul celiac și arteră gastrică dreaptă , din arteră
hepatica proprie, cât și micul epiploon (ligamentul gastro -duodeno -hepatic) care leagă
stomacul de ficat. Orificiul cardia, prin care stomacul comunică cu esofagul , este pe
flancul stâng al vertebrei T11. Orificiul pilor , prin care stomacul comunică cu duodenul,
se află în dreptul flancului drept al vertebrei L1. Este prevăzut c u sfincterul piloric. Când
stomacul este umplut, pilorul coboară și se deplasează spre dreapt a. Sfincterul piloric are
consistență dură la palpare .
Subîmpărțirea stomacului trecând un plan prin incizură gastrică situată la nivelul micii
curburi, unde acea stă își schimbă direcția, împărțim stomacul în două porțiuni: porțiunea
verticală, situată deasura planului , și porțiunea orizontală sub acest plan.
Porțiunea verticală, în rândul sau are două părți: fundul stomacului, care conține
pungă cu aer a stomacul ui, și corpul stomacului.
Porțiunea orizontală are și ea o zonă mai dilatat ă, care continuă corul stomacului
(antrul piloric ), și altă care se continuă cu dodenul, denumită canal piloric. La interior,
stomacul prezintă numeroase plici ale mucoasei:unele longitudinale, altele transversale sau
oblice. Dintre cele longitudinale, două situate în dreptul micii curburi, delimitează canalul
gastric prin care se scurg lichidele.
Vascularizația stomacului este asigurată de toate cele trei ramuri ale trunchiul celi ac
:arteră hepatic ă, gastrică stânga și splenica. Arteră splenic ă irigă marea curbură a
stomacului prin arteră gastr -oepiploica stânga, care mai primește și ramuri din arteră
gastro -duodenala (arteră gastro -epiploica dreaptă ) provenită din arteră hepatic ă comună.

9
Arteră gastrică stânga iriga mică curbură a stomacului împreună cu arter a gastrică dreaptă
din arteră hepatic ă comună. Arter a gastrică stânga irig ă mica curbură a stomacului
împreună cu arteră gastrică dreaptă din arteră hepatic ă propie. Sângele v enos ajunge în
venă portă .
Inervația stomacului este asigurată de plexul gastric,format din fibre simpatice și
parasimpatice. Provine din plexul celiac. Fibrele nervoase formează în peretele stomacului
plexul mienteric și plexul submucos.6

Structura stom acului subdiafragmatic
Peritoneul acoperă amândouă fețele a stomacului și ajuns la nivelul marginilor
acestuia se reflectă, formând ligamente. De pe marginea stâng (curbură mare) se formează
legamentele gastro -diafragmatic, gastro -splenic și gastro -colic. De pe marginea dreaptă
(curbură mică) se fo rmează ligamentul gastro -hepatic (micul epiploon) numit și esofago –
gastro -duodeno -hepatic.
Stratul muscular este format din fibre musculare netede pe 3 planuri : superficial,
mijlociu, profund.
Stratul submucos este format dintr -un epiteliu simplu cilindric și un corion (sangvine
și limfatice ), nervi și plexul submucos Meissner.
Mucoasă gastrică este roșie, formată dintr -un un epiteliu simplu cilindric și un corion
care conține glande gastrice care după situația lor, sunt cardiale, fundice și plioarece.
Glandele pilorice sunt scurte, de tip tubulos simplu sau ramificat și secretă mucus și
gastrin ă. În corion găsim și țesut limfoid.7

1.1.7. Intestinul subțire
Este o porțiunea din tubul digesitiv cuprinsă între stomac și intestinul gros. În
funcție de mobilitatea s a, intestinul subțire are o prima porțiune fixă, numită duoden, mai
lungă și mobilă, j ejiuno -ileon. Mobilitatea acestuia din urmă se datorește mezentereului.
Lungimea intestinului subțire este de 4 -6 metri, iar calibrul este de 4 cm la nivelul
duodenului și de 2 -3 cm la nivelul jejuno -ilonului.

6 Anatomia si fiziologia omului -Compendiu(Cezar Th. Niculescu) pa g.282 -283
7 Anatomia si fiziologia omului -Compendiu(Cezar Th. Niculescu) pag.288

10
Duodenul
Este prima porțiune a intestinului subțire și are formă de potcoavă , cu concavitate
în sus, în care se află capul pancreasului. Are o lungime de 25 cm. Începe la nivelul
pilorului și se îndreaptă spre vezică biliara , unde cotește , devenind descendent .

Jejuno -ileonul
Este porțiunea lib eră (mobilă) a intestinului subțire și se întinde între flexură duo –
deno -jejunala și orificiul ileo -cecal. Este legat de peretele posterior al abdomenului prin
mezenter de unde și numele de intestin mezenterial. Jejeuno -ileonul descrie 14 -flexuozit ăți
în formă de „U”, numite anse intestinale. Se distin ge un grup superior stâng (ce aparține
jejunului ), format din axe anse orizontale suprapuse unele deasupra altora, și un grup
inferior drept (ce aprtine ileonului), format din anse verticale.8

1.1.8. Intestin ul gros
Intestinul gros continuă jejuno -ileonul și se deschide la exterior prin orificiul anal.
Lungimea să este de 1,50 m, calibrul lui diminuând de cec spre anus (la origine are un
calibru de 7 cm, iar terminal de 3 cm ).
Cecul este prima porțiune a intestinului gros și are forma unui sac. Ocupă fosa
iliacă dreaptă. Uneori, el poate avea o poziție înaltă, urcând spre ficat, alteori, dimpotrivă,
poate avea o poziție joasă, coborând în pelvis. Față anterioară a cecului vine în raport cu
peretele anterio r al abdomenului, fața posterioară vine în raport cu fosa iliac ă, mușchiul
psoas -iliac și nervul femural, care trece la acest nivel.
Apendicele vermicular este un segment rudimentar al intestinului gros, transformat
în organ limfoid. Are lungimea de 7 -8 cm și un calibru de 5 -8 mm. Forma lui este a unui
tub cilindric mai mult sau mai puțin flexos. Se deschide pe fața medială a cecului prin
orificiul apendiculo -cecal. Apendicele se dispune față de cec într -o manieră variabilă. De
obicei , el este medial de cec , adr poate fi prececal, retrocecal, subcecal sau laterocecal.
Colonul este segmentul cel mai lung al intestinului gros, întins între cec și rect, sub
forma cadrului solic, cvasi -închis inferior, de la valvula ileocecal ă la nivelul vertebrei a
treia sacrat e. Valoarea medie a lungimii sale este 1,4 m, iar diametrul său descrește, inițial
masurând 5 cm, către porțiunea terminală unde variază între 2,5 –3 cm. Menținerea în
poziție a segmentelor colice este mediată de presa abdominală și peritoneu, care aplică

8 Anatomia si fiziologia omului -Compendiu(Cezar Th. Niculescu) pa g.284 -285

11
colonul direct sau prin intermediul unui mezou pe peretele posterior al abdomenului.
Rectul începe la nivelul vertebrei S3 și sfârșește la nivelul orificiului anal. În
traectul s ău descrie o curbă cu concavitate înainte . Ajuns în dreptul coccisului, își schimbă
traectul, descriind o curbă cu congavitate posterior, străbate perineul și se îndreaptă spre
orificil anal. Pe lângă aceste curburi în plan sagital, rectul mai prezintă și curburi în plan
frontal , mai puțin evidente însă .9

1.1.9. Glandele anexe a le tubului digestiv
Glandele salivare secretă saliva care are loc în digestia bucală există două categorii
de glande salivare: glande salivare mici, fără canal excretor, care sunt: glandele palatine,
pe mucoasa palatului; glande labiale, pe mucoasa buzelor;glande bucale, pe mucoasa
obrajilor; glande linguale, pe mucoasa limbii.și glande salivare mari, situate în afara
cavități bucale; sunt perechi și varsă produsul lor de secreție în cavitatea bucală. Acestea
sunt glande parotide, submandibulare și s ublinguale.10
Ficatul este cea mai mare glandă anexă a tubului digestiv. Este situat în etajul
supramezocolic, în partea dreaptă, sub diafragmă,deasupra colonului transvers și a
mezocolonului, la dreapta stomacului. Are o consitență fermă și o culoare brună .11
Pancreasul este o glandă voluminosă, anexată tubului digestiv, având o funcție
endocrin cât și una endocrina. Anterior este acoperit de peritoneu , fiind situat pe peretele
profund al cavități abdominale. Forma pancreasului este de ciocan, de ″J” culcat sau de
cârlig. Este un organ friabil, rupându -se ușor.I se descriu pancreasului un cap, un col și o
coadă.12

1.2. Fiziologia aparatului digestive

Tractul gastro -intestinal asigură aportul de apă, elictroliți și substanțe nutritive
necesare organismului.

9 Anatomia si fiziologia omului -Compendiu(Cezar Th. Niculescu) pa g.285 -288
10 Anatomia si fiziologia omului -Compendiu(Cezar Th. Niculescu) pa g.291
11 Anatomia si fiziologia om ului-Compendiu(Cezar Th. Niculescu) pa g.292
12 Anatomia si fiziologia omului -Compendiu(Cezar Th. Niculescu) pa g.296

12
1.2.1.Digestia bucală
La nivelul cavități bucale, cât și al altor organe digestive, există o activitate motorie
și una secretorie. Activitatea motorie a cavități bucale constă din masticație și timpul bucal
al deglutiției.
Masticația este u n act reflex involuntar, ce se poate desfășura și sub controlul
voluntar. Organele masticației sunt oasele maxilare, mandibulare și dinții (organe pasive),
precum mușchii masticatori ai limbii și ai obrajilor (organr active). Prin masticație,
alimentele in troduse în cavitatea bucală sunt tăiate și transformate în fragmente mai mici.
Reflexul masticator este coordonat de centri nervoși din trunchiul cerebral, care
determină mișcările de ridicare și coborâre ale mandibulei .
La deschiderea gurii, receptorii d e întindere din mușchii mandibulei in țiază
contracția reflexă mușchilor maseter pterigoid medial cu receptori bucali determinând
închiderea cavități bucale. La închiderea gurii, alimentele în contact cu receptori bucali,
determină contracția reflexă a mușchilor digastric și perigoid lateral ceea c e duce la
deschiderea cavității bucale.
Saliv a este secretată, în principal de trei perechi glande salivare: parotide
(localizate lângă unghiul mandibulei; sunt cele mai mari și produc o secreție aposa),
sublinguale și submandibulare (ultimile două secretă o salivă ce conține o cantitate mai
mare de proteine, deci secreția va fi mai vâscoasă).
Compoziția salivei. Zilnic se secretă 800 -1500 ml salivă,soluție apoasă ce conțin
electroliți și proteine. Concentrația electrolitilor și osmolalitatea variază cu deb itul
secreției, dar, în general, comparativ plasmă, salivă este hipotonica;
În salivă se găsesc două tipuri de proteine: enzime(amilaza salivara si lipaza
linguală), mucina. Saliva mai conține substanțe bactericide (lizozim) și unii produși de
catabolism ( uree, acid uric); reprezintă și o cale de eliminare din organism a unor virusuri.
Controlul secretiei salivare. Este în totalitate realizat prin reflexe ale sistemului
nervos vegetativ. Activitatea parasimpatică stimulează celulele glandelor salivare să
secrete o cantitate mare de salivă apoasă, cu conținut mare de electroliți și redus de
proteine. Activitatea simpatică stimulează glandele salivare să secrete un volum mic de
salivă, mucus în cantitate mare.
Deglutiția cuprinde totalitatea activităților moto rii ce asigură transportul bolului
alimentar din cavitatea bucală în stomac. Este un act reflex ce se desfășoară în trei timpi.
Timpul bucal (voluntar).În momentul în care alimentele sunt gata pentru a fi

13
înghițite, ele sunt în mod voluntar împinse în fari nge datorită presiunii pe care o exercită
limbă prin mișcarea ei în sus și posterior asupra platului moale. De acum încolo, procesul
deglutiției devine în întregime, sau aproape, un act automat și, în mod obișnui nu mai pote
fi oprit.
Timpul faringian la intrarea în faringe sunt stimulate ariile receptoare de la acest
nivel.Impulsurile de la acest nivel ajung la trunchiul cerebral și ințiază o serie de contracții
faringiene musculare automate.
Timpul esofagian esofagul este principal, rolul de atrasporta al imentele din faringe
stomac, iar mișcările lui organizate specific vederea acestei funcții. mod normal ,esofagul
prezintă de mișcări peristalitice:peristalism primar peristlism secundar. Perstalismul primar
este declasat de deglutiție începe când alimentel e trec din faringe esofag;este coordonat
vagal. Peristalismul secundar se datorează alimentelor esofag când alimentele propulsate
stomac; este coordonat de sitemul nervos enteric esofagului.
Relaxarea receptiv ă a stomacului. Pe măsură ce und a perisalistic ă se deplasează
spre stomac, o unde de relaxare transmisă prin neuroni mienterici inhibitori percede
contracția. Întreg stomacul și într -o măsură mai mică, chiar și duodenul se relaxează când
acesta undă ajunge la nivelul esofagului inferior, pregătind astf el cavitățile respective
pentru primirea alimentelor.
Sfincterul esofagian inferior (gastro -esofagian) la capătul terminal al esofagului ,
pe o porțiune de 2 -5 cm deasupra junctiunii cu stomacul , musculatură circulară esofagiana
este îngroșată, funționând ca un sfincter.Acest sfincter prezintă o contracție tonică și este
relaxată prin relaxarea receptivă.Contracția acestuia sfincter contribuie la prevenirea uni
reflux gastro -esofagian.13

1.2.2.Digestia gastric
În stomac alimentele suferă consecința activităților motori și secretori ale acestuia,
care produc transformarea bolului alimentar într -o pastă omogenă, numită chim gastric.
Relaxarea receptiv ă. Când alimentele trec din esofag în stomac, activitatea
fundului gastric este inhibată, permițând depozitarea a 1 – 21 conținut.Acest proces are la
baza reflexe vagovgale.
Peristalitismul. Contracțiile peristalitice, inițiate la granuta dintre fundusul și
corpul gastric se deplasează caudal determind propulsia alimentelor către pilor, și sunt

