Biblioteca ASTRA, [612049]

Nr. 123/2010
Biblioteca ASTRA,
Corpul B
Foto: Daniela RusuCORINA TURCU
Conferințele Bibliotecii ASTRA
Stil și gândire la Augustin Buzura

BIBLIOTECA JUDE ȚEANĂ AS TRA SIBIU

Conferin țele Bibliotecii ASTRA:
Corina Turcu : Stil și gândire la Augustin Buzura

Coordonatorul colec ției: Onuc Nemeș -Vintilă
Grafică copertă: Daniela Rusu
Editor: Ioana Butnaru

Lucrare realizat ă la tipografia Bibliotecii ASTRA
Tiraj:15 exemplare

Versiunea în format electronic a conferin ței se află la Biblioteca ASTRA,
Compartimentul Colec ții Speciale

CONSILIUL JUDE ȚEAN SIBIU
BIBLIOTECA JUDE ȚEANĂ ASTRA SIBIU

Str. G. Bari țiu, nr. 5-7, cod 550178
Sibiu, ROMÂNIA
Tel.: +40 269 210551, +40 369 561731, fax: +40 269 215775
Web: http://www.bjastrasibiu.ro, e-mail: [anonimizat]

ISSN: 1843 – 4754

CORINA TURCU

Profesor titular – Colegi ul Economic „ George Bari țiu”, Sibiu

STUDII:
– 2010 noiembrie Doctor în f ilologie, confirmat prin Ordinul Ministrului
Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nr. 5729/24.11.2010.
– 2010 sus ținerea tezei de doctorat cu titlu l Augustin Buzura studiu monografic,
coordonator științific de doctorat Prof. Un iv. dr. Mircea Braga.
– 2004 – 2010 Doctorand: [anonimizat] „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
-1997 – 1998 Studii aprofundate, specialit atea Stilistica limbii române la
Facultatea de Litere, Universita tea „Lucian Blaga”; tema lucr ării de absolvire:
Stilistica operei lui Anton Holban, îndrumătorul lucrării Prof. Univ. Dr.Victor V.
Grecu
-1993 – 1997 Facult ății de Litere, specializarea Limba și literatura Român ă –
Limba și literatura Englez ă din cadrul Universit ății „Lucian Blaga” din Sibiu ;
Tema examenului de licen ță: Stil și gândire la James Joyce îndrumătorul lucrării
Prof. Univ. Dr. Ion Dur
SPECIALIZ ĂRI ȘI TITLURI ( G RADE) DI DACTICE :
– 8 iulie 2010 – acordarea distinc ției doctorale Cum laude
-17 noiembrie 2010 – Examenul pentru ob ținerea Gradului didactic I la Limba și
literatura român ă, cu tema de cercetare: Mijloace de realizare a C.D. Ș.-ului prin
activități creative. îndrum ător Prof. Univ. Dr. Gh. Manolache
– August 2006 – Examen pentru ob ținerea gradului didactic II la Limba și
literatura român ă, promovat

-2004 – 2007 Studii doctorale, Colocvii și referate sus ținute la Universitatea „1
Decembrie” din Alba Iulia, referate cu temele: Publicistica lui Augustin Buzura ,
Creație și actualitate în opera lui Augustin Buzura, Personaj și psihologie în
romanele lui Augustin Buzura, îndrumător științific, Prof. Univ. Dr. Mircea
Braga.
– August 1999 – Examenul pentru ob ținerea gradului did actic definitiv în
învățământ la Limba și literatura român ă, promovat
-1997 -1998 Studii Aprofundate, Master, specialitatea Sti listica limbii române
– 1993 – 1997 Facultatea de Lite re, specialitatea Român ă – Engleză
PARTICIPARE LA CURSURI DE FORMARE
– Iunie 2009 – Cursul de Formare de formatori, organizat de Colegiul Tehnic de
Industrie Alimentar ă „Terezianum”, sub egida Ministerului Muncii și
Ministerului Educa ției, cercetă rii, Tineretului și Sportului
– Martie 2009 – Formare continu ă cu tema Comunicare pentru cetăț enia
democratic ă, organizat de British Council în parteneriat cu C.C.D. Cluj
– Noiembrie 2008 – Formare de evaluatori pentru examenele na ționale ,
organizat de C.C.D. Sibiu
– Noiembrie 2008 – Formare continu ă cu tema Learn and vision – (înva ță cu
viziune) organizat de British Council în parteneriat cu C.C.D. Cluj
– Iunie 2008 – Cursul de Formare a ment orilor organizat de British Council,
Asociația Mentorilor din România și C.C.D. Cluj cuprinzând: atelier mentorat,
practică pedagogică , documentare, portofoliu.
– Aprilie 2008 – Stagiul de formare continu ă Instruire în societatea cunoa șterii
organizat de C.C.D. Sibiu

– Martie 2008 – Stagiu de formare a formatorilor Filmul ca instrument generator
de dezbateri organizat de British Council, formator na țional Gabriela Kovacs
– Februarie 2008 – Cursul de formare a Mentorilor organizat de British Council
și As.me.Ro Cluj
– Mai 2007 – Stagiul de formare ca evaluator pentru examenele na ționale,
organizat de C.C.D. Sibiu
– Ianuarie 2007 – Cursul de formare Orientare și consiliere na țională în
învăță mântul preuniversitar. organizator C.C.D. Sibiu
– Iunie 2006 – Cursul de formare Management de proiect, organizat de C.C.D.
Sibiu
– Februarie 2006 – Cursul de formare profesional ă Pregătire în vederea utiliz ării
programului A.E.L., organizator Siveco, România
– Mai 2005 – Cursul de formare Gândire critic ă, organizat de C.C.D., Sibiu
– Ianuarie – Martie 2005 – Pa rticipare la stagiul de preg ătire Management
educațional, Modulul I,. organizat de C.C.D. Sibiu
– Noiembrie – decembrie 2004 – Participare la stagiul de preg ătire Management
educațional, Modulul I, organizat de C.C.D. Sibiu
– Iunie 2004 – Curs de calculatoare organizat de I.S.J. Sibiu
– Mai 2004 – Stagiul de formare ca evalu ator pentru examenele na ționale ,
organizator C.C.D. Sibiu – Martie 2004 – Curs de formare Consiliere și orientare educa țională,
organizator C.C.D. Sibiu – Noiembrie 2001 – Stagiul de Abilitare curricular ă la Limba română,
organizator C.C.D. Sibiu

– Noiembrie 1999 – Operare calculator , organizat de Inte rnational computer
school, avizat M.E.C.
ACTIVITATE ȘTIINȚIFICĂ
LUCRĂRI DE CERCETARE.
– Lucrare de licen ță cu titlul Stil și gândire în opera lui James Joyce – timpul
profan cotidian și timpul mitic sau timpul vie ții interioare
– Lucrare de cercetare la Masterat cu titlul Stilistica operei lui Anton Holban
– Referate doctorat: Publicistica lui Augustin Buzura, Creație și actualitate în
opera lui Augustin Buzura , Personaj și psihologie în romanele lui Augustin
Buzura
– Lucrare gradul I – Mijloace de realizare a C.D. Ș. prin activit ăți creative
– Teză de doctorat – Augustin Buzura studiu monografic
CĂRȚI PUBLICATE
Monografia satului Sebe șu de jos înregistrat ă la Editura Anastasis, Sibiu, 2009
ISBN 978-606-8034- 07-2 – co – autor.
ARTICOLE, ESEURI
– Un vis început o raz ă de soare apărut în „Revista pric hindeilor”, iunie 2010,
ISBN 1843-8008
– Freamăt de prim ăvară în „Revista prichindeilo r” martie 2010, ISBN 1843-
8008 – Personaj și psihologie în opera lui Augustin Buzura , în „Saeculum” ianuarie
2010, ISSN 1221-2245 – Management prin proiect, prezentat la Simpozionul Na țional Tradiții în
învăță mântul românesc, Turda, 30 mai 2009

– Creativitatea elevilor, prezentat la Simpozionul interna țional Creativitate și
inovare – premise ale dezvolt ării durabile , aprilie 2009 TÂRGOVI ȘTE
– Creativitatea elevilor posibilit ăți de cunoa ștere și de educa ție, articol apă rut
în volumul – Perspective ale calit ății în educa ția contemporan ă, Editura Tehno-
Media, iunie 2009, ISBN 978- 8030-42-5.
– Creativitatea elevilor în predare și învățare, articol ap ărut în volumul
Strategii didactice mod de expresie a tehnologiei, Editura Academiei For țelor
Terestre „ Nicolae B ălcescu”, Sibiu, 2009, ISBN 978-973-153-059-8
STUDII / COMUNIC ĂRI
– Conferința internațională The knowledge based organization cu lucrarea Two
poets for all seasons , ISSN 1843- 6722, noiembrie 2008
– Conferin ța mentorilor C.E.T.A. Cluj – Napoca, iunie 2008
– Conferin ța internațională The knowledge based organization cu lucrarea A
Midsummer – Nights dream an interpretation from different points of view ,
ISSN, noiembrie 2007 – Conferin ța internațională The knowledge based organization cu lucrarea A
Yungian interpretation of W. B. Yeats, ISBN 978- 973- 7809- 71-1
– Conferin ța internațională Integrarea școlii în conceptu
l european de calitate
privind educa ția și formarea cu lucrarea Istoria și literatura în povestiri ș i
legende

Augustin Buzura
(n. 1938)

Din aceast ă serie au ap ărut conferin țele:

Octavian Paler Autoportret într-o oglind ă spartă ……………………. 1

Constantin Noica Eminescu – omul deplin al culturii române ști …… 2

Horia Bernea Evocat de: Andrei Ple șu, Sabin Adrian Luca, Ion
Onuc Neme ș …………………………………………………..
3

Rodica Braga Anul 2000. Simple exerci ții de sinceritate …………. 4

Mircea Braga Întoarcerea ex- librisului ……………………………….. 5

Ion Agârbiceanu Către un nou ideal – 1931 – ……………………………. 6

Ion Agârbiceanu Necesitatea din care a r ăsărit <<ASTRA>> …….. 7

Inaugurarea Bibliotecii ASTRA,
Corpul B, 1 ianuarie 2007 …………………………………………………………………..
8

Pr. acad. Mircea P ăcurariu – Mitropolitul Andrei Șaguna – 200 de ani de la
naștere …………………………………………………………. 9

Ioan Lupa ș Viața și a
ctivitatea lui Gheorghe Bari țiu ………….. 10

Victor V. Grecu Dreptul limbii ……………………………………………….. 11

Antonie Pl ămădeală A plecat și Constantin Noica …………………………… 12

Giovanni Ruggeri Muzeul de Icoane pe Sticl ă din Sibiel ………………. 13

Dorli Blaga În ciuda vremurilor de atunci, via ța lui Blaga la
Sibiu a fost frumoas ă și luminoas ă ………………….. 14