13 Anatomia si fiziologia omul ui-Compendiu(Bogdan Voiculescu ) pag.298 -301

14
produse pr in modificări periodice ale potențialului membranei fibrelar musculare netede
longitudinale; se numesc unde lente sau ritm electri de bază. Acestea de sunt responsabile
de frecvență și forță contracțiilor gastrice. Forță contracțiilor persalitice este cres cută de
acetilocolina și gastrină.
Retropulsia. Cuprinde mițcările de dute vino alchimului, determinate de propulsia
puternică a conținutului gastric către scfincterul piloric închis. Are rol important în
amestecul alimentelor cu secrețiile gastrice.
Evacu area conținutului gastric apare atunci când particulele chimului sunt
suficient de mici pentru a străbate scfincterul piloric. De fiecare dată chimul este împins
spre scfincterul piloric, 2 -7 ml chim trec în duoden. Lichidele trec mai repede decât solide,
proporțional cu presiunea intragastrică.
Complexul motor migrator este o undă peristalitică ce începe în esofag și
parcurge întreg tractul gastro -intestinal, la fiecare 60 -90 minute, în timpul perioadei
interdigestive; îndepartează resturile de alimente di n stomac.
Contracțiile de foame apar atunci când stomacul este gol de mai multe ore. Sunt
contracții peristalitice ritmice ale corpului stomacului. Sunt foarte intense la adultul tânăr,
cu tonus gastrointestinal crescut; sunt amplificate de hipoglicemie.
Activitatea secretorie a stomacului . Secrețiile gastrice continuă procesele
digestive începute în cavitatea bucală; cantitatea secretată zilnic este de aproximativ 2 l .
Fazele secetiei gastrice sunt următoarele:
 Faza cefalică este declanșată de gândul, ved erea, gustul sau mirosul
mâncării.Este dependentă de integritatea fibrelor vagale ce inervează
stomacul; 
 Faza gastrică se declanșează la intrarea alimentelor în stomac; acest fapt
determină tamponarea acidității gastrice, crescând pH -ul hgastric, și permite
altor stimuli (de exemplu,vag, gastrică) să elibereze acid;
 Faza intenstinalăîncepe odată cu intrar ea chimului în duoden;
cantitativ, secreția este foarte redusă în timpul acestei faze.
Secreția HCl este necesar pentru digestia proteinelor, asigurarea unui pH optim
pentru acțiunea pepsinei, activarea pepsinogenului, împiedicarea proliferării intraga strice a
unor bacterii patogene.
Secreția de a pepsinogen. Pepsina, forma activă a pepsinogenul, este o enzimă

15
proteolitică, activă în mediu acid în (pH optim 1,8 -3,5) care începe procesul de digestie al
proteinelor la valori ale pH -ului mai mari de 5,acti vitatea sa proteolitica scade , devenind
în scurt timp inactiv.
Labfermentul este secretat numai la copilul mic, în perioada de alaptare.Rolul sau
este de a coagula lapte, pregătindu -l pentru digestia ulterioară.
Lipaza gastric este o enzimă lipolitică cu activitate slabă (o -tributiraza) hidrolizând
numai lipide ingerate sub forma de emulsie, pe care le separă în acizi grași și gligerină.
Gelatinoza hidrolizeaza gelatină.
Mucina este o glicoproteină secretată de celulele mucoase; are rol în protecția
mucoas ei gastrice, atât mecanic cât și chimic .14

1.2.3.Digestia la nivelul intestinului subțire
Mișcările de la nivelul intestinului subțire sunt contracții de amestec și contracții
propulsive totuși mișcările intestinului subțire determină în proporții diferit e, atât amestec
cât și propulsiei.
Contracțiile de amestec (contracțiile segmentare). Când o porțiune a intestinului
subțire este destinsă de chim, întinderea pereților intestinali determină apariția în lungul
intestinului a unor contracții concentrice loc alizate, separate prin anumite intervale .
Frecvența maximă a contracțiilor segmentare ale intestinului subțire este
determinată undelor lente din peretele intestinului (12 pe minut în duoden și jejun proximal
8-9 ileonul terminal).
Mișcările de propulsie chimul este propulsat la acest nivel de undele peristalitice
ce apar în orice parte a intestinului subțire ci se adaptează în direcție anală cu o vitez ă de
0,5-2 cm pe secundă, mult mai rapid în intestinul proximal și mai lent în intestinul
terminal.
Activ itatea peristalitic ă a intestinului subțire crește postprandial, fapt determinat
parțial de începerea pătrunderii chimului în duoden, dar și de reflexul gastroenteric care
este intiat de distensia stomacului și transmis în special prin plexul mienteric de la peretele
stomacului la cel a intestinului subțire.
Secreția pancreatic ă. Pancreasul conține celule endocrine, exocrine și ductale.
Celulele endocrine grupate în insule, secretă direct în circulația sangvina insulină,
glucagon,somatostatina și polipeptidul pancreatic. Celulele exocrine, organizate în acini,

14 Anatomia si fiziologia omul ui-Compendiu(Bogdan Voiculescu ) pag.301 -303

16
produc 4 tipuri de enzime digestive: peptidaze, lipaze și nucleaze, care răspund de dige stia
proteinelor, respectiv al lipidelor, glucidelor și acizelor nucleici.
Compoziția secreției pancreatice.
Electroliți: Na si K se găsesc în acceași concentrație ca și în plasmă; HCO 3 se
găsesc în cantitae mult mai mare; sucul pancreatic, în cantități mi ci, Ca, Mg., Zn, sulfați,
fosfoți.
Secreția de HCO3din celule ductale se face printr -un mecanism ce implică cel puțin
un transport activ.
Enzime: trei tipuri majore: amilaze, lipaze și proteaze ׃
 amilaza pancreatică se secretă în forma sa activă; 
 lipaze (lipaza, colesterolul lipaza , fosfolipaza), secretate în forma lui
activă; 
 proeteaze (tripsina și chimotripsina), secretate în forma lor inactivă . 
Controlul secretiei pancreatice. Secreția pancreatică cuprinde trei faze ׃
 Cefalică: gândul, văzul, mirosul sau gustul alimentelor produc aceasta fază; 
 Gastrică: stimulată prin distensie gastrică (efector -vagul) și prezența produșilor de
digestie mai ales aminoacizi și peptide; 
 Intestinală:stimuli majori ai secreției pancreat ice sunt hormonii
colecistkinia (stimulează secreția panc reatică enzimatică) și secreția ( stimulează
secreția de bicarbonat ), care sunt eliberați din celule endocrine ale duodenului și
jejunului în timpul acestei faze ca răspuns la intrarea chimului în intestinul subțire.
Secreția biliară. Bila este necesară pentru digestie și absorția lipidelor și pentru
excreția unor substante insolubile în apă cum sunt colesterolul și biliru bina.
Compoziția bilei ׃
 Acizi biliari: primari -sunt sintetizați în hepatocitice din colesterolul și conjuncți
cu taurină și glicină, rezultând sărurile biliare secretate activ în canaluiculele
biliare; secundari – se formează din cei primari sub acțiunea bacteriilor
intestinale; 
 Pigmenti biliari: bilirubina și biliverdina sunt metaboliti ai hemoglobine i ce
sunt conjugați în hepatocite și excretați biliar, conferind bilei culoarea sa
galbenă; 
 Fosfolipidele intră în alcătuirea miceliilor; 
 Colesterolul; 

17
 Electroliti. 
Depozitarea bilei la nivelul vezicei biliare . În perioadele interdigestive, bila se
depozitează la nivelul vezicei biliare care are o capacitate de 20 -60 ml.
Controlul secreției biliare. Volumul secreției biliare și conținutul ei în săruri
biliare se reglează separat. Partea bila -independentă a secreției biliare se referă la cantitatea
de apă și electroliți secretă zilnic de ficat și care este stimulată de secretină.
Secrețiile intestinului subțire conțin:
 Mucus, cu rol de protecție a mucoasei intestinale; 
 Enzime asociate cu microvlilii celulelor epiteliale intestinale; 
 Apa și elictroloți secretați de celulele epiteliale intestinale.
Reglarea secreției intestinului subțire se face în principal, prin reflexe locale,
initiate de stimuli tactivi sau iritanți; cea mai mare parte a secreției este declanșată de
prezența chimului, cu cât volumul acestuia este mai mare cu atat secreția intestinală va fi
mai mare.
Absorția intestinală se realizează prin cele mai multe mecanisme, în funcție de
substanță absorbită. Glucidele cele trei glucide majore ale dietei sunt dizaharidele -sucroză
și lactoză și polizaharidul amidon, fie sub formă de amilocpectina, fie sub formă de
amiloză.
Produși finali ai digestiei glucidelor sunt: glucoză, fructoză și galactoză. Glucoză și
galactroza se absorb printr -un mecanism comun, un sistem de transport activ. Fructoză se
absoarbe prin difuziuni facilitată.
Proteinele dietă protelica zilnică necesară un ui adult este de 0,5 -0,7 g/kg
corp. Proteinele ajunse în intestin provin din două surse: endogena (30 -40 g/zi, sunt
proteinele secretorii și componetele, proteice ale celulelor descoamate ) și exogena(
proteinele din dietă).
Lipidele aportul zilnic de lipide variază între 25 -100 g. Spre deosebire de glucide și
de proteine, lipidelele se absorb din tractul gastro -intestinal prin difuzie pasivă. Pentru a
putea fi abso rbite, ele trebuie să devină solubile în apă.
Apa și electoliții . În intestinul subțire, apa se absoarbe pasiv, izoosmotic, că
urmare a gradientului osmotic creat prin absorbția electrolitilor și a substanțelor nutritive.
Vitaminele și mineralele . Vitamine le liposolubile (A,B,K,E ) intră în alcătuirea
micilor și se absorb împreună cu celelalte lipide în intetestinul proximal. Vitaminele
hidrosolubile se absorb prin transport facilitat printr -un sistem de transport activ Na –

18
dependent, proximal, în intestinul subțire. Calciu se absoarbe cu ajutorul unui transport
legat membrană celulară și activat de vitamină D.15

1.2.4.Digestia la nivelul intestinului gros
Rolurile principale ale colonului sunt absorbția apei și a electrolitilor (jumătatea
proximală) și depozitarea materiilor fecale până la eliminarea lor (jumătatea distala).
Datorită acestor roluri,mișcările de la nivelul colonului sunt lente.
Mișcările de amestec . Într -o manieră similară cu a mișcărilor de segmentare ale
intestinului subțire, la nivelul colonului apăr contracțiile circulare mari. Concomitent,
musculatură longitudinală a colonului agregată în trei benzi longitudinale, denumite tenii,
se contracta și ea. De obicei, aceste contracții, odată inițiate, ating maximum de intensitate
în aproxima tiv 30 de secunde și dispar la următoarele 60 de secunde.
Mișcările propulsive (mișcările în masă). Unde peristalitice identice cu cele
întâlnite în intestinul subțire pot fi cu greu observate în colon. În schimb, propulsia
rezultată în principal prin cont racții haustrale în direcție anala, deja discutate, și mișcări în
masă. În colonul transvers și sigmoid, mișcările în masă au îndeosebi rol propulsiv. Aceste
mișcări apăr de obicei de câteva ori pe zi;cele mai numeroase durează aproximativ 15
minute în pri ma oră de la micul dejun.
Absorbția și secreția la nivelul colonului . Colonul nu poate absorbi mai mult de
2-3 litri de apa pe zi. Colonul absoarbe cea mai mare parte a sodiului și clorului care nu au
fost absorbite în intestinul subțire. Potasiul este sec retat de către colon. Aceste procese sunt
controlate de către aldosteron. Există trei surse de gaz intestinal: înghițit, format sub
acțiunea basteriilor de ileon și colon și difuzat din tronetul sangvin.
La nivelul colonului se produc zilnic 7 -10 litri de gaze, mai ales prin degretarea
produșilor de digestie ce au ajuns la acest nivel. Componentele principale sunt dioxidul de
carbon, hidrogen, azot. Cu excepția azotului celelalte pot difuză prin mucoasă colonului
astfel încât volumul eliminat este de 600 ml pe zi .
Defecația . Reprezintă procesul de eliminare a materiilor fecale din intestin. Unele
mișcări în masă propulsează fecalele în rect, inițiind dorință de defecație. Ulterior se
produce contracția musculaturii netede ale colonului distal și a rectului, propulsând
fecalele în canalul anal. Urmează relaxarea sfingterelor anale intern și extern (ultimul

15 Anatomia si fiziologia omul ui-Compendiu(Bogdan Voiculescu ) pag.303 -308

19
conținând fibre musculare striate aflate sub control voluntar). Evacuarea fecalelor este
favorizată suplimentar de creșterea presiunii intraabdominale prin contracția diafragmului
și a mușchilor abdominali.
Când sunt stimulate terminațiile nervoase de la nivelul rectului, sunt transmise
semnale spre măduva spinării și de aici, prin fobre eferente parasimpatice aparținând
nervilor plevici, pornesc comenzi con tracțiile spre colonul decendent, sigmoid, rect și anus
închizându -se astfel reflexul. Semnalele aferente inițiază și alte efecte:inspiri profund,
închiderea glotei, contracția mușchilor abdominali, determinând în același timp și
coborârea planșeului pelvi n pentru a ajută la expulzarea fecalelor.16

16 Anatomia si fiziologia omul ui-Compendiu(Bogdan Voiculescu ) pag.308 -310

20

21
CAPITOLUL II

Prezentarea teoretică a gastritei flegmonoase

2.1.Defini ție

În trecut s -a abuzat de termenul de gastrite. În realitate noțiunea este mult mai
anatomică decât clinică. Este un proces inflamator al mucoasei gastrice, secundar de obicei
unor boli ale tractului digestiv si anexelor(intestin, apendice, ficat, pancreas) bolilor altor
organe(plămâni, inimă, rinichi etc.) sau unor boli generale(infecții , septicemii etc.). De cele
mai multe ori diagnosticul este de excludere al altor boli(ulcerul gastro -duodenal sau
peptic cum este denumit de unii autori, neoplasmul gastric). Se deosebesc gastrite acute și
gastrite cronice.
Gastritele cronice – cercetăril e făcute cu ajutorul sondei de biopsie aspiratoare au
arătat că numai o treime din populația adultă are o mucoasă gastrică normală, în timp ce
doua treimi prezintă leziuni mai mult sau mai puțin evidente de gastrită. Dintre cei care au
leziuni, la o bună p arte nu există nici o manifestare clinică, fapt ce demonstrează ca
leziunile gastrice pot evolua foarte mult timp latent.
Gastritele acute – Unii autori anglosaxoni le denumesc gastrite de
eroziune (gastrită hemoragică, eroziuni gastrice multiple etc.) cauz ate de antiinflamatoare
nesteroidiene, alcool, stres sever, arsuri, septicemii, traumatisme, caustice, intervenții
chirurgicale, șoc etc. Pot fi asimptomatice sau se asociază cu jenă epigastrică, dureri uneori
severe, grețuri, hematemeză sau melenă. Diagno sticul este endoscopic. Tratamentul constă
în înlăturarea agentului agresiv, O2, antiacide lichide(Maalox, cimetidină, sucrasulfat,
misoprostol).
Gastritele acute se clasifică în :
1. Gastrită acută simplă(prin indigestie). Este cea mai obișnuită. Cauzele
principale fiind alimentele și băuturile prea reci sau prea fierbinți, consumul
exagerat de alcool, mese copioase, conserve, mezeluri, condiment, cafea,
analgetice nesteroidiene(salicilați). Simptome: dureri epigastrice, grețuri,
vărsături, cefalee, astenie, inapetență. Tratament: înlăturarea cauzei, regim
de protecție, la început hidric(ceai de mentă, mușețel, supă de legume) apoi
se introduc progresiv alimente ușoare.
2. Gastrita acută corozivă și flegmonoasă este consecința accidentelor costând
în înghițirea unoe substanțe caustice: hidrat de sodiu, acid sulfuric, azotic,