Octavian Goga La groapa lui Șaguna …………………………………….. 15

George Banu Actorul european …………………………………………… 16

Rita Amedick Podoabe pentru o sfânt ă a săracilor ………………… 17

Basarab Nicolescu Întrebări esențiale despre univers ……………………. 18

Vasile Goldi ș La mutarea bustului lui G. Bari țiu în fața
Muzeului Asocia țiunii ……………………………………..
19

Eugen Simion Constantin Noica – arhitectura fiin ței ……………… 20

Jan Urban Jarnik Un prieten sincer al poporului nostru ………………. 21

Al. Dima George Co șbuc în Sibiu ………………………………….. 22

Octavian Goga Țăranul în literatura noastră poetică ……………….. 23
Răzvan Codrescu Doctorul Nicolae C. Paulescu sau Știința lui Scio
Deum esse ……………………………………………………. 24

Victor V. Grecu Identitate. Unitate. Integrare – în spectrul globalizării …………………………………………………… 25

Remus Ri
zescu Compozitorul slovac Jan Levoslav Bella și Sibiul 26

Teodor Ardelean Limba înainte de toate și în toate …………………….. 27

Andrei Ș aguna Românii s-au zb ătut mai mult pentru limbă decât
pentru via ță ………………………………………………….. 28

Andrei Bârseanu Asociațiunea nu va face literatură și știință, ci
numai va sprijin
i literatura și știința ………………… 29

Iuliu Moldo
van Problema Munț ilor Apuseni ……………………………. 30

Ion Duma Eminescu și românii din Ungaria ……………………. 31

Vasile Ladislau Pop „Luptele politice nu numai c ă ne-au răpit timpul,
dar au înstr ăinat frați d
e către fra ți” ……………….. 32

Vasile Ladislau Pop “Numai lumina, numai cultura ne poate mântui:
cultura și lumina trebuie s ă ne dea putere în
brațe, ca să ne știm apăra viaț a, și minte și
înțelepciune spre a ne ști conserva și înmulț i cele
trebuincioase întru sus ținerea vieț ii” ……………….. 33

Vasile Ladislau Pop «(…)În loc de a trage unii într-o parte, al ții în
alta, în loc de a lucra unii spre stricarea și
slăbirea altora ca s ă ne ridicam persoanele
noastre (…)» …………………………………………………. 34

Sebastian Stanca Pastelele lui Alecsandri ………………………………….. 35

Andrei Bârseanu „Oamenii mari se cunosc dup ă seriozitatea cu
care trateaz ă chiar ș i lucrurile mici” ………………. 36

Andrei Ș aguna „Suntem fiii unei patrii umane, culte și
constituționale” …………………………………………….. 37

George Bari țiu,
Iacob Bologa “Nici unu poporu care nu cultiva artile si
industri’a, nu are dreptu a se numerá intre poporale civilisa
te” ……………………………………….. 38

Acad. Radu P. Voinea Asociațiunea a avut un rol important în
realizarea unităț ii spirituale și naționale a
tuturor românilor ………………………………………….. 39
Vasile Ladislau Pop „Asociatiunea nutreș te și conservă spiritul
național, cultiv ă și conservă limba ș i prin aceasta
existența națională” ……………………………………….
40

Iacob Bologa,
dr. D. P. Barcianu
Înființar
ea unei școli române de fe te în Sibiu …….
41

Iacob Bologa Numai dezvoltarea facult ăților spirituale, numai
luminarea min ții, numai cultura cea adev ărată,
norocesc, fericesc pe om, va noroci și va ferici pe
poporul român ………………………………………………. 42

Iacob Bologa,
dr. D. P. Barcianu Asociațiunea pentru înaintarea în cultur ă a
femeii române ……………………………………………….. 43

Iacob Bologa Poporul român singur prin cultur ă poate să se
înalțe la acea vaz ă și demnitate care l-ar putea
mântui de nenum ăratele rele ce-l apasă …………… 44

Iacob Bologa Asociațiunea este de nespus folos nu numai
pentru români ci ș i pentru popoarele
conlocuitoare ………………………………………………… 45

George Bari țiu Raport general asupra st ării Asoc iațiunii, 1889 … 46

Antonie Pl ămădeală Darul Asociaț iunii către poporul român …………… 47

Ioan Mari ș Lucian Blaga și Cercul Literar de la Sibiu ……….. 48

Ioan Mari ș Lucian Blaga și Cercul Literar de la Sibiu ……….. 49

Elena Macavei Rolul Asociaț iunii ASTRA în emanciparea femeii
și educația copiilor ………………………………………… 50

Ioan Mari ș Lucian Blaga și Emil Cioran (între afinităț ile
afective și refuzurile selective) ………………………… 51
Ștefan Pascu Rolul național-cultural al ASTREI …………………… 52

Andrei Ș aguna Munca este onoarea și reputația cea mai mare a
omului ………………………………………………………….. 53

Timotei Cipariu Școlile elementare su nt fundamentul culturii
naționale și a literaturii na ționale ……………………
54
Timotei Cipariu Două ginmazii pentru înaintarea culturii
naționale la N ăsăud ș i Blaj …………………………….. 55

Timotei Cipariu Cauzele na ționale, prin bàrba ți energici, capabili
de orice sacrificiu ………………………………………….. 56

Cristofor I.
Simionescu
Astra ș i Țările Române …………………………………… 57

Mihai Sofronie Vasile Stroescu, un filantrop aproape uitat ………. 58

Matei Pamfil Andrei Bârseanu ș i Asoc iațiunea …………………….. 59

Matei Pamfil Mitropolitul Andrei Șaguna ș i Asociaț iunea ……… 60

Elena Macavei Călătorie în China …………………………………………. 61

Elena Macavei Glume, anecdote în publica țiile ASTREI …………… 62

Caius Iacob Matematica româneasc ă de la Gheorghe Laz ăr la
Traian Lalescu ………………………………………………. 63

Nicolae Nicoară-Horia Schiță de portret – Atanasi e Marian Marienescu –
…………………………………………………………………….. 64

Tatiana Benchea Creativitatea, izvor de energie ………………………… 65

Sergiu G ăbureac Crizele și biblioteca public ă ……………………………. 66

Mihai Racovi țan Sibiul în anul evenimentelor decisive – 1918 …….. 67

Mihai Racovi țan Rosturile Sibiului în revoluț ia română din
Transilvania de la 1848-1849 …………………………. 68

Antonie Pl ămădeală ASTRA – Ctitorii și ctitoriile ei ……………………….. 69

Vasile Avram Sensuri bipolare în poezia lui Blaga ………………… 70

Vasile Avram Ritual pentru Noica ……………………………………….. 71

Vasile Avram Codul Eminescu …………………………………………….. 72

Vasile Avram Modelul Cioran …………………………………………….. 73

George Bari țiu Unul din scopurile principale ale școlilor de fete
este să împuț ineze urm ările triste ale blestemului
care se nume ște lux, vanitate omenească, dac ă nu
le poate paraliza cu totul …………………………………
74
George Bari țiu Meritul Asocia țiunii const ă în admirabila sa
influență morală care o pătrunde în toate fibrele
poporului nostru ……………………………………………. 75
Diana Câmpan Constantin Noica – restituri ……………………………. 76

Diana Câmpan Aventura adevărului f ără de sfârșit în cultur ă;
Cultura – o utopie asum
ată …………………………….. 77

Alexandru Dobre Asociațiunea Transilvan ă pentru Literatura
Română și Cultura Poporului Român și
Societatea Academic ă Română ……………………….. 78

Valer Hossu Episcopul Dr. Iuliu Hossu – Tr ăirea în
jurământul pentru sionul românesc …………………. 79

Cornel Lungu Momente ale particip ării Sibiului la Revolu ția din
1848-1849 în Transilvania. Locul și r olul
Comitetului Na țiunii Române ………………………….. 80

Cornel Lungu Din legătur ile “ASTREI” cu societ ăți academice
și culturale române și străine 1861-1914 …………. 81

Cornel Lungu Pașii poetului în cetate …………………………………… 82

Ovidiu Hur
duzeu Capitalismul cu con știință și economia
participativ ă …………………………………………………. 83

Ion Bianu August Treboniu Laurian ……………………………….. 84

Ilie Moise Ilie Dăianu și spiritul Blajului ………………………… 85

Cornel Lungu Petiția Episcopiei Române Ortodoxe din Statele
Unite ale Americii de Nord către preș edintele
Woodrow Wilson …………………………………………… 86

Alexiu Tatu Mihai Viteazul în documentele Serviciului
Județ ean Sibiu al Arhivelor Na ționale ……………… 87

Bianca Karda Odiseea plec ării unor români ardeleni din jude țul
Sibiu în America (1900-1914) reflectată în presa transilvănean ă a vremii ………………………………….
88
Eugenia Cri șan Generalul francez Berthelot și România …………… 89

George Bari țiu Adunarea general ă a XXX-a a Asocia țiunii
Transilvane …………………………………………………… 90

Constantin Cuble șan Mihai Eminescu – Ciclul schillerian ………………… 91

Constantin Cuble șan Ion Pop Reteganul – Folclorist și publicist ……….. 92

Constantin Cuble șan Ioan Slavici – portret în oglinda timpului …………. 93

Mircea Braga Însemnări despre multiculturalitate …………………. 94

Marius Laurian August Treboniu Laurian ……………………………….. 95

Keresztes Coloman
Stefan, Eugenia Simona Keresztes Genii ale matematicii la Sibiu: Farkas Bolyai și
János Bolyai…………………………………………………..
96
Alexandru Sterca-Șuluțiu Nu este sub sóre natiune, care cu mai mare ardóre a animei sê-sí iubésca patrià sî vetr’a strabuniloru sei, cá Romànulu ………………………… 97
Ioan Lupa ș Înființarea „Asociaț iunii“ și conducătorii ei ……..
98

Iosif Sterca Șuluțiu Discursul ținut la inaugurarea Muzeului istoric ș i
etnografic și la deschiderea Expozi ției, în 19
August st. N. 1905 …………………………………………. 99
Ion Onuc Neme ș-
Vintilă Bibliotecile publice din Olanda și misiunea lor:
„Să facem o comunitate mai bun ă” …………………. 100

Virgiliu Florea Anton Pann în reeditarea- model lui M. Gaster
(1936) …………………………………………………………..
101
Horst Ernst Klusch Pe urmele str ămoșilor habani …………………………. 102

Ion Agârbiceanu Raportul Secretariatului general al Sec țiunilor
literare-științifice ale „Astrei” dela 6 Iunie 1932
– 27 Mai 1933 ……………………………………………….
103
Liliana Popa Oameni ș i cărți în Sibiul de alt ădată ……………….. 104

Vasile Cri șan
Protecția patrimoniului cultu ral sibian. Istorie și
actualitate …………………………………………………….. 105

George Bari țiu Din istoria Asocia țiunii (1861-1888) ……………….. 106

George Bari țiu Raportul Asocia țiunii după 31 ani …………………… 107

Werner Schaal Noua Bibliotec ă Universitar ă a Universit ății
„Lucian Blaga” – Die neue
Universitätsbibliothek der Lucian-Blaga-Universität …………………………………………………… 108