22
clorhidric, acetic, sublimat -substanțe care provoacă necroze pe diferinte
întinderi ale mucoasei gast rice. După ingerarea causticului, primul simptom
îl constituie durerea extrem de intensă, cu localizare epigastrică și
retrosternală, urmată imediat de disfagie, după care survin vărsături
incoercibile. Prin vărsături se elimină substanța ingerată, apoi vă rsăturile
devin brune și urmeză hematemeze repetate. Starea bolnavului este foarte
gravă, cu șoc la care se adaugă fenomenele pe care toxicul le -a provocat
asupra altor organe(rinichi, ficat). 17
Gastrita flegmonoasă este o formă destul de rară, dar extrem de periculoasă a
gastritei acute. Ea se caracterizează prin inflamația supurativa și prin deteriorarea pereților
stomacului. Această formă a gastritei este specifică persoanelor cu un sistem imunitar
slăbit. Simptomele gastritei flegmonoase pot include feb ră, vomă puternică, dureri
abdominale. În cazul apariției acestor simptome este necesară asistentă medicală de
specialitate. Este o entitate rară, ce apare mai frecvent la bolnavi cu imunodeficiență
(SIDA, tratați cu citostatice, transplant de organe, alco olici, vârstnici, tratați cu
antiinflamatoare nonsteroidiene).18

2.2.Etiopatologie

Boala apare mai frecvent după rezecții gastrice, traumatisme (în timpul
gastroscopiei, sondajului gastric aspirativ, polipectomiei etc.). Deseori este precedată de o
infec ție respiratorie.
Bacteriile asociate gastritei flegmonoase sunt: streptococul alfa -hemolitic,
pneumococi, stafilococi, E. coli, Proteus vulgaris, Clostridium perfringens.
Apare de obicei la persoanele debilitate. Este asociată cu consumul recent a unei
cantități mari de alcool, o infecție respiratorie concomintentă cu SIDA.
Cauzele apariției acestei boli sunt de mai multe feluri:
1. cauze medicamentoase:
 atiinflamatoare nesteroidiene, aspirina, ibubrofen, naproxen
 cocaina, fierul,colchicine când atinge nive le toxice la pacienții cu
insuficiență renală
 kaiexalatul, agenții chimioterapici: mitomicina, floxudrina

17 Medicină internă pentru cadre medii(Corneliu Borundel) -pag.451 -452
18 https://www.sitemedical.ro/content/gastrita -cauzele -simptomele -diagnosticul -tratamentul -dieta

23
2. cauze infecțioase bacteriene:
 Helicobacter pylori, Helicobacter heilmanii
 Streptococci, stafilococci, specii Proteus
 Specii de Clostridium, Escheria coli, tuberculoza, sifilisul secundar
3. cauze infecțiose virale, fungice și parazitice:
 virusul cytomegalic, herpes simplex virus
 candidoza, histoplasmoza, ficomicoza
 anisakidoza
4. alte cauze:
 ischemice: șoc vascular, hemoragie
 alergie la alimente
 iradiere, s tress acut, reflux biliar, trauma direct19

2.3. Epidemiologie

Prelevanța crește cu vârsta. După 55 de ani peste 50% din populație prezintă
gastrite de diferite forme.Epidemiologia în gastrită flegmonoasă este foarte rară.20

2.4. Patogeneza

Inflamația purulentă interesează mai frecvent submucoasa. În condiții de
malnutriție, boli debilitante ,procesul inflamator se poate extinde la toate straturile
stomacului. Când agentul etiologic este Clostridium perfringens, din cauza gazelor
formate, apare o entita te particulară – gastrita emfizematoasă.21

2.5. Morfopatologie

Stomacul este dilatat, iar peretele gastric îngroșat. Uneori este afectat numai
stomacul distal. Îngroșarea peretelui gastric poate conduce la confuzia cu neoplasmul
infiltrativ.Histologic, ap are o infiltrație difuză cu puroi, vasele gastrice sunt trompozate și

19 http://www.mediculmeu.com/patologia -chirurgicala -a-stomacului -si-duodenului/gastrita -de-reflux/gastrita -acuta -flegmonoasa.php
20 http://www.mediculmeu.com/patolo gia-chirurgicala -a-stomacului -si-duodenului/gastrita -de-reflux/gastrita -acuta -flegmonoasa.php
21 http://www.preferatele.com/docs/biologie/1/gastrita -acuta19.php

24
pot apărea zone de necroză.
Macroscopic stomacul apare mărit de volum, cu pereți îngroșati, turgescenț i,
edemato și, acoperit cu false membrane. De cele mai multe or i procesul septic se
localizează în jumătatea distală a stomacului; mai rar se poate extinde prin submucoasa
cuprinzând stomacul în î ntregime . Rareori, procesul septic depășește cardia sau pilorul.
Mucoasa apare destinsă, turgescența cu eroziuni și zone necrotice.
Microscopic s e constată edem al submucoasei, inflitra t leucocitar, bacterii cu zone
întinse de hemoragie, necroză, tromboză .22

2.6. Diagnostic

Diagnostic clinic

Pacienții cu gastrită flegmonoasă au stările clinice ale abdomenului acut(durere
abdominal ă extinsă -in funcție de localizarea inițială, apare contractura musculară
abdominală -abdomenul este rigid, cu mișcări respiratorii reduse sau abolite, bolnavul
prezintă poziții antalgice în încercarea de a micșora durerea, fenomene de pareză digestivă
care apar după un timp de la debutul durerii) . Debutul este brutal cu semne care arată o
stare septică: alterarea stării generale, febră , frisoane, tahicardi e. Concomitent bolnavul
prezintă dureri epigastrice violente( durerea este inițial localizată în epigastru, iar ulter ior
difuză ), vărsături care pot deveni purulente în cazul deschiderii colecției parietale î n
lumenul gastric. E vacuarea supurației parietale în cavitatea peritoneală are drept consecința
apariției tabloului clinic de abdomen acut cu semne de iritatie peritoneala. În evoluț ie pot
surveni determinări septice la distanță , tromboflebite profunde . Febra . Uneori poate fi
prezentă hematemeză.
Din punct de vedere clinic, gastrită acută poate fi „tacută″, fără nicio manifestare,
dar cu leziuni endoscopice prezente, chiar severe și se poate manifestă brusc prin
hemoragie digestivă superioară fără durere sau chiar cu durere, greață și vărsături, dureri
epigastrice (în capul pieptului ) de intensitate variabilă, care apar de obicei după mesele mai
condimentate sau mai greu digerabile, senzația de balonare.23

22 http://www.romedic.ro/gastrita
23 www.boli -medicina.ro

25
Diagnostic paraclinic
Examenul radiologic pune în evidență prezența aerului în grosimea peretelui gastric
(gastrită emfizematoasă). În caz de perforație apare imaginea pneumoperitoneului.
Ecografic, peretele gastric apare îngroșat.
La determinările bacteriologice (hemocultură, examen bacteriologic din aspiratul
gastric ), se poate evidenția agentul etiologic.
Se remarcă creșterea marcată a leucocitelor cu valori care pot ajunge la 20 000 -30
00/mm3 . Endoscopia digesti vă evidențiază o mucoasă edematoasă, hemoragică cu false
membrane. Tranzitul baritat arată de obicei o imagine lacunară imprecis delimitată
sugerâ nd o tumoră cu evoluție intramurală . În aceste condiț ii diag nosticul de certitudine se
silește numai rareori preope rator, el fiind apanajul exploră rii intraoperatorii.24

Diagnostic pozitiv
Diagnosticul pozitiv se bazează pe datele clinice, ținând seama de apariția bruscă a
simptomelor curând după cauza provocatoare. Diagnosticul se bazează pe tabloul clinic
grav ș i pe identificarea agentul ui caustic care a provocat afecțiunea, și în plus, pe prezenț a
unor leziun i necrotice la nivelul buzelor și în cavitatea bucală; de regulă se întâlnește ș i
tabloul clinic al esofagitei corozive. 25

Diagnostic diferențial
Diagnosticul diferential se face cu gastritele acute din stările septice sau din bolile
infecțioase, cu o colecistopatie acută, o apendicită acută, cu debutul unei hepatite
epidemice, cu unele intoxicații, cu vărsăturile de natură central -nervoasă. Uneori, prima
manifestare a ulcerului gastro -duodenal poate să îmbrace aspectul gastritei acute . De
asemenea, să nu uitam manifestarile pe care le poate avea sarcina în primele săptămâni.26

2.7. Complicații
Dintre complicațiile mai frecvente, menționăm: peritonita, septicemia și hemoragia
digestivă superioară. Cea mai gravă compl icație este perforația în cavitatea abdominală
liberă, determinând peritonita purulentă generalizată . Perforația se poate produce și într -un

24 Titircă Lucreția – Breviar – Explorări Funcționale și îngrijiri special acordate bolnavului
25 http://www.mediculmeu.com/patologia -chirurgicala -a-stomacului -si-duodenului/gastrita -de-reflux/gastrita -acuta -flegmonoasa.php
26 http://www.romedic.ro/gastrita

26
organ din vecinătate. Trombozele vasculare determină abcese metastatice î n ficat, p ericard,
plămân sau î n alte organe.27
2.8. Ev oluție
Evoluția este severă. Prognosticul este foarte grav. Moartea survine în ziua 6 -8-a,
prin colaps, peritonită generalizată, perforaț ie sau prin stare septico -piemică . Formele
localizate se pot vindeca.28
2.9. Profilaxie

Pentru prevenirea gastritei, există câteva principii de alimentație ce pot fi aplicate și
adaptate necesităților fiecăruia. Este utilă eliminarea zaharului și alimentelor cu aditivi
sintetici – explozia de cazuri de gastrită din ultimii ani este cauzată în bună măsură și de
alimentele îmbogățite cu „E" -uri, întrucât ele pot afecta digestia, favorizează (în special
zahărul) dezvoltarea bacteriei Helicobacter Pylori în stomac, sensibilizează, în timp, întreg
sistemul digestiv și produc perturbări digestive în lanț.

Cei care au predispoz iție sau suferă deja de gastrită trebuie să evite strict zahărul și
alimentele cu aditivi sintetici (în primul rând cei pentru gust, aroma și coloranții).Se
recomanda renunțarea la consumul de alcool – indiferent de proveniență sau de tărie –
acesta alătur i de tutun este marele inamic al stomacului. Gustul dulce, picant, acru sau
amar puternic poate să declanțeze pusee de gastrită printr -un mecanism simplu: stimularea
gustativă intensă produce o secreție puternică de sucuri gastrice care nu sunt suportate d e
stomacul sensibilizat. Fumatul joacă un rol extrem de important în etiologia gastritei și
ulcerului – se recomandă renunțarea cît mai rapidă la fumat în cazul suferinței gastrice.

Educația pentru sănătate

Se va face educație sanitară adresată în special personalului didactic, părinților,
copiilor și angajaților din sectorul alimentar, privind modalitățile de transmitere a
scarlatinei
și riscul afecțiunilor poststreptococice.

Pentru a preveni îmbolnavirea de gastrită va trebui sa respecți un regim alimenta r
sănătos și regulat, din care să excluzi produsele care pot reprezenta factori de risc (alcool,

27 http://www.preferatele.com/docs/biologie/1/gastrita -acuta19.php
28 http://www.preferatele.com/docs/biologie/1/gastrita -acuta19.php

27
aditivi sintetici, condimete, băuturi acidulate, tutun, zahăr). Totodată, va trebui să eviți
utilizarea în exces a unor m edicamente de tipul aspirinei , analgeticelor sau oricăror altor
produse farmaceutice similare care pot determina iritarea mucoasei gastrice.29

2.10. Alimentația bolnavului

Alimentația este una dintre cele mai importante probleme ale îngrijirii
bolnavului.Asigurarea raportului caloric, stabilirearegimului alimentar adecvat și
administrarea alimentelor pe cale naturală sau artificială constituie sarcini elementare ale
îngrijirii pacientului acasă sau la domiciliu.
Alimentația urmărește:
 să acoper e cheltuielile energetice
 să asigure aportul de vitamin și minerale necesare metabolismului, creșterii și altele
 să favorizeze procesul de vindecare, protejând organelle îmbolnăvite și asigurând
aportul de substanțe necesare organismului normal
 să împiedic e transformarea bolilor acute în cornice și apariția recidivelor
Regimul în gastrită flegmonoasă
Regimul alimentar în cazul gastritei, fără a fi restrictiv, asigură atât un control mai
bun al simptomelor, cât și favorizarea scăderii inflamației mucoasei ga strice și a rezolvării
afecțiunii.
Regimul alimentar specific gastritei, așa cum apare el astăzi, este ușor diferit de cel
pe care îl cunoșteau bunicii sau părinții noștri. Unele alimente recomandate cu larghete în
trecut pentru afecțiunile stomacale, de e xemplu pâinea prăjită, sunt astăzi interzise,
deoarece s -a dovedit că amplifică secreția agresivă de suc gastric și înrăutățesc gastrita.

Recomand ări în regimul alimentar al persoanelor cu gastrită

Evitați condimentele iuți (inclusiv ceapa și usturoiul); de asemenea anumite
mirodenii, cum sunt scorțișoara sau cuisoarele.Înlăturați băuturile acide (mai ales de tip
"cola"), cafeaua, cacaua fierbinte, băuturile alcoolice și fumatul. Eliminați cerealele
integrale, inclusiv pâine a neagră, preferându -se (până la vindecare) pâinea albă veche de o
zi (puțin uscată, nu prăjită), orezul decorticat, mămăliguța pripită din mălai fin, pastele

29 Marceanu Crin -Tratat de nursing. Îngrijirea omului sănătos și bolnav

28
fierte bine.

Evitați leguminoasele (fasolea, mazărea, lintea) care conțin fibre și produc
balona re. Evitați legumele și fructele crude (temporar, până la soluționarea problemei),
îndeosebi dacăeste vorba de produse cu o aciditate ridicată sau foarte bogate în fibre cu
acțiune agresivă (varză, broccoli, roșii sau suc de roșii, castraveți, vinete, arde i grași sau
gogosari).Este de preferat ca fructele, dacă sunt tolerate, să fie cojite înainte de
consum.Bananele sunt în general bine suportate.Sucurile de fructe acide (portocale, lămâi)
sunt interzise.Pentru a nu se renunța la aceste alimente nutritive s e recomandă soteurile,
supele -crème cu adaos de ulei sau unt, compoturile.

Eliminați dulciurile concentrate care cresc secreția de acid clorhidric (gemuri,
bomboane, ciocolata).Se pot consuma crème cu lapte și sufleuri.Un aliment sănătos și
deloc agresiv este oul, dar fiert moale. El se poate adăuga și în compoziția supelor.Dintre
preparatele lactate, în funcție de toleranță, se recomandă laptele dulce, brânza de vaci și în
special urda.Se preferă carnea slabă, fără zgârciuri, eventual tocată (necondimenta tă) și
preparată sub forma de perișoare.

Evitați alimentele afumate de orice fel (compușii din fum solicită secreția
gastrică clorhidropeptica), brânzeturile tari, maturate, conservele, prăjelile, rântașurile.
Metodele gastrotehnice de bază rămân fierbere a și sotarea. Mâncați des, de 3 ori pe zi, cu 2
gustări între mesele principale, dar volumul acestora să fie redus. Înainte de culcare se
recomandă o mică gustare.
Orarul meselor trebuie să fie regulat , iar mâncarea mestecata bine. Temperatura
mâncărurilor și a băuturilor trebuie să fie apropiată de temperatura camerei.
Dieta alimentară în cazul gastritei reprezintă numai o parte a tratamentului
acestei afecțiuni. Sub îndrumarea medicului curant și respectând regulile simple de viață
și alimentație, cele mai multe gastrite evoluează pozitiv și se rezolvă fără complicații
majore.30
2.11. Tratament

Tratamentul variază foarte mult în funcție de cauza exactă de apariție a
bolii.Tratamentul trebuie adminsitrat doar dacă investigațiile paraclinice susțin
diagnos ticul.
Gastrita acută nu are un tratament specific cu excepția cazurilor determinate

30 Marceanu Crin -Tratat de nursing. Îngrijirea omului să nătos și bolnav

29
de Helicobacter pylori, însă poate include, măsuri generale de rehidratare dacă pacientul
suferă din cauza deshidratării; întreruperea adminsitrării antiinflamatoarelor nesteroidiene,
corticosteroizilor sau altor substanțe cu efect nociv asupra mucoasei; adminstrarea
deantiacide – în special cele pe bază de aluminiu și magneziu (care neutralizează aci dul
gastric), blocante de H2 (inhibă receptorii de histamină, aceasta fiind o substanță care are
un rol imoprtant în stimularea secreției acide bazale), inhibitori de pompă de protoni (ei pot
bloca complet, pentru o lungă perioadă de timp secreția acidă a stomacului și sunt
considerați cei mai eficienți compuși din această clasă).
În cazul în care etiologia este infecțioasă se recomandă tratamentul cu antibiotice.
Există o serie de scheme terapeutice foarte eficiente în combaterea Helicobacter
pylori care este germenele cel mai frecvent incriminat.
Pentru eradicarea completă a infecției Helicobacter pylori și pentru tratamentul
efectiv al gastritei, actualmente, se recomandă cure combinate, în care concomitent se
administrează 3 sau 4 medicamente.
Infecția H. pylori (cauza principală a gastritei) poate fi înlăturată numai printr -o
administrare complexă și îndelungată a antibioticelor. Cercetările arată că cele mai
eficiente împotriva H.pylori sunt următoarele antibiotice: claritromicina, amoxicilina,
metroni dazolul, furazolidonul, tetraciclina. Din cauză că tratamentul doar cu un singur
antibiotic, de regulă, este ineficient, schemele moderne de tratament al gastritei, asociate
cu helicobacterioză, includ 2 antibiotice, care se administrează concomitent.
Sche ma tratamentului cu 3 medicamente include: un medicament din
grupulinhibitorilor pompei de protoni (de exemplu, Omeprazol) + Claritromicina +
Metronidazol sau Amoxicilina. Durata curei poate fi de 10 -14 zile.
Schema tratamentului cu 4 medicamente include: un medicament care micșorează
secreția sucului gastric (Omeprazol, Ranitidina etc.) + 2 antibiotice (de exemplu,
Claritromicina+Metronidazol) + preparat cu b ismut. Această schemă se aplică în cazurile
în care tratamentul cu 3 medicamente nu a fost eficient.31

31 www.cursurimedicina.ro

30

31
CAPITOLUL III
STUDII DE CAZ

3.1. Prezentarea planurilor de îngrijire

3.1.1 CAZUL NR. 1
Culegerea datelor

Pacientul E.M. în vârstă de 45 ani, sex M., născut la 27.03.1970, cu domiciliul în
județul Bacău, localitatea Bacău, a fost internat în data de 12.05.2018, la Spitalul Județean
Bacău, Secția Gastroenterologie cu următoarea simptomatologie: durere abdominală de
intensitate extremă, gr eață, vărsături, febră moderată, stare generală alterată.
În urma investigațiilor clinice și paraclinice se pune diagnosticul de Gastrită
flegmonoasă.
Din discuțiile purtate cu pacientul am aflat că este divorțat și are 2 copii. Locuiește
cu una d in fiicele sale într -un apartament cu 3 camere, confortabil, având ocupația de factor
poștal. Nu prezintă alergii alimentare sau medicamentoase. Pacientul este fumător,
obișnuiește să fumeze circa 1 pachet de țigări pe zi și să bea 2 cafele. El are o viață foarte
activă, îi plac excursiile, să citească și să asculte muzică. Nu consumă alte substanțe, iar din
relatările pacientului acesta prezintă ca și antecedente personale: rujeolă la vârsta de 8 ani,
hepatită virală A la vârsta de 17 ani, în urmă cu 4 ani pacientul a suferit o fractură de gambă
în urma unui accident rutier.
Din istoricul medical al familiei am aflat că mama acestuia are hepatită B, iar tatăl
este clinic sănătos. Pacientul prezintă o greutate de 76 kg și o înălțime de 1,74 m, grupa
sanguin ă OI cu Rh+.
Motivele pentru care pacientul s -a prezentat la Unitatea de Primiri Urgențe Bacău, la
data de 12.05.2018 au fost următoarele manifestări de dependență:
 durere abdominală de intensitate extremă;
 grețuri, vărsături, inapetență;
 anxietate;
 insomnie;
 tahicardie;

32
 constipație;
 alterarea statusului mental;
 pacientul prezentând confuzie;
 febră moderată 38,70C;
 frisoane, transpirații;
 eructații, pirozis.

Pacientul afirmă că simptomele enumerate mai sus au apărut în urmă cu o
săptămână. A încercat să-și amelioreze simptomele luând Omeprazol 20 mg, 1 capsulă/zi și
Ranitidină 150 mg, 1 comprimat la 12 ore. În cursul nopții a început să se simtă din ce în ce
mai rău, durerea devenind extremă, ceea ce a determinat -o pe fiica acestuia să solicite o
ambul anță pentru a -l transporta pe pacient la U.P.U. Bacău.
Problemele pacientului:
 Alterarea funcției circulatorii manifestată prin tahicardie.
 Dificultatea de a se alimenta și hidrata manifestată prin vărsături și greață.
 Dificultate în a se odihni
 Stare g enerală alterată;
 Febră moderată
 Dificultatea de a comunica;
 Disconfort

În urma evaluării funcțiilor vitale s -au constatat următoarele valori:
 Respirația: creșterea frecvenței respiratorii 23 respirații/min;
 Puls: tahicardic 95 pulsații/min;
 T.A. = 120/80 mmHg;
 Temperatură: febră moderată 38,80C.

Pe lângă evaluarea funcțiilor vitale s -au efectuat și examenul sângelui
(hemoleucogramă, hemoglobină, VSH, ASLO, fibrinogen), exudat faringian, examen sumar
de urină, pe baza rezultatelor acestor examene s -a decis internarea pe Secția de
Gastroenterologie a Spitalului Județean Bacău, pentru investigații și tratament.

33
Plan de îngrijire a pacientului E.M. internat în perioada 18.06.2018 – 22.06.2018
Data Nevoi
perturbate Diagnostic de
îngrijire Obiectiv Intervențiile asistentei
Evaluare
Autonome Delegate
– asigur poziția cea mai
favorabilă
circulației și respirației prin
modificarea
geometriei patului (poziție
semișezând);
– asigur și supraveghez regimul
alimentar hiposodat și
administrarea de alimente în 5
mese fracționate;
– aplic tehnici de favorizarea
circulației:
exerciții active, pasive;
– conțientizez pacientul asupra
stadiului bolii sale, asupra
gradului de efort pe care poate
să-l depună, asupra importanței
continuării tratamentului
medicamentos;
– monitorizez pulsul și notez
valoarea
acestora în foaia de temperatură;
– urmăresc efectul
medicamentelor; La recomandarea medicului
conform foii
de observație administrez
antialgice ușoare de tipul
Algocalmin 1 fiolă dizolvată în
ser fiziologic 100 ml și
administrat PEV 80 pic/min.
Echilibrez hidroelectrolitic
pacientul hidratându -l cu
500ml
NaCl 0,9% +250ml Ringer,
P.E.V. 70 picături/min, timp de 2
ore.
La indicația medicului
administrez:
Claritromicină 500mg,
1comprimat la 12 ore;
Omeprazol 20 mg, 1capsulă/zi;
Metronidazol 250mg
2 comprimate la 8 ore; Nevoia de a
respira și a
avea o bună
circulație
Circulație
inadecvată
datorită
stresului psihic
dat de boală
manifestată
printahicardie,
puls=95
pulsații/min. Pacientul să
prezinte
o circulație
adecvată,
cu valori ale
pulsului
în limitele
corespun zătoare
vârstei sale,
respectiv
80-90
pulsații/min.
Pacientul să fie
echilibrat din
punct
de vedere
psihic. 18.06 -Pacientul
menține tahicardia;
19.06 -Starea
pacientului s-a
îmbunătățit, pulsul
tinde spre valori cât
mai
apropiate de cele
normale vârstei
pacientului:
P=85pulsații/min
20.06 -Pacientul își
menține pulsul în
limitele normale:
P=75pulsații/min
21.06 –
P=72pulsații/min
22.06 –
P=71pulsații/min

34

35
Data Nevoi
perturbate Diagnostic de
îngrijire Obiectiv Intervențiile asistentei
Evaluare
Autonome Delegate
Nevoia de a bea
și a mânca
Alimentație
inadecvată
prin deficit
datorită bolii
manifestată
prin dureri în
epigastru, gust
amar,
inapetență,
greață
și vărsături,
pirozis,
eructații. Pacientul să
prezinte o stare
de bine fizică
și psihică.
Pacientul să se
alimenteze
adecvat
cantitativ și
calitativ. – asigur mese mici cantitativ și la
intervale scurte de timp
– fracționez necesarul caloric în
trei mese principale și două
gustări, astfel încât să evit
consumul de alimente în cantități
mari la o singură masă;
– aerisesc bine salonul înainte de
fiecare masă; – supraveghez
pacientul în timpul servi rii mesei; La indicația medicului
administrez:
Metoclopramid 10mg
1 comprimat de 3 ori pe zi,
Omeprazol 20 mg,
1 capsulă/zi;
Metronidazol 250mg
2 comprimate la 8 ore;
Claritromicină 500mg,
1 comprimat la 12 ore; 18.06 – Persistă
simptomele
enumerate;
19.06 -20.06 –
Pacientul își recapătă
treptat pofta de
mâncare;simptomele
s-au diminuat.
21.06 -22.06 –
Pacientul se
alimentează corect și
respectă regimul
indicat de medic.
Nevoia de a
elimina
Alterarea
nevoii de a
elimina
datorită bolii
manifestată
prin vărsătură,
constipație,
pirozis.
Pacientul să
aibă
transit
intestinal în
limite
fiziologice.
Pacientul să fie
echilibrat
hidro -emolitic.
Pacientul să fie
echilibrat
psihic.
– asigur alimentație hidrică, în
primele 48 ore; servesc pacientul
cu ceai neîndulcit (mentă,
coarne,) supă de morcov, zeamă
de orez;
– treptat, introduc mici cantități
de carne slabă, fiartă, brânză de
vaci, pâine prăjită;
– după 4 -5 zile, trec la o
alimentație mai completă La indicația medicului
administrez:
Claritromicină 500 mg, 1
comprimat la 12 ore;
Omeprazol 20mg, 1 capsulă/zi;
Ranitidină 150mg, 1 comprimat
la 12 ore;
– la indicația medicului se susține
nutrițional pacientul cu soluție de
glucoză 5%, 500ml
18.06 – Persistă
simptomele
enumerate.
19.06 -20.06 –
Pacientul prezintă o
diminuare a
simptomelor;
21.06 -22.06 –
Pacientul are un
tranzit intestinal
în limite fiziologice

36

37
Data Nevoi
perturbate Diagnostic de
îngrijire Obiectiv Intervențiile asistentei
Evaluare
Autonome Delegate
– asigur liniștea nocturnă și
condițiile de
confort termic;
– învăț pacientul să practice
tehnici de
relaxare, exerciții respiratorii
câteva minute în ainte de culcare;
– aerisesc salonul înaintea
somnului nocturn;
– planific îngrijirile și intervenții
delegate
astfel încât să evit trezirea
pacientului între orele 22 -06
dimineața.
– solicit pacientului și îl ajut să
evite ațipirile din cursul zilei,
antrenându -l în activități de
relaxare
– observ și notez calitatea
orarului de
somn, gradul de satisfacere a
celorlalte nevoi,
– observ efectul tratamentului
medicamentos asupra
pacientului. La recomandarea medicului
administrez:
– Sedative:
Diazepam 10mg, 1 comprimat
seara la ora 21 per os
– Antialgice:
Agcalmin 1 fiola (2ml) i.m.
– Antibiotice:
Claritromicină 500 mg, 1
comprimat la 12 ore;
Metronidazol 250mg,
2 comprimte la 8 ore;
Nevoia de a
dormi și a
se odihni
Dificultate în a
se odihni
datorită
durerii,
manifestată
prin ore de
odihnă
insuficiente,
insomnie,
epuizare cu
treziri repetate
pe parcursul
nopții. Pacientul să
aibă un somn
liniștit,
odihnitor pe
perioada
internării; să
doarmă 5-6 ore
pe noapte fără
treziri;
Pacientul să
prezinte o
stare de bine
fizică și
psihică. 18.06 -Obiectiv
nerealizat.
Persistă insomnia
nocturnă și treziri le
repetate pe timpul
nopții datorită durerii
intense;
19.06 -20.06 – Odată
cu diminuarea
durerii pacientul
reușește să
aibă un somn
nocturn
odihnitor și fără
întreruperi, timp de 7
ore (în intervalul
22:00
– 06:00).
21.06 – 22.06 –
Pacientul prezintă
somn liniștit fără
întreruperi; doarme 8
ore pe noapte, (în
intervalul 22– 06).

38

39
Data Nevoi
perturbate Diagnostic de
îngrijire Obiectiv Intervențiile asistentei
Evaluare
Autonome Delegate

– pregătesc pacientul pentru
spitalizare;
– conduc pacientul într -un salon,
ferit de factori perturbatori cu un
microclimat constant, prevăzut cu
aparatură necesară monitorizării
funcțiilor vitale;
– deservesc pacietul la pat cu
absolut tot ceea cei este necesar
și indicat de către medic.
– limitez efortul pacientului
pentru a combate riscul a pariției
diferitelor tipu ri de complicații;
– monitorizez intensitatea durerii
și frecvența acesteia;
– încurajez pacientul și îi insuflu
încredere în echipa medicală; îi
explic necesitatea intervenției
chirurgicale și îl asigur că va fi
însoțit și ajutat;
– ajut pacientul să -și recunoască
anxietatea;
La recomandarea medicului
conform foii de observație
administrez antialgice ușoare de
tipul
Algocalmin 1fiolă dizolvată în
ser fiziologic 100 ml și
administrat PEV 80pic/min.
La indicația medicului
administrez tratament
medicamentos de tipul׃
Antidepresive ׃
Doxepina 25mg
2 comprimate/zi oral,
Tranchilizante ׃
Diazepam 2 mg 1 comprimat/zi
oral. Nevoia de a
evita pericolele
Alterarea stării
generale
datorită bolii
manifestată
prin durere
abdominal
intensă,
anxietate,
teamă de
moarte. Pacientul să nu
mai acuze
durere în
următoarele 24
de ore și
să prezinte
dispariția
acesteia în cel
mai scurt timp.
Pacientul să
comunice
neliniștea
echipei de
îngrijire;
Pacientul să fie
liniștit și
convins de
prezența
personalului
medical care
are menirea de
a-i fi alături, de
a-l sprijini
și ajuta în
momentele
dificile. 18.06 -Pacientul
menține simptomele
enumerate.
19.06 – Durerea a
scăzut în intensitate,
dar
mai persistă.
Pacientul
face progrese
remarcabile de la o
zi la alta în ceea ce
privește
îndepărtarea stării de
anxietate și neliniște.
20.06 -21.06 –
Durerea a dispărut;
pacientul este liniștit,
anxietatea s-a
diminuat
semnificativ.
22.06 – Starea
pacientului s-a
îmbunătățit
considerabil.