Ilarion Pu șcariu Cuvêntulŭ Presidial ŭ la deschiderea adunàre ĭ
generale a Asocia țiuneĭ transilvane, ț inute la
10/22 ș i 11/23 Octobre a. c. în N ăseudŭ ……………
109
Marin Diaconu Emil Cioran și Constantin Noica …………………….. 110

Marin Diaconu Emil Cioran și Nicolae Tatu ……………………………. 111

Vasile Grajdian Preotul muzician Gheorghe Șoima ………………….. 112

Matei Pamfil Gustav Weigand și Asociațiunea ……………………… 113

Paul Brusano
wski Mitropolitul Andrei Șaguna – o via ță de sfințenie 114

Paul Brusanowski
Concepția canonică a mitropolitului Andrei
Șaguna privind organizarea Ortodoxiei
ecumenice și a poziției Mitropoliei române ști din
Transilvania și Ungaria …………………………………. 115

Liliana Moldovan Deschideri antropologice în opera lui Emil Cioran …………………………………………………………. 116

Alexiu Tatu Arhivele Statului din Cluj în refugiu la Sibiu.
Documente de arhivă …………………………………….. . 117

Mariana S. Țăranu
Degradarea sistemului de învăță mânt, mass-
media ș i persecuțiile religioase din Moldova de la
est de Prut în timpul primei ocupa ții sovietice
(1940-1941) ………………………………………………….. 118

Rodica Braga
Despre condi ția femeii –scriitor ………………………. 119
C. George S ăndulescu
Atitudinea Noica ……………………………………………. 120

Școala civil ă de fete cu internat ………………………. 121
Elena Macavei
Însemnări de căl ătorie în Scandinavia ……………… 122
Corina Turcu
Stil și gândire la Augustin Buzura ……………………. 123

Corina TURCU

Stil și gândire la Augustin Buzura*

Perioada comunist ă perfectase în Româ nia o mafie economic ă si
socială prin care individul era prins ca într-o re țea, voluntar sau involuntar.
Acesteia i s-a ad ăugat un sistem de supraveghere din partea securit ății, care
avea ca scop depistarea din vreme a el ementelor negative în vederea anihil ării
lor. În acest fel a fost nimicită libertatea de expresie si prin urmare libertatea
de a fi a individului. Mul ți au încercat s ă scape din plasele acestei re țele. O
masă mare de oameni p ărea că s-a resemnat s ă sufere în t ăcere. Dar t ăcerea
acesteia nu însemna acceptare, ci o prudent ă de sorginte stoic ă, asumată în
vederea supravie țuirii.
În aceast ă aparentă acalmie în care se desf ășura existenta, lupta
împotriva opresiunii culturale, sociale si politice s-a desf ășurat prin activitatea
îndrăzneață si tenace a unor scriitori care încercau s ă mențină si să-si mențină
conștiința trează. Operele lui Anton Holban, Constantin Noica, Ștefan
Bănulescu, Nicolae Steinhardt, A ugustin Buzura, interzise sau sc ăpate printr-o
adevărată artă a fandării de vigilenta cenzurii, erau citite cu nesa ț, pe furiș ,
pentru că asem
enea unui drog îț i dădeau impresia c ă trăiești cu adevă rat.
Limbajul acestor opere este în general unul intelectualizat, bazat pe alegorie,
mit si simbol si nu se adreseaz ă unui public de rând, deoarece în condi țiile
regimului trecut o literatur ă destinată unui astfel de lector nu putea avea
atributul valorii. Ei au con știentizat tragismul literaturii române al c ărei
progres a fost stopat de nenum ărate ori în evolu ția istorică a societății si care a
* Conferință susținută în ziua de 12 ianuarie 2011 .

12……………………………………………… …………….. Conferințele Bibliotecii ASTRA
fost nevoit ă să recupereze în tim
p scurt terenul pierdut. De și mulți au fost
martorii unei epoci funeste din literatura româneasc ă au fost în acelaș i timp
conștienți de importanta misiunii lor: trebuiau s ă se ridice, să se mențină si
chiar să depășească stacheta perioadei l iterare interbelice.
În galeria portretelor enumerate, A ugustin Buzura este cel care impune
prin limbajul inedit. Semnificantul expres iei sale este unul standard si chiar
argotic, fără ca acesta s ă diminueze valoarea semnificat ului. Acest demers face
ca lectura textului lui Buzura s ă fie aptă atât pentru un cititor neini țiat în
modalitățile moderne ale artei narative, care gust ă doar stratul de suprafa ță al
relatării, cât si de un lector experimentat care decripteaz ă pe lângă esența
mesajului si simfonia orchestr ării acestui mesaj.
În romanul Absenții avem de la un cap ăt la altul, o naraț iune la
persoana I, confesiunea medicului ps ihiatru Mihai Bogdan. Autoanaliza
debutează ca o dorin ță de reprim are a memoriei, simultan ă cu impulsul de
răzbunare violentă de prezentul ingrat și mizer. Aceste sensuri distructive ale
revoltei amplific ă dificultatea pers onajului de a – ș i găsi identitatea, singura
salvare din marasmul crizei. Personajul îș i afirmă inițial tendin ța de a fugi de
sine însuși, se detestă conținându-și impasul psihic ș i problematizând riscul
depersonaliz ării prin vidul social ( autoizolarea și singură tatea ) pe care și-l
creează în jurul s ău. O fantasm ă stranie care îi apare în vis în întruchiparea
unui clovn îl avertizeaz ă „ că nu e bine să fie absent”. Mihai Bogdan lupt ă cu
disperare ( o lupt ă interioară, desigur) s ă se elibereze de criz ă, de frica de timp,
de starea de apatie și absență, iar aceast ă depășire a impasului, care se
întrezărește numai în finalul romanului înseamn ă înlăturarea stă rii
insuportabile de înfrângere. Obsesia e șecului este, de altfel, principala tem ă
existențialistă a rom anului.

CORINA TURCU ……………………………….. …………………..……………………. 13
Fețele tă cer
ii este romanul social al unei drame, colective. Dac ă
Absenții este un roman static, bazat pe analiza psihologic ă, un lung și
neîntrerupt monolog interior, Fețele tăcerii e un roman foarte dinamic, pe
alocuri, bazat pe vivacitatea epic ă, pe substanț a politică și morală a unor
conflicte ireconciliabile. Opozi ția ideologic ă dintre comuni ști, țăranii
conservatori ai propriet ății agricole și legionarii refugia ți în mun ți este
alimentată în plus de resentimen te cu puternice valen țe individuale. Exist ă cel
puțin două surse importante acestui dinamism epic și naratologic.
Prima surs ă a dinamismului e una naratologic ă: structura
compozițională a romanului axat ă pe trei voci. Una a ziaristului Dan Toma,
conștiință a scriitorului în formare, el realizeaz ă o investiga ție despre
cooperativizarea for țată a agriculturii în anii 50. A doua voce,
autojus
tificatoare apar ține activistului de partid Gheorghe Radu, viitorul socru
al ziaristului Dan Toma, activist care e trimis în satul Arini unde țăranii erau
refractari, ca și în altă parte, la cooperativizare, chiar r ăzbună tori și violeți, cu
atât mai mult cu cât în zon ă acționa și un grup de partizani înarma ți, foști
legionari, condu și de banditul Sterian, care complic ă lucrurile. A treia voce
aparț ine lui Carol M ăgureanu, supravie țuitorul acestui conflict violent, fiu de
chiabur care tergiverseaz ă înscrierea în gospod ăria agricolă colectivă este
bănuit, pe deasupra c ă ține legătura cu grupul lui Sterian.
Atât Carol M ăgureanu cât și Gheorghe Radu ac ționează în virtutea
unui adev ăr în care cred cu des ăvârșire, dar în timp ce unul r ăspunde cu glasul
datoriei, cel ălalt răspunde cu glasul tradi ției.
Dan Toma, ziaristul, pe care nimeni nu-l putea obliga s ă spună
adevărul, unde da sau nu are mai putin ă valoare, este depozitarul m ărturiilor
orale ale celor doi – c onfesiuni care alterneaz ă de la un
capitol la altul,

14……………………………………………… …………….. Conferințele Bibliotecii ASTRA
făcându-i ziaristului im
posibilă misiunea de a stabili adev ărul unic de care e
obsedat.
Dan Toma descoper ă nu numai relativismul adev ărurilor personale, ci
și ura din spatele fiec ăruia, ura care invoc ă adevărul pentru a- și justifica crima
și pentru a- și ascunde vinov ăția.
Ce-a de-a doua surs ă a dinamismului epic din Fețele tăcerii e
dramatismul naraț iunii. Întâmpl ările senza ționale dar verosimile relev ă
confruntarea dintre cele dou ă, sau chiar trei tabere: pe de o parte politica
represivă a partidului, de cealalt ă rezistența conservatoare a țăranilor, cărora li
se adaugă opoziția legionar ă anti – comunistă din munți.
Romanul Orgolii vorbe ște din nou despre orgoliul descoperirii
adevărului lumii și adevărului despre sine, dar și despre orgoliu ca ultim
refugiu al celui ce continu ă să se încăpățâneze să caute le acul cancerului real și
simbolic, în ciuda sutelor de e șecuri. Doctorul Cristian fost de ținut în urma
unui denun ț și actual obiectiv al suprav egherii vigilente a unui anonim și
agramat laborant, se confrunt ă cu judecata întunecat ă de false adev ăruri a
fiului său, ce refuz ă ca ș i tatăl său compromisul, dar discerne cam greu
realitatea de calomnie. Oponen ții lui Cristian sunt Redman, întrupare a r ăului,
Varlaam adversarul anchetator brutal, violent, fanatic și anonimul
supraveghetor care î și alcătuiește denunțurile către autorit ăți sub forma unor
scrisori. Romanul Vocile nop ții constituie o fresc ă realistă a vieții degradate de
sub regimul comunist, regim investit cu o structur ă neuronal ă și deci sortit în
final pieirii. Fa ță de Orgolii, imaginea societ ății este mult mai pregnant ă,
deoarece există o deosebire clar ă în modul de creiona re al personajelor
principale din cele dou ă romane. Doctorul Cris tian este un personaj
excepțional,
extrem de realizat în plan profesional, dar și în planul afirm ării