40

41
Data Nevoi
perturbate Diagnostic de
îngrijire Obiectiv Intervențiile asistentei
Evaluare
Autonome Delegate

– asigur condițiile de confort
termic în salon;
– asigur lenjeria adecvată pe care
o schimb după fiecare val de
transpirație;
– șterg tegumentele pacientului
după fiecare val de transpirație;
– asigur hidratarea
corespunzătoare a pacientului
după bilanț administrând
lichidele în cantități fracționate;
– calculez bilanțul ingestie –
excreție pe 24 ore;
– servesc pacientul cu cantități
mari de lichide;
– mențin igiena tegumentelor;
– aplic comprese reci,
împachetări reci, pungă cu
gheață, fricțiuni.
– pregătesc psihic pacientul,
înaintea tehnicilor de recoltare și
examinare
La indicația medicului
administrez următorul tratament:
– Ibuprofen 200mg, 1 tabletă la
8 ore;
– Paracetamol 1 flacon de
1000mg, 100 ml soluție
perfuzabilă administrat ă în
puseul febril în ritm de 40
pic/min. Nevoia de a -și
menține
temperatura
corpului în
limitele
normale
Febră
moderată
datorită
procesului
inflamator
manifestată
prin creșterea
temperaturii
corporale peste
valorile
normale (T =
38,80C),
deshidratare,
transpitații,
frisoane. Pacientul să nu
prezinte febră
în decurs de 24
ore.
Pacientul să-și
mențină
temperature
corpului în
limitele
fiziologice
corespunzătoare
vârstei sale
(T=36 –370C)
Pacientul să fie
echilibrat
hidroelectrolitic
și acido -bazic 18.06 – Obiectiv
nerealizat.
Febra a scăzut, dar
mai persistă,
pacientul prezintă
subfebrili tate
T=37,30C
19.06 – Pacientul
răspunde favorabil la
tratament.
Pacientul prezintă
valori ale
temperaturii normale
normale pentru
vârsta sa , acesta
având o temperatur ă
de 36,80C
20.06 – Pacientul își
menține starea de
febrilitate T = 6,50C
21.06 -T = 36,40C
22.06 -T = 36,60

42

43
Data Nevoi
perturbate Diagnostic de
îngrijire Obiectiv Intervențiile asistentei
Evaluare
Autonome Delegate

– îi furnizez pacientului suficiente
date despre afecțiunea pe care o
are;
– educ și motivez pacientul cu
privire la regimul de viață pe care
trebuie să -l adopte și să -l respecte
pentru păstrarea și consolidarea
sănătății;
– explorez nivelul de cunoștințe a
pacientului privind boala și
modul ei de manifestare;
– stimulez pacientului dorința de
cunoaștere explicându -i
importanța acumulării de noi
cunoștințe despre boală;
– identific obiceiurile și
deprinderile greșite ale
pacientului;
– corectez deprinderile
dăunătoare sănătății:
sedentarismul, alimentația;
– facilitez a ccesul familiei lângă
pacient în orele programului de
vizită și ori de câte ori acesta se
simte singur și izolat.
– la indicația medicului pacientul
este consiliat psihologic de către
specialistul din cadrul secției de 2
ori pe săptămână.
– la indicația medicului se
continuă tratamentul antidepresiv
amintit anterior cu
Doxepină 25mg -2
comprimate/zi oral. Nevoia de a
comunica
Comunicare la
nivel verbal
inadecvată
datorită
necunoașterii
prognosticului
bolii și
neadaptării la
mediul
spitalicesc
manifes tă prin
îngrijorare,
teamă,
frică de
moarte ,
imposibilitatea
de a-și exprima
sentimentele și
emoțiile,
comunicare
ineficientă cu
personalul
medical și cu
colegii de
salon. Pacientul să
poată
comunica
efficient cu
personalul
medical și să
accepte rolul
de bolnav în
cel mai scurt
timp.
Pacientul să
cunoască toate
datele despre
boala sa în
limita
capacității sale
de a înțelege.
Pacientul să
îndepărteze
îngrijorarea și
teama privind
prognosticul
bolii să-și
recapete
încrederea în
sine. 18.06 – 19.06 –
Comunica re
deficitară,
persistă simptomele
enumerate.
20.06 -21.06
În urma discuțiilor
deschise, purtate cu
pacientul, acesta
accept rolul de
bolnav .
Pacientul este atras
pe zi ce trece să
descopere ș i să
cunoască mai multe,
citește foarte mult și
este foarte receptiv la
informațiile
noi despre boala sa.
22.06 – Îngrijorarea
și
teama referitoare s –
au
diminuat odată cu
acumularea de noi
cunoștințe.

44

45
Data Nevoi
perturbate Diagnostic de
îngrijire Obiectiv Intervențiile asistentei
Evaluare
Autonome Delegate

– ascult activ pacientul pentru a -i
permite să-și exprime
sentimentele privind dificultatea
de a se realiza.
– identific, prin observație și
conversație cu pacientul, cauza
neputinței sale și situațiile care îi
provoacă sentiment ul de
inutilitate;
– câștig încrederea pacientului
prin modul meu de comportare și
prin discuțiile purtate;
– îl ajut în cunoașterea și
reevaluarea capacităților sale; îl
consult în planificarea
activităților propuse
– explic pacientului că după
externare, dacă va respecta
indicațiile medicului și va avea
un regim de viață echilibrat își va
putea relua activitatea fără
probleme , își va putea întreține
familia ca și până acum.
– la indicația medicului conduc
pacientul către cabinetul de
psihologie pentru susținere
psihologică;
– administrez la indicația
medicului Alprazolam 0,25 mg
1comprimat seara la culcare la
ora 20 per os. Nevoia de a
fi reocupat
în vederea
realizării
Incapacitatea de
a-și îndeplini
funcțiile legate
de rolul său
specific datorită
imposibilității
de a merge la
serviciu
manifestată prin
sentiment de
inutilitate,
depresie,
diminuarea
motivației,
interesului,
concentrării,
incapacitatea de
a face
ceea ce -i place,
obsedare de
problemele
sale financiare. Pacientul să-și
recapete
încrederea și
stima de sine.
Pacientul să poată
realiza și aprecia
obiectiv
activitățile sale.
Pacientul să fie
conștient de
propria sa
valoare și
competență. 18.06. –
Pacientul nu ascultă
sfaturile date; persist
simptomele
enumerate ;
19.06 – 20.06 –
Simptomele s-au
diminuat. Pacientul
are
încredere în echipa
medical.
De îngrijire că își va
recupera în totalitate
capacitatea de
muncă.
21.06 – 22.06 –
Pacientul este
conștient de propria
sa valoare și a
început s ă-și
recapete interesul
față de sine și față de
activitatea pe care o
presta înainte de
spitalizare.

46

47
Data Nevoi
perturbate Diagnostic de
îngrijire Obiectiv Intervențiile asistentei
Evaluare
Autonome Delegate

– explorez ce activități recreative îi produc
pacientului plăcere;
– analizez și stabilesc dacă acestea sunt în
concordanță cu starea sa psihică și fizică;
– planific activitățile recreative împreună
cu pacientul; antrenez pacientul în
activități și îl ajut; asigur mediul
corespunzător în care pacientul să -și
exprime emoțiile și sentimentele;
– câștig încrederea pacientului și -l ajut să
depășească momentele dificile; am în
vedere ca activitățile să nu -l suprasolicite,
să nu -l obosească, ci să -i creeze stare de
bună dispoziție;
– notez reacțiile pacientului cu referire la
starea de plictiseală și tristețe;
– perseverz în desfășurarea activităților
recreative care corespund constituției
psihosomatice a bolnavului;

La indicația medicului
administrez:
– Antidepresive
Doxepina 25mg
1 comprimate/zi oral;
– Antialgice:
Algocalmin 1 fiolă (2
ml) i.m.
– Antibiotice :
Claritromicină 500mg,
1 comprimat la 12 ore;
Metronidazol 250 mg
2 comprimate la 8 ore;
– la indicația medicului
pacientul continuă
ședințele de
psihoterapie. Nevoia de a se
recrea
Neplăcerea de
a efectua
activități
recreative
datorită durerii
intense
dată de boală
manifestată
prin
inactivitate,
plictiseală,
tristețe, apatie. Pacientul să
prezinte o
stare de bună
dispoziție;
Pacientul să-și
recapete
încrederea în
forțele proprii.
Pacientul să nu
mai prezinte
durere în cel
mai scurt timp. 18.06 – Pacientul nu
se poate recrea
datorită dureri
intense;
19.06 – 20.06 –
Odată cu diminuarea
durerii pacientul
prezintă și o
ameliorare a
simptomelor.
21.06 -22.06 –
În urma discuțiilo r și
a activităților avute
cu pacientul acesta
prezintă o stare de
bună
dispoziție și
încredere în forțele
proprii înlăturând
progresiv apatia și
tristețea.

48
CAZUL NR.1 – EVALUARE FINALĂ

Pacientul a fost internat la Spitalul Județean Bacău Secția de Gastroenterologiedata
de 18.06.2018, cu următoarele simptome:durere abdominală de intensitate extremă, grețuri,
vărsături, inapetență, anxiatate; insomnie; tahicardie; constipație; alterarea statusului
mental; pacientul prezentând confuzie; febră moderată 38,70C, frisoane, transpirații;
eructații, pirozis.
În urma investigațiilor efectuate: evaluarea funcțiilor vitale, examenul sângelui
(hemoleucogramă, hemoglobină, VSH, ASLO, fibrinogen), ecografie abdominală, examen
sumar de urină , pacientul este transportat pe Secția de Gastroenterologie stabilindu -i-se
diagnosticul de gastrită flegmonoasă.
Pe toată durata spitalizării pacientul a primit tratament cu:

 Claritromicină 500 mg, 1 comprimat la 12 ore; 
 Metronidazol 250 mg 2 comprimate la 8 ore; 
 Omeprazol 20 mg, 1 capsulă/zi; 
 Ranitidină 150 mg, 1 comprimat la 12 ore; 
 Doxepina 25 mg – 1 comprimate/zi oral; 
 Algocalmin 1 fiolă (2 ml) i.m 
 Alprazolam 0,25 mg 1 comprimat seara la culcare la ora 20 per os. 
 Ibuprofen 200 mg, 1 tabletă la 8 ore; 
 Paracetamol 1 flacon de 1000 mg, 100 ml soluție perfuzabilă administrat în
puseul febril în ritm de 40 pic/min. 
 Algocalmin 1 fiolă dizolvată în ser fiziologic 100 ml și administrat PEV 80
pic/min.

În urma tratamentului și a îngrijirilor medicale pacientul se externează în data de
22.06.2018 în stare vindecată cu următoarele recomandări: 
 evitarea meselor în cantitate mare și la intervale mari 
 evitarea alimentelor greu digerabile, iritante pentru s tomac (condimente, prăjeli,
sosuri, cafea, conserve) 
 respectarea regimului alimentar – consumul de mese în cantități mici și dese(5 –
7 mese pe zi) 
 evitarea efortului fizic, a stresului 

49
3.2.2. CAZUL NR. 2

Culegerea datelor

Pacienta M.S. în vârstă de 35 ani, sex F., născut la 27.02.1980, cu domiciliul în
județul Bacău, localitatea Bacău, a fost internată în data de 04.12.2017, la Spitalul Județean
Bacău, Secția de Gastroenterologie cu următoarea simptomatologie: dureri epigastrice
violente, crampe abdominale, greață, vărsături, diaree, anxietate, insomnie.
În urma investigațiilor clinice și paraclinice s -a pus diagnosticul de Gastrită
flegmonoasă.
Din discuțiile purtate cu pacientul și cu familia sa am aflat că este căsătorită și are 1
copil. Locuiește împreună cu soțul și copilul într -un apartament cu 2 camere, confortabil.
Condițiile de viață și de muncă sunt bune, este o persoană retrasă, cu obiceiuri de
viață adecvate fără abuzuri. Nu fumează, nu consumă băuturi alcoolice, îi place să citească,
să asculte muzică și să călătorească. Este de religie ortodoxă.
Pacienta prezintă o greutate de 60 kg și o înălțime de 1,65 m, grupa sanguină A II
cu Rh+.
Pacienta prezintă următoarele antecedente personale: în 2005 a fost diagnosticată
cu hepat ită virală A pentru care a urmat tratament ambulatoriu, cu evoluție favorabilă. Din
istoricul medical al familiei am aflat că mama acesteia este hipertensivă, iar tatăl este
diagnosticat cu diabet zaharat tip I.
Motivele pentru care pacienta s -a prezentat la Unitatea de Primiri Urgențe Bacău,
la data de 04.12.2017 au fost următoarele manifestări de dependență:
 dureri epigastrice violente, 
 greață, 
 vărsături, 
 diaree 
 anxietate; 
 insomnie; 
 deshidratare; 
 inapetență; pirozis; 
 neliniște; 
 crampe abdominale; 
 dureri spastice; 

50
 meteorism abdominal 
Din discuția avută cu pacienta, reiese că aceste simptome au apărut în urmă cu o
săptămână, iar de 2 zile aceasta a început să se simtă din ce în ce mai rău, ceea ce a
determinat -o să solicite o ambulanță pentru a o transporta la U.P.U. Bacău.
În urma evaluării funcțiilor vitale s -au constatat următoarele valori:

 Respirația: creșterea frecvenței respiratorii 20 respirații/min; 
 Puls: 78 pulsații/min; 
 T.A. 120/70 mmHg; 
 Temperatură: 36,80C. 

Problemele pacientei:

 Perturbarea constantelor biologice manifestată prin variații ale
valorilor acestora;
 Alimentație și hidratare inadecvată prin deficit cantitativ și calitativ; 
 Disconfort; 
 Eliminare inadecvată manifestată prin diaree, meteorism și crampe
abdominale; 
 Perturbarea somnului; 
 Anxietate; 
 Comunicare ineficientă la nivel afectiv; 

Pe lângă evaluarea funcțiilor vitale s -au efectuat și examenul sângelui
(hemoleucog ramă, hemoglobină, VSH, ASLO, fibrinogen), exudat faringian, examen
sumar de urină, pe baza rezultatelor acestor examene s -a decis internarea pe Secția de
Gastroenterologiea Spitalului Județean Bacău, pentru tratament.

51
Plan de îngrijire a pacientei M.S. internată de la data de 04.12.2017 la data de 09.12.2017
Data Nevoi
perturbate Diagnostic de
îngrijire Obiectiv Intervențiile asistentei
Evaluare
Autonome Delegate

– pregătesc psihic pacienta și îi
explic necesitatea efectuării
tehnicii astfel încât să existe o
bună comunicare și colaborare;
– obțin consințământul scris al
pacientei pentru efectuarea
recoltării de sânge;
– pregătesc materialele necesare
recoltării produselor biologice;
– respect măsurile de asepsie și
antisepsie pentru a evita
infecțiile.
– corectez tulburările
electrolitice și rezerva alcalină,
fac bilanțul lichidelor intrate și
eliminate;
– informez și explic pacientei
posibilele accidente și incidente
ale puncției venoase; La indicația medicului
recoltez sânge prin puncție
venoasă, în vederea
efectuării analizelor:
Hemoleucogramă
completă, hemoglobină;
hematocrit;
VEM, TGO, TGP, GGT,
Proteinograma,
Transaminaze, colesterol,
HDL , LDH, LDL,
calcemie, fibrinogen,
glicemie, uree, acid uric,
creatinină, trigliceride. Nevoia de a
respire și a
avea o bună
circulație
Modificarea
constantelor
biologice,
datorită bolii
manifestată
prin valori
patologice. Modificarea
constantelor
biologice,
datorită bolii
manifestată prin
valori
patologice. 04.12 -Constantele biologice au
următoarele
valori:TGO=25U/L;TGP=21U/L;
Creatinină=2,8mg%;
Uree=49mg/dl
VSH = 78 mm/h;
Glicemie =98 mg%;
Hemoglobină=11,3g/dl
Hematocrit=47%
Trombocite=478*103/μL;
VEM=98fL;
Colesterol=146mg%;
Trigliceride=257mg%;
12.06 – VSH = 48 mm/h;
Creatinină=0,8mg%;
Trombocite=428*103/μL;
Trigliceride=147mg%;

52

53
Data Nevoi
perturbate Diagnostic de
îngrijire Obiectiv Intervențiile asistentei
Evaluare
Autonome Delegate

– fac bilanțul lichidelor ingerate și
eliminate;
– asigur mese mici cantitativ și la
intervale scurte de timp
– fracționez necesarul caloric în trei
mese principale și două gustări,
astfel încât să evit consumul de
alimente în cantități mari la o singură
masă;
– aerisesc bine salonul înainte de
fiecare masă; supraveghez pacienta
în timpul servirii mesei;
– conștientizez pacienta asupra
impo rtanței regimului alimentar în
menținerea sănătății; urmăresc
perfuzia și efectul medicamentelor
administrate;
– asigur regimul alimentar impus de
boală: ceai, compot, legume si carne
de pasăre sau pește fierte, iaurt. La indicația medicului
echilibrez hidroelectrolitic
pacienta, administrând:
Ser fiziologic 0,9%, 1
flacon 250 ml soluție
perfuzabilă;
Glucoză 10%,
2 flacoane a câte 250 ml;
i.v., ri tm de 50 -60p/min.
La indicația medicului
administrez:
– complex de vitamine:
Vitamax 1 capsulă /zi.
– Controloc 40 mg
1tabletă/zi;
– Cimetidină 200mg,
1tabletă/zi;
– Claritromicină 500 mg,
1 comprimat la 12 ore;
– Amoxiciclină Forte 500
mg, 1 comprimat l 8 ore; Nevoia de a
bea și a
mânca
Alimentație și
hidratare
inadecvată prin
deficit
cantitativ și
calitativ
datorită bolii
manifestată
prin scădere
ponderală Pacienta să
prezinte o stare de
bine fizică și
psihică .
Pacienta să fie
alimentată și
hidratată
corespuz ător
cantitativ și
calitativ în decurs
de 2 zile.
Pacienta să fie
echilibrată
nutrițional.
Pacienta să fie
echilibrată din
punct
de vedere psihic. 04.12 – Pacienta se
alimentează insufficient
cantitativ și
calitativ. 05.12 – 06.12 –
Pacienta ascultă
sfaturile date cu privire
la regimul alimetar pe
care trebuie să -l
urmeze; simptomele s –
au diminuat.
07.12 – 08.12 –
Pacienta se alimenteaz ă
corespunzător cantitativ
și calitativ.
Pacienta este conștientă
de importanța noului
regim alimentar și își dă
tot interesul pentru a
urma regimul alimentar
impus de boală.

54

55
Data Nevoi
perturbate Diagnostic de
îngrijire Obiectiv Intervențiile asistentei
Evaluare
Autonome Delegate

– așez pacienta în poziție semișezând,
șezând sau în decubit dorsal, cu capul
într-o parte;
– protejez lenjeria de pat cu mușama și
aleză, în funcție de poziția pacientei;
– ajut pacienta în timpul vărsăturilor
sprijinind -o;
– o învăț să inspire profund ; încurajez
pacienta; ofer pacientei un pahar cu
apă să-și clătească gura după vărsătură;
– fac bilanțul lichidelor ingerate și
eliminate;
– monitorizez funcțiile vitale și
vegetative;
– urmăresc perfuzia și efectul
medicamentelor administrate;
– rehidratarea orală se va începe încet,
cu cantități mici de lichide reci, oferite
cu lingurița. La indicația medicului suprim
alimetația per -os.
La indicația medicului
administrez următorul
tratament:
Metoclopramid 10mg,
1comprimat de 3 ori pe zi;
Domperidon 10mg
1 comprimat 3 ori/zi
De-Nol 2 tablete de ori pe zi
La indicația medicului
alimentez parenteral pacienta,
instituind perfuzii cu glucoză
10% 500 ml în ritm de 40
picături/min, hidrolizante de
protein și amestecuri de
aminoacizi , Vitamina B6
o fiolă, Vitamina C o fiolă,
500mg. Nevoia de a
bea și a
mânca
Alterarea
confortului
cauzată de
greață
manifestată
prin vărsătură,
pirozis Pacienta să aibă
o stare de bine,
fără grețuri și
vărsături;
Pacienta să fie
echilibrată
hidroelectrolitic
și acidobazic.
Pacienta să fie
echilibrată
nutrițional.
Pacienta să fie
echilibrată din
punct
de vedere psihic. 04.12 – Obiectiv
nerealizat: persistă
simptomele.
05.12 –
Simptomele s-au
diminuat, dar mai
persistă.
06.12 – Pacienta nu
mai prezintă greață
și vărsături.
Pacienta este
echilibrată din
punct de vedere
psihic.
07.12 -09.12 –
Pacienta se
alimentează
corespunzător;
starea pacientei s-a
îmbunătățit
considerabil;
Pacienta este
echilibrată
hidroelectrolitic și
acidobazic

56

57
Data Nevoi
perturbate Diagnostic de
îngrijire Obiectiv Intervențiile asistentei
Evaluare
Autonome Delegate

– asigur alimentație hidrică, în
primele 48 ore; servesc pacienta cu ceai
neîndulcit (mentă, coarne,) supă de
morcov, zeamă de orez; asigur
hidratarea pacientei (2 l apă/zi)
– treptat, introduc mici cantități de carne
slabă, fiartă, brânză de vaci, pâine
prăjită; supe strecurate din legume;
– după 4 zile administrez pacientei o
alimentație mai completă; monitorizez
funcțiile vitale și vegetativ e și le notez
în foaia de observație a pacientului.
– calculez cantitatea de lichide ingerate
și perfuzate și cantitatea de lichide
eliminată;
– liniștesc pacienta, o încurajez să -și
exprime emoțiile și sentimentele în
legătură cu starea sa; suplinesc paci enta
în satisfacerea nevoilor fundamentale;

La indicația medicului
administrez următorul
tratament:
– Antidiareice:
Hidrasec 30 mg, 2 plicuri de
3 ori pe zi;
– Antispastice
Scobutil 10 mg,
1comprimat de 3 ori pe zi.
– Antibiotice:
Claritromicină 500 mg, 1
comprimat la 12 ore;
Amoxiciclină Forte 500 mg,
1 comprimat la 8 ore;
La indicația medicului
combat meteorismul
abdominal prin administrare
de
Carbocit 200 mg
1 comprimat/zi Nevoia de a
elimina
Eliminare
inadecvată
datorită bolii
manifestată
prin diaree,
meteorism
abdominal și
crampe
abdominale. Pacienta să aibă
transit i ntestinal
în limite
fiziologice.
Pacienta să fie
echilibrată hidro –
electrolitic.
Pacienta să-și
satisfacă celelalte
nevoi
fundamenatale.
Pacienta să fie
echilibrat psihic. 04.12 -05.12 –
Obiectiv nerealizat;
persist simptomele
enumerate.
06.12 -07.12 –
Pacienta răspunde
favorabil la
tratament, aceasta
prezintă un transit
intestinal în limite
fiziologice.
În urma bilanțului
ingestie -excreție am
obținut următoarele
valori :
Intrări = 3000 ml;
Ieșiri = 2400 ml;
Pacienta nu mai
prezintă meteorism
abdominal.
08.12 -09.12
Pacienta este
echilibrată hidro –
electrolitic și psihic.

58

59
Data Nevoi
perturbate Diagnostic de
îngrijire Obiectiv Intervențiile asistentei Evaluare Autonome Delegate

– asigur liniștea nocturnă și condițiile
de confort termic; creez o senzație de
bine pacientei printr -o atmosferă
corespunzatoare
– învăț pacienta să practice tehnici de
relaxare; recomand o baie caldă înainte
de culcare; explic pacientei rolul
somnului și odihnei pentru refacerea
organismului;
– sfătuiesc pacienta să evite mesele
copioase și stimulentele (cafea, cola)
înainte de culcare;
– solicit pacientei și o ajut să evite
ațipirile din cursul zilei, antrenându -o
în activități de relaxare
– observ și notez calitatea orarului de
somn, gradul de satisfacere a celorlalte
nevoi; întocmesc cu pac ienta un
program de odihnă.
La indicația medicului
administrez următorul
tratament:
Diazepam 2 ml ,(10 mg) o
fiolă seara la ora 21 i.m.
Algocalmin 1 fiolă (2 ml) i.m.
Motilium (Domperidona) 10
mg 1 comprimat la 8 ore.
Claritromicină
500 mg,
1 comprimat la 12 ore;
Amoxiciclină Forte 500 mg,
1comprimat la 8 ore;
De-Nol 2 tablete de ori pe zi Nevoia de a
dormi și a se
odihni
Perturbarea
orelor de
somn datorită
stării generale
alterate
manifestată
prin insomnii,
fatigabilitate,
somn agitat și
treziri
frecvente. Pacienta să
beneficieze de un
somn
corespunzător
cantitativ și
calitativ,
respectiv,
pacienta să
doarmă 7 -8 ore
pe noapte fără
treziri;
Pacienta să
diminueze starea
de fatigabilitate . 04.12 – Pacienta
doarme 5 ore pe
noapte, cu treziri
repetate;
05.12 – Pacien ta
doarme 6 ore pe
noapte fără
întrerupere;
simpromele s -au
diminuat, dar mai
persistă; 06.12 –
07.12 – Pacienta
beneficiază de un
somn
corespunzător
cantitativ și
calitativ; pacienta
doarme 7 ore pe
noapte fără treziri;
simptomele au
dispărut.
08.12 – 09.12 –
Pacienta prezintă o
stare general bună
și se odihnește
corespunzător (8
ore pe noapte)

60

61
Data Nevoi
perturbate Diagnostic de
îngrijire Obiectiv Intervențiile asistentei
Evaluare
Autonome Delegate
– favorizez adaptarea pacientei la noul
său mediu cel spitalicesc, aerisesc
salonul, asigur liniștea în salon;
– comunic în permanență cu pacienta, îi
ofer lenjerie de pat curată, creez un
mediu optim pentru pacientă ca aceasta
să-și poată exprima emoțiile și nevoile,
– îi explic clar și deschis despre îngrijiri
și investigațiile ce urmează a fi
efectuate,
– asigur legătura pa cientei cu familia
prin vizite frecvente,
– îi explic importanța cooperări sale cu
cadrele medicale.
– ajut pacienta să -și recunoască
anxietatea;
– ajut pacienta să -și recunoască
capacitățile și preferințele;
– las pacienta să facă tot ceea ce poate
cu propriile sale mijloace.
La indicația medicului
administrez următorul
tratament medicamentos:
Bromazepam 1,5mg 2
comprimate/zi oral;
Doxepina 25mg –
1comprimate/zi oral;
La indicația medicului conduc
pacienta către cabinetul de
psihologie pentru susținere
psihologică;
Nevoia de a
evita
pericolele
Anxietate
datorită stării
generale
alterate și
necunoașterii
prognosticului
bolii
manifestată
prin
dezorientare în
timp și spațiu Pacienta să fie
echilibrată din
punct de vedere
psihic.
Pacienta să se
poată orienta
temporo -spațial.
Pacienta să fie
liniștită și
convinsă de
prezența
personalului
medical care are
menirea de ai fi
alături, de a o
sprijini și ajuta în
momentele
dificile 04.12 -Persistă
anxietatea și
dezorientare în
timp și spațiu.
05.12 -06.12 –
Pacienta se
acomodează cu
greu situației; nu se
simte confortabil
îm spital;
anxietatea s -a
diminuat, dar mai
persistă.
07.12 -08.12 –
Simptomele au
dispărut odată cu
îmbunătățirea stării
generale.
Pacienta este
convinsă de
disponibilitat ea
echipei de îngrijire

62

63
Data Nevoi
perturbate Diagnostic de
îngrijire Obiectiv Intervențiile asistentei
Evaluare
Autonome Delegate

– preiau pacienta în momentul internării
și mă prezint cu numele, funcția și rolul
meu în echipa de îngrijire;
– liniștesc pacienta cu privire la starea
sa;
– cercetez posibilitățile de comunicare a
bolnavei; ascult pacienta fără a o
întrerupe; manifest foarte multă răbdare
și înțelegere;
– creez condiții optime în salon, de
confort și intimita te, permițând accesul
persoanelor strict necesare acordării
îngrijirilor; mângâi bolnava în timp ce
mă adresez ei și o asigur de prezența
mea în toate momentele dificile;
– antrenez bolnava în diferite activități
care să-i dea sentimentul de utilitate.
– învăț pacienta tehnici de afirmare de
sine; tehnici de relaxare și d e
comunicare;
La indicația medicului pacienta
este consiliat psihologic de
către specialistul din cadrul
secției de 3 ori pe săptămână.
La indicația medicului
administrez –
Xanax 0,25 mg , 1 tabletă per
os seara la ora 20. Nevoia de a
comunica
Comunicare
ineficientă la
nivel afectiv
datorită bolii
manifestată
prin
dificultatea de
a se afirma, de
a-și exprima
sentimentele,
ideile, opiniile,
dificultatea de
a stabili
legături
comunicative
cu semenii,
depresie,
apatie, tristețe. Pacienta să se
poată afirma, să
aibă percepție
pozitivă de sine;
Pacienta să
comunice
neliniștea echipei
de îngrijire;
Pacienta să fie
ferită de pericole
interne sau
externe. 04.12 – Pacienta
refuză să comunice
cu colegii de salon
și personalul
medical;
05.12 -06.12 –
Pacienta se
acomodează cu
greu situației,
comunică puțin cu
colegii de salon,
începe să
coopereze cu
personalul medical.
07.12 -08.12 –
Pacienta comunică
bine cu personalul
medical și cu
colegii de salon;
simptomele au
dispărut.