CORINA TURCU ……………………………….. …………………..……………………. 15
identităț ii de sine. Ștefan Pintea este o fire puternic ă, dar care cau
tă să-și
descopere aceast ă identitate, într-o societate aflat ă în degringolad ă. De aceea,
în primul caz, evenimentele nu trec în fa ța personajului, iar imaginea societ ății
se verifică prin prisma acestuia, în timp ce în Vocile nop ții, personajul apare
prin prisma societ ății. Astfel scriitura lui A ugustin Buzura se transform ă într-
un roman despre marile aventuri ale sp iritului uman, despre destinul
individual, în impactul s ău adesea tulbur ător, dramatic, grav, aprins ș i sinuos
cu realul, cu datele acestuia*1. Este un roman despre st ările ființei amenin țate
de spaim ă, iar dincolo de graniț ele acesteia, având con știința posibilei
culpe*2.
Cornel Ungurean afirma c ă parabola orbilor este rama care
încadrează problematica Refugiilor*3. Această parabolă vizualizat ă de că tre
Ioana în tabloul existent în cabinetul doctorului Vlad, este elementul care o
ajută să-și rememoreze și să înțeleagă viața sa anterioară , despre care ea îns ăși
afirma: Ce să le spun, c ă mi-am umplut viata cu nostalgii, cu iluzii, c ă… De
fapt, care este viata mea: cea din mine, iluziile, nos talgiile, împlinirile din
gând sau cea pe care o tr ăiesc în afar ă, mecanic? Prin urmare forma de
răzvrătire a Ioanei este aceast ă viață dublă, singura apt ă să o protejeze de
realitatea înconjur ătoare.
Din toate romanele lui Augustin Buzura se desprind doar dou ă
personaje, Mihai Bogdan si Ioana Olaru, care sunt caracterizate de încercarea
de a-și găsi liniștea sufleteasc ă (otium) si nu a rămâne în încurc ătură, într-o
situație grea în care s ă se afunde ( negotium), ca forme de r ăzvrătire împotriva
societății. Conceptul de otium tr ebuie în țeles ca modalitate de interiorizare, de
reflectare asupra devenirii existen ței și a ființei umane, ca mijloc de deta șare

1 Ion Vlad, Lectura romanului , Cluj –Napoca, Edit ura Dacia, 1983, p. 136
2 Ibidem, p. 137
3 Cornel Ungureanu, Proza româneasc ă de azi, București, Editura Cartea româneasc ă, 1985, p. 547

16……………………………………………… …………….. Conferințele Bibliotecii ASTRA
fată de im
ixtiunea brutal ă a realității în viata personajelor. Lumea Ioanei Olaru
este una deformat ă de două culori – albul labirintul ui interior si negrul
oglinzilor exterioare – din al c ăror amestec rezult ă cenușiul atotcuprinz ător*1.
De aici rezult ă relația de inarmonie a Ioanei cu lumea și cu ceilal ți. Nivelul
afectelor, de și cenzurat în permanent ă de cel al ra țiunii se afla totdeauna într-o
curbă descendent ă. Ioana nu-ș i putea g ăsi un loc stabil în acest puzzle
existențial, pentru c ă ea, la deschiderea pe ca re o impune societatea, r ăspunde
cu o structur ă labirintic ă: trădând lumea exterioară și trădată de cea din
lăuntrul s ău, Ioana Olaru nu poate opta nici între eu și lume, nici între
sentiment și idee*2. Ioana, de fapt, nu caută , ci rătăcește prin societate,
asemenea unui aventurier post-modern.
În Drumul cenuș ii firele narative din Refugii sunt reunificate, oarecum
artificial, prin reducerea la un singur individ, ziaristul Adrian Coman care
trebuie să le rezolve pe toate: s ă afle adev ărul despre inginerul Helgomar
David și în același timp să redeschid ă cazul Ioanei Olaru prin interviurile luate
sinucigaș ului Sabin. Acest roman reprezint ă varianta autohton ă al romanului
stream of consciousness , dramele pe ca re le reconstituie fiind considerate
pauze într-un lung monolog interi or prin care protagonistul î și introspecteaz ă
propria dram ă. Tehnica aceasta este foarte conving ătoare, și perfect controlat ă
de scriitor, cu condi ția să ignorăm o anumit ă doză de artificialitate. Mai
interesant ă mi se pare în acest roman tema scriitorul obsedat de constrângerea
formei, de teroarea colii albe de hâ rtie. Adrian Coman este cel care de ține o
serie de documente, casete, scrisori care echivaleaz ă cu suma obscur ă a datelor
adevărului despre personajele victimizate ale c ărții. Ele circumscriu oarecum
realitatea, pe care Adrian Coman o gestioneaz ă cu vitalitate, a șteptând să i se

1 Ion Holban, Profiluri epice contemporane , București, Editura Cartea româneasc ă, 1987, p. 131
2 Ibidem, p. 132

CORINA TURCU ……………………………….. …………………..……………………. 17
ofere viziun
ea, prin care descriptivul, simpla înregistrare s ă devină înțelegere.
Atunci va sc ăpa de obsesia foii albe de hârtie, c ăci viziunea îi va da accesul la
formă. Până la asta ezit ă, caută, propune, iar romanul ofer ă trei începuturi
posibile: un parodic artico l de ziar despre realiz ările minerilor, un Curriculum
vitae al protagonistului și o analiză psihologic ă a dramei erotice.
Nu mult timp dup ă căderea lui Ceau șescu, absorbi ți de spectacolul
vieții și al străzilor agitate de mul țimile buimace, ne-a fost dat s ă constatăm cu
surprindere coborârea derutant ă a interesului pentru lectur ă, ieșirea treptat ă a
scriitorilor din categoria vedetelor. Și asta dup ă ce, ani de-a rândul, presiunea
totalitară făcuseră din apari ția unei cărți un mare eveniment și din autorul ei un
erou. Era prima oar ă în viață când scriitorii se sim țeau concuraț i de viață și de
spectacolul ei, sperând că totu
l va fi trec ător.
Romanul Recviem pentru nebuni și bestii , scris dup ă 1989 s-ar putea
intitula, dup ă părerea criticului Alex Ștefănescu, Sfârșit de secol în România.
Primii comentatori au întâmpinat cartea ca pe un eveniment al literaturii astfel:
Alex Ștefănescu a vorbit în Cronica din „România literar ă” despre revenirea
spectaculoas ă a autorului, și la fel în „ Adev ărul literar și artistic ” Daniel
Cristea – Enache vorbea despre aceast ă recentă și spectaculoas ă apariție
editorială, iar pentru Tudorel Urian în „Cuvânt ul”, cartea este o revenire în
forță a scriitorului.
Lunga t ăcere de după revoluție a lui Augustin Buzu ra a intrigat iar
revenirea în for ță nu se putea s ă nu stârnească ecouri. Pân ă la revenirea lui s-a
bătut mult moneda în leg ătură cu motivele retragerii lui Augustin Buzura din
lumea literar ă. Unele lucruri care s-au spus de scriitor au fost interesante și
acelea sunt legate mai ales de acele raport ăr i ale literaturii lui la condiț iile în
care a fost ea scris ă înainte de 1989 condiț ii constrâng ătoare impuse de
cenzură și, tocmai aceste condi ții l-ar fi stimulat pe Augustin Buzura s ă scrie.

18……………………………………………… …………….. Conferințele Bibliotecii ASTRA
Existența cenzurii l-ar fi incitat, l-ar fi provocat la un efort tenace și ingenios
de opunere la interdic ții cu ef
ecte în latura creativ ă până la una binef ăcătoare.
După părerea unora doar cenzura îl ț inea în alert ă, îl mobiliza s ă scrie în a șa fel
încât să înșele controlul ideologic.
Dispă rând după 1989 interdic țiile stimulatoare, une le glasuri afirmau
că scriitorul s-a v ăzut dintr-o dat ă lipsit de motiva ție, deconcertat, derutat, f ără
să știe cum să fructifice libertatea literar ă.
Acest lucru nu s-a dovedit, deoarece la Augustin Buzura se pare c ă este
de văzut totuș i și altceva nu numai efectul șocului schimb ării de orizont al
contactului cu o lume a sc risului în care nu mai func ționează cenzura. El este
un prozator realist interesat de procese și nu doar de surprinderea unor
instantanee, urm ăritor în toate cărțile lui al rela ției cu timpul istoric și al felului
cum mecanismul istoriei îl manevreaz ă pe omul comun. Astfel, Augustin
Buzura avea nevoie s ă ia o oarecare distan ță față de realitatea post –
decembristă . În masivul s ău roman nu apare numai lumea de dup ă 1989 ci ș i
cea dinainte din ultimii ani ai regimului comunist. Lumea de dinainte îi era
scriitorului cunoscut ă, elucidat ă în romanele care-i crease faim ă de critic al
totalitarismului, pe când lumea prezent ă cu atâtea aspecte nebuloase trebuia
deslușită, descifrat ă, lucru care cere timp.
Dar în sfâr șit, după zece ani de la revolu ție avem un mare roman al
tranziț iei, un roman consistent ce sus ține două dimensiuni majore ale solidei
construcții: romanul de moravuri și romanul politic. Recviem pentru nebuni și
bestii este un important roman despre tranzi ția de la un regim la altul,
cuprinzând aspecte esenț iale, definitorii, pentru comunism și postcomunism.
Capacitatea de absorb ție a socialului și ideologicului îl face s ă fie ilustrativ
pentru o întreag ă epocă, acumulând elemente din toate domeniile, de la via ța
cotidiană, la strategiile securit ății și politica de vârf, de la afaceri la atmosfera

CORINA TURCU ……………………………….. …………………..……………………. 19
din închisori, de la senza ționa
lul trecerii clandestine a grani ței spre sârbi, până
la culisele ș i scena revolu ției.
Matei Popa ziarist nu este un î nvins nici înainte de 89, nici dup ă aceea
pentru că nu face compromisuri grave de con știință Nici compromisuri
mărunte nu i se pot imputa, ci numai ezit ări. El rezist ă tuturor încerc ărilor
securității de al face colaborator. Presiunile psihice, șantajului, amenin țărilor
cu moartea, le rezist ă Matei Popa și după revoluția anticeau șistă când emanaț ii
infernalei institu ții perene, transforma ți în mari oameni de afaceri și politicieni
îi pretind s ă le vândă ziarul pe care-l conducea și în care îi atacase în numele
dreptății și al adevărului. Le rezist ă dar nu-i poate învinge, mafia securit ății și
clonele de activi ști proliferând mai departe.
Cartea nu se rezum ă numai la destinul acestui om, ci ne ofer ă și
imaginea unei lumi complicate, sau mai bine zis tulburi, despre care mult
așteptatul roman al lui Augustin Buzura depune o im presionant ă mărturie.
Întrebarea cum s-a schimbat sc risul lui Augustin Buzura, în ace ști ani
de pe urm ă devine iar ăși legitim ă iar răspunsul ni-l ofer ă, edificator, cu
maximă acuitate ultimul s ău roman Raport asupra singur ătății, o carte
revelatoare pentru faț a de azi a marelui scriitor, și spun acest lucru f ără
rezerve. Scriitura prozatorului nu este în esen ță diferită față de cele ale
trecutului. Poate este mai pu țin densă sub aspectul reflect ării existen țialității
imediate a eroilor s ăi în dinamica social ă a momentului. Dar autorul ajuns la o
anumită vârstă și trecând prin atâtea experien țe de viață, nici nu-și mai dore ște
acest lucru acum. Lumea din acest roman este privit ă prin analiza de sine a
trăirilor lăuntrice ale personajelor, fapt ce se petrecea și mai înainte, atâta
numai că de data aceasta confruntarea lor nu este una direct ă cu societatea, cât
cu propriul lor angajament vis a vis de viață și de moarte.