64

65
Data Nevoi
perturbate Diagnostic de
îngrijire Obiectiv Intervențiile asistentei
Evaluare
Autonome Delegate

– explorez nivelul de cunoștințe al
pacientei privind boala, modul de
manifestare, măsurile preventive și
curative, modul de participare la
procesul de recuperare;
– sfătu iesc pacienta să vorbească cu alte
mămici: să se sfătuiescă, să facă schimb
de experiențe;
– stimulez dorința de cunoaștere a
pacientei;
– motivez importan ța acumulării de noi
cunoștințe și verific dacă pacienta a
înțeles corect informațiile date;
– constientizez pacienta asupra propriei
sănătăți;
– identific obiceiurile și deprinderile
greșite ale pacientei, iar pe cele
dăunătoare sănătății sale încerc sa le
corectez;
La indicația medicului pacienta
continua ședințele de
psihoterapie de trei ori pe
săptămână.
Întreaga echipă medicală este
alături de pacientă susținâ nd-o
din punct de vedere moral Nevoia de a
învăța cum
să-ți păstrezi
sănătatea
Deficit de
cunoștințe din
cauza lipsei de
informații
despre evoluția
bolii,
manifestat prin
cunoștințe
insuficiente
despre boală,
prognostic,
tratament,
complicații,
recuperare. Pacienta să
acumuleze noi
cunoștințe
referitor la boala
sa.
Pacienta să
dobândească
atitudini,
obiceiuri și
deprinderi noi.
Pacienta să
cunoască toate
datele despre
boala sa în limita
capacității sale de
a înțelege. 04.12 -05.12 –
Pacienta nu are
suficiente
cunoștințe despre
boală.
06.12 -Pacienta
ascultă cu atenție
toate recomandările
și sfaturile date.
Este interesată să
afle mai multe
informații despre
boala sa.
07.12 -08.12 –
Pacienta este atrasă
pe zi ce trece să
descopere și să
cunoască mai
multe, citește foarte
mult și este foarte
receptivă la
informațiile noi
despre boala sa .

66

67
CAZUL NR.2 – EVALUARE FINALĂ

Pacienta M.S. a fost internat la Spitalul Județean Bacău Secția de
Gastroenterologie pe data de 12.05.2015, cu următoarele simptome: dureri epigastrice
violente, greață,vărsături, diaree, anxiatate; insomnie; deshidratare; inapetență; piroz is;
neliniște; crampe abdominale; dureri spastice; meteorism abdominal.
În urma investigațiilor efectuate: evaluarea funcțiilor vitale, examenul sângelui
(hemoleucogramă completă, biochimieă, VSH, fibrinogen), ecografie abdominală, examen
sumar de urină, pacientul este transportat pe Secția de Gastroenterologie stabilindu -i-se
diagnosticul de gastrită flegmonoasă.

Pe toată durata spitalizării pacientul a primit tratament cu:

 Ser fiziologic 0,9%, 1 flacon 250 ml soluție perfuzabilă; 

 Glucoză 10% 2 flacoane a câte 250 ml; i.v., ritm de 50 -60 p/min. 

 complex de vitamine: Vitamax 1 capsulă /zi. 

 Controloc 40 mg 1 tabletă/zi; 

 Cimetidină 200 mg 1 tabletă/zi; 

 Claritromicină 500 mg, 1 comprimat la 12 ore; 
 
 Amoxiciclină Forte 500 mg, 1 comprimat la 8 ore; 

 Xanax 0,25 mg 1 tabletă per os seara la ora 20 

 Bromazepam 1,5 mg 2 comprimate/zi oral; 

 Doxepina 25 mg – 1 comprimate/zi oral; 

 Diazepam 2 ml (10 mg) o fiolă seara la ora 21 i.m. 

 Algocalmin 1 fiolă (2 ml) i.m. 

 Motilium (Domperidona) 10 mg 1 comprimat la 8 ore. 

 Hidrasec 30 mg, 2 plicuri de 3 ori pe zi; 

 Scobutil 10 mg, 1 comprimat de 3 ori pe zi. 

 Carbocit 200 mg 1 comprimat/zi; De -Nol 2 tablete de ori pe zi 

68

În urma tratamentului și a îngrijirilor medicale pacientul se externează în
data de 09.12.2017 în stare vindecată cu următoarele recomandări:

 evitarea meselor în cantitate mare și la intervale mari 
 evitarea alimentelor greu digerabile, iritante pentru stomac (condimente, prăjeli,
sosuri, cafea, conserve) 
 respectarea regimului alimentar – consumul de mese în cantități mici și dese(5 –
7 mese pe zi) 
 evitarea efortului fizic, a stresului 

69
3.1.3. CAZUL NR. 3

Culegerea datelor

Pacientul A.G., de sex masculin, în vârstă de 57 ani, cu domiciliul în Bacău, a fost
internat de urgență în data de 18.09.2017 la Spitalul Județean Bacău, Secția de
Gastroenterologie cu următoarea simptomatologie:senzație de arsură la nivelul stomacului,
dureri în partea superioară a abdomenului, balonare, greață, vărasături, inapetență,
hematemeză ușoară, palpitații, dispnee,anxietate, paliditate, stare generală alterată.
În urma investigațiilor cl inice și paraclinice s -a pus diagnosticul de Gastrită
flegmonoasă .
Din discuțiile purtate cu soția pacientului, am aflat că este căsătorit și are 2 copii.
Locuiește împreună cu soția într -un apartament cu 3 camere, confortabil, având
ocupația de inginer mecanic. Condițiile de viață și de muncă sunt bune. Pacientul este un
mare fumător, fumează 2 pachete de țigări pe zi și consumă alcool periodic. Este de religie
ortodoxă.
Pacientul prezintă o greutate de 78 kg și o înălțime de 1,81 m, grupa sanguină OI cu
Rh+.
Antecedente personale: în urmă cu 10 ani a fost diagnosticat cu hipertensiune
arterială pentru care respectă regim hiposodat și urmează tratament cu: Tertensif 1,5 mg, 1
comprimat/zi; Metoprolol 100 mg 1 comprimat de 2 ori pe zi. În urmă cu 2 ani a fost
diagnosticat cu ulcer duodenal, pentru care a urmat tratament ambulatoriu, cu evoluție
favorabilă. Antecedente heredocolaterale: mama -hipertensiune arterială, tatăl diabet
zaharat.
Motivele pentru care pacientul s -a prezentat la Unitatea de Primiri U rgențe Bacău,
la data de 18.09.2017 au fost următoarele manifestări de dependență:
 senzație de arsură la nivelul stomacului, dureri în partea superioară a
abdomenului, 
 greață, 
 vărsături, 
 inapetență, 
 hematemeză ușoară, 
 palpitații, 
 dispnee, 

70
 anxietate, 
 paliditate, 
 insomnie, epuizare fizică
 stare generală alterată.

Problemele pacientului:

 Respirație superficială manifestată prin tahipnee; 
 Posibilă alterare a activității cardiace datorită bolii 
 Alterarea nutriției – deficit 
 Stare generală alterată 
 Anxietate 

În urma evaluării funcțiilor vitale s -au constatat următoarele valori:

 Respirația: creșterea frecvenței respiratorii 26 respirații/min; 
 Puls: bradicardie 48 pulsații/min; 
 T.A. hipertensiune arterială 170/90 mmHg; 
 Temperatură: febră moderată 38,50C. 
– 
Pe lângă evaluarea funcțiilor vitale s -au efectuat și examenul sângelui
(hemoleucogramă, hemoglobină, VSH, fibrinogen), examen sumar de urină, radiografie
abdominală, ecografie abdominală, computer tomograf, iar pe baza rezultatelor acestor
examene s -a decis să se intervină chirurgical de urgență.

71
Plan de îngrijire a pacientului A.G. internat de la data de 18.09.2017 la data de 23.09.2017
Data Nevoi
perturbate Diagnostic de
îngrijire Obiectiv Intervențiile asistentei
Evaluare
Autonome Delegate

– umezesc aerul din încăpere,
asigurând o umiditate de 60%;
– învăț pacientul să facă gimnastică
respiratorie;
– monitorizez în permanență funcțiile
vitale și vegetative.
– asigurarea repaosului absolut la pat în
poziție semișezândă sau decubit dorsal
cu capul într -o parte.
– aplic o pungă de gheață pe abdomen;
– realizez un climat liniștit, calm,
asigurând pacientul de întraga
disponibilitate în acordarea îngrijirilor.
– mă adresez cu calm pacientului și
familiei asigurându -i că echipa de
îngrijire va face tot posibilul pentru o
evoluție bună, fără complicații.
Administrez la indicația
medicului:
– O2 cu debit de 2 -4 l/minut.
În cazul în care
oxigenoterapia se dovedește
ineficientă administrez sulfat
de m agneziu injectat i.v. lent
(10 – 20 ml);
– Claritromicină 500 mg,
1comprimat la 12 ore ;
– Amoxiciclină Forte 500mg,
1 comprimat la 8 ore;
– Gastrozepin 50 mg , 1
comprimat de 2 ori pe zi Nevoia de a
respira și a
avea o bună
circulație
Respirație
superficial
cauzată de
durere
manifestată
prin tahipnee
(26
respirații/min). Pacientul să nu
mai prezinte
modificări ale
frecvenței
respiratorii.
Pacientul să
prezinte o
respirație în
limitele normale
pentru vârsta lui,
respective 16-18
r/min.
Pacientul să fie
echilibrat psihic . 18.09 – În urma
îngrijirilor acordate
pacientul prezintă o
ușoară ameliorare a
stării generale.
Pacientul prezintă
valori ale respirației
cât mai apropiate de
limitele normale
pentru vârsta lui,
acesta având 20
respirații/min.
19.09-
R=17respirații/min.
20.09 –
R=18respirații/min.
21.09 –
R=16respirații/min.
22.09 –
R=17respirații/min.
23.09 –
R=17respirații/min.

72

73
Data Nevoi
perturbate Diagnostic de
îngrijire Obiectiv Intervențiile asistentei
Evaluare
Autonome Delegate
-Asigur repausul absolute la pat până
la intervenția chirurgicală în poziție
cât mai comodă.
-Monitorizez T.A și pulsul ori de
câte ori este nevoie;
– Explic pacientului fiecare tehnică
pe care o execut pentrua evita
stresul.
-Ajut pacientul în satisfacerea
nevoilor fundamentale pentru a evita
oboseala.
– conștientizez pacientul asupra
stadiului bolii sale, asupra gradului
de efort pe care poate să -l depună,
asupra importanței continuării
tratamentului medicamentos;
– monitorizez TA, pulsul și notez
valoarea acestora în foaia de
temperatură; urmăresc efectul
medicamentelor; învăț pacientul să
reducă grăsimile și clorura de sodiu
din alimentație; să renunțe la fumat
La indicația medicului
administrez:
– O2 4-6 l prin so ndă nazală
– Preductal 35 mg 2
capsule/zi
– Tertensif 1,5 mg, 1
comprimat/zi;
– Metoprolol 100 mg 1
comprimat de 2 ori pe zi
La indicația medicului
echilibrez hidroelectrolitic
pacientul hidratându -l cu 500
ml NaCl 0,9% P.E.V. 70
picături / min. Nevoia de a
respira și a
avea o
bună
circulație
Posibilă alterarea
activității cardiace
datorită bolii
manifestată prin
hipertensiune
arterială
(TA=170/90mmHg)
și brahicardie
(pulsul = 48/min),
palpitații. Pacientul să
prezinte o bună
circulație cu
valori ale
tensiunii
arteriale și ale
pulsului cuprinse
în limitele
normale
corespunzătoare
vârstei:
TA max=
115-140/
TA min=
75-90 mmHg;
puls =60-80
pulsații/min.
Pacientul să fie
echilibrat
hidroelectrolitic. 18.09 -Pacientul
răspunde favorabil
la tratament, TA
tinde spre valori
normale
T.A=150/90mmHg
19.09 -Pacientul
prezintă o
circulație adecvată
T.A=140/80mmHg
20.09 –
T.A=130/80mmHg
21.09 –
T.A=130/60mmHg
22.09 –
T.A=120/70mmHg
23.09 –
T.A=120/80mmHg

74

75

Data Nevoi
perturbate Diagnostic de
îngrijire Obiectiv Intervențiile asistentei
Evaluare
Autonome Delegate

– asigur mese în concentrații mici și
dese (5-7 mese pe zi).
– administrez pacientului un regim ușor
digerabil evitând alimentele care produc
balonări, greu digerabile;
– explic pacientului regimul
corespunzator bolii sale: lactate, carne
slabă fiartă, legume, făinoase, fructe
coapte;
– învăț pacientul valoarea energetică a
alimentelor și necesarul de calorii în
funcție de activitățile fizice și de vârstă;
– servesc pacient ul cu alimente la o
temperatură optimă, la ore regulate și
prezentate atrăgător;
– fracționez necesarul caloric în 3 mese
principal e și 2 gustări, astfel încât să
evit consumul de alimente în cantități
mari la o singură masă;
La indicația medicului
administrez:
– Metoclopramid – 2 ml , 2
fiole/zi intramuscular la
interval de 8 ore;
– Claritromicină 500 mg,
comprimat la 12 ore;
– Amoxiciclină Forte 500 mg,
1 comprimat la 8 ore;
– Gastrozepin 50 mg 1
comprimat de 2 ori pe zi;
– Omeprazol 20 mg, 1
capsu lă/zi; Nevoia de a
bea și a
mânca
Alterarea
nutriției –
deficit datorită
prezenței
grețurilor și
vărsăturilor
manifestată
prin
inapetență,
scădere
ponderală. Pacientul să fie
alimentat și
hidratat
corespunzător
cantitativ și
calitativ în decurs
de 2 zile.
Pacientul să fie
echilibrat din
punct de vedere
nutrițional.
Pacientul să
conștientizeze
importanța
regimului impus
de boală. 18.09 -Pacientul
menține greața și
vărsătura;
19.09 –
Simptomele s-au
diminuat, dar mai
persistă.
Pacientul este
conștient de
importanța noului
regim alimentar și
își dă tot interesul
pentru a ur ma
regimul alimentar
impus de boală.
20.09 -22.09 –
Senzația de greață
a dispărut.
Pacientul se
alimentează și
hidratează
corespuzător
cantitativ și
calitativ.

76

77
Data Nevoi
perturbate Diagnostic
de îngrijire Obiectiv Intervențiile asistentei Evaluare Autonome Delegate
Nevoia de a
se mișca și
a avea o
bună
postură

Vertij intens
datorită
stării
generale
alterate
manifestate
prin
imposibilitat
ea
menținerii
îndelungate
a poziție i
ortostatice .
Pacientul să
prezinte o
stare de bine
fizică și
psihică;
Pacientul să-și
păstreze o
bună poziție și
să se deplaseze
fără probleme
Pacientul să fie
echilibrat
psihic
– administrez medicația recomandată de
medic;
– suplinesc pacientul, la nevoie, pentru
satisfacerea nevoilor sale, îl servesc la pat
cu cele necesare; acord sprijin pacientului
în ridicarea la marginea patului și în
deplasarea pentru satisfacerea nevoilor
fiziologice;
– recomand bolnavului repaus la pat și
asigur în salon condiții optime de lumină
și liniște; asigur o alimentație
normocalorică și hiposodată;
– însoțesc pacientul în micile deplasări
prin salon și îl ajut în satisfacerea unor
nevoi pentru a preveni eventualele
accidentări;
– învăț pacientu l să nu se ridice brusc din
pat și să stea în poziție șezând câteva
minute înainte de a se ridica.
La indicația medicului continui
administrarea tratamentului
amintit anterior și urmăresc
efectul medicamentelor:
– Claritromicină 500 mg, 1
comprimat la 12 ore;
– Amoxiciclină Forte 500 mg,
1 comprimat la 8 ore;
– Gastrozepin 50 mg , 1
comprimat de 2 ori pe zi;
– Omeprazol 20 mg, 1
capsulă/zi;
La indicația medicului se
susține nutri țional pacientul cu
soluție de glucoză 10% 500 ml
+ vitamina B6 2 fiole +
vitamina C 2 fiole în ritm de 70
pic/sec;
18.09 -19.09 –
În urma
tratamentului
administrat starea
pacientului s-a
îmbunătățit, dar
solicit totuși ajutor
pentru unele nevoi.
20.09 -21.09 –
Pacientul se
deplasează singur la
sala de mese și își
satisfice singur
necesitățile
fiziologice.
22.09 -23.09 –
Pacientul prezintă o
stare general bună;
se deplasează și își
satisfice singur
nevoile.