20……………………………………………… …………….. Conferințele Bibliotecii ASTRA
În operele acestui valo ros scriitor, indubitabil și persona
jul literar joac ă
un rol fundamental .Romanele de excep ție din toate timpurile tr ăiesc prin
personajele lor, î și justifică estetic valoarea prin capacitatea protagoni știlor de
a fi memorabili atât din punct de vedere moral cât și din punct de vedere
social, de a reprezenta via ța în infinita ei varietat e. Majoritatea scrierilor
romanești valoroase r ămân în amintirea noastr ă prin personajele lor, personaje
capabile s ă-și impună identitatea, s ă fixeze acele evenimente și idei ale
realității care să le scoată din anonimat.
Istoria romanului nu e altceva decât istoria personajelor sale. Romanul
își procură materia din via ță, viața însemnând, înainte de toate tră ire umană.
Spectacolul uman în continu ă primenire și metamorfozare duce
implicit la continua primenire și metamorfozare a crea ției romane ști. Odată cu
acesta s-au transfigurat și personajele romane ști, tendin ța permanent ă de
reproiectare a eroului lite rar, de adecvare la o nouă generație isto rică fiind o
certitudine incontestabil ă. Concomitent cu evolu ția structurii romane ști de la
simplu la complex, personajele literare sporesc în complexitate. Schematice și
convenționale la început, ele abandoneaz ă treptat monotonia psihologic ă,
articularea pe opozi ția bine-rău, configurându-se tot mai sugestiv și nuanțat.
Trptat interesul se deplaseaz ă, însă de la intrig ă și acțiune spre personaj, spre
agentul care declan șează evenimentele, de la aglomerarea de întâmpl ări
externe spre romanul vie ții interioare; prozatorii investind tot mai mul ți
protagoni ști cu o puternic ă individualitate și odată cu el pătrunde în roman
interesul psihologic, precum ș i un mod de struct urare care procedează după
principiul cauzei și efectului, determinându-l pe cititor s ă deducă din
caracterul unui personaj, ac țiunile sale și invers.
Romanele pe baza c ărora s-a realizat analiza care urmeaz ă: Absenți,
Fețele tăcerii, Orgolii, Vocile nop ții, Refugii, Drumul cenu șii, Recviem penru

CORINA TURCU ……………………………….. …………………..……………………. 21
nebuni și be
stii sunt centrate, în genera l, pe destinele protagoni știlor, eroi
dilematici, incapabili s ă opteze pentru o solu ție optimă în problema propriei
lor libertăți interioare. Condamna ți la o continu ă oscilare între absen ță și
angajare socială , perceput ă ca un prim pas pe calea înstră inării, ei nu reu șesc,
de cele mai multe ori, s ă-și trăiască plenar existen ța și se consacr ă disertațiilor
sterile despre necesitatea adapt ării, ei devenind în felul acesta purt ători
simbolici ai cuvântului auct orial, investit cu maxim ă credibilitate.
Organizarea spa țiului romanesc este determinat ă de seimele interioare
produse în con știința protagonistului dilematic. Func țiile narative ale acestui
autor al perspectivei centrale din roman și instanțele discursive autonome, în
același timp, au un rol esen țial în definirea stilului Buzura
La Augustin Buzura probleme libert ății interioare constituie o tem ă
predilectă. Prin Absen ții, rom anul să u de debut, el se înscrie în categoria
analiștilor, acelor în decaden ța, cititorilor prozei psihologice din perioada
interbelic ă; Camil Petrescu, H.P.Pengescu, Anton Holban.
Literatura, pentru scriitori ca A ugustin Buzura este mai mult decât o
simplă literatură . Se simte imediat „angajamentul total”, participarea,
solidarizarea dintre tră ire – existen ță și scriere care este de fapt o transcriere,
un mod de a fi și de a se exprima critic și autentic.
Absenț ii este o carte destul de arid ă, dar densă , adevărată, adâncă care
împinge analiza moral ă în zone foarte pu țin frecventate de romanul românesc
actual.
Desp ărțirea autorului de anecdot ă, pitoresc, poezie a prozei, tipologia
tradiț ională este total ă. Lumea sa este pur interioar ă, de o reală intensitate și
tensiune. A reconstitui un astfel de text care urm ărește un flux mental în toate
asociațiile, deplas ările imprevizibile este aproape imposibil.

22……………………………………………… …………….. Conferințele Bibliotecii ASTRA

Treptat ne d ăm seama c ă întreg acest univers, aparent haotic, se
grupează în jurul câtorva linii de for ță, pline adev ăruri crude, de îndr ăzneală.
Redus ă la o ultim ă expresie, situaț ia moral ă fundamentală este
următoarea: eroul dezv ăluie o vocaț ie incipient ă de savant, dar imobil și
inadaptat unor moravuri științifice se vede furat cu ma re cinism de directorul
instituției care prin șantaj îl transform ă în sclavul s ău.
Se trece peste evocarea climatului de la institut și se ajunge la partea
esențială care este reac țiunea lui Mihai Bogdan care dup ă un impuls de
revoltă își pălmuiește profesorul, victima se resemneaz ă, este învins ă, umilită ,
chemată la ordine.
Totul este numai aparent, c ăci întreaga dram ă continuă și se amplific ă
în plan interior, situa ție care formeaz ă și substanța romanului.
Eroul se surprinde tot mai resemnat, la ș, fricos, fără voință și demnitate
în postura ridicolă a revoltatului îngenuncheat. La suprafa ță întâlnim eternul
inconformism, inadaptabil – dar unul modern, cultivat, și foarte introspectiv ,
capabil să -și defineasc ă problema în termeni abstrac ți, analitici. Este un caz de
tragic pur tr ăit și analizat pe plan de conș tiință.
Întreb ările cheie pe care eroul și le pune mereu f ără să poată răspunde
sunt reluate obsedant. În subt ext se dezbate problema central ă a constrângerii
inoxerabile, a situa țiilor fără ieșire, a capitul ării în fața absurdului, pasivităț ii și
neputinței. Eroul știe că nu mai poate ac ționa , că nu mai poate a ștepta nimic,
că toate drumurile îi sunt închise, de unde senzaț ia crizei m orale .De aici
senzaț ia finală dominant ă de dezgust incredibil agravat ă prin luciditate și
analiză nemiloas ă. Romanul ajunge foarte repede la con știința limitei, a
autodistrugerii prin exces analitic, produsul lipsei totale de certitudine,
explicație, soluții agravate în condiț ii de izolare moral ă desăvârșită.

CORINA TURCU ……………………………….. …………………..……………………. 23

Romanele publicate ulterior, Fețele tăcerii, Orgolii, Vocile nop ții,
Refugii, Drumul cenu șii, Recviem pentru nebuni și bestii vor confirma un
subtil cercet ător al proceselor psihice dar și un talentat observator al vie ții
sociale din anii tota litarismului. Această formulă narativă modernă se poate
defini, pân ă la un punct, drept monolog interior înglobat, care manifest ă o
preferință netă pentru materialul redactat în stil indirect liber. Romanele lui
Augustin Buzura se plaseaz ă sub emblema acestei formule.
Romanul Vocile nop ții prezintă ca și altele, de altfel, o situa ție limită:
stilul indirect liber apare înc ă de la începutul primel or cuvinte; dincolo de
tonul aparte pe care îl confer ă exprimarea colocvial ă, ea însăși un criteriu
pentru identificarea stilului indirect liber, timpurile verbale (imperfectul)
reprezentând un alt argument: visele se repetau…pârâul nu venea de
nicăieri…începea și se sfârșea în pământul sterp. Tot de la primele cuvinte
apare și monologul interior marcat sau nu. În ceputul abrupt din care referentul
lipseș te ajunsese s ă-i fie fric ă reprezin tă primul argument, prima marc ă
gramatical ă pentru monologul interior, interoga ție în stil direct care marcheaz ă
pasajul la aceast ă nouă formulă de exprimare: Unde sunt? Ce se întâmpl ă cu
mine? . Prima variant ă istorică a monologului interior dominant ă în proza
secolului al XIX-lea, avea replica redactat ă în stil direct, reminiscen ță
îndepărtată a replicii dramatice. Între cele dou ă tipuri de interoga ții Unde sunt?
și Ce se întâmplă cu mine? se consum ă o întreagă epocă literară.
Mărci lexicale ale relat ării sugereaz ă de la începutul monologului
interior, excesul analitic, detaliile unei con științe zbuciumate: Rămânea curios,
doar roata mare, din lemn putrezit, mi șcându-se absurd resemnat ă. Vocea
relatării este asumat ă încă de la început. Interoga țiile: Ce însemnau ele?, Unde
le mai văzusem? marcheaz ă consumarea unei evolu ții stilistice îndelungate;
într-o perioad ă de aproape un secol s-a trecut de la monologul interior primar

24……………………………………………… …………….. Conferințele Bibliotecii ASTRA
ce provine din replica de factur ă cl
asică, la monologul interior spontan izvorât
din prea plinul con științei.
Ca și în celelalte romane ale scriitorului, se realizeaz ă încă de la
început alian ța între stilul indirect liber și monologul interior. Dar, acoperirea
ulterioară a textului este aproape total ă. Vocea auctorială de aparen țe
obiective, absent ă se află suplinită de vocea monologul ui interior care
molipsește însăși emblema suprem ă a cărții, titlul: Vocile nopț ii. Cu o intui ție
lingvistică remarcabil ă, naratorul a identificat nu numai o func ție narativ ă
originală (vocea) dar a observat și regimul ei ascuns, sublimar și intern
atribuindu-l nop ții. Noaptea narativit ății dă naștere monologului interior.
Din punct de vedere diegetic, asist ăm la nașterea unui personaj
am
biguu, de tip special, care împrumut ă tră săturile autorului și ale
personajului principal f ără a fi de fapt nici unul dintre ele.
Scrierea gramatical ă nu realizează decât o aproximare, o înaintare până
aproape de centrul formulei, f ără a-l atinge: aceasta deoarece amestecul
original între stilul indirect liber și monologul interior dep ășește, în realizarea
lui concretă , cele dou ă forme luate în mod izolat. Eventuala definire a
narațiunii subiective va fi construit ă pentru moment, tot din aproxim ări:
îmbinarea stilului indirect liber și monologului interior într-o form ă
inextricabil ă; poziția privilegiat ă din punct de vedere compozi țional a
monologului interior; o mul țime de elemente eterogene din punct de vedere
gramatical, incluse în formula monologului interior, care are func ție înglobată ;
implicarea autorului mult mai intim ă decât în formulele clasice de monolog
interior; cu o consecin ță directă: dominarea cantitativ ă a narațiunii subiective
de-a lungul întregului roman.
Construirea unui personaj-autor acaparant pare a fi cea mai
spectaculoas ă urmare a acestei realit ăți stilistice. În toate romanele autorului,

CORINA TURCU ……………………………….. …………………..……………………. 25
vocea plu
rimorfă a personajului principal ( și a autorului în acelaș i timp) ține
un discurs coerent și acaparant, substituindu-se treptat textului propus,
dezvoltat paralel cu realit atea la care face aluzie.
În romanul clasic al sec. al XIX-lea, chiar dac ă se pleca de la o "voce"
izolată sau precump ănitoare, miș carea spontan ă era aceea de deschidere, de
intrare în contact cu vocile din jur, de stabilire a unei conven ții sociale, prin
care vocile îș i disputau adev ărurile influen țându-se reciproc. În romanele lui
Augustin Buzura tendin ța este direct opus ă: vocile exterioare posibile se
revarsă în vocea fundamental ă, sunt adic ă preluate de acesta din urm ă. Vocea
esențială acoperă textul în întregime.
Ceea ce intereseaz ă pe romancierul contemporan pare a fi izolarea
construcției sale de lumea înconjur ătoare. Pân ă la ultimul r ăzboi, stabilirea
unui convivium social ș i instaurarea dialogului reprezentaser ă sensul
romanului; romanul contemporan înseamn ă reducerea dialogului la monolog,
pornirea instinctiv ă nu mai este aceea c ătre o dialogare sus ținută: adevărurile
curente sunt înregistrate doar dac ă apar reductibile la individualitate. S-ar
putea spune c ă f
iecare dintre principalele personaje din romanele lui Augustin
Buzura urmeaz ă un destin paralel cu al celorlalte f ără a se intersecta voluntar
cu vreunul dintre ele. Reticen ța în stabilirea contac tului social marcheaz ă
inevitabil nara țiunea. Mi șcarea retractil ă a personajului principal se transform ă
într-o mișcare retractil ă a fluxului narativ: dup ă experien ța eșuată a stabilirii
relației exterioare, eroul-autor descoper ă că unica aventur ă veritabilă se poate
desfășura doar la nivelul microcosmosului. "Ajunsese s ă-i fie fric ă de somn,
pentru că visele, asemeni zilelor, se repetau penibil, uneori pân ă-n cele mai
mici detalii, s porindu-i oboseala și deruta. O roată de moar ă suspendat ă
deasupra unui pârâu sec, învârtindu-se în gol, continuu lent; pârâul îngust nu
venea de nicăieri, începea ș i se sfârșea în pământul ster, galben, pres ărat cu

26……………………………………………… …………….. Conferințele Bibliotecii ASTRA
pietre de forme bizare, de parcă acolo ar fi existat un câmp cu statui albe iar
vremea, sau poate un ne
bun le-ar fi distrus cu brutalitate. Imaginea se stingea
treptat, galbenul violent al pustiului se pierdea în cenu șiu și, mai târziu, în
negru, mureau și urmele statuilor, r ămânea curios doar roata, mare, din lemn
putrezit, mi șcându-se absurd, resemnat ă, într-o lini ște atât de profund ă, încât
întrebările lui Pintea: "Unde sunt? Ce se întâmpl ă cu mine?" se transformau
în țipete și ecoul lor îl r ănea fizic.
La nivel diegetic, replie rea eroilor asupra lor în șiși este făcută după ce
aceștia au tentat în zadar un conviviu: la acest nivel, replierea reprezint ă
reacția personalit ății în fața invaziei agresive a soci alului, întregul roman se
consumă în demonstrarea faptului c ă viața nu este normală , că simplitatea nu
există, că aberația ghideaz ă destinele oamenilor. De aceea "vocea" care începe
romanele pare înzestrat ă cu toată experiența posedat ă de e roul principal și care
cititorului îi este revelat ă abia la sfâr șitul romanului.
Tortura ți de manii și complexe, eroii romanelor de tip analitic sunt
obsedați, de fapt de ideea propriei identităț i . E i s e c a u t ă cu înfrigurare în
dialogurile cu semenii, autoanalizându-se apoi în solitudine. Prin intermediul
noilor strategii romaneș ti, precum monologul interior , pluriperspectivismul sau
introducerea raisenneurilor, modernii reu șesc să pătrundă în abisurile
conștiinței, să supună unei puternice ilumin ări mobilurile ascunse ale
comportamentului omenesc. Folosind calea experimentului literar, prozatorii
moderni reu șesc să ne sugereze dimensiuni profunde și fascinante ale
personalit ății umane, demonstrând astfel inepuizabilele posibilit ăți ale prozei
narative de a asimila noul.
Sondând cu orgoliu dar și cu evident ă onestitate, Augustin Buzura
practică forme și tehnici narative care au captivat aten ția criticii.

CORINA TURCU ……………………………….. …………………..……………………. 27

Eroii lui Augustin Buzura buni sau r ăi, vinovați sau nu, rafina ți sau
primitivi tr ăiesc dintr-o enorm ă dispoziție la confesiune. E un drept elementar
dar din p ăcate și o datorie impus ă de romancier. Tr ăind-o dezinvolt, cu
voluptate cei mai mul ți se forjeaz ă și se definesc prin ea, se comunic ă pe spaț ii
ample printr-o formul ă a intimității cu cititorul. Comod ă și de un succes sigur
ce poate fi mai captivant decât dep ășind pragul roman țiosului facil,
confesiunea este alimentat ă de incidente de via ță care nu iau calea neutr ă a
obiectivit ății romaneș ti ci una direct ă a tensiunii interioare. Eroul ridic ă încetul
cu încetul v ălul ce ascundea lui sau altuia vinov ăția, eroarea sau în orice caz
identitatea omului.
Modalitatea confesiunii nu e deloc facial ă, scriitorul se fere ște din
fericire de solu ția simplă, el instituind un sistem foarte complicat de oglinzi
paralele menite s ă arate nu o fa ță oarecare ci mai multe feț e (ră sfrângeri ale
acestuia în mai mul ți eroi) pentru a se ajunge finalmente în fa ța lui adev ărată.
Procesul e îndelungat, foarte anevoios cu num
eroase interpol ări de secvenț e
mai mult sau mai pu țin subordonate axului narativ.
Eroii lui Augustin Buzura tr ăiesc, se mi șcă pe scenă, devin ei în șiși
numai în proces, provoca ți la tot pasul și nu întotdeauna cu mijloace
convingătoare să se confeseze. Factorul provocator este cel clasic, momentul
acutei crize de con știință. Pentru doctorul Cristian, autoritate orgolioasă și
deplină în chirurgia urbei sale, stimulentul credibil în via ța sa este apari ția
pacientului Redman: "Dacă n-ar fi fost fantoma asta, Redman poate c ă n-aș fi
spus nici un cuvânt.
Scriitorul aș ează accentele pe momentele vitale ale psihologiei pân ă la
care ajunge îns ă cu încetinitorul, le d ă târcoale, sap ă în subteran, arunc ă sonde
până la mare adâncime, bucuros s ă descopere în final pista adecvat ă, drumul
de acces spre adev ăr.

28……………………………………………… …………….. Conferințele Bibliotecii ASTRA

Unghiul de inciden ță al narațiunii se deschide foar te larg de la punctul
ce atestă încheierea experien ței dramatice a autorului. Faptul odat ă consemnat,
intră în joc mecanismele complicate al a angrenajului narativ pentru a
demonstra pân ă la cele mai mici detalii, experien țele, conjunctura istoric ă și
faptele care au produs drama eroilor: pensionarea for țată și incendierea casei
lui Radu, întemni țarea doctorului Cristian.
Romanele sunt de fapt o suit ă intensă de dezbateri. Aici sunt dezbateri
de conștiințe, canalizate di ntr-o perspectiv ă morală menite s ă ilumineze
adevăruri mai largi atât despre un eveniment istoric specific cât și despre
comportamentul individului în confruntarea lui cu durit ățile istoriei.
Cert este c ă romancierul nu este deloc dispus s ă idilizeze într-un fel
momentul istoric abordat. Astfel Augus tin Buzura este printre romancierii
deceniului opt care și-a făcut un titlu de noble țe din tocmai minarea poncifelor
și a superficialit ății romanelor ce se alimentau dintr-o viziune conformist ă
aducând imaginea crud ă a adevărului istoric.
El cheam ă la tribunal con științe fie vinovate, f ie victime ale istoriei
provocându-le la confesiuni fă ră menajamente pentru a denun ța adevărul. Eroii
sunt niște fanatici ai certitudinii. Discu țiile dintre ei nu are în fond alt ă
finalitate decât tocmai descoperirea unei șanse de în țelegere între ceea ce s-a
petrecut cu adev ărat în satul Arini în perioada colectiviz ării.
Pentru a nu simplifica ps ihologiile, prozatorul îș i implică personajele
în foarte lungi episoade ce se aglutineaz ă într-o naraț iune circular ă care e parc ă
hotărâtă să aglomereze cât mai multe incidente de via ță în sprijinul
autenticității eroilor.
Tehnica asociativ ă, pornind de la o idee, o scen ă sau o replic ă este
extrem de productiv ă în deschiderea canalelor na rative ordonate mai mult sau
mai puțin riguros pe firul diegetic. Scriitorul introduce atunci biografii și

CORINA TURCU ……………………………….. …………………..……………………. 29
portrete în portrete p
rin largi parant eze rememorative, apoi scene adiacente
fondului principal al nara țiunii fără a abandona îns ă punctul de plecare. Fluxul
narativ în jurul nucleelor ac țiunii principale este ca un râu siberian care se
coboară în subteran pentru a ie și mai departe, din nou la suprafa ță, mai plin și
mai bogat. Ceea ce se aliniaz ă între cele dou ă capete ale firului epic contribuie
substanțial la adâncirea psihol ogiei protagonistului.
În mod curent ne întâmpin ă apoi în romanul contemporan tehnica
monologului interior și fluxul con științei. În cadrul monologului interior –
procedeu care ține seama de cuceririle dobândite de științele spiritului – se
șterg graniț ele dintre interior și exterior, subiectiv și obiectiv. Fluxul memoriei
urcă în valuri la suprafa ță, apare și dispare, asemenea unui curent de con știință
oglindind ciocnirea dintre l ăuntrul sufletului și universul ambiant, printr-o
infinită gamă de reflect ări și stratificări.
Romancierii no ștri, creatori de simboluri for ță, de repere pe acest f ăgaș
și călător ind în cuprinsul lui, îi cerceteaz ă adâncurile și învolbură rile, țărmurile
și curbele, și încearcă, cu succese desigur variabile, diverse instrumente
artistice capabile s ă surprindă esențele fluide care ac ționează în viața socială și
în sufletele oamenilor.
Augustin Buzura adopt ă o atitudine derivată din proustianism în
romanul Absenții, autorul fiind un tenace explorat or al culoarelor memoriei,
autor al unei proze de lent ă introspec ție, a căror declan șare este generat ă de
tentativa reg ăsirii timpului interior consumat.
Romanul are în centrul s ău un erou prin care aceast ă acțiune
restauratoare se 'înf ăptuiește, personaj-povestitor a c ărei conștiință e un ecran
ce primește imaginile trecutului reaflat. Dar nu printr-un gest consim țit, ci sub
presiunea trecutului însu și, Mihai Bogdan se afl ă în situația de a nu putea
stăvili un asediu al amintirilor pe care terapeutic l-ar fi vrut evitat a șa cum