78

79

Data Nevoi
perturbate Diagnostic de
îngrijire Obiectiv Intervențiile asistentei Evaluare Autonome Delegate

Nevoia de a
dormi și a
se odihni
Somn
superficial
datorită bolii
manifestată
prin insomnie,
oboseală și
inactivitate
Pacientul să
beneficieze de un
număr de ore
somn
corespunzător
vârstei sale.
Pacientul să
doarmă 7-8 ore pe
noapte fără
întrerupere.
Pacientul să fie
activ, cooperant.
Pacientul să nu
mai prezinte
somnolență și
oboseală.
– aerisesc salonul înaintea somnului
nocturn; creez un climat de încredere,
încurajez și liniștesc pacientul pentru
a- și recăpăta echilibrul psihi c;
– elaborez împreună cu pacientul un
program de activitate care să
corespundă stării pacientului și
posibilităților organismului și solicit
pacientului și îl ajut să evite ațipirile
din cursul zilei, antrenându -l în astfel
de activități de relaxare
– planific îngrijirile și intervenții
delegate astfel încât să evit trezirea
pacientului între orele 22 -06
dimineața. – observ și notez calitatea
orarului de somn, gradul de
satisfacere a celorlalte nevoi, observ
efectul tratamentului medicamentos
asupra pacientului; evit vizitele lungi .
La indicația medicului
administrez soluție
perfuzabilă NaCl 0.9%,
500 ml + Glucoză 5%,
500 ml, i.v.
La recomandarea
medicului conform foii de
observație administrez
antialgice ușoare de tipul
Algocalmin 1 fiolă
dizolvată în 100 ml ser
fiziologic administrat
intravenos în ritm de 80
pic/min.
18.09 -Obiectiv
nerealizat.
Pacientul menține
simptomele enumerate.
19.09 -20.09 -Pacientul
prezintă o diminuare a
oboselii și insomniei.
Pacientul nu mai
ațipește în timpul zilei
și reușe ște să doarmă 7
ore pe noapte fără
întrerupere.
21.09 -22.09 – Pacientul
are un somn
corespunzător vârstei,
acesta dorme 8 ore pe
noapte, în intervalul 23 –
09
Simptomele au
dispărut; pacientul este
odihnit.
.

80

81
Data Nevoi
perturbate Diagnostic de
îngrijire Obiectiv Intervențiile asistentei
Evaluare
Autonome Delegate

Nevoia de a
evita
pericolele

Alterarea stării
generale
datorită bolii
manifestată
prin anxietate,
neliniște. Pacientul să
comunice în
orice moment
neliniștea sa
echipei de
îngrijire.
Pacientul să fie
convins de
prezența
personalului
medical care
este disponibil
să-l sprijine
mereu. – realizez un climat liniștit,
calm, asigurând pacientului
întreaga disponibilitate în
acordarea îngrijirilor.
– mă adresez cu calm
pacientului și familiei
asigurându -i că echipa de
îngrijire va face tot posibilul
pentru o evoluție bună, fără
complicații.
– asigur pacientul de
prezența mea în toate
momentele dificile.
La indicația medicului se
continuă tratamentu l antidepresiv
cu:
Doxepina 25 mg – 2
comprimate/zi oral. 18.09 -19.09 –
Pacientul menține
simptomele.
20.09 -21.09 -Starea
de anxietate s-a
diminuat
semnificativ , dar mai
persistă.
22.09 -23.09 –
Pacientul este
liniștit, anxietatea a
dispărut.

Nevoia de a fi
preocupat în
vederea
realizării.

Sentiment de
inutilitate
datorită
incapacității de
a-și îndeplini
rolul său
specific
manifestat prin
descurajare,
depresie,
dezolare.
Pacientul să-și
recapete
încrederea și
stima de sine.
Pacientul să
poată realiza și
aprecia
obiectiv
activitățile
sale. – câștig încrederea
pacientului prin modul meu
de comportare și prin
discuțiile purtate; îl conving
de importanța sa în cadrul
familiei și de
responsabilitatea ce -i revine;
– ajut pacientul să cunoască
și să-și însușeasc ă criteriile
de control care -l ajută în
aprecierea activității sale
zilnice, a obiectivelor
realizate. Ajut pacientul să
realizeze o percepere justă a
realității .
– la indicația medicului conduc
pacientul către cabinetul de
psihologie pentru susținere
psihologică; 18.09 -19.09 –
Obiectiv nerealizat.
Simptomele persistă.
20.09 -23.09
Pacientul a înțeles
că starea lui este
una trecătoare, că
dacă va respecta
tratamentul
recomandat va
putea lucre și va
putea să -și întrețină
familia.

82

83
Data Nevoi
perturbate Diagnostic de
îngrijire Obiectiv Intervențiile asistentei
Evaluare
Autonome Delegate

– încurajez pacientul și îi explic că în
acest stadiu al bolii reacțiile pe care le
are sunt normale și vor dispărea odată
cu ameliorarea.
– sfătuiesc echipa de îngrijire să
abordeze o atitudine ce presupune multă
răbdare și înțelegere;
– asigur pacientul de prezența mea în
toate momentele dificile pe toată
perioada spitalizării;
– liniștesc bolnavul cu privire la starea
sa, explicându -i scopul și natura
intervențiilor;
– famili arizez bolnavul cu mediul său
ambiant;
– notez orice modificare în
comportamentul sau starea pacientului ;
La indicația medicului se
continuă tratamentul
antidepresiv indicat anterior
cu:
Doxepina 25 mg – 1
comprimate/zi oral;
La indicația medicului
pacientul continuă ședințele de
psihoterapie. Nevoia de a
fi
preocupat
în vederea
realizării.
Diminuarea
puterii de
concentrare
datorită bolii și
preocupării cu
privire la
evoluția bolii
și posibilele
complicații
manifestată
prin deficit de
atenție, apatie,
tristețe. Pacientul să nu
mai prezinte stare
de stres pe
parcursul
spitalizării.
Pacientul să
comunice
neliniștea sa
echipei de
îngrijire;
Pacientul să fie
liniștit și convins
că prezența
personalului
medical are
menirea de a -i fi
alături, de a -l
ajuta și sprijini în
momentele
dificile . 18.09 -19.09 –
Apatia, tristețea
persist.
20.09 -21.09 – Ȋn
urma discuțiilor și
activitaților avute
cu pacientul acesta
prezintă o stare de
bună dispoziție și
încredere în forțele
proprii înlăturând
progresiv apatia și
tristețea.
22.09 -23.09 –
Pacientul ascultă cu
atenție toate
recomandările și
sfaturile date. Este
interesat să afle
mai multe
informații despre
boala sa

84

85
CAZUL NR.3 – EVALUARE FINALĂ

Pacientul a fost internat la Spitalul Județean Bacău Secția de Gastroenterologieîn
perioada 18.09.2017 -23.09.2017, cu următoarele simptome:senzație de arsură la nivelul
stomacului, dureri în partea superioară a abdomenului, greață, vărsături, inapetență,
hematemeză ușoară, palpitații, dispnee, anxietate, paliditate, insomnie, epuizare fizică,
stare generală alterată.
În urma investigațiilor efectuate: evaluarea funcțiilor vitale, examenul sângelui
(hemoleucogramă , hemoglobină, VSH, ASLO, fibrinogen), ecografie abdominală, examen
sumar de urină, pacientul este transportat pe Secția de Gastroenterologie stabilindu -i-se
diagnosticul de gastrită flegmonoasă.
Pe toată durata spitalizării pacientul a primit tratament cu :

 O2 cu debit de 2 -4 l/minut
 Doxepina 25 mg – 2 comprimate/zi oral.
 Claritromicină 500 mg, 1 comprimat la 12 ore; 
 Amoxiciclină Forte 500 mg, 1 comprimat la 8 ore; 
 Gastrozepin 50 mg 1 comprimat de 2 ori pe zi; 
 Omeprazol 20 mg, 1 capsulă/zi; 
 Metoclopra mid – 2 ml 2 fiole/zi – intramuscular la interval de 8 ore; 
 Preductal 35 mg 2 capsule/zi 
 Tertensif 1,5 mg, 1 comprimat/zi; 
 Metoprolol 100 mg 1 comprimat de 2 ori pe zi 

În urma tratamentului și a îngrijirilor medicale pacientul se externează în
data de 23.09.2017 în stare vindecată cu următoarele recomandări:
 evitarea meselor în cantitate mare și la intervale mari
 evitarea alimentelor greu digerabile, iritante pentru stomac
(condimente, prăjeli, sosuri, cafea, conserve)
 respectarea regimul ui alimentar – consumul de mese în cantități mici
și dese(5 -7 mese pe zi)
 evitarea efortului fizic, a stresului

86

87
FOAIE DE TEMPERATURĂ CAZUL 1 Anexa nr. 1
CNP

Numele…………………………………….Prenumele…………….….………………………..
Anul…………luna…………Nr. foii de observație…………Nr. salon………..Nr. pat…………..
Ziua
Zile de boalå Resp
.
T.A.
Puls
Tem
p D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S
35 30 160 41O

30 25 140 40O

25 20 120 39O

88

20 15 100 38O

15 10 80 37O

10 5 60 36O

Lichide ingerate
Diureză
Scaune
Dietă

89
FOAIE DE TEMPERATURĂ CAZUL 2 Anexa nr. 2
CNP

Numele…………………………………….Prenumele…………….….………………………..
Anul…………luna…………Nr . foii de observație…………Nr. salon………..Nr. pat…………..
Ziua
Zile de boalå Resp
.
T.A.
Puls
Tem
p D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S
35 30 160 41O

30 25 140 40O

25 20 120 39O

20 15 100 38O

90
Ziua
Zile de boalå Resp
.
T.A.
Puls
Tem
p D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

15 10 80 37O

10 5 60 36O

Lichide ingerate
Diureză
Scaune
Dietă

91
FOAIE DE TEMPERATURĂ CAZUL 3 Anexa nr. 3
CNP

Numele…………………………………….Prenumele…………….….………………………..
Anul…………luna…………Nr. foii de observație…………Nr. salon………..Nr. pat…………..
Ziua
Zile de boalå Resp
.
T.A.
Puls
Tem
p D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S
35 30 160 41O

30 25 140 40O

25 20 120 39O

20 15 100 38O

92
Ziua
Zile de boalå Resp
.
T.A.
Puls
Tem
p D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

15 10 80 37O

10 5 60 36O

Lichide ingerate
Diureză
Scaune
Dietă

93
Anexa 4 – Fotografii
FIGURA 01

94

95

FIGURA 0 2

96

97

FIGURA 0 3
FIGURA 0 4

98

99

FIGURA 0 5

100

101

FIGURA 0 6
FIGURA 0 7

102

103

FIGURA 0 8
FIGURA 0 9

104

105

FIGURA 10
FIGURA 11

106

107

FIGURA 1 2

108

109
CONCLUZII

Gastrita flegmonoasă este o formă destul de rară, dar extrem de periculoasă a
gastritei acute. Ea se caracterizează prin inflamația supurativă și prin deteriorarea pereților
stomacului. Această formă a gastritei este specifică persoanelor cu sistemul imun slăbit.
Datoritǎ metodelor noi de tratame nt, pacienții cu gastrită pot duce o viațǎ normalǎ,
fǎrǎ sǎ li se impunǎ modificarea stilului de viațǎ sau restricții dietetice.
Rolul esențial al meu ca asistentă medicală constă în a ajuta persoana bolnavă sau
sănătoasă, să -și mențină sau recâștige sănăt atea (sau să -l asiste în ultimele sale clipe) prin
îndeplinirea sarcinilor pe care le -ar fi îndeplinit singur dacă ar fi avut forța, voința sau
cunoștiințele necesare. Asistenta medicală trebuie să îndeplinească aceste funcții astfel
încât pacientul să -și recâștige independența cât mai repede posibil.
Ȋngrijirea bolnavului este o muncă de mare răspundere care reclamă cunoștiințe
profesionale temeinice și calități morale deosebite. Bolnavul, când se internează în spital
sau se supune unui tratament ambulator iu, își încredințează sănătatea și chiar viața în
mâinile acelora care îl îngrijesc. Ȋngrijirea bolnavului, față de societate, dar în special față
de conștiința noastră personală. Din acest motiv avem datoria de a consacra toata știința și
energia noastră pentru îngrijirea bolnavului. După terminarea serviciului trebuie
reverificată activitatea întregii zile de muncă, pentru a nu scăpa nimic din tratamentul
bolnavului.
Conduita esențială pentru a depune o muncă de calitate este dragostea față de
profesiune și muncă.
Valoarea unei asistente este determinată de cunoștiintele ei profesionale precum și
de volumul cunoștiințelor pe care le aplică creator la patul bolnavului. Ȋn centrul atenției ei
trebuie să fie bolnavul, în a cărei stare sufleteacă trebuie să se transpună, pentru a se putea
apropia de el și a -i câștiga încrederea. Asistenta trebuie să stăruie să amelioreze starea
bolnavului, să -i asigure confortul maxim în cursul îngrijirilor și să ajute bolnavul să
recâștige încrederea și capacitatea de a duce o viață normală după externare.

110

111
BIBLIOGRAFIE

1. Borundel Corneliu – Medicină internă. Pentru cadre medii , Editura All, București
2009;
2. Marceanu Crin – Tratat de nursing. Îngrijirea omului sănătos și bolnav ,
Editura Medicală, București 2010;
3. Martin Elizabeth A. – Dicționar de nursing , Editura All, București 2011;
4. Niculescu Cezar Th. –Anatomia și fiziologia omului , Editura Corint, București
2009;
5. Titircă Lucreția – Ghid de nursing , Editura Viața Medicală Românească, B ucurești
2008;
6. Titircă Lucreția – Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenți
medicali , Editura Viața Medicală Românească, București 2009;
7. Titircă Lucreția – Breviar – Explorări funcționale și îngrijiri special acordate
bolnavului , Editura Viața Medicală Românească, București 2009;
8. Titircă Lucreția – Urgențe medico -chirurgicale , Editura Viața Medicală
Românească, București 2008;
9. http://anatomie.romedic.ro/sistemul -digest iv
10. http://www.linkmania.ro/topic/456244 -anatomia -corpului -uman /
11. http://sistemuldigestivlaom.blogspot.ro /
12. www.cursurimedicina.r o
13. www.boli -medicina.co m
14. http://www.mediculmeu.com /
15. http://www.emed ic.ro/