30……………………………………………… …………….. Conferințele Bibliotecii ASTRA
mărturisește: "Deși mă strădui
esc cu înc ăpățânare să-mi reprim memoria, să
nu mai știu nimic, dar absolut nimic, re țin totul cu o claritate nefireasc ă".
Întins pe pat într-o a șteptare cu țel imprecis, în încă perea prin ai c ărei
pereți rezonan ți răzbate toat ă agitația imobilului (mai ales vocifer ările
bătrânului) calmându- și drama rat ării, cu reflexe parc ă amorțite ca într-un
coșmar contemplând în rarele și dificilele incursiuni pân ă la fereastr ă,
activitatea desfund ătorului de canale, Mihai Bogdan suport ă inert invazia
memoriei. Acest lucru este un act conturbator, f ără îndoială , căci redeschide
răni morale și adâncește un proces de con știință, act nu lipsit îns ă de efectele
compensatorii, fiindc ă instaureaz ă o perspectiv ă înnoită, mai senin ă în raportul
cu timpul. Aceasta sfârș ește de a mai fi o categorie abstract ă și obține
concretețe, un relief ce poate fi perceput vizual și față de care eroul romanului
simte că a dobândit un sentiment al desprinderii: " Timpul nu m ă mai afecta
direct căci pentru prima dat ă aveam deosebit de vie imaginea vizual ă a
curgerii lui dincolo de mi ne, în paralel cu mine."
Navigator pe aceste valuri imateria le, eroul lui Augustin Buzura este
un introspectiv ce nu ignoră totuși lumea din afar ă și căutându-se pe sine în
masa evenimentelor retr ăite mintal, el nu se fixeaz ă la un strict analism de st ări
subiective. Emo ții și reacții sufletești reînviate le pune în rela ție cu tot ceea ce
se petrecuse în sfera existen ței sale ca individ social cu întâmpl ările și
personajele din spa țiul în care evoluase zilnic.
Cele câteva ceasuri de retran șare lă untrică trăite de Mihai Bogdan
măsoară un inte
rval dilatat, un timp ce- și amplific ă dimensiunile prin
intensitatea rememor ărilor. Acestea proiecteaz ă o învă lmășeală de impresii
care treptat se orânduiesc în tr-o reprezentare congruent ă și semnificativ ă a
lumii reale, a unei lumi ce ofer ă destule repere pentru a fi localizat ă, datată
social.

CORINA TURCU ……………………………….. …………………..……………………. 31
Discontinuitatea
evocărilor intervertirile sunt ale oric ărei notări care
vrea să prindă fluctuațiile memoriei dar toat ă materia poartă întipărirea unei
viziuni unitare și ea aparține unui observator realist al omului și a mediului
care-l încadreaz ă deci foarte dispus s ă privească individul în rapor turile sale cu
un mecanism social, cum se și întâmplă în romanul Absenții unde, avem atâtea
elemente de evocare a unui mediu profesional, adic ă un teren de convie țuire
care inevitabil creeaz ă relații sociale, confrunt ări de interese ș i mentalit ăți ce
sunt ale unor in și grupați.
Institutul e o concentrare uman ă în cuprinsul c ăruia se produc
stratificări și se încetățenește o rutină ce promoveaz ă un mod de existen ță, iar
zugrăvirea acestuia este f ăcută cu optica unui prozator care evoc ă lum i
obiective, se prolifereaz ă conflicte și înfruntare de pozi ții.
De altfel personajele romanului nu dest ăinuie formule sufleteș ti prea
complicate: Poenaru – impostor, Miha il Bogdan – stare de furie, mânie.
Figura personajului-povestitor se deta șează de a celorlal ți prin faptul c ă
este privit ă din perspectiv ă lăuntrică. Lunga retrospec ție îi apar ține și toată
desfășurarea este colorată de tonalit ăți sufletești ale acestui erou, de accentele
sale mânioase urmate de repezi plonj ări în visare, că deri în stări de absență ,
care pregătesc combustia urm ătoarelor momente de expansiune.
Ca și la alți prozatori din noua promo ție, constat ăm la Augustin Buzura
stăruința de a cultiva un realism neprelucrat. Din moment ce materia prozei e
realitatea, realismul ferm es te un receptor al acesteia și el nu are cum s ă
intervină în curgerea spontan ă, organizând-o.
În romanul Absenții, acest principiu al neintervenț iei asigur ă asocierea
cât de capricioas ă a ep isoadelor potrivit zigzagurilor amintirilor, iar în cadrul
de indignare a reprezent ărilor nu avem; lipse ște acțiunea, adic ă acea acțiune a
epicului într-un ansamblu care s ă facă perceptibil sens de înaintare, o

32……………………………………………… …………….. Conferințele Bibliotecii ASTRA
succesiun
e și o gradare a evenimentelor di ctate de un criteriu logic și
armonizator.
În schimb observ ăm un proces de alt tip, și anume densificarea treptat ă
a imaginilor prin suprapunere și interferări, o compactare a materiei decurgând
din tendin ța cumulativ ă.
Nu îl vedem preocupat s ă-și ierarhizeze evoc ările ci mai ales s ă creeze
și să întrețină impresia de simultaneitate (alt procedeu de adâncire a
realismului) un mod de a exprima constatarea c ă realitatea, via ța acționează
imparțial.
Este chiar situa ția doctorului Mihai Bogdan asaltat de tot ceea ce
amintirea involuntar ă îi trimite, a țintit totodat ă în prezentul imediat, la
fremătarea surd ă a străzii de unde spera s ă răsară silueta prietenului a șteptat,
dar nu e numai atât fiindc ă de alături, răzbesc debită rile bătrânului alcoolic,
fostul profesor de limba francez ă, alt elem ent de încercuire psihic ă și nu în
ultimul rând umbrele, înf ățișările mereu schimbate ale od ăii.
Romancierul procedeaz ă prin compactare și suprapuneri de planuri, în
dorința de a ob ține o impresie final ă de încordare și preaplin existen țială.
Izbutește acest lucru sacrificând dinamismul epic. Viziunea sa este static ă și
nedumeritoare pentru cititorul obi șnuit să caute peste tot evenimentul desprins,
să aștepte să se întâmple ceva. Îi r ămâne să perceapă în acest roman, ritmurile
acumulărilor interne, sugestia unei tensiuni a c ărei surse nu este epicul, ci o
dramă a conștiinței.
Imposibilitatea ajungerii la suspendarea ostilit ății dintre eul interior și
lume se întrevede și în cel de-al doilea roman al lui Augustin Buzura,
confruntarea reducându-se aici la conf lictul cu caracter simbolic dintre
protagoni știi Radu Gheorghe și Carol M ăgureanu.

CORINA TURCU ……………………………….. …………………..……………………. 33
Creaț ia romanească d
in toate timpurile, ca m od de reflectare a realit ății
este inevitabil tezist ă. Actul de crea ție literar ă reprezintă , în fond un
metabolism specific al autorului al c ărui concep ție despre via ță este modelat ă
de realitățile sociale politice, filosofice, epice sau pedagogice cu care vine în
contact. În operele sale scriitorul este, în primul rând preocupat s ă expună și să
explice modul s ău propriu de receptare a informa țiilor multiple provenite din
mediul ambiant, concep ția sa despre via ță. Personajele cu care î și populeaz ă
scrierile sunt ob ținute fie în urma unui proces de selec ție din realitatea
înconjurătoare a acelor oameni reali care slujesc cel mai bine demonstra ției,
asemenea pictorului portretist care al ege modelele cele mai expresive, fie
elaborate în special în vederea argument ării tezei, ceea ce nu înseamn ă însă că
personajele literare nu pot c ăpăta viață proprie. Personajul selectat nu este îns ă
selectat ca atare, anumita laturi ale caracterului s ău, sunt accentuate, altele
estompate voit, proces care conduce uneori la mic șorarea vitalit ății sale, el
dovedind mai pu țin verdict, atitudinile sale m
ai puțin existen țiale.
Personajul " elaborat ", izvorât dintr-o manier ă intelectuale a scriitorului
de a retransmite realitat ea, este un model, a c ărei perfec țiune depinde numai de
talentul care I-a decis geneza. Critica este mereu preocupat ă de evaluarea
veridicității personajelor, a condi ției modelelor create, comparate cu evolu ția
omului în via ța reală propriu-zis ă, nu în cea " recreată" în opera literar ă.
Asist ăm la procesul nedisimulat prin care autorul selecteaz ă ceea ce
convine tezei lui, nepermi țând abateri de la traseul conturat prin sentin ța emisă
de la bun început, eroii conformându-se lui. Personajul nu e l ăsat să se
desfășoare în voia lui, la voia întâmpl ării și să se gândeasc ă ce vrea despre
situațiile în care este pus, ci este obligat s ă exteriorizeze ceea ce gânde ște
autorul despre aceasta. Universul in terior al personajelor se realizeaz ă astfel în

34……………………………………………… …………….. Conferințele Bibliotecii ASTRA
funcție de c
omentariul naratorului, comentariu care se dezv ăluie limpede, ca
fiind îndatorat inten țiilor autorului, și nu actelor independente ale personajului.
Tipul personajului teză ia o înfățișare complex ă la Augustin Buzura, în
romanul să u intitulat Orgolii, cartea pe care o comenteaz ă făcând parte din
seria romanelor cu tez ă, luând în considerare natura convenț iilor folosite,
intervenție unor comentarii care neapar ținând nici personajelor, nici
naratorului, se confundă cu interven ția autorului, implicând existen ța unei
optici narative în cadrul c ăreia naratorul pare s ă știe mai mult decât eroul s ău
și comunic ă știința sa direct lectorului. Optica narativ ă dominant ă este aici
contracarat ă de apariția unui text intercalat, f ără nici o explicaț ie cu privire la
provenien ța sa, al cărui autor ni se prezint ă singur și care nareaz ă, comenteaz ă
și interp
retează toate datele epice ale textului – matc ă. Este vorba de jurnalul
unui delator – anonim a șa numit Sanitarul.
Caracterul de roman cu tez ă derivă din relația de coniven ță a autorului
cu personajul principal, doctorul Ioan Cristian, ro manul fiind un portret al
acestuia, a c ărui construc ție prin tu șe succesive prilejuie ște analiza unor
fenomene sociale de maxim ă intensitate, cu importante consecin țe din
perspectiva unei etiologii (c ercetarea cauzelor maladiei) și a unei terapii
(tratarea organismului bolnav) în condi țiile unei severe aplic ări a principiilor
deontologiei (regulile unei etici profesionale). Rela ția de coniven ță între
personaj și autor atinge limita identific ării (desigur la nivelul ideilor și a
motivaț iilor, nu la nivelul de stinului) de unde obliga ția naratorului de a adopta,
pentru obț inerea iluziilor obiectivit ății, tonul deta șării, de a multiplica punctele
de vedere asupra faptelor, care, în imensa lui majoritate, nu se întâmpla în
cadrul timpului nara țiunii, ci s-au întâmplat în afara acestui cad ru, fiindu-ne
aduse la cuno ștință prin relatarea lor post-sincron ă și interpretarea lor multipl ă
și contradictorie, prin vocile narative, mereu comentate și de autor ale

CORINA TURCU ……………………………….. …………………..……………………. 35
principalilor produc ători de versiuni subiective, a c ăror confruntare se face
doar în con știința recep
torului-cititor.
Vocile narative sunt: cea a doctorul ui Ioan Cristian, specialist, reputat
chirurg oncolog, obsedat de te rapia cancerului, vrând s ă înlocuiască intervenția
chirurgicală printr-una medicamentoas ă, cu ajutorul unui citostatic, substan ță
ce poate opri proliferarea maladiv ă, agresivă și incontrolabil ă a celulelor
canceroase; cea a fiului s ău Andrei, student eminent, preocupat de cunoa șterea
biografiei tat ălui său, trecând printr-o criz ă de adaptare și încredere; cea a lui
Redman, fost procuror, fost prieten a doctorului Cristian ș i agent principal în
evenimentele care i-au zdruncinat existen ța acestuia, în urm ă cu peste trei
decenii – o acuza ție de colaborare cu du șmanul de clas ă pentru că a tratat, f ără
să-l denunțe organelor de securitate, un r ănit făcând parte dintr-o organza ție
anticomunist ă, banda lui Sterian, o alta de de ținere a unor documente
profasciste, un dosar cu t ăieturi din presa antebelic ă cu ajutorul că rora
profesorul Ioan Cristian voia de fa
pt să scrie pentru uz personal, o carte
intitulată"Imbecilii și istoria" sau un "Curs de tiranologie": Ce trebuie s ă facă
un tiran pentru a stârni hazul lumii?" . A patra voce este cea a Sanitarului
despre al c ărui jurnal nu știm cum a ajuns în posesia naratorului-autor,
alcătuitorul acestui dosar de m ărturii, jurnal fals, de fapt un denun ț cu
destinatar neprecizat, de și presupus, de vreme ce con ține formula "vă aduc la
cunoș tință". Destinatarul acestor patru m ărturii nu se manifestă , nu-și joacă
rolul de arbitru probabil, se men ține în expectativ ă, și se poate presupune c ă nu
mai ia în seam ă, acest tip de dela țiune care frizeaz ă calomnia, r ăstălmăcirea.
Romanul oferă o sintetic ă descriere a princi palelor tipuri de
comportament social aberant și pernicios, pl ăgi ale unor mentalit ăți
conservatoare încurajate de cultivarea demagogiei.

36……………………………………………… …………….. Conferințele Bibliotecii ASTRA
Densita
tea descrierii a cestor comportamente d ă cititorului senza ția
insuportabil ă a sufocă rii și genereaz ă o salubră reacție de respingere chiar dac ă
nu însoț ită de sentimentul stenic dar naiv al posibilit ății eradicării rapide a
acestor fenomene. Interesul pe care îl suscit ă romanul lui Augustin Buzura,
roman de strict ă contemporaneitate, provine din autenticitatea atmosferei de
tensiunea pe care o realizeaz ă în descrierea conflictelor de interese și
mentalități în jurul unei pozi ții râvnite cea de rector al Institutului de Medicin ă
și Farmacie din Cluj-Napoca. Dar pretextul epic este prilejul, folosit de autor
cu multă abilitate, maxim ă luciditate de a alc ătui nu numai portretul moral al
unui intelectual la b ătrânețe, personaj atipic și idealizat, confruntat cu istoria,
cu mediul social, cu propriul s ău psihism și cu factorii biologici, personaj
pozitiv în sensul cel mai exact al cuvântului, ci și prilejul de a diagnostica
existenț a unei boli cel pu țin tot atât de periculoas ă ca ș i cancerul, de tratarea
căruia se ocup ă cu abnegaț ie și în căpățânare medicul și profesorul universitar
Cristian. Fiind o valoare recunoscută , medicul Cristian este atacat concentrat
nu numai de nulit ăți ci și de mentalit ățile atât de perseverente a
interșanjabilităț ii, de credin ța că "nimeni nu e de neânlocuit" , credința ce duce
la desconsiderarea individualit ății, a personalit ății, a valorii, în numele unui
egalitarism fals, ineficient social și uniformizator, du șman al creativit ății și al
responsabilit ății asumate. " Boala cea mai grav ă nu e cancerul – va repeta
adesea doctorul Cristian – ci o alta care genereaz ă prostie, agresivitate,
egoism ."
Pozi ția autorului este rezumat ă, prin glasul doctorul ui Cristian astfel:
"Astăzi sunt convins că nu moartea biologic ă trebuie s ă te obsedeze, ea este
treaba celor ca mine, ci moartea, moartea psihic ă, moartea intelectual ă,
agonia, născu ți morți, adică cei care nu ajung intelectuali și mor la stadiul de
om". Această moarte psihic ă echivaleaz ă cu pierderea libertăț ii inte rioare.

CORINA TURCU ……………………………….. …………………..……………………. 37
Doctorul
Cristian, și cu el și autorul, v ădit solidar cu personajul s ău,
cum s-a v ăzut, trece printr-o seam ă de experien țe, concrete pentru personaj,
trăite, aflate sau imaginate de au tor, care au valoare simbolice și reprezintă
atitudini posibile în situaț ii comune sau în situa ții limită, opț iuni, solu ții de
existență supraviețuire și acțiune.
Ca în toate romanele sale Augustin Buzura îș i pune personajul într-o
situație de criză existențială (cauzele fiind biologice dar și etice). Dup ă ieșirea
din deten ție, doctorul Cristian va opta pentru "cultivarea grădinii proprii "
refuzând să vadă, o vreme scaii ș i buruienile care i-ar putea-o invada,
respingând orice atitudine mesianic ă și rolul reformator social. În existen ța lui
Ion Cristian mai apare și momentul revolu ției pe care îns ă aceasta o va
considera, în m ăsura în care nu este urmat ă de un program pozitiv ca un gest
ster
il. Pentru c ă criza existen țială a acestui intelectual are surse biologice și
psihice (sentimentul vârstei, amenin țarea sfârș itului apropiat, oboseala,
dezgustul, sentimentul dispers ării forțelor pe mai multe planuri , al
ineficienței), iar rezolu ția sa este și aceea a naratorului prin cipal: concentrarea
efortului într-o singur ă direcț ie, cea a creativit ății. Între trecut ș i viitor doctorul
Cristian tr ăiește momentul crizei pe care reu șește să o depășească , refugiindu-
se apoi în muncă și în viitor unde îl g ăsește pe fiul să u, Andrei reprezentând o
altă mentalitate, criticist ă, posibilă fiind repetarea nu a situa țiilor, ci a
raporturilor, a mentalit ăților în curs de modificare, în contact cu realit ățile
sociale care nu se supun obstina ției intransigente – a dolescentine, viziunii
simplificatoare asupra compromisurilor "necesare" . Câteva motive simbolice
revin obsedant în roman, cel al nop ții și frigului, al ce ții împotriva c ărora, în
toamna existen ței sale, doctorul Cristian nu are alt mijloc de ap ărare decât
târzia "revoltă a mer ilor" ce înfloresc a doua oar ă. Alături de aceste simboluri,
cel al cicatricei care pulseaz ă dureros, are semnifica ția clară a funcției

38……………………………………………… …………….. Conferințele Bibliotecii ASTRA
cathartice a m
emoriei care nu îng ăduie uitarea celor trecute, con ținând însă
pericolul ca "ținând ochii a țintiți spre trecut s ă pierzi din vedere prezentul ș i
mai ales viitorul : condamnându-i erorile s ă le neglijeze pe cele ce se comit sau
se pot comite ast ăzi."
Din punctul de vedere al verosimilităț ii romanului p ăcătuiește totuși
prin concentrarea excesiv ă a calităților într-un singur personaj, care se
confruntă cu celelalte având mereu avantajul de a fi superior în toate situa țiile.
Spre deosebire de alte romane ale scriitorului, Orgolii pare a fi un roman
epurat de încrâncen ările mai ales verbale ale unor personaje, de și nici doctorul
Cristian nu- și pune frâu gurii pentru a- și exprima revolta, dispre țul față de
avatarurile la șității, prostiei, agresivităț ii sau fariseismului, cum afl ă indirect
din comentariile Sanitarului demagog și semidoct al c ărui text este de o mare
savoare prin transcrierea stilistic-na turaliste, autodemascatoare. Pentru a
depăși realismul critic, nivelul analizei psiho-sociologice, romanul lui
Augustin Buzura ar avea poate nevoie de un strat care s ă reflecte o concep ție
f
ilosofică dincolo de meliorism, de o aprofundare a mentalit ății personajelor
secundare (oglind ă), accentuând analiza sistemelor de motiva ții măcar la
nivelul celei realizate în cazul doctorului Cristian, de un plan trans-istoric care
să reducă riscul istoriciz ării rapide a valorii de atitudine, contracarând acest
proces ineluctabil natural. Autorul a resim țit această necesitate atunci când a
introdus " punctul de vedere al C ăii lactee " într-una din replicile doctorului
Cristian.
Într-o lume groteasc ă, a valorilor ră sturnate nonconformiș tii dilematici
își asumă de cele mai multe ori o existen ță bufonă care le permite la rândul lor
să umileasc ă și să nu se lase manipula ți.

CORINA TURCU ……………………………….. …………………..……………………. 39
Oricare ar fi îns ă constantele crea ției romane ști și mai ales ale
conceptului de personaj romanul, implicit personajul poart ă înainte de toate
pecetea personalit ății creatorului s ău.

Bibliografie:
1. Salvatore Bataglia, Mitografia personajului , Editura Univers,
București, 1974;
2. Martin Buber , Eu și tu, Editura Humanitas, Bucure ști, 1992;
3. Ion Holban, Profiluri epice contemporane , București, Editura Cartea
româneasc ă, 1987
4. Mircea Mutu, Personaj și formele lecturii , în Caiete critice, Nr. 12,
1982;
5. Eugen Negrici, Iluziile literaturii române , Editura Cartea
Româneasc ă, București, 2008
6. Vasile Popovici, Eu, personajul , Editura Cartea româneasc ă,
București, 1988;
7. Alexandru Protopopescu, Romanul psihologic românesc , Editura
Eminescu, Bucure ști, 1978
8. Cornel Ungureanu, Proza româneasc ă de azi, editura Cartea
româneasc ă, București, 1985
9. Ion Vlad, Lectura romanului , Editura Dacia, Cluj – Napoca, 1983